L E G E

cu privire la statutul judecătorului*

nr. 544-XIII  din  20.07.1995

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.15-17/63 din 22.01.2013

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.117-119/946 din 15.08.2002

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.59-60/664 din 26.10.1995

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

STATUTUL JUDECĂTORULUI

Articolul 1. Judecătorul, purtător al puterii judecătoreşti

Articolul 2. Unitatea statutului de judecător

Capitolul II

CORPUL MAGISTRAŢILOR

Articolul 3. Magistraţii

Articolul 4. Abrogat

Articolul 5. Vechimea în magistratură

Capitolul III

ÎNAINTAREA CANDIDATULUI ÎN FUNCŢIA DE JUDECĂTOR.

NUMIREA JUDECĂTORULUI ÎN FUNCŢIE

Articolul 6. Condiţii pentru a candida la funcţia de judecător

Articolul 6¹. Verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie

Articolul 6². Registrul participanţilor la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti

Articolul 7. Abrogat

Articolul 8. Incompatibilităţi şi interdicţii

Articolul 9. Concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti

Articolul 10. Selectarea şi criteriile de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător

Articolul 10¹. Abrogat

Articolul 11. Numirea judecătorului în funcţie

Articolul 12. Jurămîntul judecătorului

Articolul 13. Evaluarea performanţelor judecătorilor

Articolul 13¹. Gradele de calificare ale judecătorilor

Capitolul IV

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE JUDECĂTORILOR

Articolul 14. Drepturile judecătorilor

Articolul 15. Obligaţiile judecătorilor

Articolul 16. Ţinuta vestimentară

Capitolul V

GARANTAREA INDEPENDENŢEI JUDECĂTORULUI

Articolul 17. Asigurarea independenţei judecătorului

Articolul 18. Inamovibilitatea judecătorului

Articolul 19. Inviolabilitatea judecătorului

Articolul 20. Cariera judecătorilor

Articolul 20¹. Transferul pe termen limitat al judecătorilor în alte instanţe

Articolul 20². Listele judecătorilor care solicită promovarea într-o instanţă judecătorească ierarhic superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti sau transferul în altă instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau într-o instanţă judecătorească inferioară

Capitolul VI

RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR

Articolul 21. Răspunderea disciplinară a judecătorilor

Articolul 21¹. Abrogat

Articolul 22. Abrogat

Articolul 23. Abrogat

Capitolul VII

SUSPENDAREA, DETAŞAREA ŞI ELIBERAREA DIN FUNCŢIE A JUDECĂTORULUI

Articolul 24. Suspendarea din funcţie

Articolul 24¹. Detaşarea judecătorului

Articolul 25. Eliberarea judecătorului din funcţie

Articolul 26. Demisia judecătorului

Articolul 26¹. Menţinerea împuternicirilor judecătorului

Capitolul VIII

PROTECŢIA DE STAT A JUDECĂTORULUI, ASIGURAREA

LUI MATERIALĂ ŞI SOCIALĂ

Articolul 27. Protecţia de stat a judecătorului şi a membrilor familiei lui

Articolul 28. Salarizarea judecătorului

Articolul 29. Concediul judecătorului

Articolul 30. Abrogat

Articolul 31. Alte garanţii sociale

Articolul 32. Asigurarea cu pensie

Articolul 32¹. Organele care efectuează stabilirea şi plata pensiilor

Articolul 32². Sursa de finanţare a pensiilor

Articolul 33. Asigurarea de stat şi plăţile de compensare

Articolul 34. Legitimaţia judecătorului

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul I. Intrarea în vigoare

Articolul II. Aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege

Articolul III. Dispoziţii tranzitorii

Articolul IV. Statutul personalului

Articolul V. Îndatoririle Consiliului Superior al Magistraturii

Articolul VI. Îndatoririle Guvernului

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I

STATUTUL JUDECĂTORULUI

Articolul 1. Judecătorul, purtător al puterii judecătoreşti

(1) Puterea judecătorească se exercită numai prin instanţă judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri.

(2) Judecătorul este persoana învestită constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le execută în baza legii.

(3) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili şi se supun numai legii.

(4) Judecătorii iau decizii în mod independent şi imparţial şi acţionează fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicţiilor nu poate aduce atingere independenţei individuale a judecătorului

Articolul 2. Unitatea statutului de judecător

Judecătorii din toate instanţele judecătoreşti au un statut unic şi se disting între ei numai prin împuterniciri şi competenţă.

Capitolul II

CORPUL MAGISTRAŢILOR

Articolul 3. Magistraţii

Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti din ţară şi de la instanţele judecătoreşti internaţionale.

Articolul 4. Ierarhia funcţiilor magistraţilor

[Art.4 abrogat prin Legea nr.247-XVI din 21.07.2006, în vigoare 10.11.2006]

Articolul 5. Vechimea în magistratură

Constituie vechime în magistratură perioada în care persoana a îndeplinit funcţiile prevăzute la art.3.

Capitolul III

ÎNAINTAREA CANDIDATULUI ÎN FUNCŢIA DE JUDECĂTOR.

NUMIREA JUDECĂTORULUI ÎN FUNCŢIE

Articolul 6. Condiţii pentru a candida la funcţia de judecător

(1) La funcţia de judecător poate candida persoana cu o reputaţie ireproşabilă, care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi întruneşte următoarele condiţii:

a) are capacitate de exerciţiu;

b) are diplomă de studii superioare de licenţă şi diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii şi a calificărilor;

c) a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei sau are vechimea în muncă prevăzută la alin.(2);

d) nu are antecedente penale;

e) cunoaşte limba de stat;

f) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei;

g) a fost supusă testării cu utilizarea detectorului comportamentului simulat (poligrafului).

(2) Se consideră vechime în muncă care oferă persoanei dreptul de a candida la funcţia de judecător activitatea acesteia pe parcursul ultimilor 5 ani în calitate de judecător sau judecător-asistent al Curţii Constituţionale, judecător în instanţele internaţionale, procuror, profesor de drept titular în instituţiile de învăţămînt superior acreditate, formator al Institutului Naţional al Justiţiei în domeniul dreptului, avocat, asistent judiciar sau grefier.

(3) Persoanele care au vechimea în muncă prevăzută la alin.(2), cu excepţia judecătorilor în instanţele internaţionale şi a judecătorilor Curţii Constituţionale, susţin un examen în faţa Comisiei de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei conform procedurii şi condiţiilor prevăzute de Legea nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei.

(4) Se consideră că nu are reputaţie ireproşabilă, în sensul alin.(1), şi nu poate candida la funcţia de judecător persoana care:

a) are antecedente penale, inclusiv stinse, sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere;

b) a fost concediată din organele de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţiile specificate la alin.(2);

c) are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau desfăşoară activitate incompatibilă cu normele acestui cod;

d) a fost sancţionată disciplinar pentru nerespectarea prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

e) are interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate.

(5) Poate candida la funcţia de judecător al curţii de apel sau de judecător al Curţii Supreme de Justiţie persoana cu o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani şi, respectiv, 10 ani.

[Art.6 modificat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

[Art.6 completat prin Legea nr.74 din 26.04.2018, în vigoare 29.06.2018]

[Art.6 modificat prin Legea nr.305 din 21.12.2017, în vigoare 12.01.2018]

[Art.6 completat prin Legea nr.102 din 21.07.2016, în vigoare 12.11.2016]

[Art.6 modificat prin Legea nr.76 din 21.04.2016, în vigoare 01.07.2016]

[Art.6 completat prin Legea nr.326 din 23.12.2013, în vigoare 01.01.2015]

Articolul 6¹. Verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie

(1) Starea de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător se verifică pînă la derularea concursului pentru suplinirea funcţiei de judecător.

(2) Verificarea stării de sănătate a judecătorilor în funcţie are loc o dată la 5 ani.

(3) Verificarea stării de sănătate include de asemenea evaluarea psihologică şi psihiatrică a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie.

(4) Exigenţele şi procedura de determinare a stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie, inclusiv lista bolilor care nu permit exercitarea funcţiei de judecător, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale după coordonare cu Consiliul Superior al Magistraturii.

(5) Starea de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie se verifică de către o comisie specializată a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale care eliberează certificatul medical privind starea sănătăţii şi concluziile privitor la corespunderea candidaţilor şi a judecătorilor în funcţie exigenţelor pentru exercitarea funcţiei, care ulterior se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii.

[Art.6¹ modificat prin Legea nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018]

Articolul 6². Registrul participanţilor la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti

(1) Candidaţii la funcţiile vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti care întrunesc condiţiile prevăzute la art.6 sînt înscrişi în Registrul participanţilor la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti, denumit în continuare Registru.

(2) Registrul se ţine de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii şi este compus din 4 secţiuni:

a) lista candidaţilor la funcţiile vacante de judecător;

b) lista judecătorilor care solicită transferul în altă instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau într-o instanţă judecătorească inferioară;

c) lista judecătorilor care solicită numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti;

d) lista judecătorilor care solicită numirea sau promovarea într-o instanţă judecătorească ierarhic superioară.

(3) Candidaţii se înscriu în Registru indiferent de faptul dacă a fost sau nu a fost anunţat concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător.

(4) Procedura de includere a candidaţilor în Registru se aprobă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(5) Registrul este public şi se plasează pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 7. Vechimea în specialitate juridică pentru a candida la funcţia de judecător

[Art.7 abrogat prin Legea nr.247-XVI din 21.07.2006, în vigoare 31.03.2009]

Articolul 8. Incompatibilităţi şi interdicţii

(1) Funcţia de judecător este incompatibilă cu:

a) orice altă funcţie sau activitate remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice şi de creaţie;

b) mandatul de deputat în Parlament sau de consilier în autoritatea administraţiei publice locale;

c) activitatea de întreprinzător, desfăşurată personal sau prin intermediul unui terţ;

d) calitatea de membru al organului de conducere al unei organizaţii comerciale.

(2) Judecătorul poate colabora la publicaţii de specialitate cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fiindu-i interzis ca în studiile, articolele şi intervenţiile sale să se pronunţe cu privire la problemele curente de politică internă.

(3) Judecătorul nu este în drept să prezinte reprezentanţilor mass-media informaţii despre cauzele aflate în procedură de examinare în instanţa judecătorească decît prin intermediul persoanei responsabile pentru relaţiile cu mass-media.

(3¹) Este interzisă comunicarea judecătorilor cu participanţii la proces sau cu alte persoane, inclusiv cu persoane cu funcţii de demnitate publică, dacă o astfel de comunicare este legată de dosarul aflat în procedura judecătorului şi are loc în alt mod decît cel prevăzut de regulile de procedură. Comunicarea este interzisă din momentul de înregistrare a dosarului în instanţa de judecată şi pînă la emiterea hotărîrii irevocabile privind dosarul. Orice comunicare în afara şedinţelor de judecată se face în scris şi se anexează obligatoriu la dosar.

(3²) Judecătorului îi este interzis:

a) să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase;

b) să fie membru al unui partid politic sau să desfăşoare orice activitate cu caracter politic, inclusiv pe perioada detaşării din funcţie.

(4) Judecătorul care a fost ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, a fost ales deputat în Parlament, consilier în autoritatea administraţiei publice locale sau a fost numit membru al Guvernului, în termen de 30 de zile de la data validării/acceptării mandatului, depune cerere de demisie în condiţiile art.26. În cazul în care judecătorul nu depune cerere de demisie, după expirarea termenului de 30 de zile acesta este eliberat de drept din funcţia de judecător.

[Art.8 modificat prin Legea nr.134 din 17.06.2016, în vigoare 01.08.2016]

[Art.8 completat prin Legea nr.326 din 23.12.2013, în vigoare 25.02.2014]

Articolul 9. Concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti

(1) Funcţiile de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti sînt ocupate în bază de concurs. Media de concurs a candidaţilor care urmează a fi numiţi pentru prima dată în funcţia de judecător se calculează conform art.5 alin.(2) din Legea nr.154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, iar la selecţia judecătorilor pentru promovarea la o instanţă judecătorească superioară, numirea în funcţia de preşedinte ori de vicepreşedinte de instanţă judecătorească sau transferul la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel ori la o instanţă judecătorească inferioară, media de concurs se calculează potrivit art.5 alin.(3) din aceeaşi lege.

(2) Concursul pentru suplinirea funcţiilor de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti este organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii în baza regulamentului aprobat de acesta. La concurs participă persoanele înscrise în Registru.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii organizează concursul pentru funcţiile vacante de judecător, preşedinte şi vicepreşedinte al instanţei, de regulă, de două ori pe an, iar pînă la anunţarea concursului, publică pe pagina sa web oficială informaţia cu privire la toate funcţiile de judecător vacante sau care pot deveni vacante în următoarele 6 luni. Toate funcţiile de judecător anunţate vacante sau care pot deveni vacante se scot la următorul concurs.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii anunţă, prin intermediul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în mass-media şi pe pagina sa web, lansarea concursului pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti şi stabileşte termenul-limită pentru iniţierea procesului de selectare a candidaţilor.

(5) Persoanele înscrise în Registru vor informa în scris secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii despre participarea sau despre refuzul de a participa la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti.

(6) Candidaţii la funcţiile vacante de judecător, de vicepreşedinte şi de preşedinte al instanţei judecătoreşti, înscrişi în Registru, participă la concurs doar după ce depun următoarele acte:

a) cererea de participare la concurs;

b) curriculum vitae;

c) copia diplomei de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia;

d) atestatul de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei sau, după caz, certificatul care atestă susţinerea examenului în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei;

e) copia carnetului de muncă;

f) cazierul judiciar;

g) certificatul medical de sănătate;

h) declaraţia de avere şi interese personale;

[Lit.i) alin.(6) art.9 abrogată prin Legea nr.134 din 17.06.2016, în vigoare 01.08.2016]

j) referinţa de la ultimul loc de muncă sau de studii.

(7) La momentul depunerii setului de acte, candidatul la funcţia de judecător este informat despre obligaţia de trecere obligatorie a testării la poligraf conform Legii nr.269/2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Candidatul la funcţia de judecător este obligat să prezinte consimţămîntul în scris privind trecerea testării la poligraf.

(8) După depunerea setului de acte, colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor solicită de la Autoritatea Naţională de Integritate certificatul de integritate şi de la Centrul Naţional Anticorupţie certificatul de cazier privind integritatea profesională a candidatului la funcţiile prevăzute la alin.(6).

(9) Candidaţii la funcţia de judecător, preşedinte şi vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti îşi aleg funcţiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a mediei de concurs. În cazul punctajului egal al candidaţilor care urmează a fi numiţi pentru prima dată în funcţia de judecător, primul îşi alege funcţia candidatul care a obţinut rezultate mai mari la examenul susţinut în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei. În cazul punctajului egal al candidaţilor care urmează a fi promovaţi la o instanţă judecătorească superioară, al celor care urmează a fi numiţi în funcţia de preşedinte ori de vicepreşedinte de instanţă judecătorească sau transferaţi la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel ori la o instanţă judecătorească inferioară, care pretind la aceeaşi funcţie, Consiliul Superior al Magistraturii va lua decizia prin hotărîre motivată. Rezultatele concursului se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 2 zile lucrătoare de la finalizarea acestuia.

(10) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui Republicii Moldova, după caz Parlamentului, numirea în funcţie a candidaţilor desemnaţi în conformitate cu rezultatele concursului. Consiliul Superior al Magistraturii refuză să efectueze propunerea de numire în funcţie a unuia dintre aceşti candidaţi dacă constată că acesta nu corespunde condiţiilor prevăzute de lege pentru funcţia de judecător. Refuzul trebuie să fie motivat.

[Art.9 modificat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

[Art.9 completat prin Legea nr.74 din 26.04.2018, în vigoare 29.06.2018]

[Art.9 completat prin Legea nr.102 din 21.07.2016, în vigoare 12.11.2016]

[Art.9 modificat prin Legea nr.134 din 17.06.2016, în vigoare 01.08.2016]

[Art.9 modificat prin Legea nr.326 din 23.12.2013, în vigoare 01.01.2015]

Articolul 10. Selectarea şi criteriile de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător

(1) Procesul de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător se desfăşoară potrivit unor criterii obiective bazate pe merit, ţinînd seama de pregătirea profesională, de integritatea, capacitatea şi eficienţa candidaţilor.

(2) Candidaţii la funcţia de judecător sînt selectaţi de colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii nr.154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor şi al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 10¹. Vechimea în specialitate juridică pentru a candida la funcţia de judecător

[Art.10¹ abrogat prin Legea nr.191-XV din 08.05.2003, în vigoare 31.05.2003]

Articolul 11. Numirea judecătorului în funcţie

(1) Judecătorii judecătoriilor şi judecătorii curţilor de apel se numesc în funcţie, din numărul candidaţilor selectaţi prin concurs, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii selectaţi, care întrunesc condiţiile specificate la art.6, se numesc în funcţia de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

(2) Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau pînă la atingerea plafonului de vîrstă şi numai în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.

(4) Refuzul de numire în funcţie sau de reconfirmare în funcţie trebuie să fie motivat şi se face în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară, Preşedintele Republicii Moldova anunţă Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile.

(5) La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau pînă la atingerea plafonului de vîrstă în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate.

Articolul 12. Jurămîntul judecătorului

(1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorul este obligat să depună următorul jurămînt:

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin".

(2) Jurămîntul se depune în termen de 10 zile de la numirea în funcţie, în şedinţă solemnă în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, după citirea comunicării actului de numire.

(3) Despre depunerea jurămîntului se încheie un proces-verbal, care se semnează de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi de persoana care a depus jurămîntul.

(4) Depunerea jurămîntului nu e necesară în cazul promovării sau transferării judecătorului în altă funcţie în altă instanţă judecătorească.

(5) Actele efectuate de judecător înainte de depunerea jurămîntului sînt nule.

(6) Nu se admite la depunerea jurămîntului judecătorul care nu a îndeplinit condiţiile art.8.

Articolul 13. Evaluarea performanţelor judecătorilor

(1) Performanţele judecătorilor se evaluează în scopul aprecierii nivelului de calificare şi abilităţilor profesionale ale judecătorilor.

(2) Judecătorii în funcţie sînt supuşi evaluării periodice a performanţelor o dată la 3 ani.

(3) În condiţiile legii, judecătorii în funcţie sînt supuşi evaluării performanţelor şi în cazul:

a) numirii în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă;

b) promovării la o instanţă superioară;

c) numirii în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei;

d) transferării la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară.

(4) Judecătorii pot fi supuşi evaluării performanţelor şi în mod extraordinar în cazul în care hotărîrile judecătoreşti adoptate de ei pun la îndoială nivelul de calificare şi abilităţile lor profesionale.

(5) Performanţele judecătorilor se evaluează de către colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii nr.154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor şi al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Nu sînt supuşi evaluării performanţelor judecătorii detaşaţi în interes de serviciu, judecătorii instanţelor internaţionale şi judecătorii aflaţi în concediu de maternitate sau în concediu pentru îngrijirea copilului.

(7) Procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor sînt stabilite în regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 13¹. Gradele de calificare ale judecătorilor

(1) Gradele de calificare ale judecătorilor au un caracter onorific şi sînt conferite pentru înalt profesionalism, merite deosebite în domeniul justiţiei şi îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu.

(2) Modul şi condiţiile de acordare a gradelor de calificare se stabilesc prin regulament al Consiliului Superior al Magistraturii.

Capitolul IV

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE JUDECĂTORIILOR

Articolul 14. Drepturile judecătorilor

(1) Judecătorii au dreptul:

a) să beneficieze de drepturile şi libertăţile consacrate de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova;

b) să fie aleşi în organele autoadministrării judecătoreşti;

c) să beneficieze, în procesul înfăptuirii justiţiei, de drepturile procesuale stabilite de legislaţia procesuală;

d) să întemeieze sindicate şi să se afilieze la sindicate sau la alte organizaţii naţionale sau internaţionale pentru reprezentarea intereselor lor, pentru perfecţionare profesională şi apărarea statutului lor;

e) să beneficieze de instruire continuă în mod gratuit, în limitele stabilite de lege;

f) să participe la elaborarea de publicaţii ori studii de specialitate, de lucrări literare sau ştiinţifice, cu excepţia celor cu caracter politic;

g) să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale;

h) să fie membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional.

(2) Cerinţele şi dispoziţiile judecătorilor legate de înfăptuirea activităţii judecătoreşti sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. Neîndeplinirea lor atrage răspunderea prevăzută de lege.

Articolul 15. Obligaţiile judecătorilor

(1) Judecătorii sînt obligaţi:

a) să fie imparţiali;

b) să asigure apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii acestora;

c) să respecte întocmai cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei şi să asigure interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei;

d) să se abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit cinstea şi demnitatea de judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor;

d¹) să respecte prevederile art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului;

f) să nu divulge secretul deliberării, informaţiile obţinute în şedinţă închisă, precum şi datele urmăririi penale;

f¹) să declare actele de corupţie şi actele conexe acestora, faptele de comportament corupţional, care i-au devenit cunoscute în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

f²) să prelucreze datele cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;

g) să depună declaraţia de avere şi interese personale;

[Lit.h) alin.(1) art.15 abrogată prin Legea nr.134 din 17.06.2016, în vigoare 01.08.2016]

i) să-şi verifice starea de sănătate în condiţiile prevăzute la art.6¹.

(2) În cazul în care a fost admisă comunicarea sau tentativa de comunicare interzisă a unui participant la proces sau a altor persoane, inclusiv a persoanelor cu funcţii de demnitate publică, cu judecătorul în circumstanţele prevăzute la art.8 alin.(3¹), judecătorul este obligat să informeze în scris, în aceeaşi zi, Consiliul Superior al Magistraturii despre producerea acestui fapt.

[Art.15 modificat prin Legea nr.305 din 21.12.2017, în vigoare 12.01.2018]

[Art.15 completat prin Legea nr.102 din 21.07.2016, în vigoare 12.11.2016]

[Art.15 modificat prin Legea nr.134 din 17.06.2016, în vigoare 01.08.2016]

[Art.15 completat prin Legea nr.87 din 28.04.2016, în vigoare 07.06.2016]

[Art.15 modificat prin Legea nr.107 din 28.05.2015, în vigoare 26.06.2015]

[Art.15 modificat prin Legea nr.326 din 23.12.2013, în vigoare 25.02.2014]

Articolul 16. Ţinuta vestimentară

(1) În şedinţe de judecată judecătorul este obligat să aibă ţinuta vestimentară prevăzută de lege.

(2) Statul asigură judecătorului în mod gratuit ţinuta vestimentară.

Capitolul V

GARANTAREA INDEPENDENŢEI JUDECĂTORULUI

Articolul 17. Asigurarea independenţei judecătorului

Independenţa judecătorului este asigurată prin:

a) procedura de înfăptuire a justiţiei;

b) procedeul de numire, suspendare, demisie şi eliberare din funcţie;

c) declararea inviolabilităţii lui;

d) secretul deliberărilor şi interzicerea de a cere divulgarea lui;

e) stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru imixtiune în judecarea cauzei;

f) alocarea resurselor adecvate pentru funcţionarea sistemului judiciar, crearea de condiţii organizatorice şi tehnice favorabile activităţii instanţelor judecătoreşti;

g) asigurarea materială şi socială a judecătorului;

h) alte măsuri, prevăzute de lege.

Articolul 18. Inamovibilitatea judecătorului

(1) Judecătorul instanţei judecătoreşti este inamovibil pe perioada exercitării funcţiilor, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.25.

(2) Împuternicirile lui pot fi suspendate în baza şi în modul stabilit de prezenta lege.

Articolul 19. Inviolabilitatea judecătorului

(1) Personalitatea judecătorului este inviolabilă.

(2) Inviolabilitatea judecătorului se extinde asupra locuinţei şi localului lui de serviciu, vehiculelor şi mijloacelor de telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor lui personale.

(3) Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărîrea pronunţată dacă nu va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal.

(4) Urmărirea penală împotriva judecătorului poate fi pornită doar de către Procurorul General sau prim-adjunctul, iar în lipsa acestuia de către un adjunct în temeiul ordinului emis de Procurorul General, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile Codului de procedură penală. În cazul săvîrşirii de către judecător a infracţiunilor specificate la art.243, 324, 326 şi 330² ale Codului penal al Republicii Moldova, precum şi în cazul infracţiunilor flagrante, acordul Consiliului Superior al Magistraturii pentru pornirea urmăririi penale nu este necesar.

(4¹) Hotărîrile prin care Consiliul Superior al Magistraturii îşi expune acordul sau dezacordul pentru pornirea urmăririi penale în condiţiile alin.(4) trebuie să fie motivate şi se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, cu anonimizarea datelor cu privire la identitatea judecătorului.

(5) Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Toate acţiunile procesuale în privinţa judecătorului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale, cu respectarea garanţiilor instituite de normele constituţionale şi actele internaţionale. Acordul Consiliului Superior al Magistraturii nu este necesar în caz de infracţiune flagrantă.

[Alin.(5¹),(5²),(5³) art.19 abrogate prin Legea nr.233 din 10.12.2015, în vigoare 29.01.2016]

(6) Judecătorul poate fi supus sancţiunilor contravenţionale numai de către instanţa de judecată. Instanţa de judecată informează în mod obligatoriu Consiliul Superior al Magistraturii despre faptul sancţionării contravenţionale a judecătorului.

(7) Judecătorul reţinut, în cazul în care este bănuit că a săvîrşit o contravenţie, urmează a fi eliberat imediat după identificare.

[Art.19 completat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

[Art.19 completat prin Legea nr.233 din 10.12.2015, în vigoare 29.01.2016]

Notă: Se declară neconstituţionale aliniatele (5¹), (5²) şi (5³) din art.19,  conform Hot. Curţii Constituţionale nr.26 din 11.11.2014, în vigoare 11.11.2014

[Art.19 modificat prin Legea nr.177 din 25.07.2014, în vigoare 08.08.2014]

Notă: Se declară neconstituţional art.II pct.13 alineatul trei din Legea nr.153 din 05.07.2012 prin care s-a abrogat alin.(6) din art.19 conform Hot. Curţii Constituţionale nr.22 din 05.09.2013, în vigoare 05.09.2013

Notă: Se declară neconstituţională sintagma “şi în cazul infracţiunilor specificate la art.324 şi art.326 ale Codului penal al Republicii Moldova.” din articolul 19 alin.(5) conform Hot. Curţii Constituţionale nr.22 din 05.09.2013, în vigoare 05.09.2013

Articolul 20. Cariera judecătorilor

(1) Cariera judecătorilor presupune promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă şi transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară.

(2) Promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă şi transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară vor fi precedate de evaluarea performanţelor judecătorului în condiţiile art.13 al prezentei legi, Legii nr.154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor şi regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Judecătorii pot solicita transferarea la o instanţă de acelaşi nivel doar după expirarea a 5 ani de la numirea în funcţie, iar judecătorii care deţin funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti pot solicita transferarea la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară doar după expirarea mandatelor respective sau revocarea din funcţie.

(4) Promovarea în funcţia de judecător la o instanţă superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă şi transferarea judecătorului la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară se fac numai cu consimţămîntul lui, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, de către Preşedintele Republicii Moldova sau, după caz, de Parlament.

(5) În cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti, judecătorul este transferat, cu consimţămîntul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească. Dacă refuză transferul la altă instanţă, judecătorul are dreptul la demisie în condiţiile art.26.

(6) Judecătorul se consideră promovat în funcţia de judecător la o instanţă superioară, se consideră numit în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă sau se consideră transferat la o instanţă de acelaşi nivel ori la o instanţă inferioară la data publicării decretului respectiv al Preşedintelui Republicii Moldova sau a hotărîrii respective a Parlamentului.

(7) Judecătorul căruia i-a fost acordat calificativul “insuficient” ca rezultat al evaluării performanţelor nu poate fi promovat în funcţia de judecător la o instanţă superioară, nu poate fi numit în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă, nu poate fi transferat la o altă instanţă, nu poate fi ales în calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi al organelor specializate pe durata unui an de la data adoptării hotărîrii colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor.

[Art.20 modificat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

[Art.20 modificat prin Legea nr.107 din 28.05.2015, în vigoare 26.06.2015]

Articolul 20¹. Transferul pe termen limitat al judecătorilor în alte instanţe

(1) În cazul în care instanţele judecătoreşti nu pot funcţiona normal din cauza incapacităţii din motive de sănătate a judecătorilor de a-şi exercita atribuţiile timp de 6 luni, din cauza existenţei unor posturi vacante, din cauza volumului mare de activitate al instanţei judecătoreşti sau din alte asemenea cauze, preşedintele instanţei judecătoreşti poate solicita Consiliului Superior al Magistraturii transferul pe termen limitat al judecătorilor din cadrul altor instanţe.

(2) Transferul pe termen limitat al judecătorilor în alte instanţe, în cazurile specificate la alin.(1), se admite cu consimţămîntul scris al acestora, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul se consideră transferat pe termen limitat doar după publicarea hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(3) Transferul pe termen limitat al judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni, care poate fi prelungită, cu consimţămîntul scris al acestora, cu încă cel mult 6 luni. Acelaşi judecător nu poate fi transferat pe termen limitat, în mod repetat, în aceeaşi instanţă în decursul a 2 ani de la expirarea ultimului transfer pe termen limitat.

(4) În cazul expirării perioadei transferului pe termen limitat sau în cazul consumării situaţiilor ce au servit drept temei pentru transferul judecătorului în altă instanţă, acesta revine în instanţa în care a activat cu titlu permanent.

(5) Pe perioada transferului pe termen limitat în alte instanţe, judecătorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sînt transferaţi. În cazul cînd salariul prevăzut pentru funcţia în care a fost transferat este mai mic, judecătorul beneficiază de salariul stabilit pentru funcţia ocupată anterior.

[Art.20¹ completat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

Articolul 20². Listele judecătorilor care solicită promovarea într-o instanţă judecătorească ierarhic superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti sau transferul în altă instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau într-o instanţă judecătorească inferioară

(1) Judecătorii care solicită promovarea într-o instanţă judecătorească ierarhic superioară, numirea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti sau transferul în altă instanţă judecătorească de acelaşi nivel sau într-o instanţă judecătorească inferioară se includ în listele specificate la art.6² alin.(2) lit.b)–d), care sînt parte integrantă a Registrului.

(2) Informaţiile privind persoanele incluse în Registru se prezintă de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Capitolul VI

RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR

Articolul 21. Răspunderea disciplinară a judecătorilor

(1) Judecătorii poartă răspundere disciplinară în modul stabilit de Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

(2) Anularea sau modificarea hotărîrii judecătoreşti atrage răspundere în condiţiile Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor dacă judecătorul care a pronunţat-o a încălcat legea intenţionat sau ca urmare a unei neglijenţe grave.

[Art.21 în redacţia Legii nr.107 din 28.05.2015, în vigoare 26.06.2015]

Articolul 21¹. Răspunderea patrimonială a judecătorilor

[Art.21¹ abrogat prin Legea nr.153 din 05.07.2012, în vigoare 31.08.2012]

Articolul 22. Abaterile disciplinare

[Art.22 abrogat prin Legea nr.107 din 28.05.2015, în vigoare 26.06.2015]

Articolul 23. Sancţiunile disciplinare

[Art.23 abrogat prin Legea nr.107 din 28.05.2015, în vigoare 26.06.2015]

[Art.23 modificat prin Legea nr.153 din 05.07.2012, în vigoare 31.08.2012]

Capitolul VII

SUSPENDAREA, DETAŞAREA ŞI ELIBERAREA

DIN FUNCŢIE A JUDECĂTORULUI

Articolul 24. Suspendarea din funcţie

(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcţie, la cerere sau din oficiu, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă:

a) în privinţa lui se începe urmărirea penală, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii în cauza respectivă;

b) este recunoscut absent fără veste prin hotărîre judecătorească definitivă;

c) participă la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea publică sau autoritatea administraţiei publice locale;

d) i se acordă concediu de maternitate şi pentru îngrijirea copilului pe un termen de pînă la 3 ani.

(1¹) Judecătorul este suspendat de drept din funcţie pînă la eliberarea sa din funcţie dacă:

a) evaluarea performanţelor sale a eşuat – din ziua adoptării hotărîrii corespunzătoare a colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor;

b) colegiul disciplinar a propus eliberarea sa din funcţie – din ziua adoptării hotărîrii corespunzătoare a colegiului disciplinar;

c) Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat propunerea pentru numirea sa în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă – din ziua adoptării hotărîrii corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) În cazul suspendării din funcţie a judecătorului, salariul acestuia se plăteşte în condiţiile legii.

(3) Suspendarea din funcţie a judecătorului din cauzele enumerate la alin.(1), cu excepţia lit.a), nu atrage anularea inviolabilităţii personale şi a garanţiilor materiale şi sociale.

(4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), dacă nu a fost probată vinovăţia judecătorului sau a fost pronunţată o hotărîre de achitare ori de încetare a procesului penal, sau în cazul anulării actelor care au servit drept temei pentru suspendarea sa din funcţie în baza alin.(1¹), suspendarea din funcţie încetează şi judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior.

(5) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.c) şi d), la expirarea termenului pentru care judecătorul a fost suspendat din funcţie, acestuia i se acordă funcţia de judecător pe care a deţinut-o pînă la suspendare sau, cu consimţămîntul judecătorului, i se acordă o altă funcţie de judecător echivalentă.

(6) Hotărîrea privind suspendarea din funcţie a judecătorului, adoptată în temeiul alin.(1), poate fi atacată în Curtea Supremă de Justiţie în condiţiile legii.

[Art.24 completat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

[Art.24 modificat prin Legea nr.126 din 09.06.2016, în vigoare 12.07.2016]

Articolul 24¹. Detaşarea judecătorului

[Alin.(1) art.24¹ abrogat prin Legea nr.153 din 05.07.2012, în vigoare 31.08.2012]

(2) Judecătorul poate fi detaşat din funcţie, cu consimţămîntul său, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcţii în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii sau al Institutului Naţional al Justiţiei, pe un termen de pînă la 18 luni, care poate fi prelungit cu cel mult 18 luni. Pentru asigurarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii aleşi în calitate de membri ai consiliului se detaşează din funcţie pentru toată perioada mandatului.

[Alin.(3) art.24¹ abrogat prin Legea nr.153 din 05.07.2012, în vigoare 31.08.2012]

[Alin.(4) art.24¹ abrogat prin Legea nr.48 din 07.06.2018, în vigoare 29.06.2018]

(5) Judecătorului detaşat i se menţine statutul de judecător, iar perioada de activitate în instituţiile specificate la alin.(2) se include în vechimea în muncă în funcţia de judecător.

(6) La expirarea termenului pentru care judecătorul a fost detaşat din funcţie prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, acestuia i se acordă funcţia anterioară de judecător pe care a deţinut-o pînă la detaşare sau, cu consimţămîntul său, i se acordă o altă funcţie de judecător echivalentă.

[Art.24¹ modificat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

Articolul 25. Eliberarea judecătorului din funcţie

(1) Judecătorul este eliberat din funcţie de organul care l-a numit în cazul:

a) depunerii cererii de demisie;

b) obţinerii calificativului „insuficient” la două evaluări consecutive ale performanţelor;

[Lit.c) alin.(1) art.25 abrogată prin Legea nr.153 din 05.07.2012, în vigoare 31.08.2012]

d) transferului într-o altă funcţie în condiţiile legii;

[Lit.e) alin.(1) art.25 abrogată prin Legea nr.153 din 05.07.2012, în vigoare 31.08.2012]

f) comiterii unei abateri disciplinare specificate în Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor;

g) pronunţării hotărîrii definitive de condamnare;

g¹) stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terţe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictului de interese;

g²) nedepunerii declaraţiei de avere şi interese personale sau refuzului de a o depune, în condiţiile art.27 alin.(8) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate;

g³) dispunerii de către instanţa de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.

g⁴) stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a situaţiei de nesoluţionare în termen a incompatibilităţilor prevăzute la art.8 alin.(1) din prezenta lege;

g⁵) rezultatului negativ al testului de integritate profesională în temeiul hotărîrii colegiului disciplinar;

h) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova;

i) nerespectării prevederilor art.8 alin.(1);

j) constatării incapacităţii de muncă, dovedite prin certificat medical;

k) expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă, precum şi în legătură cu atingerea de către acesta a plafonului de vîrstă;

l) instituirii unei măsuri de ocrotire judiciare.

(2) Propunerea privind eliberarea judecătorului din funcţie este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului. Dacă, în perioada de la emiterea hotărîrii de eliberare din funcţie a judecătorului şi înaintarea propunerii Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului pînă la emiterea decretului Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, a hotărîrii Parlamentului în acest sens, temeiurile de eliberare din funcţie a judecătorului s-au schimbat, Consiliul Superior al Magistraturii este obligat să modifice hotărîrea respectivă.

(3) Modul de eliberare din funcţie a judecătorului şi de contestare a hotărîrii de eliberare se stabileşte de legislaţie.

(3¹) Eliberarea din funcţie a judecătorului în baza temeiurilor specificate la alin.(1) lit.b), f), g), g⁵) şi i) atrage lipsirea acestuia de dreptul la indemnizaţia unică de concediere, prevăzută la art.26 alin.(3), şi la stabilirea pensiei în condiţiile art.32. Judecătorii care cad sub incidenţa prezentului alineat vor avea dreptul la pensie pentru limită de vîrstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

(4) În cazul anulării hotărîrii de eliberare din funcţie a judecătorului acesta va fi repus în toate drepturile avute anterior, plătindu-i-se, în modul stabilit de lege, drepturile băneşti de care a fost lipsit.

(5) În caz de deces al judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii declară funcţia vacantă.

[Art.25 modificat prin Legea nr.238 din 08.11.2018, în vigoare 30.12.2018]

[Art.25 modificat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

[Art.25 completat prin Legea nr.74 din 26.04.2018, în vigoare 29.06.2018]

[Art.25 completat prin Legea nr.134 din 17.06.2016, în vigoare 01.08.2016]

[Art.25 modificat prin Legea nr.107 din 28.05.2015, în vigoare 26.06.2015]

Articolul 26. Demisia judecătorului

(1) Se consideră demisie a judecătorului plecarea onorabilă a acestuia din funcţie dacă, în exerciţiul funcţiunii şi în afara relaţiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător.

(2) Judecătorul are dreptul la demisie prin depunerea cererii de demisie, inclusiv în cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătoreşti.

(3) Judecătorului demisionat sau pensionat i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu 50% din produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător. Totodată, în calculul indemnizaţiei unice de concediere pentru judecătorul demisionat şi reîntors în funcţie se ia timpul activităţii în funcţia de judecător de la data încetării ultimei demisii.

[Alin.(4),(5) art.26 abrogate prin Legea nr.60 din 04.04.2014, în vigoare 16.05.2014]

(6) Judecătorul este considerat demisionat atîta timp, cît respectă prevederile art.8, păstrează cetăţenia Republicii Moldova şi nu comite fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător.

(7) În cazul în care constată că judecătorul demisionat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege, Consiliul Superior al Magistraturii sistează demisia judecătorului, acesta fiind în drept să atace hotărîrea de sistare în instanţa judecătorească într-un termen de 10 zile de la data primirii copiei de pe hotărîre. În cazul sistării demisiei judecătorului, decretul Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, hotărîrea Parlamentului privind eliberarea din funcţie a judecătorului se modifică în temeiul hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii.

(8) Demisia judecătorului se sistează şi în cazul numirii repetate a acestuia în funcţia de judecător.

[Art.26 completat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

[Art.26 modificat prin Legea nr.60 din 04.04.2014, în vigoare 16.05.2014]

Articolul 26¹. Menţinerea împuternicirilor judecătorului

Împuternicirile judecătorului transferat, detaşat, suspendat în perioada examinării de către acesta a unei cauze penale sau civile aflate în faza de terminare se menţin pînă la încheierea judecării cauzei respective, în baza unei hotărîri motivate a Consiliului Superior al Magistraturii.

[Art.26¹ completat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

Capitolul VIII

PROTECŢIA DE STAT A JUDECĂTORULUI, ASIGURAREA

LUI MATERIALĂ ŞI SOCIALĂ

Articolul 27. Protecţia de stat a judecătorului şi a membrilor familiei lui

(1) Judecătorul, membrii familiei lui şi averea lor se află sub protecţia statului. La cererea judecătorului sau a preşedintelui instanţei judecătoreşti, organele afacerilor interne sînt obligate să ia măsurile de rigoare pentru asigurarea securităţii judecătorului şi a membrilor familiei lui, integrităţii bunurilor acestora.

(2) Atentarea la viaţa şi sănătatea judecătorului, distrugerea sau deteriorarea bunurilor, ameninţarea lui cu omor, violenţă sau cu deteriorarea bunurilor, calomnierea ori insultarea acestuia, precum şi atentarea la viaţa şi sănătatea rudelor apropiate (părinţilor, soţiei, soţului, copiilor), atrag răspunderea stabilită de lege. Judecătorul are dreptul să fie asigurat de către organele afacerilor interne cu mijloace de apărare.

Articolul 28. Salarizarea judecătorului

(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt salarizaţi în condiţiile şi în modul stabilite de legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

[Art.28 modificat prin Legea nr.271 din 23.11.2018, în vigoare 01.12.2018]

[Art.28 modificat prin Legea nr.76 din 21.04.2016, în vigoare 01.07.2016]

[Art.28 modificat prin Legea nr.107 din 28.05.2015, în vigoare 26.06.2015]

Articolul 29. Concediul judecătorului

(1) Judecătorul are dreptul la un concediu de odihnă anual de 30 de zile calendaristice.

(2) Dacă judecătorul are o vechime în funcţia publică de pînă la 5 ani, concediul lui se majorează cu 2 zile lucrătoare, de la 5 ani la 10 ani – cu 5 zile lucrătoare, de la 10 la 15 ani – cu 10 zile lucrătoare, de peste 15 ani – cu 15 zile lucrătoare.

(3) Concediul de odihnă anual se acordă judecătorilor de către preşedinţii instanţelor respective, în conformitate cu programul concediilor de odihnă anuale aprobat de către aceştia. Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti concediul de odihnă anual se acordă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

[Alin.(4) art.29 abrogat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

(5) Judecătorul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual numai cu consimţămîntul scris al acestuia şi doar în situaţii neprevăzute, care fac necesară prezenţa lui la serviciu. În acest caz, judecătorul nu este obligat să restituie indemnizaţia pentru zilele de concediu nefolosite. Rechemarea din concediu se efectuează în ordinea stabilită pentru acordarea lui.

[Art.29 modificat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]

Articolul 30. Asigurarea judecătorului cu locuinţă

[Art.30 abrogat prin Legea nr.90-XVIII din 04.12.2009, în vigoare 18.12.2009]

Articolul 31. Alte garanţii sociale

Judecătorul şi membrii familiei sale beneficiază de asistenţă medicală gratuită la nivel minim necesar şi de alte garanţii sociale prevăzute de lege.

Articolul 32. Asigurarea cu pensie

(1) Judecătorul care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni a activat în funcţia de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ţinîndu-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi judecătorilor care au activat în instanţele internaţionale, luîndu-se în calcul salariul mediu lunar al judecătorului Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Pensia pentru vechime în muncă stabilită în condiţiile alin.(1) se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor demisionaţi şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă.

(4) În cazul în care judecătorii demisionaţi sînt numiţi iarăşi în funcţia de judecător, plata pensiei se suspendă.

[Art.32 în redacţia Legii nr.60 din 04.04.2014, în vigoare 16.05.2014]

Notă: Art.32 se declară neconstituţional conform Hot. Curţii Constituţionale nr.27 din 20.12.2011, în vigoare 20.12.2011

Articolul 32¹. Organele care efectuează stabilirea şi plata pensiilor

(1) Pensiile se stabilesc şi se plătesc de organele de asigurări sociale.

(2) Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticităţii actelor ce confirmă stagiul de muncă şi venitul asigurat, eliberate de organele abilitate.

[Art.32¹ în redacţia Legii nr.60 din 04.04.2014, în vigoare 16.05.2014]

Notă: Denumirea şi alin.(1) art.32¹ se declară neconstituţionale conform Hot. Curţii Constituţionale nr.27 din 20.12.2011, în vigoare 20.12.2011

Articolul 32². Sursa de finanţare a pensiilor

Cheltuielile pentru achitarea pensiilor se suportă după cum urmează: 50% din mărimea stabilită a pensiei – de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi 50% − de la bugetul de stat.

[Art.32² în redacţia Legii nr.60 din 04.04.2014, în vigoare 16.05.2014]

Notă: Art.32² se declară neconstituţional conform Hot. Curţii Constituţionale nr.27 din 20.12.2011, în vigoare 20.12.2011

Articolul 33. Asigurarea de stat şi plăţile de compensare

(1) Viaţa, sănătatea şi bunurile judecătorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat. Viaţa şi sănătatea judecătorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii la o sumă egală cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 15 ani la ultimul loc de lucru.

(2) Suma de asigurare se plăteşte în caz de:

a) moarte violentă sau deces al judecătorului în exerciţiul funcţiunii, dacă decesul a survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau altei vătămări violente a sănătăţii ori a unui accident de muncă, – succesorilor lui, sub forma unei indemnizaţii unice egale cu produsul înmulţirii salariului mediu anual al decedatului la numărul de ani compleţi pe care acesta nu i-a supravieţuit pînă la atingerea plafonului de vîrstă, dar nu mai puţin de 15 salarii medii anuale;

b) mutilare a judecătorului sau de o altă vătămare violentă a sănătăţii ori mutilare, sau o altă vătămare a sănătăţii judecătorului ca urmare a unui accident de muncă care exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională şi a provocat pierderea capacităţii depline de muncă – sub forma unei indemnizaţii unice egale cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 15 ani;

c) cauzare judecătorului în exerciţiul funcţiunii de leziuni corporale sau de o altă vătămare violentă a sănătăţii ori cauzare de leziuni corporale ca urmare a unui accident de muncă ce nu au provocat pierderea capacităţii de muncă, dar exclud posibilitatea de a continua activitatea profesională – sub forma unei indemnizaţii unice egale cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe un an;

d) mutilare a judecătorului în exerciţiul funcţiunii sau de o altă vătămare violentă a sănătăţii ori mutilare, sau o altă vătămare a sănătăţii judecătorului ca urmare a unui accident de muncă ce exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională – sub forma unei compensaţii lunare egale cu salariul pe care l-a avut în funcţia de judecător. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii stabilite pînă sau după pierderea capacităţii de a continua activitatea profesională nu se includ în calculul despăgubirii. În această despăgubire nu se include nici salariul primit de către judecător după vătămare şi despăgubirile de asigurare de stat;

e) moarte violentă sau deces al judecătorului ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei vătămări violente a sănătăţii, sau a unui accident de muncă – membrilor familiei acestuia inapţi de muncă, aflaţi la întreţinerea lui, sub forma unei indemnizaţii lunare egale cu diferenţa dintre partea ce le revenea din salariul celui decedat şi pensia stabilită în legătură cu pierderea întreţinătorului, fără a se lua în calcul ajutorul unic.

(3) În cazul decesului judecătorului în exerciţiul funcţiunii, familiei acestuia i se plăteşte o indemnizaţie unică în mărimea şi în condiţiile stabilite la art.26 alin.(3).

[Alin.(3) art.33 introdus prin Legea nr.60 din 04.04.2014, în vigoare 16.05.2014]

Notă: Legea nr.56 din 09.06.2011 (art.II) se declară neconstituţională conform Hot. Curţii Constituţionale nr.27 din 20.12.2011, în vigoare 20.12.2011

[Alin.(3) art.33 abrogat prin Legea nr.56 din 09.06.2011, în vigoare 01.07.2011]

(4) În caz de deces al judecătorului demisionat sau pensionat, familiei lui sau persoanei care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces i se plăteşte un ajutor de deces în cuantumul echivalent cu cel stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(5) Prejudiciul material cauzat în legătură cu activitatea de serviciu a judecătorului prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale rudelor apropiate se repară integral de la bugetul de stat.

Articolul 34. Legitimaţia judecătorului

(1) Judecătorul primeşte legitimaţie de un model aprobat de Preşedintele Republicii Moldova sau, după caz, de Parlament.

(2) Legitimaţia judecătorului este eliberată de Consiliul Superior al Magistraturii şi serveşte ca document de identitate pe întreg teritoriul republicii.

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul I.

Prezenta lege intră în vigoare de la data publicării.

Articolul II.

Legile şi alte acte normative rămîn în vigoare în partea care nu contravine prezentei legi.

Articolul III.

(1) Se consideră că preşedinţii, vicepreşedinţii şi judecătorii din judecătoriile raionale, municipale (de sector), în exerciţiul funcţiunii la data adoptării prezentei legi îndeplinesc toate condiţiile prevăzute pentru aceste funcţii şi sînt inamovibili în perioada pentru care au fost numiţi.

(2) Prevederile prezentei legi referitoare la indemnizaţii se extind asupra judecătorilor pensionaţi sau eliberaţi după expirarea împuternicirilor, cu condiţia unei vechimi în funcţia de judecător de cel puţin 15 ani.

(3) Sub incidenţa art.26 şi art.32 cad judecătorii pensionaţi din această funcţie, indiferent de data pensionării.

[Alin.(4) art.III abrogat prin Legea nr.60 din 04.04.2014, în vigoare 16.05.2014]

Notă: Alin.(4) art.III se declară neconstituţional conform Hot. Curţii Constituţionale nr.27 din 20.12.2011, în vigoare 20.12.2011

Articolul IV.

(1) Judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie transferaţi în interes de serviciu, în condiţiile prezentei legi, în funcţii cu nivel de salarizare mai mic li se păstrează salariul funcţiei, adaosurile şi suplimentele anterioare.

(2) Funcţionarii din aparatul Curţii Supreme de Justiţie transferaţi în interes de serviciu în funcţii cu nivel de salarizare mai mic beneficiază timp de 3 luni de la data transferului de salariul funcţiei anterior.

Articolul V.

Consiliul Superior al Magistraturii, pînă la 1 decembrie 1995, va prezenta Parlamentului lista de candidaţi la funcţia de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie şi Preşedintelui Republicii Moldova lista de candidaţi la funcţia de judecători ai tribunalelor şi Curţii de Apel.

Articolul VI.

Guvernul, în termen de 3 luni de la data adoptării prezentei legi:

- aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

_____________________

* Republicată în temeiul art.VIII, alin.(9) al Legii nr.153 din 5 iulie 2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.185, art.620.

Modificată şi completată prin Legile Republicii Moldova:

1) Legea nr.140-XV din 21.03.2003 – Monitorul Oficial, 2003, nr.67, art.293;

2) Legea nr.191-XV din 08.05.2003 – Monitorul Oficial, 2003, nr.97, art.432;

3) Legea nr.206-XV din 29.05.2003 – Monitorul Oficial, 2003, nr.149, art.598;

4) Legea nr.136-XV din 06.05.2004 – Monitorul Oficial, 2004, nr.91-95, art.482;

5) Legea nr.174-XVI din 22.07.2005 – Monitorul Oficial, 2005, nr.107-109, art.533;

6) Legea nr.247-XVI din 21.07.2006 – Monitorul Oficial, 2006, nr.174-177, art.796;

7) Legea nr.399-XVI din 14.12.2006 – Monitorul Oficial, 2007, nr.39-42, art.169;

8) Legea nr.257-XVI din 29.11.2007 – Monitorul Oficial, 2008, nr.14-15, art.46;

9) Legea nr.44-XVI din 06.03.2008 – Monitorul Oficial, 2008, nr.76-77, art.251;

10) Legea nr.273-XVI din 07.12.2007 – Monitorul Oficial, 2008, nr.84-85, art.288;

11) Legea nr.65-XVI din 27.03.2008 – Monitorul Oficial, 2008, nr.86-87, art.302;

12) Legea nr.229-XVI din 06.11.2008 – Monitorul Oficial, 2008, nr.208-209, art.768;

13) Legea nr.306-XVI din 25.12.2008 – Monitorul Oficial, 2009, nr.30-33, art.77;

14) Legea nr.90-XVIII din 04.12.2009 – Monitorul Oficial, 2009, nr.187-188, art.584;

15) Legea nr.108-XVIII din 17.12.2009 – Monitorul Oficial, 2009, nr.193-196, art.609;

16) Legea nr.127-XVIII din 23.12.2009 – Monitorul Oficial, 2009, nr.197-200, art.664;

17) Legea nr.139-XVIII din 29.12.2009 – Monitorul Oficial, 2009, nr.197-200, art.674;

18) Legea nr.152 din 08.07.2010 – Monitorul Oficial, 2009, nr.155-158, art.547;

19) Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.28 din 14.12.2010 – Monitorul Oficial, 2010, nr.254-256, art.30;

20) Legea nr.48 din 26.03.2011 – Monitorul Oficial, 2011, nr.53, art.114;

21) Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.12 din 07.06.2011 – Monitorul Oficial, 2011, nr.102, art.14;

22) Legea nr.56 din 09.06.2011 – Monitorul Oficial, 2011, nr.107-109, art.280;

23) Legea nr.163 din 22.07.2011 – Monitorul Oficial, 2011, nr.146, art.448;

________________

* Republicată în temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.1546-XIII din 25.02.1998 – Monitorul Oficial, 1998, nr.26-27, art.176.

Modificată de:

1) Legea nr.1027-XIII din 06.12.1996 – Monitorul Oficial, 1997, nr.1-2, art.4;

2) Legea nr.1127-XIII din 21.03.1997 – Monitorul Oficial, 1997, nr.25-27, art.252;

3) Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.35 din 01.12.1997 – Monitorul Oficial, 1997, nr.84-85, art.37;

4) Legea nr.1414-XIII din 17.12.1997 – Monitorul Oficial, 1998, nr.24-25, art.152;

5) Legea nr.1592-XIII din 27.02.1998 – Monitorul Oficial, 1998, nr.44-46, art.326;

6) Legea nr.18-XIV din 14.05.1998 – Monitorul Oficial, 1998, nr.60-61, art.411;

7) Legea nr.96-XIV din 16.07.1998 – Monitorul Oficial, 1998, nr.74, art.505;

8) Legea nr.216-XIV din 12.12.1998 – Monitorul Oficial, 1998, nr.119-120, art.719;

9) Legii nr.552-XIV din 28.07.1999 – Monitorul Oficial, 1999, nr.116-117, art.551;

10) Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.4 din 27.01.2000 – Monitorul Oficial, 2000, nr.14-16, art.7;

11) Legea nr.789-XIV din 03.02.2000 – Monitorul Oficial, 2000, nr.19-20, art.110;

12) Legea nr.934-XIV din 14.04.2000 – Monitorul Oficial, 2000, nr.70-72, art.509;

13) Legea nr.162-XV din 17.05.2001 – Monitorul Oficial, 2001, nr.63, art.440;

14) Legea nr.366-XV din 13.07.2001 – Monitorul Oficial, 2001, nr.97-99, art.775;

15) Legea nr.373-XV din 19.07.2001 – Monitorul Oficial, 2001, nr.129, art.926;

16) Legea nr.429-XV din 27.07.2001 – Monitorul Oficial, 2001, nr.108-109, art.828;

17) Legea nr.822-XV din 07.02.2002 – Monitorul Oficial, 2002, nr.40-42, art.250;

18) Legea nr.1099-XV din 06.06.2002 – Monitorul Oficial, 2002, nr.100-101, art.741.