L E G E
privind Institutul Naţional al Justiţiei*
nr. 152-XVI din 08.06.2006
Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.387/789 din 08.11.2016
Monitorul Oficial nr.102-105/484 din 07.07.2006
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul legii
Articolul 2. Institutul Naţional al Justiţiei
Articolul 3. Patrimoniul Institutului
Capitolul II
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA INSTITUTULUI
Articolul 4. Atribuţiile Institutului
Articolul 5. Organele de conducere ale Institutului
Articolul 6. Consiliul
Articolul 7. Atribuţiile Consiliului
Articolul 8. Şedinţele Consiliului
Articolul 9. Directorul
Articolul 10. Directorul adjunct
Articolul 11. Structura şi personalul Institutului
Articolul 12. Salarizarea personalului Institutului
Capitolul III
FORMAREA INIŢIALĂ A CANDIDAŢILOR LA FUNCŢIILE DE JUDECĂTOR ŞI DE PROCUROR, FORMAREA CONTINUĂ A JUDECĂTORILOR ÎN FUNCŢIE ŞI A PROCURORILOR ÎN FUNCŢIE ŞI EXAMENUL PENTRU PERSOANELE CARE CANDIDEAZĂ LA FUNCŢIA DE JUDECĂTOR SAU DE PROCUROR ÎN TEMEIUL VECHIMII ÎN MUNCĂ
Secţiunea 1
Concursul de admitere şi modul de organizare şi desfăşurare
a cursurilor de formare iniţială a candidaţilor la funcţiile
de judecător şi de procuror
Articolul 13. Formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror
Articolul 14. Concursul de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror
Articolul 15. Condiţiile pentru înscrierea la concursul de admitere
Articolul 16. Modul de desfăşurare a concursului de admitere
Articolul 17. Procedura de evaluare a rezultatelor concursului de admitere
Articolul 18. Anunţarea, contestarea şi aprobarea rezultatelor examenului de admitere
Articolul 19. Admiterea pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror
Articolul 20. Drepturile şi obligaţiile audienţilor cursurilor de formare iniţială
Articolul 21. Răspunderea disciplinară a audienţilor cursurilor de formare iniţială
Articolul 22. Încetarea statutului de audient al cursurilor de formare iniţială
Articolul 23. Organizarea cursurilor de formare iniţială
Articolul 24. Stagiile de practică
Articolul 25. Evaluarea cunoştinţelor în perioada desfăşurării cursurilor de formare iniţială
Articolul 26. Examenul de absolvire a cursurilor de formare iniţială
Articolul 27. Participarea la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător sau de procuror
Secţiunea a 2-a Procedura de organizare şi desfăşurare a examenului pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă
Articolul 28. Examenul pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă
Articolul 29. Organizarea şi desfăşurarea examenului pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă
Secţiunea a 3-a
Formarea continuă a judecătorilor în funcţie
şi a procurorilor în funcţie
Articolul 30. Formarea continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie
Articolul 31. Organizarea formării continue a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie
Capitolul IV
FORMAREA CONTINUĂ A GREFIERILOR, ASISTENŢILOR JUDICIARI, ŞEFILOR SECRETARIATELOR INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI, CONSULTANŢILOR PROCURORULUI, A CONSILIERILOR DE PROBAŢIUNE, A INSPECTORILOR – JUDECĂTORI DIN CADRUL INSPECŢIEI JUDICIARE, A INSPECTORILOR DIN CADRUL INSPECŢIEI PROCURORILOR ŞI A AVOCAŢILOR CARE ACORDĂ ASISTENŢĂ JURIDICĂ GARANTATĂ DE STAT, PRECUM ŞI FORMAREA INIŢIALĂ ŞI CONTINUĂ A ALTOR PERSOANE CARE ACTIVEAZĂ ÎN SECTORUL JUSTIŢIEI
Articolul 32. Formarea continuă a grefierilor, asistenţilor judiciari, şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţilor procurorului, consilierilor de probaţiune şi a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat
Articolul 321. Formarea continuă a inspectorilor – judecători din cadrul Inspecţiei judiciare şi a inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor
Articolul 33. Modul de organizare a formării iniţiale şi continue a altor persoane care activează în sectorul justiţiei
Articolul 34. Desfăşurarea cursurilor de formare iniţială şi continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei
Capitolul V
EVALUAREA CALITĂŢII PROGRAMELOR DE FORMARE ORGANIZATE
DE INSTITUT ŞI EVALUAREA PERFORMANŢELOR FORMATORILOR
Articolul 35. Procedura de evaluare a calităţii programelor de formare
Articolul 36. Evaluarea performanţelor formatorilor
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Notă: Legea a fost republicată în Monitorul Oficial nr.387/789 din 08.11.2016 cu toate modificările şi completările introduse, dîndu-se capitolelor, articolelor şi alineatelor o nouă numerotare
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul legii
Scopul prezentei legi este determinarea statutului juridic al Institutului Naţional al Justiţiei, stabilirea principiilor de organizare şi funcţionare a acestuia, a modului de formare iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror, a modului de formare continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie, a grefierilor, a asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, a consultanţilor procurorului, a consilierilor de probaţiune, a inspectorilor-judecători din cadrul Inspecţiei judiciare, a inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor, a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat, precum şi a modului de formare iniţială şi continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei, în cazurile prevăzute de legislaţie.
[Art.1 completat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
Articolul 2. Institutul Naţional al Justiţiei
(1) Institutul Naţional al Justiţiei (denumit în continuare Institut) este o instituţie publică ce realizează formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror, formarea continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie, a grefierilor, a asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, a consultanţilor procurorului, a consilierilor de probaţiune, a inspectorilor-judecători din cadrul Inspecţiei judiciare, a inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor, a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat, precum şi formarea iniţială şi continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei, în cazurile prevăzute de legislaţie.
(2) Institutul are personalitate juridică, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea Institutului, de patrimoniu propriu, de autonomie administrativă, ştiinţifică şi didactică.
(3) Cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea Institutului sînt finanţate din contul mijloacelor prevăzute distinct în bugetul de stat. Alte surse de finanţare, neinterzise de lege, pot fi acceptate doar în cazul în care acestea nu prejudiciază autonomia Institutului şi nu împiedică realizarea atribuţiilor stabilite la art.4 alin.(1).
(4) Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţămînt şi educaţie, nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea şi licenţierea instituţiilor de învăţămînt şi celor privind sfera ştiinţei şi inovării.
(5) Institutul activează în baza prezentei legi şi a statutului său, aprobat de Consiliul Institutului, denumit în continuare Consiliu.
(6) Sediul Institutului este în municipiul Chişinău.
[Art.2 completat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
Articolul 3. Patrimoniul Institutului
(1) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, Institutul dispune de patrimoniu, care se constituie din:
a) bunurile transmise în folosinţă în modul stabilit;
b) bunurile dobîndite din contul mijloacelor proprii;
c) rezultatele activităţii desfăşurate pe bază de contract;
d) donaţiile şi sponsorizările persoanelor fizice şi juridice din ţară şi de peste hotare;
e) alte surse neinterzise de lege.
(2) Bunurile Institutului pot fi înstrăinate doar cu acordul Consiliului, în condiţiile legii.
Capitolul II
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA INSTITUTULUI
Articolul 4. Atribuţiile Institutului
(1) Institutul exercită următoarele atribuţii de bază:
a) formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror;
b) formarea continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie;
c) formarea continuă a grefierilor, asistenţilor judiciari, şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţilor procurorului, consilierilor de probaţiune, inspectorilor-judecători din cadrul Inspecţiei judiciare, inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor, avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat;
d) organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru persoanele care au vechime în muncă de 5 ani în specialităţile juridice, prevăzute de Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi de Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură (denumite în continuare – persoane care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă);
e) formarea formatorilor.
(2) Institutul poate exercita şi atribuţii privind:
a) formarea iniţială şi continuă, pe baze contractuale, a altor persoane care activează în sectorul justiţiei, în cazurile prevăzute de legislaţie;
b) cooperarea internaţională în domeniu;
c) efectuarea unor studii de cercetare ştiinţifică în domeniul dreptului şi al justiţiei, publicarea studiilor realizate, a materialelor didactice şi a altor materiale elaborate în procesul activităţii.
(3) Institutul poate desfăşura şi alte activităţi necesare pentru exercitarea funcţiilor sale.
(4) În scopul realizării atribuţiilor stabilite de prezenta lege, Institutul are dreptul să prelucreze date cu caracter personal.
[Art.4 completat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
Articolul 5. Organele de conducere ale Institutului
Organele de conducere ale Institutului sînt Consiliul şi directorul.
Articolul 6. Consiliul
(1) Consiliul este organul suprem de conducere al Institutului.
(2) Consiliul este alcătuit din 13 membri, din care:
a) 7 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii din rîndul judecătorilor instanţelor judecătoreşti de diferite niveluri;
b) 4 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor din rîndul procurorilor de diferite niveluri*;
________________
* Notă: Noile prevederi ale art.6 alin.(2) lit.b) vor fi puse în aplicare după expirarea mandatului membrilor în exerciţiu ai Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, desemnaţi actualmente de Procurorul General.
c) un membru desemnat de Ministerul Justiţiei;
d) un membru, profesor titular de drept, desemnat de Consiliul Rectorilor din Republica Moldova. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, criteriile de selectare a candidaţilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordinul ministrului justiţiei**.
________________
** Notă: Noile prevederi ale art.6 alin.(2) lit.d) vor fi puse în aplicare după expirarea mandatului membrului în exerciţiu al Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, desemnat actualmente de Senatul Universităţii de Stat din Moldova.
(2) Consiliul este alcătuit din 9 membri, dintre care:
1) 3 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor, după cum urmează:
a) un judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie;
b) un judecător din cadrul curţilor de apel;
c) un judecător din cadrul judecătoriilor;
2) 3 membri desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor din rândul procurorilor, după cum urmează:
a) un procuror din cadrul Procuraturii Generale;
b) un procuror din cadrul procuraturilor specializate;
c) un procuror din cadrul procuraturilor teritoriale;
3) doi membri desemnaţi de ministrul justiţiei;
4) un membru desemnat de Preşedintele Republicii Moldova.
________________
* Notă: Noile prevederi ale art.6 alin.(2) vor fi puse în aplicare după încetarea sau revocarea mandatului a trei membri ai Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, conform Legii nr.228 din 28.07.2022
(21) Membrii Consiliului desemnaţi de ministrul justiţiei şi Preşedintele Republicii Moldova nu pot fi din rândul judecătorilor sau al procurorilor în funcţie.
________________
* Notă: Noile prevederi ale art.6 alin.(21) vor fi puse în aplicare după încetarea sau revocarea mandatului a trei membri ai Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, conform Legii nr.228 din 28.07.2022
(3) Mandatul membrilor Consiliului este de o durată de 4 ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată.
(4) Mandatul de membru al Consiliului încetează de drept în următoarele cazuri:
a) depunerea cererii de renunţare la calitatea de membru al Consiliului;
b) expirarea mandatului de membru al Consiliului;
c) suspendarea sau eliberarea membrului Consiliului din funcţia de judecător sau procuror;
d) decesul.
(41) Membrul Consiliului poate fi revocat de către autoritatea care l-a desemnat în cazul existenţei circumstanţelor care exclud posibilitatea exercitării mandatului, precum şi la cererea Consiliului, adoptată cu votul a două treimi din numărul membrilor, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor.
(5) Preşedintele Consiliului se alege prin vot secret din rîndul membrilor Consiliului, pe durata mandatului. Membrul Consiliului nu poate exercita două mandate consecutive de preşedinte al Consiliului. Preşedintele Consiliului poate fi revocat la cererea a o treime din numărul membrilor. Hotărîrea de revocare a preşedintelui Consiliului se adoptă prin vot secret, cu votul a două treimi din numărul membrilor.
(6) Lucrările de secretariat ale Consiliului sînt asigurate de către Institut.
(7) Membrii Consiliului beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a zecea parte din salariul mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune drept unitate de referinţă.
[Art.6 modificat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
Articolul 7. Atribuţiile Consiliului
(1) În domeniul organizării activităţii Institutului, Consiliul are următoarele atribuţii de bază:
a) aprobă strategia de dezvoltare a Institutului, precum şi planul de acţiuni pentru implementarea acesteia;
b) aprobă Regulamentul de ordine interioară şi alte acte necesare pentru buna funcţionare a Institutului;
b1) aprobă Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale directorului;
c) aprobă structura, statul de personal şi efectivul-limită ale Institutului;
d) organizează concursul pentru suplinirea funcţiei de director;
e) numeşte şi eliberează din funcţie directorul şi directorul adjunct în condiţiile art.9;
f) dispune interimatul funcţiei de director adjunct, în caz de vacanţă a funcţiei, pînă la suplinirea funcţiei vacante, în modul stabilit de lege;
g) aprobă Statutul formatorilor;
h) aprobă rezultatele concursului pentru selectarea formatorilor;
i) aprobă şi prezintă Ministerului Finanţelor, în modul stabilit, proiectul de buget al Institutului;
j) aprobă încheierea acordurilor/memorandumurilor de cooperare cu instituţii similare din alte state, de contribuţie a donatorilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii în vederea realizării atribuţiilor şi obiectivelor Institutului;
k) aprobă, anual, pînă la 31 iulie, raportul de activitate al Institutului, care se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor şi Ministerului Justiţiei pentru informare şi se plasează pe pagina web oficială a Institutului;
l) aprobă Metodologia de evaluare a calităţii programelor de formare.
(2) În domeniul asigurării formării iniţiale a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror, a formării continue a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie, a grefierilor, a asistenţilor judiciari, a şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, a consultanţilor procurorului, a consilierilor de probaţiune, a inspectorilor-judecători din cadrul Inspecţiei judiciare, a inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor, a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat, precum şi al organizării examenului pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă, Consiliul are următoarele atribuţii de bază:
a) aprobă, anual, pînă la 31 martie, ţinînd cont de mijloacele disponibile şi de propunerile Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Consiliului Superior al Procurorilor, numărul de locuri care vor fi scoase la concursul de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror în anul următor;
b) aprobă Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror;
c) aprobă componenţa Comisiei pentru examenele de admitere, a Comisiei pentru examenele de absolvire şi a Comisiei de contestaţii;
d) aprobă rezultatele concursului de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror, precum şi listele candidaţilor pentru formarea iniţială care au promovat concursul;
e) aprobă, anual, pînă la 1 septembrie, planul de formare iniţială;
e1) aprobă curricula disciplinară până la începerea activităţilor de formare iniţială;
f) validează rezultatele examenului de absolvire a cursurilor de formare iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror şi ale examenului pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă;
g) aprobă metodologiile de determinare a necesităţilor de formare iniţială şi continuă;
h) aprobă, anual, pînă la 30 noiembrie, planurile de formare continuă;
i) aprobă modelul atestatului pentru cursurile de formare iniţială, al certificatului pentru cursurile de formare continuă şi al certificatului ce atestă susţinerea examenului în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire de către persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă;
j) aprobă, anual, pînă la 30 noiembrie, planul de formare a formatorilor.
(3) Consiliul are următoarele atribuţii de bază ce ţin de formarea iniţială şi continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei:
a) aprobă planurile de formare iniţială şi continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei;
b) aprobă Regulamentul privind modul de organizare şi condiţiile de desfăşurare a formării iniţiale şi continue a altor persoane care activează în sectorul justiţiei.
(4) Consiliul exercită şi alte atribuţii prevăzute de prezenta lege.
(5) Pentru adoptarea hotărîrilor în chestiunile prevăzute la alin.(1) lit.l) şi la alin.(2) lit.b), e), h), i) şi j) este obligatorie consultarea opiniei Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Ministerului Justiţiei şi a Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat.
(6) Pentru adoptarea hotărîrilor în chestiunea prevăzută la alin.(2) lit.a) este obligatorie consultarea opiniei Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, iar pentru adoptarea hotărîrilor în chestiunile prevăzute la alin.(3) este obligatorie consultarea opiniei organelor de autoadministrare a profesiilor conexe sistemului justiţiei.
[Art.7 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.7 modificat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.7 modificat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
Articolul 8. Şedinţele Consiliului
(1) Consiliul se convoacă în şedinţe ordinare o dată în trimestru.
(2) Consiliul se convoacă în şedinţe extraordinare la cererea directorului, preşedintelui Consiliului sau a o treime din membri.
(3) Data, ora şi locul şedinţei, ordinea de zi, proiectele documentelor ce urmează a fi adoptate şi materialele aferente acestora se aduc la cunoştinţa membrilor Consiliului cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţă. În cazul şedinţelor extraordinare, materialele se aduc la cunoştinţa membrilor Consiliului cu cel puţin o zi înainte de şedinţă.
(31) Ordinea de zi a şedinţei se plasează pe pagina web oficială a Institutului cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei. În cazul şedinţelor extraordinare, ordinea de zi se plasează cu cel puţin o zi lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei.
(4) Şedinţele Consiliului sînt prezidate de preşedintele Consiliului. În lipsa preşedintelui, şedinţa este prezidată de membrul ales din rîndul celor prezenţi la şedinţă.
(5) Şedinţele Consiliului sînt publice. La cererea motivată a preşedintelui Consiliului sau a cel puţin 3 membri ai acestuia, Consiliul poate decide ca şedinţa să fie închisă. Şedinţele au caracter deliberativ dacă participă majoritatea membrilor acestuia.
(6) Directorul este obligat să asiste la şedinţele Consiliului, avînd drept de vot consultativ.
(7) La cererea preşedintelui Consiliului sau a o treime din membrii acestuia, la şedinţele Consiliului pot asista reprezentanţi ai instituţiilor donatoare şi experţi invitaţi.
(8) Hotărîrile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor Consiliului şi se semnează de preşedintele acestuia. Hotărîrile în privinţa programelor de instruire a judecătorilor şi procurorilor se consideră adoptate dacă pentru acestea au votat majoritatea membrilor Consiliului din rîndul judecătorilor, respectiv din rîndul procurorilor.
(9) Lucrările şedinţelor Consiliului sînt consemnate într-un proces-verbal, care se semnează de către preşedinte şi secretar.
(10) Toate hotărîrile adoptate de Consiliu se plasează pe pagina web oficială a Institutului. Regulamentele aprobate de Consiliu în vederea exercitării atribuţiilor prevăzute la art.4 se publică şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
[Art.8 modificat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
Articolul 9. Directorul
(1) Directorul este ales prin concurs, cu votul majorităţii membrilor Consiliului, pentru un mandat de 4 ani. Aceeaşi persoană poate exercita cel mult două mandate de director.
(11) La funcţia de director al Institutului poate candida persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) deţine diplomă de studii superioare complete în drept;
b) are o vechime în muncă de cel puţin 5 ani în domeniul managerial, didactic sau în domeniul justiţiei;
c) cunoaşte limba română, precum şi limba engleză sau franceză;
d) anterior nu i-a fost constatată vinovăţia pentru săvârşirea unei infracţiuni;
e) nu a împlinit vârsta de 65 de ani;
f) are o reputaţie ireproşabilă;
g) în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională nu are înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
(2) Directorul îşi încetează activitatea la expirarea mandatului, în caz de demisie sau de deces. Directorul poate fi eliberat din funcţie, în baza hotărârii Consiliului, în cazurile de încălcare gravă a legislaţiei, de constatare a calificării insuficiente sau a abaterii disciplinare repetate.
(3) În cazul vacanţei funcţiei de director şi a celei de director adjunct sau al lipsei persoanelor care deţin aceste funcţii, interimatul funcţiei de director este exercitat de către o persoană desemnată, cu acordul scris al acesteia, de ministrul justiţiei. Interimatul funcţiei de director poate dura o perioadă determinată de cel mult un an.
(4) Directorul asigură conducerea curentă a activităţii Institutului şi are următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă Institutul în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b) asigură activitatea organizatorică a Consiliului;
c) organizează îndeplinirea hotărîrilor Consiliului;
d) numeşte în funcţie formatorii după aprobarea de către Consiliu a rezultatelor concursului pentru suplinirea acestor posturi;
e) asigură elaborarea Regulamentului de ordine interioară al Institutului şi a altor acte necesare pentru buna funcţionare a Institutului;
f) emite ordine de înmatriculare, promovare şi exmatriculare a audienţilor cursurilor de formare iniţială;
g) asigură elaborarea şi îndeplinirea planurilor de formare;
h) organizează şi implementează sistemul de control intern managerial, poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului Institutului şi a patrimoniului public aflat în gestiune;
i) asigură elaborarea proiectului de buget al Institutului şi îl prezintă Consiliului spre aprobare;
j) asigură elaborarea raportului anual de activitate a Institutului şi îl prezintă Consiliului pentru aprobare;
k) asigură elaborarea proiectului statului de personal şi a proiectului efectivului-limită al Institutului;
l) numeşte şi eliberează din funcţie personalul administrativ şi auxiliar al Institutului;
m) încheie acorduri/memorandumuri, autorizate de Consiliu, de cooperare cu instituţii similare de peste hotare şi de contribuţie a donatorilor, întreţine relaţii cu organismele internaţionale în problemele ce ţin de competenţa Institutului, cu aprobarea ulterioară de Consiliu;
n) exercită alte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a activităţii Institutului.
[Art.9 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.9 modificat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.9 modificat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
[Art.9 modificat prin Legea nr.6 din 06.02.2020, în vigoare 28.03.2020]
Articolul 10. Directorul adjunct
(1) Directorul este asistat de către un director adjunct, numit de Consiliu, la propunerea directorului, din rîndul persoanelor care au diplomă de studii superioare complete în drept, administraţie publică sau management, fie echivalentul acesteia, şi ale căror calificare profesională şi experienţă de lucru din ultimii 5 ani sînt corespunzătoare pentru realizarea atribuţiilor Institutului*.
(11) Mandatul directorului adjunct se încheie odată cu mandatul directorului, însă acesta continuă să-şi exercite atribuţiile până la numirea unui nou director adjunct. Directorul adjunct poate fi revocat, în baza hotărârii Consiliului, la propunerea directorului.
(2) Directorul Institutului stabileşte, prin ordin, atribuţiile directorului adjunct*.
________________
* Notă: Noile prevederi ale art.10 alin.(1) şi alin.(2) vor fi puse în aplicare după expirarea mandatului actualului director şi al directorului adjunct în exerciţiu al Institutului Naţional al Justiţiei.
(3) În absenţa directorului, directorul adjunct exercită atribuţiile acestuia. În lipsa directorului adjunct, până la finalizarea concursului, atribuţiile directorului sunt exercitate de către o persoană desemnată de ministrul justiţiei.
[Art.10 completat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.10 modificat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
Articolul 11. Structura şi personalul Institutului
(1) Structura Institutului, statul de personal şi efectivul-limită ale Institutului se aprobă de Consiliu.
(2) Personalul Institutului este constituit din formatori, personalul administrativ şi personalul auxiliar.
(3) Formatorii Institutului sînt selectaţi pe bază de concurs, conform unei proceduri transparente stabilite de Consiliu, şi se includ în reţeaua de formatori a Institutului.
(4) Formatorii sînt selectaţi din cei mai buni profesionişti din rîndul judecătorilor, procurorilor, cadrelor didactice din învăţămîntul juridic superior, al experţilor internaţionali, precum şi al altor specialişti care activează în domenii ce fac obiect al cursurilor de formare iniţială şi de formare continuă organizate de Institut.
(5) Selectarea formatorilor se face după următoarele criterii:
a) experienţa didactică în domeniile specificate în planurile de formare aprobate de Consiliu;
b) experienţa profesională;
c) lucrările publicate;
d) reputaţia ireproşabilă;
d1) lipsa constatării vinovăţiei pentru săvârşirea unei infracţiuni;
e) lipsa, în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, a înscrierilor cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;
f) lipsa sancţiunilor disciplinare.
(6) Pentru asigurarea formării iniţiale sau a formării continue se invită specialişti într-un anumit domeniu. Directorul Institutului dispune invitarea acestora pe baze contractuale.
(7) Faţă de formatorii care activează în Institut se aplică regulile stabilite în actele normative interne ale Institutului. Volumul de lucru al judecătorilor şi al procurorilor care activează în calitate de formatori ai Institutului se reduce de către Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, de către Consiliul Superior al Procurorilor proporţional implicării în activitatea Institutului.
(8) Pentru a activa în cadrul Institutului pot fi detaşaţi judecători şi procurori.
(9) Drepturile şi atribuţiile personalului Institutului se stabilesc în Regulamentul de ordine interioară al Institutului.
[Art.11 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.11 modificat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
Articolul 12. Salarizarea personalului Institutului
(1) Directorul, directorul adjunct, personalul administrativ şi personalul auxiliar sînt salarizaţi în conformitate cu legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
(2) Judecătorii şi procurorii detaşaţi pentru îndeplinirea unor funcţii în cadrul Institutului sînt salarizaţi conform prevederilor legilor speciale care reglementează statutul acestora.
(3) Dacă judecătorul sau procurorul numit în calitate de director sau de director adjunct al Institutului, în perioada exercitării acestor atribuţii, demisionează din funcţia de judecător sau de procuror în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă dar continuă activitatea în cadrul Institutului acestuia i se achită salariul în condiţiile alin.(1).
(4) Directorul, directorul adjunct şi alt personal administrativ din cadrul Institutului care întrunesc condiţiile stabilite pentru formatori pot profesa activitatea didactică prin cumul.
(5) Formatorii Institutului sînt remuneraţi pe baze contractuale, în modul stabilit de Guvern.
[Art.12 modificat prin Legea nr.271 din 23.11.2018, în vigoare 01.12.2018]
Capitolul III
FORMAREA INIŢIALĂ A CANDIDAŢILOR LA FUNCŢIILE DE JUDECĂTOR ŞI DE PROCUROR,
FORMAREA CONTINUĂ A JUDECĂTORILOR ÎN FUNCŢIE ŞI A PROCURORILOR ÎN
FUNCŢIE ŞI EXAMENUL PENTRU PERSOANELE CARE CANDIDEAZĂ
LA FUNCŢIA DE JUDECĂTOR SAU DE PROCUROR
ÎN TEMEIUL VECHIMII ÎN MUNCĂ
Secţiunea 1
Concursul de admitere şi modul de organizare şi desfăşurare
a cursurilor de formare iniţială a candidaţilor la funcţiile
de judecător şi de procuror
Articolul 13. Formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror
(1) Formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror reprezintă una din condiţiile obligatorii pentru numirea în funcţiile de judecător şi de procuror pentru persoanele care nu au o vechime în muncă de 5 ani în specialităţile juridice prevăzute în Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului şi în Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.
(2) Durata cursurilor de formare iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror este de 18 luni.
Articolul 14. Concursul de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror
(1) Admiterea pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror se realizează în bază de concurs.
(2) Concursul de admitere pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror (denumit în continuare concurs de admitere) este organizat de Institut cu respectarea principiilor transparenţei, egalităţii în drepturi şi este bazat pe aptitudinile participanţilor la concurs.
(3) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se aduc la cunoştinţă prin anunţul de concurs, care se publică pe pagina web oficială a Institutului şi în mass-media cu cel puţin 60 de zile înainte de data concursului.
Articolul 15. Condiţiile pentru înscrierea la concursul de admitere
(1) La concursul de admitere au dreptul să participe numai persoanele care întrunesc condiţiile prevăzute de Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului pentru ocuparea funcţiei de judecător şi de Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură pentru ocuparea funcţiei de procuror.
(2) Cererea de înscriere la concursul de admitere se depune la Institut în termenele indicate în anunţul de concurs, cu anexarea următoarelor acte:
a) copia de pe actul de identitate;
b) copia diplomei de licenţă în drept, copia diplomei de studii superioare de master în drept sau echivalentul acestora;
c) copia de pe carnetul de muncă sau copia de pe actul care atestă vechimea în muncă, în cazul în care candidatul deţine unul dintre aceste acte;
d) certificatul de cazier judiciar detaliat;
e) declaraţia de avere şi interese personale pentru anul fiscal precedent şi pentru anul în care a fost depusă cererea de înscriere la concurs, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.1 la Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale.
(3) La concursul de admitere sînt acceptaţi doar candidaţii care au depus dosarele complete, corespunzătoare condiţiilor prevăzute la alin.(2).
(4) La momentul depunerii setului de acte, candidatului i se solicită acordul cu privire la examinarea medicală, în cazul promovării examenului de admitere, pe care îl va exprima în formă scrisă.
(5) Certificatul medical de sănătate se eliberează de comisia specializată a Ministerului Sănătăţii.
(6) Institutul solicită de la Autoritatea Naţională de Integritate verificarea declaraţiei de avere, iar de la Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate – informaţii privind integritatea candidaţilor care au promovat prima probă a concursului. În cel mult 45 de zile, aceste autorităţi comunică Institutului constatările lor.
[Art.15 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.15 completat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.15 modificat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
[Art.15 modificat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]
[Art.15 modificat prin Legea nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018]
Articolul 16. Modul de desfăşurare a concursului de admitere
(1) Pentru desfăşurarea concursului de admitere, în baza hotărârii Consiliului, se creează două comisii pentru examenele de admitere cu specializare în drept civil şi procedură civilă şi, respectiv, în drept penal şi procedură penală.
(11) Comisiile pentru examenele de admitere sunt create pe perioada desfăşurării concursului. Fiecare comisie de admitere este formată din 7 membri şi 3 membri supleanţi, dintre care doi judecători şi unul supleant desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, doi procurori şi unul supleant desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor, precum şi trei membri şi unul supleant numiţi din rândul profesorilor universitari care deţin titlul de doctor în drept sau unul superior acestuia în domeniile de drept ale disciplinelor incluse în probele de concurs. Profesorii universitari sunt selectaţi de către Consiliu.
(2) Comisiile pentru examenele de admitere au următoarele atribuţii:
a) examinează lucrările participanţilor la concurs şi evaluează participanţii la concurs în cadrul fiecărei etape a concursului de admitere;
a1) examinează aspectele menţionate la art.15 alin.(6);
b) anunţă rezultatele examenelor de admitere;
c) iau măsuri pentru ca în sălile în care se desfăşoară concursul să nu aibă acces persoane străine neautorizate;
d) pregătesc şi transmit Consiliului spre aprobare listele participanţilor la concurs care au promovat concursul de admitere, în ordinea descrescătoare a mediei obţinute la proba orală şi scrisă, şi raportul privind desfăşurarea examenului;
e) exercită orice alte atribuţii necesare bunei organizări şi desfăşurări a concursului de admitere.
(3) Din componenţa comisiilor pentru examenele de admitere nu pot face parte membrii Consiliului Institutului, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor, ai organelor din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, ai organelor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor şi persoanele care sunt în conflict de interese. Membrii comisiilor vor semna declaraţii pe propria răspundere în acest sens.
(4) În cazul în care incompatibilitatea se depistează după desemnarea membrilor Comisiei, membrul în cauză trebuie să se retragă şi să comunice îndată această situaţie Consiliului pentru înlocuirea sa în ordinea prevăzută la alin.(11).
[Art.16 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.16 modificat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.16 modificat prin Legea nr.340 din 24.11.2023, în vigoare 07.12.2023]
[Art.16 modificat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
Articolul 17. Procedura de evaluare a rezultatelor concursului de admitere
(1) Concursul de admitere se desfăşoară sub forma unui examen de admitere care constă din proba orală şi scrisă.
(2) Pentru fiecare probă, participantul la concurs este evaluat cu note de la 1 la 10. Comisiile de admitere evaluează răspunsurile candidatului în cadrul probei orale potrivit specializării acestora. Nota pentru proba orală este formată din media notelor tuturor membrilor comisiilor de admitere. Se consideră că participantul a promovat proba orală sau scrisă dacă acesta a obţinut minimum nota 7 (şapte) la fiecare dintre ele. Nota finală a fiecărui candidat pentru examenul de admitere este formată din media notelor obţinute de acesta la proba orală şi la proba scrisă.
(3) Proba orală se înregistrează audio şi video. Înregistrările audio şi video ale probei orale şi lucrările în scris ale participanţilor la concurs se păstrează de Institut pînă la încetarea procedurii de examinare a contestaţiilor prevăzute la art.18, după care se distrug în modul stabilit de legislaţie.
(4) Trişatul la examen atrage eliminarea din concursul de admitere.
(41) Dacă, în urma verificării efectuate de Autoritatea Naţională de Integritate, se constată că candidatul a încălcat regimul juridic al declarării averii şi intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor, precum şi că nu corespunde criteriului de reputaţie ireproşabilă prevăzut în Legea nr.544/1995 privind statutul judecătorului şi în Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, candidatul este eliminat din concurs.
(5) În cadrul examenului de admitere, comisiile pentru examenele de admitere evaluează concurenţii după următoarele criterii:
a) calitatea prezentării şi argumentării răspunsului la subiectele respective;
b) capacitatea de interpretare şi aplicare a dreptului material şi procesual;
c) capacitatea de analiză şi sinteză;
d) capacitatea de a răspunde prompt şi corect la întrebări, precum şi rezistenţa emoţională.
[Art.17 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.17 completat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.17 completat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
Articolul 18. Anunţarea, contestarea şi aprobarea rezultatelor examenului de admitere
(1) Comisiile pentru examenele de admitere anunţă rezultatele probelor nu mai târziu de 24 de ore de la încheierea acestora, iar informaţia privind fiecare probă şi rezultatele examenului se afişează în aceeaşi zi pe pagina web oficială a Institutului. Informaţia trebuie să cuprindă numele şi prenumele deplin ale participanţilor la concurs şi notele primite de aceştia la fiecare probă.
(2) Rezultatele examenului de admitere pot fi contestate în termen de două zile lucrătoare de la afişarea lor la Comisia de contestaţii, care este formată din 7 membri, în baza hotărârii Consiliului, şi activează în conformitate cu regulamentul aprobat de către acesta. Prevederile art.16 alin.(11) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(3) Contestaţiile se examinează de Comisia de contestaţii în termen de 3 zile de la înregistrarea lor. Comisia întocmeşte un proces-verbal privind rezultatele examinării contestaţiei, care se aduce la cunoştinţa contestatorului sub semnătură. Deciziile Comisiei sînt definitive.
(4) Nota obţinută la contestaţie este definitivă şi nu poate fi mai mică decît nota contestată.
(5) Luînd în considerare deciziile pe marginea contestaţiilor, Comisia pentru examenele de admitere întocmeşte listele şi raportul prevăzute la art.16 alin.(2) lit.d) şi le transmite Consiliului.
(6) Se consideră că au promovat concursul de admitere participanţii la concurs a căror medie, exprimată pînă la sutimi, nu este mai mică de 8,00 şi aceasta le permite să se încadreze în limitele numărului de locuri scoase la concurs.
(7) În cazul în care candidaţii pentru formarea iniţială au obţinut medii egale, în calitate de criterii de departajare vor servi cea mai mare vechime în muncă în specialităţile juridice, titlul de doctor în drept, studiile de master în drept sau alte studii realizate.
(8) Consiliul aprobă rezultatele concursului şi listele candidaţilor pentru formarea iniţială care au promovat concursul.
(9) Listele candidaţilor pentru formarea iniţială care au promovat concursul de admitere se afişează la sediul Institutului şi se publică pe paginile web oficiale ale Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor şi pe cea a Institutului în termen de 24 de ore de la aprobarea acestora de Consiliu.
[Art.18 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.18 modificat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.18 modificat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
Articolul 19. Admiterea pentru formarea iniţială a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror
(1) Persoana care a promovat concursul de admitere depune o declaraţie prin care se obligă să se înregistreze, după absolvirea cursurilor de formare iniţială, în termenul prevăzut de lege, în registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător sau de procuror, să participe la concurs şi să accepte funcţia care îi revine în urma concursului, precum şi să activeze în această funcţie cel puţin 3 ani.
(2) Persoanele care au promovat concursul de admitere şi au semnat declaraţia prevăzută la alin.(1) sînt înmatriculate la Institut prin ordinul directorului şi beneficiază de o bursă în mărime de un salariu mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune.
(3) Persoanele care au promovat concursul de admitere, din momentul de emitere a ordinului directorului de admitere, capătă statutul de audient al cursurilor de formare iniţială.
[Art.19 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.19 modificat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
Articolul 20. Drepturile şi obligaţiile audienţilor cursurilor de formare iniţială
(1) Audienţii cursurilor de formare iniţială au dreptul:
a) la pregătire teoretică şi practică în conformitate cu curriculum-urile disciplinare şi cu planurile de formare aprobate de Consiliu;
b) să beneficieze de baza tehnico-materială a Institutului;
c) să-şi expună părerea asupra calităţii orelor de curs şi a orelor practice;
d) să facă propuneri pentru perfecţionarea procesului de formare;
e) să participe la activitatea de cercetare ştiinţifică, să publice articole ştiinţifice şi să participe la elaborarea altor materiale;
f) să participe la conferinţe, simpozioane şi la alte activităţi;
g) să exercite alte drepturi prevăzute de lege.
(2) Audienţii cursurilor de formare iniţială sînt obligaţi:
a) să frecventeze orele de studiu conform orarului stabilit şi să participe la stagiile de practică;
b) să studieze continuu şi să îndeplinească în termenele stabilite sarcinile prevăzute de planurile de formare;
c) să participe la activităţile ştiinţifice preconizate;
d) să respecte regulamentele de ordine interioară ale Institutului şi ale instituţiilor în care vor desfăşura stagii de practică;
e) să se folosească de resursele şi mijloacele materiale care le sînt puse la dispoziţie, conform destinaţiei lor, exclusiv în interesul dobîndirii de cunoştinţe profesionale;
f) să se abţină de la acţiuni ce îi împiedică pe alţi audienţi să însuşească materialul teoretic şi practic;
g) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de lege.
(3) Audienţilor cursurilor de formare iniţială le este interzis:
a) să facă parte din partide sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic;
b) să desfăşoare orice activitate remunerată, cu excepţia activităţilor didactice, ştiinţifice sau de creaţie, practicate în afara orelor de formare iniţială.
Articolul 21. Răspunderea disciplinară a audienţilor cursurilor de formare iniţială
(1) Audienţii cursurilor de formare iniţială răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle ce le revin potrivit legii şi Regulamentului de ordine interioară a Institutului.
(2) Constituie abateri disciplinare:
a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în perioada de formare;
b) atitudinea necuviincioasă faţă de colegi, formatori sau faţă de personalul Institutului, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului de practică;
c) absenţele nemotivate de la orele de studiu şi de stagiu, dacă acestea depăşesc 8 ore academice pe lună;
d) frauda la examene.
(3) Se consideră motivate absenţele de la orele de studiu şi de stagiu în caz de boală a audientului sau în caz de deces al unei rude de pînă la gradul IV inclusiv, confirmate documentar.
(4) Constituie sancţiuni disciplinare:
a) avertismentul;
b) diminuarea bursei cu pînă la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c) exmatricularea din Institut.
(5) Sancţiunea prevăzută la alin.(4) lit.a) se stabileşte în scris şi se aplică de către director şi poate fi contestată la Consiliu.
(6) Sancţiunile prevăzute la alin.(4) lit.b) şi c) se aplică prin hotărîre a Consiliului şi pot fi contestate în ordinea stabilită de lege.
(7) În cazul săvîrşirii de către audientul cursurilor de formare iniţială a abaterii disciplinare prevăzute la alin.(2) lit.d) se aplică sancţiunea disciplinară exmatricularea din Institut.
Articolul 22. Încetarea statutului de audient al cursurilor de formare iniţială
(1) Statutul de audient al cursurilor de formare iniţială încetează în următoarele cazuri:
a) depunerea cererii respective de către audientul cursurilor de formare iniţială;
b) evaluarea negativă repetată la aceeaşi disciplină a audientului cursurilor de formare iniţială sau nepromovarea repetată a examenului de absolvire;
c) pronunţarea unei hotărîri definitive de condamnare a audientului cursurilor de formare iniţială;
d) constatarea faptului că audientul cursurilor de formare iniţială nu mai întruneşte condiţiile pentru a candida la funcţia de judecător sau de procuror;
e) aplicarea sancţiunii disciplinare prevăzute la art.21 alin.(4) lit.c);
f) absolvirea cursurilor de formare iniţială;
g) decesul audientului cursurilor de formare iniţială.
(2) În cazurile menţionate la alin.(1) lit.a)–e), Consiliul adoptă o hotărîre de exmatriculare din Institut şi dispune restituirea bursei achitate în condiţiile legii pe perioada formării iniţiale. În cazul refuzului de a restitui bursa primită, aceasta se încasează în baza hotărîrii judecătoreşti, la cererea Institutului.
(3) Consiliul nu va dispune încasarea bursei primite pe perioada de formare iniţială în caz de deces al audientului cursurilor de formare iniţială, de instituire în privinţa acestuia a măsurii de ocrotire judiciare sau din cauza stării de sănătate, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală a vitalităţii, care nu îi mai permite acestuia să-şi exercite, ulterior, funcţia de judecător sau de procuror.
(4) În cazul menţionat la alin.(1) lit.f), Consiliul adoptă o hotărîre privind absolvirea cursurilor de formare iniţială.
[Art.22 completat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
[Art.22 modificat prin Legea nr.238 din 08.11.2018, în vigoare 30.12.2018]
Articolul 23. Organizarea cursurilor de formare iniţială
(1) Cursurile de formare iniţială se efectuează în conformitate cu planurile de formare şi cu curriculum-urile disciplinare, aprobate de Consiliu.
(2) Consiliul are dreptul să decidă formarea în grupe mixte a candidaţilor la funcţiile de judecător şi de procuror.
Articolul 24. Stagiile de practică
(1) Audienţii cursurilor de formare iniţială desfăşoară stagii de practică, conform curriculumului Institutului, sub îndrumarea unui conducător. Cerinţele faţă de conducătorul stagiului de practică sunt stabilite de Institut.
(2) Stagiile de practică se desfăşoară în cadrul instanţelor judecătoreşti, al procuraturilor şi al organelor de urmărire penală.
(3) Conducătorii instituţiilor publice menţionate la alin.(2) asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a stagiului de practică.
(4) Conducătorul de practică trebuie să aibă o vechime în muncă în activitatea respectivă de cel puţin 5 ani şi o reputaţie ireproşabilă.
(5) Conducătorul de practică este remunerat în modul stabilit de Institut.
(6) Conducătorul de practică întocmeşte, la încheierea stagiului de practică, un raport privind activitatea stagiarului, care trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de Institut.
(7) Institutul organizează anual formarea conducătorilor de practică.
[Art.24 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.24 în redacţia Legii nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
Articolul 25. Evaluarea cunoştinţelor în perioada desfăşurării cursurilor de formare iniţială
(1) Audienţii cursurilor de formare iniţială se evaluează periodic, iar disciplinele la care sînt evaluaţi, precum şi modalităţile de evaluare se stabilesc de Consiliu.
(2) Evaluarea audienţilor se face transparent, obiectiv şi imparţial, după următoarele criterii:
a) abilităţile de analiză, sinteză şi de interpretare a dreptului material şi procesual;
b) competenţele de elaborare a documentelor procesuale, de apreciere şi de soluţionare a situaţiilor de caz;
c) calitatea prezentării, corectitudinea şi argumentarea răspunsului;
[Lit.d) alin.(2) art.25 abrogată prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
(3) În cazul evaluării negative repetate la aceeaşi disciplină, audientul cursurilor de formare iniţială, la propunerea directorului, este exmatriculat din Institut prin hotărîrea Consiliului.
(4) Rezultatele evaluărilor pot fi contestate în condiţiile art.18.
[Art.25 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.25 modificat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
Articolul 26. Examenul de absolvire a cursurilor de formare iniţială
(1) După încheierea cursurilor de formare iniţială, audienţii susţin examenul de absolvire în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire, care este constituită în modul stabilit de Consiliu. În cadrul examenului se evaluează cunoştinţele, abilităţile şi calităţile personale relevante pentru exercitarea funcţiei de judecător sau procuror.
(11) Comisia pentru examenele de absolvire este formată înainte de examenul de absolvire, în baza hotărârii Consiliului, din 6 membri.
(12) Din Comisia pentru examenele de absolvire fac parte:
a) doi membri desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre care cel puţin unul este judecător;
b) doi membri desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor, dintre care cel puţin unul este procuror;
c) un membru din rândul profesorilor universitari sau al avocaţilor din domeniile de drept ale disciplinelor incluse în probele de concurs desemnat de Consiliu şi unul desemnat de ministrul justiţiei.
(13) Mandatul Comisiei pentru examenele de absolvire este de un an. Comisia îşi exercită atribuţiile până la formarea unei noi comisii.
(2) Din componenţa Comisiei pentru examenele de absolvire nu pot face parte membrii Consiliului Institutului, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor, ai organelor din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, ai organelor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, ai Comisiei pentru examenele de admitere. Membrii Comisiei pentru examenele de absolvire semnează declaraţii pe propria răspundere în acest sens.
[Alin.(21) art.26 abrogat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
(3) Data, locul, modul de desfăşurare a examenului de absolvire se comunică pe paginile web oficiale ale Institutului, Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliului Superior al Procurorilor.
(4) Probele examenului de absolvire şi disciplinele pentru acestea sînt stabilite de Consiliu. Probele sînt înregistrate audio şi video.
(5) Rezultatele probelor examenului de absolvire se afişează la sediul Institutului şi se publică pe pagina web oficială a acestuia nu mai tîrziu de două zile lucrătoare de la încheierea fiecărei probe şi pot fi contestate în modul şi în termenele prevăzute la art.18.
(6) Audientul care nu a susţinut examenul de absolvire sau care a lipsit din motive întemeiate la examenul de absolvire poate fi admis încă o dată la susţinerea acestuia în cadrul sesiunii următoare organizate de Institut.
(7) În cazul absenţei din motive neîntemeiate a audientului la examenul de absolvire sau nepromovării examenului la sesiunea repetată, acesta este obligat să restituie Institutului bursa achitată în condiţiile legii pe perioada formării iniţiale. În cazul refuzului de a restitui bursa primită, aceasta se încasează în baza hotărîrii judecătoreşti, la cererea Institutului.
(71) Se consideră că au absolvit Institutul audienţii a căror medie generală, exprimată până la sutimi, este egală cu sau mai mare de 8,00. În caz contrar, audientul este obligat să restituie bursa în condiţiile alin.(7).
(8) Absolvenţilor Institutului li se eliberează un atestat în care se indică anul de absolvire, media generală obţinută, în baza căreia vor participa la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător sau de procuror în condiţiile legii.
[Art.26 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.26 modificat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.26 modificat prin Legea nr.340 din 24.11.2023, în vigoare 07.12.2023]
[Art.26 modificat prin Legea nr.228 din 28.07.2022, în vigoare 12.08.2022]
Articolul 27. Participarea la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător sau de procuror
(1) Absolventul Institutului, în termen de 30 de zile de la eliberarea atestatului, este obligat să depună dosarul pentru înscrierea în registrul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător sau procuror.
(2) Absolventul Institutului este obligat să restituie bursa achitată pe perioada formării iniţiale dacă:
a) nu îşi onorează obligaţia prevăzută la alin.(1);
b) nu participă la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător sau procuror timp de 5 ani din momentul includerii în registrul pentru suplinirea funcţiilor vacante de judecător sau procuror, cu excepţia situaţiei în care au existat circumstanţe obiective neimputabile absolventului;
c) refuză a treia oară să accepte funcţia care îi revine în urma concursului;
d) a activat în funcţia de judecător sau procuror mai puţin de 3 ani.
(21) Nu este obligat să restituie bursa achitată pe perioada formării iniţiale absolventul Institutului care, după absolvire, activează în serviciul public (în specialitate juridică) cel puţin 3 ani.
(22) După restituirea bursei achitate pe perioada formării iniţiale, candidatul are dreptul să participe la concursurile organizate de către Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor doar după prezentarea informaţiei ce confirmă restituirea bursei.
(3) În cazul nerestituirii bursei menţionate la alin.(2), aceasta se încasează în baza hotărârii judecătoreşti, la cererea Institutului, în baza informaţiei despre absolvenţii care nu şi-au onorat obligaţiile, recepţionată de la Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, de la Consiliul Superior al Procurorilor.
[Art.27 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
[Art.27 în redacţia Legii nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.27 modificat prin Legea nr.137 din 27.09.2018, în vigoare 19.10.2018]
Secţiunea a 2-a
Procedura de organizare şi desfăşurare a examenului pentru persoanele
care candidează la funcţia de judecător sau de procuror
în temeiul vechimii în muncă
Articolul 28. Examenul pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă
(1) Examenul pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă se organizează de Institut şi se susţine în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire.
(2) Pentru participarea la examen, persoanele specificate la alin.(1) depun la Comisia pentru examenele de absolvire o cerere de participare la examen. Prevederile art.15 alin.(2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(3) Timp de cel puţin 30 de zile înainte de examen, persoanele menţionate la alin.(1) participă la instruirea organizată pentru ele de către Institut. Tematica instruirii este stabilită de către Consiliu.
(4) Comisia pentru examenele de absolvire verifică dacă persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă întrunesc condiţiile prevăzute la art.6 alin.(2) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului şi, respectiv, la art.20 alin.(3) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură. Comisia pentru examenele de absolvire solicită de la Autoritatea Naţională de Integritate verificarea declaraţiei de avere şi interese personale, iar de la Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate – informaţii privind integritatea persoanelor care urmează a fi admise la examenul pentru funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă. Autorităţile menţionate comunică Institutului constatările lor în cel mult 45 de zile. Persoanele care întrunesc condiţiile prevăzute de lege sunt incluse în lista persoanelor admise la examen.
[Art.28 modificat prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 01.01.2025]
[Art.28 în redacţia Legii nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.28 modificat prin Legea nr.163 din 06.12.2019, în vigoare 20.12.2019]
Articolul 29. Organizarea şi desfăşurarea examenului pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă
(1) Modul de organizare şi de desfăşurare a examenului pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă se stabileşte prin regulament aprobat de Consiliu.
(2) Examenul pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă se susţine în aceleaşi condiţii prevăzute pentru examenul de absolvire susţinut de audienţii cursurilor de formare iniţială, fiind aplicate corespunzător prevederile art.26.
(3) Rezultatele examenului se indică într-un proces-verbal separat şi se aprobă de Consiliu.
(4) După validarea rezultatelor examenului, persoanelor care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă li se eliberează un certificat ce atestă susţinerea examenului în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire, în care se indică anul de susţinere şi media generală obţinută.
(41) Persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă, în termen de cel mult un an de la eliberarea certificatului ce atestă susţinerea examenului în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire, sunt obligate să iniţieze procedura de accedere în funcţia de judecător sau procuror prin depunerea setului de acte la Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor.
(5) Rezultatele examenului susţinut în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire sînt valabile pe o perioadă de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, persoanele care candidează la funcţia de judecător sau de procuror în temeiul vechimii în muncă urmează să susţină un nou examen în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire.
[Art.29 completat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
Secţiunea a 3-a
Formarea continuă a judecătorilor în funcţie
şi a procurorilor în funcţie
Articolul 30. Formarea continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie
(1) Formarea continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie constă anual din cel puţin 40 de ore.
(2) Institutul organizează formarea continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie conform planului de formare aprobat anual de către Consiliu.
(3) Planul de formare continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie se elaborează în conformitate cu Metodologia de determinare a necesităţilor de formare continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie, cu metodologiile şi regulamentele interne ale Institutului, având la bază solicitările judecătorilor în funcţie şi ale procurorilor în funcţie, propunerile remise de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor, de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor, de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Consiliul Superior al Procurorilor.
(4) Planul de formare poate include cursuri obligatorii pentru judecători şi procurori propuse de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Consiliul Superior al Procurorilor.
(5) Planul de formare continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie aprobat este publicat pe pagina web oficială a Institutului şi este comunicat Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliului Superior al Procurorilor în luna decembrie a anului anterior desfăşurării cursurilor de formare.
[Art.30 modificat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
[Art.30 modificat prin Legea nr.340 din 24.11.2023, în vigoare 07.12.2023]
Articolul 31. Organizarea formării continue a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie
(1) Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor au obligaţia de a delega judecătorii şi procurorii la cursurile de formare continuă ţinînd cont de opţiunile judecătorilor şi ale procurorilor.
(2) Formarea continuă se desfăşoară sub formă de seminare, cursuri multidisciplinare, cursuri tematice, conferinţe etc.
(3) Modul de organizare şi desfăşurare a formării continue a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie este reglementat de prezenta lege şi de regulamentul aprobat de Consiliu.
(4) Instituţia care deleagă judecătorul sau procurorul la cursurile de formare continuă menţine locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu al acestora, compensează cheltuielile legate de deplasare, inclusiv a celor de transport, în conformitate cu prevederile legislaţiei.
(5) Cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare continuă se suportă din bugetul Institutului.
(6) Institutul poate organiza formarea continuă a judecătorilor în funcţie şi a procurorilor în funcţie la distanţă în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliu.
(7) Judecătorilor în funcţie şi procurorilor în funcţie participanţi la formarea continuă li se eliberează un certificat de participare, în care se indică, obligatoriu, denumirea activităţii de formare continuă, durata ei în ore, perioada în care a avut loc activitatea de formare continuă.
(8) Datele privind activităţile de formare continuă organizate de Institut la care au participat judecătorii în funcţie şi procurorii în funcţie sînt introduse în baza de date electronică a Institutului cu privire la formarea continuă. Aceasta include informaţia privind numărul de ore de formare continuă acumulate anual de fiecare judecător sau procuror, denumirea activităţilor frecventate, precum şi alte date ce ţin de formarea continuă.
(9) Consiliul Superior al Magistraturii, Colegiul pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor, Consiliul Superior al Procurorilor şi Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor au acces la datele privind formarea continuă la care au participat judecătorii şi procurorii.
[Art.31 modificat prin Legea nr.340 din 24.11.2023, în vigoare 07.12.2023]
Capitolul IV
FORMAREA CONTINUĂ A GREFIERILOR, ASISTENŢILOR JUDICIARI, ŞEFILOR SECRETARIATELOR
INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI, CONSULTANŢILOR PROCURORULUI, A CONSILIERILOR DE
PROBAŢIUNE, A INSPECTORILOR – JUDECĂTORI DIN CADRUL INSPECŢIEI JUDICIARE, A INSPECTORILOR DIN CADRUL INSPECŢIEI PROCURORILOR ŞI A AVOCAŢILOR
CARE ACORDĂ ASISTENŢĂ JURIDICĂ GARANTATĂ DE STAT, PRECUM
ŞI FORMAREA INIŢIALĂ ŞI CONTINUĂ A ALTOR PERSOANE
CARE ACTIVEAZĂ ÎN SECTORUL JUSTIŢIEI
[Denumirea modificată prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 01.01.2025]
Articolul 32. Formarea continuă a grefierilor, asistenţilor judiciari, şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţilor procurorului, consilierilor de probaţiune şi a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat
(1) Institutul organizează formarea continuă a grefierilor, asistenţilor judiciari, şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţilor procurorului, consilierilor de probaţiune şi a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat, conform planului de formare aprobat de Consiliu, după coordonarea cu Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Ministerul Justiţiei şi cu Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat.
(2) Grefierii, asistenţii judiciari, şefii secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţii procurorului, consilierii de probaţiune şi avocaţii care acordă asistenţă juridică garantată de stat sînt obligaţi să urmeze cursurile de formare continuă.
(3) Numărul de ore de formare continuă pe care trebuie să îl acumuleze anual grefierii, asistenţii judiciari, şefii secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţii procurorului, consilierii de probaţiune şi avocaţii care acordă asistenţă juridică garantată de stat se stabileşte de Consiliu după consultarea opiniei Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, Ministerului Justiţiei şi a Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat.
(4) Instituţia care deleagă persoanele menţionate la alin.(2) la cursurile de formare continuă menţine locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu ale persoanei delegate, compensează cheltuielile legate de deplasare, inclusiv cele de transport, în conformitate cu prevederile legislaţiei.
(5) Cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare continuă se suportă din bugetul Institutului, iar plafonul maximal al acestor cheltuieli se stabileşte de Guvern.
(6) Grefierilor, asistenţilor judiciari, şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţilor procurorului, consilierilor de probaţiune şi avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat care participă la activităţile de formare continuă li se eliberează un certificat de participare, în care se indică, obligatoriu, denumirea activităţii de formare continuă, durata ei în ore, perioada în care a avut loc activitatea de formare continuă.
(7) Institutul poate organiza formarea continuă la distanţă a grefierilor, asistenţilor judiciari, şefilor secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţilor procurorului, consilierilor de probaţiune şi a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliu.
(8) Datele privind activităţile de formare continuă, organizate de Institut, la care au participat grefierii, asistenţii judiciari, şefii secretariatelor instanţelor judecătoreşti, consultanţii procurorului, consilierii de probaţiune şi avocaţii care acordă asistenţă juridică garantată de stat sînt introduse în baza de date electronică a Institutului cu privire la formarea continuă. Aceasta include informaţia privind numărul de ore de formare continuă acumulate anual de fiecare participant, denumirea activităţilor frecventate, precum şi alte date ce ţin de formarea continuă.
Articolul 321. Formarea continuă a inspectorilor – judecători din cadrul Inspecţiei judiciare şi a inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor
(1) Prevederile art.32 se aplică în mod corespunzător procesului de organizare a formării continue a inspectorilor-judecători din cadrul Inspecţiei judiciare şi a inspectorilor din cadrul Inspecţiei procurorilor.
(2) Inspectorii-judecători din cadrul Inspecţiei judiciare şi inspectorii din cadrul Inspecţiei procurorilor participă la programe de formare continuă, organizate de Institut, cu durata de cel puţin 40 de ore anual.
[Art.321 introdus prin Legea nr.226 din 31.07.2024, în vigoare 05.09.2024]
Articolul 33. Modul de organizare a formării iniţiale şi continue a altor persoane care activează în sectorul justiţiei
(1) Modul de organizare a cursurilor de formare iniţială şi continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei se stabileşte prin regulament aprobat de Consiliu. Normativele de cheltuieli pentru organizarea acestor cursuri se stabilesc de Guvern.
(2) Cursurile de formare iniţială sau continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei se organizează pe baze contractuale, la solicitare sau din iniţiativa Institutului.
Articolul 34. Desfăşurarea cursurilor de formare iniţială şi continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei
(1) Cursurile de formare iniţială se organizează de Institut pentru alte persoane care activează în sectorul justiţiei pentru care legislaţia prevede obligativitatea absolvirii cursurilor de formare iniţială şi se desfăşoară în conformitate cu planurile de formare şi curriculum-urile disciplinare, aprobate de Consiliu după coordonarea acestora cu organele de autoadministrare a profesiilor conexe sistemului justiţiei.
(2) Curriculum-urile disciplinare, elaborate sau, după caz, revizuite de către formatori, se examinează şi se aprobă anual de Consiliul Institutului.
(3) După încheierea cursurilor de formare iniţială, audienţii susţin un examen de absolvire a cursurilor.
(4) Audienţilor care au susţinut examenul li se eliberează un certificat de absolvire a cursurilor de formare iniţială, care face parte din setul de acte ce se depune pentru a fi admişi în profesie.
(5) Cursurile de formare continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei se desfăşoară în conformitate cu planul de formare aprobat anual de Consiliu după coordonarea cu organele de autoadministrare a profesiilor conexe sistemului justiţiei, cu Ministerul Justiţiei şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul justiţiei. Institutul poate organiza formarea continuă a altor persoane care activează în sectorul justiţiei în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliu.
(6) Persoanelor care au participat la cursurile de formare continuă organizate de către Institut li se eliberează un certificat de participare, în care se indică, obligatoriu, denumirea activităţii de formare continuă, durata ei în ore, perioada în care a avut loc activitatea de formare continuă.
(7) Institutul remite anual asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale persoanelor care activează în sectorul justiţiei lista persoanelor care au urmat cursuri de formare în cadrul Institutului, indicîndu-se numărul de ore de formare acumulate de fiecare persoană.
[Art.34 completat prin Legea nr.2 din 01.02.2024, în vigoare 13.02.2024]
Capitolul V
EVALUAREA CALITĂŢII PROGRAMELOR DE FORMARE ORGANIZATE
DE INSTITUT ŞI EVALUAREA PERFORMANŢELOR FORMATORILOR
Articolul 35. Procedura de evaluare a calităţii programelor de formare
(1) Evaluarea calităţii programelor de formare se efectuează de către Institut în conformitate cu Metodologia de evaluare a calităţii programelor de formare, aprobată de Consiliu.
(2) Consiliul analizează rezultatele evaluării, face propuneri de îmbunătăţire a planurilor de formare şi, după caz, recomandă aplicarea unor noi metode de formare.
Articolul 36. Evaluarea performanţelor formatorilor
(1) Evaluarea profesională a formatorilor este efectuată o dată la 2 ani. Criteriile şi procedura de evaluare a formatorilor sînt stabilite de Consiliu.
(2) Formatorii Institutului beneficiază, obligatoriu, de formare în domeniul metodelor şi tehnicilor didactice dacă nu au urmat un asemenea curs în ultimii 2 ani.
(3) În cazul evaluării negative repetate sau neparticipării din motive neîntemeiate la activităţile de formare, formatorul se revocă prin hotărîre de Consiliu.
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
(1) Formarea iniţială este una din condiţiile obligatorii pentru numirea în funcţia de judecător sau de procuror a persoanelor care nu au vechimea în specialitatea juridică prevăzută de lege de la data aprobării de către Consiliu a rezultatelor examenelor de absolvire a primei promoţii a Institutului.
(2) Numărul de ore la formarea continuă stabilit la art.30 alin.(2) este obligatoriu cu începere de la 1 ianuarie 2008.
(3) Autorităţile prevăzute la art.6 alin.(2) vor desemna membrii Consiliului în termen de 2 luni de la publicarea prezentei legi. În termen de 10 zile de la data desemnării tuturor membrilor, Ministerul Justiţiei convoacă prima şedinţă a Consiliului.
(4) Consiliul este obligat să organizeze concursul pentru suplinirea funcţiei de director executiv în termen de 45 de zile de la data desemnării tuturor membrilor Consiliului.
(5) Institutul Naţional al Justiţiei va începe să funcţioneze cel tîrziu la 1 septembrie 2007.
(6) Guvernul, în termen de 6 luni:
va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;
va aduce actele sale normative în corespundere cu prezenta lege.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Marian LUPU |
Chişinău, 8 iunie 2006. | |
| Nr.152-XVI. |
_______________
* Republicată în temeiul art.VIII, alin.(6), lit.a) al Legii nr.85 din 28 aprilie 2016, în vigoare din 12 noiembrie 2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.256-264, art.545.
Modificată şi completată prin:
Legea nr.85 din 28.04.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.256-267, art.545; în vigoare 12.11.2016;
Legea nr.153 din 05.07.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.185, art.620;
Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.15 din 13.09.2011 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.166-169, art.22; în vigoare 13.09.2011;
Legea nr.36-XVIII din 15.10.2009 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.158, art.453.
