L E G E A

bugetului pe anul 1999

nr. 216-XIV  din  12.12.1998

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.119-120/719 din 31.12.1998

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art.1. – Bugetul consolidat pe anul 1999 se stabileşte la venituri în sumă de 2984 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 3567 milioane lei, cu un deficit de 583 milioane lei, bazat pe volumul produsului intern brut estimat la suma de 9900 milioane lei.

[Art.1 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.2. – (1) Bugetul de stat pe anul 1999 se aprobă la venituri în sumă de 2337,9 milioane lei, la cheltuieli în sumă de 2920,9 milioane lei, cu un deficit de 583 milioane lei.

(2) Sinteza bugetului de stat pe anul 1999 la venituri şi cheltuieli se prezintă în anexa nr.1.

(3) Se stabilesc ca prioritare cheltuielile bugetare pentru onorarea angajamentelor aferente datoriei de stat, pentru plata salariilor, burselor, alimentaţiei, medicamentelor, energiei şi apei, precum şi transferurile la bugetul asigurărilor sociale de stat şi la bugetele locale.

[Art.2 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.3. – (1) Pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, vor fi utilizate mijloace din împrumuturile interne şi externe.

(2) Banca Naţională a Moldovei va acorda Guvernului împrumuturi cu scadenţă în anul 1999 pentru acoperirea decalajului temporar de casă al bugetului de stat, creat de intrarea neregulată a veniturilor la buget, luînd în considerare limitele trimestriale stabilite în programul ei monetar.

(3) În cazul în care creditele externe nu au fost primite în volum deplin ca rezultat al reţinerii lor, Guvernul nu rambursează Băncii Naţionale a Moldovei împrumutul în sumă de 152,4 milioane lei, iar Banca Naţională a Moldovei acordă Guvernului un împrumut în sumă de 188 milioane lei pentru achitarea datoriei de stat externe, cu rambursarea lui ulterioară din contul primirii creditelor externe.

[Art.3 completat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.4. – Se stabileşte că datoria de stat internă, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2000, nu va depăşi 2000 milioane lei, iar datoria de stat externă administrată de Guvern – 810 milioane dolari S.U.A.

[Art.4 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.5. – (1) Emiterea a noi garanţii de stat pentru agenţi economici la împrumuturi interne şi externe este interzisă.

(2) Nu se admite dezafectarea mijloacelor bugetare şi a celor provenite din împrumuturile interne şi externe pentru acordarea de credite agenţilor economici, cu excepţia agenţilor economici indicaţi la art.43 alin.(5).

[Art.5 completat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.6. – În cazul în care sumele prezentate de creditori Ministerului Finanţelor spre a fi plătite conform garanţiilor de stat la împrumuturi depăşesc sumele acumulate în fondul de risc şi veniturile la bugetul de stat la scadenţa creditului, achitarea se efectuează în mod eşalonat, începînd cu ziua imediat următoare după scadenţă, repartizîndu-se în acest scop cel mult 25 la sută din veniturile zilnice acumulate la buget.

Art.7. – Impozitele şi taxele la bugetul de stat şi la bugetele locale se stabilesc conform anexei nr.2.

Art.8. – (1) Normativele defalcărilor din veniturile regularizatoare la bugetele locale se stabilesc conform anexei nr.3.

(2) Pronosticul defalcărilor la bugetul de stat din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător şi din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse în ţară este prevăzut la anexa nr.4.

(3) Sumele totale încasate la bugetul de stat peste indicii prevăzuţi la anexa nr.4 se distribuie între bugetul de stat şi bugetele locale în proporţie de 50 la sută, în funcţie de rezultatele anuale şi cu atribuirea la relaţiile reciproce dintre bugetul de stat şi bugetele locale.

(4) Sumele defalcărilor din veniturile regularizatoare destinate bugetelor locale nu pot fi sustrase din contul Trezoreriei de Stat a Ministerului Finanţelor în alte scopuri cu excepţia achitării datoriilor bugetelor locale faţă de bugetul de stat pentru creditele acordate de instituţiile financiare cu garanţie de stat.

[Art.8 completat prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

[Art.8 modificat prin Legea nr.460-XIV din 24.06.99]

Art.9. – (1) Se aprobă transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale în sumă de 189,3 milioane lei, conform anexei nr.5.9

(2) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale nu pot fi folosite de instituţiile financiare şi de alte instituţii în alte scopuri decît cele indicate în dispoziţiile de plată ale Trezoreriei de Stat.

(3) Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se utilizează pentru plata salariilor angajaţilor din instituţiile finanţate de la bugetul local şi pentru defalcări la bugetul asigurărilor sociale de stat. Pînă la 30 la sută din sumele transferate se folosesc pentru achitarea consumului de resurse energetice de către instituţiile finanţate de la bugetul local.

(4) Alte transferuri cu destinaţie specială la bugetele locale se repartizează conform anexelor nr.25-28.

[Art.9 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Art.9 modificat prin Legea nr.615-XIV din 07.10.99]

[Art.9 modificat prin Legea nr.460-XIV din 24.06.99]

Art.10. – Se aprobă:

a) lista organismelor şi acordurilor internaţionale pentru care mărfurile şi serviciile se livrează fără taxă pe valoarea adăugată, conform anexei nr.6;

b) lista produselor alimentare şi nealimentare pentru copii, scutite de taxa pe valoarea adăugată, conform anexei nr.7;

c) lista mărfurilor şi obiectelor de uz personal, a căror introducere pe teritoriul Republicii Moldova la o singură trecere a frontierei de stat de către persoanele fizice se efectuează fără achitarea taxei pe valoarea adăugată şi a taxei vamale, conform anexei nr.8. Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor va institui declararea de către persoanele fizice a mărfurilor neincluse în anexa nr.8 şi a mărfurilor care depăşesc cantitatea stabilită la această anexă.

Art.11. – (1) Mărfurile şi serviciile importate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor titlului III din Codul fiscal.

(2) Mărfurile şi serviciile exportate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform art.104 lit.a) din Codul fiscal.

(3) Prevederile alin.(1) şi alin.(2) sînt aplicabile mărfurilor şi serviciilor procurate de la agenţi economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi celor comercializate agenţilor economici menţionaţi.

(4) Mărfurile (cu excepţia recipientelor din sticlă pentru producţia vinicolă şi de conserve, vinului materie primă, alcoolului, zahărului din trestie de zahăr) importate temporar în scop de prelucrare, mărfurile importate pe teritoriul depozitelor vamale, precum şi mărfurile importate şi comercializate la magazinele “duty-free”, amplasate în zonă vamală, şi mărfurile aflate în regim de tranzit prin teritoriul vamal al republicii nu se impun cu taxă pe valoarea adăugată, cu accize şi taxe vamale.

Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.10-11 din 04.02.99 pag.2

Art.12. – (1) Mărfurile (producţia) atît indigene, cît şi cele importate sînt supuse accizelor conform anexei nr.9.

(2) Plătitori de accize, cu excepţia celor menţionaţi în Legea nr.347-XIII din 27 decembrie 1994 cu privire la accize, sînt:

a) întreprinderile care comercializează mărfuri (producţie) supuse accizelor, dar achiziţionate fără accize, sau care le utilizează pentru fabricarea de mărfuri (producţie) nesupuse accizelor, cu excepţia comercializării în republică a vinului materie primă şi tutunului nefermentat către agenţi economici care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar şi activează în bază de licenţe;

b) întreprinderile care comercializează mărfuri (producţie) supuse accizelor, achiziţionate de la populaţie (inclusiv în regim de consignaţie), precum şi fabricate de populaţie, dar pentru care nu s-au plătit accize;

c) persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care importă mărfuri (producţie) supuse accizelor în volume ce depăşesc normele de consum personal stabilite la anexa nr.8.

(3) Plătitori de accize pentru producţia fabricată din materia primă a clientului (subiect al activităţii de întreprinzător, indiferent de faptul dacă are sau nu relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii, precum şi persoană fizică ce nu este subiect al activităţii de întreprinzător) sînt întreprinderile prelucrătoare.

(4) Plătitori de accize la mărfurile supuse accizelor cumpărate de la persoane juridice şi fizice care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii sînt persoane juridice şi fizice cumpărători. Achitarea accizelor se va efectua în momentul primirii mărfurilor menţionate.

(5) În cazul exportului temporar de mărfuri supuse accizelor în scop de prelucrare, precum şi al predării lor, în acelaşi scop, agenţilor economici situaţi pe teritoriul republicii care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, achitarea accizelor se va efectua pînă la momentul exportului sau predării. În cazul cînd producţia finită a prelucrării reprezintă o marfă supusă accizelor, sumele accizelor achitate la materia primă exportată sau predată se trec în cont în măsura comercializării producţiei finite. În cazul neînapoierii producţiei finite, suma accizelor plătită la buget nu se restituie.

[Art.12 completat prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

Art.13. – Nu se supun accizelor:

a) vinurile – materie primă şi tutunul importate pentru prelucrare şi producere de mărfuri supuse accizelor de către agenţi economici care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al republicii şi care dispun de secţii de fabricare şi/sau de îmbuteliere a producţiei alcoolice sau de secţii de fermentare a tutunului şi de fabricare a produselor din tutun în bază de licenţă;

b) articolele de giuvaiergerie din metale preţioase şi pietre preţioase pentru completarea fondului de stat.

Art.14. – (1) Se stabileşte marcarea obligatorie cu timbre de control a votcii, lichiorurilor şi a altor băuturi spirtoase, a vinurilor din struguri, din fructe şi pomuşoare, a vinurilor din struguri saturate cu dioxid de carbon, a divinurilor (coniacurilor), a produselor din tutun transportate, păstrate sau importate pe teritoriul republicii pentru comercializare, precum şi procurate de la agenţi economici amplasaţi pe teritoriul republicii, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

(2) Votca, lichiorurile şi alte băuturi spirtoase, vinurile, divinurile (coniacurile), produsele din tutun fabricate şi comercializate pe teritoriul republicii se marchează cu timbre de control în timpul fabricării.

(3) Importul pentru comercializare a mărfurilor (producţiei) enumerate la alin.(1) este permis de organele vamale şi fiscale dacă au fost marcate cu timbre de control în procesul fabricării lor. Timbrele de control pentru mărfurile importate se vînd de către Departamentul Controlului Vamal.

(4) Mărfurile care necesită marcarea cu timbre de control pot fi importate fără timbre de către persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător în volumele stabilite la anexa nr.8.

(5) Importul produselor din tutun pentru comercializarea lor pe teritoriul Republicii Moldova este permis de către organele vamale numai agenţilor economici autorizaţi cu dreptul de dealer de către producător, care deţin licenţa corespunzătoare şi care au încheiat un contract nemijlocit cu producătorul articolelor date. Pînă la 1 ianuarie 2000 se permite importul şi vînzarea cu ridicata a ţigărilor cu filtru importate avînd lungimea de 81 mm şi mai mult fără marcarea lor cu timbre de control. La comercializarea cu amănuntul a ţigărilor menţionate timbrele de control se aplică pe exteriorul ambalajului.

[Art.14 modificat prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

Art.15. – Se stabileşte marcarea obligatorie a articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase fabricate în republică sau importate. Marcarea obligatorie a articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase o efectuează Vistieria de Stat.

Art.16. – (1) Se stabileşte declararea, la punctele vamale de frontieră, a mărfurilor (producţiei) importate supuse accizelor cu plata obligatorie a taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi taxelor vamale, cu excepţiile stabilite de prezenta lege.

(2) Calcularea taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi taxelor vamale la importul de mărfuri (producţie) este efectuată de organele vamale. Organele Serviciului Fiscal de Stat efectuează controlul asupra calculării corecte şi vărsării integrale la buget a plăţilor indicate.

(3) Plata taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor la mărfurile (producţia) importate se efectuează concomitent cu plata taxelor vamale. Plata taxei pe valoarea adăugată la serviciile importate se efectuează la momentul beneficierii de aceste servicii. Punerea în circulaţie liberă pe teritoriul republicii a mărfurilor (producţiei) nu se efectuează fără achitarea taxei pe valoarea adăugată şi accizelor indicate.

(4) Departamentul Controlului Vamal se autorizează să prelungească cu cel mult 90 de zile:

a) termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată la materia primă (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor), la materialele şi articolele de completare, la materialul săditor, la îngrăşămintele minerale, la pesticide, la ouăle pentru incubaţie, la şrotul din soia, la făina de peşte, la seminţele de lucernă şi sfeclă de zahăr, de mazăre şi de soia, destinate implementării de noi tehnologii, la tineretul de o zi de toate speciile de păsări la importul lor de către agenţi economici producători şi agenţi economici specializaţi în deservirea în agricultură care dispun de licenţe acordate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare;

b) termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată la cărbune şi păcură la importul lor de către agenţi economici.

(5) Prelungirea termenelor stipulate la alin.(4) se va efectua în bază de acorduri încheiate de Departamentul Controlului Vamal cu agenţii economici respectivi care dispun de garanţii bancare.

[Art.16 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Art.16 modificat prin Legea nr.407-XIV din 14.05.99]

Art.17. – (1) Tariful vamal pentru mărfurile şi obiectele de import se stabileşte conform anexei nr.10.

(2) Mărfurile, indiferent de ţara de origine, se supun, la import, unei taxe speciale în proporţie de 5 la sută din costul lor vamal. Această taxă se aplică la toate mărfurile şi obiectele la care, conform anexei nr.10, este stabilită cota 0. Taxa specială nu se aplică la mărfurile indicate la anexa nr.11 şi nici la mărfurile scutite de taxele vamale conform art.26 alin.(1) pct.7), 9) şi 16). Taxa specială nu se include în valoarea impozabilă a mărfurilor impuse cu taxă pe valoarea adăugată la import.

[Art.17 modificat prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

Art.18. – (1) Impozitul funciar se stabileşte conform anexei nr.12.

(2) Persoanele juridice şi persoanele fizice care sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat calculul impozitului funciar pînă la 1 iunie.

(3) Impozitul funciar se varsă în părţi egale la bugetele locale:

a) de întreprinderile agricole şi de alte persoane juridice, cu excepţia întovărăşirilor pomicole, pînă la 15 iulie,15 septembrie şi 15 noiembrie;

b) de întovărăşirile pomicole şi de persoanele fizice pînă la 15 august şi 15 octombrie.

Art.19. – (1) Plătitori de taxă pentru apă sînt agenţii economici, cu excepţia instituţiilor bugetare.

(2) Taxa pentru apă se stabileşte conform anexei nr.13.

(3) Consumatorii care captează apă într-un volum mai mic de 2 mii metri cubi în lună efectuează plata de două ori pe an, pînă la 20 iulie anul curent şi pînă la 20 ianuarie anul următor.

(4) Consumatorii care captează apă într-un volum de la2 mii la 30 mii metri cubi în lună efectuează plata o dată în trimestru, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

(5) Consumatorii care captează apă într-un volum de peste 30 mii metri cubi în lună efectuează plata o dată în lună, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare lunii gestionare.

Art.20. – (1) Plătitori ai taxei pentru folosirea resurselor minerale sînt persoanele juridice, inclusiv străine, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care folosesc în activitatea lor resurse minerale extrase de ele din mediul natural.

(2) Plata taxei pentru folosirea resurselor minerale se stabileşte conform anexei nr.14.

Art.21. – (1) Plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sînt exploatatorii forestieri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice.

(2) Plata taxei pentru lemnul eliberat pe picior (venitul silvic) se stabileşte conform anexei nr.15.

Art.22. – (1) Plătitori ai impozitului pe bunurile imobiliare sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care au în proprietate, posesiune sau folosinţă bunuri imobiliare în ţară şi persoanele fizice care, tot în ţară, au în proprietate bunuri imobiliare.

(2) Cotele impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc conform anexei nr.16.

(3) Persoanele juridice calculează de sine stătător suma anuală a impozitului pe bunurile imobiliare, pe care o varsă trimestrial la buget în părţi egale pînă la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar. În acelaşi termen prezintă şi calculul acestui impozit.

(4) Impozitul pe bunurile imobiliare ale întreprinderilor producătoare de producţie agricolă, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, este inclus în cotele impozitului funciar.

(5) Persoanele fizice plătesc impozitul pe bunurile imobiliare în părţi egale pînă la 15 august şi 15 octombrie.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să acorde persoanelor fizice înlesniri la plata impozitului pe bunuri imobiliare pentru locuinţa de bază sau să amîne termenele lui de plată, în decursul anului calendaristic, în caz de boală îndelungată sau de deces al proprietarului de imobil, fapt care se confirmă prin certificat medical sau certificat de deces. Hotărîrea privind acordarea de înlesniri, emisă de autorităţile administraţiei publice locale, este prezentată în termen de 10 zile organelor Serviciului Fiscal de Stat.

Art.23. – (1) Taxa pentru procedurile vamale se stabileşte în proporţie de 0,25 la sută din costul vamal al mărfurilor importate sau exportate.

(2) Pentru producţia fabricată la întreprinderile republicii din materia primă a clientului, taxa pentru procedurile vamale se stabileşte în proporţie de 0,25 la sută din costul serviciilor prestate. Agenţii economici trebuie să încheie contracte cu Departamentul Controlului Vamal pentru importul de materie primă a clientului şi pentru exportul de producţie finită fabricată din această materie.

(3) O parte din încasările taxei pentru procedurile vamale se acumulează la un cont special al Trezoreriei de Stat şi se utilizează la finanţarea activităţii Departamentului Controlului Vamal, conform unui deviz aprobat de Guvern.

(4) Rezultatele operaţiunilor, efectuate conform alin.(3), vor fi reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă trimestriale ale Departamentului Controlului Vamal.

Art.24. – (1) Accizele, taxa pe valoarea adăugată la mărfurile importate, alte taxe din activitatea economică externă se varsă integral la bugetul de stat.

(2) Mijloacele obţinute prin eliberarea de licenţe (autorizaţii), de către organele învestite cu astfel de funcţii, pentru desfăşurarea unor anumite genuri de activităţi se virează integral la bugetul de stat şi, respectiv, la bugetele locale (dacă legile de bază nu prevăd altfel).

(3) Cuantumul taxei pentru eliberarea de licenţe în vederea practicării unor anumite genuri de activităţi se stabileşte conform anexei nr.17.

(4) Mijloacele obţinute prin eliberarea de autorizaţii (licenţe) pentru activităţi în transportul auto, pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor, precum şi de autorizaţii pentru transporturi rutiere internaţionale, se virează la contul Trezoreriei de Stat spre a fi transferate în fondul rutier.

(5) Cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător se stabileşte conform anexei nr.17¹.

[Art.24 completat prin Legea nr.543-XIV din 23.07.99]

Art.25. – Pentru anul 1999, cota impozitului pe venit se stabileşte:

a) pentru persoanele juridice – în proporţie de 28 la sută din venitul impozabil;

b) pentru persoanele fizice:

- în proporţie de 10 la sută din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 6000 lei;

- în proporţie de 15 la sută din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 6000 lei şi nu depăşeşte suma de 10800 lei;

- în proporţie de 28 la sută din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 10800 lei.

Art.26. – (1) În anul 1999, se scutesc:

1) de taxa pe valoarea adăugată:

a) energia electrică livrată populaţiei. Taxa pe valoarea adăugată aferentă energiei electrice procurate şi cheltuielilor de comercializare a acesteia către populaţie nu se include în costul ei şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul;

b) gazele naturale şi gazele lichefiate atît la import, cît şi la livrarea pe teritoriul republicii. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor de comercializare a acestor produse se trece la preţul lor de cost;

c) metalele preţioase şi pietrele preţioase, în orice formă şi stare, inclusiv deşeurile care conţin metale preţioase şi pietre preţioase, procurate şi comercializate de Vistieria de Stat;

d) lucrările ce ţin de autentificarea drepturilor deţinătorilor de teren;

e) producţia din fitotehnie, horticultură în formă naturală şi din zootehnie în formă naturală, de masă vie şi sacrificată livrată de producătorii acesteia, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate pentru producţia dată se trece la preţul ei de cost;

f) producţia atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor, serviciilor procurate pentru fabricarea producţiei menţionate se trece la preţul ei de cost;

g) utilajul, tehnica şi agregatele care intră în complet, produse în ţară, precum şi importate în scopuri de producţie conform unei liste elaborate de Guvern şi aprobate de Parlament, camioanele, tractoarele şi combinele importate, seminţele de elită şi superelită de soiuri şi hibrizi omologaţi importate şi destinate înmulţirii şi implementării a noi tehnologii, cu excepţia celor destinate producerii în masă, precum şi animalele şi păsările de rasă, premixele proteico-vitamino-minerale importate de producători de producţie animalieră;

h) materia primă, materialele şi articolele de completare importate de întreprinderile Societăţii Orbilor, producţia fabricată şi serviciile acordate de ele (conform listei întreprinderilor şi nomenclatorului de materii prime, materiale, articole de completare, producţie şi servicii aprobate de Guvern), dacă mijloacele respective nu vor fi utilizate la retribuirea muncii, dar vor fi îndreptate la dezvoltarea producţiei. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate la producţia respectivă se trece la preţul ei de cost;

i) activitatea de redactare, editare şi executare poligrafică a producţiei de carte ce ţine de domeniile cultură, educaţie, ştiinţă şi învăţămînt (cu excepţia celei cu caracter erotic). Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor legate de această activitate se trece la preţul de cost al producţiei ei;

j) energia electrică importată şi livrată reţelelor de distribuţie. Taxa pe valoarea adăugată la serviciile de transportare a energiei electrice importate se calculează în modul stabilit;

k) energia termică şi apa caldă livrate populaţiei. Taxa pe valoarea adăugată la materia primă, combustibil, alte resurse materiale şi servicii legate de producerea şi livrarea către populaţie a energiei termice şi apei calde nu se include în preţul lor de cost şi se trece, în modul stabilit, la decontările cu bugetul;

l) lucrările de reconstrucţie a sanatoriului de tuberculoză pentru copii din Ceadîr-Lunga, finanţate din contul mijloacelor băneşti acordate cu titlu de ajutor umanitar de către guvernul S.U.A. şi guvernul Turciei. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate pentru aceste lucrări se trece la costul lor;

2) de vărsarea la buget a impozitului pe venit:

a) atelierele curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate;

b) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

c) întreprinderile penitenciarelor, dacă folosesc nu mai puţin de 70 la sută din venit pentru dezvoltarea producţiei;

d) întreprinderile Societăţii Orbilor, cu condiţia utilizării mijloacelor respective la dezvoltarea producţiei;

3) de impozitul pe venit:

a) militarii, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, din sistemul penitenciar şi din Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale – pe veniturile primite la locul serviciului de bază. Persoanele indicate nu pot transmite soţilor scutirea personală;

b) sportivii şi antrenorii – pe ajutorul financiar acordat de Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Naţional Olimpic şi federaţiile sportive naţionale de profil – pe ajutorul financiar acordat de Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de alte organizaţii sportive internaţionale;

c) persoanele fizice – pe ajutorul material primit din fondul Preşedintelui Republicii Moldova, din fondurile de rezervă ale Guvernului şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi din contul mijloacelor sindicatelor, în conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unor astfel de ajutoare;

4) de impozitul funciar:

a) instituţiile finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Această prevedere nu este aplicabilă pentru terenurile folosite în activitatea de întreprinzător sau date în arendă;

b) întreprinderile penitenciarelor;

c) întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

d) pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe lîngă casă, în limita normelor stabilite:

- persoanele care au atins vîrsta de 60 de ani bărbaţii şi de 55 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl. Categoriile de persoane indicate (cu excepţia invalizilor de gradul I şi II) sînt scutite de impozit dacă nu locuiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă. La acordarea înlesnirilor fiscale menţionate, la categoria “alte persoane inapte pentru muncă” sînt atribuiţi copiii de pînă la 16 ani inclusiv, persoanele care satisfac serviciul militar în termen, elevii şi studenţii din instituţiile de învăţămînt (frecvenţa de zi) cu perioada de studii de peste un an;

- familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

- familiile care au copii invalizi;

- persoanele care au suferit în urma alunecărilor de teren;

5) de impozitul pe bunurile imobiliare:

a) instituţiile finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale;

b) întreprinderile penitenciarelor;

c) întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

d) obiectivele de protecţie civilă;

e) misiunile diplomatice pentru bunurile imobiliare puse la dispoziţia lor pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei;

f) organizaţiile religioase pentru bunurile imobiliare destinate riturilor de cult;

g) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

h) în limita costului imobilului de pînă la 20 mii lei:

- persoanele care au atins vîrsta de 60 de ani bărbaţii şi de 55 de ani femeile, invalizii de gradul I şi II, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl. Categoriile de persoane indicate (cu excepţia invalizilor de gradul I şi II) sînt scutite de impozit dacă nu locuiesc împreună cu membri ai familiei apţi pentru muncă. La acordarea înlesnirilor fiscale menţionate, la categoria “alte persoane inapte pentru muncă” sînt atribuiţi copiii de pînă la 16 ani inclusiv, persoanele care satisfac serviciul militar în termen, elevii şi studenţii din instituţiile de învăţămînt (frecvenţa de zi) cu perioada de studii de peste un an;

- familiile participanţilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia:

- familiile militarilor căzuţi în acţiunile de luptă din Afghanistan şi persoanele care au fost întreţinute de aceştia;

- familiile persoanelor decedate în urma unor boli cauzate de participarea lor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl şi persoanele care au fost întreţinute de acestea;

- familiile care au copii invalizi;

- persoanele care au suferit în urma alunecărilor de teren.

În cazul cînd categoriile menţionate dispun de imobil al cărui cost depăşeşte 20 mii lei, impozitul pe bunurile imobiliare se plăteşte din diferenţa dintre costul imobilului şi 20 mii lei;

6) de taxele pentru:

a) apele subterane extrase din subsol concomitent cu minereuri sau extrase pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape;

b) apa folosită la apărarea împotriva incendiilor;

c) apa captată de populaţie din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane pentru alimentare cu apă potabilă şi menajeră;

d) apele de suprafaţă utilizate la cultivarea peştelui;

e) apa consumată – întreprinderile organizaţiilor obşteşti ale invalizilor, organizaţiile de binefacere;

7) de taxa pe valoarea adăugată, de taxele vamale, inclusiv pentru procedurile vamale – mărfurile şi serviciile importate sau achiziţionate pe teritoriul republicii, din contul creditelor şi granturilor acordate Guvernului Republicii Moldova sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organisme financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului Republicii Moldova) destinate realizării proiectelor respective, conform listei aprobate de Guvern. Taxa pe valoarea adăugată achitată de furnizorii autohtoni la mărfurile şi serviciile produse de ei şi scutite de taxă în conformitate cu prezentul punct nu se trece la decontările cu bugetul, ci se include în preţul lor de cost;

8) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxele vamale – autoturismele atît la import cît şi la comercializare ulterioară pe piaţa internă;

9) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxele vamale la utilaj şi la alte bunuri materiale importate pentru activitatea de producţie – Compania de Explorare a Resurselor Naturale “Redeco” L.T.D. din S.U.A., conform condiţiilor Acordului de concesiune privind prospecţiunea şi explorarea resurselor de petrol şi gaze;

10) de taxa pe valoarea adăugată, de taxele vamale, inclusiv pentru procedurile vamale la importul de utilaj şi de echipament primite ca donaţii de la Comitetul Internaţional Olimpic, federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi alte organizaţii sportive internaţionale în scopul pregătirii lotului naţional pentru participare la Jocurile Olimpice de la Sydney – Comitetul Naţional Olimpic şi federaţiile sportive naţionale de profil, fără drept de comercializare a acestor utilaje şi echipamente;

11) de taxele vamale, inclusiv pentru procedurile vamale, la importul de materiale necesare activităţii statutare, primite în formă de donaţii de la Consiliul Europei – Centrul de Informare şi Documentare a Consiliului Europei în Republica Moldova;

12) de taxa pe valoarea adăugată pentru mărfurile produse şi serviciile prestate şi de taxa pentru folosirea resurselor minerale – întreprinderile penitenciarelor. Taxa pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor efectuate pentru producerea de mărfuri şi prestarea de servicii se trece la preţul de cost;

13) de vărsarea la buget a impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător, a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei pentru extragerea materialelor de construcţie inerte – Societatea pe Acţiuni “Mina din Chişinău”, dacă utilizează mijloacele respective la realizarea măsurilor de preîntîmpinare a inundării excavaţiilor miniere;

14) de vărsarea la buget a impozitelor şi taxelor (cu excepţia taxelor vamale, inclusiv pentru procedurile vamale, taxei pe valoarea adăugată şi accizelor la import) – întreprinderile Serviciului Silvic de Stat, cu condiţia utilizării mijloacelor respective pentru regenerarea, paza şi protecţia fondului forestier;

15) de la vărsarea la buget a impozitelor şi taxelor (cu excepţia taxei de stat, taxelor vamale, inclusiv pentru procedurile vamale, taxei pe valoarea adăugată şi accizelor la import) – Departamentul evidenţă şi documentare a populaţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi a sumei cu care veniturile depăşesc cheltuielile conform devizului de mijloace speciale – Direcţia pază de stat a aceluiaşi minister, care se vor acumula la un cont special al Trezoreriei de Stat pentru fondul special al Ministerului Afacerilor Interne.

16) de taxa pe valoarea adăugată şi taxele vamale – ţigările cu filtru importate avînd lungimea de 81 mm şi mai mult, atît la import, cît şi la comercializarea lor ulterioară pe piaţa internă;

17) de vărsare la buget a impozitului pe venit şi a taxei pe valoarea adăugată – mijloacele obţinute din vînzarea fondurilor fixe şi altor bunuri materiale ale agenţilor economici, faţă de care judecătoria economică a deschis procesul de faliment (procedura de lichidare) conform Legii nr.786-XIII din 26 martie 1996 cu privire la faliment, cu condiţia folosirii mijloacelor respective în scopul stingerii datoriilor faţă de creditori;

18) de vărsare la buget a impozitului pe venit şi a taxei pe valoarea adăugată, aferente cesiunii, compensării şi anulării datoriilor curente, efectuate în conformitate cu Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr.392-XIV din 13 mai 1999, – întreprinderile agricole care se lichidează conform legii menţionate,

19) de toate plăţile la buget – introducerea în sau scoaterea din Republica Moldova a cambiilor emise de către Ministerul Finanţelor în favoarea Societăţii pe Acţiuni “Gazprom” din Federaţia Rusă în scopul reglementării datoriei Republicii Moldova pentru gazele naturale livrate în anii 1996-1997.

(2) Mijloacele lăsate la dispoziţia agenţilor economici pentru scopuri concrete, în cazul folosirii lor cu o altă destinaţie decît cea stabilită la alin.(1), se ridică integral la bugetul respectiv.

(3) Se scutesc de impozitul pe venit în proporţie de 50 la sută din suma investită contribuabilii (cu excepţia celor cu investiţii străine) pentru investiţiile în activele materiale fixe (cu excepţia autovehiculelor personale şi mobilei pentru oficii), dar nu mai mult de suma venitului impozabil. Scutirea menţionată se aplică şi contribuabililor (cu excepţia celor cu investiţii străine) care obţin active materiale fixe în baza leasingului financiar. Contribuabilul care beneficiază de scutirea impozitului pe venit nu are dreptul să repartizeze dividende acţionarilor. Dacă contribuabilul repartizează dividende acţionarilor înaintea perioadei de trei ani de după anul în care a beneficiat de scutire de impozit, el urmează să mărească suma impozabilă cu suma scutirii din anul în care a repartizat dividende acţionarilor. Noţiunea de leasing financiar, în sensul prezentului alineat, înseamnă transmiterea activelor materiale fixe în folosinţă pe un termen egal cu perioada de exploatare a acestora. Prevederile prezentului alineat nu se aplică contribuabililor care procură mijloace fixe cu scopul dării lor în arendă.

(4) Băncile comerciale care efectuează creditarea pe termen lung a agenţilor economici în vederea finanţării investiţiilor capitale destinate proiectării, elaborării, însuşirii şi implementării tehnicii şi tehnologiilor noi, precum şi reprofilării şi retehnologizării procesului de producţie, sădirii şi înnoirii plantaţiilor multianuale, achiziţionării şi punerii la maturare a alcoolului pentru divinuri (coniacuri), a vinului-materie primă pentru producerea vinurilor clasice saturate cu dioxid de carbon şi a vinurilor de calitate superioară sînt scutite cu 50 la sută de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de 2-3 ani şi cu 100 la sută de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani.

(5) Pîinea şi alte produse de panificaţie, laptele şi produsele lactate se vor impune cu o taxă pe valoarea adăugată de 8 la sută. Întreprinderilor de panificaţie, de prelucrare a laptelui a căror sumă a taxei pe valoarea adăugată, achitată furnizorilor pentru mărfurile şi serviciile utilizate la fabricarea produselor menţionate, depăşeşte suma taxei pe valoarea adăugată la comercializarea lor li se restituie de la buget diferenţa.

[Art.26 modificat prin Legea nr.890-XIV din 23.03.2000, în vigoare 13.04.2000]

[Art.26 modificat prin Legea nr.751-XIV din 23.12.99]

[Art.26 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Art.26 modificat prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

[Art.26 modificat prin Legea nr.540-XIV din 23.07.99]

[Art.26 modificat prin Legea nr.411-XIV din 14.05.99]

Art.27. – (1) În anul 1999, se acceptă spre restituire sumele plătite ca taxă pe valoarea adăugată la mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova, precum şi folosinţei individuale a membrilor personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi a membrilor familiei care locuiesc împreună cu ei, în cazul în care costul unei astfel de cumpărături depăşeşte 200 dolari S.U.A. Restituirea se efectuează conform documentelor a căror vechime de la eliberare nu depăşeşte un an.

(2) Nu sînt pasibile de restituire sumele plătite ca taxă pe valoarea adăugată de către membrii corpului diplomatic al misiunilor diplomatice şi al altor misiuni asimilate lor la procurarea, pentru uz personal, de produse alimentare (inclusiv de băuturi alcoolice, nealcoolice şi de produse din tutun), de benzină şi motorină, la închirierea de locuinţă şi la plata lucrărilor de întreţinere a acesteia, la plata serviciilor de telecomunicaţie, serviciilor hoteliere şi alimentaţiei publice, a lucrărilor de reparare şi întreţinere a autovehiculelor personale.

Art.28. – (1) Veniturile obţinute de Societatea pe Acţiuni “Termocom”, conform rezultatelor activităţii din anul 1998, din diferenţa de tarife la energia termică se transferă, pînă la 25 aprilie, la bugetul de stat în cuantum de 0,06 lei la fiecare leu din suma încasată pentru energia termică ce a fost comercializată în anul 1998.

(2) O parte din veniturile obţinute de Societatea pe Acţiuni “Termocom” din livrarea energiei termice, conform rezultatelor activităţii în anul 1999, se transferă la bugetul de stat, nu mai tîrziu de 25 octombrie şi 25 decembrie, în cuantum de 14,8 lei pentru fiecare gigacalorie de energie termică livrată consumatorilor.

(3) Veniturile indicate la alin.(1) şi (2) se repartizează Asociaţiei Republicane de Producţie “Termocomenergo” pentru acoperirea cheltuielilor neasigurate cu venituri proprii, conform rezultatelor activităţii din anul 1998. În lipsă de mijloace disponibile, Ministerul Finanţelor este în drept să efectueze compensări între Societatea pe Acţiuni “Termocom” şi Asociaţia Republicană de Producţie “Termocomenergo” prin livrări de materiale, utilaje, prestări de servicii şi virare de mijloace băneşti necesare activităţii de bază a Asociaţiei Republicane de Producţie “Termocomenergo”, în temeiul unor documente care să justifice astfel de acţiuni.

(4) Rezultatele acţiunilor indicate la alin.(1)–(3) se reflectă în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat.

[Art.28 modificat prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

Art.29. – (1) Ministerul Afacerilor Externe este în drept să utilizeze la finanţarea misiunilor diplomatice mijloacele obţinute din prestarea de servicii consulare în limita alocaţiilor aprobate la bugetul de stat pentru întreţinerea acestora, precum şi peste limita menţionată, în suma care depăşeşte veniturile obţinute din serviciile consulare prestate, aprobate în bugetul de stat, redusă cu suma indicată la alin.(2).

(2) Din sumele taxelor consulare încasate pe teritoriul Republicii Moldova în anul 1999, Ministerul Afacerilor Externe va utiliza pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare peste hotare a colaboratorilor aparatului central pînă la 1200 mii lei.

(3) Ministerul Finanţelor, în baza dărilor de seamă lunare ale Ministerului Afacerilor Externe, va reflecta în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat operaţiunile efectuate conform alin.(1) şi alin.(2). Ministerul Afacerilor Externe va prezenta darea de seamă privind încasarea şi utilizarea taxelor consulare pe trimestrul IV pînă la 25 decembrie 1999.

[Art.29 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.30. – (1) Din încasările totale ale accizelor la benzină şi motorină, 25,8 la sută, dar nu mai mult de 28,5 milioane lei, se virează în fondul rutier.

(2) La calcularea plăţilor în fondul rutier, se aplică taxele prevăzute la anexele nr.18-21.

[Art.30 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.31. – Ministerul Finanţelor va efectua defalcări, în proporţie de 20 la sută, din sumele încasate la bugetul de stat ca rezultat al prevenirii şi depistării de contravenţii financiare, al reparării de prejudicii, la fonduri speciale pentru stimularea colaboratorilor din organele Ministerului Securităţii Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii, Departamentului Controlului Vamal, Serviciului Fiscal de Stat şi Departamentului control financiar şi revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1046-XIII din 18 decembrie 1996.

Art.32. – (1) În anul 1999, se lasă la dispoziţia:

a) Ministerului Justiţiei 50 la sută din amenzile aplicate de instanţele judecătoreşti în cauze administrative şi penale, (din care 25 la sută se transmit organelor Procuraturii) pentru a fi utilizate la întreţinerea curentă a acestor instanţe şi la consolidarea bazei lor tehnico-materiale, conform unui deviz aprobat de Guvern;

b) Ministerului Sănătăţii 50 la sută din amenzile aplicate de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat care vor fi vărsate la Fondul antiepidemic republican pentru a fi utilizate la lichidarea urmărilor epidemiilor, erupţiilor, la efectuarea de măsuri antiepidemice.

(2) Rezultatele operaţiunilor indicate în alin.(1) vor fi reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă trimestriale prezentate de Ministerul Justiţiei şi, respectiv, de Ministerul Sănătăţii.

Art.32¹. – Mijloacele prevăzute la art.25 alin.(3), art.30 alin.(1) art.32 alin.(3), art.34 şi art.53 alin.(1) şi alin.(2) din Legea bugetului pe anul 1998 nr.1446-XIII din 27 decembrie 1997 şi neutilizate în anul 1998 pot fi utilizate în aceleaşi scopuri în anul 1999, cu reflectarea în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat.

[Art.32¹ introdus prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.33. – Ministerului Afacerilor Interne i se creează un fond special, conform anexei nr.22. Rezultatele operaţiunilor efectuate vor fi reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă trimestriale prezentate de Ministerul Afacerilor Interne.

Art.33¹. – Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiei şi Gospodăriei Comunale i se creează un fond special extrabugetar conform anexei nr.24 pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii şi controlului calităţii.

[Art.33¹ introdus prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

Art.34. – Mijloacele extrabugetare ale instituţiilor finanţate de la bugetele locale se reflectă la venituri şi la cheltuieli în bugetele respective, cu excepţia mijloacelor încasate de instituţiile medico-sanitare din prestarea de servicii medicale contra plată, ce se acumulează pe un cont special al acestor instituţii.

Art.35. – (1) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, inclusiv cele financiare şi de asigurări, care au pe teritoriul republicii filiale (subunităţi) prezintă pentru acestea din urma dări de seamă fiscale şi plătesc, la bugetul local de la reşedinţa acestora, impozitele şi taxele lor, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată şi accizelor.

(2) Întreprinderile care au pe teritoriul republicii filiale (subunităţi) transferă la bugetul local de la reşedinţa filialelor (subunităţilor) partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului de salariaţi ai filialei (subunităţii) sau partea respectivă a impozitului pe venitul obţinut de filială (subunitate).

Art.36. – (1) Persoanele juridice care au în capitalul social cotă-parte din patrimoniul statului transferă, pînă la 1 iulie 1999, la bugetul de stat dividendele calculate în funcţie de rezultatele activităţii din anul 1998, în baza unei hotărîri a adunării generale, în conformitate cu structura fondului statutar.

(2) Încasările din vînzarea patrimoniului instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile urmează să fie vărsate integral la bugetul respectiv, cu excepţia mijloacelor obţinute din vînzarea patrimoniului instituţiilor de cercetări ştiinţifice, subordonate Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care vor fi utilizate în exclusivitate la procurarea de utilaj nou destinat cercetărilor ştiinţifice.

(3) Impozitul privat se percepe în proporţie de un procent din valoarea bunurilor proprietate de stat procurate, inclusiv din valoarea acţiunilor.

(4) Veniturile obţinute din privatizarea şi vînzarea patrimoniului de stat, şi anume:

a) din vînzarea acţiunilor statului investite în întreprinderi, se varsă integral la bugetul de stat;

b) din privatizarea şi vînzarea obiectivelor, inclusiv a construcţiilor nefinalizate, se varsă în proporţie de 60 la sută la bugetul de stat şi de 40 la sută la bugetul local;

c) din vînzarea obiectivelor din fondul de imobile nelocuibile arendate pînă la 1 ianuarie 1998, se varsă în proporţie de 25 la sută la bugetul de stat şi de 75 la sută la bugetul local;

d) din vînzarea locuinţelor de stat către cetăţeni, se varsă integral la bugetul local.

(5) În cazul în care veniturile prevăzute la alin.(1) şi alin.(4) nu sînt vărsate în termen la buget, organele Serviciului Fiscal de Stat percep prin executare silită plăţile respective, aplicînd penalitate în conformitate cu art.37 alin.(1).

(6) Veniturile obţinute din privatizare ce urmează a fi vărsate la buget se reduc cu cel mult 2 la sută pentru acoperirea cheltuielilor de pregătire a întreprinderilor către privatizare, de organizare a licitaţiilor şi a concursurilor, în baza unui deviz aprobat de Ministerul Economiei şi Reformelor şi de Ministerul Finanţelor.

(7) La decizia Guvernului, întreprinderile Centrului Republican de Coordonare a Conversiunii Întreprinderilor din Complexul Radioelectronic vor avea dreptul să vîndă fondurile fixe neutilizate în procesul de producţie (clădiri, instalaţii, mijloace de transport, utilaj, construcţii nefinalizate) şi obiectivele de menire social-culturală incluse în capitalul social, cu excepţia instituţiilor preşcolare. Mijloacele obţinute din vînzare rămîn integral la dispoziţia acestor întreprinderi. 50 la sută din mijloace se repartizează la finanţarea programelor centrului, aprobate de Guvern, şi 50 la sută la stingerea datoriilor acestor întreprinderi faţă de bugetul de stat, de bugetele locale, de bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a datoriilor pentru consumul de energie electrică, termică şi consumul de apă.

Art.37. – (1) De la 1 ianuarie 1999, pentru reţinerea vărsării în sistemul bugetar a impozitelor, taxelor şi altor plăţi (cu excepţia rambursării creditelor acordate de Ministerul Finanţelor), se stabileşte o penalitate în proporţie de 0,1 la sută din suma neachitată în termen pentru fiecare zi de întîrziere. Prevederile prezentului alineat nu sînt aplicabile pentru reţinerea plăţii la buget a impozitului pe venit precum şi a taxei pe valoarea adăugată, al cărei termen de achitare a fost prelungit conform art.16 alin.(4).

(2) Nu se aplică sancţiuni financiare pentru diminuarea venitului impozabil sau a valorii impozabile comisă de agenţii economici la întocmirea dării de seamă pe anul 1998 în condiţiile implementării titlurilor I-III din Codul fiscal şi a Standardelor naţionale de contabilitate.

(3) Agenţilor economici care furnizează mărfuri şi prestează servicii pentru instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau care valorifică investiţii capitale finanţate de la buget nu li se calculează penalităţi pentru decontările întîrziate cu bugetul proporţional datoriilor pentru aceste mărfuri şi servicii, furnizate şi prestate în limita alocaţiilor aprobate pentru scopurile respective. Întreprinderile şi organizaţiile menţionate nu vor calcula penalităţi instituţiilor bugetare pentru neefectuarea în termen a plăţilor la mărfuri şi servicii, în partea care se încadrează în limitele alocaţiilor bugetare aprobate.

(4) Întreprinderile sectorului energetic şi ale gospodăriei comunale şi de locuinţe nu-şi vor calcula reciproc penalităţi pentru neefectuarea în termen a plăţilor la resursele energetice consumate şi la serviciile comunale prestate, proporţional datoriilor instituţiilor bugetare faţă de ele.

(5) Începînd cu 1 ianuarie 1999, din momentul semnării contractelor respective în cadrul Programului naţional “Pămînt”, agenţilor economici din agricultură incluşi în acest program nu li se calculează penalitate pentru neefectuarea în termen la bugetul de stat şi la bugetele locale a plăţilor calculate. Sumele impozitelor şi penalităţilor, calculate de către organele fiscale în anul 1999 pentru trimestrul IV al anului 1998, precum şi sumele dobînzilor şi penalităţilor, calculate în anul 1999 pentru aceeaşi perioadă pe creditele acordate de către Ministerul Finanţelor întreprinderilor agricole, faţă de care a fost deschisă procedura de lichidare conform Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare, se consideră ca datorii istorice ale acestor întreprinderi faţă de buget.

(6) Agenţilor economici care au depus la Trezoreria de Stat documente pentru transferarea de pe un cont pe altul a plăţilor efectuate la buget, precum şi pentru transferarea la bugetele locale şi la bugetul asigurărilor sociale, în vederea achitării datoriilor la ele, a mijloacelor depuse de ei la bugetul de stat nu li se calculează penalitate la sumele respective pentru perioada aflării documentelor în executare.

(7) În contul stingerii datoriilor istorice ale întreprinderilor agricole, care se lichidează în conformitate cu Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare, se includ sumele compensatorii calculate, dar necompensate întreprinderilor respective pentru producerea şi predarea la prelucrare a laptelui, conform Legii bugetului de stat pe anul 1997 şi Legii bugetului pe anul 1998.

(8) Se suspendă, pe perioada negocierilor cu Societatea pe Acţiuni din Rusia “Gazprom” privind stingerea reciprocă a datoriilor, încasarea la bugetul de stat a amenzilor în sumă de 66,1 milioane lei de la Societatea pe Acţiuni Moldo-Rusă de tip deschis “Moldova-Gaz”, ca succesor de drepturi al Societăţii pe Acţiuni de tip închis desfiinţate “Aprogaztranzit”, aplicate pentru nedeclararea importului de gaze naturale.

[Art.37 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Art.37 modificat prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

Art.38. – (1) Se aprobă în componenţa bugetului de stat un fond pentru susţinerea sectorului agrar în sumă de 75 milioane lei. Repartizarea acestor mijloace se va efectua în baza unui regulament, elaborat de Guvern şi aprobat de Parlament.

(2) Mijloacele fondului menţionat nu sînt impozabile, nu pot fi sechestrate în scopul stingerii datoriilor de creditor şi nu pot fi folosite pentru achitarea amenzilor sau efectuarea altor plăţi, dacă aceasta nu este prevăzut de regulamentul respectiv.

[Art.38 completat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.39. – (1) Se aprobă volumul investiţiilor capitale (inclusiv contribuţia Guvernului la realizarea proiectelor investiţionale susţinute de organisme financiare internaţionale) finanţate în anul 1999 de la bugetul de stat în sumă totală de 65 milioane lei.

(2) Repartizarea alocaţiilor, menţionate la alin.(1), la obiective concrete se efectuează în baza unei hotărîri a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor, cu acordul Comisiei pentru buget şi finanţe a Parlamentului.

(3) Ministerul Finanţelor se autoriză să efectueze, la solicitarea beneficiarilor de construcţie a obiectivelor prevăzute în programele investiţionale pe anii 1994-1998, stingerea datoriilor lor creditoare faţă de agenţii economici (organizaţii de antrepriză, transport, furnizori de materiale de construcţie, complex termoenergetic, participanţi la efectuarea de lucrări şi servicii la construcţia obiectivelor menţionate) în limita alocaţiilor prevăzute în aceste programe conform situaţiei de la 1 ianuarie 1999 în contul stingerii datoriilor agenţilor economici la buget. Rezultatele acestor operaţiuni vor fi reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat.

(4) Prin derogare de la prevederile alineatului (3), se permite, ca excepţie, achitarea datoriilor create la valorificarea volumelor de lucrări efectuate la construcţia obiectelor în anul 1998, în legătură cu lichidarea consecinţelor alunecărilor de teren în satul Leuşeni, judeţul Lăpuşna, din contul şi în limita mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pe anul 1999 pentru finanţarea investiţiilor capitale.

[Art.39 completat prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

Art.40. – (1) Cheltuielile de exploatare a lacurilor de acumulare, a instalaţiilor hidrotehnice şi antiinundaţie, a luncilor inundabile şi a instalaţiilor hidrotehnice intergospodăreşti se finanţează de la bugetul de stat, în limitele alocaţiilor stabilite în aceste scopuri.

(2) Aprovizionarea agenţilor economici cu apă pentru irigare se va efectua contra plată, pe bază de contract.

Art.41. – (1) Se stabileşte că unele servicii medicale vor fi prestate contra plată în bază de regulament şi tarife elaborate de Ministerul Sănătăţii, de Ministerul Economiei şi Reformelor şi de Ministerul Finanţelor şi aprobate de Guvern. Veniturile încasate de unităţile medico-sanitare în urma prestării contra plată a serviciilor medicale se acumulează separat, la un cont extrabugetar, nu se impozitează şi se utilizează, ducîndu-se o evidenţă riguroasă, în primul rînd la acordarea unor astfel de servicii, precum şi la întreţinerea şi funcţionarea unităţilor medico-sanitare.

(2) Ministerul Sănătăţii se autoriză să centralizeze, în procesul de executare a bugetului, mijloacele prevăzute în devizele de cheltuieli ale unităţilor medico-sanitare finanţate de la bugetul de stat în vederea procurării, pe bază de tender, a medicamentelor şi articolelor de uz medical pentru unităţile medico-sanitare şi pentru bolnavii care suferă de maladii incurabile.

Art.42. – Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor, coordonată cu ministerele de ramură şi cu autorităţile administraţiei publice locale, este în drept să decidă asupra stingerii unor datorii istorice (la impozite şi taxe, la penalităţi şi amenzi, calculate pentru neefectuarea plăţilor fiscale şi netransferate la bugetul de stat şi la bugetele locale), iar în cazul insuficienţei acestora, şi asupra stingerii creditelor primite de la Ministerul Finanţelor, inclusiv a dobînzilor la ele şi a penalităţilor calculate, de agenţii economici care au încheiat acorduri-memorandum cu Consiliul Creditorilor şi de agenţii economici cărora le-a fost deschisă procedura de faliment prin aplicarea procedurii de reorganizare sau prin deschiderea procedurii concursuale, conform unor planuri aprobate de comitetele creditorilor ale agenţilor economici respectivi, prin cumpărare de către stat a obiectivelor de menire social-culturală, comunală şi a obiectivelor de protecţie civilă care se află la balanţa agenţilor nominalizaţi. Estimarea acestor obiective se efectuează conform valorii reziduale din bilanţul agenţilor economici de la ultima dată gestionară. Veniturile obţinute de agenţii economici în urma comercializării obiectivelor în cauză nu se supun impozitului pe venit, iar volumul vînzărilor nu se impune cu taxă pe valoarea adăugată. Rezultatele acestor operaţiuni se vor reflecta în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului respectiv.

Art.43. – (1) Datoriile creditoare (suma principală a creditului, dobînzile şi penalităţile), înregistrate conform situaţiei de la 1 ianuarie 1999, ale întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) producătoare faţă de Centrul Republican pentru Resurse Materiale “Moldresurse”, vor fi achitate în părţi egale în termen de 12 luni, începînd cu 1 ianuarie 2000. Ministerul Finanţelor va eşalona pe această perioadă Centrului Republican pentru Resurse Materiale “Moldresurse” datoriile la credite (suma principală a creditului, dobînzile şi penalităţile).

(1¹) Se stabileşte că Ministerul Finanţelor va prelua, în conformitate cu Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare, datoriile, inclusiv diferenţa de curs, ale întreprinderilor agricole, cuprinse de programul “Pămînt”, formate în baza contractelor încheiate în lei, între întreprinderile respective şi Centrul Republican pentru Resurse Materiale “Moldresurse”, S.A. “Fertilitate” (Călăraşi) şi S.A. “Fertilitate” (Străşeni), în limitele datoriilor Centrului Republican pentru Resurse Materiale “Moldresurse”, Societăţii pe Acţiuni “Fertilitate” (Călăraşi) şi Societăţii pe Acţiuni “Fertilitate” (Străşeni), estimate în dolari S.U.A., faţă de Ministerul Finanţelor. Suma diferenţei de curs se stabileşte pornindu-se de la suma datoriei nestinse şi de la diferenţa cursului oficial al valutei naţionale, stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data formării datoriei şi la data de 1 ianuarie 1999.

(2) Datoriile Societăţii pe Acţiuni “Izotermocom” faţă de bugetul de stat, formate în anii 1992-1995, în sumă de 643,8 mii lei (impozite – 415,6 mii lei, penalităţi – 228,2 mii lei) vor fi achitate pe parcursul a 12 luni, începînd cu 1 ianuarie 2000.

(3) Datoriile de creditor (suma principală a creditului, dobînzile şi penalităţile), cu scadenţa expirată, înregistrate conform situaţiei din 1 ianuarie 1999, şi datoriile cu scadenţa pînă la 31 decembrie 1999 ale întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) producătoare şi întreprinderilor specializate în prestarea serviciilor în agricultură, faţă de Compania de Leasing “Tehagroleasing”, vor fi achitate începînd cu 1 ianuarie 2000.

(4) Datoriile de creditor anulate ale întreprinderilor din sectorul energetic, precum şi datoriile lor de creditor transmise, în conformitate cu Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor sectorului electroenergetic, la balanţa Întreprinderii de Stat “Moldtranselectro”, nu se vor lua în considerare, iar sumele debitoare transmise se vor include în calculul venitului impozabil al întreprinderilor privatizate la prezentarea de către acestea a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pe anul 1999. Venitul obţinut se utilizează la acoperirea pierderilor atît din anii precedenţi, cît şi din anul în curs.

(5) Datoriile întreprinderilor de colectare a produselor cerealiere faţă de Departamentul Produselor Cerealiere al Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare în sumă de 41952 lei, inclusiv datoriile Societăţii pe Acţiuni “Cereale – Cupcini” – 18554 lei, Societăţii pe Acţiuni “Întreprinderea de recepţionare a cerealelor Donduşeni” – 10728 lei şi Societăţii pe Acţiuni “Întreprinderea de colectare a cerealelor Rediul Mare” (judeţul Edineţ) – 12670 lei, se transformă în împrumut intern fără dobîndă de la bugetul de stat pe un termen de 6 luni de la data încheierii contractelor între Ministerul Finanţelor şi întreprinderile menţionate.

[Art.43modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.44. – (1) În anul 1999, pentru finalizarea construcţiei de case în cooperativele de construcţie a locuinţelor, băncilor comerciale care au acordat pînă la 29 iulie 1994 credite preferenţiale pe un termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor înfiinţate pînă la 1 ianuarie 1993 a căror construcţie a fost începută pînă la această dată, precum şi băncilor comerciale care au acordat după 29 iulie 1994 astfel de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.209-XIII din 29 iulie 1994, în condiţiile prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.349 din 7 iunie 1993, băncilor comerciale care au acordat credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.834-XIII din 16 mai 1996, în Hotărîrea Parlamentului nr.1011-XIII din 23 octombrie 1996 şi în anexa la Hotărîrea Parlamentului nr.1588-XIII din 27 februarie 1998, în condiţiile prevăzute în aceste hotărîri, li se compensează de la bugetul de stat venitul ratat ca urmare a acordării acestor credite. Analogic, se acoperă şi venitul ratat al băncilor comerciale, necompensat în anul 1998.

(2) În modul indicat la alin.(1), se acoperă băncilor comerciale pierderile aferente creditelor fără dobîndă sau creditelor preferenţiale acordate:

a) participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

b) victimelor represiunilor politice din anii 1917-1990;

c) participanţilor la acţiunile de luptă din Afghanistan;

d) cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

e) participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl;

f) participanţilor la cel ce-al doilea război mondial;

g) familiilor cu 5 şi mai mulţi copii;

h) invalizilor nevăzători de gradul I şi II.

(3) Începînd cu 1 ianuarie 1999, se suspendă acordarea de credite bancare preferenţiale noilor cooperative de construcţie a locuinţelor.

Art.45. – Reparaţia pagubelor pricinuite persoanelor fizice prin acţiunile incorecte ale organelor de anchetă sau ale celor judiciare se face de la bugetul de stat în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti, aceste sume urmînd să fie reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat.

Art.46. – Pînă la adoptarea legii cu privire la asigurările obligatorii de stat şi la stabilirea tarifelor de asigurare a militarilor, colaboratorilor din Serviciul pompieri şi salvatori al Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, a judecătorilor şi procurorilor şi a altor persoane care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii, despăgubirile de asigurare se plătesc la prezentarea documentelor necesare, cu avizul Serviciului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Art.47. – (1) La aprobarea şi la aplicarea, de la 1 ianuarie 1999, a tarifelor la gaze naturale, în costul lor se va include valoarea a 4 dolari SUA pentru 1000 m3 destinată deservirii datoriei externe create în urma transmiterii obligaţiunilor de stat Societăţii pe Acţiuni “Gazprom” din Federaţia Rusă de către Guvernul Republicii Moldova, în conformitate cu acordul ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.197-XIV din 18 noiembrie 1998.

(2) Venitul, obţinut de întreprinderile Concernului “Moldova-Gaz” în urma includerii în tariful la gazele naturale a mijloacelor destinate deservirii datoriei externe, se va scuti de impozitul pe venit şi se va transfera lunar, dar nu mai tîrziu de data de 5 a lunii imediat următoare lunii gestionare, la un cont special al Trezoreriei de Stat.

(3) Mijloacele încasate pe contul special al Trezoreriei de Stat se vor utiliza de către Ministerul Finanţelor pentru serviciul datoriei externe în sumele şi în termenele coordonate la transmiterea obligaţiunilor de stat.

Art.48. – (1) Mijloacele încasate la bugetul asigurărilor sociale de stat se acumulează pe un cont special al Trezoreriei de Stat. Dezafectarea mijloacelor de la bugetul asigurărilor sociale de stat în scopurile prevăzute în bugetul de stat nu se admite.

(2) Administrarea defalcărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în conformitate cu drepturile acordate acestor organe şi cu răspunderea contribuabililor pentru nerespectarea legislaţiei fiscale.

Art.49. – Contractele privind achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii ce depăşesc suma de 100 mii lei se încheie, în mod obligatoriu, de către instituţiile bugetare, conform rezultatelor procedurilor de achiziţie stipulate în Legea nr.1166-XIII din 30 aprilie 1997 a achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului, se aprobă de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi se înregistrează de Trezoreria de Stat sau de organele financiare care gestionează executarea bugetului. Contractele încheiate de beneficiarii de stat, neînregistrate şi neavizate în modul stabilit se consideră nevalabile şi nu se finanţează.

[Art.49 completat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.50. – (1) Mijloacele dezafectate de instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sub formă de credite sau de ajutor financiar acordat persoanelor juridice şi persoanelor fizice, inclusiv cu titlu de filantropie şi de sponsorizare, se percep integral de la acestea din urmă şi se varsă la bugetul respectiv, fără a fi restabilite ulterior pe conturile creditorilor.

(2) De la persoanele juridice care au primit din partea instituţiilor bugetare mijloace cu titlu de credit sau de ajutor financiar se percepe la bugetul respectiv o plată, echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei, pentru toată perioada de utilizare a mijloacelor menţionate. În cazul în care de aceste mijloace a beneficiat o persoană fizică, plata respectivă se percepe de la conducătorul instituţiei bugetare.

(3) Sancţiunile prevăzute la alin.(2) se aplică şi persoanelor juridice care au primit de la instituţiile bugetare mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri şi servicii, pe perioada care depăşeşte termenul prevăzut în contract, precum şi persoanelor juridice pentru care au fost rambursate, din contul bugetului, creditele bancare acordate cu garanţie de stat. Termenul, stipulat în contract, de onorare a obligaţiunilor persoanei juridice faţă de instituţia bugetară nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii mijloacelor financiare la contul de decontări al persoanei juridice.

(4) Sancţiunile indicate la alin.(1) şi alin.(2) se aplică de către organele de drept şi de cele abilitate cu drept de control.

(5) Dacă Curtea de Conturi, Departamentul Control Financiar şi Revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor, direcţiile şi secţiile din cadrul aparatului central al Ministerului Finanţelor şi organele financiare locale depistează cazuri (indiferent de vechimea lor) de utilizare contrară destinaţiei a mijloacelor financiare de către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau surplusuri de mijloace financiare şi de bunuri materiale ca urmare a denaturărilor din calculele de stabilire a necesarului de mijloace bugetare şi din evidenţa contabilă, Ministerul Finanţelor şi organele financiare locale sînt în drept să reducă cu suma respectivă volumul alocaţiilor aprobate la buget.

(6) În caz de nerambursare la scadenţă a împrumuturilor acordate bugetelor locale de la bugetul de stat, a împrumuturilor interne şi externe cu destinaţie specială acordate, conform hotărîrilor Guvernului, prin intermediul Ministerului Finanţelor, a dobînzilor aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru stingerea creditelor bancare acordate cu garanţie de stat, Ministerul Finanţelor este în drept să perceapă în mod prioritar şi incontestabil, de la bugetul local şi, respectiv, de la agenţii economici, suma nerambursată. Achitarea datoriilor expirate, aferente creditelor acordate de Ministerul Finanţelor, se va efectua în următoarea succesiune: suma principală a creditului, dobînda şi penalitatea.

(7) Agenţii economici care au faţă de instituţiile bugetare datorii cu termenul de prescripţie expirat varsă la bugetul respectiv sumele echivalente acestor datorii.

[Art.50  completat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.51. – Datoriile creditoare ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, formate pînă la 1 ianuarie 1999 în limita alocaţiilor prevăzute pentru anul 1998, vor fi achitate de către acestea din contul şi în limita alocaţiilor aprobate pentru întreţinerea lor în bugetul anului 1999. Mijloacele necesare pentru acest scop vor fi incluse în planurile de finanţare ale instituţiilor respective.

[Art.52 exclus prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

[Se declară neconstituţional art.52 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.19 din 29.04.99]

Art.53. – Ministerul Finanţelor se autoriză:

a) să efectueze, pînă la repartizarea mijloacelor aprobate în bugetul de stat pe anul 1999, finanţarea lunară a instituţiilor bugetare de cercetări ştiinţifice în proporţie de 1/12 din alocaţiile aprobate pentru anul 1998 în vederea plăţii salariilor şi efectuării defalcărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat;

b) să redistribuie mijloacele aprobate la bugetul de stat pe anul 1999 în limitele unei ramuri (funcţii), în baza cerinţelor întemeiate ale executorilor primari de buget;

c) să acorde împrumuturi de la bugetul de stat autorităţilor administraţiei publice locale cu scadenţă la 25 noiembrie 1999;

d) să elibereze autorităţilor administraţiei publice locale garanţii pentru obţinerea de credite de la instituţiile financiare în vederea plăţii salariilor, efectuării defalcărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, achitării cu întreprinderile complexului termoenergetic şi procurării de cărbune;

e) să amîne pe o perioadă de 6 luni stingerea datoriilor autorităţilor administraţiei publice locale la împrumuturile primite de la Ministerul Finanţelor în anii 1994-1998 (inclusiv dobînzile şi penalităţile aferente) şi neachitate la 30 iunie 1999, precum şi plata dobînzilor şi penalităţilor la aceste împrumuturi, calculate în semestrul II al anului 1999. Curtea de Conturi, în perioada indicată, va efectua un control privind corectitudinea utilizării acestor împrumuturi de către autorităţile administraţiei publice locale şi va releva cauzele neachitării datoriilor;

f) să efectueze în limitele anului bugetar cheltuieli, pentru răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat, din mijloacele obţinute prin realizarea împrumuturilor interne de stat ulterioare şi dezafectarea temporară a mijloacelor bugetare;

g) să modifice, în cazul adoptării sau modificării de acte normative ce vizează organizarea administrativ-teritorială, relaţiile dintre bugetul de stat şi bugetele locale stabilite pe anul 1999;

h) să efectueze, din contul încasărilor totale la bugetul de stat sau din contul sumelor real restabilite, cheltuieli care ar satisface cerinţele de deschidere a procedurii de faliment şi de iniţiere a unor alte proceduri judiciare, inclusiv cheltuieli aferente procedurilor judiciare de restabilire a mijloacelor de stat. Rezultatele acestor operaţiuni vor fi reflectate în darea de seamă privind executarea de casă a bugetului de stat;

i) să compenseze, din contul încasărilor totale la bugetul de stat, veniturile ratate de Banca Comercială pe Acţiuni “Banca de Economii”, ca rezultat al deservirii plăţilor persoanelor fizice la buget, şi necompensate în anul 1998, în sumă de 789,4 mii lei;

j) să utilizeze temporar mijloacele extrabugetare (speciale) disponibile ale instituţiilor bugetare pentru efectuarea cheltuielilor prioritare ale bugetului de stat, cu rambursarea lor ulterioară pe parcursul anului bugetar.

[Art.53 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Art.53 modificat prin Legea nr.460-XIV din 24.06.99]

Art.54. – Banca Naţională a Moldovei:

a) va prelungi pentru anul 2000 termenul de circulaţie a hîrtiilor de valoare de stat în sumă de 360,7 milioane lei la preţ de cumpărare, procurate de Banca Naţională a Moldovei contra credite contractate de Guvern în anii 1993-1995;

b) va reînnoi contractele la creditele în sumă de 1333,2 milioane lei acordate cu garanţia hîrtiilor de valoare de stat, stabilind scadenţa pentru anul 2000;

c) va transfera pe parcursul anului 1999 la bugetul de stat 80 la sută din venitul aferent dobînzilor plătite de Ministerul Finanţelor pentru creditele acordate acestuia.

[Art.54 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Art.54 modificat prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

Art.55. – Guvernul:

a) va repartiza destinatarilor, după caz, mijloacele prevăzute la bugetul de stat pentru:

- cercetări ştiinţifice;

- editarea Monitorului Oficial al Republicii Moldova şi a actelor normative;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

[Art.55 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.56. – Prin derogare de la prevederile prezentei legi, particularităţile relaţiilor cu bugetul de stat şi cu bugetele locale ale întreprinderilor agricole incluse în Programul Naţional “Pămînt” se stabilesc de Legea restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare.

[Art.56 introdus prin Legea nr.394-XIV din 13.05.99]

Art.57. – Anexele nr.1–28 fac parte integrantă din prezenta lege.

[Art.57 modificat prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

Art.58. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării şi se aplică de la 1 ianuarie 1999.

[Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.547-XIV din 23.07.99]

[Anexa nr.1 modificată prin Legea nr.460-XIV din 24.06.99]

[Anexa nr.2 modificată prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Anexa nr.3 în redacţia Legii nr.460-XIV din 24.06.99]

[Anexa nr.4 în redacţia Legii nr.460-XIV din 24.06.99]

[Anexa nr.5 în redacţia Legii nr.460-XIV din 24.06.99]

[Anexa nr.9 modificată prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Anexa nr.9 modificată prin Legea nr.639-XIV din 21.10.99]

[Anexa nr.9 modificată prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

[Anexa nr.9 modificată prin Legea nr.538-XIV din 23.07.99]

[Anexa nr.10 modificată prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Anexa nr.11 completată prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

[Anexa 17¹ introdusă prin Legea nr.543-XIV din 23.07.99]

[Anexa nr.22 modificată prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Anexa nr.23 abrogată prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

[Se declară neconstituţională anexa nr.23 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.19 din 29.04.99]

[Anexa nr.24 introdusă prin Legea nr.586-XIV din 30.07.99]

[Anexa nr.25 introdusă prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Anexa nr.26 introdusă prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Anexa nr.27 introdusă prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]

[Anexa nr.28 introdusă prin Legea nr.660-XIV din 04.11.99]