L E G E
privind evaluarea integrităţii instituţionale*
nr. 325 din 23.12.2013
Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.277-287/586 din 26.08.2016
Monitorul Oficial nr.35-41/73 din 14.02.2014
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul de reglementare
Articolul 2. Scopul evaluării integrităţii instituţionale
Articolul 3. Principii
Articolul 4. Noţiuni
Articolul 5. Climatul de integritate instituţională
Articolul 6. Subiecţii evaluării integrităţii instituţionale
Articolul 7. Drepturile şi obligaţiile agenţilor publici
Articolul 8. Drepturile şi obligaţiile entităţilor publice şi ale organelor de autoadministrare
Articolul 9. Drepturile şi obligaţiile instituţiei care evaluează integritatea instituţională
Articolul 10. Integritatea testorilor
Articolul 11. Garanţii şi responsabilităţi
Capitolul II
PROCEDURA DE EVALUARE A INTEGRITĂŢII INSTITUŢIONALE
Articolul 12. Iniţierea evaluării integrităţii instituţionale
Articolul 13. Etapele evaluării integrităţii instituţionale
Articolul 14. Autorizarea testării integrităţii profesionale
Articolul 15. Planificarea şi realizarea testării integrităţii profesionale
Articolul 16. Mijloacele şi metodele de testare şi fixare a testelor de integritate profesională
Articolul 17. Aprecierea rezultatului testului de integritate profesională
Articolul 18. Raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale şi materialele probatorii
Capitolul III
CONSECINŢELE EVALUĂRII INTEGRITĂŢII INSTITUŢIONALE
ŞI A TESTĂRII INTEGRITĂŢII PROFESIONALE
Articolul 19. Acţiunile entităţii publice după primirea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale
Articolul 20. Evaluarea repetată a integrităţii instituţionale. Consecinţele eşuării planului de integritate
Articolul 21. Consecinţele rezultatului negativ al testului de integritate profesională
Articolul 22. Contestarea rezultatului testului de integritate profesională şi a sancţiunilor disciplinare aplicate
Articolul 23. Păstrarea înregistrărilor efectuate în cadrul testelor de integritate profesională
Capitolul IV
CONTROLUL ŞI FINANŢAREA EVALUĂRILOR
INTEGRITĂŢII INSTITUŢIONALE
Articolul 24. Controlul parlamentar asupra activităţii de evaluare a integrităţii instituţionale
Articolul 25. Controlul judiciar asupra activităţii de testare a integrităţii profesionale
Articolul 26. Finanţarea măsurilor de realizare a prevederilor legii
Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 27. Dispoziţii finale
Articolul 28. Dispoziţii tranzitorii
Notă: Legea a fost republicată în Monitorul Oficial nr.277-287/586 din 26.08.2016 cu toate modificările şi completările introduse, dîndu-se articolelor o nouă numerotare. Modificările introduse prin Legea nr.102 din 21.07.2016 vor intra în vigoare din 12.11.2016.
În temeiul art.72 alin.(3) lit.r) din Constituţia Republicii Moldova,
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul de reglementare
Prezenta lege stabileşte scopul, principiile, mijloacele, metodele, procedurile şi efectele juridice ale evaluării integrităţii instituţionale în cadrul entităţilor publice.
Articolul 2. Scopul evaluării integrităţii instituţionale
Evaluarea integrităţii instituţionale se realizează în scopul:
a) sporirii responsabilităţii conducătorilor entităţilor publice şi organelor de autoadministrare pentru dezvoltarea, menţinerea şi consolidarea climatului de integritate profesională în cadrul entităţilor publice;
b) asigurării integrităţii profesionale a agenţilor publici, prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul entităţilor publice;
c) identificării, evaluării şi înlăturării riscurilor de corupţie din cadrul entităţilor publice;
d) creşterii numărului de denunţuri privind manifestările de corupţie admise de către agenţii publici.
Articolul 3. Principii
Procesul de evaluare a integrităţii instituţionale se desfăşoară cu respectarea obligatorie a următoarelor principii:
a) legalitatea;
b) respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, a demnităţii umane şi profesionale;
c) stabilirea echilibrului just dintre drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor afectaţi de manifestările de corupţie ale agenţilor publici, pe de o parte, şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale agenţilor publici, pe de altă parte;
d) tratamentul nepărtinitor, echitabil şi nediscriminatoriu al agenţilor publici supuşi testării;
e) prezumţia de bună-credinţă a subiecţilor evaluării integrităţii instituţionale;
f) prezumţia integrităţii instituţionale a entităţilor publice;
g) transparenţa rezultatelor evaluării integrităţii instituţionale, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege şi Legea nr.245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat;
h) respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal.
Articolul 4. Noţiuni
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
evaluarea integrităţii instituţionale – proces de identificare a riscurilor de corupţie în cadrul entităţii publice cu ajutorul metodelor analitice şi practice (testarea integrităţii profesionale), de descriere a factorilor care determină riscurile identificate şi consecinţele acestora, precum şi de oferire a recomandărilor pentru diminuarea lor, desfăşurat în conformitate cu prevederile prezentei legi;
test de integritate profesională – creare şi aplicare de către testor a unor situaţii virtuale, simulate, similare celor din activitatea de serviciu, materializate prin operaţiuni disimulate, condiţionate de activitatea şi comportamentul agentului public testat, în vederea urmăririi pasive şi stabilirii reacţiei şi a conduitei acestuia, determinînd astfel gradul de afectare a climatului de integritate instituţională şi riscurile de corupţie în cadrul entităţii publice în procesul evaluării integrităţii instituţionale;
testarea integrităţii profesionale – totalitate a proceselor aferente desfăşurării testului de integritate profesională, etapă a evaluării integrităţii instituţionale;
testor – angajat al Centrului Naţional Anticorupţie sau al Serviciului de Informaţii şi Securitate abilitat, în temeiul prezentei legi sau al legii speciale, cu atribuţii şi competenţe de aplicare a testelor de integritate profesională;
incident de integritate – manifestare de corupţie produsă în împrejurări reale, altă manifestare similară manifestării de corupţie, produsă în cadrul unui test de integritate profesională;
plan de integritate – planul intern adoptat în condiţiile prezentei legi de conducătorul entităţii publice şi/sau de organul de autoadministrare ca urmare a evaluării integrităţii instituţionale, prin care climatul de integritate instituţională poate fi dezvoltat şi/sau consolidat în perioada de implementare;
înregistrare audio/video – fişier digital pe suport informaţional care conţine sunete şi/sau imagini ce fixează comportamentul agentului public în cadrul unui test de integritate profesională, obţinut prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale ale instituţiei care evaluează integritatea instituţională în legătură cu realizarea unui test planificat în condiţiile prezentei legi sau prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale ale altor entităţi care utilizează în mod obişnuit asemenea mijloace în locul în care s-a desfăşurat testul respectiv, fără a avea legătură directă cu realizarea lui;
înregistrare audio/video primară – înregistrare audio/video efectuată în cadrul testului de integritate profesională, însoţită de confirmarea tehnică a integrităţii sale;
înregistrare audio/video prelucrată – partea utilă a înregistrării audio/video efectuate în cadrul testului de integritate profesională, în care este surprins integral comportamentul agentului public testat, este inclusă, după caz, subtitrarea comunicării agentului public în cadrul testului de integritate profesională, precum şi sînt efectuate modificările prevăzute la art.19 alin.(8).
[Art.4 modificat prin Legea nr.305 din 21.12.2017, în vigoare 12.01.2018]
Articolul 5. Climatul de integritate instituţională
(1) Entităţile publice îşi desfăşoară activitatea în interes public, asigurînd climatul de integritate instituţională. Agenţii publici îşi exercită atribuţiile de serviciu cu integritate profesională.
(2) Climatul de integritate instituţională se asigură prin aplicarea politicilor anticorupţie naţionale şi sectoriale, precum şi a cerinţelor specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice. Se consideră politici anticorupţie naţionale şi sectoriale care asigură climatul de integritate instituţională următoarele:
a) angajarea şi promovarea agenţilor publici în bază de merit şi de integritate profesională;
b) regimul de incompatibilităţi, restricţii în ierarhie şi limitări ale publicităţii;
c) regimul declarării averilor şi intereselor personale;
d) regimul conflictului de interese;
e) evitarea favoritismului;
f) regimul cadourilor;
g) denunţarea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare;
h) denunţarea manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de integritate;
i) neadmiterea manifestărilor de corupţie;
j) transparenţa procesului decizional;
k) accesul la informaţii de interes public;
l) gestionarea transparentă şi responsabilă a patrimoniului public, a finanţelor rambursabile şi nerambursabile;
m) etica şi deontologia profesională;
n) regimul de restricţii şi limitări în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi cu migrarea în sectorul privat a agenţilor publici (pantuflajul).
(3) Prevederile alin.(2) se aplică în mod corespunzător pentru diferite categorii de agenţi publici, cu derogările prevăzute de legile speciale ce le reglementează activitatea.
(4) Cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice sînt adoptate prin acte departamentale ale entităţilor publice, care nu pot stabili alte derogări decît cele menţionate la alin.(3) sau standarde de comportament mai puţin riguroase pentru conducătorul entităţii publice şi agenţii publici decît cele prevăzute de politicile anticorupţie naţionale şi sectoriale.
(5) Entităţile publice determină politica instituţională de sancţionare a comportamentului lipsit de integritate profesională al agenţilor publici în conformitate cu prevederile legislaţiei, urmărind descurajarea celorlalţi agenţi publici de a se comporta astfel în viitor.
Articolul 6. Subiecţii evaluării integrităţii instituţionale
(1) Subiecţi ai evaluării integrităţii instituţionale sînt entităţile publice, organele de autoadministrare, agenţii publici, Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.
(2) Evaluarea integrităţii instituţionale se efectuează în privinţa entităţilor publice şi prevede posibilitatea aplicării testelor de integritate profesională agenţilor publici.
(3) Evaluarea integrităţii instituţionale şi testele de integritate profesională sînt realizate de către Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.
Articolul 7. Drepturile şi obligaţiile agenţilor publici
(1) Agenţii publici au dreptul:
a) de a fi informaţi despre cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice, precum şi despre sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru nerespectarea lor, în conformitate cu prevederile art.5;
b) de a fi informaţi cu privire la planul de integritate, adoptat în urma anunţării rezultatelor evaluării integrităţii instituţionale;
c) de a fi informaţi cu privire la rezultatele testelor de integritate profesională realizate în privinţa lor;
d) de a contesta, în ordinea contenciosului administrativ, în instanţa de judecată rezultatele testelor de integritate profesională realizate în privinţa lor.
(2) Agenţii publici au obligaţia:
a) să nu admită manifestări de corupţie;
b) să denunţe imediat organelor competente orice tentativă de a fi implicaţi în acţiunile prevăzute la lit.a);
c) să declare cadourile şi conflictul de interese în conformitate cu legislaţia, să respingă expres influenţa necorespunzătoare, iar în cazul imposibilităţii de a respinge în mod expres influenţa necorespunzătoare şi al afectării activităţii sale profesionale, să depună un denunţ scris către organele competente;
d) să cunoască şi să respecte obligaţiile ce le revin conform politicilor anticorupţie naţionale şi sectoriale prevăzute la art.5;
e) să respecte cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice, care i-au fost aduse la cunoştinţă;
f) să îndeplinească măsurile incluse în planul de integritate adoptat în urma evaluării integrităţii instituţionale.
[Art.7 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Articolul 8. Drepturile şi obligaţiile entităţilor publice şi ale organelor de autoadministrare
(1) Entităţile publice şi organele de autoadministrare au dreptul de a fi informate, în termenele prevăzute de prezenta lege, cu privire la rezultatele evaluării integrităţii instituţionale şi aplicării testelor de integritate profesională în privinţa agenţilor publici de ale căror etică şi disciplină sînt responsabile.
(2) Entităţile publice şi organele de autoadministrare au următoarele obligaţii:
a) de a cultiva climatul de integritate instituţională, astfel cum este prevăzut la art.5;
b) de a informa agenţii publici despre cerinţele specifice de integritate profesională pentru activitatea agenţilor publici în cadrul entităţii publice, precum şi despre sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru nerespectarea lor în conformitate cu prevederile art.5;
c) de a informa agenţii publici, contra semnătură, despre posibilitatea de a fi supuşi testului de integritate profesională. Informarea se face la numirea/angajarea în funcţie, iar în cazul agenţilor publici încadraţi la momentul intrării în vigoare a prezentei legi – în termenul prevăzut în dispoziţiile finale şi tranzitorii. Neinformarea de către entitatea publică a agentului public nu împiedică desfăşurarea testelor de integritate profesională în privinţa lui, evaluarea integrităţii instituţionale a entităţii publice, precum şi aplicarea sancţiunilor disciplinare în conformitate cu legislaţia. Refuzul agentului public de a semna avizul de informare, consemnat în scris, nu împiedică desfăşurarea testelor de integritate profesională în privinţa acestuia, precum şi aplicarea sancţiunilor disciplinare în conformitate cu legislaţia;
d) de a adopta planurile de integritate, a asigura şi a raporta implementarea lor în termenele prevăzute de prezenta lege;
e) de a informa agenţii publici referitor la rezultatele testelor de integritate profesională realizate în privinţa lor;
f) de a sancţiona agenţii publici care au înregistrat un rezultat negativ al testului de integritate profesională în conformitate cu legislaţia ce reglementează activitatea agenţilor publici testaţi;
g) de a asigura accesul instituţiei care evaluează integritatea instituţională la toate registrele şi alte forme de evidenţă aferente asigurării climatului de integritate instituţională prevăzut la art.5, inclusiv în format electronic, precum şi la alte informaţii necesare în condiţiile şi limitele prevăzute la art.6 lit.e) din Legea nr.1104-XV din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie şi la art.10 alin.(1) lit.i) din Legea nr.753-XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova;
h) de a permite retragerea documentelor depuse la entitatea publică în cadrul testului de integritate profesională, a înregistrărilor audio/video efectuate de către entitatea publică în timpul testului de integritate profesională şi de a întreprinde alte măsuri necesare pentru a asigura confidenţialitatea testorilor, a documentelor de codificare, a mijloacelor şi tehnicilor speciale utilizate în cadrul testului de integritate profesională, care au fost indicate în încheierea instanţei de judecată.
[Art.8 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Articolul 9. Drepturile şi obligaţiile instituţiei care evaluează integritatea instituţională
(1) Instituţia care evaluează integritatea instituţională are următoarele drepturi:
a) de a determina domeniile de iniţiere a evaluării integrităţii instituţionale, entităţile publice care urmează a fi evaluate, agenţii publici din cadrul entităţii publice selectaţi aleatoriu pentru a fi supuşi testelor de integritate profesională, precum şi frecvenţa evaluărilor, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin.(2) lit.h);
b) de a organiza şi a beneficia de instruiri speciale cu privire la metodele şi mijloacele aplicate în cadrul evaluării integrităţii instituţionale;
c) de a folosi în cadrul testării integrităţii profesionale acte care codifică identitatea persoanelor, inclusiv a celor prevăzute la art.16 alin.(2), a structurilor, organizaţiilor, încăperilor şi mijloacelor de transport;
d) de a efectua repetat o evaluare a integrităţii instituţionale a entităţii publice anterior evaluate pentru a verifica progresele de consolidare a integrităţii instituţionale, urmare a adoptării şi implementării planului de integritate;
d1) de a solicita de la entitatea publică ierarhic superioară şi/sau de la organul de autoadministrare informaţii despre măsurile întreprinse în vederea excluderii factorilor de risc externi, identificaţi în procesul de evaluare a integrităţii instituţionale, care generează riscuri de corupţie;
e) de a propune entităţilor publice ierarhic superioare şi/sau organelor de autoadministrare destituirea conducătorilor entităţilor publice supuse evaluării repetate, conform lit.d), în cazul eşuării planului de integritate;
f) de a contesta deciziile conducătorilor entităţilor publice pe marginea rapoartelor de evaluare a integrităţii instituţionale sau a refuzului entităţilor publice ierarhic superioare şi organelor de autoadministrare de a da curs propunerii prevăzute la lit.e) în conformitate cu prevederile Codului administrativ;
g) să aibă acces gratuit la registrele de stat, inclusiv în format electronic, la bazele de date de stat necesare pentru verificarea respectării politicilor anticorupţie naţionale şi sectoriale care asigură climatul de integritate instituţională, prevăzute la art.5;
h) de a efectua vizite de documentare la entitatea publică supusă evaluării integrităţii instituţionale.
(2) Instituţia care evaluează integritatea instituţională are următoarele obligaţii:
a) de a asigura confidenţialitatea activităţii testorilor, documentelor de codificare şi a mijloacelor tehnice speciale utilizate în cadrul testului de integritate profesională, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege;
b) de a respecta regimul protecţiei datelor cu caracter personal, în condiţiile Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege;
c) de a transmite conducătorului entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare versiunea completă a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, prevăzută la art.18 alin.(3) lit.a);
c1) de a prezenta entităţii publice ierarhic superioare şi/sau organului de autoadministrare recomandări privind excluderea factorilor de risc externi, identificaţi în procesul de evaluare a integrităţii instituţionale, care vor permite reducerea manifestărilor de corupţie în rândul agenţilor publici;
d) de a face publică versiunea depersonalizată a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, prevăzută la art.18 alin.(3) lit.b), concomitent cu transmiterea versiunii complete entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare;
e) de a face publică versiunea completă a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, prevăzută la art.18 alin.(3) lit.a), în cazul în care entitatea publică evaluată nu are o entitate ierarhic superioară, precum şi în cazul eşuării planului de integritate;
f) de a întreprinde toate măsurile pentru a preveni eventualele consecinţe negative pentru terţe persoane în legătură cu aplicarea testului de integritate profesională;
g) de a efectua înregistrări audio/video în cadrul testului de integritate profesională, autorizate de instanţa de judecată în modul prevăzut la art.14, şi de a asigura distrugerea, în termenele prevăzute la art.23 alin.(1), a înregistrărilor audio/video efectuate şi deţinute;
h) de a adopta şi publica metodologia de identificare a riscurilor de corupţie în cadrul entităţilor publice, de identificare a agenţilor publici expuşi acestor riscuri şi de analiză a factorilor de risc care le generează, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(3) Obligaţiile instituţiei care evaluează integritatea instituţională se răsfrîng corespunzător asupra coordonatorului activităţii de testare a integrităţii profesionale, testorilor şi persoanelor care fac analiza riscurilor de corupţie în cadrul entităţilor publice.
[Art.9 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
[Art.9 modificat prin Legea nr.155 din 15.07.2022, în vigoare 05.09.2022]
Articolul 10. Integritatea testorilor
(1) Instituţia care evaluează integritatea instituţională asigură integritatea testorilor, adoptînd politici interne în acest sens în conformitate cu prevederile prezentului articol.
(2) Candidaţii la funcţia de testor sînt supuşi controlului special prealabil, testării obligatorii la poligraf şi testării psihologice cu privire la integritatea trecutului lor profesional pentru a stabili existenţa motivaţiilor improprii de a desfăşura activitatea de testare a integrităţii profesionale, alte aspecte relevante fixate în politicile interne.
(3) În vederea asigurării obiectivităţii şi conspirării activităţilor de testare a integrităţii profesionale, testorii sînt supuşi periodic verificărilor la poligraf, verificărilor psihologice, monitorizării stilului de viaţă şi testelor de integritate profesională, conform competenţelor stabilite la art.6, precum şi obligaţiilor extinse de declarare a potenţialelor interese personale şi conflicte de interese în raport cu regimul juridic general, aplicabil agenţilor publici.
(4) Obligaţiile extinse de declarare a potenţialelor interese personale şi conflicte de interese presupun depunerea de către testorul selectat a unei declaraţii pe proprie răspundere cu privire la locurile de muncă anterioare, relaţiile de rudenie, prietenie sau ostilitate din viaţa lor privată cu oricare agent public a cărui testare a integrităţii profesionale este de competenţa instituţiei din care testorul respectiv face parte. Declaraţia depusă se actualizează semestrial de către testor, precum şi ori de cîte ori testorului îi devine cunoscut faptul că urmează să aplice un test de integritate profesională în privinţa agentului public, relaţia cu care din viaţa lui privată nu a fost inclusă în declaraţia depusă şi/sau actualizată anterior. Declaraţia respectivă se depune pe numele coordonatorului activităţii de testare a integrităţii profesionale, conform modelului stabilit în politicile interne menţionate la alin.(1).
(5) Dacă, în procesul de aplicare a unui test de integritate profesională, testorul află că agentul public cu care se confruntă îi este cunoscut în viaţa sa privată, fără să fi ştiut că acesta activează în cadrul entităţii publice supuse evaluării integrităţii instituţionale, testorul în cauză nu admite deconspirarea activităţii de testare şi informează imediat în acest sens conducătorul instituţiei care evaluează integritatea instituţională. Conducătorul instituţiei care evaluează integritatea instituţională verifică dacă, în situaţia creată, există sau nu un conflict de interese.
(6) Rezultatul testului de integritate profesională desfăşurat în privinţa unui agent public cu încălcarea prevederilor alin.(4) şi (5) este apreciat de către instituţia care evaluează integritatea instituţională ca fiind neconcludent, în condiţiile art.17.
(7) Testorul care utilizează în alte scopuri decît cele prevăzute de prezenta lege materialele acumulate în cadrul testului de integritate profesională pe care l-a aplicat poartă răspundere penală sau contravenţională pentru abuz de serviciu, depăşire a atribuţiilor de serviciu, pentru alte încălcări, după caz.
(8) Obligaţiile de integritate ale testorilor prevăzute în prezentul articol se răsfrîng corespunzător şi asupra coordonatorului activităţii de testare.
[Art.10 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Articolul 11. Garanţii şi responsabilităţi
(1) În cazul aprecierii comportamentului agentului public ca rezultat negativ al testului de integritate profesională, agenţii publici testaţi poartă doar răspundere disciplinară, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate şi în conformitate cu legislaţia care reglementează activitatea entităţilor publice respective, cu respectarea prevederilor art.21.
(2) Rezultatele şi materialele testului de integritate profesională nu pot fi utilizate ca mijloace de probă într-un proces penal sau contravenţional împotriva agentului public testat.
(3) Metodele şi mijloacele de testare şi fixare a testelor de integritate profesională nu reprezintă activităţi speciale de investigaţie în sensul Legii nr.59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigaţie.
(4) Utilizarea materialelor testului de integritate profesională într-un proces civil se admite în condiţiile legislaţiei procesuale civile. Rezultatele testării integrităţii profesionale şi materialele testului de integritate profesională pot fi utilizate ca probe într-un proces civil în cazul în care acestea sînt pertinente, admisibile şi veridice, cu respectarea interesului public, a drepturilor şi libertăţilor omului, precum şi a condiţiilor de desecretizare.
(5) Prin derogare de la prevederile alin.(2), în cazul în care, în timpul desfăşurării testului de integritate profesională, testorul constată activităţi ilegale ale agenţilor publici testaţi sau ale persoanelor terţe, care nu sînt generate de aplicarea planului de testare a integrităţii profesionale, instituţia care evaluează integritatea instituţională sesizează organul competent pentru a fi luate măsurile stabilite de legislaţia în domeniu.
(6) Persoanele din cadrul instituţiei care evaluează integritatea instituţională poartă răspundere pentru divulgarea datelor confidenţiale prevăzute la art.8 alin.(2) lit.g), a informaţiei ce ţine de viaţa privată în afara activităţilor profesionale ale agentului public şi pentru publicarea, contrar prevederilor art.9 alin.(2) lit.a) şi b), a datelor cu caracter personal care le-au devenit cunoscute în procesul de realizare a testelor de integritate profesională, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5) din prezentul articol şi la art.18 alin.(5) şi (7).
Capitolul II
PROCEDURA DE EVALUARE A INTEGRITĂŢII INSTITUŢIONALE
Articolul 12. Iniţierea evaluării integrităţii instituţionale
(1) Evaluarea integrităţii instituţionale se iniţiază de către:
a) Centrul Naţional Anticorupţie – în privinţa tuturor entităţilor publice care intră sub incidenţa prezentei legi, cu excepţia Serviciului de Informaţii şi Securitate;
b) Serviciul de Informaţii şi Securitate – în privinţa Centrului Naţional Anticorupţie;
c) subdiviziunea securitate internă a Serviciului de Informaţii şi Securitate – în privinţa Serviciului de Informaţii şi Securitate. În acest caz, subdiviziunea securitate internă a Serviciului de Informaţii şi Securitate are posibilitatea de a parcurge toate etapele evaluării prevăzute la art.13 sau doar etapa de testare a integrităţii profesionale a agenţilor publici.
(2) Numărul entităţilor publice selectate pentru a fi supuse evaluării integrităţii instituţionale de către Centrul Naţional Anticorupţie se stabileşte în funcţie de complexitatea structurii organizaţionale a entităţii publice, numărul activităţilor vulnerabile selectate pentru a fi evaluate, precum şi în funcţie de resursele umane disponibile ale Centrului.
[Art.12 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Articolul 13. Etapele evaluării integrităţii instituţionale
(1) Evaluarea integrităţii instituţionale se desfăşoară în următoarele etape:
a) etapa întîi – identificarea riscurilor de corupţie în cadrul entităţii publice;
b) etapa a doua – testarea integrităţii profesionale a agenţilor publici;
c) etapa a treia – descrierea riscurilor de corupţie şi analiza factorilor care le generează;
d) etapa a patra – elaborarea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale şi emiterea recomandărilor privind înlăturarea riscurilor de corupţie identificate şi îmbunătăţirea climatului de integritate instituţională.
(2) Etapa întîi constă în examinarea incidentelor de integritate admise de agenţii publici din cadrul entităţii publice, a informaţiilor transmise de cetăţeni, a materialelor din mass-media, a surselor analitice (rapoarte, studii, sondaje, indicatori etc.), precum şi a modalităţilor de afectare a drepturilor omului prin riscurile de corupţie identificate.
(3) Etapa a doua, iniţiată în baza unei decizii motivate, este o etapă facultativă în cadrul evaluării integrităţii instituţionale. Agenţii publici supuşi testării integrităţii profesionale sînt selectaţi în mod aleatoriu, în funcţie de riscurile de corupţie identificate în cadrul entităţii publice la etapa întîi. Responsabilitatea pentru realizarea acestei etape revine testorilor.
(4) Etapa a treia se realizează prin descrierea riscurilor de corupţie identificate la etapa întîi şi, după caz, confirmate în cadrul testării integrităţii profesionale la etapa a doua a evaluării, precum şi prin analiza factorilor de risc care sporesc probabilitatea materializării acestor riscuri. Analiza se face conform următoarelor tipuri ale factorilor de risc:
a) factori externi – factori de risc aflaţi în afara controlului entităţii publice;
b) factori interni – factori de risc organizaţionali, de control şi sancţionare din sfera de control a entităţii publice, care sînt rezultatul acţiunilor sau inacţiunilor acesteia;
c) factori operaţionali – factori ce apar în procesul de lucru în cadrul entităţii publice;
d) factori individuali – factori ce pot motiva un anumit agent public să admită manifestări de corupţie şi să acţioneze contrar climatului de integritate instituţională.
(5) Etapa a patra presupune elaborarea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale şi întocmirea unor cerinţe minime, a căror îndeplinire va permite entităţii publice să reducă manifestările de corupţie în rîndul agenţilor publici.
(6) În cazul în care evaluarea integrităţii instituţionale se efectuează fără etapa a doua, etapele a treia şi a patra se desfăşoară ca urmare a realizării etapei întîi.
(7) Modul de parcurgere a etapelor întîia, a doua şi a treia ale evaluării integrităţii instituţionale este detaliat în metodologia prevăzută la art.9 alin.(2) lit.h).
[Art.13 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Articolul 14. Autorizarea testării integrităţii profesionale
(1) Decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale în cadrul evaluării integrităţii instituţionale se ia de către instituţia care evaluează integritatea instituţională şi se autorizează de către instanţa de judecată care este competentă în conformitate cu prevederile art.3436 din Codul de procedură civilă. Decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale şi autorizarea sînt confidenţiale pînă la transmiterea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale entităţii publice sau organului de autoadministrare în conformitate cu art.18 alin.(5) din prezenta lege.
(2) În decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale se indică:
a) motivele iniţierii testării integrităţii profesionale în cadrul entităţii publice supuse evaluării integrităţii instituţionale;
b) riscurile de corupţie identificate în cadrul entităţii publice;
c) obiectivele testării integrităţii profesionale a agenţilor publici din cadrul entităţii publice;
d) categoriile de agenţi publici din cadrul entităţii publice selectaţi pentru a fi supuşi testării integrităţii profesionale;
e) eşantionul agenţilor publici care urmează a fi testaţi, în funcţie de capacitatea Centrului Naţional Anticorupţie şi a Serviciului de Informaţii şi Securitate de a efectua testarea integrităţii profesionale a unui număr reprezentativ de agenţi publici;
f) posibilitatea utilizării mijloacelor de înregistrare audio/video, mijloacelor de comunicare, altor mijloace tehnice de obţinere în mod ascuns a informaţiei, precum şi posibilitatea promisiunii sau transmiterii bunurilor, oferirii serviciilor, acordării privilegiilor şi avantajelor în vederea fixării comportamentului manifestat de agenţii publici şi a nedeconspirării activităţii testorilor;
g) alte informaţii relevante pentru realizarea testării integrităţii profesionale.
[Art.14 completat prin Legea nr.17 din 05.04.2018, în vigoare 01.06.2018]
Articolul 15. Planificarea şi realizarea testării integrităţii profesionale
(1) Planul de testare a integrităţii profesionale este un document cu caracter confidenţial, care se aprobă de către coordonatorul activităţii de testare a integrităţii profesionale în baza deciziei motivate autorizate conform art.14 şi conţine informaţii privind:
a) iniţiatorul testării integrităţii profesionale şi decizia motivată de iniţiere a testării;
b) obiectivele testării integrităţii profesionale;
c) operaţiunile disimulate preconizate;
d) locul, durata, participanţii şi asigurarea logistică a testării integrităţii profesionale;
e) situaţiile virtuale simulate, ipotezele de comportament şi variantele de acţiune ale testorului şi ale agentului public testat;
f) alte informaţii relevante pentru realizarea testării integrităţii profesionale.
(2) Termenul de desfăşurare a testării integrităţii profesionale este de 6 luni. În baza unei decizii motivate, judecătorul din cadrul instanţei de judecată care a autorizat decizia motivată de iniţiere a testării poate prelungi acest termen cu cel mult 6 luni.
(3) În procesul testării integrităţii profesionale, testorii întreprind măsurile necesare în vederea susţinerii situaţiilor virtuale simulate, planificate conform alin.(1) lit.e), asigurînd astfel realizarea prevederilor planului de testare a integrităţii profesionale. La solicitarea instituţiei care evaluează integritatea instituţională, alte instituţii îi acordă asistenţă gratuită la realizarea măsurilor de susţinere a situaţiilor virtuale simulate.
(4) În situaţii neprevăzute, testorii pot devia de la planul aprobat în măsura în care acţiunile lor contribuie la realizarea obiectivelor testării integrităţii profesionale şi nu conduc la schimbarea condiţiilor de autorizare a deciziei motivate prevăzute la art.14.
(5) Dacă situaţiile neprevăzute apărute în procesul de aplicare a planului conduc la identificarea unor noi riscuri de corupţie, neprevăzute în decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale, este necesară întocmirea unui demers motivat ce va include măsuri concrete suplimentare efectuate, mijloace şi metode de testare care ar urma să fie înaintate pentru autorizare către instanţa de judecată în decurs de 3 zile lucrătoare de la apariţia respectivelor situaţii. În cazul în care judecătorul refuză autorizarea, materialele acumulate de testor în situaţiile date se distrug, cu excepţia cazurilor cînd aceste materiale sînt necesare în sensul art.11 alin.(5).
(6) În caz de necesitate, la realizarea testării integrităţii profesionale, testorii colaborează cu reprezentanţii entităţii publice în care activează agenţii publici testaţi, în condiţiile prezentei legi şi ale normelor speciale ce reglementează cooperarea în domeniu.
Articolul 16. Mijloacele şi metodele de testare şi fixare a testelor de integritate profesională
(1) Testorii îşi desfăşoară activitatea în mod confidenţial. În acest scop, testorii pot recurge la mijloacele şi metodele prevăzute la art.9 alin.(1) lit.c).
(2) În cazuri excepţionale, la realizarea testului de integritate profesională pot participa şi alte persoane, datele de identitate ale cărora sînt păstrate de către instituţia care evaluează integritatea instituţională, cu acordul lor prealabil şi cu prezentarea garanţiilor că nu vor deconspira activitatea desfăşurată.
(3) Testele de integritate profesională se realizează cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale agentului public. Posibilitatea îngrădirii acestora în cadrul testului de integritate profesională este prevăzută în decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale, autorizată conform art.14.
(4) În cadrul testării integrităţii profesionale a judecătorilor, instituţiile care evaluează integritatea instituţională şi testorii respectă garanţiile de independenţă ale judecătorilor, fiindu-le interzisă imixtiunea în procesul de înfăptuire a justiţiei pe cauze aflate pe rol în instanţele de judecată.
(5) Fixarea comportamentului agentului public supus testului de integritate profesională se face cu utilizarea mijloacelor de înregistrare audio/video, mijloacelor de comunicare, altor mijloace tehnice de obţinere în mod ascuns a informaţiei din dotarea instituţiilor care evaluează integritatea instituţională sau din alte surse, precum şi cu posibilitatea transmiterii bunurilor, oferirii serviciilor, acordării privilegiilor şi avantajelor, doar în condiţiile reflectării acestor mijloace şi posibilităţi în decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale, autorizată conform art.14.
Articolul 17. Aprecierea rezultatului testului de integritate profesională
(1) Rezultatul testului de integritate profesională este apreciat drept:
a) pozitiv – dacă agentul public testat a dat dovadă de integritate profesională, respectînd obligaţiile prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a)–c);
b) negativ – dacă agentul public testat nu a respectat obligaţiile prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a)–c);
c) neconcludent – dacă comportamentul agentului public testat nu permite aprecierea rezultatului testului nici ca pozitiv, nici ca negativ, precum şi în situaţiile în care testul de integritate profesională a fost realizat cu încălcarea prevederilor prezentei legi.
(11) Aprecierea rezultatului testului de integritate profesională se efectuează de către instituţia care evaluează integritatea instituţională, după finalizarea testării integrităţii profesionale.
(2) Materialele testelor de integritate profesională se verifică de către judecătorul din cadrul instanţei de judecată care a autorizat decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale. În procesul verificării, judecătorul examinează respectarea de către testor a deciziei motivate, confirmă sau modifică propunerea instituţiei care evaluează integritatea instituţională cu privire la aprecierea comportamentului agentului public testat şi constată rezultatele testării integrităţii profesionale în conformitate cu prevederile alin.(1).
(3) Judecătorul dispune, prin încheiere, aprecierea rezultatelor testării integrităţii profesionale a agenţilor publici ca rezultate pozitive, negative sau neconcludente. Apreciind rezultatele testării, judecătorul se expune pe marginea comportamentului agentului public testat prin verificarea înregistrării audio/video primare, precum şi confirmă redarea comportamentului agentului public testat pe înregistrarea audio/video prelucrată în condiţiile art.19 alin.(8). În situaţia prevăzută la art.21 alin.(4), judecătorul dispune, prin aceeaşi sau prin altă încheiere, restituirea/recuperarea bunurilor de către agentul public testat.
(4) La demersul instituţiei care evaluează integritatea instituţională, judecătorul soluţionează, prin încheiere, orice altă situaţie apărută în cadrul testării integrităţii profesionale în vederea asigurării respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a nedivulgării identităţii testorilor şi a conspirării activităţii de testare a integrităţii profesionale.
[Art.17 completat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Notă: Se declară neconstituţionale alin.(2), (3), (4) din art.17, conform Hot. Curţii Constituţionale nr.37 din 07.12.2021, în vigoare 07.12.2021
Articolul 18. Raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale şi materialele probatorii
(1) După parcurgerea primelor trei etape prevăzute la art.13, instituţia care evaluează integritatea instituţională întocmeşte raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, care conţine informaţii privind:
a) iniţiatorul şi etapele evaluării integrităţii instituţionale;
b) riscurile de corupţie ce afectează activităţile entităţii publice;
c) constatările cu privire la climatul de integritate a entităţii publice, conform prevederilor art.5;
d) incidentele de integritate admise de agenţii publici;
e) rezultatele testării integrităţii profesionale a agenţilor publici, cu descrierea activităţilor de testare desfăşurate conform planului de testare a integrităţii profesionale, a comportamentului şi acţiunilor agenţilor publici în timpul testului;
f) nivelul de afectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului prin manifestările de corupţie din cadrul entităţii publice;
g) recomandările/cerinţele minime de înlăturare a riscurilor de corupţie.
(2) Raportul prevăzut la alin.(1) se întocmeşte astfel încît să nu fie admisă deconspirarea persoanelor implicate în realizarea testului de integritate profesională, să nu fie dezvăluite forţele, mijloacele, sursele, metodele şi planurile de activitate ale Centrului Naţional Anticorupţie şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi alte informaţii cu accesibilitate limitată.
(3) Raportul prevăzut la alin.(1) se întocmeşte în două versiuni:
a) completă, conţinînd date despre identitatea agenţilor publici testaţi;
b) depersonalizată, fără a include date despre identitatea agenţilor publici testaţi, adică numele, prenumele, precum şi alte date care conduc la identificarea certă a acestora.
(4) Înregistrările audio/video primare realizate pe parcursul desfăşurării testului de integritate profesională se anexează la versiunea completă a raportului întocmit în condiţiile alin.(1) şi se păstrează, în mod obligatoriu, împreună cu aceasta în cadrul instituţiei care a evaluat integritatea instituţională pe termenul prevăzut de prezenta lege.
(5) Versiunea completă a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale se transmite conducătorului entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare în termen de 5 zile lucrătoare din momentul definitivării lui. Concomitent cu aceasta sînt transmise înregistrarea audio/video primară sau, după caz, cea prelucrată în condiţiile art.19 alin.(8) şi alte materiale care confirmă rezultatul negativ al testului de integritate profesională, cu informarea despre caracterul lor confidenţial şi răspunderea pentru divulgare altor persoane decît cele prevăzute la art.19 alin.(9).
(6) Versiunea depersonalizată a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale este făcută publică pe pagina web oficială a instituţiei care evaluează integritatea instituţională, în termen de 5 zile din momentul transmiterii versiunii complete a acestui raport în condiţiile alin.(5).
(7) Prin derogare de la prevederile alin.(6), versiunea completă a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale se publică pe pagina web oficială a instituţiei care a evaluat integritatea instituţională dacă evaluarea s-a efectuat în privinţa entităţilor publice care nu au o entitate publică ierarhic superioară, pentru ai căror agenţi publici legislaţia nu stabileşte posibilitatea tragerii la răspundere disciplinară, precum şi în situaţia prevăzută la art.20 alin.(6).
[Art.18 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Capitolul III
CONSECINŢELE EVALUĂRII INTEGRITĂŢII INSTITUŢIONALE
ŞI A TESTĂRII INTEGRITĂŢII PROFESIONALE
Articolul 19. Acţiunile entităţii publice după primirea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale
(1) Entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare examinează raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale în termen de 10 zile după primirea lui.
(2) Dacă în raportul de evaluare a integrităţii instituţionale se constată riscuri de corupţie în cadrul entităţii publice, entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare adoptă un plan de integritate în termen de 30 de zile de la primirea raportului.
(3) Planul de integritate urmează a fi implementat în termen de până la 12 luni din momentul adoptării, asigurînd, cel puţin, îndeplinirea recomandărilor/cerinţelor minime formulate în raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale. Planul de integritate conţine:
a) riscurile de corupţie (conform raportului);
b) acţiunile de diminuare/excludere a riscurilor;
c) termenele;
d) indicatorii;
e) responsabilii.
(4) În cazul riscurilor de corupţie descrise în raportul privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, a căror apariţie este determinată de factori de risc externi, entitatea publică va include în planul de integritate acţiuni indirecte, preparatoare în vederea diminuării acestor riscuri. Totodată, entitatea publică ierarhic superioară şi/sau organul de autoadministrare vor include în planurile anuale de activitate acţiuni directe de excludere a factorilor de risc externi identificaţi în procesul de evaluare a integrităţii instituţionale.
(5) În procesul de elaborare a planului de integritate, entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare poate organiza consultări cu societatea civilă. Instituţia care a evaluat integritatea instituţională va oferi, la solicitare, suport metodologic în acest proces. Responsabilitatea pentru adoptarea şi implementarea planului de integritate aparţine exclusiv entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare.
(6) Entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare întocmeşte semestrial un raport cu privire la implementarea planului de integritate, pe care îl publică pe pagina sa web oficială şi îl transmite instituţiei care a evaluat integritatea instituţională.
(7) În termen de 60 de zile de la primirea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare examinează materialele ce confirmă rezultatul negativ al testului integrităţii profesionale, transmise în condiţiile art.18 alin.(5), şi informează instituţia care a evaluat integritatea instituţională despre măsurile întreprinse şi sancţiunile aplicate, oferind o copie a deciziei corespunzătoare.
(8) În scopul asigurării confidenţialităţii şi a conspirării, pentru confirmarea rezultatului negativ al testului integrităţii profesionale, entităţii publice sau, după caz, organului de autoadministrare îi sînt transmise înregistrările audio/video necesare, care pot fi prelucrate astfel încît imaginea şi vocea altor persoane decît agentul public testat, imaginile automobilelor, localurilor, ale altor fundaluri, precum şi sunetele împrejurărilor înregistrate să nu poată fi recunoscute. Totodată, înregistrările audio/video prelucrate pot conţine subtitrări ale discuţiilor surprinse în cadrul testului de integritate profesională.
(9) În procesul examinării materialelor prevăzute la alin.(8), entitatea publică sau, după caz, organul de autoadministrare asigură accesul agentului public testat sau, după caz, a reprezentantului acestuia şi a instanţei de judecată la materialele ce i-au fost transmise de instituţia care a evaluat integritatea instituţională.
(10) În cazul în care conducătorul entităţii publice sau un membru al organului disciplinar al entităţii respective se află în relaţii de rudenie directă sau de afinitate de pînă la gradul patru cu agentul public supus testului de integritate profesională, raportul privind rezultatul negativ al testului de integritate profesională este comunicat conducătorului entităţii ierarhic superioare, care va lua o decizie privind aplicarea sancţiunii disciplinare agentului public testat.
(11) După recepţionarea raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, la luarea deciziilor cu privire la promovarea agenţilor publici supuşi testului de integritate profesională, entitatea publică, sau, după caz, organul de autoadministrare ţine cont de rezultatul testului.
[Art.19 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Articolul 20. Evaluarea repetată a integrităţii instituţionale. Consecinţele eşuării planului de integritate
(1) După primirea raportului cu privire la implementarea planului de integritate, instituţia care a evaluat integritatea instituţională apreciază progresele realizate, verificînd în acest sens dacă planul de integritate a fost implementat cu succes sau a eşuat. În vederea creării şi menţinerii continue a climatului de integritate instituţională, entităţile publice sînt supuse periodic evaluărilor repetate a integrităţii instituţionale, desfăşurate în conformitate cu prevederile cap.II, numărul acestora nefiind limitat.
(2) Gradul de implementare a Planului de integritate este apreciat de către instituţia care a evaluat integritatea instituţională în funcţie de numărul acţiunilor realizate şi de impactul acestora. Planul de integritate se consideră implementat cu succes în cazul în care majoritatea măsurilor incluse în plan, dar nu mai puţin de trei pătrimi, au fost realizate, cu unele excepţii care nu pot fi imputate entităţii publice.
(3) Planul de integritate se consideră eşuat în cazul:
a) neadoptării în termen a planului;
b) nerealizării în termen a măsurilor incluse în plan din motive imputabile entităţii publice;
[Lit.c) alin.(3) art.20 abrogată prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
(4) În cazul eşuării planului de integritate, instituţia care a evaluat integritatea instituţională propune entităţii publice ierarhic superioare sancţionarea disciplinară, inclusiv aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţie a conducătorului entităţii publice. Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară curge din momentul primirii propunerii.
(5) Refuzul entităţii publice ierarhic superioare de a aplica sancţiunea disciplinară propusă de instituţia care evaluează integritatea instituţională în condiţiile alin.(4) poate fi contestat în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Contestarea refuzului în acest caz suspendă termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare.
[Alin.(6) art.20 abrogat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
[Art.20 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
[Art.20 modificat prin Legea nr.155 din 15.07.2022, în vigoare 05.09.2022]
Articolul 21. Consecinţele rezultatului negativ al testului de integritate profesională
(1) Sancţiunile disciplinare ca urmare a rezultatului negativ al testului de integritate profesională, inclusiv eliberarea din funcţie a agentului public testat, se aplică conform legislaţiei ce reglementează activitatea entităţii publice în care agentul public îşi desfăşoară activitatea. Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară curge din momentul primirii de către entitatea publică a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale.
(2) De la data primirii raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, care conţine rezultatul negativ al testului de integritate profesională, şi pînă la finalizarea procedurii disciplinare, dar în termen ce nu depăşeşte 3 luni, agentul public nu poate fi eliberat din funcţie în baza cererii de demisie sau nu poate fi transferat în baza cererii de transfer.
(3) La finalizarea procedurii disciplinare, angajaţii entităţii publice în care activează agentul public testat vor fi informaţi despre principalele aspecte constatate în procesul de testare şi despre sancţiunile aplicate.
(4) Bunurile primite în cadrul testării integrităţii profesionale sau contravaloarea acestora se restituie/se recuperează de către agentul public testat care le-a primit.
(5) Cazierul privind integritatea profesională a agenţilor publici se ţine de către Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, care eliberează informaţii la solicitare. Scopul cazierului privind integritatea profesională este de a ţine evidenţa rezultatelor testării integrităţii profesionale, iar situaţiile în care angajatorul solicită informaţiile din cazier sînt prevăzute în Regulamentul cu privire la ţinerea şi utilizarea cazierului privind integritatea profesională a agenţilor publici, aprobat de Guvern.
(6) Informaţiile se introduc în cazierul privind integritatea profesională după aprecierea rezultatelor testării integrităţii profesionale de către instituţia care evaluează integritatea instituţională. În cazier se face menţiunea despre data aprecierii rezultatului testării, data informării agentului public supus testării integrităţii profesionale, de asemenea se include informaţia despre contestarea/necontestarea rezultatului de către agentul public testat. Informaţia privind rezultatul negativ al testării integrităţii profesionale se exclude din cazier în baza hotărîrii definitive şi irevocabile a instanţei de judecată.
(7) Informaţia despre rezultatul negativ al testului de integritate profesională, apreciat conform art.17, se păstrează în cazierul privind integritatea profesională timp de 5 ani – cu privire la încălcarea obligaţiei prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) şi timp de un an – cu privire la încălcarea obligaţiilor prevăzute la art.7 alin.(2) lit.b) şi c), din momentul comunicării rezultatului negativ al testului de integritate profesională entităţii publice.
[Art.21 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Articolul 22. Contestarea rezultatului testului de integritate profesională şi a sancţiunilor disciplinare aplicate
(1) Rezultatul testului de integritate profesională poate fi contestat de către agentul public testat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, în ordinea contenciosului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile. Odată cu contestarea rezultatului testului de integritate profesională, agentul public informează în scris entitatea publică în care activează cu privire la contestaţia depusă. Contestarea rezultatului testului de integritate profesională suspendă cursul termenului de prescripţie de tragere la răspundere disciplinară.
(2) În cazul în care agentul public testat demisionează până la primirea de către entitatea publică a raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, termenul de contestare a rezultatului testului de integritate profesională curge din momentul în care acesta este comunicat agentului public testat.
(3) Sancţiunea disciplinară aplicată unui judecător ca urmare a rezultatului negativ la testul de integritate profesională poate fi contestată conform prevederilor Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
(4) Sancţiunea disciplinară aplicată ca urmare a rezultatului negativ al testului de integritate profesională se contestă în ordinea contenciosului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile. Contestarea sancţiunii disciplinare suspendă termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare.
(5) Judecătorul care a autorizat decizia de iniţiere a testării integrităţii profesionale nu poate participa la examinarea contestaţiei.
[Art.22 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
[Art.22 modificat prin Legea nr.155 din 15.07.2022, în vigoare 05.09.2022]
Articolul 23. Păstrarea înregistrărilor efectuate în cadrul testelor de integritate profesională
(1) Înregistrările audio/video efectuate în cadrul testării integrităţii profesionale se păstrează, cu respectarea regulilor de protecţie a datelor cu caracter personal potrivit Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal:
a) în cazul unui rezultat pozitiv – pînă la informarea angajaţilor încadraţi în entitatea publică din care face parte agentul public supus testării;
b) în cazul unui rezultat negativ – pînă la hotărîrea rămasă definitivă şi irevocabilă a instanţei de judecată sau pînă la expirarea termenului prescris de contestare a sancţiunii, dacă instituţia care a evaluat integritatea instituţională nu deţine informaţii despre o eventuală contestare;
c) în cazul unui rezultat neconcludent – pînă la momentul rămînerii definitive şi irevocabile a hotărîrii instanţei de judecată.
(2) Dacă înregistrările prevăzute la alin.(1) conţin informaţii atribuite la secret de stat, păstrarea şi gestionarea materialelor respective se fac în conformitate cu legislaţia privind protecţia secretului de stat.
(21) Înregistrările prevăzute la alin.(1) care sunt necesare pentru dezvoltarea profesională a testorilor sau pentru schimbul de experienţă instituţională pot fi păstrate de instituţia care evaluează integritatea instituţională fără limită de timp, fiind prelucrate astfel încât să nu fie identificată identitatea agenţilor publici testaţi. Aceste înregistrări nu sunt accesibile publicului larg.
(3) După expirarea termenelor stabilite la alin.(1), înregistrările audio/video primare şi cele prelucrate, efectuate în cadrul testului de integritate profesională, deţinute de către instituţia care a evaluat integritatea instituţională, precum şi cele pe care entităţile publice sau, după caz, organele de autoadministrare le-au primit de la instituţia care a evaluat integritatea instituţională se distrug de către respectivele instituţii, entităţi sau organe care le deţin.
(4) Pentru încălcarea regimului de păstrare, acces şi distrugere a înregistrărilor audio/video efectuate în cadrul testului de integritate profesională survine răspunderea prevăzută pentru încălcarea prevederilor Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal sau, după caz, ale Legii nr.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.
[Art.23 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Capitolul IV
CONTROLUL ŞI FINANŢAREA EVALUĂRILOR
INTEGRITĂŢII INSTITUŢIONALE
Articolul 24. Controlul parlamentar asupra activităţii de evaluare a integrităţii instituţionale
Controlul parlamentar asupra activităţii de evaluare a integrităţii instituţionale este exercitat în conformitate cu prevederile art.441 din Legea nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie şi ale art.29 şi 30 din Legea nr.136/2023 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.
[Art.24 în redacţia Legii nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Articolul 25. Controlul judiciar asupra activităţii de testare a integrităţii profesionale
(1) Autorizarea testării integrităţii profesionale, examinarea contestaţiilor cu privire la rezultatele testelor de integritate profesională şi a sancţiunilor disciplinare aplicate ca urmare a rezultatelor negative ale acestora, precum şi refuzul aplicării sancţiunilor disciplinare ca urmare a eşuării planului de integritate se află sub control judiciar.
(2) Desemnarea judecătorilor se face în baza regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii după consultarea cu Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.
(3) Lista judecătorilor desemnaţi în conformitate cu alin.(2) se publică şi se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii.
[Art.25 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Articolul 26. Finanţarea măsurilor de realizare a prevederilor legii
(1) Măsurile de organizare şi realizare a evaluării integrităţii instituţionale, a testării integrităţii profesionale, precum şi măsurile de evidenţă, păstrare şi sistematizare a informaţiei astfel obţinute se finanţează din bugetul de stat în limita mijloacelor disponibile, din alte surse neinterzise de legislaţie.
(2) În scopul asigurării logistice a testelor de integritate profesională, subdiviziunii specializate a instituţiei care evaluează integritatea instituţională i se eliberează mijloace financiare pentru procurarea/închirierea bunurilor şi serviciilor necesare pentru crearea şi aplicarea unor situaţii virtuale simulate ale testelor de integritate profesională.
(3) Modul de gestionare a mijloacelor financiare destinate asigurării logistice a testelor de integritate profesională se stabileşte printr-un regulament aprobat de directorul instituţiei care evaluează integritatea instituţională.
[Art.26 modificat prin Legea nr.11 din 01.02.2024, în vigoare 29.03.2024]
Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 27. Dispoziţii finale
Prezenta lege intră în vigoare de la data publicării şi se pune în aplicare după cum urmează:
a) în cazul angajaţilor Centrului Naţional Anticorupţie şi al competenţelor Serviciului de Informaţii şi Securitate – de la data publicării;
b) în cazul angajaţilor altor entităţi publice – după expirarea termenului de 6 luni de la data publicării.
Articolul 28. Dispoziţii tranzitorii
(1) În termen de 10 zile de la publicarea prezentei legi, entităţile publice care cad sub incidenţa ei informează, contra semnătură, agenţii publici despre posibilitatea aplicării testelor de integritate profesională. Refuzul de a semna nu exonerează agenţii publici de răspunderea disciplinară în cazul unui rezultat negativ al testului de integritate profesională.
(2) Resursele financiare necesare pentru aplicarea prezentei legi sînt prevăzute în bugetul Centrului Naţional Anticorupţie şi cel al Serviciului de Informaţii şi Securitate.
(3) Pînă la punerea în aplicare a prezentei legi, Centrul Naţional Anticorupţie va verifica entităţile publice privind informarea agenţilor publici conform alin.(1), precum şi modul de ţinere a registrelor de evidenţă a cadourilor şi a registrelor de denunţare a influenţelor necorespunzătoare, acordîndu-le, în caz de necesitate, suport metodologic.
(4) Guvernul Republicii Moldova, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prezenta lege;
b) va aduce în concordanţă actele sale normative cu prezenta lege şi va asigura adoptarea de către instituţiile subordonate a actelor normative necesare aplicării prezentei legi;
c) va asigura, din mijloacele disponibile, resursele financiare şi tehnice necesare pentru punerea imediată în aplicare a prezentei legi.
(5) Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate vor prezenta, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică şi Comisiei juridice, numiri şi imunităţi ale Parlamentului cîte un raport cu privire la implementarea acesteia.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Igor CORMAN |
Chişinău, 23 decembrie 2013. | |
| Nr.325. |
________________
* Republicată în temeiul art.XXXIII alin.(3) al Legii nr.102 din 21.07.2016, în vigoare 12.11.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.256-264, art.547.
Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:
Legea nr.102 din 21.07.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.256-264 art.547, în vigoare 12.11.2016;
Legea nr.166 din 31.07.2015 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.267-273 art.508;
Legea nr.107 din 28.05.2015 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.161-165 art.341;
Hotărîre Curţii Constituţionale nr.7 din 16.04.2015 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.115-123, art.11
