L E G E A

cadastrului bunurilor imobile*

 

nr. 1543-XIII  din  25.02.1998

 

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova, nr.88-95/79 din 02.04.2021

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.44-46/318 din 21.05.1998

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii

Articolul 2. Noţiuni principale

Articolul 3. Cadastrul bunurilor imobile. Scopul şi structura lui

Articolul 4. Subiecţii şi obiectele înregistrării

Articolul 5. Obligativitatea înregistrării

Articolul 6. Transparenţa datelor despre înregistrare

Articolul 7. Susţinerea publică a cadastrului

Articolul 8. Dreptul la informaţia cadastrului

Articolul 9. Legislaţia cu privire la cadastru

 

Capitolul II

SISTEMUL ORGANELOR CADASTRALE

Articolul 10. Structura sistemului organelor cadastrale

Articolul 10¹. Competenţa autorităţii administrative centrale în domeniul cadastrului bunurilor imobile

Articolul 11. Competenţa organelor cadastrale

Articolul 12. Registratorul

Articolul 12¹. Registratorul stagiar

Articolul 13. Sursele de finanţare a sistemului organelor cadastrale

 

Capitolul III

LUCRĂRILE CADASTRALE

Articolul 14. Tipul şi conţinutul lucrărilor cadastrale

Articolul 15. Executanţii lucrărilor cadastrale

Articolul 15¹. Stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale

Articolul 15². Stabilirea hotarelor terenurilor

Articolul 16. Identificarea bunului imobil

Articolul 17. Formarea bunurilor imobile

Articolul 18. Planul cadastral şi planul geometric

Articolul 19. Hotarele generale şi hotarele fixe ale terenului

Articolul 20. Dosarul cadastral

Articolul 21. Monitoringul bunului imobil

 

Capitolul IV

REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE ŞI PROCEDURA ÎNREGISTRĂRII

DREPTURILOR ASUPRA BUNURILOR IMOBILE

Articolul 22. Registrul bunurilor imobile

Articolul 23. Capitolele registrului bunurilor imobile

Articolul 24. Conţinutul subcapitolelor registrului bunurilor imobile

Articolul 25. Înregistrarea drepturilor

Articolul 26. Procedura înregistrării drepturilor

Articolul 27. Înscrierile în registrul bunurilor imobile

Articolul 28. Temeiul înregistrării dreptului

Articolul 29. Exigenţele faţă de documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor

Articolul 30. Înregistrarea cererilor

Articolul 30¹. Înregistrarea dreptului la cererea notarului

Articolul 31. Respingerea cererii

Articolul 32. Termenul de examinare a cererii

Articolul 33. Temeiurile pentru refuzul înregistrării drepturilor

Articolul 33¹. Abrogat

Articolul 34. Notarea

Articolul 35. Efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile

Articolul 36. Documentele ce confirmă înregistrarea drepturilor

Articolul 37. Consecinţele juridice ale înregistrării

Articolul 37¹. Constituirea sau transmiterea fără înregistrare a unor drepturi supuse înregistrării

Articolul 38. Rectificarea, modificarea şi corectarea erorilor materiale

 

Capitolul V

PARTICULARITĂŢILE ÎNREGISTRĂRII UNOR TIPURI DE BUNURI

IMOBILE ŞI A DREPTURILOR ASUPRA LOR

Articolul 39. Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie

Articolul 40. Înregistrarea dreptului de proprietate comună pe cote-părţi

Articolul 40¹. Abrogat

Articolul 40². Înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului, dobîndit prin accesiune imobiliară natural

Articolul 40³. Înregistrarea condominiului

Articolul 40⁴. Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil construit

Articolul 40⁵. Înregistrarea bunurilor imobile în proces de construcţie

Articolul 40⁶. Abrogat

Articolul 40⁷. Înregistrarea pieirii fortuite sau distrugerii (demolării) bunului imobil

Articolul 40⁸. Înregistrarea superficiei

Articolul 40⁹. Înregistrarea drepturilor în baza contractului de societate civilă

Articolul 41. Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil al persoanelor juridice

Articolul 41¹. Înregistrarea dreptului de proprietate în temeiul contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole întocmite în formă scrisă

Articolul 42. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile proprietate publică

Articolul 42¹. Înregistrarea clădirilor în care toate încăperile izolate sunt înregistrate

Articolul 43. Notarea drepturilor de folosinţă, locaţiune/arendă

Articolul 44. Înregistrarea ipotecii

Articolul 45. Înregistrarea servituţilor

Articolul 46. Notarea calităţii de fiduciar al titularului dreptului înregistrat

Articolul 46¹. Notarea acţiunii în justiţie

Articolul 46². Notarea începerii urmăririi penale

Articolul 46³. Notarea aportului de folosinţă la capitalul social al unei societăţi comerciale

Articolul 46⁴. Notarea antecontractului

Articolul 46⁵. Notarea dreptului de preemţiune

Articolul 46⁶. Notarea interdicţiei de înstrăinare sau grevare a unui drept înregistrat, stipulată în contract sau testament (clauza de inalienabilitate)

Articolul 46⁷. Notarea instituirii măsurii de ocrotire judiciară

Articolul 46⁸. Notarea cererii prealabile privind contestarea deciziei registratorului organului teritorial cadastral

Articolul 46⁹. Notarea calităţii de monument a bunului imobil

Articolul 46¹⁰. Notarea informaţiei referitoare la amplasarea bunului imobil în zona de protecţie a monumentului

 

Capitolul VI

RĂSPUNDERI, COMPENSAŢII, GARANŢII

Articolul 47. Răspunderile pentru încălcarea prezentei legi

Articolul 47¹. Delimitarea răspunderii pentru prejudiciul cauzat

Articolul 48. Răspunderea pentru modificarea, folosirea şi dispunerea nesancţionată de informaţia referitoare la înregistrarea drepturilor

Articolul 49. Fondul de garanţie

Articolul 50. Plata compensaţiei titularului de drepturi

Articolul 51. Abrogat.

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 52. Perioada de tranziţie

Articolul 53. Competenţa Guvernului în domeniul creării cadastrului

Articolul 54. Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice în perioada de tranziţie

Articolul 55. Înregistrarea primară

Articolul 55¹. Particularităţile corectării erorilor comise în procesul transmiterii în proprietate a terenurilor

Articolul 55². Consultarea publică a documentaţiei cadastrale realizate în vederea înregistrării primare masive

Articolul 56. Înregistrarea selectivă

Articolul 56¹. Înregistrarea provizorie a dreptului de proprietate

Articolul 57. Înregistrarea dreptului de proprietate publică

Articolul 58. Finanţarea lucrărilor de creare a cadastrului

Articolul 59. Excepţii pentru drepturile apărute anterior

 

Capitolul VIII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 60. Sistarea ţinerii registrului construcţiilor

Articolul 61. Intrarea în vigoare a prezentei legi

 

 

 

Notă: În cuprinsul legii:
sintagma „Agenţia Servicii Publice”, la orice formă gramaticală, se substituie, după caz, cu sintagmele „Instituţia de implementare” şi „instituţia de implementare” la forma gramaticală corespunzătoare;
sintagmele „Organul central de specialitate în domeniul cadastrului” şi „organul central de specialitate în domeniul cadastrului”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu sintagmele „Autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile” şi „autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.349 din 24.11.2023, în vigoare 13.12.2023

 

Parlamentul adoptă prezenta lege.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii

(1) Prezenta lege stabileşte modul de creare şi de ţinere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susţinerea sistemului de impozitare şi a pieţei imobiliare.

(2) Prezenta lege reglementează raporturile juridice privind bunurile imobile situate în limitele ţării, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţia lor, definite de legislaţie ca susceptibile a face obiectul înregistrării.

 

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, se utilizează următoarele noţiuni principale:

cadastru – sistem informaţional de stat ce conţine înscrieri despre terenuri, despre obiectele aferente lor şi despre drepturile asupra lor, constituit din cadastrul bunurilor imobile şi cadastre specializate;

cadastru al bunurilor imobile – cadastru general, care reprezintă un sistem unic multifuncţional de înregistrare de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, de estimare a valorii acestora;

cadastru specializat – cadastru care include date sistematizate despre obiectele înregistrării în funcţie de particularităţile lor naturale şi de alte caracteristici stabilite de legislaţie. Cadastre specializate sînt: cadastrul apelor, cadastrul silvic, cadastrul urbanistic etc.;

teren – parte din teritoriu avînd hotare închise a cărei suprafaţă, al cărei amplasament şi ale cărei caracteristici sînt reflectate în cadastrul bunurilor imobile;

construcţie – clădire sau construcţie cu caracter definitiv care poate fi obiect independent al înregistrării de stat;

încăpere izolată – partea interioară a unei construcţii, separată de alte părţi adiacente ale acestei construcţii prin pereţi sau prin despărţituri fără goluri pentru uşi, avînd ieşire separată pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă;

hotar – linie imaginară sau fizică ce indică punctele extreme ale terenului, delimitîndu-l de alte terenuri. Poate fi marcat în natură cu obiecte materiale;

plan cadastral – reprezentare grafică a teritoriului, conţinînd date despre amplasamentul, hotarele şi numerele cadastrale ale terenurilor, precum şi alte date;

plan geometric – document tehnic, întocmit în urma măsurărilor pe teren sau în baza materialelor topografo-geodezice şi cartografice, în care se indică hotarele terenului şi construcţiile capitale amplasate pe acesta;

număr cadastral – număr individual, irepetabil pe teritoriul ţării, al bunului imobil. Se atribuie conform procedurii stabilite de legislaţie şi se păstrează pe toată perioada de existenţă a bunului imobil în calitate de obiect de drept unic;

număr cadastral convenţional – număr cadastral provizoriu, care este atribuit bunului imobil cînd atribuirea numărului cadastral este imposibilă şi care urmează să fie substituit printr-un număr cadastral;

dosar cadastral – colecţie sistematizată de documente ce confirmă drepturile, de scheme, planuri, schiţe şi de alte documente referitoare la fiecare bun imobil;

monitoring al bunului imobil – sistem de supraveghere asupra modificărilor ce se produc în componenţa bunului imobil, asupra transmiterii sau grevării drepturilor asupra lui;

înregistrare de stat a drepturilor asupra bunului imobil (denumită în continuare înregistrare a drepturilor) – înscrierea în registrul bunurilor imobile a bunului imobil şi a componentelor lui, înregistrarea drepturilor, înscrierea titularilor de drepturi, notarea altor drepturi, a faptelor şi raporturilor juridice prevăzute de legislaţie, precum şi efectuarea modificărilor în registrul bunurilor imobile;

registru al bunurilor imobile – sistem de înscrieri, efectuate conform prezentei legi, privitoare la bunurile imobile, la drepturile care se supun înregistrării, la alte drepturi, la fapte şi raporturi juridice prevăzute de legislaţie;

înregistrare de stat primară – efectuarea primei înscrieri în registrul bunurilor imobile privitoare la bunul imobil, la dreptul de proprietate, după caz, la alte drepturi care se supun înregistrării, inclusiv la titularii de drepturi;

înregistrare de stat curentă – înregistrarea dreptului de proprietate după efectuarea primei înregistrări, înregistrarea altor drepturi care se supun înregistrării, notarea altor drepturi, a faptelor şi raporturilor juridice prevăzute de legislaţie;

efectuare a modificărilor în registrul bunurilor imobile – orice înscriere efectuată în registrul bunurilor imobile alta decât înregistrarea de stat primară şi înregistrarea de stat curentă, precum şi orice radiere a înscrierilor;

document ce confirmă drepturile – contract, act administrativ sau un alt document legal care constituie temeiul naşterii, modificării sau stingerii drepturilor patrimoniale;

grevare – drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sînt proprietarii lui (ipotecă, arendare, servitute şi altele);

registrator – persoană cu funcţii de răspundere, care este în drept să examineze documentele ce confirmă drepturile şi să decidă asupra înregistrării drepturilor asupra bunurilor imobile în modul stabilit;

registrator stagiar – persoană care efectuează stagiul în cadrul organului cadastral teritorial în baza unui contract individual de muncă, încheiat în conformitate cu legislaţia muncii;

obiecte de infrastructură tehnico-edilitară – reţele subterane şi supraterane de alimentare cu apă potabilă şi tehnică, de canalizare, de termoficare, de alimentare cu energie electrică şi cu gaze naturale, de comunicaţii electronice etc., căi de circulaţie a mijloacelor de transport, construcţii supraterane de pozare a instalaţiilor electrice, staţii de pompare şi de punere sub presiune, alte construcţii şi instalaţii, care fac parte din dotarea edilitară de interes public sau comun, precum şi reţele ale bunului imobil sau conexe acestuia;

arhivă electronică – depozit structurat de documente, care păstrează în format electronic, fără modificarea conţinutului documentelor, dosarul cadastral, registrul bunurilor imobile, alte documente cadastrale, asigură integritatea, invariabilitatea şi siguranţa datelor;

persoană interesată – persoană care a avut sau are înscris un drept în registrul bunurilor imobile, inclusiv moştenitorii acesteia, drept care este lezat prin noua înscriere; persoană care nu-şi poate înscrie dreptul din cauza înscrierii existente în registrul bunurilor imobile, înscriere care nu corespunde situaţiei juridice reale; creditor care nu poate urmări dreptul din cauză că acesta nu este înscris în registrul bunurilor imobile sau este înscris pe numele altei persoane;

bancă centrală de date a cadastrului bunurilor imobile – bază de date care conţine informaţii şi date stocate privind bunurile imobile şi drepturile patrimoniale înregistrate în registrul bunurilor imobile, valoarea bunurilor în scopul impozitării, informaţia din planul cadastral digital şi informaţia din Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor.

 

Articolul 3. Cadastrul bunurilor imobile. Scopul şi structura lui

(1) Cadastrul bunurilor imobile, denumit în continuare cadastru, este:

a) cadastrul general al ţării, în care se identifică, se descriu, se estimează şi se reprezintă pe planuri cadastrale toate bunurile imobile din ţară şi se înregistrează drepturile titularilor asupra lor;

b) instrument în exercitarea împuternicirilor statului privind administrarea resurselor funciare, ocrotirea intereselor publice şi private în raporturile juridice ce ţin de bunurile imobile;

c) un sistem de ocrotire a titularilor de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile;

d) un sistem deschis de informare a participanţilor la piaţa bunurilor imobile şi a autorităţilor publice, inclusiv a Serviciului Fiscal de Stat şi a oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat.

(2) Organul cadastral teritorial creează şi ţine cadastrul în raza sa de acţiune stabilită de instituţia abilitată cu funcţii de implementare a politicii statului în domeniul cadastrului bunurilor imobile.

(3) Cadastrul se constituie din planurile cadastrale ale teritoriului şi din dosarele cadastrale pentru fiecare bun imobil.

[Art.3 modificat prin Legea nr.349 din 24.11.2023, în vigoare 13.12.2023]

 

Articolul 4. Subiecţii şi obiectele înregistrării

(1) Subiecţi ai înregistrării sînt proprietarii de bunuri imobile şi alţi titulari de drepturi patrimoniale: cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini, apatrizi, persoane juridice din ţară şi din străinătate, organizaţii internaţionale, Republica Moldova, unităţile ei administrativ-teritoriale, state străine.

(2) Obiecte ale înregistrării sunt bunurile imobile, părţile componente ale acestora prevăzute de prezenta lege, drepturile reale asupra bunurilor imobile, precum şi alte drepturi, fapte şi raporturi juridice prevăzute de legislaţie.

(2¹) La bunuri imobile, în sensul prezentei legi, se raportă atât bunurile imobile definite ca atare de Codul civil, cât şi cele prevăzute de Legea nr.1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova.

(3) Sunt supuse înregistrării obligatorii în registrul bunurilor imobile:

a) terenurile;

b) clădirile şi alte construcţii principale cu caracter definitiv, indiferent dacă sunt bunuri imobile sau părţi componente ale acestora;

c) încăperile izolate, inclusiv unităţile în condominiu, împreună cu cota-parte corespunzătoare din dreptul de proprietate sau de superficie asupra terenului şi din părţile comune din construcţie.

(4) În registrul bunurilor imobile pot fi înregistrate clădirile accesorii, locurile de parcare din clădire, delimitate în conformitate cu instrucţiunile pentru executarea lucrărilor cadastrale, porţiunile de subsol, precum şi plantaţiile prinse de rădăcini (plantaţiile perene) înfiinţate în conformitate cu normele stabilite de legislaţie.

(4¹) Dreptul de proprietate asupra plantaţiei perene în favoarea altei persoane decât proprietarul terenului se va înregistra după înregistrarea dreptului de superficie sau concomitent cu aceasta, cu excepţia raporturilor juridice apărute anterior datei de 1 martie 2019.

(5) În registrul bunurilor imobile mai pot fi înregistrate dreptul de administrare, dreptul de gestiune economică, dreptul de folosinţă asupra terenurilor statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale şi concesiunea.

(5¹) În registrul bunurilor imobile, în cazurile prevăzute de lege, se notează drepturile, actele, faptele şi raporturile juridice care au legătură cu bunurile imobile înregistrate în acest registru.

(5²) Fiecărui bun imobil care este obiect al înregistrării i se atribuie un număr cadastral. Număr cadastral se atribuie, de asemenea, construcţiilor şi plantaţiilor perene, chiar dacă acestea sunt părţi componente ale bunului imobil.

(6) Chioşcurile, gheretele şi alte construcţii provizorii, împrejmuirile, pereţii, bornele de hotar, stratul asfaltic, macaralele, alte construcţii şi instalaţii ale căror funcţii sînt legate direct de teren sau de construcţia principală şi care nu pot fi formate ca obiecte independente de drept în conformitate cu Legea nr.354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, precum şi obiectele de infrastructură tehnico-edilitară nu sînt obiecte ale înregistrării în registrul bunurilor imobile.

 

Articolul 5. Obligativitatea înregistrării

(1) – abrogat.

(2) Înregistrarea bunului imobil şi a drepturilor asupra lui se efectuează exclusiv de către organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate se află bunul imobil.

 

Articolul 6. Transparenţa datelor despre înregistrare

(1) Înregistrarea are un caracter deschis. Organul care efectuează înregistrarea este obligat să elibereze, în termen de 7 zile lucrătoare sau într-un alt termen stabilit de lege, oricărei persoane care s-a legitimat şi a depus o cerere scrisă ori ca document electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată şi oricărei autorităţi sau instituţii publice care l-a sesizat oficial informaţiile solicitate despre toate drepturile înregistrate asupra oricărui bun imobil. Nu se eliberează extrase referitoare la bunurile imobile ale căror date constituie secret de stat.

(1¹) Datele despre numărul de identificare de stat (IDNP), data naşterii şi domiciliul persoanei fizice se eliberează persoanelor care au drepturi înregistrate în capitolul A, B sau C al registrului bunurilor imobile, reprezentanţilor acestora, precum şi notarilor, avocaţilor, instituţiilor financiare, întreprinderilor care prestează servicii imobiliare sau execută lucrări cadastrale, persoanelor şi autorităţilor indicate la art.6 alin.(2³) lit.b)–i) şi art.8 alin.(3) din prezenta lege, altor persoane care justifică scopul prelucrării datelor cu caracter personal în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

(2) Datele despre condiţiile tranzacţiei şi copiile de pe actele justificative care au servit drept temei pentru înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se eliberează titularilor de drepturi indicaţi în act sau participanţilor la tranzacţie, reprezentanţilor acestora, precum şi instanţelor de judecată, organelor procuraturii, organelor de urmărire penală, Serviciului de Informaţii şi Securitate, executorilor judecătoreşti, lichidatorilor şi administratorilor de insolvabilitate, organelor cu atribuţii de control, care sînt obligaţi să justifice scopul prelucrării datelor cu caracter personal în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal. Copiile de pe actele justificative care au servit drept temei pentru înregistrarea drepturilor, cu excepţia contractelor, se eliberează, de asemenea, actualului proprietar al bunului, chiar dacă el nu este indicat în act. Copiile de pe actele justificative care au servit drept temei pentru înregistrarea drepturilor se eliberează şi moştenitorilor, precum şi celora cărora li s-au cesionat drepturile ori s-au subrogat în drepturi. Copiile de pe actele justificative care au servit drept temei pentru înregistrarea drepturilor unuia dintre soţi pot fi eliberate soţului care are notată calitatea dreptului de bun comun al soţilor. Copiile de pe actele în al căror temei au fost notate măsuri de asigurare, cu excepţia celor aplicate în cadrul urmăririi penale, se eliberează şi titularilor drepturilor înregistrate sau care urmează a fi înregistrate. Copiile actelor privind construcţia, reconstrucţia clădirilor se eliberează şi gestionarului clădirii. Dacă actul justificativ este un document electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată (în continuare – document electronic), la solicitare se eliberează o copie pe suport de hîrtie a documentului electronic, care se autentifică de registrator şi conţine menţiunea că este o copie a documentului electronic.

(2¹) Informaţia despre drepturile înregistrate asupra bunului imobil se furnizează persoanelor fizice şi juridice la solicitare, prin acordarea accesului la banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile în condiţiile legislaţiei în vigoare cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate.

(2²) La cererea titularului de drepturi, instituţia abilitată cu funcţii de implementare a politicii statului în domeniul cadastrului bunurilor imobile şi structurile teritoriale ale acesteia sînt obligate să prezinte în scris informaţia privind persoanele care au primit date despre bunurile imobile asupra cărora acesta deţine anumite drepturi.

(2³) Informaţia sistematizată privind bunurile imobile asupra cărora o persoană deţine drept de proprietate se eliberează doar:

a) persoanei în cauză sau reprezentantului acesteia;

b) organelor procuraturii, organelor de urmărire penală, Serviciului de Informaţii şi Securitate, instanţelor judecătoreşti, executorilor judecătoreşti, oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;

c) Curţii de Conturi, pentru asigurarea activităţii acesteia;

d) Serviciului Fiscal de Stat;

e) lichidatorului, administratorului procesului de insolvabilitate pentru bunurile persoanei administrate;

f) persoanelor cu drept de moştenire a bunurilor persoanei în cauză în cazul decesului acesteia;

g) notarului care îndeplineşte procedura succesorală;

h) autorităţilor administraţiei publice locale;

i) Autorităţii Naţionale de Integritate, pentru realizarea atribuţiilor acesteia, în condiţiile contractului încheiat;

j) Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

k) deputaţilor Parlamentului Republicii Moldova, pentru asigurarea activităţii acestora, prin intermediul Secretariatului Parlamentului, conform unui regulament aprobat de Biroul permanent al Parlamentului;

l) Consiliului Concurenţei, pentru asigurarea activităţii acestuia;

m) Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, pentru verificarea eligibilităţii persoanelor fizice în cadrul Programului de stat „Prima Casă”.

(2⁴) Informaţia sistematizată privind bunurile imobile asupra cărora o persoană deţine drept de proprietate se eliberează autorităţilor şi persoanelor indicate la alin.(2³) lit.b)–e) şi g)–l) sub formă de document electronic sau prin asigurarea accesului la banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile în condiţiile legislaţiei cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate. Autorităţile şi persoanele indicate la alin.(2³) lit.b) – k) sînt obligate să justifice scopul prelucrării datelor cu caracter personal în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal. Persoanelor indicate la alin.(2³) lit.a) şi f) informaţia respectivă se eliberează pe suport de hîrtie sau sub formă de document electronic. Termenul de eliberare a informaţiei despre bunurile ce aparţin unei persoane, pe suport de hîrtie sau sub formă de document electronic, nu poate depăşi 15 zile lucrătoare.

(2⁵) Planul de nivel, planul încăperii izolate şi fişa rezultatelor lucrării cadastrale la nivel de clădire se eliberează proprietarului, gestionarului bunului, organelor cu atribuţii de control, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi executanţilor lucrărilor cadastrale.

(3) Informaţia despre drepturile înregistrate asupra bunurilor imobile se furnizează contra plată, cu excepţia cazurilor indicate în art.8 alin.(3).

[Art.6 completat prin Legea nr.291 din 13.12.2024, în vigoare 03.02.2025]

[Art.6 completat prin Legea nr.218 din 31.07.2024, în vigoare 05.08.2024]

[Art.6 modificat prin Legea nr.349 din 24.11.2023, în vigoare 13.12.2023]

[Art.6 modificat prin Legea nr.80 din 31.03.2022, în vigoare 01.01.2023]

 

Articolul 7. Susţinerea publică a cadastrului

(1) Autorităţile publice şi titularii de drepturi asupra bunurilor imobile au datoria de a susţine crearea şi ţinerea cadastrului.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să acorde ajutor informaţional, tehnic şi de altă natură la crearea şi ţinerea cadastrului.

(3) – abrogat.

(4) Titularii de drepturi asupra bunurilor imobile sînt obligaţi:

a) să asigure accesul la bunurile imobile pentru efectuarea lucrărilor cadastrale;

b) să permită instalarea şi să asigure păstrarea bornelor de hotar şi altor semne geodezice pe terenurile ce le aparţin.

 

Articolul 8. Dreptul la informaţia cadastrului

(1) Informaţia cadastrului este obiectul exclusiv al proprietăţii de stat.

(2) Dreptul de gestiune economică asupra informaţiei cadastrului revine instituţiei abilitată cu funcţii de implementare a politicii statului în domeniul cadastrului bunurilor imobile, inclusiv structurilor sale teritoriale (organelor cadastrale teritoriale amplasate în centrele raionale, în municipii şi în oraşele Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti) şi altor întreprinderi şi organe autorizate să ţină cadastre specializate.

(3) Furnizarea informaţiei cadastrului sub formă de documente electronice şi accesul la banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi organele subordonate lor, pentru deputaţii Parlamentului Republicii Moldova, Curtea de Conturi, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, pentru autorităţile administraţiei publice locale, instanţele judecătoreşti, executorii judecătoreşti, administratorii autorizaţi, notari, oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, organele procuraturii, subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat, Autoritatea Naţională de Integritate şi organele ce ţin cadastre specializate se asigură în condiţiile legislaţiei cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate şi în mod gratuit.

(3¹) La solicitarea autorităţii publice locale, planul cadastral al localităţii şi informaţia sistematizată referitoare la terenurile şi dreptul de proprietate asupra lor, înregistrate în hotarul unităţii administrativ-teritoriale respective, se furnizează gratuit, în format electronic, o dată în trimestru.

(4) Nici o autoritate nu va putea cere transmiterea originalului registrului bunurilor imobile. La solicitarea instanţei de judecată, originalele filelor registrului bunurilor imobile vor putea fi prezentate în şedinţa de judecată. Copii ale filelor registrului bunurilor imobile (autentificate de organul cadastral teritorial) se eliberează instanţei de judecată, procurorului sau organului de urmărire penală şi executorului judecătoresc, la cererea acestora, fără plată.

(5) Originalul registrului bunurilor imobile poate fi ridicat, în condiţiile stabilite de Codul de procedură penală, doar în cazurile în care conţine nemijlocit urme ale infracţiunii.

[Art.8 modificat prin Legea nr.349 din 24.11.2023, în vigoare 13.12.2023]

[Art.8 modificat prin Legea nr.80 din 31.03.2022, în vigoare 01.01.2023]

 

Articolul 9. Legislaţia cu privire la cadastru

(1) Modul de creare şi de ţinere a cadastrului este reglementat de Codul civil, de prezenta lege şi de alte acte normative.

(2) Modul de creare şi de ţinere a cadastrelor specializate este stabilit în actele normative respective.

 

Capitolul II

SISTEMUL ORGANELOR CADASTRALE

Articolul 10. Structura sistemului organelor cadastrale

Sistemul organelor cadastrale se constituie din:

a) autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile;

b) instituţia abilitată cu funcţii de implementare a politicii statului în domeniul cadastrului bunurilor imobile (în continuare – instituţie de implementare) cu structurile sale teritoriale (organele cadastrale teritoriale amplasate în centrele raionale, în municipii şi în oraşele Ceadâr-Lunga şi Vulcăneşti).

[Art.10 în redacţia Legii nr.349 din 24.11.2023, în vigoare 13.12.2023]

 

Articolul 10¹. Competenţa autorităţii administrative centrale în domeniul cadastrului bunurilor imobile

Autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile:

a) elaborează, promovează şi monitorizează actele normative şi documente de politici în domeniul cadastrului;

b) coordonează activităţile de creare şi ţinere a cadastrului;

c) stabileşte procedurile privind înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor;

d) exercită alte atribuţii privind ţinerea cadastrului, inclusiv angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova în domeniul cadastrului.

 

Articolul 11. Competenţa organelor cadastrale

(1) – abrogat.

(2) Instituţia de implementare:

a) proiectează şi dezvoltă sistemul informaţional al cadastrului;

b) acumulează, sistematizează şi păstrează informaţia cadastrală;

c) organizează furnizarea informaţiei cadastrale, stabileşte structura acesteia şi modul ei de furnizare;

d) organizează procesul de ridicare continuă a calificării personalului angajat;

d¹) efectuează controlul privind respectarea de către registratori, în activitatea profesională, a actelor normative în vigoare;

e) stabileşte schema mişcării fluxului de informaţii cadastrale şi modul de prelucrare a acestora;

f) asigură securitatea păstrării şi transmiterii datelor prin reţea, prezintă propuneri privind perfecţionarea sistemului de păstrare a bazei de date;

g) deţine şi administrează banca centrală de date a cadastrului;

h) proiectează şi efectuează legătura dintre forma electronică a documentaţiei cadastrale şi cea a altor registre de stat;

i) furnizează informaţia cadastrală sistematizată autorităţilor administraţiei publice, altor persoane juridice, precum şi persoanelor fizice;

j) ţine, în modul stabilit de Guvern, sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor”;

k) elaborează instrucţiuni referitoare la modul de ţinere a documentaţiei cadastrale, la modul de furnizare a informaţiei cadastrale;

l) ţine, în modul stabilit de lege, sistemul informaţional automatizat „Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară”;

l¹) înaintează cereri în instanţa de judecată pentru radierea sau corectarea înscrierii greşite din registrul bunurilor imobile;

m) exercită alte activităţi conform legii.

(3) Structurile teritoriale ale instituţiei de implementare (organele cadastrale teritoriale amplasate în centrele raionale, în municipii şi în oraşele Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti):

a) efectuează lucrările cadastrale şi monitoringul bunurilor imobile;

b) întocmesc planuri geometrice, întocmesc şi actualizează planul cadastral;

c) întocmesc dosarul cadastral al fiecărui bun imobil şi alte documente necesare ţinerii cadastrului;

d) efectuează înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile;

e) transmit datele registrului bunurilor imobile în banca centrală de date a cadastrului;

f) furnizează, în modul stabilit, persoanelor fizice şi juridice, autorităţilor publice informaţia cadastrală privind bunurile imobile şi drepturile asupra lor;

g) asigură păstrarea în integritate a documentaţiei cadastrale şi arhivarea ei;

h) efectuează expertiza bunului imobil, la cererea instanţei de judecată, a altor organe de drept;

i) exercită alte activităţi conform legii.

(4) Instituţia de implementare, inclusiv structurile sale teritoriale, sînt independente de orice proprietar de bun imobil şi se supun numai legii.

(5) Crearea şi ţinerea cadastrului bunurilor imobile intră în competenţa exclusivă a instituţiei de implementare, inclusiv a structurilor sale teritoriale, care, la rîndul său, nu este în drept să exercite activităţi ce nu ţin de competenţa sa.

[Art.11 modificat prin Legea nr.349 din 24.11.2023, în vigoare 13.12.2023]

 

Articolul 12. Registratorul

(1) Funcţia de registrator se exercită, la nivel central, în cadrul instituţiei de implementare şi la nivel teritorial – în cadrul organelor cadastrale teritoriale.

(2) În funcţia de registrator în domeniul activităţii cadastrale în cadrul instituţiei de implementare se angajează prin concurs persoane care activează de cel puţin 5 ani în funcţia de registrator la organul cadastral teritorial, persoane care activează de cel puţin 1 an în funcţia de jurist la instituţia de implementare, precum şi persoane care deţin funcţii de conducere la instituţia de implementare şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(3) lit.a) – d) şi f).

(3) În funcţia de registrator în domeniul activităţii cadastrale în cadrul organului cadastral teritorial este angajată prin concurs, cu încheierea unui contract individual de muncă conform legislaţiei muncii, persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este cetăţean al Republicii Moldova;

b) este licenţiată în drept sau are studii superioare la specialitatea cadastru şi organizarea teritoriului şi a îndeplinit timp de un an funcţia de registrator stagiar sau a exercitat timp de 3 ani, în cadrul organului cadastral teritorial, o funcţie corespunzătoare specialităţii cadastru şi organizarea teritoriului;

c) nu are antecedente penale nestinse;

d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;

e) – abrogată;

f) a susţinut examenul de calificare.

(4) Regulamentul privind modul de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de registrator se aprobă de Guvern.

(5) Registratorul este supus atestării cel puţin o dată la 3 ani. În urma atestării, registratorului i se acordă unul dintre următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”. La evaluarea performanţelor profesionale în procesul atestării se iau în considerare vechimea în muncă, cunoştinţele teoretice, rezultatele activităţii registratorului. În funcţie de calificativul obţinut în urma atestării, registratorului i se conferă gradul unu, doi sau trei de calificare (gradele de calificare fiind indicate în ordine descrescătoare). În cazul obţinerii calificativului „nesatisfăcător,” registratorul este concediat pentru necorespundere profesională. Regulamentul privind atestarea registratorilor se aprobă de Guvern.

(6) Atestarea se efectuează de către o comisie constituită din reprezentanţi ai autorităţii administrative centrale în domeniul cadastrului bunurilor imobile, ai instituţiei de implementare şi ai Ministerului Justiţiei.

(7) Registratorul din cadrul instituţiei de implementare are următoarele atribuţii:

a) examinează cazurile de respingere a cererii de înregistrare şi primeşte cererea de înregistrare a dreptului în cazul în care consideră neîntemeiată decizia de respingere a cererii emisă de registratorul de la organul cadastral teritorial;

b) examinează deciziile de refuz al efectuării înscrierilor în registrul bunurilor imobile şi efectuează înscrierea în cazul în care consideră neîntemeiată decizia de refuz a registratorului de la organul cadastral teritorial;

b¹) eliberează extrase din registrul bunurilor imobile referitoare la înscrierile efectuate;

c) în cazul depistării unor înscrieri greşite în registrul bunurilor imobile, pentru a căror corectare este necesară o hotărîre judecătorească irevocabilă, solicită instituţiei de implementare înaintarea cererii în instanţa de judecată pentru radierea sau corectarea acestora;

d) corectează, în modul stabilit la art.38, greşelile din registrul bunurilor imobile;

e) întreprinde acţiuni pentru îndosarierea deciziilor emise şi a actelor aferente în dosarul cadastral.

(8) Registratorul din cadrul organului cadastral teritorial are următoarele atribuţii:

a) solicită documentele necesare includerii în cadastru a datelor despre bunul imobil şi drepturile asupra lui;

b) decide, în modul stabilit, asupra efectuării sau modificării înscrierii în registrul bunurilor imobile ori refuză efectuarea sau modificarea înscrierii respective;

c) eliberează extrase din registrul bunurilor imobile;

d) în cazul depistării unor înscrieri greşite în registrul bunurilor imobile, pentru a căror corectare este necesară o hotărîre judecătorească irevocabilă, solicită instituţiei de implementare înaintarea cererii în instanţa de judecată pentru radierea sau corectarea acestora;

e) corectează, în modul stabilit la art.38, greşelile din registrul bunurilor imobile;

f) exercită alte atribuţii conform legislaţiei în vigoare.

(8¹) În domeniul activităţii cadastrale, structura teritorială a instituţiei de implementare este dirijată de un registrator-şef, angajat prin concurs, care, suplimentar la atribuţiile indicate la alin.(8), are şi atribuţii de administrare.

(8²) În luarea deciziilor, registratorul se conduce de prevederile legislaţiei. Pentru aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei la examinarea cererilor, registratorul ţine cont de recomandările metodologice ale autorităţii administrative centrale în domeniul cadastrului bunurilor imobile şi ale instituţiei de implementare.

(9) Regulamentul registratorului se aprobă de Guvern.

 

Articolul 12¹. Registratorul stagiar

(1) Registrator stagiar poate fi persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.12 alin.(3) lit.a)–d).

(2) Registratorul stagiar efectuează stagiul timp de 1 an în cadrul organului cadastral teritorial sub îndrumarea registratorului care îi asigură efectuarea stagiului profesional. După expirarea stagiului, persoana respectivă poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiei de registrator.

(3) Condiţiile de efectuare a stagiului se stabilesc de Guvern.

(4) Printre atribuţiile registratorului stagiar se numără pregătirea documentelor pentru înregistrare, efectuarea lucrărilor de secretariat, precum şi alte atribuţii stabilite prin regulament.

 

Articolul 13. Sursele de finanţare a sistemului organelor cadastrale

(1) – abrogat.

(2) Instituţia de implementare cu structurile sale teritoriale activează pe principiul autofinanţării din veniturile pe care le obţin din prestări de servicii.

(3) Metodologia de calculare a tarifelor şi tarifele la serviciile prestate de instituţia de implementare şi structurile sale teritoriale, servicii ce ţin de înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, precum şi la alte servicii ce ţin de competenţa exclusivă a instituţiei de implementare şi a structurilor sale teritoriale, se aprobă de Guvern.

(3¹) Plata pentru servicii se efectuează de către beneficiari concomitent cu depunerea cererii de prestare a serviciului.

 

Capitolul III

LUCRĂRILE CADASTRALE

Articolul 14. Tipul şi conţinutul lucrărilor cadastrale

(1) Lucrările cadastrale sunt de următoarele tipuri:

a) stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale;

b) identificarea bunului imobil;

c) întocmirea documentaţiei cadastrale în vederea înregistrării primare a bunului imobil;

d) întocmirea documentaţiei cadastrale la modificarea hotarelor terenurilor;

e) întocmirea documentaţiei cadastrale în cazul executării/desfiinţării, al modernizării, al modificării, al transformării, al consolidării şi/sau al restaurării construcţiilor;

f) formarea bunului imobil.

(2) Conţinutul lucrărilor cadastrale necesare colectării de informaţii şi de date pentru cadastru este determinat de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile.

(3) La transmiterea sau grevarea drepturilor asupra bunului imobil, lucrările cadastrale se efectuează în baza cererii titularului de drepturi asupra bunului respectiv sau la cererea persoanei interesate, cu acordul scris al titularului de drepturi.

[Art.14 în redacţia Legii nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

Articolul 15. Executanţii lucrărilor cadastrale

(1) Lucrările cadastrale se execută de către instituţia de implementare şi structurile teritoriale ale acesteia, de întreprinderi de stat şi private. Inginerul cadastral certificat din cadrul entităţii executante poartă răspundere pentru corectitudinea lucrărilor cadastrale.

(1¹) Recepţia lucrărilor cadastrale executate de întreprinderile de stat sau private se realizează de către instituţia de implementare şi de către structurile sale teritoriale. Responsabilitatea pentru identificarea corectă în teren a bunului imobil o poartă întreprinderea care a executat lucrările cadastrale.

(1²) Întreprinderea care execută lucrări cadastrale este responsabilă de acumularea, sistematizarea, păstrarea şi transmiterea documentelor cadastrale, în original, ale lucrărilor cadastrale executate.

(1³) La dizolvarea întreprinderii, arhiva documentelor cadastrale, în original, ale lucrărilor cadastrale executate se transmite Fondului Arhivistic al Republicii Moldova în modul stabilit de lege.

(2) La bunurile imobile aparţinînd Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne şi organelor din subordinea lui, Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, lucrările cadastrale sînt executate de aceste instituţii în limitele fondurilor alocate. Informaţia despre hotarele acestor obiecte se prezintă gratuit organelor cadastrale teritoriale respective.

[Art.15 modificat prin Legea nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

Articolul 15¹. Stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale

(1) Hotarele unităţilor administrativ-teritoriale se stabilesc în cazul:

a) formării/desfiinţării unităţii administrativ-teritoriale;

b) schimbării statutului unităţii administrativ-teritoriale;

c) transmiterii terenurilor dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta;

d) soluţionării litigiilor apărute în legătură cu stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale;

e) lipsei sau distrugerii marcajelor şi/sau bornelor de hotar ori lipsei documentaţiei privind stabilirea hotarelor;

f) în care întocmirea documentaţiei privind stabilirea hotarelor este prevăzută de documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobată.

(2) Hotarele unităţilor administrativ-teritoriale pot fi stabilite în baza materialelor cartografice sau în urma măsurărilor pe teren, dacă acestea nu pot fi determinate în baza materialelor cartografice. Modul de stabilire a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi de întocmire a documentaţiei cadastrale se stabileşte de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile.

(3) La cerere, punctele de cotitură ale hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale pot fi marcate prin borne de hotar, în modul stabilit de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile. Strămutarea şi distrugerea bornelor de hotar de către persoane neautorizate se pedepsesc conform Codului contravenţional.

(4) Cheltuielile pentru stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale sunt acoperite din bugetul de stat – în cazul executării lucrărilor cadastrale în cadrul programelor aprobate de Guvern, şi din bugetul autorităţii administraţiei publice locale sau din alte surse legale – în cazul executării lucrărilor cadastrale în afara programelor respective.

(5) Litigiul apărut în legătură cu stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale se soluţionează pe cale amiabilă sau în instanţa judecătorească competentă.

[Art.15¹ în redacţia Legii nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

Articolul 15². Stabilirea hotarelor terenurilor

(1) Stabilirea hotarelor terenurilor la întocmirea documentaţiei cadastrale în vederea înregistrării primare (cu excepţia terenurilor proprietate publică) se efectuează de reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi, luându-se în considerare hotarele de fapt ale terenurilor, documentaţia cadastrală existentă şi reglementările în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului.

(2) În cazul executării lucrărilor cadastrale în vederea înregistrării primare masive, la stabilirea hotarelor terenurilor, se întocmesc schemele cadastrale de câmp sau proiectele de organizare a teritoriului, iar în cazul lucrărilor cadastrale executate la cererea titularului de drepturi – actul de stabilire a hotarelor.

Modul de stabilire a hotarelor terenurilor şi de întocmire a documentaţiei cadastrale se stabileşte de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile.

(3) Dacă, la modificarea planului cadastral, în cazurile prevăzute la art.18 alin.(2) lit.b)–d), se constată că suprafaţa terenului este mai mare decât suprafaţa indicată în documentul privind atribuirea terenului în proprietate şi acest surplus de suprafaţă, potrivit parametrilor şi amplasării, nu poate forma de sine stătător un bun imobil, precum şi nici nu poate fi separat ca, împreună cu alte suprafeţe, să formeze un bun imobil, atunci hotarele terenului se stabilesc conform limitelor terenului care se află de fapt în posesia titularului de drepturi, cu condiţia că devierea de la suprafaţa indicată în documentul privind atribuirea terenului în proprietate nu depăşeşte devierea maximă admisibilă. În cazul în care devierea respectivă depăşeşte devierea maximă admisibilă, surplusul de suprafaţă se înstrăinează în modul prevăzut de legislaţia privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului.

Devierile maxime admisibile a suprafeţelor terenurilor se stabilesc de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile, ţinându-se cont de mărimile suprafeţelor terenurilor.

(4) La cererea titularului de drepturi asupra terenului, punctele de cotitură ale hotarelor pot fi marcate prin borne de hotar, în modul stabilit de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile. Cheltuielile aferente marcării punctelor de cotitură ale hotarelor pe teren prin borne sunt suportate de titularul de drepturi.

[Art.15² în redacţia Legii nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

Articolul 16. Identificarea bunului imobil

(1) Identificarea bunului imobil constă în:

a) identificarea amplasamentului bunului imobil şi verificarea corespunderii posesiei de fapt cu documentaţia cadastrală existentă – în cazul bunurilor imobile care nu sunt înregistrate în registrul bunurilor imobile;

b) verificarea corespunderii datelor, prin confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate pe teren – în cazul bunurilor imobile înregistrate în registrul bunurilor imobile.

(2) Identificarea bunului imobil se realizează în baza documentelor privind atribuirea bunului imobil, a documentaţiei cadastrale, a extraselor din registrul bunurilor imobile şi a planurilor cadastrale.

(3) La finalizarea lucrărilor cadastrale privind identificarea bunului imobil se întocmeşte actul de constatare pe teren, în modul stabilit de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile, care să conţină informaţii despre măsura în care datele corespund şi, în cazul depistării unor necorespunderi, despre modul de înlăturare a acestora.

[Art.16 în redacţia Legii nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

Articolul 17. Formarea bunurilor imobile

Modalitatea şi procedura formării bunurilor imobile se stabilesc prin lege.

 

Articolul 18. Planul cadastral şi planul geometric

(1) Planul cadastral este păstrat în format electronic şi include un set de date spaţiale şi de date descriptive ce identifică poziţionarea, forma, parametrii şi dimensiunile unui sau mai multor obiecte spaţiale, precum şi relaţionarea acestora cu alte obiecte spaţiale în hotarele ţării. Planul cadastral se furnizează pe suport de hârtie şi/sau în format electronic.

(2) Planul cadastral se modifică în temeiul planului geometric, care este întocmit în cadrul:

a) lucrărilor cadastrale executate în vederea înregistrării primare masive, în cazul programelor aprobate de Guvern, sau al celor executate în vederea înregistrării primare selective, la cererea titularului de drepturi;

b) modificării hotarelor terenului;

c) formării bunului imobil;

d) executării/desfiinţării, al modernizării, al modificării, al transformării, al consolidării şi/sau al restaurării construcţiei.

(3) Conţinutul planului cadastral şi cel al planului geometric, modul de întocmire şi de modificare a acestora, precum şi modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, de construcţii şi de încăperi izolate se stabilesc de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile.

(4) În cadrul lucrărilor cadastrale executate în vederea înregistrării primare masive, planul geometric se întocmeşte în urma măsurărilor pe teren sau în baza materialelor topografo-geodezice şi cartografice. La cererea titularului de drepturi, planul geometric se întocmeşte în urma măsurărilor pe teren.

[Art.18 în redacţia Legii nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

Articolul 19. Hotarele generale şi hotarele fixe ale terenului

(1) Hotarele generale ale terenului sunt hotarele stabilite în cadrul lucrărilor de întocmire a documentaţiei cadastrale în vederea înregistrării primare, fără coordonarea acestora cu titularii de drepturi asupra terenurilor adiacente. Suprafaţa terenului determinată în procesul stabilirii hotarelor generale se consideră aproximativă.

(2) Hotarele generale ale terenului se modifică în cazul:

a) stabilirii hotarelor fixe ale terenului;

b) executării unei hotărâri judecătoreşti definitive privind modificarea hotarelor terenului;

c) corectării erorilor, în modul stabilit de către Guvern.

(3) Hotarele fixe ale terenului se stabilesc în baza acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra terenurilor ale căror interese sunt atinse, cu condiţia că acţiunile respective nu contribuie la tăinuirea tranzacţiilor cu terenuri.

(4) Hotarele fixe ale terenului se stabilesc la cererea şi din contul titularului de drepturi asupra terenului.

(5) La stabilirea hotarelor fixe ale terenului, executantul lucrărilor cadastrale întocmeşte planul geometric al terenului şi actul de stabilire a hotarelor fixe, cu indicarea poziţionării punctelor de cotitură ale hotarelor faţă de punctele de reper (obiecte naturale, de infrastructură etc.) şi/sau faţă de construcţiile capitale din apropiere.

[Art.19 în redacţia Legii nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

Articolul 20. Dosarul cadastral

(1) Se întocmeşte dosar cadastral pentru fiecare bun imobil la înregistrarea lui primară şi la formarea bunului imobil.

(2) Numărul cadastral (numărul cadastral convenţional) al terenului este şi numărul dosarului cadastral.

(3) Dosarul cadastral trebuie să conţină copiile de pe documentele necesare înregistrării sau aceste documente în original. Dosarul cadastral poate conţine şi alte documente.

(4) În cazul în care documentul ce confirmă drepturile serveşte drept temei pentru înregistrarea drepturilor asupra a două sau mai multor bunuri imobile, acest document este inserat în dosarul cadastral al unuia dintre aceste bunuri. Dosarul cadastral al fiecărui alt bun imobil trebuie să conţină înscrieri care să indice faptul că documentul ce confirmă drepturile şi care serveşte drept temei pentru înregistrarea drepturilor este ţinut în alt dosar cadastral, indicînd numărul acestui dosar.

(5) Dosarul cadastral se păstrează permanent. Instanţele de judecată, prin încheiere, organele procuraturii şi organele de urmărire penală, prin ordonanţă, pot dispune ridicarea dosarului cadastral în original numai în legătură cu cauze penale, civile sau contravenţionale, pentru efectuarea unei expertize sau pentru a fi cercetat în şedinţa de judecată. În aceste cazuri, în arhiva organului cadastral teritorial se păstrează copia dosarului cadastral, autentificată de persoana împuternicită. Preluarea din arhivă a originalului dosarului cadastral se efectuează de către autoritatea care a dispus ridicarea acestuia. Autoritatea respectivă este responsabilă de integritatea originalului dosarului cadastral, pe perioada pentru care a fost ridicat, şi de restituirea dosarului imediat ce a decăzut necesitatea păstrării lui.

(6) Dosarul cadastral electronic conţine documente electronice, semnate cu semnătură electronică avansată calificată de către titularii de drepturi, de către părţile actului sau de către persoanele care l-au întocmit, şi/sau copii scanate de pe documentele necesare înregistrării ori de pe alte documente cadastrale, autenticitatea copiilor fiind confirmată, prin semnătura electronică avansată calificată (în continuare – semnătură electronică), de către registrator sau de altă persoană împuternicită care are competenţa de a perfecta şi de a plasa documente în dosarul cadastral.

(7) Un exemplar original al contractelor, în formă scrisă pe suport de hârtie sau în formă de document electronic, în temeiul cărora s-a efectuat înregistrarea se păstrează, în mod obligatoriu, în arhiva organului cadastral teritorial.

(8) Modul de ţinere a dosarului cadastral se stabileşte şi se aprobă de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile. Dosarele cadastrale se întocmesc şi se ţin, prioritar, în format electronic.

[Art.20 modificat prin Legea nr.175 din 11.11.2021, în vigoare 10.01.2022]

 

Articolul 21. Monitoringul bunului imobil

(1) Monitoringul bunului imobil şi al părţilor componente ale acestuia se efectuează pentru constatarea modificărilor din valoarea lui, a descoperirii de informaţii despre titularul de drepturi şi în alte scopuri.

(2) Coordonarea activităţilor ce ţin de efectuarea monitoringului este atribuţia autorităţii administrative centrale în domeniul cadastrului bunurilor imobile.

(3) Modul şi periodicitatea efectuării monitoringului, precum şi organele responsabile de acesta sînt stabilite de legislaţia în vigoare.

 

Capitolul IV

REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE ŞI PROCEDURA ÎNREGISTRĂRII

DREPTURILOR ASUPRA BUNURILOR IMOBILE

 

Articolul 22. Registrul bunurilor imobile

(1) Registrul bunurilor imobile este documentul de bază al cadastrului. Dacă datele din registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se consideră veridice datele din registrul bunurilor imobile, cu excepţia cazurilor de eroare tehnică evidentă.

(2) Registrul bunurilor imobile conţine înscrieri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate şi alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi, documentele ce confirmă drepturile, tranzacţiile cu bunuri imobile şi alte temeiuri ale naşterii, modificării, grevării şi stingerii drepturilor.

(3) Registrul bunurilor imobile se păstrează permanent. În el se indică toate datele referitoare la drepturile asupra bunurilor imobile în vigoare şi cele stinse.

(4) Distrugerea documentelor expirate ce confirmă drepturile asupra bunurilor imobile, precum şi scoaterea vreunui document din dosarul cadastral sînt interzise. Originalul documentului care se păstrează în dosarul cadastral, dacă acesta lipseşte în fondul arhivistic, se eliberează la cererea notarului pentru autentificarea actului juridic sau pentru eliberarea certificatului de moştenitor, în dosarul cadastral lăsîndu-se copia documentului autentificată de registrator.

(5) Registrul bunurilor imobile se ţine în format electronic, înscrierile fiind confirmate prin semnătură electronică.

(5¹) Înscrierile din registrul electronic al bunurilor imobile, confirmate prin semnătura electronică a registratorului, sînt echivalente, după valoarea lor probantă, cu probele scrise sau mijloacele materiale de probă.

(5²) Pentru perioada în care registrul bunurilor imobile a fost ţinut în mod manual, pe fişiere de hîrtie, şi computerizat, pe fişiere electronice, în cazul în care datele din registrul ţinut şi manual, şi computerizat nu corespund, datele din registrul ţinut manual se consideră autentice.

(6) Fişierele de hîrtie ale registrului bunurilor imobile pot fi inserate în dosarul cadastral al bunului imobil sau ţinute separat, în modul stabilit de instituţia de implementare.

[Art.22 modificat prin Legea nr.349 din 24.11.2023, în vigoare 13.12.2023]

 

Articolul 23. Capitolele registrului bunurilor imobile

(1) Registrul bunurilor imobile se constituie din 3 capitole:

a) capitolul A, care conţine înscrieri privind terenul;

b) capitolul B, care conţine înscrieri privind construcţiile cu caracter definitiv, indiferent dacă sunt bunuri imobile sau părţi componente ale terenului, şi plantaţiile perene;

c) capitolul C, care conţine înscrieri privind încăperile izolate sau privind locurile de parcare din clădire, delimitate în conformitate cu instrucţiunile pentru executarea lucrărilor cadastrale.

(2) Capitolele A şi B din registrul bunurilor imobile se ţin împreună. Capitolul C se ţine pentru fiecare bun imobil ce constituie obiect al înregistrării în acest capitol.

(3) Fiecare din capitolele indicate la alin.(1) va fi constituit din trei subcapitole:

a) subcapitolul I – bunul imobil;

b) subcapitolul II – dreptul de proprietate asupra bunului imobil;

c) subcapitolul III – grevarea drepturilor patrimoniale.

(4) Registrul bunurilor imobile conţine un capitol-supliment privind estimarea bunului imobil în scopul impozitării, care se inserează în dosarul cadastral. Înscrierile în capitolul-supliment se efectuează şi se radiază conform actelor normative speciale. Capitolul-supliment va conţine date privind:

a) factorii fizici care influenţează valoarea bunului imobil;

b) valoarea estimată a bunului imobil;

c) data ultimei estimări;

d) sursa de obţinere a informaţiei privind valoarea bunului imobil;

e) data introducerii înscrierii.

 

Articolul 24. Conţinutul subcapitolelor registrului bunurilor imobile

(1) În subcapitolul I al fiecărui capitol din registrul bunurilor imobile se indică:

a) numărul cadastral (numărul cadastral convenţional) al terenului, al construcţiei, al plantaţiei perene sau al încăperilor izolate, care fac obiectul înregistrării la capitolul respectiv;

b) destinaţia bunului imobil;

c) locul amplasării sau datele despre adresă;

d) date privind tipul hotarelor;

e) suprafaţa terenului, suprafaţa totală şi/sau suprafaţa la nivelul soclului a construcţiei, suprafaţa încăperii izolate;

f) servitutea constituită pentru uzul sau utilitatea bunului imobil;

f¹) domeniul – în cazul bunurilor proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

g) modificările, însemnările, corectările ce se referă la bunul imobil.

(1¹) În subcapitolul I se mai indică:

a) pentru terenuri – modul de folosinţă;

b) pentru construcţii – gradul de pregătire a acestora, dacă sînt nefinalizate, numărul de etaje, clasa energetică, dacă este cazul;

c) pentru încăperi izolate – clasa energetică a clădirii, dacă este cazul, cota-parte în proprietatea comună din condominiu, dacă a fost stabilită.

(2) În subcapitolul II al fiecărui capitol din registrul bunurilor imobile se fac înscrieri referitoare la dreptul de proprietate, şi anume:

a) numele şi prenumele proprietarului, data naşterii, numărul de identificare de stat (IDNP) şi alte date din actul de identitate – în cazul persoanei fizice (se indică toţi coproprietarii bunului imobil); denumirea, numărul şi data eliberării certificatului înregistrării de stat sau a deciziei privind înregistrarea, după caz, numărul de identificare de stat (IDNO) – în cazul persoanei juridice;

b) domiciliul persoanei fizice sau sediul persoanei juridice;

c) cota de proprietate în bunul imobil – în cazul dreptului de proprietate comună pe cote-părţi;

d) documentele ce confirmă drepturile, în a căror bază a fost înscrise dreptul de proprietate;

e) felul înregistrării, dacă se efectuează înregistrare provizorie;

f) modificările, însemnările, corectările ce se referă la înscrierile din acest subcapitol.

(3) În subcapitolul III al fiecărui capitol din registrul bunurilor imobile se fac înscrieri referitoare la alte drepturi reale şi la alte grevări. Subcapitolul este alcătuit din două părţi:

a) partea 1 conţine înscrieri referitoare la drepturile reale limitate, precum şi la dreptul de administrare, dreptul de gestiune economică, dreptul de folosinţă asupra terenurilor statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale şi la concesiune;

b) partea 2 conţine înscrieri referitoare la drepturile de creanţă, la faptele sau raporturile juridice aferente bunurilor imobile, a căror notare este prevăzută de legislaţie.

(4) În subcapitolul III se mai indică:

a) termenul pentru care s-a constituit dreptul, dacă un aşa termen a fost stabilit;

b) – abrogată;

c) date despre titularul al cărui drept este înregistrat în acest subcapitol;

d) denumirea, numărul şi data eliberării documentelor ce confirmă drepturile, în a căror bază a fost efectuată înscrierea;

e) modificările, însemnările, corectările ce se referă la înscrierile din acest subcapitol.

(5) În fiecare subcapitol al registrului trebuie să se indice numărul cadastral al terenului.

 

Articolul 25. Înregistrarea drepturilor

Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează după executarea lucrărilor cadastrale şi după întocmirea planului cadastral al teritoriului şi a dosarului cadastral al bunului imobil.

 

Articolul 26. Procedura înregistrării drepturilor

(1) Înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege. Cererea de înregistrare şi documentele anexate se depun pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice de comunicaţie. În ultimul caz, cererea de înregistrare şi documentele anexate se depun în formă de documente electronice.

(2) În cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un act al autorităţii publice sau un contract autentificat notarial, cererea de înregistrare se depune de către una dintre părţi. În cazul în care documentul ce confirmă drepturile este un contract în formă scrisă şi legislaţia nu prevede autentificarea notarială obligatorie, cererea de înregistrare se depune de către părţile contractului sau de una din părţi, dacă contractul respectiv are formă de document electronic pe care s-a aplicat semnătura electronică de către toate părţile semnatare.

(3) În cazul în care cererea de înregistrare a drepturilor este depusă de reprezentantul titularului de drepturi, reprezentantul prezintă procura, contractul sau un alt document ce îi confirmă împuternicirile. Cererea depusă de către persoana fizică se semnează personal sau de reprezentant în baza procurii autentificate notarial sau a mandatului avocatului, cu excepţia cazului de reprezentare legală.

(3¹) Cererea de înregistrare, însoţită de documentele necesare, poate fi depusă de executantul lucrărilor cadastrale (dacă lucrările executate atrag modificarea documentaţiei cadastrale) sau de întreprinderea ce prestează servicii imobiliare în cazul în care sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

a) capitalul social al întreprinderii este de cel puţin 1 milion de lei;

b) întreprinderea activează în domeniu de cel puţin 5 ani;

c) contractul încheiat între întreprindere şi titularul de drepturi conţine clauza de reprezentare;

d) întreprinderea constituie o garanţie de 100% din valoarea bunului imobil standard în favoarea instituţiei de implementare, estimată în scopul impozitării, dar nu mai mult de 200 mii lei, în vederea acoperirii eventualului prejudiciu cauzat acesteia.

Întreprinderea care depune documentele în numele titularului de drepturi răspunde de veridicitatea şi legalitatea acestora.

(4) În cazul înregistrării drepturilor asupra unui bun imobil care aparţine Republicii Moldova sau unei unităţi administrativ-teritoriale a ei, în numele lor acţionează autorităţile publice autorizate.

(5) În cazurile stipulate de prezenta lege, documentele necesare efectuării înscrierii în registrul bunurilor imobile le prezintă autorităţile administraţiei publice, instanţele de judecată sau executorii judecătoreşti.

(6) Înregistrarea drepturilor include:

a) primirea cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunului imobil şi înregistrarea ei în condica de cereri;

b) – abrogată;

c) examinarea cererii primite;

d) luarea deciziei asupra înregistrării dreptului sau emiterea deciziei prin care se refuză în satisfacerea cererii de înregistrare a drepturilor;

e) îndosarierea în dosarul cadastral a documentelor prezentate pentru înregistrarea drepturilor, întocmirea/crearea dosarului cadastral în cazul constituirii unui bun imobil;

f) efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile;

g) aplicarea parafei de înregistrare a drepturilor pe toate exemplarele pe suport de hîrtie ale documentelor ce confirmă drepturile în a căror bază s-a efectuat înregistrarea;

h) îndosarierea documentelor ce confirmă drepturile.

(6¹) În cazul dosarelor cadastrale ţinute în format electronic, dacă cererea de înregistrare şi documentele anexate se prezintă pe suport de hârtie, acestea se restituie solicitantului, cu excepţia celor prevăzute la art.20 alin.(7). În dosarul cadastral ţinut în format electronic se includ copiile scanate de pe documentele prezentate pe suport de hârtie, autenticitatea copiilor fiind confirmată prin semnătura electronică aplicată de către registrator, sau exemplarele originale ale documentelor electronice transmise de solicitant.

(7) Transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil se face împreună cu sarcinile care îl grevează, cu excepţia cazurilor în care, la momentul transmiterii, aceste sarcini sînt suspendate simultan sau, pînă la acea dată, ele au fost îndeplinite ori şi-au pierdut într-un alt mod puterea juridică.

[Art.26 modificat prin Legea nr.175 din 11.11.2021, în vigoare 10.01.2022]

 

Articolul 27. Înscrierile în registrul bunurilor imobile

(1) În registrul bunurilor imobile se efectuează înregistrări, înregistrări provizorii şi notări.

(2) Se înregistrează drepturile reale, precum şi drepturile indicate la art.4 alin.(5), în continuare – drepturi supuse înregistrării.

(3) Se înregistrează provizoriu drepturile supuse înregistrării sub condiţia justificării lor ulterioare.

(4) Notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanţă, a faptelor sau a raporturilor juridice care au legătură cu bunurile imobile înregistrate în registrul bunurilor imobile.

(4¹) Înregistrarea provizorie şi notarea se efectuează numai în cazurile prevăzute de lege.

(5) Înregistrarea provizorie se transformă în înregistrare în baza documentelor ce confirmă justificarea înregistrării provizorii în următoarele situaţii:

a) în cazul dreptului afectat de o condiţie suspensivă sau rezolutorie, precum şi în cazul în care ambele părţi au consimţit doar asupra unei înregistrări provizorii, justificarea înregistrării provizorii se face în baza declaraţiei titularului dreptului înregistrat, autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului, dacă legea nu prevede altfel. Dacă înregistrarea provizorie a fost condiţionată de ridicarea sechestrului sau interdicţiei, stipulată expres în actul juridic de dispoziţie, justificarea se face în baza actelor justificative care servesc drept temei pentru radierea sechestrului sau interdicţiei. În cazul dreptului de proprietate înregistrat provizoriu în temeiul contractului de leasing, justificarea înregistrării provizorii se face, la cererea persoanei interesate, în baza actului eliberat de locator care confirmă executarea integrală a obligaţiilor, a cărui autentificare notarială nu este obligatorie;

b) în cazul dreptului înregistrat provizoriu în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive sau în privinţa căreia s-a dispus executarea imediată, justificarea înregistrării provizorii se face în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care persoana a fost obligată la transmiterea, constituirea sau stingerea dreptului supus înregistrării;

c) în cazul dreptului înregistrat provizoriu în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis cererea de uzucapiune, justificarea înregistrării provizorii se face în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive;

d) în cazul bunurilor imobile în construcţie (bunuri viitoare), justificarea înregistrării provizorii se face în baza actului de predare-primire a unităţii, întocmit după darea în exploatare în care vânzătorul îşi exprimă expres acordul la justificarea dreptului înregistrat provizoriu al cumpărătorului, iar în cazul în care, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, vânzătorul şi-a rezervat proprietatea până la achitarea de către cumpărător a 95% din preţul contractului, şi în baza confirmării despre achitarea sumei;

e) în cazul dreptului înregistrat provizoriu din cauză că greva un alt drept înregistrat provizoriu, justificarea înregistrării provizorii se face în baza actului care justifică înregistrarea provizorie a dreptului pe care îl grevează.

(5¹) Transformarea înregistrării provizorii în înregistrare se face la cererea titularului dreptului înregistrat provizoriu sau a altei persoane interesate, dacă legea nu prevede altfel. În cazul justificării înregistrării provizorii, dreptul înregistrat şi toate celelalte drepturi înregistrate provizoriu în raport cu dreptul înregistrat, notările în raport cu dreptul înregistrat, inclusiv măsurile de asigurare aplicate în vederea asigurării încasării de datorii, se vor radia din oficiu. Dacă, în legătură cu înregistrarea provizorie, sunt notate măsuri de asigurare pentru datorii, justificarea se face cu menţinerea măsurilor de asigurare. Dacă sunt notate măsuri de asigurare în legătură cu anularea actului care a servit drept temei pentru înregistrarea provizorie, măsuri de asigurare în legătură cu dreptul înregistrat sau cu cel înregistrat provizoriu care interzic efectuarea modificărilor în registrul bunurilor imobile sau alte măsuri de asigurare care împiedică efectuarea înregistrării, înregistrarea se va efectua doar după radierea măsurilor de asigurare în temeiul actelor ce servesc drept temei pentru radiere.

(5²) În cazul în care înregistrarea provizorie nu se justifică, radierea acesteia se va face cu consimţământul titularului dreptului înregistrat provizoriu sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile, dacă legea nu prevede altfel. Concomitent cu radierea dreptului înregistrat provizoriu care nu s-a justificat, registratorul va radia din oficiu înregistrările provizorii şi notările condiţionate de justificarea înregistrării provizorii, inclusiv măsurile de asigurare notate în legătură cu dreptul înregistrat provizoriu.

(6) Toate înscrierile cu privire la bunurile imobile se identifică în registrul bunurilor imobile prin numărul cadastral al bunurilor imobile.

(7) Fiecărei înscrieri în registrul bunurilor imobile i se conferă un număr.

 

Articolul 28. Temeiul înregistrării dreptului

(1) Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul următoarelor documente:

a) actele administrative emise de autorităţile publice abilitate în modul stabilit de legislaţie, în vigoare la data adoptării lor;

b) contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legislaţiei în vigoare la data adoptării lor;

b¹) antecontractele şi declaraţiile de exercitare a opţiunii, autentificate notarial, cu confirmarea comunicării către promitent;

c) certificatele de moştenitor;

d) hotărîrile instanţei de judecată;

e) procesele-verbale privind procurarea bunului imobil la licitaţie, întocmite de executorul judecătoresc şi confirmate de către instanţa de judecată, sau procesele-verbale de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului imobil, întocmite de către executorul judecătoresc;

e¹) procesele-verbale ale licitaţiei, actele de ridicare a bunurilor imobile adjudecate şi certificatele de achitare integrală, eliberate de lichidator, sau actele de ridicare a bunurilor imobile neadjudecate la licitaţie şi certificatele de achitare integrală, eliberate de lichidator, ori actele de separare a bunului imobil din masa debitoare, întocmite de către administratorul de insolvabilitate/lichidator, şi actele ce confirmă dreptul real sau personal al persoanei care a solicitat separarea bunului imobil din masa debitoare;

f) titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren şi alte acte (adeverinţe) privind drepturile asupra bunului imobil, eliberate de autorităţile publice abilitate, în modul stabilit de legislaţia în vigoare la data eliberării lor;

g) alte documente privind naşterea sau transmiterea drepturilor asupra bunurilor imobile, eliberate conform legislaţiei în vigoare la data naşterii sau transmiterii acestor drepturi.

(1¹) La înregistrarea primară a bunului imobil şi a drepturilor asupra lui în temeiul documentelor indicate la alin.(1) este obligatorie prezentarea planului bunului imobil. Prezentarea planului nu este necesară în cazul în care organul cadastral teritorial îl deţine deja.

(2) Planurile de sistematizare a teritoriului, planurile urbanistice generale şi alte documente cu privire la urbanism nu constituie temei pentru înregistrarea grevărilor drepturilor patrimoniale.

(3) Registratorul, în limitele prevăzute de prezenta lege, verifică puterea juridică a documentelor ce confirmă drepturile, prezentate pentru înregistrare.

(4) Datele despre adresă sunt preluate prin asigurarea schimbului de date cu Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor.

[Art.28 modificat prin Legea nr.291 din 13.12.2024, în vigoare 03.02.2025]

 

Articolul 29. Exigenţele faţă de documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor

(1) Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să corespundă exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte normative.

(2) Documentele ce confirmă drepturile se depun în două exemplare, după cum urmează: pentru actele juridice autentificate notarial şi actele autorităţilor publice – originalul sau o copie legalizată şi o copie simplă; pentru actele juridice în formă scrisă simplă – două exemplare originale. În cazul dosarului cadastral ţinut în format electronic, actele juridice autentificate notarial şi actele autorităţilor publice se depun într-un singur exemplar original, în formă de document electronic ori pe suport de hârtie, sau în copie legalizatăori, după caz, copie semnată de către notar cu semnătură electronică calificată în condiţiile art.30¹.

(2¹) Hotărârea judecătorească privind înregistrarea sau radierea dreptului înregistrat ori privind efectuarea rectificării acestuia se depune în copie, a cărei autenticitate este confirmată de instanţa de judecată, cu menţiunea că este irevocabilă. În lipsa menţiunii respective, dacă hotărârea este executorie, se efectuează înregistrarea provizorie în registrul bunurilor imobile.

(2²) Documentele ce confirmă drepturile pot fi prezentate pentru înregistrare sub formă de documente electronice.

(3) Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să identifice bunul imobil (să conţină descrierea lui) sau dreptul înregistrat asupra căruia se cere a face înscrierea, să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conţină numele părţilor, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial.

(3¹) În cazul în care hotărîrea judecătorească nu conţine toate datele necesare pentru înscrierea în registrul bunurilor imobile, registratorul va solicita instanţei de judecată explicarea hotărîrii.

(3²) Dacă hotărîrea judecătorească care a servit drept temei pentru înregistrarea dreptului a fost casată cu trimiterea pricinei spre rejudecare, pînă la rejudecarea pricinei, la cererea persoanei interesate, efectuarea înscrierilor conform situaţiei anterioare se va efectua doar dacă instanţa de judecată a dispus întoarcerea executării.

(4) În cazul în care documentul prezentat de solicitant are două sau mai multe file, acestea trebuie numerotate şi şnuruite, fie capsate, fie broşate, astfel încât să se asigure integritatea documentului. Excepţie fac actele autorităţilor publice expediate cu scrisoare de însoţire.

(5) Nu se primesc pentru înregistrarea drepturilor documentele:

a) ce nu corespund cerinţelor prevăzute la alin.(2)-(4);

b) ce conţin ştersături, adăugiri, cuvinte radiate şi alte corectări nemenţionate în ele;

c) executate în creion;

d) cu deteriorări grave, ce nu permit interpretarea univocă a conţinutului lor.

[Art.29 modificat prin Legea nr.372 din 15.12.2023, în vigoare 29.01.2024]

[Art.29 completat prin Legea nr.321 din 09.11.2023, în vigoare 22.12.2023]

[Art.29 modificat prin Legea nr.175 din 11.11.2021, în vigoare 10.01.2022]

 

Articolul 30. Înregistrarea cererilor

(1) – abrogat.

(2) La primirea cererii şi a documentelor pentru înregistrarea drepturilor, cererea se înregistrează în modul stabilit de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile.

(3) În cerere se indică numărul cadastral şi adresa bunului imobil, datele de identitate ale solicitantului, după caz, ale reprezentantului, actul în temeiul căruia acţionează reprezentantul, serviciul solicitat, adresa pentru corespondenţă, de asemenea se enumeră actele anexate la cerere.

(4) Organul cadastral teritorial nu poartă răspundere pentru erorile şi inexactităţile din adresa indicată de titularul de drepturi.

(5) În cazul în care dosarul cadastral se ţine pe hîrtie, un exemplar al cererii completate se îndosariază în dosarul cadastral, iar al doilea exemplar de cerere se restituie solicitantului. În cazul dosarului cadastral electronic, cererea de înregistrare se restituie solicitantului, în dosarul cadastral fiind inclusă o copie scanată, autentificată prin semnătura electronică aplicată de registrator.

(5¹) Regulile privind depunerea prin intermediul comunicaţiilor poştale a cererii şi a documentelor necesare înregistrării drepturilor se stabilesc şi se aprobă de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile.

(6) Cererea de înregistrare poate fi retrasă de către solicitant pînă la efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile sau pînă la întocmirea deciziei de refuz al înregistrării dreptului solicitat.

[Art.30 modificat prin Legea nr.349 din 24.11.2023, în vigoare 13.12.2023]

 

Articolul 30¹. Înregistrarea dreptului la cererea notarului

(1) După autentificarea contractului translativ de proprietate sau a contractului de ipotecă ori după eliberarea certificatului notarial referitor la un drept susceptibil de înregistrare în registrul bunurilor imobile, notarul, prin intermediul unui serviciu electronic, solicită obligatoriu organului cadastral teritorial, în numele titularului dreptului, înregistrarea acestuia prin depunerea unei cereri de înregistrare a dreptului în formă electronică.

(2) Notarul solicită înregistrarea dreptului numai dacă imobilul care face obiectul actului a fost anterior supus înregistrării de stat, precum şi în absenţa unor interdicţii, grevări asupra proprietăţii sau a altor împrejurări care împiedică executarea acestei înregistrări.

(3) La cererea de înregistrare a dreptului, notarul ataşează, după caz, actul juridic sau certificatul notarial, dacă acestea au fost perfectate ca documente electronice, sau o copie a acestora semnată de către notar cu semnătură electronică calificată, dacă acestea au fost autentificate pe suport de hârtie.

(4) După efectuarea înregistrării dreptului în registrul bunurilor imobile, notarului şi titularului dreptului li se expediază, imediat, în mod electronic, certificatul electronic privind înscrierile în registrul bunurilor imobile.

(5) La solicitarea expresă a titularului dreptului, organul cadastral teritorial sau notarul care a depus solicitarea de înregistrare a dreptului eliberează copii pe suport de hârtie ale certificatului electronic privind înscrierile în registrul bunurilor imobile.

(6) Pentru serviciile notariale prestate, în cazurile prevăzute la alin.(1), notarul poate solicita, în numele persoanelor fizice şi al persoanelor juridice, eliberarea extraselor din registrul bunurilor imobile, sub formă de documente electronice, şi a altor documente necesare efectuării actului notarial.

(7) Achitarea tarifelor pentru serviciile de înregistrare şi pentru alte servicii prestate de organul cadastral se realizează prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice (MPay).

[Art.30¹ în redacţia Legii nr.321 din 09.11.2023, în vigoare 22.12.2023]

 

Articolul 31. Respingerea cererii

(1) Cererea se respinge dacă:

a) lipseşte actul de identitate al solicitantului sau dacă actul conţine inexactităţi;

b) a fost prezentată de o persoană neautorizată;

c) lipsesc documentele pentru înregistrare;

d) documentele prezentate nu corespund cerinţelor stabilite de legislaţie;

e) drepturile solicitate pentru înregistrare nu sînt susceptibile de înscriere în registrul bunurilor imobile;

f) dreptul asupra bunului imobil solicitat pentru înregistrare este înregistrat pe numele unei alte persoane;

f¹) datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru, cu excepţia cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a organului cadastral teritorial;

g) înregistrarea dreptului trebuie să fie efectuată de un alt organ cadastral teritorial;

h) este notată aplicarea sechestrului sau interdicţia de înstrăinare sau grevare a bunului imobil dreptul asupra căruia este solicitat spre înregistrare, cu excepţia cazului în care actul juridic stipulează expres că este încheiat sub condiţia suspensivă a ridicării sechestrului sau interdicţiei;

i) nu a fost achitată plata pentru înregistrare.

(2) În cazul cînd cererea este respinsă, ea nu se înregistrează, iar documentele se restituie solicitantului sau reprezentantului acestuia. Registratorul consemnează în scris temeiurile respingerii, care se aduc la cunoştinţă solicitantului. Copia cererii pe care sunt indicate temeiurile respingerii şi copia actelor anexate la cerere se îndosariază în dosarul cadastral.

(3) Respingerea cererii în temeiul invocat la alin.(1) lit.f) poate fi soluţionată prin acţiunea în rectificare. Respingerea cererii pe celelalte temeiuri specificate la alin.(1) poate fi atacată în instanţa de judecată sau la registratorul din cadrul instituţiei de implementare, iar decizia acestuia poate fi atacată în instanţa de judecată.

 

Articolul 32. Termenul de examinare a cererii

(1) Organul cadastral teritorial este obligat să verifice dacă documentele prezentate pentru înregistrare corespund exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte normative.

(2) Termenul de examinare a cererii nu trebuie să depăşească 10 zile lucrătoare din data înregistrării ei. În cazul în care, concomitent cu înregistrarea dreptului asupra bunului imobil, se solicită şi executarea lucrărilor cadastrale necesare înregistrării, termenul de examinare a cererii de înregistrare începe să curgă din ziua următoare expirării termenului pentru executarea lucrărilor cadastrale.

(3) Termenul de examinare a cererii poate fi prelungit la decizia registratorului, dar cel mult cu 40 de zile, în cazul în care este necesară înlocuirea documentelor sau primirea unor documente suplimentare de la solicitant, de la autorităţile publice şi de la alte persoane. În cazul actelor justificative emise de autorităţile unui stat străin, pentru a stabili conţinutul legii străine, registratorul, prin intermediul Ministerului Justiţiei, poate înainta o cerere de solicitare a informaţiei privind conţinutul legii străine sau, după caz, solicitantul va prezenta un aviz al unui notar străin, al unui avocat sau al misiunii diplomatice acreditate pe teritoriul Republicii Moldova.

(3¹) Dacă, în procesul examinării cererii, registratorul întîmpină dificultăţi la aplicarea corectă a legislaţiei, acesta poate solicita un aviz consultativ de la instituţia de implementare. În acest caz, termenul de examinare a cererii se prelungeşte cu cel mult 40 de zile.

(4) Decizia argumentată privind prelungirea termenului de examinare a cererii se comunică solicitantului în scris, pe suport de hârtie sau în format electronic, împreună cu propunerea de înlocuire a documentelor sau de prezentare a unor documente suplimentare pentru înregistrarea drepturilor. Al doilea exemplar al deciziei privind prelungirea termenului de examinare a cererii se îndosariază în dosarul cadastral. Decizia poate fi atacată în instanţa de judecată.

[Art.32 completat prin Legea nr.372 din 15.12.2023, în vigoare 29.01.2024]

[Art.32 modificat prin Legea nr.321 din 09.11.2023, în vigoare 22.12.2023]

 

Articolul 33. Temeiurile pentru refuzul înregistrării drepturilor

(1) Înregistrarea drepturilor poate fi refuzată numai dacă:

a) solicitantul nu a îndeplinit în termen cerinţele stabilite la art.32 alin.(4);

b) forma şi/sau conţinutul documentelor prezentate nu corespund cerinţelor legislaţiei;

b¹) lipsesc documentele pentru înregistrare;

c) s-a constatat neautenticitatea documentelor prezentate;

d) documentul prezentat a fost emis de o autoritate publică necompetentă;

e) datele din documentele prezentate nu corespund datelor din cadastru, cu excepţia cazurilor în care necorespunderea este cauzată de o eroare tehnică a organului cadastral teritorial;

f) este notată aplicarea sechestrului sau interdicţia de înstrăinare sau grevare a bunului imobil, dreptul asupra căruia este solicitat spre înregistrare, cu excepţia cazului în care actul juridic stipulează expres că este încheiat sub condiţia suspensivă a ridicării sechestrului sau interdicţiei.

(1¹) Dacă în registrul bunurilor imobile un soţ este înregistrat ca unic titular al dreptului înregistrat, dar este notată calitatea dreptului de bun comun al soţilor, înregistrarea înstrăinării sau grevării acelui drept se va efectua doar cu acordul celuilalt soţ. Acordul poate fi cuprins în actul juridic prin care se înstrăinează sau se grevează dreptul sau într-o declaraţie autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului.

(2) În cazul refuzului de înregistrare a dreptului, cererea ulterioară a aceleiaşi persoane referitoare la acelaşi bun imobil se examinează ca o nouă cerere.

(3) Decizia privind refuzul înregistrării drepturilor se comunică solicitantului în scris, pe suport de hârtie sau în format electronic, iar un exemplar al deciziei se îndosariază în dosarul cadastral. Refuzul înregistrării drepturilor poate fi soluţionat prin acţiunea în efectuarea înregistrării, prin acţiunea în justificare sau, după caz, prin acţiunea în rectificare dacă sunt prezente temeiurile indicate în Codul civil. În celelalte cazuri, decizia de refuz poate fi atacată în instanţa de judecată sau la registratorul instituţiei de implementare, iar decizia acestuia poate fi atacată în instanţa de judecată.

[Art.33 modificat prin Legea nr.321 din 09.11.2023, în vigoare 22.12.2023]

 

Articolul 33¹. – abrogat.

 

Articolul 34. Notarea

(1) Notarea se face la cererea părţii interesate, în temeiul actelor doveditoare, sau la cererea autorităţii care a emis actul juridic în temeiul căruia se efectuează notarea. Notarea interdicţiilor care izvorăsc din lege sau din actul juridic în temeiul căruia s-a făcut înregistrarea drepturilor se efectuează din oficiu de către registrator.

(2) – abrogat.

(3) Notarea se radiază cu consimţământul titularului notării sau în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive care dispune rectificarea dacă legea nu prevede că o anumită notare se radiază la cererea persoanei interesate sau din oficiu în baza documentelor prevăzute de legislaţie ce confirmă stingerea drepturilor, precum şi încetarea acţiunii faptelor sau raporturilor juridice notate.

(4) Notarea privind aplicarea/anularea măsurilor de asigurare în cadrul procedurii de executare se efectuează de către executorii judecătoreşti prin acces în regim de timp real la registrul bunurilor imobile. Înscrierile în registrul bunurilor imobile, precum şi actele justificative expediate organului cadastral teritorial sînt autentificate prin semnătura electronică aplicată de executorul judecătoresc. Modalitatea de efectuare a înscrierilor de către executorii judecătoreşti se aprobă de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile. Accesul în regim de timp real la registrul bunurilor imobile se acordă executorilor judecătoreşti de către instituţia de implementare în condiţiile legislaţiei în vigoare cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate.

(5) Notarea privind aplicarea sechestrului, a altor măsuri de asigurare asupra bunului imobil inclus în masa debitoare a debitorului, care, potrivit Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, se anulează de drept la momentul intentării procedurii de insolvabilitate, se radiază din registrul bunurilor imobile, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, în temeiul hotărîrii instanţei de judecată privind intentarea procedurii de insolvabilitate. În cazul casării hotărîrii privind intentarea procedurii de insolvabilitate, notarea în registrul bunurilor imobile a măsurilor de asigurare se efectuează la cererea persoanei interesate, cu prezentarea actelor justificative.

 

Articolul 35. Efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile

(1) Înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiei se face după înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului.

(2) Înscrierea dreptului de proprietate asupra încăperilor izolate se efectuează după înscrierea drepturilor asupra terenului şi construcţiei.

(3) Înscrierea grevărilor dreptului de proprietate se efectuează după înscrierea dreptului de proprietate.

(4) Dreptul de proprietate asupra construcţiei poate fi înscris pînă la înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului pe care aceasta este amplasată dacă:

a) terenul se află în proprietatea statului sau a unităţii administrativ-teritoriale şi elaborarea planului terenului nu este necesară;

b) proprietarul terenului şi proprietarul construcţiei (încăperii izolate) sînt persoane diferite.

(5) Modul de efectuare a înscrierii în registrul bunurilor imobile este stabilit de Guvern.

[Art.35 modificat prin Legea nr.372 din 15.12.2023, în vigoare 29.01.2024]

 

Articolul 36. Documentele ce confirmă înregistrarea drepturilor

(1) Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este confirmată prin extrasul din registrul bunurilor imobile sau prin certificatul privind înscrierile în registrul bunurilor imobile.

(2) Extrasul din registrul bunurilor imobile îl eliberează organul cadastral teritorial în a cărui rază de acţiune se află bunul imobil.

(3) La extrasele din registrul bunurilor imobile se anexează, după caz, planul cadastral al terenului şi/sau al construcţiei, încăperii izolate.

(4) Certificatul privind înscrierile în registrul bunurilor imobile se eliberează, în scop de informare, în termen de 3 zile lucrătoare, oricărei persoane care s-a legitimat şi a depus o cerere scrisă sau ca document electronic şi oricărei autorităţi sau instituţii publice care a depus o sesizare oficială.

(5) Extrasul din registrul bunurilor imobile se eliberează, în termen de 3 zile lucrătoare, persoanelor care sînt în drept să dispună de bunul imobil sau reprezentanţilor acestora pentru efectuarea tranzacţiilor, potenţialului moştenitor, precum şi soţului al cărui drept nu este înregistrat şi este valabil timp de două luni din data eliberării. La eliberarea repetată a extrasului înainte de expirarea termenului indicat, se efectuează menţiunea „Repetat”.

(5¹) În funcţie de forma indicată în cerere, extrasul din registrul bunurilor imobile şi certificatul privind înscrierile în registrul bunurilor imobile se eliberează în formă de document electronic, pe suport de hârtie sau în ambele forme. Instituţia de implementare expune informaţia ce se conţine în extrasele din registrul bunurilor imobile pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetăţeanului şi de către persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului. Documentele electronice descărcate de pe portalul guvernamental al cetăţeanului şi de pe portalul guvernamental al antreprenorului sunt semnate electronic de către posesorul acestor portaluri şi au aceeaşi valoare juridică ca şi extrasele din registrul bunurilor imobile eliberate pe suport de hârtie.

(6) Refuzul neîntemeiat al furnizării de informaţii cadastrale poate fi atacat la instituţia de implementare, iar decizia acesteia – în instanţa de judecată.

[Art.35 completat prin Legea nr.80 din 31.03.2022, în vigoare 01.01.2023]

[Art.36 modificat prin Legea nr.175 din 11.11.2021, în vigoare 10.01.2022]

 

Articolul 37. Consecinţele juridice ale înregistrării

(1) Consecinţele juridice ale înregistrării apar după efectuarea înscrierii despre drepturile asupra bunului imobil în registrul bunurilor imobile. După efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile, data autentică a înregistrării este data primirii cererii de înregistrare, care trebuie să fie inclusă în condica de cereri.

(2) Înregistrarea grevărilor asupra grevării dreptului de proprietate nu influenţează drepturile proprietarului bunului imobil, dacă contractul nu prevede altfel.

 

Articolul 37¹. Constituirea sau transmiterea fără înregistrare a unor drepturi supuse înregistrării

(1) Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale se constituie şi se transmit fără înregistrare în registrul bunurilor imobile în temeiul moştenirii, dizolvării persoanei juridice, care era titular al dreptului înregistrat, accesiunii naturale, vânzării/transmiterii silite, exproprierii pentru cauză de utilitate publică, hotărârii judecătoreşti sau dacă aceste drepturi sunt dobândite prin efectul unui act normativ. Excepţia dată se aplică şi dreptului de proprietate confirmat de titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat la atribuirea gratuită a terenurilor.

(2) Pentru opozabilitatea faţă de terţi, precum şi pentru ca titularul dreptului supus înregistrării să dispună de el prin acte juridice, dreptul dobândit prin modalităţile indicate la alin.(1) urmează a fi înregistrat în registrul bunurilor imobile.

(3) Dacă dreptul înregistrat a fost dobândit succesiv prin modalităţile indicate în alin.(1), iar înscrieri în registrul bunurilor imobile nu s-au făcut, cea din urmă persoană în drept poate cere înregistrarea dreptului său, prezentând documentele originale care dovedesc întregul şir al actelor juridice efectuate.

 

Articolul 38. Rectificarea, modificarea şi corectarea erorilor materiale

(1) Rectificarea unei înregistrări sau a unei înregistrări provizorii se face la cererea persoanei interesate, în temeiul declaraţiei, autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului, a titularului dreptului ce urmează a fi radiat ori modificat sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile. În cazul unei autorităţi publice, consimţământul pentru rectificare poate fi exprimat în adresarea scrisă a acesteia. Dacă, potrivit legislaţiei, pentru rectificare este necesar şi acordul altor persoane decât titularul dreptului ce urmează a fi rectificat, ca administratorul procesului de insolvabilitate, executorul judecătoresc care a aplicat măsuri de asigurare, exprimarea acordului se face printr-o adresare scrisă.

(2) Dacă acţiunea în rectificare sau acţiunea în înregistrare a fost notată în registrul bunurilor imobile, în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care s-a admis acţiunea, toate celelalte drepturi înregistrate sau notate după notarea acţiunii se vor radia sau se vor modifica la cererea persoanei interesate odată cu dreptul autorului lor, nefiind necesar consimţământul titularilor lor.

(3) Rectificarea registrului prin înregistrarea dreptului de proprietate în devălmăşie, dacă dreptul a fost înregistrat doar în folosul unuia dintre soţi, se va putea face la cererea soţului, cu prezentarea consimţământului autentificat notarial sau exprimat în declaraţia, semnată în faţa registratorului, a soţului al cărui drept este înregistrat. Registratorul va decide rectificarea dacă din conţinutul certificatului de căsătorie, corelat cu situaţia juridică a dreptului, rezultă că dreptul de proprietate s-a dobândit în timpul căsătoriei, iar, conform legii, nu urmează a fi atribuit la categoria bunurilor personale ale soţului indicat în actul justificativ.

(4) În cazul în care, la cererea persoanei interesate, prin hotărâre judecătorească, s-au stabilit cotele-părţi în bunul comun, modificarea înscrierilor se va putea face, la cererea persoanei interesate, în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care s-au stabilit cotele-părţi.

(5) În cazul în care a fost notat antecontractul, iar ulterior se încheie contractul definitiv, beneficiarul antecontractului poate cere rectificarea registrului bunurilor imobile prin înregistrarea dreptului său şi radierea drepturilor înregistrate după notarea antecontractului ale terţilor persoane, care nu puteau înregistra dreptul fără consimţământul beneficiarului dacă acesta deţinea dreptul său la data înregistrării lor.

(6) În afară de cazurile în care legea prevede că o anumită notare se poate radia la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, rectificarea notării se va face în temeiul declaraţiei, autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului, a titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau modificat sau în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive.

(7) Dacă dreptul se stinge în urma rezoluţiunii unilaterale a contractului sau în urma revocării, radierea înregistrării sau notării se va face în temeiul acordului titularului dreptului înscris ce urmează a fi radiat sau în temeiul hotărârii judecătoreşti care dispune rectificarea.

(8) Nu constituie rectificare modificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile referitoare la datele despre bunul imobil, cum ar fi: modificarea numărului cadastral, modificarea adresei, modificarea destinaţiei, modificarea suprafeţei bunului imobil şi a altor date înscrise în subcapitolul I al registrului bunurilor imobile, precum şi a celor referitoare la datele despre drept care nu afectează existenţa acestuia, cum ar fi: modificarea denumirii titularului persoană juridică sau modificarea numelui, prenumelui titularului persoană fizică. Modificarea înscrierilor se face în temeiul actelor justificative, la cerere sau din oficiu, după cum este prevăzut de legislaţie.

(9) Erori materiale constituie orice inexactitate în înscrierile din registrul bunurilor imobile, în raport cu actele în al căror temei s-a efectuat înscrierea, orice inexactitate care nu influenţează existenţa sau opozabilitatea dreptului, faptului sau raportului juridic înscris (ca greşeli de litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greşeli în calculele aritmetice etc.). Erorile materiale se corectează la cerere sau din oficiu, în temeiul deciziei registratorului.

 

Capitolul V

PARTICULARITĂŢILE ÎNREGISTRĂRII UNOR TIPURI DE BUNURI

IMOBILE ŞI A DREPTURILOR ASUPRA LOR

Articolul 39. Înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie

(1) La înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie asupra bunurilor imobile, în registrul bunurilor imobile se indică datele despre ambii soţi, potrivit actului justificativ în al cărui temei se face înregistrarea. În cazul în care în act este indicat doar unul dintre soţi, iar bunurile au fost dobândite în timpul căsniciei, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie se va face la cererea scrisă a soţului indicat în act. Registratorul va decide înregistrarea dreptului comun la cererea soţului indicat în act dacă din conţinutul certificatului de căsătorie, corelat cu situaţia juridică a dreptului, rezultă că dreptul de proprietate s-a dobândit în timpul căsătoriei, iar, conform legii, nu urmează a fi atribuit la categoria bunurilor personale ale soţului indicat în actul justificativ. Neînscrierea în registrul bunurilor imobile a datelor despre celălalt soţ nu conduce la pierderea de către acesta a dreptului de proprietate asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.

(2) La înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie asupra locuinţelor privatizate, în registrul bunurilor imobile se indică datele tuturor participanţilor la privatizarea acestor obiecte în baza contractului de vînzare-cumpărare (predare-preluare) a locuinţei în proprietate privată şi documentului ce confirmă componenţa participanţilor la privatizare.

(3) – abrogat.

(4) La înregistrarea primară a dreptului de proprietate comună în devălmăşie asupra bunurilor imobile care aparţin fie membrilor fostei gospodării de colhoznic, fie membrilor fostei gospodării ţărăneşti (de fermier), în registrul bunurilor imobile se indică datele tuturor membrilor gospodăriei, inclusiv ale minorilor şi celor inapţi pentru muncă, conform extrasului din registrul de evidenţă a gospodăriilor sau certificatului eliberat de autoritatea administraţiei publice locale. Bunurile imobile procurate sau create în urma activităţii în comun a membrilor gospodăriei ţărăneşti (de fermier) se înregistrează cu drept de proprietate comună în devălmăşie a membrilor acestei gospodării, enumeraţi în extrasul din Registrul de stat al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), dacă contractul încheiat între membrii gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sau hotărîrea instanţei de judecată nu prevede proprietatea comună în diviziune.

[Art.39 modificat prin Legea nr.372 din 15.12.2023, în vigoare 29.01.2024]

 

Articolul 40. Înregistrarea dreptului de proprietate comună pe cote-părţi

(1) La înregistrarea dreptului de proprietate comună pe cote-părţi asupra bunului imobil, în registrul bunurilor imobile se indică cota ideală a fiecărui proprietar, care:

a) se determină reieşind din mărimea suprafeţei totale sau suprafeţei locative fie din valoarea unor încăperi şi/sau a suprafeţelor unor terenuri, fie în alt mod convenit între cotitularii dreptului de proprietate comună pe cote-părţi; şi

b) se exprimă sub formă de fracţie ordinară sau în procente la mărimea sau valoarea bunului imobil; şi

c) se indică în contract sau în alt document ce confirmă drepturile, făcîndu-se referire la modul de determinare a ei.

(2) Înscrierea în registrul bunurilor imobile privind mărimea cotei se efectuează în baza documentului ce confirmă cotele determinate în bunul imobil. În cazul în care cotele dintr-un teren, dintr-o construcţie sau dintr-un alt bun imobil stabilite separat sînt indicate în diferite documente ce confirmă drepturile, înscrierea se efectuează conform acestor documente.

(3) În cazul în care bunul imobil proprietate comună pe cote-părţi a fost reconstruit sau supus distrugerii (demolării) parţiale, pentru efectuarea înregistrării în registrul bunurilor imobile, suplimentar la actele ce confirmă reconstruirea sau distrugerea parţială a bunului, se prezintă contractul coproprietarilor privind recalcularea cotelor-părţi sau contractul privind încetarea proprietăţii comune pe cote-părţi, după caz, ori declaraţia, autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului, a coproprietarului care nu a participat la reconstrucţia sau demolarea parţială a bunului, prin care consimte la efectuarea modificării înscrierilor în subcapitolul I (despre bun) în registrul bunurilor imobile, fără modificarea cotelor-părţi.

 

Articolul 40¹. – abrogat.

 

Articolul 40². Înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului, dobîndit prin accesiune imobiliară natural

(1) Dreptul de proprietate dobîndit prin accesiune imobiliară naturală se înregistrează în temeiul actului de constatare pe teren şi al planului cadastral, întocmit de executantul lucrărilor cadastrale.

(2) În cazul accesiunii naturale a unei părţi de teren prevăzute la art.520 alin.(3) din Codul civil, înregistrarea dreptului de proprietate asupra acesteia se efectuează în condiţiile alin.(1) din prezentul articol, dacă a trecut un an de la data notării intrării în posesie a proprietarului asupra părţii alipite şi nu a fost notată acţiunea privind revendicarea părţii desprinse. În celelalte cazuri, înregistrarea dreptului de proprietate asupra părţii de teren alipite se efectuează în temeiul hotărîrii judecătoreşti.

 

Articolul 40³. Înregistrarea condominiului

(1) Înregistrarea condominiului în registrul bunurilor imobile se efectuează în temeiul actului de constituire a condominiului, încheiat conform art.5 din Legea nr.187/2022 cu privire la condominiu. Dacă legea nu prevede altfel, cererea este depusă de către persoana desemnată de semnatarii actului de constituire a condominiului, cu excepţia cazului în care actul de constituire a condominiului este autentificat notarial. La cerere se anexează actul privind constituirea condominiului, documentele ce confirmă recepţia lucrărilor de construcţie, în cazul în care bunul a fost construit/reconstruit, de asemenea actele privind formarea bunurilor imobile, în cazul în care unităţile în condominiu au fost constituite prin procedura de formare.

(1¹) Dacă, în momentul constituirii condominiului, proprietarul clădirii înregistrate nu deţine niciun drept înregistrat asupra terenului, condominiul va putea fi înregistrat cu referire la clădire.

(2) La înregistrarea bunurilor imobile ale condominiului în registrul bunurilor imobile, în subcapitolul II al capitolelor A şi B se face inscripţia „condominiu”. Inscripţia „condominiu” se face la subcapitolul III al capitolului A dacă proprietarii unităţilor din condominiu deţin un drept de superficie asupra terenului condominiului. Datele despre proprietari superficiari nu se înscriu.

(3) În cazul în care proprietarii din condominiu sunt organizaţi într-o asociaţie de proprietari, la cererea persoanei desemnate de statut sau de adunarea generală a proprietarilor din condominiu, asociaţia se notează în registrul bunurilor imobile la capitolele A şi B (terenul şi construcţia condominiului).

(4) Concomitent cu înregistrarea condominiului, la cererea proprietarilor, în registrul bunurilor imobile se înregistrează unităţile din condominiu şi dreptul de proprietate asupra acestora, potrivit actelor justificative, precum şi cotele-părţi din părţile comune.

(5) În cazul în care construcţia amplasată pe terenul condominiului aparţine în întregime unui proprietar sau se află în proprietatea comună a mai multor proprietari, înscrierile în registrul bunurilor imobile referitoare la această construcţie şi la drepturile asupra ei se efectuează în condiţii generale.

(6) Înregistrarea condominiului în cazul bunurilor imobile viitoare se face în conformitate cu art.40⁵.

(7) Cererea privind înregistrarea actului de constituire a condominiului, încheiat potrivit art.86 alin.(10) din Legea nr.187/2022 cu privire la condominiu, precum şi a actului de modificare a actului de constituire a condominiului, poate fi depusă la organul cadastral teritorial de către persoana desemnată de semnatarii actului de constituire a condominiului.

(8) Particularităţile efectuării înscrierilor în registrul bunurilor imobile, în funcţie de modul de constituire a condominiului, sunt stabilite de Guvern.

[Art.40³ modificat prin Legea nr.372 din 15.12.2023, în vigoare 29.01.2024]

 

Articolul 40⁴. Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil construit

(1) Construcţia construită se înregistrează ca proprietate a beneficiarului (investitorului) construcţiei dacă anterior sau concomitent se înregistrează dreptul de proprietate sau superficie asupra terenului al beneficiarului (investitorului) construcţiei şi se prezintă documentele ce confirmă recepţia lucrărilor de construcţie.

(1¹) Dreptul de proprietate al participantului la societatea civilă asupra construcţiei, dobândit ca urmare a activităţii desfăşurate în societatea civilă, se înregistrează dacă anterior sau concomitent se înregistrează un drept de proprietate sau superficie al acestuia asupra terenului.

(1²) Construcţia construită de către o persoană care nu este proprietarul terenului înregistrat, în baza unui drept apărut înainte de 1 martie 2019, indiferent dacă aceasta a fost recepţionată înainte sau după data respectivă, şi dreptul de proprietate al beneficiarului (investitorului) asupra construcţiei vor putea fi înregistrate dacă, suplimentar la documentele ce confirmă recepţia:

a) se prezintă documentele de atribuire a terenului pentru construcţie, emise până la 1 martie 2019, prevăzute de legislaţie la momentul atribuirii terenului şi dacă, potrivit acestora, nu urma a fi încheiat un contract; sau

b) anterior sau concomitent, se înregistrează în folosul beneficiarului (investitorului) construcţiei un drept asupra terenului (folosinţă, locaţiune cu drept de a construi) în temeiul actului administrativ emis sau al contractului încheiat înainte de 1 martie 2019.

(1³) Construcţia construită de unul sau de unii dintre coproprietarii terenului se va înregistra ca proprietate a coproprietarului indicat în actul de recepţie ca investitor dacă actul de recepţie este întocmit până la 1 martie 2019 sau dacă autorizaţia pentru construcţie este eliberată până la această dată. Pentru înregistrarea construcţiei construite după data de 1 martie 2019, în baza actelor emise după această dată, ca proprietate a unui sau a unor coproprietari ai terenului, se va prezenta şi declaraţia de renunţare la accesiune a celorlalţi coproprietari ai terenului ale căror drepturi sunt înregistrate în registrul bunurilor imobile.

(2) Construcţia nefinalizată se înregistrează cu respectarea condiţiilor pentru înregistrarea dreptului asupra terenului prevăzute la alin.(1) – (1²) şi corespunzător a condiţiilor prevăzute la alin.(1³), la prezentarea autorizaţiei pentru construcţie şi a avizului tehnic elaborat de către experţi tehnici atestaţi ce confirmă gradul de executare a construcţiei şi corespunderea lucrărilor de construcţie cu documentaţia de proiect. Gradul de executare a construcţiei nefinalizate, supusă înregistrării, constatat de expertul tehnic atestat, nu trebuie să fie mai mic de nivelul planşeului la cota 0.000.

(3) Înregistrarea în registrul bunurilor imobile a caselor de locuit individuale şi a anexelor gospodăreşti înregistrate pînă la data intrării în vigoare a Legii nr.835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului în registrele de evidenţă a gospodăriilor, ţinute de primării, poate fi efectuată în temeiul extrasului din aceste registre.

[Art.40⁴ modificat prin Legea nr.291 din 13.12.2024, în vigoare 03.02.2025]

 

Articolul 40⁵. Înregistrarea bunurilor imobile în proces de construcţie

(1) Este posibilă înregistrarea construcţiei viitoare, a unităţilor în condominiu (încăperilor izolate) din cadrul construcţiei viitoare şi a dreptului de proprietate asupra acestora. Construcţiei viitoare, precum şi unităţilor în condominiu din cadrul acesteia li se atribuie numere cadastrale. La înregistrarea construcţiei viitoare sau a unităţilor în condominiu din cadrul acesteia, în registrul bunurilor imobile se aplică menţiunea „bun viitor”.

(2) Dacă, potrivit autorizaţiei de construire şi documentaţiei de proiect, s-a autorizat construirea unei clădiri cu încăperi izolate, la solicitarea proprietarului sau a superficiarului, clădirea şi terenul aferent se înregistrează sub formă de condominiu. În subcapitolul II al capitolelor A şi B din registrul bunurilor imobile se înscrie menţiunea „condominiu”, totodată datele privind proprietarul construcţiei viitoare nu se înscriu. În cazul în care, potrivit actului de constituire a condominiului, din condominiu face parte doar dreptul de superficie, dreptul proprietarului terenului rămâne înscris, iar menţiunea „condominiu” se înscrie în subcapitolul III.

(3) Încăperile izolate din cadrul construcţiei viitoare pot fi înregistrate numai dacă viitoarea construcţie este înregistrată sub formă de condominiu. Dreptul de proprietate al beneficiarului construcţiei (cel ce asigură construirea bunului) asupra încăperilor izolate, în acest caz, se înregistrează la momentul înregistrării condominiului.

(4) Actele juridice referitoare la încăperile izolate din cadrul construcţiilor viitoare pot fi efectuate numai după înregistrarea acestora la capitolul C cu număr cadastral separat. În cazul vânzării de către beneficiar a încăperii izolate, dreptul cumpărătorului se înregistrează provizoriu.

(5) Concomitent cu înregistrarea unităţilor în condominiu din cadrul construcţiei viitoare, se înregistrează cota respectivă a proprietarului unităţii în condominiu în bunurile comune în condominiu, dacă este stabilită mărimea cotei.

(6) Construcţia viitoare se înregistrează, după înregistrarea dreptului asupra terenului în condiţiile prevăzute la art.40⁴ alin.(1)–(1²), la prezentarea autorizaţiei de construire şi a planului general din proiectul de execuţie. În cazul în care se solicită înregistrarea încăperilor izolate din cadrul construcţiei viitoare, se prezintă şi proiectul construcţiei, care conţine planurile pe etaje ale încăperilor, aprobat în modul stabilit, şi actul de constituire a condominiului.

(7) Actul de constituire a condominiului va conţine informaţia prevăzută de Legea nr.187/2022 cu privire la condominiu.

(7¹) În cazul în care terenul este deţinut de beneficiarul cu drept de superficie, actul de constituire a condominiului se semnează de superficiar, fără a fi necesară semnarea acesteia de către proprietarul terenului.

(7²) Pentru înregistrarea noilor unităţi, pentru modificarea sau radierea celor înscrise ca rezultat al modificării proiectului construcţiei, beneficiarul construcţiei prezintă proiectul modificat al acesteia, aprobat în modul stabilit, o nouă autorizaţie de construire pentru cazurile prevăzute la art.152 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi actul de modificare a actului de constituire a condominiului, care să includă modificările, inclusiv recalcularea cotelor-părţi din părţile comune aferente fiecărei unităţi, dacă este cazul.

(8) Transferul dreptului de proprietate asupra construcţiei viitoare/construcţiei înregistrate sub formă de condominiu, inclusiv asupra încăperilor izolate/unităţilor din cadrul acestora, va fi înregistrat în registrul bunurilor imobile.

(9) Prevederile prezentului articol se aplică construcţiilor nefinalizate în măsura în care legea nu prevede altfel, precum şi locurilor de parcare din clădire.

[Art.40⁵ modificat prin Legea nr.291 din 13.12.2024, în vigoare 30.01.2025]

[Art.40⁵ modificat prin Legea nr.372 din 15.12.2023, în vigoare 29.01.2024]

 

Articolul 40⁶. – abrogat.

 

Articolul 40⁷. Înregistrarea pieirii fortuite sau distrugerii (demolării) bunului imobil

(1) În cazul în care bunul imobil îşi încetează existenţa prin pieire fortuită sau distrugere (demolare), concomitent cu înregistrarea privind încetarea existenţei bunului imobil în registrul bunurilor imobile se radiază toate drepturile reale şi grevările referitoare la acel bun imobil.

(2) Înregistrarea privind încetarea existenţei bunului imobil se face în temeiul documentelor ce confirmă faptul pieirii fortuite sau distrugerii (demolării) bunului imobil.

 

Articolul 40⁸. Înregistrarea superficiei

(1) Superficia se înregistrează în temeiul:

a) actului juridic autentificat notarial, hotărârii judecătoreşti irevocabile, certificatului de moştenitor sau actului administrativ, în cazurile prevăzute de lege, prin care se dispune constituirea, modificarea sau transmiterea superficiei;

b) actului juridic autentificat notarial prin care proprietarul terenului şi al construcţiei situate pe acesta a dispus doar de construcţie;

c) actului juridic autentificat notarial prin care proprietarul terenului şi a construcţiei situate pe acesta a dispus atât de teren, cât şi de construcţie, dar în favoarea unor persoane diferite;

d) declaraţiei autentificate notarial prin care proprietarul terenului renunţă la dreptul de a invoca accesiunea în cazul în care altcineva a construit pe terenul său. Superficia se înregistrează în favoarea beneficiarului construcţiei (investitorului) sau celui căruia beneficiarul i-a transmis dreptul de proprietate asupra construcţiei.

(2) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.b) – d), superficia se înregistrează chiar dacă în actul justificativ nu este stipulat expres constituirea superficiei. Înregistrarea superficiei în cazurile prevăzute la alin.(1) lit.b) – d) se face la cererea scrisă a solicitantului, cu prezentarea planului geometric cu indicarea părţii din teren asupra căreia este instituită superficia, recepţionat în modul stabilit, sau cu prezentarea declaraţiei proprietarului terenului privind grevarea întregului teren cu superficie.

(3) Superficia se înregistrează cu indicarea în registrul bunurilor imobile a duratei pentru care a fost constituită.

(4) Concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate după noul titular ca rezultat al înstrăinării construcţiei de către superficiar către un terţ, se va înregistra şi superficia după noul titular, chiar dacă în actul justificativ nu este stipulat expres transmiterea superficiei. Dacă superficiarul nu înstrăinează toate construcţiile înregistrate, pentru înregistrarea superficiei după noul titular şi modificarea întinderii superficiei deţinute de primul titular se va prezenta planul geometric al terenului cu indicarea părţilor din teren grevate cu superficie.

(5) Superficia se radiază:

a) la cererea persoanei interesate, în cazul stingerii superficiei prin expirarea termenului pentru care a fost constituită, sau cu acordul superficiarului, în cazul rezoluţiunii contractului prin care s-a instituit superficia. Dacă este înregistrată ipotecă asupra dreptului de superficie, asupra construcţiei înregistrate ca proprietate a superficiarului, ipoteca se radiază cu acordul creditorului ipotecar. Dacă se prezintă actul juridic prin care proprietarul terenului preia obligaţiile din contractul de ipotecă, ipoteca se transcrie la teren cu aceleaşi date. Alte drepturi reale limitate se radiază concomitent cu radierea superficiei, dacă nu se prezintă alte acte. Contractele de locaţiune şi arendă încheiate de superficiar rămân notate;

b) concomitent cu înregistrarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului de către superficiar ori a dobândirii dreptului de proprietate a construcţiei de către proprietarul terenului, ori a dobândirii de către un terţ a ambelor bunuri. Temei pentru radierea superficiei vor servi documentele prin care s-a dobândit proprietatea. Ipotecile înregistrate se menţin aşa cum sunt;

c) concomitent cu radierea construcţiei, ca rezultat al distrugerii (demolării), dacă actul justificativ prevede expres stingerea superficiei în cazul pieirii construcţiei.

(6) Reglementările privind înregistrarea superficiei se aplică corespunzător în cazul în care se solicită înregistrarea dreptului de proprietate asupra plantaţiei perene plantate de o altă persoană decât proprietarul terenului.

(7) Superficia legală instituită conform art.27 al Legii 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova asupra terenului proprietate privată, în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat la capitolul B (cu excepţia construcţiilor provizorii), se înregistrează:

a) dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are la data de 1 martie 2019 un drept de posesie sau de folosinţă (locaţiune, arendă), născut din lege sau contract, altul decât un drept de superficie. Dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are dreptul menţionat doar asupra unei părţi din teren, superficia se va înregistra doar asupra acelei părţi, potrivit planului geometric cu indicarea părţii, recepţionat în modul stabilit. Dacă dreptul de posesie sau de folosinţă este înregistrat concomitent cu înregistrarea superficiei, dreptul menţionat se radiază. Dreptul de posesie sau de folosinţă trebuie să existe la data de 1 martie 2019, chiar dacă la data depunerii cererii s-a stins. Dacă contractul prin care a fost constituit dreptul de posesie sau de folosinţă ori legea stabilesc că, după expirarea termenului prevăzut în contract sau lege, proprietarul terenului devine proprietar şi al bunului imobil înregistrat separat la capitolul B, termenul dat se va indica în registrul bunurilor imobile ca durată a superficiei. La expirarea termenului, la cerere, dreptul de superficie se va radia, iar bunul imobil înregistrat separat la capitolul B se va înregistra ca proprietate a proprietarului terenului;

b) dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B nu are niciun drept asupra terenului, pentru înregistrarea superficiei se va prezenta planul geometric al terenului cu indicarea părţii din teren asupra căreia se instituie superficia, semnat de proprietarul terenului şi recepţionat în modul stabilit, ori se va prezenta declaraţia autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului, prin care proprietarul terenului consimte că superficia legală se instituie asupra întregului teren.

(8) Durata superficiei legale instituite conform art.27 al Legii nr.1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova se va indica în registrul bunurilor imobile la prezentarea actului justificativ care prevede durata superficiei, cu excepţia prevăzută la alin.(7) lit.a).

(9) Superficia legală instituită conform art.29 al Legii 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova asupra terenului proprietatea statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat la capitolul B (cu excepţia construcţiilor provizorii), se înregistrează:

a) dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are la data de 1 martie 2019 un drept de locaţiune cu drept de construire asupra terenului, de concesiune, de posesie sau de folosinţă asupra terenului. Dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B are dreptul menţionat doar asupra unei părţi din teren, superficia se va înregistra doar asupra acelei părţi, potrivit planului geometric cu indicarea părţii asupra căreia se instituie superficia, recepţionat în modul stabilit. Dacă contractul, actul administrativ sau legea stabilesc că, după expirarea termenului indicat în act sau în lege, proprietarul terenului devine proprietar şi al bunului imobil înregistrat separat la capitolul B, termenul dat se va indica în Registru ca durată a superficiei. Dreptul de posesie sau de folosinţă trebuie să existe la data de 1 martie 2019, chiar dacă la data depunerii cererii s-a stins. Dacă dreptul de locaţiune, de posesie sau de folosinţă nu este înregistrat, pentru înregistrarea superficiei legale se va prezenta originalul actului justificativ al locaţiunii, concesiunii, posesiei, folosinţei şi confirmarea scrisă a autorităţii care administrează terenul proprietate publică privind existenţa raportului juridic la data de 1 martie 2019. Pentru înregistrarea superficiei, datele din actele justificative ale dreptului, care nu a fost înregistrat, privind suprafaţa, amplasarea terenului trebuie să corespundă cu terenul înregistrat, în caz contrar, superficia se va înregistra conform condiţiilor prevăzute la lit.b);

b) în cazul în care proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B nu are niciun drept asupra terenului, la prezentarea planului geometric al terenului cu indicarea părţii din teren asupra căreia se instituie superficia, semnat de către autoritatea publică locală, pentru terenurile unităţilor administrativ-teritoriale, sau de către autoritatea publică centrală care administrează terenurile proprietatea statului, pentru terenurile statului, şi recepţionat în modul stabilit. În cazul în care superficia se instituie asupra întregului teren, se prezintă confirmarea scrisă a autorităţilor menţionate. Confirmarea nu este necesară în cazul în care terenul este înregistrat pe perimetrul soclului clădirii.

(10) Dacă pe teren sunt amplasate mai multe construcţii deţinute în proprietate de către proprietari diferiţi, pentru înregistrarea superficiei se va prezenta planul geometric al terenului cu indicarea părţii din teren asupra căreia se instituie superficia.

(11) Dacă proprietarul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B la data de 1 martie 2019 a înstrăinat bunul după această dată fără a solicita înregistrarea superficiei legale, dobânditorul bunului imobil înregistrat separat la capitolul B poate solicita înregistrarea superficiei legale corespunzător condiţiilor pe care le întruneşte.

(12) În condiţiile prevăzute la alin.(9) lit.b), superficia legală se va înregistra în cazul în care proprietarii bunurilor privatizate sau ai întreprinderilor private deţin acte de posesiune şi folosinţă a terenurilor aferente, anulate conform art.53 alin.(2) din Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

(13) Înregistrarea superficiei legale în folosul proprietarilor încăperilor izolate, locurilor de parcare, înregistrate la capitolul C, se face la cererea asociaţiei de coproprietari în condominiu sau la cererea a cel puţin unui proprietar al bunului imobil înregistrat la capitolul C, cu condiţia că la capitolul B construcţia este înscrisă sub formă de condominiu. Prevederile de la alin.(7) – (12) se aplică corespunzător. Înscrierea în registrul bunurilor imobile se efectuează conform art.40³ alin.(2).

 

Articolul 40⁹. Înregistrarea drepturilor în baza contractului de societate civilă

(1) Pentru înregistrarea în baza contractului de societate civilă a drepturilor care se supun înregistrării, contractul trebuie să fie autentificat notarial.

(2) Dacă contribuţia la societatea civilă constă din drepturi înregistrate, cu excepţia cazului când contractul prevede altfel, dreptul se înregistrează în favoarea tuturor participanţilor potrivit cotelor stabilite în contract.

 

Articolul 41. Înregistrarea dreptului asupra bunului imobil al persoanelor juridice

(1) Dacă legea nu prevede altfel, înregistrarea dreptului de proprietate sau altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile ale persoanei juridice constituite se efectuează în temeiul actelor de constituire, care prevăd transmiterea bunului imobil sau a dreptului patrimonial în patrimoniul persoanei juridice, al actului de predare-primire şi al deciziei privind înregistrarea persoanei juridice, dacă legea cere înregistrarea persoanei juridice într-un registru.

(2) Bunul imobil sau dreptul patrimonial dobândit prin efectul reorganizării (contopirii, absorbţiei, divizării, separării, transformării) persoanei juridice se înregistrează în temeiul înscrierii privind succesiunea în drepturi din actele de constituire ale noii persoane juridice, al actului de transmitere sau al bilanţului de repartiţie, care identifică bunurile imobile sau drepturile patrimoniale dobândite, şi al deciziei privind înregistrarea reorganizării, dacă legea cere înregistrarea persoanei juridice într-un registru.

(3) În cazul dizolvării persoanei juridice, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil ale noilor proprietari se efectuează în baza documentelor, perfectate în modul stabilit, cu privire la împărţirea, distribuirea sau transmiterea bunurilor persoanei juridice dizolvate. Dacă legea nu prevede altfel, înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile transmise membrilor persoanei juridice dizolvate se efectuează, după radierea persoanei juridice din registrul de publicitate corespunzător, în temeiul actului care conţine repartizarea activelor şi individualizează bunurile imobile sau drepturile patrimoniale care se transmit, aprobat în modul stabilit, şi al actului de predare-primire.

(4) – abrogat.

 

Articolul 41¹. Înregistrarea dreptului de proprietate în temeiul contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole întocmite în formă scrisă

(1) Contractele de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole, întocmite în conformitate cu prevederile art.3 alin.(5) din Legea nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, în formă scrisă, pot fi prezentate pentru înregistrare doar dacă, în prealabil, în registrul bunurilor imobile a fost înregistrat dreptul de proprietate al persoanei care înstrăinează bunul.

(2) Pentru înregistrarea contractelor menţionate la alin.(1), persoanele care au semnat contractul se prezintă personal în faţa registratorului şi depun cererea de înregistrare. Semnatarii trebuie să confirme în scris, prin declaraţie pe propria răspundere, că contractul a fost semnat de către ei, că persoana/persoanele care înstrăinează bunul imobil sînt unicii proprietari ai acestuia, că părţile dispun de capacitatea de exerciţiu sau juridică necesară pentru semnarea contractului.

(3) Se acceptă pentru înregistrare doar contractele întocmite ca un singur document. Dacă contractul este expus pe mai multe file, fiecare dintre acestea este semnată de părţile contractante, iar apoi filele sînt cusute, numerotate şi sigilate cu sigiliul registratorului. Răspunderea pentru informaţii false sau incomplete o poartă persoana care a comunicat aceste informaţii.

(4) Persoana care vinde terenul anexează la cerere documentele care confirmă dreptul de proprietate asupra terenului agricol şi certificatul Serviciului Fiscal de Stat privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget aferente bunurilor respective.

(5) Registratorul verifică corespunderea documentelor prezentate cu prevederile prezentei legi.

 

Articolul 42. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile proprietate publică

(1) Dreptul de folosinţă asupra terenurilor statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, dreptul de administrare sau de gestiune economică asupra bunurilor imobile proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, a persoanelor juridice de drept public, a întreprinderilor de stat sau municipale se înregistrează în temeiul actelor administrative sau al altor acte justificative prin care se constituie sau se transmit aceste drepturi, concomitent sau ulterior înregistrării dreptului de proprietate al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

(1¹) Dacă dreptul corespunzător se referă doar la o parte din bunul imobil, pentru înregistrare se prezintă şi planul geometric al bunului cu indicarea părţii la care acesta se referă.

(2) Dacă bunurile imobile proprietate publică au fost transmise pentru a fi demolate, drepturile asupra acestora nu se supun înregistrării în registrul bunurilor imobile.

 

Articolul 42¹. Înregistrarea clădirilor în care toate încăperile izolate sunt înregistrate

(1) Clădirile, inclusiv cele locative, asupra cărora este înscris în registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, în care toate încăperile izolate sunt înregistrate, la cererea a cel puţin unuia dintre proprietarii încăperilor izolate sau a asociaţiei coproprietarilor în condominiu, se vor înregistra sub formă de condominiu.

(2) Actul de constatare care atestă că toate încăperile izolate, cu excepţia spaţiilor de folosinţă comună, sunt înregistrate în registrul bunurilor imobile, întocmit în modul stabilit de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile, serveşte drept temei pentru radierea înscrierii despre dreptul de proprietate al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale asupra clădirii şi pentru înregistrarea clădirii sub formă de condominiu.

(3) Înregistrarea cotelor-părţi din părţile comune, aferente fiecărei încăperi izolate, se efectuează, concomitent pentru toate încăperile izolate, la cererea tuturor proprietarilor de încăperi izolate, în baza acordului încheiat între aceştia, sau la cererea asociaţiei coproprietarilor în condominiu, în baza procesului-verbal al adunării generale, care conţine mărimea cotelor-părţi din părţile comune ale clădirii.

(4) Clădirile asupra cărora dreptul de proprietate al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale este înscris în registrul bunurilor imobile, în care nu există spaţii de folosinţă comună şi în care suprafaţa încăperilor izolate înregistrate ca proprietate privată a aceleiaşi persoane constituie suprafaţa totală a clădirii, se vor înregistra, la cerere, ca proprietate a proprietarului încăperilor izolate. Înregistrarea se va efectua în temeiul actelor justificative în baza cărora a fost înregistrat dreptul asupra încăperilor izolate şi al actului de constatare care confirmă lipsa spaţiilor de folosinţă comună şi faptul că suprafaţa încăperilor izolate înregistrate constituie suprafaţa totală a clădirii. Înscrierea despre încăperile izolate se va radia.

 

Articolul 43. Notarea drepturilor de folosinţă, locaţiune/arendă

(1) Drepturile de folosinţă şi de locaţiune asupra bunurilor imobile, instituite pe un termen mai mare de 3 ani, precum şi drepturile de arendă asupra terenurilor şi asupra altor bunuri agricole, instituite pe un termen mai mare de 5 ani, sînt supuse notării obligatorii. La cererea titularilor, drepturile de locaţiune/arendă pot fi notate şi în cazul unor termene mai mici decît cele prevăzute de prezentul alineat. În cazul prelungirii sau modificării termenelor drepturilor de folosinţă, locaţiune/arendă, la organul cadastral teritorial se prezintă actele justificative în acest sens.

(2) În cazul transmiterii în folosinţă, locaţiune/arendă a unei părţi din bunul imobil, la contractul prezentat odată cu cererea de notare se anexează planul terenului şi/sau planul construcţiei pe etaje sau al părţii din ea care se transmite în folosinţă, se închiriază/arendează (subarendează). Cererea de notare a dreptului de folosinţă, locaţiune/arendă (subarendă) trebuie să fie semnată de ambele părţi ale contractului.

(3) Înscrierea despre folosinţă, locaţiune/arendă se radiază la cererea uneia dintre părţi:

a) în cazul expirării termenului indicat în înscriere;

b) la îndeplinirea condiţiei specificate în contract;

c) în cazul rezoluţiunii contractului. Dacă contractul este rezolvat prin notificare unilaterală, radierea se face doar cu consimţământul scris al celeilalte părţi;

d) la decizia instanţei de judecată;

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

 

Articolul 44. Înregistrarea ipotecii

(1) Înregistrarea ipotecii convenţionale se efectuează în baza cererii depuse în condiţiile art.30¹ sau, în alte cazuri decât cele prevăzute la art.30¹, în baza cererii debitorului ipotecar ori a creditorului ipotecar, după înregistrarea drepturilor patrimoniale ale debitorului ipotecar asupra bunului imobil. La cerere se anexează contractul de ipotecă împreună cu documentele indicate în contract. În cazul în care contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil şi contractul de ipotecă au fost încheiate concomitent, dreptul de proprietate şi ipotecă se înregistrează în mod succesiv.

(2) Înregistrarea ipotecii legale se efectuează:

a) în cazul creanţelor statului pentru sumele datorate conform legislaţiei fiscale şi vamale, la cererea organului fiscal sau vamal, în baza avizului privind constituirea ipotecii legale, în care se indică numerele cadastrale ale bunurilor imobile, după caz, drepturile patrimoniale care se grevează, temeiul creanţei şi mărimea ei. La aviz se anexează copia autentificată a hotărârii judecătoreşti definitive sau actul ce confirmă creanţele statului faţă de debitor apărute în baza legislaţiei fiscale sau vamale şi dovada aducerii la cunoştinţă debitorului a avizului;

b) în cazul creanţelor rezultate dintr-o hotărâre judecătorească, la cererea creditorului, în baza avizului privind constituirea ipotecii legale, în care se indică numerele cadastrale ale bunurilor imobile, după caz, drepturile patrimoniale care se grevează şi mărimea creanţei. La aviz se anexează copia autentificată a hotărârii judecătoreşti definitive şi dovada aducerii la cunoştinţă debitorului a avizului.

(2¹) Dacă bunurile imobile sau drepturile patrimoniale pentru care se constituie ipoteca legală sunt deja grevate cu ipotecă convenţională, aceasta constituie temei de refuz al înregistrării, dacă contractul de ipotecă nu prevede altfel. În cazul bunurilor imobile înregistrate în proprietate comună în devălmăşie sau pentru care este notată calitatea de bun comun al soţilor, dacă conform actelor justificative nu toţi coproprietarii sunt debitori, cererea privind înregistrarea ipotecii legale se depune după stabilirea şi înregistrarea cotelor-părţi din bunul comun conform legislaţiei.

(3) La înregistrarea ipotecii, se indică datele despre creditorul ipotecar şi despre obiectul ipotecii, termenul de acţiune al acesteia dacă este stabilit şi suma obligaţiei garantate prin ipotecă.

(4) În cazul în care, conform condiţiilor ipotecii, debitorului ipotecar îi este interzis să dispună de bunul imobil ipotecat, în registrul bunurilor imobile se notează interdicţiile.

(4¹) Cesiunea ipotecii se înregistrează în baza contractului de cesiune a creanţei. În cazul în care, conform legislaţiei aplicabile ipotecii, cesiunea ipotecii este valabilă doar cu acordul debitorului ipotecar şi contractul de cesiune a creanţei nu este autentificat notarial, pentru înregistrarea cesiunii ipotecii se va prezenta şi acordul scris al debitorului ipotecar.

(4²) Dacă a avut loc subrogarea în drepturile creditorului ipotecar, dreptul de ipotecă al noului titular se va înregistra în temeiul actelor iniţiale privind constituirea ipotecii, al copiilor documentelor ce confirmă plata creanţei garantate către creditorul ipotecar, al declaraţiei creditorului ipotecar înregistrat, care confirmă plata creanţei garantate de către persoana ce pretinde subrogarea şi care consimte expres la radierea dreptului său de ipotecă ca urmare a subrogării.

(4³) În cazul în care pe terenul ipotecat este construită o construcţie de către proprietarul terenului, la cererea creditorului ipotecar sau a debitorului ipotecar, concomitent cu înscrierea construcţiei în registrul bunurilor imobile, cu achitarea taxei pentru înregistrare, se va înregistra dreptul de ipotecă în temeiul actului juridic prin care a fost ipotecat terenul. Tot astfel se va proceda şi în cazul în care dreptul de superficie este ipotecat şi titularul dreptului de superficie construieşte o construcţie sau înregistrează o plantaţie perenă.

(4⁴) Dacă, la 1 martie 2019 sau după această dată, terenul şi bunul imobil înregistrat separat în capitolul B devin proprietate a aceleiaşi persoane şi terenul sau bunul imobil înregistrat separat sunt grevate cu drept de ipotecă, ipoteca se extinde în condiţiile art.26 din Legea nr.1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova. La cererea creditorului ipotecar sau a debitorului ipotecar, cu achitarea taxei pentru înregistrare, înscrierea despre ipotecă se va efectua în temeiul actului juridic prin care a fost ipotecat terenul sau bunul imobil înregistrat separat în capitolul B.

(5) La cererea creditorului ipotecar, în registrul bunurilor imobile se notează faptul transmiterii bunului ipotecat în posesia creditorului ipotecar în baza documentelor justificative. Existenţa sechestrelor şi interdicţiilor nu constituie temei de refuz în notarea posesiei creditorului ipotecar.

(6) Ipoteca se radiază în baza cererii creditorului ipotecar, depusă la ghişeu sau prin intermediul unui serviciu electronic, a cererii oricărei persoane interesate, cu acordul scris al creditorului ipotecar, a hotărîrii irevocabile a instanţei de judecată sau în alte temeiuri prevăzute de lege.

(7) În cazul vânzării bunului ipotecat sau al achiziţionării bunului de către creditorul ipotecar, ca urmare a executării dreptului de ipotecă, ipoteca, sechestrele şi interdicţiile aplicate de instanţele de judecată în litigiile legate de executarea dreptului de ipotecă, aplicate de executori judecătoreşti sau de alte autorităţi, indiferent dacă sunt sau nu legate de executarea dreptului de ipotecă, cu excepţia măsurilor de asigurare aplicate de organele de urmărire penală, se radiază la cerere, concomitent cu înregistrarea dreptului cumpărătorului. Radierea se face în temeiul confirmării vânzării, emisă de către creditorul ipotecar, care conţine informaţia despre vânzarea bunului şi indică ipotecile şi măsurile de asigurare care s-au stins în urma vânzării.

[Art.44 completat prin Legea nr.372 din 15.12.2023, în vigoare 29.01.2024]

[Art.44 modificat prin Legea nr.321 din 09.11.2023, în vigoare 22.12.2023]

 

Articolul 45. Înregistrarea servituţilor

(1) Servituţile se înregistrează la cererea proprietarului bunului imobil sau a persoanei în a cărei favoare este stabilită servitutea.

(2) Servituţile se înregistrează în baza următoarelor documente referitoare la stabilirea servituţilor:

a) contractul încheiat în modul stabilit;

b) decizia proprietarului la formarea bunurilor imobile. Servitutea constituită prin destinaţia stabilită de proprietar se înregistrează concomitent cu dobîndirea dreptului de proprietate asupra unuia din bunuri de către altă persoană;

c) hotărîrii instanţei de judecată – pentru servituţile dobîndite prin uzucapiune.

(3) La documente, în care sînt indicate: conţinutul, termenul de acţiune, datele despre persoanele în a căror favoare este stabilită servitutea, se anexează planul terenului, în care se indică hotarele, şi/sau planul construcţiei, în care se indică sfera de acţiune a servituţii.

(4) Servitutea se înscrie atît la bunul imobil dominant – în subcapitolul I al registrului, cît şi la bunul imobil aservit – în subcapitolul III al registrului.

(5) Servitutea se radiază:

a) în baza cererii scrise a autorităţii care administrează terenul expropriat, dacă servitutea s-a stins ca urmare a exproprierii terenului aservit;

b) în baza actelor ce confirmă consolidarea, expirarea termenului sau în baza acordului autentificat notarial privind rezoluţiunea contractului, sau a declaraţiei unilaterale de rezoluţiune şi a acordului celeilalte părţi, dacă servitutea s-a stins prin consolidare, prin expirare a termenului pentru care a fost constituită sau în rezultatul rezoluţiunii contractului;

c) în baza declaraţiei proprietarului terenului aservit, dată în forma prevăzută la art.38 alin.(1), pentru alte cazuri de stingere.

 

Articolul 46. Notarea calităţii de fiduciar al titularului dreptului înregistrat

(1) Notarea calităţii de fiduciar al titularului dreptului înregistrat în registrul bunurilor imobile şi, după caz, înregistrarea dreptului supus înregistrării în folosul fiduciarului se fac la cerere, în temeiul unora din următoarele documente, din care să reiasă cert calitatea de fiduciar:

a) contractul de fiducie, autentificat notarial;

b) declaraţia de fiducie, autentificată notarial, dacă constituitorul este unicul fiduciar;

c) actul de primire-predare a bunului sau a dreptului patrimonial, autentificat notarial, în care se face trimitere la contractul de fiducie;

d) declaraţia de afectare a dreptului la fiducie, autentificată notarial, în care se face trimitere la declaraţia de fiducie.

(2) Dacă, potrivit actelor de constituire a fiduciei, fiduciarului i-a fost transmis şi dreptul patrimonial, înscrierile în registrul bunurilor imobile se efectuează în mod succesiv.

(3) Dacă în actul depus la organul cadastral teritorial, prevăzut la alin.(1), sunt determinaţi beneficiarii fiduciei, în registrul bunurilor imobile se înscriu datele de identitate ale acestora şi calitatea lor de beneficiari ai fiduciei.

(4) Dacă actul depus la organul cadastral teritorial, prevăzut la alin.(1), conţine o clauză de interdicţie de înstrăinare sau o altă interdicţie pentru fiduciar, aceasta se va nota din oficiu în registrul bunurilor imobile.

(5) În afară de alte cazuri prevăzute de lege, notarea calităţii de fiduciar se radiază concomitent cu înregistrarea transmiterii, pe bază de act autentic, a dreptului înregistrat către beneficiarul fiduciei, constituitorul fiduciei sau alt fiduciar.

 

Articolul 46¹. Notarea acţiunii în justiţie

(1) Acţiunea în justiţie se notează:

a) la cererea scrisă a reclamantului, în care se indică expres acţiunea în justiţie solicitată spre notare, la care se anexează cererea de chemare în judecată sau cererea de intentare a procesului de insolvabilitate, sau cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, sau cererea de arbitrare, sau cererea de revizuire a hotărârii judecătoreşti în baza căreia s-a efectuat înregistrarea, pe care este aplicată ştampila de intrare ori anexată altă dovadă de recepţie, în funcţie de modalitatea de expediere. Reclamantul poate solicita notarea acţiunii dacă acţiunea vizează bunul sau dreptul înregistrat. Registratorul verifică dacă acţiunea în justiţie solicitată spre notare este formulată în cererea de chemare în judecată. Pentru notarea acţiunii în justiţie, registratorul va selecta din clasificatorul sistemului informaţional tipul corespunzător al acesteia. Cererea de chemare în judecată se indică în registrul bunurilor imobile ca temei pentru efectuarea notării;

b) din oficiu, în baza încheierii instanţei de judecată prin care s-a dispus notarea acţiunii în justiţie;

c) din oficiu, în baza cererii de chemare în judecată, expediată de către instanţa de judecată, atunci când prin acţiune se contestă decizia registratorului.

(2) Dacă cererea privind notarea acţiunii în justiţie este depusă de avocat, la cerere se anexează şi copia mandatului avocatului.

(3) Notarea acţiunii în justiţie se radiază:

a) la cererea persoanei care a solicitat notarea sau a succesorului său procesual;

b) la cererea oricărei persoane interesate, în baza încheierii instanţei de judecată de radiere a notării sau a hotărârii definitive a instanţei de judecată de admitere a acţiunii de rectificare a notării;

c) la cererea oricărei persoane interesate, în baza încheierii irevocabile a instanţei de refuz de primire a cererii, de restituire a cererii, de încetare a procesului, de scoatere a cererii de pe rol, de anulare a ordonanţei judecătoreşti, în baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de respingere a cererii de intentare a procesului de insolvabilitate, precum şi a hotărârii irevocabile a instanţei de judecată prin care s-a soluţionat fondul acţiunii.

 

Articolul 46². Notarea începerii urmăririi penale

(1) Notarea începerii urmăririi penale în privinţa unei infracţiuni săvârşite printr-o înregistrare, printr-o înregistrare provizorie sau notare în registrul bunurilor imobile ori care este urmarea unei infracţiuni se va nota la cererea scrisă a organului de urmărire penală, în baza ordonanţei privind efectuarea urmăririi penale.

(2) Radierea notării începerii urmăririi penale se va efectua la cererea organului de urmărire penală ori a oricărei persoane interesate, în baza ordonanţei organului de urmărire penală care dispune încetarea urmăririi penale ori scoaterea de sub urmărire penală sau în baza hotărârii judecătoreşti definitive care dispune încetarea procesului penal sau achitarea.

 

Articolul 46³. Notarea aportului de folosinţă la capitalul social al unei societăţi comerciale

(1) Folosinţa dreptului înregistrat adusă ca aport la capitalul social al societăţii comerciale se va nota în baza actelor de constituire care prevăd transmiterea folosinţei bunului în capitalul social al societăţii comerciale, a actului de predare-primire şi a deciziei privind înregistrarea de stat a persoanei juridice sau a modificărilor la actele de constituire privind majorarea capitalului social.

(2) Radierea notării se va efectua în baza modificărilor la actele de constituire prin care s-a exclus folosinţa bunului din capitalul social al societăţii comerciale, a deciziei privind înregistrarea de stat a acestor modificări şi a actului de predare-primire.

 

Articolul 46⁴. Notarea antecontractului

(1) Antecontractul care are ca obiect un drept supus înregistrării se va nota în registrul bunurilor imobile în baza actului justificativ dacă promitentul îl încheie în calitate de titular al dreptului înregistrat.

(2) Notarea antecontractului se va radia la cererea persoanei interesate, în baza:

a) declaraţiei, care conţine consimţământul titularului notării, autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului;

b) cererii scrise, dacă prin antecontract s-a stipulat o opţiune şi termenul pentru exercitarea opţiunii a expirat.

(3) Notarea antecontractului se va radia din oficiu:

a) la înregistrarea dreptului în folosul beneficiarului antecontractului;

b) la înregistrarea drepturilor dobândite de către un terţ ca urmare a vânzării/transmiterii silite, dacă actele privind vânzarea/transmiterea silită nu prevăd altceva.

 

Articolul 46⁵. Notarea dreptului de preemţiune

(1) Dreptul de preemţiune se notează în baza contractului autentificat notarial care prevede dreptul de preemţiune asupra dreptului înregistrat.

(2) Dreptul de preemţiune se radiază, la cererea persoanei interesate, în cazul:

a) decesului titularului dreptului de preemţiune, dacă, potrivit contractului privind naşterea dreptului de preemţiune, acesta nu trece la succesori;

b) expirării termenului pentru care a fost constituit, dacă a fost constituit pentru un anumit termen şi dacă nu a fost notată, la cererea titularului dreptului de preemţiune, o acţiune în justiţie privind dobândirea drepturilor şi a obligaţiilor de cumpărător.

(3) Dreptul de preemţiune se radiază din oficiu:

a) concomitent cu înregistrarea dreptului înregistrat în folosul titularului dreptului de preemţiune;

b) la înregistrarea dreptului dobândit de către un terţ ca urmare a vânzării/transmiterii silite;

c) la înregistrarea dreptului în baza contractului autentificat notarial cu un terţ, dacă contractul stipulează că titularul dreptului de preemţiune nu a exercitat acest drept de preemţiune.

 

Articolul 46⁶. Notarea interdicţiei de înstrăinare sau grevare a unui drept înregistrat, stipulată în contract sau testament (clauza de inalienabilitate)

(1) Clauza de inalienabilitate se notează la cerere atunci când este prevăzută întru-un contract translativ de proprietate sau în certificatul de moştenitor ori de legatar. Registratorul verifică dacă actul justificativ în care este indicată clauza de inalienabilitate prevede termenul pentru care a fost instituită, care nu poate fi mai mare de 49 de ani.

(2) Interdicţia de înstrăinare sau grevare a unui drept înregistrat se va radia la cererea persoanei interesate:

a) după împlinirea termenului;

b) dacă, prin hotărârea judecătorească definitivă, s-a constatat nulitatea sau rezoluţiunea actului juridic în al cărui temei s-a efectuat notarea;

c) dacă nu se prevede altfel, cu acordul celui care a instituit interdicţia de a înstrăina sau de a greva vreun drept înregistrat, autentificat notarial sau semnat în faţa registratorului.

 

Articolul 46⁷. Notarea instituirii măsurii de ocrotire judiciară

(1) Instituirea măsurii de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă, tutelă) în privinţa titularului dreptului înregistrat se va nota dacă, potrivit hotărârii judecătoreşti definitive sau încheierii instanţei de judecată prin care s-a instituit măsura de ocrotire judiciară, persoana ocrotită nu poate să încheie de sine stătător acte juridice de dispoziţie în privinţa bunurilor imobile înregistrate. În registrul bunurilor imobile se va indica termenul pentru care a fost instituită măsura de ocrotire judiciară.

(2) Notarea se face din oficiu dacă actul judecătoresc a fost expediat de către instanţa de judecată organului cadastral.

(3) Notarea instituirii măsurii de ocrotire judiciară se radiază la cererea persoanei interesate (persoană interesată poate fi şi curatorul sau tutorele, coproprietarii, autoritatea publică locală în calitate de autoritate tutelară):

a) la expirarea termenului pentru care a fost instituită;

b) în baza hotărârii judecătoreşti definitive privind revocarea sau încetarea măsurii de ocrotire judiciară;

c) în baza certificatului de deces al persoanei ocrotite.

(4) Notarea instituirii măsurii de ocrotire judiciară se radiază din oficiu, concomitent cu înregistrarea dreptului în baza actelor juridice pe numele altei persoane.

 

Articolul 46⁸. Notarea cererii prealabile privind contestarea deciziei registratorului organului teritorial cadastral

(1) În registrul bunurilor imobile se notează din oficiu cererea prealabilă privind contestarea deciziei registratorului organului teritorial cadastral la registratorul din cadrul instituţiei de implementare conform art.31 alin.(3) şi art.33 alin.(3).

(2) Notarea prevăzută la alin.(1) din prezentul articol se radiază din oficiu, la expirarea termenului de 60 de zile de la data depunerii cererii prealabile.

 

Articolul 46⁹. Notarea calităţii de monument a bunului imobil

(1) În registrul bunurilor imobile se notează calitatea de monument a bunului imobil.

(2) Notarea calităţii de monument a bunului imobil se efectuează după cum urmează:

a) pentru monumentele de categorie naţională – în temeiul extrasului din Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.1531/1993 pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor, sau din Registrul naţional al monumentelor de for public, aprobat prin Legea nr.148/2018, sau din Registrul arheologic naţional, aprobat prin Legea nr.144/2024 (în continuare – registre ale monumentelor naţionale), şi al avizului Ministerului Culturii în care este indicat numărul cadastral al bunului imobil pentru fiecare poziţie corespunzătoare/număr corespunzător din aceste registre;

b) pentru monumentele de categorie locală – în temeiul extrasului din registrul monumentelor istorice sau din registrul monumentelor de for public, aprobate prin deciziile autorităţilor administraţiei publice locale (în continuare – registre ale monumentelor locale), şi al deciziei autorităţii administraţiei publice locale în care este indicat numărul cadastral al bunului imobil pentru fiecare poziţie corespunzătoare/număr corespunzător din aceste registre.

(3) Notarea calităţii de monument a bunului imobil se efectuează prin indicarea poziţiei/numărului monumentului din registrele monumentelor naţionale sau locale. Dacă bunul imobil este parte componentă a mai multor monumente (singulare, situri sau ansambluri – oraşe, centre orăşeneşti sau sate cu statut de monument), în registrul bunurilor imobile se înscriu poziţiile/numerele tuturor acestor monumente.

(4) Notarea calităţii de monument a bunului imobil se face la cererea Ministerului Culturii sau a autorităţii executive a administraţiei publice locale, după caz. Achitarea serviciilor de notare se realizează din bugetul autorităţii care a solicitat notarea.

(5) Notarea privind calitatea de monument a bunului imobil se radiază din registrul bunurilor imobile:

a) la cererea scrisă a Ministerului Culturii, la care se anexează extrasul din registrul corespunzător al monumentelor naţionale, cu indicarea actului administrativ prin care monumentul a fost radiat din registrul respectiv. În cerere se indică numărul cadastral al bunului imobil pentru care se solicită radierea notării;

b) la cererea scrisă a autorităţii executive a administraţiei publice locale, la care se anexează extrasul din registrul corespunzător al monumentelor locale şi decizia autorităţii administraţiei publice locale privind radierea monumentului din registrul respectiv, cu indicarea numărului cadastral al bunului imobil pentru care se solicită radierea notării;

c) la cererea scrisă a proprietarului bunului imobil, la care se anexează extrasul din registrul corespunzător al monumentelor naţionale sau al monumentelor locale, în funcţie de categoria monumentului, cu indicarea actului administrativ prin care monumentul a fost radiat din registrul respectiv sau, după caz, cu anexarea deciziei autorităţii administraţiei publice locale privind radierea monumentului din registrul respectiv. În cerere se indică numărul cadastral al bunului imobil pentru care se solicită radierea notării.

[Art.46⁹ introdus prin Legea nr.291 din 13.12.2024, în vigoare 03.02.2025]

 

Articolul 46¹⁰. Notarea informaţiei referitoare la amplasarea bunului imobil în zona de protecţie a monumentului

(1) În registrul bunurilor imobile se notează informaţia referitoare la amplasarea, totală sau parţială, a bunului imobil în zona de protecţie a monumentului.

(2) Informaţia referitoare la amplasarea bunului imobil în zona de protecţie a monumentului cuprinde datele privind poziţia/numărul din registrele monumentelor naţionale sau locale, precum şi menţiunea despre amplasarea, totală sau parţială, a bunului imobil în zona de protecţie a monumentului. Dacă bunul imobil este amplasat, total sau parţial, în zona de protecţie a mai multor monumente (singulare, situri sau ansambluri – oraşe, centre orăşeneşti sau sate cu statut de monument), în registrul bunurilor imobile se înscriu datele privind poziţiile/numerele tuturor acestor monumente.

(3) Informaţia referitoare la amplasarea bunului imobil în zona de protecţie a monumentului se notează după cum urmează:

a) pentru bunurile imobile amplasate în zona de protecţie a monumentelor de categorie naţională – în temeiul extrasului din registrul corespunzător al monumentelor naţionale şi al avizului Ministerului Culturii în care se indică lista bunurilor imobile incluse în zona de protecţie a monumentului şi numerele cadastrale ale acestora;

b) pentru bunurile imobile amplasate în zona de protecţie a monumentelor de categorie locală – în temeiul extrasului din registrul corespunzător al monumentelor locale şi al deciziei autorităţii administraţiei publice locale în care se indică lista bunurilor imobile incluse în zona de protecţie a monumentului şi numerele cadastrale ale acestora.

(4) Notarea se face la cererea Ministerului Culturii sau a autorităţii executive a administraţiei publice locale, după caz. Achitarea serviciilor se realizează din bugetul autorităţii care a solicitat notarea.

(5) Informaţia referitoare la amplasarea bunului imobil în zona de protecţie a monumentului se radiază din registrul bunurilor imobile:

a) la cererea scrisă a Ministerului Culturii, la care se anexează extrasul din registrul corespunzător al monumentelor naţionale, cu indicarea actului administrativ prin care zona de protecţie a monumentului a fost modificată. În cerere se indică numărul cadastral al bunului imobil pentru care se solicită radierea notării;

b) la cererea scrisă a autorităţii executive a administraţiei publice locale, la care se anexează extrasul din registrul corespunzător al monumentelor locale şi decizia autorităţii administraţiei publice locale prin care zona de protecţie a monumentului a fost modificată, cu indicarea numărului cadastral al bunului imobil pentru care se solicită radierea notării;

c) la cererea scrisă a proprietarului bunului imobil, la care se anexează extrasul din registrul corespunzător al monumentelor naţionale sau al monumentelor locale, în funcţie de categoria monumentului, cu indicarea actului administrativ prin care zona de protecţie a monumentului a fost modificată sau, după caz, cu anexarea deciziei autorităţii administraţiei publice locale privind modificarea zonei de protecţie a monumentului. În cerere se indică numărul cadastral al bunului imobil pentru care se solicită radierea notării.

[Art.46¹⁰ introdus prin Legea nr.291 din 13.12.2024, în vigoare 03.02.2025]

 

Capitolul VI

RĂSPUNDERI, COMPENSAŢII, GARANŢII

Articolul 47. Răspunderile pentru încălcarea prezentei legi

(1) Încălcarea prezentei legi atrage după sine răspundere disciplinară, civilă, contravenţională şi penală.

(2) Instituţia de implementare şi structurile sale teritoriale poartă răspundere civilă pentru cauzare de prejudiciu titularului de drepturi prin deteriorarea sau pierderea documentelor din cadastru.

(3) – abrogat.

(4) Titularul de drepturi poartă răspundere contravenţională şi civilă pentru:

a) încălcarea termenului stabilit de depunere a cererii de înregistrare a dreptului;

b) neasigurarea accesului la bunul imobil pentru executarea de lucrări cadastrale;

c) strămutarea şi distrugerea bornelor de hotar sau neasigurarea integrităţii lor.

(5) Persoanele cu funcţii de răspundere din întreprinderi, instituţii şi organizaţii care execută lucrări ce ţin de folosirea datelor cadastrale poartă răspundere contravenţională pentru:

a) efectuarea lucrărilor cadastrale fără licenţă;

b) neprezentarea datelor cadastrale actualizate;

c) neprezentarea documentelor ce servesc drept temei pentru efectuarea de înscrieri în registrul bunurilor imobile în conformitate cu legislaţia.

 

Articolul 47¹. Delimitarea răspunderii pentru prejudiciul cauzat

(1) Pentru prejudiciul cauzat ca urmare a înregistrării drepturilor în baza documentelor care confirmă drepturile şi planurile cadastrale sau geometrice şi care conţin erori comise de autorităţile ce au emis sau perfectat documentele prezentate pentru înregistrarea primară, răspunderea o poartă autorităţile care au emis sau perfectat documentele.

(1¹) Pentru prejudiciul cauzat ca urmare a înscrierilor eronate efectuate prin acces în regim de timp real la registrul bunurilor imobile, executorii judecătoreşti care au efectuat aceste înscrieri poartă răspundere civilă.

(2) Instituţia de implementare şi structurile sale teritoriale răspund pentru emiterea sau perfectarea documentelor cu erori comise din culpă proprie, precum şi pentru erorile comise în planurile întocmite de acestea.

(3) Prejudiciul cauzat ca urmare a acţiunilor registratorului se repară conform art.49 şi 50.

 

Articolul 48. Răspunderea pentru modificarea, folosirea şi dispunerea nesancţionată de informaţia referitoare la înregistrarea drepturilor

(1) Introducerea, modificarea, eliminarea înscrierii din registrul bunurilor imobile cu încălcarea modului stabilit, precum şi difuzarea şi furnizarea nesancţionată a datelor din cadastru atrag după sine răspunderea lucrătorilor organului cadastral teritorial în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Furnizarea datelor din cadastru în scopuri comerciale, fără contractul respectiv cu organul cadastral teritorial, către întreprinderi, instituţii şi organizaţii care nu intră în sistemul organelor cadastrale atrage după sine răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare.

(3) Executarea fără licenţă a lucrărilor pasibile de licenţă atrage după sine răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare.

 

Articolul 49. Fondul de garanţie

(1) În scopul reparaţiei unui eventual prejudiciu cauzat titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile, se instituie un fond de garanţie.

(2) Mijloacele fondului de garanţie pot fi investite în hîrtii de valoare în conformitate cu legislaţia privind hîrtiile de valoare sau pe depozitele conturilor bancare, în scopul protecţiei de inflaţie.

(3) Modul de constituire şi administrare a fondului de garanţie, mărimea lui se stabilesc de Guvern.

(4) În cazul în care fondul de garanţie nu dispune de mijloace suficiente pentru acordarea compensaţiei, el se completează din contul majorării cuantumului defalcărilor la fondul de garanţie.

 

Articolul 50. Plata compensaţiei titularului de drepturi

(1) Titularul de drepturi căruia i-a fost cauzat un prejudiciu ca urmare a înscrierii sau modificării incorecte în registrul bunurilor imobile ori a refuzului neîntemeiat (care nu corespunde temeiurilor indicate în prezenta lege) de a înregistra dreptul, săvîrşite de registrator cu vinovăţie, beneficiază de o compensaţie.

(2) Se plăteşte compensaţie numai după prima tranzacţie săvîrşită după înregistrarea primară.

(2¹) Nu se compensează prejudiciul ce urmează a fi recuperat de la persoana care l-a instigat pe registrator sau care a beneficiat în mod conştient de un avantaj în urma acţiunilor incorecte ale registratorului.

(2²) În cazul în care fondul de garanţie nu dispune de mijloace suficiente pentru acordarea compensaţiei, aceasta se plăteşte pe măsura acumulării fondului de garanţie.

(3) Nu se plăteşte compensaţie în cazul în care solicitantul a cauzat sau a contribuit la cauzarea prejudiciului prin escrocherie sau neglijenţă.

(4) Sumele din fondul de garanţie plătite păgubaşilor se percep în ordine de regres de la persoanele vinovate, ale căror acţiuni premeditate au cauzat prejudiciul. În astfel de cazuri, instituţia de implementare acţionează în instanţă de judecată în calitate de reclamant.

(5) Plata compensaţiei se efectuează în temeiul unei hotărîri judecătoreşti.

 

Articolul 51. – abrogat.

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII TRANZITORII

Articolul 52. Perioada de tranziţie

(1) Perioada de tranziţie este timpul în care se creează cadastrul.

(2) În perioada de tranziţie:

a) se constituie sistemul organelor cadastrale;

b) se adoptă actele normative, se elaborează standardele de stat, condiţiile tehnice care să asigure crearea, implementarea şi funcţionarea eficientă a cadastrului;

c) se întocmesc în modul stabilit: dosarul cadastral pentru fiecare bun imobil, planul cadastral al teritoriului, registrul bunurilor imobile şi alte documente necesare funcţionării cadastrului.

 

Articolul 53. Competenţa Guvernului în domeniul creării cadastrului

În perioada creării cadastrului, Guvernul:

a) ia măsuri pentru punerea în aplicare a prezentei legi;

b) exercită controlul asupra Consiliului interdepartamental pentru coordonarea activităţilor în domeniul cadastrului naţional;

c) asigură informarea populaţiei privind întreg procesul de creare a cadastrului;

d) întreprinde alte măsuri în vederea creării cadastrului bunurilor imobile.

 

Articolul 54. Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice în perioada de tranziţie

(1) La solicitarea organelor cadastrale teritoriale, autorităţile administraţiei publice le prezintă gratuit, în termen de o lună de la data solicitării, informaţia necesară pentru crearea cadastrului, cu excepţia datelor care constituie secret de stat:

a) – abrogată;

b) autorităţile administraţiei publice locale – date din Registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, copii de pe deciziile cu privire la atribuirea terenurilor, la aprobarea actelor de recepţie a construcţiilor, extrase (adeverinţe) din registrul de evidenţă a gospodăriilor şi alte documente necesare creării cadastrului;

c) – abrogată.

(2) Coordonarea activităţilor de creare a cadastrului se pune în sarcina Guvernului.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură instalarea şi paza bornelor de hotar ale unităţilor administrativ-teritoriale.

 

Articolul 55. Înregistrarea primară

(1) Înregistrarea primară se efectuează masiv şi/sau selectiv de către organul cadastral teritorial.

(2) Înregistrarea primară masivă se efectuează conform unui program aprobat de Guvern şi în modul stabilit de el.

(3) În procesul înregistrării primare masive, se întocmesc: planul geometric, dosarul cadastral pentru fiecare bun imobil şi registrul bunurilor imobile.

(3¹) Primarul unităţii administrativ-teritoriale în care are loc înregistrarea primară masivă are responsabilitatea să înştiinţeze deţinătorii de bunuri imobile, prin afişare la sediul primăriei şi în alte locuri accesibile publicului larg, precum şi prin alte mijloace de publicitate, cu privire la obligaţia acestora:

a) de a permite accesul inginerilor cadastrali să execute lucrări cadastrale;

b) de a prezenta actele juridice referitoare la bunurile imobile;

c) de a participa la identificarea hotarelor bunurilor imobile;

d) de a verifica informaţiile referitoare la bunurile imobile pe care le deţin, la etapa de publicare pentru consultare a documentaţiei cadastrale.

(3²) În procesul înregistrării primare masive se înregistrează terenul şi clădirile principale amplasate pe teren. Suprafaţa clădirilor înscrisă în procesul înregistrării primare masive poate fi ulterior precizată prin efectuarea lucrărilor cadastrale, cu condiţia că proprietarul declară sub proprie răspundere precum că clădirea nu a fost reconstruită după înregistrarea primară masivă.

(3³) În cadrul lucrărilor de înregistrare primară masivă, în registrul bunurilor imobile se înscriu suprafeţele indicate în documentaţia cadastrală. Dacă documentele care confirmă drepturile asupra clădirilor conţin date despre suprafaţa clădirii, iar aceste date sunt obţinute prin măsurări mai precise decât cele realizate în cadrul înregistrării primare masive, în registrul bunurilor imobile se înscrie suprafaţa din documentul ce confirmă dreptul asupra clădirii.

(3⁴) Dacă în timpul executării lucrărilor de înregistrare primară masivă sau de corectare a erorilor, comise în procesul transmiterii terenurilor în proprietate, la nivelul câmpului pentru terenuri agricole, inclusiv grădini, se constată un deficit de suprafaţă, suprafaţa fiecărui bun imobil din câmpul respectiv se va diminua proporţional. În cazul în care există plantaţii perene (vie, livadă), la diminuarea suprafeţelor se va ţine cont de suprafaţa plantată. În cazul în care la nivelul câmpului se constată un surplus de suprafaţă, se va forma teren de sine stătător în favoarea unităţii administrativ-teritoriale sau, în cazul în care, potrivit parametrilor şi amplasării, nu poate fi format bun imobil de sine stătător, surplusul de suprafaţă se va adăuga proporţional la terenurile proprietate privată.

(3⁵) Prin derogare de la alte prevederi legislative, terenurile, loturi de teren de pe lângă casă, care fac obiectul înregistrării primare masive, a căror suprafaţă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie şi care, potrivit parametrilor şi amplasării, nu pot fi formate ca bun imobil de sine stătător, precum şi care nu pot fi separate ca în comun cu alte suprafeţe să formeze bunuri de sine stătătoare, se transmit gratuit în proprietatea posesorilor de fapt de către autorităţile publice locale în procesul înregistrării primare masive.

(3⁶) În procesul înregistrării primare masive, reprezentantul unităţii administrativ-teritoriale şi executantul lucrărilor cadastrale identifică proprietarii sau, în cazul în care proprietarii nu pot fi identificaţi, identifică posesorii de fapt ai bunurilor imobile.

(3⁷) Pentru întocmirea titlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren, identificarea proprietarilor se va face în baza listelor anexate la deciziile de atribuire a terenurilor în proprietate, titlurilor provizorii de autentificare a drepturilor deţinătorilor, înscrierilor din registrul deţinătorilor de teren şi din registrul de evidenţă a gospodăriilor, ţinute de autoritatea publică locală, precum şi în baza altor acte justificative. Listele proprietarilor cărora se eliberează titluri de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren, a persoanelor decedate cărora anterior le-au fost transmise terenuri în proprietate, precum şi lista posesorilor de fapt ai bunurilor imobile se aprobă de către consiliul local.

(3⁸) Prin derogare de la alte prevederi legislative, pentru casele de locuit individuale şi anexele gospodăreşti din localităţile în care are loc înregistrarea primară masivă în registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate, în lipsa altor documente, se va înscrie în baza extrasului din registrul de evidenţă a gospodăriilor, ţinut de autoritatea publică locală.

(3⁹) În procesul înregistrării primare masive, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile care a aparţinut persoanelor decedate se înscrie în registrul bunurilor imobile dacă la momentul efectuării înregistrării nu sunt prezentate certificatele de moştenitor sau alte acte ce dovedesc dobândirea dreptului de proprietate.

(3¹⁰) Pentru bunurile imobile care fac obiectul înregistrării primare masive şi pentru care nu există acte doveditoare ale dreptului de proprietate, în registrul bunurilor imobile se va nota posesia de fapt în baza adeverinţei eliberate de către autoritatea publică locală, care prevede că posesorul deţine bunul imobil sub nume de proprietar, contrasemnată de posesor. Dacă, până la înregistrarea posesorului ca proprietar, se prezintă acte de proprietate pe numele altei persoane, posesia se radiază din oficiu, fără a fi necesar acordul celui înscris, şi se înregistrează dreptul de proprietate.

(3¹¹) Pentru bunurile imobile care fac obiectul înregistrării primare masive ai căror proprietari sau posesori de fapt nu au fost identificaţi, dreptul de proprietate se va înregistra provizoriu după unitatea administrativ-teritorială. În acest caz, dreptul de proprietate va putea fi înregistrat ulterior la cererea titularului de drept, în baza documentelor ce confirmă dreptul de proprietate, iar dreptul înregistrat provizoriu se va radia cu consimţământul autorităţii publice locale.

(3¹²) La trecerea termenului de 10 ani, dreptul de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale înregistrat provizoriu conform alin.(3¹¹) se va înregistra, la cerere, după unitatea administrativ-teritorială, în conformitate cu procedura de dobândire a dreptului prin uzucapiune, cu condiţia că la data depunerii cererii nu este notată o acţiune în justiţie prin care se contestă înscrierea în registrul bunurilor imobile.

(3¹³) Aprobarea de către consiliul local a actelor, inclusiv a documentaţiei cadastrale, necesare înregistrării primare masive se va efectua întru-un termen de 60 de zile de la prezentarea în modul stabilit a materialelor autorităţii publice locale. În vederea realizării programului de înregistrare primară masivă, instituţia de implementare şi autorităţile publice locale încheie un memorandum de colaborare, după modelul aprobat de către Guvern.

(3¹⁴) În procesul înregistrării primare masive, executantul lucrărilor cadastrale are acces la documentaţia cadastrală necesară executării lucrărilor şi la datele cu caracter personal ale titularilor drepturilor şi ale posesorilor de fapt ai bunurilor imobile, cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

(4) În cazul în care coordonatele hotarelor terenurilor, conform planului întocmit la atribuirea terenurilor în proprietate privată, nu corespund coordonatelor hotarelor terenurilor stabilite în baza măsurărilor efectuate pentru întocmirea planului cadastral în cadrul înregistrării primare masive, dacă aceste măsurări sînt efectuate conform cerinţelor şi normelor prevăzute la art.18 alin.(3), iar necorespunderea este generată de erorile de măsurare la atribuirea terenurilor în proprietate privată, pe planul cadastral al teritoriului vor fi reprezentate hotarele terenurilor conform măsurărilor efectuate în cadrul înregistrării primare masive.

(4¹) – abrogat.

(5) Oficiul cadastral teritorial eliberează proprietarului de teren al cărui plan a fost modificat în condiţiile alin.(4) planul bunului imobil, cu indicarea suprafeţei acestuia, care este parte componentă a documentului ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului.

(6) Modificarea suprafeţei terenului, ca rezultat al modificării planului în cazul prevăzut la alin.(4), nu constituie temei pentru înaintarea de acţiuni de către participanţii la actul civil privind majorarea sau reducerea de preţ ori de suprafaţă.

(7) Pentru înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile ale întreprinderilor, a bunurilor imobile transmise în proprietate privată în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderii agricole, proprietarii acestora prezintă organului cadastral teritorial, în perioada efectuării înregistrării primare masive în localitatea respectivă, documentele ce confirmă drepturile patrimoniale asupra lor. Înregistrarea primară a bunurilor imobile pentru care nu au fost prezentate documentele necesare în perioada efectuării înregistrării primare masive se efectuează selectiv.

(8) Înregistrarea primară a bunurilor imobile atribuite sau procurate în alt mod în procesul privatizării, precum şi a drepturilor asupra acestor bunuri, este reglementată de prezenta lege şi de legislaţia cu privire la privatizare.

(9) În procesul înregistrării primare masive, introducerea în cadastru a datelor şi înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se efectuează fără cererea titularilor de drepturi.

(10) Înregistrarea masivă nu atinge drepturile înregistrate selectiv înainte de efectuarea ei.

[Art.55 modificat prin Legea nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

Articolul 55¹. Particularităţile corectării erorilor comise în procesul transmiterii în proprietate a terenurilor

(1) Erorile în actele justificative emise în procesul transmiterii în proprietate a terenurilor pot fi clasificate după natura lor în:

a) erori de măsurare – erori comise la etapa întocmirii planului topografic pentru elaborarea proiectului de organizare a teritoriului sau erori comise la determinarea hotarelor terenurilor de către executanţii lucrărilor cadastrale, care au generat suprapuneri grafice ale planurilor cadastrale sau suprafeţe libere între acestea şi alte necorespunderi în configuraţia planului;

b) erori de proiectare – erori comise la etapa lucrărilor de elaborare a proiectului de organizare a teritoriului (nu s-a ţinut cont de direcţia rîndurilor plantaţiilor perene ori s-a întocmit greşit lista privind ordinea aranjării titularilor de drepturi pe terenurile proiectate);

c) erori de identificare – identificarea incorectă a bunului imobil şi a titularului de drept în urma căreia datele referitoare la proprietar din proiectul de organizare a teritoriului şi/sau din titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nu corespund cu datele din actele de identitate;

d) neconformităţi – necorespunderea documentaţiei cadastrale cu cerinţele actelor normative în vigoare (planuri cadastrale întocmite în sistemul convenţional de coordonate, lipsa graficii în format electronic a proiectului de organizare a teritoriului etc.).

(2) Erorile menţionate la alin.(1) se corectează prin decizie a consiliului local emisă pe marginea noului proiect de organizare a teritoriului sau a noului plan geometric şi, după caz, a datelor justificative ce ţin de identificarea corectă a bunului imobil şi a titularului de drept, dacă această corectare nu duce la strămutarea posesiei titularilor de drept asupra terenurilor. Decizia consiliului local serveşte temei pentru actualizarea datelor în planul cadastral şi modificarea, după caz, a suprafeţei în registrul bunurilor imobile, precum şi a datelor de identitate ale titularilor înscrişi în registrul bunurilor imobile. Situaţiei respective îi sînt aplicabile corespunzător prevederile art.55 alin.(5) şi (6).

(3) Corectarea erorilor menţionate la alin.(1) se finanţează de la bugetul de stat şi/sau din asistenţa partenerilor de dezvoltare şi se efectuează conform unui program aprobat de Guvern şi în modul stabilit de el.

 

Articolul 55². Consultarea publică a documentaţiei cadastrale realizate în vederea înregistrării primare masive

(1) Consultarea publică a documentaţiei cadastrale realizate în vederea înregistrării primare masive se organizează de către autoritatea publică locală în modul stabilit de către Guvern.

(2) Contestaţiile asupra documentaţiei cadastrale se formulează în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data afişării documentaţiei cadastrale la sediul primăriei şi sunt însoţite de documente doveditoare. Contestaţiile se examinează de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor, creată prin dispoziţia primarului.

(3) Pot fi depuse contestaţii referitoare la corectitudinea măsurărilor, la identificarea bunului imobil, la identificarea proprietarilor, a posesorilor de fapt ai bunului imobil.

(4) Dacă contestaţia este întemeiată, în urma soluţionării acesteia se actualizează informaţia juridică şi documentaţia cadastrală a bunului imobil. După examinarea contestaţiilor se întocmeşte un proces-verbal, pentru fiecare contestaţie separat, care se comunică celor care au depus contestaţiile. Procesul-verbal poate fi contestat în instanţa de judecată.

(5) Contestarea procesului-verbal nu suspendă continuarea lucrărilor de înregistrare primară masivă asupra bunurilor imobile la care s-a solicitat modificarea.

(6) În cazul în care nu a fost înaintată nicio contestaţie asupra documentaţiei cadastrale realizate în vederea înregistrării primare masive, persoana nu decade din dreptul de a înainta ulterior cereri de rectificare a datelor din registrul bunurilor imobile conform reglementărilor Codului civil.

 

Articolul 56. Înregistrarea selectivă

(1) Înregistrarea selectivă se efectuează la cererea titularilor de drepturi contra plată.

 

[Alin.(2) art.56 abrogat prin Legea nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

(3) La înregistrarea dreptului asupra terenului cu hotare generale, nu se cere coordonarea hotarelor.

[Art.56 modificat prin Legea nr.52 din 18.11.2021, în vigoare 03.01.2022]

 

Articolul 56¹. Înregistrarea provizorie a dreptului de proprietate

(1) În localităţile în care nu a avut loc înregistrarea primară masivă, pentru reprezentarea grafică a terenurilor proprietate privată şi a caselor individuale de locuit cu anexele gospodăreşti, în scopul înregistrării primare selective, este suficientă prezentarea schemei de amplasare a bunului imobil, întocmită conform cerinţelor stabilite şi aprobate de autoritatea administrativă centrală în domeniul cadastrului bunurilor imobile. Înregistrarea primară în registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunurilor menţionate în temeiul documentelor ce confirmă drepturile se va efectua provizoriu.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi pentru înregistrarea dreptului asupra bunurilor imobile menţionate la alin.(1) în temeiul certificatului de moştenitor.

(3) Pentru efectuarea actelor juridice de înstrăinare a bunurilor imobile menţionate la alin.(1) este necesară prezentarea planului geometric întocmit conform legislaţiei.

(4) În baza planului geometric al teritoriului, elaborat în procesul înregistrării primare masive, sau a planului geometric al bunului imobil, elaborat la cererea titularului de drept, în registrul bunurilor imobile se vor concretiza suprafeţele bunurilor imobile menţionate la alin.(1), iar înscrierea provizorie se va transforma în intabulare.

 

Articolul 57. Înregistrarea dreptului de proprietate publică

(1) În cazul în care titularul de drepturi nu deţine documentele care să-i confirme dreptul asupra terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se înregistrează în folosul Republicii Moldova sau al unităţii administrativ-teritoriale respective, conform legislaţiei, în limitele hotarelor demarcate pe teren.

(2) Înregistrarea transmiterii drepturilor asupra bunurilor imobile din proprietatea statului în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează în baza unei hotărîri a Guvernului, adoptată conform legislaţiei în vigoare.

 

Articolul 58. Finanţarea lucrărilor de creare a cadastrului

(1) Lucrările de creare a cadastrului în ordinea înregistrării primare masive se finanţează de la bugetul de stat, din credite şi din alte surse de finanţare, cu excepţia prestării serviciilor de eliberare a extraselor din registrul bunurilor imobile.

(2) Instituţia de implementare asigură crearea fondului de garanţie din contul mijloacelor obţinute la înregistrarea curentă.

(3) În perioada, stabilită de Guvern, de constituire a fondului de garanţie, prejudiciul cauzat titularului de drepturi din culpa registratorului nu se repară.

 

Articolul 59. Excepţii pentru drepturile apărute anterior

(1) Drepturile asupra bunurilor imobile apărute anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi neînscrise în registrul bunurilor imobile se consideră valabile. Aceste drepturi se înscriu în procesul înregistrării primare masive sau selective şi se consideră născute din ziua legalizării documentelor ce confirmă drepturile.

(2) În cazul transmiterii de la un titular la altul, inclusiv statul, a drepturilor asupra bunurilor imobile, precum şi în cazul naşterii sau stingerii drepturilor după punerea în aplicare a prezentei legi, tranzacţiile şi drepturile născute de aceste tranzacţii sînt supuse înregistrării obligatorii în modul stabilit de prezenta lege.

(3) Pe durata înregistrării primare masive a bunurilor imobile, în caz de vînzare silită a acestor bunuri, extrasul din registrul bunurilor imobile nu este obligatoriu. La cerere, organul cadastral teritorial va elibera informaţia disponibilă referitoare la bunul imobil.

(4) La înstrăinarea primară a bunurilor imobile transmise în proprietate privată în contul cotelor valorice din bunurile întreprinderii agricole sau la înstrăinarea primară a cotelor-părţi din aceste bunuri, înregistrarea în cadastru nu este obligatorie. După încheierea convenţiei, noul proprietar este obligat să înscrie în registrul bunurilor imobile dreptul său de proprietate asupra bunului dobîndit.

 

Capitolul VIII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 60. Sistarea ţinerii registrului construcţiilor

(1) Pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care încă nu funcţionează organul cadastral teritorial, tranzacţiile, drepturile şi grevările prevăzute la art.59 alin.(2) vor fi trecute în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri ţinut de primăria satului (comunei), oraşului (municipiului) pe al cărui teritoriu este amplasat bunul imobil.

(2) La încheierea înregistrării primare masive pe întreg teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective, ţinerea registrului construcţiilor se sistează.

 

Articolul 61. Intrarea în vigoare a prezentei legi

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

(2) Guvernul, în termen de 2 luni:

a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

c) va adopta acte normative care să asigure executarea prezentei legi;

d) va asigura reexaminarea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin prezentei legi.

(3) Pînă la aducerea în conformitate cu prezenta lege, legile şi alte acte normative se vor aplica în măsura în care nu contravin acesteia.

(4) Sub incidenţa prezentei legi cad raporturile juridice care au apărut după intrarea ei în vigoare.

 

 

______________________________

* Republicată în temeiul art.III lit.c) al Legii nr.155/2020 pentru modificarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.229-233, art.492.

 

Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:

Legea nr.133 din 15.11.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.467-479, art.784

Legea nr.173 din 26.07.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309-320, art.492

Legea nr.143 din 19.07.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309-320, art.482

Legea nr.141 din 19.07.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309-320, art.480

Legea nr.120 din 05.07.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.277-284, art.421

Legea nr.79 din 24.05.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.195-209, art.338

Legea nr.6 din 08.02.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.84-93, art.171

Legea nr.185 din 21.09.2017 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.371-382, art.632

Legea nr.178 din 21.07.2017 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.301-315, art.537

Legea nr.152 din 14.07.2017 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.301-315, art.521

Legea nr.118 din 23.06.2017 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.244-251, art.393

Legea nr.80 din 05.05.2017 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.162-170, art.284

Legea nr.160 din 07.07.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.306-313, art.647

Legea nr.180 din 21.07.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.265-276, art.575

Legea nr.134 din 17.06.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.245-246, art.515

Legea nr.95 din 13.05.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.156, art.310

Legea nr.24 din 04.03.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.100-105, art.192

Legea nr.225 din 10.12.2015 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.2-12, art.17

Legea nr.154 din 30.07.2015 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.224-233, art.457

Legea nr.71 din 12.04.2015 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.102-104, art.170

Legea nr.83 din 29.05.2014 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.167-168, art.365

Legea nr.304 din 26.12.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.48, art.150

Legea nr.279 din 07.12.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.1-5, art.12

Legea nr.37 din 07.03.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.60-62, art.195

Legea nr.162 din 22.07.2011 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.170-175, art.498

Legea nr.291-XVI din 19.12.2008 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.30-33, art.73

Legea nr.163-XVI din 09.07.2008 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.140-142, art.574

Legea nr.164-XVI din 09.07.2008 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.138-139, art.561

Legea nr.280-XVI din 14.12.2007 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.94-96, art.349

Legea nr.64-XVI din 30.03.2006 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.66-69, art.273

Legea nr.52-XVI din 09.03.2006 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.59-62, art.242

Legea nr.362 din 23.12.2005 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.20, art.87

Legea nr.97-XV din 01.04.2004 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.132-137, art.694

Legea nr.333-XV din 24.07.2003 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.200-203, art.773

Legea nr.910-XV din 14.03.2002 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.56, art.395

Legea nr.757-XV din 21.12.2001 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.17-19, art.58

Legea nr.543-XV din 12.10.2001 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.141-143, art.1095

Legea nr.1037-XIV din 09.06.2000 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.94-97, art.674