L E G E

privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului*

nr. 1308-XIII  din  25.07.1997

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.147-149/1161 din 06.12.2001

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.57-58/515 din 04.09.1997

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii

Articolul 2. Noţiunea de preţ normativ al pămîntului

Capitolul II

VÎNZAREA-CUMPĂRAREA TERENURILOR

Articolul 3. Vînzarea terenurilor

Articolul 4. Vînzarea terenurilor proprietate publică

Articolul 5. Vînzarea terenurilor proprietate privată

Articolul 6. Vînzarea-cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată

Articolul 7. Vînzarea-cumpărarea loturilor pomicole

Articolul 8. Vînzarea-cumpărarea loturilor de pămînt de pe lîngă casă

Articolul 9. Vînzarea-cumpărarea terenurilor destinate construcţiilor în municipii, oraşe şi sate (comune)

Capitolul III

PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI

Articolul 10. Preţul normativ al pămîntului la vînzarea-cumpărarea şi arendarea terenurilor

Articolul 10¹. Plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente bunurilor privatizate sau întreprinderilor şi bunurilor private

Capitolul IV

PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI PENTRU EXCLUDEREA TERENURILOR

DIN CATEGORIILE DE TERENURI CU DESTINAŢIE AGRICOLĂ ŞI

ALE FONDULUI SILVIC, PRECUM ŞI DIN CIRCUITUL AGRICOL ŞI,

ATRIBUIREA LOR LA ALTE CATEGORII DE TERENURI, PRECUM

ŞI PENTRU RETRAGEREA TEMPORARĂ A TERENURILOR

DIN CIRCUITUL AGRICOL SAU DIN FONDUL FORESTIER

Articolul 11. Excluderea terenurilor

Articolul 12. Compensarea pierderilor

Articolul 13. Tarifele aplicate la compensarea pierderilor

Articolul 14. Acumularea mijloacelor băneşti rezultate din compensarea pierderilor

Articolul 14¹. Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier

Articolul 14². Repararea prejudiciilor cauzate deţinătorilor de terenuri

Capitolul V

PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI ÎN PROCESUL

ÎNSTRĂINĂRII FORŢATE A TERENURILOR

Articolul 15. Scopul şi cazurile de înstrăinare forţată a terenurilor

Articolul 16. Drepturile persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale căror terenuri au fost înstrăinate forţat în scopul satisfacerii necesităţilor funciare ale statului

Articolul 17. Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată a terenurilor

Capitolul VI

Abrogat

Articolul 18. Abrogat

Articolul 19. Abrogat

Articolul 20. Abrogat

Articolul 21. Abrogat

Articolul 22. Abrogat

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 23. Dispoziţii tranzitorii

Articolul 24. Îndatoririle Guvernului

Articolul 25. Abrogări

Anexă Tarife pentru calcularea preţului normativ al pămîntului (pentru o unitate grad-hectar) în lei

Notă: În cuprinsul legii, cu excepţia articolului 7 alineatul (3) şi a articolului 9 alineatul (6), cuvântul „obiectiv”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „bun” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.220 din 16.12.2021, în vigoare 31.12.2021

Notă: În textul legii, sintagma „Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru” se substituie cu sintagma „Agenţia Proprietăţii Publice”, conform Legii nr.173 din 26.07.2018, în vigoare 17.09.2018

Notă: În textul legii, sintagma „oficiul cadastral teritorial” se substituie cu sintagma „organul cadastral teritorial”, conform Legii nr.80 din 05.05.2017, în vigoare 26.05.2017

Notă: În cuprinsul legii, textul "întreprindere privată" se substituie prin textul "obiectiv privat" conform Legii nr.1254-XV din 19.07.2002, în vigoare 31.10.2002

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de aplicare a legii

Prezenta lege se aplică în cazurile:

a) vînzării-cumpărării terenurilor, inclusiv a terenurilor aferente bunurilor privatizate sau care se privatizează, a terenurilor aferente bunurilor private, precum şi a terenurilor aferente construcţiilor nefinalizate;

b) includerii valorii terenurilor proprietate publică aferente bunurilor şi construcţiilor nefinalizate specificate la lit.a) în capitalul social al acestora, la decizia adunării generale a acţionarilor (fondatorilor) şi cu acordul proprietarului de teren, în calitate de cotă de participare a acestuia în patrimoniul bunului sau al construcţiei;

c) excluderii terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, şi atribuirii lor la alte categorii de terenuri;

d) înstrăinării forţate a terenurilor;

e) relaţiilor de arendă;

[Art.1 completat prin Legea nr.81-XVI din 13.05.2005, în vigoare 10.06.2005]

Articolul 2. Noţiunea de preţ normativ al pămîntului

(1) Preţul normativ al pămîntului constituie o măsură de estimare a valorii lui echivalente cu potenţialul natural şi economic al acestuia, exprimate în monedă naţională. El se determină de către prezenta lege şi se aplică în procesul realizării relaţiilor funciare, indiferent de tipul de proprietate asupra pămîntului.

(2) Tarifele pentru calcularea preţului normativ al pământului se stabilesc pentru o unitate convenţională (grad-hectar) pe baza indicilor cadastrali (cantitativi şi calitativi), conform anexei la prezenta lege, şi se indexează anual de către Parlament, la propunerea Guvernului, în funcţie de rata anuală a inflaţiei publicată de Banca Naţională a Moldovei.

(3) La preţul normativ al terenurilor localităţilor (cu excepţia loturilor de pămînt de pe lîngă casă), al celor ocupate de bunuri industriale, de transport, de alte bunuri neagricole se adaugă şi cheltuielile de amenajare inginerească a teritoriului.

[Art.2 modificat prin Legea nr.220 din 16.12.2021, în vigoare 31.12.2021]

[Art.2 modificat prin Legea nr.33 din 06.03.2012, în vigoare 25.05.2012]

[Art.2 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]

 Capitolul II

VÎNZAREA-CUMPĂRAREA TERENURILOR

Articolul 3. Vînzarea terenurilor

[Alin.(1) art.3 abrogat prin Legea nr.210-XVI din 17.10.2008, în vigoare 14.11.2008]

(2) Vînzarea-cumpărarea pămîntului se efectuează prin contractul de vînzare-cumpărare la preţ normativ, prin concurs sau la licitaţie. Pentru perfectarea tranzacţiei de vînzare-cumpărare se prezintă documente în care sînt indicaţi parametrii cantitativi şi calitativi ai terenului, precum şi dreptul deţinătorului asupra terenului, eliberate, după caz:

a) de organul cadastral teritorial în a cărui rază este situat terenul – pentru vînzare-cumpărare de terenuri proprietate privată;

a¹) de Agenţia Proprietăţii Publice – pentru terenurile proprietate publică a statului;

b) de primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) în al cărei teritoriu este situat terenul – pentru vînzare-cumpărare de terenuri proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale.

(3) Terenurile pe care sînt amplasate construcţii, instalaţii inginereşti, plantaţii multianuale şi alte bunuri imobiliare se vînd concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare. Preţul de vînzare a imobilului se constituie din preţul terenului plus preţul bunurilor imobiliare, amplasate pe acest teren.

(4) În scopul impozitării funciare, noul deţinător al terenului şi autoritatea administraţiei publice locale informează neîntîrziat organul fiscal teritorial despre schimbarea deţinătorului de teren.

(5) Autentificarea notarială a contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor este obligatorie, cu excepţia contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate privată cu suprafaţa de pînă la 0,25 hectare, atribuite conform art.12 din Codul funciar nr.828-XII din 25 decembrie 1991, confirmate prin certificatul eliberat de primăria respectivă, precum şi a contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor cu care lotul de pământ de pe lângă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie.

[Art.3 completat prin Legea nr.411 din 21.12.2023, în vigoare 25.01.2024]

[Art.3 modificat prin Legea nr.115 din 23.05.2013, în vigoare 21.06.2013]

[Art.3 modificat prin Legea nr.210-XVI din 17.10.2008, în vigoare 14.11.2008]

[Art.3 modificat prin Legea nr.81-XVI din 13.05.2005, în vigoare 10.06.2005]

Articolul 4. Vînzarea terenurilor proprietate publică

(1) Terenurile proprietate publică se împart în terenuri proprietate de stat şi terenuri proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, delimitarea cărora se stabileşte prin lege.

(2) Vînzarea-cumpărarea terenurilor din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale la decizia consiliului respectiv, iar a terenurilor din domeniul privat al statului – de către Agenţia Proprietăţii Publice. Vînzătorul soluţionează toate problemele referitoare la construcţiile, instalaţiile inginereşti, plantaţiile multianuale şi la alte bunuri imobile amplasate pe aceste terenuri.

(3) Terenurile proprietate publică pot fi vîndute atît persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova, cît şi investitorilor străini, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vînd numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova.

(4) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează cu achitarea preţului la o plată unică sau în rate. La încheierea contractului de vînzare-cumpărare în rate, se achită cel puţin 50% din preţul terenului. Restul plăţii pentru terenurile aferente utilizate în procesul tehnologic poate fi eşalonat pe o perioadă de pînă la 3 ani şi se va efectua trimestrial, în sume egale, cu indexarea lor în funcţie de nivelul inflaţiei calculat de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare pînă la data efectuării plăţii. În cazul neachitării plăţii în termenele stabilite în contract, cumpărătorul plăteşte pentru fiecare zi de întîrziere o penalitate de 0,1% din suma neachitată. Terenurile aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic se vînd la o plată unică.

(5) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează astfel:

a) cumpărătorul (persoană fizică sau persoană juridică) depune la primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) sau, după caz, la organul împuternicit de Guvern o cerere de cumpărare a terenului;

b) primarul municipiului, oraşului, satului (comunei), în baza deciziei prevăzute la alin.(2), sau, după caz, organul împuternicit de Guvern examinează, în termen de o lună, cererea cumpărătorului, aprobă planul geometric al terenului, elaborat în modul stabilit de legislaţie, în baza schemei terenului, de către serviciul specializat al autorităţii administraţiei publice locale sau, după necesitate, de întreprinderea licenţiată în domeniul urbanismului, determină preţul terenului (sectorului de teren), încheie contractul de vînzare-cumpărare şi stabileşte termenul de achitare a plăţii;

c) cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul normativ al pămîntului prevăzut pentru destinaţia respectivă. În cazul vînzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decît preţul normativ al pămîntului;

d) contractul de vînzare-cumpărare se autentifică notarial;

e) noul deţinător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare şi planul geometric al terenului la organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate este situat terenul pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra lui.

(6) Dreptul de proprietate asupra terenului se dobîndeşte în momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile.

(7) Autoritatea administraţiei publice locale trece, în termen de 10 zile, noul deţinător în registrul cadastral al deţinătorilor de teren şi informează despre aceasta organul fiscal teritorial.

(8) La încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a terenului, autoritatea administraţiei publice locale poate stabili unele restricţii (servituţi) pe care proprietarii vor fi obligaţi să le respecte.

(9) Vânzarea-cumpărarea terenurilor supuse privatizării, inclusiv a terenurilor aferente bunurilor private, precum şi a celor aferente construcţiilor nefinalizate, se efectuează la un preţ egal cu cel puţin valoarea de piaţă a terenului determinată de un evaluator în conformitate cu Legea nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mic decât preţul normativ calculat în conformitate cu prezenta lege. Terenul care, după parametri şi amplasare, nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se vinde prin concurs sau la licitaţie deţinătorilor de terenuri adiacente. În cazul în care există un singur deţinător de teren adiacent, vînzarea-cumpărarea terenului care nu poate fi format ca bun imobil de sine stătător se efectuează la preţul normativ al pămîntului. Această prevedere se aplică şi relaţiilor de arendă a unor astfel de terenuri. Celelalte terenuri se vînd prin concurs sau la licitaţie, cu excepţiile prevăzute de lege.

(9¹) Terenurile proprietate publică aferente construcţiilor din cadrul parcurilor industriale se vînd la preţul normativ al pămîntului stabilit la momentul dării acestora în folosinţă întreprinderii-administrator sau în arendă rezidenţilor parcului industrial, exclusiv după procurarea şi/sau darea în exploatare a construcţiilor cu destinaţie industrială şi conexe, cu condiţia de respectare a prevederilor Legii cu privire la parcurile industriale.

(9²) În scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole, terenurile din cadrul unui câmp sau al unei porţiuni din acest câmp, ocupate de drumurile existente care servesc activităţile agricole, specificate la art.36 alineatul al doilea lit.b) din Codul Funciar, şi/sau de drumurile proiectate, dar netranspuse în natură, se vând la preţul normativ al pământului, conform tarifului specificat la poziţia I din anexă. Vânzarea-cumpărarea se efectuează la cererea proprietarului terenurilor supuse consolidării, în condiţiile în care proprietar al acestor terenuri este una şi aceeaşi persoană, iar procesele tehnologice de prelucrare (întreţinere) a terenurilor adiacente nu vor fi afectate şi căile de acces către alte terenuri şi obiecte existente nu vor fi îngrădite.

(9³) În scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole, terenurile din cadrul unui câmp sau al unei porţiuni din acest câmp, ocupate de fâşiile forestiere proiectate, dar neplantate, se vând la preţul normativ al pământului, conform tarifului specificat la poziţia I din anexă. Vânzarea-cumpărarea se efectuează la cererea proprietarului terenurilor supuse consolidării, în condiţiile în care proprietar al acestor terenuri este una şi aceeaşi persoană, iar procesele tehnologice de prelucrare (întreţinere) a terenurilor adiacente nu vor fi afectate.

(9⁴) În cazul vânzării terenului în conformitate cu prevederile alin.(9³), cumpărătorul este obligat să asigure perfectarea proiectului de organizare a teritoriului exploataţiei agricole, care, pe lângă alte elemente, trebuie să cuprindă proiectarea fâşiilor forestiere pe o suprafaţă nu mai mică decât suprafaţa terenurilor prevăzute la alin.(9³) şi să conţină o justificare argumentată în caz de micşorare a acestei suprafeţe. De asemenea, cumpărătorul este obligat să asigure plantarea fâşiilor forestiere antierozionale şi efectuarea amenajării hidrologice a terenurilor, în conformitate cu proiectul respectiv, perfectat de către o entitate publică sau privată din domeniu. Cumpărătorul dobândeşte dreptul de proprietate sub condiţia rezolutorie a neexecutării obligaţiilor prevăzute.

(9⁵) Autoritatea administraţiei publice locale asigură ca obligaţiile de la alin.(9⁴) şi condiţia rezolutorie să fie prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare.

(9⁶) Termenul de executare de către cumpărător a obligaţiilor prevăzute la alin.(9⁴) este de până la 2 ani din momentul încheierii de către părţi a contractului de vânzare-cumpărare a terenului.

În cazul neexecutării de către cumpărător a obligaţiilor în termenul indicat, plata achitată pentru cumpărarea terenului nu se restituie şi dreptul de proprietate constituit sub condiţia rezolutorie se stinge de plin drept, iar dreptul transmis trece înapoi de plin drept la data îndeplinirii condiţiei.

În cazul executării de către cumpărător a obligaţiilor în termenul indicat, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să monitorizeze timp de 2 ani implementarea prevederilor proiectului de organizare a teritoriului.

(9⁷) Până la executarea obligaţiilor prevăzute la alin.(9⁴) şi (9⁶) se interzice înstrăinarea sau grevarea terenului dobândit în temeiul alin.(9³).

(9⁸) Procesul-verbal prin care se atestă executarea obligaţiilor prevăzute la alin.(9⁴), întocmit de către părţile contractante (autoritatea administraţiei publice locale şi cumpărător) după expirarea termenului de monitorizare stabilit la alin.(9⁶), serveşte temei pentru justificarea înregistrării provizorii a dreptului de proprietate al cumpărătorului în registrul bunurilor imobile.

(9⁹) În cazul nejustificării înregistrării provizorii a dreptului de proprietate al cumpărătorului în registrul bunurilor imobile, în termenele stabilite în contractul de vânzare-cumpărare a terenurilor prevăzute la alin.(9³), radierea dreptului se face la cererea scrisă a vânzătorului (autorităţii administraţiei publice locale).

(10) Terenul de pe lîngă casă atribuit în folosinţă temporară şi terenul cu care lotul de pămînt de pe lîngă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie se vînd la preţul normativ conform tarifului indicat la poziţia I din anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosinţă se află. În cazul în care, după parametri şi amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menţionate se transmit în proprietate persoanelor în drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislaţiei.

(11) Mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a statului se varsă la bugetul de stat.

(12) Mijloacele băneşti rezultate din vînzarea terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se varsă la bugetul municipiului, oraşului, satului (comunei).

[Art.4 modificat prin Legea nr.139 din 26.05.2022, în vigoare 17.07.2022]

[Art.4 modificat prin Legea nr.220 din 16.12.2021, în vigoare 31.12.2021]

[Art.4 completat prin Legea nr.4 din 06.02.2020, în vigoare 06.04.2020]

[Art.4 modificat prin Legea nr.140 din 27.07.2018, în vigoare 17.08.2018]

[Art.4 modificat prin Legea nr.24 din 04.03.2016, în vigoare 15.04.2016]

[Art.4 modificat prin Legea nr.39 din 10.03.2011, în vigoare 12.04.2011]

[Art.4 completat prin Legea nr.183 din 15.07.2010, în vigoare 10.08.2010]

[Art.4 modificat prin Legea nr.153 din 08.07.2010, în vigoare 30.07.2010]

[Art.4 modificat prin Legea nr.108-XVI din 17.12.2009, în vigoare 01.01.2010]

[Art.4 modificat prin Legea nr.210-XVI din 17.10.2008, în vigoare 14.11.2008]

[Art.4 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 01.01.2007]

[Art.4 modificat prin Legea nr.354-XVI din 23.12.2005, în vigoare 31.01.2006]

[Art.4 completat prin Legea nr.81-XVI din 13.05.2005, în vigoare 10.06.2005]

[Art.4 completat prin Legea nr.1254-XV din 19.07.2002, în vigoare 31.10.2002]

Articolul 5. Vînzarea terenurilor proprietate privată

(1) În categoria terenurilor proprietate privată intră toate terenurile deţinătorilor, incluse în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri sau în registrul bunurilor imobile cu drept de proprietate asupra acestora.

(2) Proprietarii au dreptul de a vinde terenurile la preţ liber.

(3) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate privată prin înţelegere între vînzător şi cumpărător include următoarele acţiuni:

a) vînzătorul perfectează documentele care îi confirmă dreptul de proprietate asupra pămîntului;

b) vînzătorul şi cumpărătorul încheie contractul de vînzare-cumpărare;

c) contractul de vînzare-cumpărare a pămîntului se autentifică notarial, cu excepţia contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate privată cu suprafaţa de pînă la 0,25 hectare, atribuite conform art.12 din Codul funciar nr.828-XII din 25 decembrie 1991;

d) noul deţinător de teren prezintă contractul de vînzare-cumpărare la organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate este situat terenul pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra lui.

(4) Dreptul de proprietate asupra terenului se dobîndeşte în momentul înregistrării în registrul bunurilor imobile.

[Art.5 completat prin Legea nr.115 din 23.05.2013, în vigoare 21.06.2013]

[Art.5 modificat prin Legea nr.354-XVI din 23.12.2005, în vigoare 31.01.2006]

Articolul 6. Vînzarea-cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată

(1) Se permite vînzarea-cumpărarea terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în proprietate privată. Destinaţia terenurilor se stabileşte pe baza informaţiei primăriei municipiului, oraşului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul.

(2) Dreptul de vînzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţine statului, persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi persoanelor juridice al căror capital social nu conţine investiţii străine.

(3) În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin moştenire legală sau testamentară, ei au dreptul de a le înstrăina prin acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova.

(4) De dreptul preferenţial la cumpărarea terenului (a unor sectoare din teren) proprietate comună beneficiază coproprietarii.

[Art.6 modificat prin Legea nr.86-XVI din 20.04.2006, în vigoare 19.05.2006]

Articolul 7. Vînzarea-cumpărarea loturilor pomicole

(1) Membrii întovărăşirilor pomicole sînt deţinători de loturi pomicole, trecuţi în registrele cadastrale ale deţinătorilor de teren, cu responsabilitate personală faţă de legislaţia funciară.

(2) Loturile pomicole neprivatizate sînt atribuite în folosinţa membrilor întovărăşirilor pomicole păstrîndu-se proprietatea publică asupra lor.

(3) Terenurile întovărăşirilor pomicole ocupate de drumuri, clădiri şi obiective de deservire a membrilor întovărăşirilor pomicole sînt trecute la categoria terenurilor de uz public.

(4) Membrii întovărăşirilor pomicole care doresc să cumpere lotul, aflat în folosinţa lor, depun la autoritatea administraţiei publice locale o cerere de cumpărare, la care anexează documentele ce confirmă calitatea de membru al întovărăşirii respective.

(5) Primarul municipiului, oraşului sau satului (comunei) pe al cărui teritoriu se află întovărăşirea pomicolă examinează cererile de cumpărare ale membrilor întovărăşirii pomicole, cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi avizul conducerii întovărăşirii pomicole în cauză, iar consiliul local respectiv adoptă o decizie privind vînzarea lotului pomicol. În cazul în care cererea de cumpărare este respinsă, decizia consiliului local poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

(6) Borderoul de calcul pentru determinarea preţului de vînzare a lotului pomicol, examinat şi aprobat de autoritatea administraţiei publice locale, serveşte drept bază pentru perfectarea contractului de vînzare-cumpărare.

(7) Contractul de vînzare-cumpărare a lotului pomicol este perfectat în triplu exemplar de reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale şi este remis cumpărătorului, vînzătorului şi notarului.

(8) Contractul de vînzare-cumpărare poate prevedea eşalonarea plăţii conform art.4.

(9) În cazul cînd după perfectarea contractului de vînzare-cumpărare se constată că suprafaţa lotului pomicol este mai mare decît cea indicată de conducerea întovărăşirii pomicole, cumpărătorul va achita o plată suplimentară corespunzătoare, iar dacă se constată că suprafaţa este mai mică, primăria îi restituie acestuia banii plătiţi în plus. Diferenţa de preţ este achitată de ambele părţi în termen de o lună.

(10) Proprietarul are dreptul de a vinde lotul său pomicol la preţ liber, inclusiv la licitaţie, unui alt cetăţean al Republicii Moldova sau statului.

[Art.7 modificat prin Legea nr.155 din 15.07.2022, în vigoare 05.09.2022]

[Art.7 modificat prin Legea nr.39 din 10.03.2011, în vigoare 12.04.2011]

[Art.7 modificat prin Legea nr.240-XV din 13.06.2003, în vigoare 08.07.2003]

Articolul 8. Vînzarea-cumpărarea loturilor de pămînt de pe lîngă casă

(1) Loturile de pămînt de pe lîngă casă includ terenurile ocupate de casă, de anexele gospodăreşti şi de grădini, atribuite conform legislaţiei, inclusiv conform art.82 din Codul funciar al R.S.S. Moldova cu toate modificările şi completările ulterioare.

(2) Proprietar al lotului de pămînt de pe lîngă casă este persoana fizică care l-a primit conform legislaţiei şi l-a legalizat prin titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

(3) Proprietarul lotului de pămînt de pe lîngă casă are dreptul de a-l vinde integral sau parţial, la preţ liber, inclusiv la licitaţie, atît persoanelor fizice şi persoanelor juridice, cît şi statului.

(4) Nu sînt supuse vînzării-cumpărării loturile de pămînt de pe lîngă casă aflate în folosinţa temporară a cetăţenilor, precum şi terenurile a căror suprafaţă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie. Terenurile menţionate se vînd conform art.4.

(5) Preţul normativ al lotului de pămînt de pe lîngă casă se calculează pornind de la suprafaţa lui, de la fertilitatea solului exprimată în grade şi tarifele pentru determinarea preţului normativ al pămîntului. În lipsa informaţiei despre gradul de fertilitate a lotului supus vînzării-cumpărării, preţul se calculează pornind de la gradul de fertilitate a solului în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Articolul 9. Vînzarea-cumpărarea terenurilor destinate construcţiilor în municipii, oraşe şi sate (comune)

(1) În municipii, oraşe şi sate (comune), terenuri destinate construcţiilor se consideră terenurile pe care sînt amplasate construcţii şi amenajări, prevăzute de planul general de dezvoltare a localităţii şi terenurile care urmează a fi folosite în aceste scopuri, inclusiv terenurile aferente bunurilor privatizate sau care se privatizează, terenurile aferente bunurilor private, precum şi terenurile aferente construcţiilor nefinalizate.

(2) Dreptul de a cumpăra de la stat şi de a vinde terenuri destinate construcţiilor în municipii, oraşe şi sate (comune) îl au persoanele fizice şi persoanele juridice din Republica Moldova şi investitorii străini.

(3) Terenurile proprietate publică pe care sînt amplasate bunurile proprietate de stat se vînd, după privatizarea bunurilor menţionate, persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au obţinut dreptul de proprietate asupra bunurilor amplasate pe aceste terenuri.

(4) Preţul terenurilor din intravilanul localităţilor, destinate construcţiilor, se calculează pornind de la indicii cadastrali medii, locul amplasării terenurilor, concomitent cu/sau, suprafaţa lor, accesul la căile de comunicaţii, amenajarea terenurilor.

(5) Terenurile din zonele de protecţie şi zonele sanitare ale întreprinderilor pot fi vîndute numai întreprinderilor în cauză, fără dreptul de a amplasa pe ele bunuri care pot schimba indicii acestor zone.

(6) Nu sînt supuse vînzării-cumpărării terenurile fondului apelor, cele destinate reţelelor inginereşti aferente bunurilor din rezervele materiale de stat, din rezervele de mobilizare sau aferente obiectivelor de protecţie civilă nepasibile de privatizare, precum şi terenurile din domeniul public al statului.

(7) Persoanele fizice sau persoanele juridice cărora li s-au atribuit terenuri din fondul de rezervă, după compensarea pierderilor cauzate de excluderea acestora din circuitul agricol, conform legislaţiei, sînt legalizate ca proprietari asupra pămîntului. În cazul atribuirii terenurilor deteriorate natural, pierderile generate de excluderea acestora din circuitul agricol nu se compensează.

(8) Vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică destinate construcţiilor se efectuează în conformitate cu articolul 4.

(9) Terenurile proprietate privată pe care sînt amplasate construcţii din intravilanul localităţilor pot fi supuse vînzării-cumpărării la preţ liber, inclusiv la licitaţie.

[Art.9 modificat prin Legea nr.220 din 16.12.2021, în vigoare 31.12.2021]

[Art.9 modificat prin Legea nr.446-XV din 13.11.2003, în vigoare 01.01.2004]

Capitolul III

PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI

Articolul 10. Preţul normativ al pămîntului la vînzarea-cumpărarea şi arendarea terenurilor

(1) Preţul normativ al pămîntului se stabileşte la vînzarea-cumpărarea terenurilor, la arendarea lor, precum şi în alte cazuri ce ţin de activitatea economică.

(2) În cazul încheierii contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor aferente necesare pentru activitatea bunurilor şi construcţiilor nefinalizate specificate la alin.(1) lit.a), contractul de arendă a terenurilor respective, încheiat anterior cu autoritatea administraţiei publice locale, devine nul din momentul intrării în vigoare a contractului de vînzare-cumpărare.

(3) Pentru calcularea preţului normativ al pămîntului este necesar de a primi caracteristica lui cadastrală, după caz:

a) de la organul cadastral teritorial în a cărui rază de acţiune este situat terenul – pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate privată;

a¹) de la Agenţia Proprietăţii Publice – pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică a statului;

b) de la primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul – pentru vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale.

(4) Tarifele pentru calcularea preţului normativ al pămîntului sînt indicate în anexă.

(5) Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă, al loturilor de pămînt de pe lîngă casă şi al loturilor pomicole se calculează pornind de la tarifele specificate la poziţia I din anexă.

(6) În cazul cînd nu au fost efectuate cercetări pedologice suplimentare, drept grad de fertilitate a lotului de pămînt de pe lîngă casă (lotului pomicol) propus spre vînzare-cumpărare se consideră gradul mediu de fertilitate din unitatea administrativ-teritorială (întovărăşirea pomicolă).

(7) Preţul normativ la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente bunurilor privatizate şi a terenurilor aferente bunurilor private se calculează pornind de la tarifele specificate la poziţia a IV-a din anexă.

(8) Plata anuală de arendă a terenurilor proprietate publică aferente bunurilor proprietate privată se stabileşte în funcţie de destinaţia terenurilor arendate. Ea constituie nu mai puţin de 2% şi nu mai mult de 10% din preţul normativ al pămîntului calculat pentru destinaţia respectivă, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(9), (10) şi (11).

(9) Terenurile din fondul de rezervă folosite în scopuri agricole pînă la utilizarea lor conform destinaţiei se dau în arendă în mod prioritar lucrătorilor şi pensionarilor din sfera socială, precum şi familiilor social defavorizate. Pentru aceste categorii de persoane, plata de arendă a terenurilor menţionate echivalează cu impozitul funciar pentru loturile de pămînt de pe lîngă casă stabilit pentru anul respectiv.

(10) Preţul iniţial de expunere la licitaţie trebuie să fie egal cu cel puţin valoarea de piaţă a terenului determinată de un evaluator în conformitate cu Legea nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, dar nu mai mic decât preţul normativ calculat în conformitate cu prezenta lege.

(11) Pentru terenurile proprietate publică aferente bunurilor privatizate, plata anuală de arendă se stabileşte, în procente, din preţul normativ calculat pentru terenurile aferente cu destinaţie respectivă, după cum urmează: 2% – pentru municipiul Chişinău, inclusiv localităţile care intră în componenţa acestuia; 1,5% – pentru municipiile Bălţi, Bender, Tiraspol; 1% – pentru celelalte municipii şi oraşele Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni, Străşeni; 0,5% – pentru celelalte oraşe; 0,2% – pentru sate (comune).

(12) La calcularea plăţii anuale de arendă pentru terenurile proprietate publică din cadrul parcurilor industriale create în corespundere cu Legea cu privire la parcurile industriale, întreprinderea-administrator va aplica coeficientul de micşorare pînă la 0,3 din plata stabilită la alin.(11).

Notă: Se declară neconstituţionale alin.(8) şi alin.(11) art.10, conform Hot. Curţii Constituţionale nr.19 din 31.10.2023, în vigoare 31.10.2023

[Art.10 modificat prin Legea nr.220 din 16.12.2021, în vigoare 31.12.2021]

[Art.10 completat prin Legea nr.183 din 15.07.2010, în vigoare 10.08.2010]

[Art.10 modificat prin Legea nr.210-XVI din 17.10.2008, în vigoare 14.11.2008]

[Art.10 modificat prin Legea nr.81-XVI din 13.05.2005, în vigoare 10.06.2005]

[Art.10 modificat prin Legea nr.25-XV din 13.02.2003, în vigoare 28.02.2003]

Articolul 10¹. Plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente bunurilor privatizate sau întreprinderilor şi bunurilor private

(1) În cazul în care proprietarii bunurilor privatizate sau ai întreprinderilor şi bunurilor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente bunurilor şi întreprinderilor menţionate, de la aceştia, în modul şi termenele fixate în conformitate cu legislaţia, se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală de arendă, calculată conform art.10 alin.(11), şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului, calculat pentru destinaţia respectivă. Plata specificată va fi încasată, în termenele fixate de consiliile locale pentru terenurile proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale sau de Agenţia Proprietăţii Publice pentru terenurile proprietate publică a statului, pentru perioada cuprinsă între data adoptării de către consiliul local/Agenţia Proprietăţii Publice a deciziei corespunzătoare şi cea a încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau de arendă.

(2) Plata stabilită la alin.(1) se aplică doar pentru terenurile aferente necesare pentru activitatea bunurilor şi construcţiilor nefinalizate specificate la art.(1) lit.a). Celelalte terenuri aflate anterior în folosinţa proprietarilor bunurilor şi construcţiilor, la propunerea acestora, trec în fondul de rezervă al autorităţii publice respective care nu este în drept să refuze preluarea lor.

[Art.10¹ modificat prin Legea nr.220 din 16.12.2021, în vigoare 31.12.2021]

[Art.10¹ modificat prin Legea nr.81-XVI din 13.05.2005, în vigoare 10.06.2005]

[Art.10¹ modificat prin Legea nr.25-XV din 13.02.2003, în vigoare 28.02.2003]

 Capitolul IV

PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI PENTRU EXCLUDEREA TERENURILOR

DIN CATEGORIILE DE TERENURI CU DESTINAŢIE AGRICOLĂ ŞI

ALE FONDULUI SILVIC, PRECUM ŞI DIN CIRCUITUL AGRICOL, ŞI

ATRIBUIREA LOR LA ALTE CATEGORII DE TERENURI, PRECUM

ŞI PENTRU RETRAGEREA TEMPORARĂ A TERENURILOR DIN

CIRCUITUL AGRICOL SAU DIN FONDUL FORESTIER

[Denumirea modificată prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]

Articolul 11. Excluderea terenurilor

Excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, şi atribuirea lor la alte categorii de terenuri se face atît în interesele publice, cît şi în interesele deţinătorilor de terenuri.

Articolul 12. Compensarea pierderilor

[Alin.(1),(2) art.12 abrogate prin Legea nr.108-XVI din 17.12.2009, în vigoare 01.01.2010]

(3) Compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic se efectuează în toate cazurile de către persoanele fizice şi persoanele juridice interesate, indiferent de scopul excluderii terenurilor şi tipul de proprietate asupra lor.

(4) Pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic nu se compensează în cazul:

a) unor lucrări de utilitate publică declarate astfel în condiţiile Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999;

b) creării parcurilor industriale în condiţiile Legii nr.182/2010 cu privire la parcurile industriale;

c) unor lucrări de uz public;

d) terenurilor destinate extinderii sau creării zonelor economice libere în condiţiile Legii nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere;

e) terenurilor care urmează să fie trecute la categoria de terenuri destinate fondului forestier.

[Art.12 modificat prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]

[Art.12 completat prin Legea nr.169 din 31.07.2015, în vigoare 28.08.2015]

[Art.12 completat prin Legea nr.183 din 15.07.2010, în vigoare 10.08.2010]

Articolul 13. Tarifele aplicate la compensarea pierderilor

Pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, se compensează pornind de la tarifele specificate la poziţia a III-a din anexă.

Articolul 14. Acumularea mijloacelor băneşti rezultate din compensarea pierderilor

(1) Mijloacele băneşti destinate compensării pierderilor cauzate de excluderea terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol, şi de atribuirea lor la alte categorii de terenuri se încasează la bugetul de stat sau, după caz, la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective.

(2) Guvernul, consiliul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei adoptă hotărîrea, respectiv, decizia de atribuire a terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din alte categorii de terenuri, incluse în circuitul agricol pentru a fi folosite în alt scop decît cel agricol, în termen de o lună după transferarea de către persoanele fizice sau persoanele juridice a mijloacelor băneşti echivalente cu pierderile cauzate de excluderea terenurilor din circuitul agricol.

(3) Modificarea destinaţiei terenurilor şi legalizarea drepturilor deţinătorilor de terenuri se efectuează numai după compensarea pierderilor.

[Art.14 modificat prin Legea nr.24 din 04.03.2016, în vigoare 15.04.2016]

[Art.14 modificat prin Legea nr.108-XVI din 17.12.2009, în vigoare 01.01.2010]

[Art.14 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 01.01.2007]

[Art.14 modificat prin Legea nr.356-XVI din 23.12.2005, în vigoare 03.02.2006]

Articolul 14¹. Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier

(1) Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier, cu excepţia terenurilor destinate fondului forestier proprietate a statului, pentru cercetări geologice, pentru lucrări de cercetare arheologică, pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice şi pentru infrastructura asociată, pentru instalarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, a gazelor naturale, a energiei termice, a reţelelor şi sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, a altor instalaţii similare, precum şi pentru organizarea/executarea lucrărilor de amenajare a drumurilor ocolitoare pe timpul executării lucrărilor la drumuri şi de organizare a şantierului de construcţie a drumurilor pe terenurile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale sau proprietate privată, se aprobă prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi şi al doilea, iar în cazul terenurilor proprietate a statului – prin hotărâre de Guvern.

(2) Se permite retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol pentru extragerea, de la adâncimi de până la 5 metri, a rocilor sedimentare, a rocilor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase şi a nisipului argilos, cu acordul proprietarului sau al administratorului terenului, precum şi pentru construcţia şi extinderea drumurilor publice, căilor ferate, digurilor de protecţie contra inundaţiilor, pentru prevenirea, stoparea şi lichidarea consecinţelor proceselor geologice periculoase, conform cerinţelor stabilite de Guvern.

(3) Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier în cazurile stabilite la alin.(1) şi (2) se efectuează conform procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, stabilită de Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

(4) Se interzice efectuarea lucrărilor stabilite la alin.(2) pe terenurile cu destinaţie agricolă de calitate superioară şi pe cele destinate fondului forestier acoperite cu vegetaţie forestieră.

(5) Autorităţile şi întreprinderile care beneficiază de retragerea temporară a terenurilor din circuitul agricol sau din fondul forestier în cazurile stabilite la alin.(2) sunt obligate să ia măsurile necesare pentru ca aceste terenuri să fie reîncadrate în circuitul agricol şi în fondul forestier la expirarea termenului aprobat.

(6) Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier nu va depăşi termenul de doi ani de la data adoptării deciziei.

(7) În cazul necesităţii de a lichida urmările unei avarii sau de a executa lucrări de urgenţă, retragerea temporară a terenului din circuitul agricol sau din fondul forestier se va efectua, indiferent de tipul de proprietate, cu acordul proprietarului/deţinătorului de teren, în condiţiile stabilite de Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 sau de Legea nr.1384/2002 cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. În toate cazurile, deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubiri.

(8) Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier se efectuează conform procedurii aprobate de organul central de specialitate care asigură elaborarea politicilor în domeniile îmbunătăţirilor funciare, relaţiilor funciare şi monitoringului funciar.

[Art.14¹ introdus prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]

Articolul 14². Repararea prejudiciilor cauzate deţinătorilor de terenuri

(1) Prejudiciile cauzate deţinătorilor de terenuri prin retragerea temporară a terenurilor lor din circuitul agricol sau din fondul forestier, precum şi prin limitarea drepturilor lor, sau prin degradarea calităţii solului ca urmare a activităţii persoanelor juridice sau fizice se repară integral, inclusiv beneficiul ratat.

(2) Repararea prejudiciilor cauzate deţinătorilor de terenuri şi recultivarea terenurilor afectate sunt puse pe seama persoanelor fizice sau juridice cărora li s-au repartizat terenurile retrase temporar din circuitul agricol sau din fondul forestier, precum şi pe seama persoanelor fizice sau juridice a căror activitate a dus la limitarea drepturilor deţinătorilor de terenuri în legătură cu stabilirea zonelor de protecţie a apelor şi a zonelor de protecţie sanitară sau a dus la degradarea calităţii terenurilor adiacente ori la folosirea acestora în alte scopuri, sau a dus la diminuarea volumului şi a calităţii producţiei agricole ori a volumului şi a calităţii fondului forestier, conform tarifelor stabilite de Parlament.

[Art.14² introdus prin Legea nr.86 din 12.04.2024, în vigoare 16.05.2024]

 Capitolul V

PREŢUL NORMATIV AL PĂMÎNTULUI ÎN PROCESUL

ÎNSTRĂINĂRII FORŢATE A TERENURILOR

Articolul 15. Scopul şi cazurile de înstrăinare forţată a terenurilor

(1) Înstrăinarea forţată a terenurilor se efectuează de către Guvern de comun acord cu autorităţile respective ale administraţiei publice locale în scopul satisfacerii necesităţilor funciare ale statului.

(2) Înstrăinarea forţată a terenurilor în scopuri agricole este determinată de necesitatea creării unor unităţi agricole de stat (ştiinţifice sau experimentale).

(3) Înstrăinarea forţată a terenurilor în alte scopuri decît cele agricole este admisă numai în cazurile utilităţii publice: construcţia întreprinderilor industriale, drumurilor, trasarea telecomunicaţiilor, construcţia unor bunuri cu destinaţie specială, instalaţiilor hidrotehnice şi altor amenajări ale serviciului apelor, extragerea zăcămintelor subterane, dezvoltarea localităţilor, construcţia instituţiilor de cultură, de învăţămînt, de ocrotire a sănătăţii, complexelor sportive şi de agrement, crearea monumentelor naturii şi istoriei.

(4) Modul de înstrăinare forţată a terenurilor se stabileşte conform legislaţiei.

Articolul 16. Drepturile persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale căror terenuri au fost înstrăinate forţat în scopul satisfacerii necesităţilor funciare ale statului

(1) Statul propune proprietarului terenului un alt teren în schimbul celui înstrăinat forţat.

(2) În cazul cînd calitatea terenului propus în schimb este în defavoarea proprietarului de terenuri, acestuia i se compensează pierderile cauzate de schimb.

(3) Dacă proprietarul terenului refuză să ia teren în schimb ori statul nu dispune de teren pentru schimb, pierderile i se compensează în bani.

(4) Litigiile funciare, apărute în procesul înstrăinării forţate a terenurilor, se soluţionează conform legislaţiei.

Articolul 17. Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată a terenurilor

(1) Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată a terenurilor are loc conform preţului de piaţă al acestora, dar nu mai puţin decît preţul normativ calculat conform tarifelor prevăzute la poziţia a II-a din anexă.

(2) În cazul în care autoritatea administraţiei publice şi proprietarul terenului nu ajung la o înţelegere în privinţa preţului de piaţă al terenului supus înstrăinării forţate, preţul va fi stabilit de instanţa judecătorească în baza raportului de expertiză prezentat de experţii independenţi.

 Capitolul VI

SISTEMUL DE DESERVIRE A PROCESULUI DE

VÎNZARE-CUMPĂRARE A PĂMÎNTULUI

[Cap.VI (art.18-22) abrogat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]

Articolul 18. Sistemul informaţional funciar

[Art.18 abrogat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]

Articolul 19. Condiţii obligatorii în procesul de vînzare-cumpărare a pămîntului

[Art.19 abrogat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]

Articolul 20. Organele de deservire a procesului de vînzare-cumpărare a pămîntului

[Art.20 abrogat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]

Articolul 21. Funcţiile Serviciului de stat pentru reglementarea regimului proprietăţii funciare şi cadastru funciar general în procesul de vînzare-cumpărare a pămîntului

[Art.21 abrogat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]

Articolul 22. Deservirea financiară a procesului de vînzare-cumpărare a pămîntului

[Art.22 abrogat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]

 Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 23.

(1) Prezenta lege intră în vigoare după o lună de la data publicării.

(2) Pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale unde nu funcţionează organul cadastral teritorial, contractul de vînzare-cumpărare va fi prezentat, în termen de 3 luni de la data autentificării notariale sau de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare în cazul în care autentificarea notarială nu este obligatorie, la primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul, pentru operarea modificărilor în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri.

(3) Informaţia cadastrală necesară pentru încheierea contractului de vînzare-cumpărare, calcularea preţului normativ al pămîntului pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale unde nu funcţionează organul cadastral teritorial este prezentată de primăria municipiului, oraşului, satului (comunei) pe al cărei teritoriu este situat terenul.

(4) Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.

[Art.23 completat prin Legea nr.115 din 23.05.2013, în vigoare 21.06.2013]

Articolul 24.

Guvernul, în termen de 3 luni:

va pune actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative care contravin prezentei legi;

va asigura elaborarea actelor normative care ar reglementa aplicarea prezentei legi.

Articolul 25.

Legea nr.302-XIII din 2 decembrie 1994 privind preţul normativ al pămîntului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.6, art.57) se abrogă.

[Anexa modificată prin Legea nr.220 din 16.12.2021, în vigoare 31.12.2021]

[Anexa (nota) modificată prin Legea nr.24 din 04.03.2016, în vigoare 15.04.2016]

[Anexa modificată prin Legea nr.39 din 10.03.2011, în vigoare 12.04.2011]

[Anexa modificată prin Legea nr.108-XVI din 17.12.2009, în vigoare 01.01.2010]

[Anexa modificată prin Legea nr.210-XVI din 17.10.2008, în vigoare 14.11.2008]

[Anexa modificată prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]

[Anexa completată prin Legea nr.266-XVI din 28.07.2006, în vigoare 11.08.2006]

[Anexa modificată prin Legea nr.81-XVI din 13.05.2005, în vigoare 10.06.2005]

[Anexa modificată prin Legea nr.190-XV din 10.06.2004, în vigoare 09.07.2004]

[Anexa modificată prin Legea nr.1254-XV din 19.07.2002, în vigoare 31.10.2002]

________________

* Republicat în temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.1546-XIII din 25.02.1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.26-27, art.176.

Modificat şi completat prin legile Republicii Moldova:

Legea nr.1566-XIII din 26.02.1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.44-46, art.324;

Legea nr.237-XIV din 23.12.1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.39-41, art.165;

Legea nr.360-XIV din 16.04.1999 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.48-49, art.219;

Legea nr.509-XIV din 15.07.1999 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.90-92, art.454;

Legea nr.988-XIV din 18.05.2000 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.65-67, art.468;

Legea nr.1403-XIV din 07.12.2000 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.166-168, art.1213.