L E G E

privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului

nr. 835-XIII  din  17.05.1996

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-2/2 din 02.01.1997

* * *

Abrogat: 30.01.2025

Legea R.Moldova nr.434 din 28.12.2023

Notă: În cuprinsul legii, sintagma „autoritatea administraţiei publice centrale pentru urbanism şi amenajare a teritoriului”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022

Notă: Modificarea din Legea nr.280-XVI din 14.12.2007 a fost abrogată prin Legea nr.163 din 09.07.2010, în vigoare de la 3 septembrie 2010

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. – În sensul prezentei legi sînt utilizate următoarele noţiuni principale:

Amenajare a teritoriului – complex de activităţi pentru coordonarea politicii economice, sociale, culturale şi ecologice în conformitate cu valorile fundamentale ale societăţii luate în ansamblu, în vederea realizării unui cadru natural şi construit armonios, care să favorizeze viaţa socială şi culturală a populaţiei.

Urbanism – cea mai importantă componentă a amenajării teritoriului, al cărei obiect îl constituie teritoriul localităţilor şi toate teritoriile necesare asigurării funcţionării şi dezvoltării acestora.

Documentaţie de urbanism şi amenajare a teritoriului – planuri de amenajare a teritoriului, planuri urbanistice şi regulamentele aferente, în care se definesc scopurile, mijloacele şi se face etapizarea acţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se oferă soluţii pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriilor şi localităţilor, pentru prevenirea şi eliminarea disfuncţionalităţilor.

Planuri urbanistice şi planuri de amenajare a teritoriului – totalitatea documentelor scrise şi desenate referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele şi măsurile în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului pe o perioadă determinată.

Prevederi cu caracter director – prevederi cuprinse în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, care stabilesc strategia şi direcţiile principale de dezvoltare a unui teritoriu la nivel naţional, regional sau local.

Prevederi cu caracter reglementator – prevederi cuprinse în documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, inclusiv în regulamentele de urbanism, care stabilesc reglementări în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, ce se aplică efectiv în practică asupra fiecărei parcele cadastrale în parte. Ele constituie elemente de fundamentare obligatorii, necesare eliberării certificatelor de urbanism, autorizaţiilor de construire, desfiinţare, funcţionare sau schimbare a destinaţiei.

Aviz general – actul în care Guvernul, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului sau serviciul de arhitectură şi urbanism al autorităţii administraţiei publice locale expune rezultatele expertizei unei documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului, adică confirmă încadrarea soluţiilor prezentate în actele normative în vigoare, apreciază soluţiile tehnice şi încadrarea acestora în anumite criterii de calitate, verifică conformitatea soluţiilor prezentate cu documentaţia aprobată, care se referă la acel teritoriu, confirmă, după caz, acordul de principiu privind unele aspecte ale operaţiunilor urbanistice, prevăzute în documentaţia expertizată.

Programe de urbanism şi amenajare a teritoriului – succesiune de acţiuni, preconizate să se desfăşoare în vederea realizării unor obiective în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, aprobate de autoritatea administraţiei publice competentă.

Operaţiuni de urbanism şi amenajare a teritoriului – totalitatea acţiunilor prin care se realizează politicile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului în conformitate cu documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate, elaborate în temeiul acestor politici.

Intravilan – teritoriul localităţii ale cărei hotare sînt stabilite în planul urbanistic general.

Extravilan – teritoriul în afara localităţii care nu intră în intravilan, însă este în limita teritoriului administrativ.

Zonă funcţională – totalitatea terenurilor pentru care, prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobată, se stabilesc funcţia dominantă şi alte funcţii permise şi se reglementează unele elemente privind modul de exercitare a acestora.

Zona centrală a localităţii – suprafaţa de teren situată în intravilanul localităţii, delimitată prin documentaţia de urbanism aprobată, ca urmare a concentrării infrastructurilor edilitare, instituţiilor publice şi serviciilor, după criterii de densitate şi calitate arhitectural-urbanistică a clădirilor. Limita zonei centrale este stabilită de autorităţile administraţiei publice locale. În zona centrală pot fi aplicate impozite şi taxe specifice.

Funcţie urbanistică – ansamblul activităţilor specifice domeniului urbanismului şi amenajării teritoriului, care are la bază criteriul modului de folosire a terenurilor şi construcţiilor în scopul satisfacerii unora dintre necesităţile populaţiei dintr-un anumit teritoriu. Principalele funcţii urbanistice sînt: circulaţia (terestră, aeriană, maritimă şi fluvială); locuirea; exploatarea şi prelucrarea resurselor; comerţul, cultura, învăţămîntul şi instruirea, recreerea; activităţile politice, civice, administrative, religioase; activităţile de apărare, de asigurare a ordinii de drept şi a securităţii publice; salubrizarea; echiparea tehnică; asistenţa medicală; turismul.

Certificat de urbanism – act cu caracter informativ şi reglementativ, emis de autoritatea administraţiei publice locale abilitată prin lege, la cererea oricărei persoane fizice sau juridice interesate, prin care se aduc la cunoştinţa solicitantului date privind regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic de exploatare a terenurilor şi construcţiilor pentru care a fost solicitat.

Localitate – sat (comună), oraş (municipiu), organizate sub aspectul administrativ-teritorial conform legii.

[Art.1 modificat prin Legea nr.5 din 08.02.2018, în vigoare 09.03.2018]

Art.2. – (1) Amenajarea teritoriului constituie ansamblul activităţilor complexe, care includ:

a) elaborarea, avizarea, aprobarea şi modificarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, studiile de fundamentare, cercetările ştiinţifice prealabile, necesare întocmirii acestora;

b) gestionarea teritoriilor, construcţiilor şi amenajărilor;

c) elaborarea actelor normative specifice;

d) controlul asupra realizării şi exploatării construcţiilor şi amenajărilor în strictă conformitate cu cerinţele legislaţiei privind urbanismul şi amenajarea teritoriului.

(2) Obiectul activităţii de amenajare a teritoriului îl constituie întreg teritoriul naţional.

Art.3. – Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în funcţie de sarcinile puse, poartă răspundere pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a teritoriului.

Art.4. – (1) Activitatea de amenajare a teritoriului are drept scop realizarea următoarelor obiective:

a) dezvoltarea economică şi socială echilibrată în condiţiile respectării specificului fiecărei zone;

b) ameliorarea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;

c) gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător;

d) utilizarea raţională a teritoriului.

(2) În conformitate cu aceste obiective, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţei atribuite, elaborează programele şi prognozele dezvoltării socio-economice a teritoriilor, inclusiv programele de lucrări publice, şi stabilesc direcţiile generale de organizare şi dezvoltare urbanistică a localităţilor.

Art.5. – (1) Activitatea de urbanism are drept scop realizarea următoarelor obiective:

a) utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţionării localităţilor;

b) determinarea structurii funcţionale a localităţilor;

c) asigurarea unei locuiri corespunzătoare cerinţelor şi nivelului de dezvoltare a societăţii;

d) asigurarea esteticii compoziţionale în realizarea cadrului construit şi amenajarea cadrului natural din localităţi;

e) protejarea populaţiei, cadrului natural şi construit contra poluării, riscurilor naturale şi tehnologice previzibile;

f) protejarea, conservarea şi acordarea statutului corespunzător de valoare monumentelor culturii şi naturii.

(2) În corespundere cu aceste obiective, autorităţile administraţiei publice locale întocmesc, în limitele competenţei stabilite, programele de organizare şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor.

(3) Conducerea nemijlocită a activităţii de urbanism în localităţi se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului.

[Art.5 modificat prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020]

Capitolul II

DOCUMENTAŢIA DE URBANISM ŞI AMENAJARE A TERITORIULUI

Secţiunea 1

Conţinutul documentaţiei

Art.6. – (1) Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului include planurile de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice şi regulamentele aferente acestora.

(2) Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se fundamentează pe studii preliminare şi pe cercetări ştiinţifice şi conţine prevederi cu caracter director şi cu caracter reglementator.

(3) Prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului cu caracter reglementator se stabilesc destinaţia terenurilor şi regulile de utilizare a acestora. În temeiul ei, se eliberează certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire.

(4) Modul de utilizare a terenurilor pentru orice fel de construcţii trebuie să fie reglementat prin planuri urbanistice şi planuri de amenajare a teritoriului.

Art.7. – Planurile de amenajare a teritoriului sînt următoarele:

a) planul de amenajare a teritoriului naţional;

b) planurile regionale de amenajare a teritoriului, inclusiv:

- planul de amenajare a teritoriului zonal;

- planul de amenajare a teritoriului municipiului Chişinău;

- planul de amenajare a teritoriului raional;

c) planurile locale de amenajare a teritoriului,inclusiv;

- planul de amenajare a teritoriului interorăşenesc sau intersătesc (intercomunal);

- planul de amenajare a teritoriului municipal, orăşenesc sau sătesc (comunal).

Art.8. – (1) Planul de amenajare a teritoriului naţional reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi stabileşte liniile directoare ale organizării şi dezvoltării durabile pentru întreg teritoriul ţării.

(2) Planul de amenajare a teritoriului naţional se elaborează pe secţiuni specializate corelate între ele, care sînt aprobate prin legi.

(3) Planul de amenajare a teritoriului naţional asigură:

a) punerea programelor naţionale în concordanţă cu cele internaţionale din domeniu, pentru dezvoltarea spaţială echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor ţării, utilizarea raţională a resurselor de apă, dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi integrarea acesteia în coridoarele de transport europene etc.;

b) interconexiunea programelor guvernamentale sectoriale;

c) corelarea programelor de nivel raional.

(4) Prevederile planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.

(5) Secţiunile planului de amenajare a teritoriului naţional sînt: reţeaua de localităţi, infrastructura drumurilor, aprovizionarea cu apă şi canalizare, electricitate, gaze naturale, zone protejate, zone de risc natural, zone cu resurse turistice, monumente şi zone construite protejate, precum şi alte secţiuni necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în priorităţile strategiilor naţionale de dezvoltare a Republicii Moldova şi strategiilor sectoriale.

[Art.8 în redacţia Legii nr.305 din 30.11.2018, în vigoare 04.02.2019]

Art.9. – (1) Planurile regionale de amenajare a teritoriului au ca obiect teritoriul unor zone, al raioanelor şi al municipiului Chişinău.

(2) Planul de amenajare a teritoriului zonal se întocmeşte pentru teritoriile grupate într-o zonă cu caracteristici geografice, istorice sau de altă natură comune şi care cuprinde, integral sau parţial, teritoriul mai multor raioane administrative.

(3) Planurile regionale de amenajare a teritoriului au caracter director şi asigură:

a) corelarea programelor de nivel raional cu programele guvernamentale sectoriale, ce se conţin în secţiunile planului de amenajare a teritoriului naţional;

b) interconexiunea programelor de nivel raional;

c) corelarea programelor din toate unităţile administrativ-teritoriale din componenţa zonei, raionului în cauză sau a municipiului Chişinău.

Art.10. – Planul de amenajare a teritoriului naţional şi planurile regionale de amenajare a teritoriului sînt menite să soluţioneze sarcinile comportate de următoarele aspecte specifice:

a) valorificarea resurselor naturale;

b) structura şi dinamica populaţiei şi resurselor de muncă;

c) armonizarea dezvoltării aşezărilor umane şi distribuirea funcţiilor urbanistice în teritoriu;

d) echiparea tehnico-edilitară a teritoriului;

e) protecţia sau, după caz, reabilitarea mediului natural şi a celui construit.

Art.11. – (1) Planurile locale de amenajare a teritoriului au ca obiect teritoriul administrativ al unui sat (unei comune), oraş, municipiu (cu excepţia municipiului Chişinău) ori teritoriile administrative ale cîtorva sate (comune) sau oraşe învecinate.

(2) Aceste planuri au caracter director pentru întreg teritoriul în cauză şi caracter reglementator pentru teritoriile care se află în afara localităţilor şi asigură:

a) corelarea programelor locale cu programele de nivel naţional şi regional;

b) interconexiunea programelor locale;

c) corelarea planurilor şi regulamentelor de urbanism pentru localităţile cuprinse în teritoriul în cauză;

d) stabilirea condiţiilor de construibilitate pentru intravilanul şi extravilanul localităţilor.

(3) Prevederile cu caracter director din planurile locale de amenajare a teritoriului vizează:

a) direcţiile principale de dezvoltare a teritoriului localităţilor;

b) sistemele majore de echipare tehnico-edilitară;

c) stabilirea zonelor pentru care elaborarea planurilor urbanistice este obligatorie;

d) stabilirea zonelor în care se preconizează desfăşurarea operaţiunilor majore de amenajare a teritoriului;

e) stabilirea zonelor protejate;

f) divizarea teritoriului în zone funcţionale majore.

(4) Prevederile cu caracter reglementator cuprinse în planurile locale de amenajare a teritoriului se aplică în extravilanul localităţilor, specificat în această documentaţie, şi se referă la:

a) delimitarea zonelor funcţionale;

b) delimitarea zonelor construibile şi a celor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;

c) stabilirea regimului de construire;

d) delimitarea zonelor în care se preconizează executarea lucrărilor de utilitate publică, precum şi a celor în care se instituie, în temeiul legislaţiei, dreptul de preemţiune al autorităţilor administraţiei publice locale asupra bunurilor imobile;

e) stabilirea traseelor şi caracteristicilor căilor de circulaţie;

f) stabilirea modului de dezvoltare a sistemului de reţele tehnico-edilitare;

g) delimitarea zonelor protejate;

h) delimitarea zonelor în care se prevede desfăşurarea operaţiunilor de amenajare a teritoriului.

Art.12. – Planurile urbanistice sînt următoarele:

a) planurile urbanistice generale;

b) planurile urbanistice zonale;

c) planurile urbanistice de detaliu.

Art.13. – (1) Planul urbanistic general se întocmeşte pentru fiecare localitate.

(2) Planul urbanistic general cuprinde o componentă directoare şi o componentă reglementatoare.

(3) Componenta directoare a planului urbanistic general conţine prevederi ce vizează:

a) direcţiile principale de dezvoltare a teritoriului localităţii;

b) schema dezvoltării sistemului de centre din cadrul localităţii;

c) schema generală a sistemului de circulaţie a transportului în localitate;

d) schema generală a sistemului de reţele tehnico-edilitare;

e) stabilirea zonelor pentru care elaborarea planurilor urbanistice zonale este obligatorie;

f) stabilirea zonelor în care se prevede desfăşurarea operaţiunilor urbanistice majore;

g) stabilirea zonelor protejate;

h) divizarea teritoriului localităţii în zone funcţionale majore.

(4) Componenta reglementatoare a planului urbanistic general cuprinde prevederi ce vizează:

a) delimitarea intravilanului localităţii;

b) delimitarea zonei centrale a localităţii;

c) delimitarea zonelor funcţionale;

d) stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;

e) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;

f) stabilirea regimului de construire cuprinzînd:

- aliniamentele;

- regimul de înălţime;

- indicii de control;

- procentul de ocupare a teritoriului şi coeficientul de utilizare a terenului;

g) delimitarea zonelor în care se preconizează executarea lucrărilor de utilitate publică, precum şi a zonelor în care se instituie, în temeiul legislaţiei, dreptul de preemţiune al autorităţilor administraţiei publice locale asupra bunurilor imobile;

h) stabilirea traseelor şi caracteristicilor căilor de circulaţie ce trebuie menţinute, modificate sau construite;

i) stabilirea modului de dezvoltare a sistemului de reţele tehnico-edilitare;

j) delimitarea zonelor protejate;

k) stabilirea zonelor în care se prevede desfăşurarea de operaţiuni urbanistice;

l) stabilirea, pe zone, a suprafeţelor minime ale parcelelor;

m) stabilirea arterelor de circulaţie, zonelor de circulaţie publică, precum şi atribuirea numerelor de adresă obiectelor adresabile.

(5) Parte componentă a planului urbanistic general este Regulamentul local de urbanism.

[Art.13 completat prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020]

[Art.13 modificat prin Legea nr.5 din 08.02.2018, în vigoare 09.03.2018]

[Art.13 completat prin Legea nr.152 din 14.07.2017, în vigoare 18.08.2017]

Art.14. – (1) Planul urbanistic zonal se întocmeşte în baza planului urbanistic general, pentru o parte din teritoriul unei localităţi sau pentru un teritoriu predestinat funcţionării şi dezvoltării localităţii.

(2) Planul urbanistic zonal cuprinde o componentă directoare şi o componentă reglementatoare.

(3) Componenta directoare a planului urbanistic zonal se întocmeşte pentru anumite sectoare de o importanţă sau cu o valoare deosebită din teritoriul unei localităţi şi cuprinde prevederile stipulate la art.13 alin.(3), cu excepţia lit.e), şi acceptate pentru teritoriul zonei respective.

(4) Componenta reglementatoare a planului urbanistic zonal cuprinde prevederile stipulate la art.13 alin.(4), cu excepţia lit.a), adaptate pentru teritoriul zonei respective.

[Art.14 modificat prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020]

Art.15. – Componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale şi zonale pot include prevederi privind aspectul exterior al construcţiilor şi modul de amenajare a teritoriilor aferente acestora, dacă elaboratorul planului consideră că acestea sînt necesare.

Art.16. – (1) Planul urbanistic de detaliu este documentaţia prin care se stabilesc condiţiile de amplasare şi executare într-un anumit teren a uneia sau mai multor construcţii cu destinaţie precizată. Această documentaţie se întocmeşte numai în baza planului urbanistic general sau zonal aprobat.

(1¹) Prin derogare de la prevederile alin.(1), planificarea şi desfăşurarea operaţiunilor de urbanism pentru amplasarea construcţiilor specificate la alin.(3) pe terenurile din extravilanul localităţii pot fi realizate în lipsa planului urbanistic general sau a celui zonal aprobat.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale decid asupra necesităţii elaborării unui plan urbanistic de detaliu şi comunică acest fapt persoanelor fizice şi juridice interesate prin intermediul certificatului de urbanism.

(3) Planificarea şi desfăşurarea operaţiunilor de urbanism pe terenurile din extravilanul localităţii, efectuate în scopul emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare pentru obiectivele de infrastructură agricolă, pentru structurile de primire turistică din categoria pensiunilor agroturistice, pentru construcţiile industriale, pentru obiectivele cu destinaţie comunală, pentru obiectivele aferente reţelelor edilitare (inginereşti), pentru instalaţiile de producere a energiei, inclusiv din surse regenerabile, pentru obiectivele infrastructurii de transport, precum şi pentru unităţile de comerţ, unităţile de alimentaţie publică şi staţiile de deservire tehnică a vehiculelor rutiere amplasate pe laturile terenurilor adiacente drumurilor publice, se realizează în baza planului urbanistic de detaliu şi a memoriului explicativ aferent care includ reglementări în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, elaborate şi aprobate conform prevederilor legislaţiei.

(4) Proiectarea obiectivelor şi construcţiilor, altele decât cele menţionate la alin.(3), se realizează doar conform planului urbanistic general, aprobat potrivit prevederilor legislaţiei.

(5) Schimbarea destinaţiei şi a funcţiilor construcţiilor edificate în conformitate cu prevederile alin.(3) se realizează doar în baza planului urbanistic general, aprobat conform prevederilor legislaţiei.

(6) Amplasarea construcţiilor în zonele de protecţie şi în zonele de siguranţă ale drumurilor publice se efectuează cu respectarea prevederilor Legii drumurilor nr.509/1995, iar planul urbanistic de detaliu corespunzător se avizează de către organul central de specialitate în domeniul infrastructurii drumurilor înainte de aprobarea acestuia de către consiliul local respectiv, în modul stabilit de legislaţie.

(7) Amplasarea construcţiilor pe terenurile care cuprind obiective de patrimoniu cultural construit şi arheologic şi în zonele de protecţie a acestora se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, ale Legii monumentelor de for public nr.192/2011, ale Legii nr.218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic şi ale Legii nr.161/2017 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

[Art.16 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 01.09.2024]

[Art.16 modificat prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020]

Art.17. – (1) Regulamentele de urbanism sînt documentaţii cu caracter exclusiv reglementator. Există două tipuri de regulamente de urbanism: Regulamentul general de urbanism şi Regulamentul local de urbanism.

(2) Regulamentul general de urbanism reprezintă ansamblul reglementărilor cu un înalt grad de generalitate, privitoare la modul de utilizare a terenurilor potrivit regimului de construire şi funcţiilor urbanistice permise, ce se aplică în teritoriul administrativ al tuturor localităţilor ţării.

(3) Regulamentul local de urbanism este ansamblul documentelor scrise, care detaliază şi explică componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale şi zonale aprobate, inclusiv condiţiile ce trebuie să fie respectate la aplicarea acestora.

Art.18. – (1) Conţinutul minim obligatoriu al documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului se stabileşte pentru fiecare categorie de cazuri concrete, prin regulamente şi instrucţiuni, elaborate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi aprobate de Guvern.

(2) Valabilitatea planurilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului existente, precum şi necesitatea elaborării unor planuri noi se stabilesc de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului.

Secţiunea 2

Elaborarea documentaţiei

Art.19. – Responsabili pentru iniţierea, elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului sînt:

a) Guvernul,

- pentru iniţierea, elaborarea şi aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional;

b) Guvernul sau autorităţile administraţiei publice locale interesate,

- pentru iniţierea, elaborarea şi aprobarea planurilor regionale de amenajare a teritoriului;

c) autorităţile administraţiei publice locale interesate,

- pentru iniţierea, elaborarea şi aprobarea planurilor locale de amenajare a teritoriului,

- pentru iniţierea, elaborarea şi aprobarea planurilor urbanistice şi regulamentelor de urbanism.

[Art.19 modificat prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020]

Art.20. – Serviciile competente ale autorităţilor administraţiei publice locale asigură corelarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului astfel: prevederile planurilor urbanistice şi ale planurilor de amenajare a teritoriului aprobate pentru un teritoriu se detaliază ulterior în documentaţia ce se elaborează pentru părţile componente ale teritoriului respectiv.

Art.21. – Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se elaborează de organizaţiile de proiectări care dispun de autorizaţiile respective.

Art.22. – Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se elaborează şi se semnează de către specialişti atestaţi.

Art.23. – (1) Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să organizeze concursuri pentru elaborarea studiilor de fundamentare, documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.

(2) În situaţii de importanţă şi complexitate deosebite, organizarea unor astfel de concursuri este obligatorie.

(3) Astfel de situaţii, precum şi procedura de desfăşurare a concursurilor, sînt stabilite printr-un regulament elaborat de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi aprobat de Guvern.

Art.24. – (1) Elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului se finanţează de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice respective.

(2) Elaborarea planului de amenajare a teritoriului naţional şi a studiilor de fundamentare ale acestuia se finanţează de la bugetul de stat şi din alte surse ce nu contravin legislaţiei.

(3) Elaborarea planurilor regionale de amenajare a teritoriului şi a studiilor de fundamentare a acestora se finanţează, după caz, de la bugetul de stat sau de la bugetele locale respective.

(4) Elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului neprevăzute la alin.(2) şi alin.(3), precum şi studiile de fundamentare a acesteia se finanţează de la bugetele locale respective.

(5) Elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, cu excepţia celei prevăzute la alin.(2), este organizată de către autorităţile administraţiei publice responsabile în conformitate cu Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice şi poate fi finanţată şi de persoanele juridice şi fizice interesate, inclusiv străine.

[Art.24 modificat prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020]

[Art.24 modificat prin Legea nr.305 din 30.11.2018, în vigoare 04.02.2019]

Art.24¹. – În procesul de elaborare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, primarul efectuează procedura de evaluare strategică de mediu prealabilă, în cadrul căreia organul central al administraţiei publice în domeniul mediului sau subdiviziunea sa teritorială se pronunţă asupra necesităţii de efectuare a evaluării strategice de mediu pentru documentaţia respectivă în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

[Art.24¹ modificat prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020]

[Art.24¹ introdus prin Legea nr.239 din 08.11.2018, în vigoare 07.01.2019]

Secţiunea 3

Avizarea documentaţiei

Art.25. – (1) Avizele necesare aprobării documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului se emit, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta lege, de Guvern, de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului sau de serviciul de arhitectură şi urbanism al autorităţii administraţiei publice locale şi de organismele centrale şi teritoriale interesate, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei în volum deplin. Dacă în termenul prevăzut nu este emis avizul, se consideră că există un aviz favorabil.

(1¹) În cazul în care, conform art.24¹, se stabileşte necesitatea efectuării evaluării strategice de mediu pentru documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, primarul efectuează procedura de evaluare strategică de mediu şi obţine de la organul central al administraţiei publice în domeniul mediului sau de la subdiviziunea sa teritorială avizul de mediu corespunzător în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.

(2) Recomandările însuşite şi condiţiile stabilite de instanţele care au emis avizele şi avizul general se introduc în documentaţie anterior aprobării acesteia.

[Art.25 modificat prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020]

[Art.25 completat prin Legea nr.239 din 08.11.2018, în vigoare 07.01.2019]

Art.26. – (1) În cazul apariţiei anumitor diferende, datorate problemelor de ordin tehnic pe care le impune însuşirea condiţiilor cuprinse în avize, se va recurge în mod obligatoriu la conciliere. Guvernul sau autorităţile administraţiei publice locale, responsabile de elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, răspund de desfăşurarea conformă a procedurii de soluţionare pînă la aprobarea documentaţiei.

(2) Aceste diferende pot apărea:

a) între elaboratorul documentaţiei şi Guvern sau autorităţile administraţiei publice locale, responsabile de elaborarea şi aprobarea acesteia;

b) între instanţele care au avizat documentaţia şi Guvern sau autorităţile administraţiei publice locale, responsabile de elaborarea şi aprobarea acesteia;

c) între instanţele care au avizat documentaţia, ca urmare a neconcordanţei între prescripţiile şi concluziile cuprinse în avize.

(3) Guvernul sau autorităţile administraţiei publice locale, responsabile de elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, iniţiază soluţionarea diferendelor apărute.

(4) În cazul în care aceste diferende nu pot fi soluţionate în modul prevăzut la alin.(3), părţile se adresează:

a) serviciului de arhitectură şi urbanism al autorităţii administraţiei publice locale dacă părţile în diferend nu sînt autorităţi ale administraţiei publice locale respective sau autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate cu funcţii de avizare;

b) organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului dacă părţile în diferend sînt autorităţi ale administraţiei publice locale, Guvernul sau autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate cu funcţii de avizare sau dacă diferendele nu pot fi soluţionate de serviciul nominalizat la lit.a).

Secţiunea 4

Consultarea populaţiei

Art.27. – Consultarea populaţiei se face anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice şi de planuri de amenajare a teritoriului, cu excepţia planului de amenajare a teritoriului naţional şi a planurilor urbanistice de detaliu care nu afectează domeniul public.

Art.28. – Afişarea înştiinţării la sediul autorităţii administraţiei publice locale şi punerea proiectului documentaţiei la dispoziţia populaţiei pentru consultare şi dezbatere publică sînt obligatorii.

Art.29. – (1) Consultarea populaţiei se desfăşoară diferenţiat, în funcţie de volumul şi de importanţa documentaţiei, în conformitate cu regulamentul elaborat de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi aprobat de Guvern. În regulament se stabileşte şi procedura de modificare a documentaţiei în conformitate cu rezultatele dezbaterii publice.

(2) Răspunderea pentru consultarea populaţiei revine autorităţilor administraţiei publice locale respective.

(3) Cheltuielile legate de procedura de consultare a populaţiei sînt suportate de aceleaşi fonduri din care se finanţează elaborarea documentaţiei respective.

Secţiunea 5

Aprobarea documentaţiei

Art.30. – Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului se aprobă conform competenţelor specificate în anexă.

Art.31. – (1) Autorităţile publice împuternicite să aprobe documentaţia de amenajare a teritoriului sînt obligate să o transmită, în termen de 30 de zile de la data aprobării, autorităţilor administraţiei publice interesate.

(2) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului este obligat să aducă la cunoştinţa consiliilor raionale şi municipale, în termen de 60 de zile de la data aprobării, prevederile generale ale planului de amenajare a teritoriului naţional.

[Art.31 modificat prin Legea nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022]

Art.32. – (1) Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate sunt publice şi se plasează pe pagina web oficială a autorităţii care le-a aprobat, cu excepţia celor prevăzute la art.7 din Legea nr.245/2008 cu privire la secretul de stat.

(2) Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului care prezintă interes public poate fi oferită, în copii, contra plată, persoanelor fizice şi juridice, la solicitarea acestora, cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale.

[Art.32 modificat prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020]

Secţiunea 6

Modificarea documentaţiei

Art.33. – (1) La propunerea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se reexaminează periodic şi se modifică pentru a fi adaptată noilor condiţii economice, sociale şi tehnice.

(2) Planurile urbanistice şi planurile de amenajare a teritoriului pot fi modificate, fără a schimba concepţia lor generală, pentru a cuprinde prevederile principale ale documentaţiei aprobate pentru părţile componente ale acelui teritoriu.

Art.34. – Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului modificată conform art.33 se consideră documentaţie nouă şi urmează să fie aprobată în condiţiile prezentei legi.

Capitolul III

GESTIONAREA TERITORIULUI ŞI A LOCALITĂŢILOR

Art.35. – Gestionarea teritoriului şi a localităţilor reprezintă ansamblul acţiunilor de organizare, conservare şi dezvoltare a acestora, orientate spre realizarea unei stări fizice şi funcţionale a cadrului natural şi a cadrului construit, care să corespundă necesităţilor colectivităţilor umane, în concordanţă cu interesul public şi potrivit prevederilor documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate.

Art.36. – Autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile respectării prevederilor legale, gestionarea tuturor terenurilor şi construcţiilor cuprinse în limitele administrativ-teritoriale stabilite şi răspund de realizarea şi exploatarea construcţiilor şi amenajărilor de utilitate publică.

Secţiunea 1

Operaţiunile de urbanism şi amenajare a teritoriului, băncile de date,

responsabilităţile şi competenţele generale

Art.37. – (1) Operaţiunile de urbanism se desfăşoară numai în baza documentaţiei de urbanism aprobate. Ordonarea şi armonizarea tuturor operaţiunilor de urbanism în cadrul unei localităţi se fac prin planul urbanistic general al localităţii şi potrivit legislaţiei.

(2) Operaţiunile de urbanism şi amenajare a teritoriului sînt organizate şi finanţate de autorităţile administraţiei publice locale sau de persoanele juridice şi fizice interesate, în cadrul politicilor locale de dezvoltare a localităţii.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale sînt responsabile de respectarea interesului public în cadrul derulării operaţiunilor de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Art.38. – Autorităţile administraţiei publice locale se pot asocia pentru realizarea în comun a operaţiunilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului.

Art.39. – Autorităţile administraţiei publice locale organizează, în regim public, privat sau în cooperare, sub îndrumarea metodologică a organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, bănci de date şi sisteme informaţionale pentru gestionarea teritoriului şi a localităţilor. Persoanele fizice şi juridice sînt obligate să pună la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale datele necesare în acest scop.

Art.40. – Proprietarii de terenuri şi construcţii sînt responsabili de întreţinerea şi utilizarea lor în concordanţă cu interesele publice, stabilite prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobată, precum şi prin alte reglementări, potrivit legislaţiei.

[Art.41 abrogat prin Legea nr.153 din 30.07.2015, în vigoare 14.08.2015]

[Art.42 abrogat prin Legea nr.153 din 30.07.2015, în vigoare 14.08.2015]

[Art.42 în redacţia Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Art.43 abrogat prin Legea nr.237-XIV din 23.12.1998, în vigoare 22.04.1999]

Secţiunea 2

Terenurile

Art.44. – Prin gestionarea teritoriului şi a localităţilor, autorităţile administraţiei publice transpun în practică reglementările privind utilizarea terenurilor, stabilite prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobată, conform art.13 alin.(4).

Art.45. – În vederea realizării unor anumite operaţiuni de urbanism, autorităţile administraţiei publice locale pot recurge la schimbul, concesionarea, cumpărarea de terenuri sau la exproprierea de terenuri pentru necesităţi publice, potrivit legislaţiei.

Art.46. – Înainte de împărţirea sau reîmpărţirea unor terenuri pentru construcţii se procedează la parcelarea sau la reparcelarea acestora, din iniţiativa proprietarilor sau a autorităţilor administraţiei publice locale, cu acordul proprietarilor, potrivit legislaţiei. Documentaţia necesară desfăşurării acestor acţiuni trebuie să fie însoţită de certificatul de urbanism.

Art.47. – (1) Prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se pot stabili interdicţii definitive sau temporare de construire.

(2) Interdicţia definitivă de construire se stabileşte pentru unul din următoarele motive:

a) riscuri naturale previzibile: inundaţii, alunecări de teren, deformaţii de teren cauzate de surpări etc.;

b) riscuri tehnologice previzibile: contaminare radioactivă sau chimică, pericol de explozie, pericol de incendiu, depăşire a nivelului admisibil de zgomot etc.;

c) regulamentul zonei protejate dispune acest lucru.

(3) Interdicţia definitivă de construire poate fi ridicată odată cu dispariţia cauzei care a determinat stabilirea ei.

(4) Interdicţia temporară de construire se stabileşte pentru unul din următoarele motive:

a) necesitatea elaborării unei documentaţii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire pentru zona respectivă;

b) necesitatea executării în zona respectivă a unor lucrări de utilitate publică, de interes naţional sau local;

c) executarea în zona respectivă a unor lucrări de utilitate publică (lucrări de îmbunătăţiri funciare şi altele asemenea);

d) apartenenţa la domeniul public a terenurilor cu anumite folosinţe: păşuni, islazuri, maluri de ape curgătoare şi stătătoare.

(5) Interdicţia temporară de construire poate fi prelungită cel mult o dată pentru acelaşi motiv, pe termen limitat, după care îşi pierde efectul.

(6) Interdicţia temporară de construire poate fi ridicată odată cu dispariţia cauzei care a determinat stabilirea ei.

Art.48. – Procedura de stabilire a interdicţiei definitive şi a interdicţiei temporare de construire se detaliază într-un regulament elaborat de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului şi aprobat de Guvern.

Secţiunea 3

Construcţiile

Art.49. – (1) În sensul prezentei legi, construcţiile sînt:

a) capitale sau provizorii;

b) subterane sau supraterane;

c) clădiri, construcţii speciale sau amenajări.

(2) Modul de realizare (modificare) şi utilizare a construcţiilor se stabileşte prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului cu caracter reglementator, precum şi prin alte acte normative.

Art.50. – Pentru realizarea (modificarea) sau desfiinţarea construcţiilor, autorităţile administraţiei publice locale emit, potrivit legislaţiei:

a) autorizaţii de construire;

b) autorizaţii de desfiinţare.

[Art.51 abrogat prin Legea nr.153 din 30.07.2015, în vigoare 14.08.2015]

[Art.51 modificat prin Legea nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Art.52. – Pentru utilizarea construcţiilor în conformitate cu prevederile documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate, precum şi cu alte reglementări în vigoare, autorităţile administraţiei publice locale emit:

a) autorizaţie de construire, autorizaţie de desfiinţare, certificat de urbanism pentru proiectare şi certificat de urbanism informativ, eliberate în cazurile şi în modul stabilit de Legea nr.163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie;

b) autorizaţii de schimbare a destinaţiei.

[Art.52 modificat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

[Art.53 abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

Art.54. – Autorizaţia de schimbare a destinaţiei construcţiei se eliberează pentru acele revizuiri ale modului de utilizare a construcţiilor, din punct de vedere al activităţilor ce se desfăşoară în cadrul lor, ce nu implică executarea lucrărilor de construcţie pentru care este necesară eliberarea unei autorizaţii de construire, potrivit legislaţiei.

[Art.55 abrogat prin Legea nr.153 din 30.07.2015, în vigoare 14.08.2015]

[Art.55 în redacţia Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Art.56 abrogat prin Legea nr.153 din 30.07.2015, în vigoare 14.08.2015]

[Art.56 în redacţia Legii nr.280-XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Art.57. – În cazul schimbării proprietarului, autorizaţiile emise în condiţiile art.50 şi art.52 rămîn valabile, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din ele, fără modificarea obiectului autorizaţiei, iar noul proprietar este obligat să înştiinţeze autorităţile administraţiei publice locale care au eliberat autorizaţia în cauză despre intrarea sa în posesiune.

Secţiunea 4

Zonele protejate

Art.58. – Zonele protejate reprezintă teritorii în care sînt situate obiecte sau ansambluri de obiecte ce fac parte din patrimoniul naţional cultural sau natural, faţă de care se aplică reglementări specifice în vederea menţinerii calităţii lor, păstrării echilibrului prin intervenţii şi conservare, precum şi pentru asigurarea unor relaţii armonioase cu mediul înconjurător.

Art.59. – (1) Bază a creării unor zone protejate constituie în mod obligatoriu:

a) monumentele declarate prin lege parte a patrimoniului naţional cultural, împreună cu zonele de protecţie aferente;

b) monumentele declarate prin lege parte a patrimoniului naţional natural.

(2) Prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se poate institui regim de zonă protejată şi în alte teritorii decît cele prevăzute la alin.(1), în scopul protejării, conservării şi valorificării ansamblurilor de bunuri imobile sau a unor elemente ale acestora, apreciate de autorităţile administraţiei publice locale ca fiind valoroase şi neincluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat, instituit prin lege.

Art.60. – (1) Zonele protejate pot fi de interes naţional sau local.

(2) Obligaţiile şi responsabilităţile legate de identificarea, inventarierea, conservarea, valorificarea şi controlul valorilor naturale şi construite de interes naţional se stabilesc şi se reglementează de Guvern.

(3) Identificarea, inventarierea, conservarea, valorificarea şi controlul valorilor naturale şi construite de interes local se fac de autorităţile administraţiei publice locale, în baza regulamentelor şi instrucţiunilor aprobate de Guvern.

Art.61. – Orice intervenţie în perimetrul zonelor protejate poate fi autorizată numai cu avizul prealabil al Guvernului sau al autorităţilor administraţiei publice locale cu atribuţii specifice în domeniu, în modul stabilit de legislaţie.

Secţiunea 5

Cadastrul funcţional urban

Art.62. – (1) Cadastrul funcţional urban este un cadastru specializat şi reprezintă o bază informaţională a sistemului de reglementări destinat să asigure funcţionarea şi dezvoltarea localităţilor.

(2) Modul de întocmire şi de ţinere a cadastrului funcţional urban se stabileşte prin regulamentul aprobat de Guvern.

(3) Datele cadastrului funcţional urban se codifică în corespundere cu sistemul informaţional naţional.

Art.63. – Cadastrul funcţional urban se actualizează permanent prin introducerea informaţiilor privind modificările intervenite:

a) în cadastrul general;

b) pe teren.

Art.64. – (1) Cadastrul funcţional urban se întocmeşte pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale asigură, din mijloacele bugetelor locale, întocmirea şi ţinerea cadastrului funcţional urban pentru teritoriile administrate de ele.

Art.65. – Lucrările necesare întocmirii cadastrului funcţional urban se execută, la comanda autorităţilor administraţiei publice locale, de către persoane fizice şi juridice care deţin autorizaţii pentru desfăşurarea acestor activităţi.

Capitolul IV

CONTROLUL ÎN DOMENIUL URBANISMULUI ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

Art.66. – (1) Activitatea de urbanism şi de amenajare a teritoriului se desfăşoară în conformitate cu legislaţia, sub coordonarea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, cu respectarea principiilor descentralizării şi autonomiei locale, potrivit legislaţiei.

(2) Politica şi strategia de stat în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului se stabilesc de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, iar serviciile de urbanism şi amenajare a teritoriului ale autorităţilor administraţiei publice locale contribuie la realizarea acestora.

Art.67. – Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului elaborează sau, după caz, avizează proiectele de acte normative referitoare la activitatea de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Art.68. – (1) Controlul de stat asupra activităţii de urbanism şi de amenajare a teritoriului este exercitat de către personalul serviciului specializat al organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului sau al serviciilor specializate descentralizate ale acestui organ din raioane şi din municipii.

(2) În perimetrul unităţilor administrativ-teritoriale, controlul asupra activităţii în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului este exercitat de autorităţile administraţiei publice locale.

[Art.68 modificat prin Legea nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022]

Capitolul V

CONTRAVENŢII ÎN DOMENIUL URBANISMULUI ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

Art.69. – (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea administrativă sau penală.

(2) Constituie contravenţii la prezenta lege următoarele acţiuni:

a) avizarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului fără respectarea procedurii stabilite de legislaţie;

b) utilizarea construcţiilor noi sau a celor a căror destinaţie funcţională a fost schimbată fără autorizaţia de construire sau de schimbare a destinaţiei;

c) sustragerea de la obligaţia de a furniza date din banca de date şi din sistemele informaţionale, necesare activităţii de urbanism şi de amenajare a teritoriului, precum şi furnizarea de informaţii eronate;

d) nerespectarea termenelor limită de executare, prevăzute de prezenta lege;

e) modificarea, desfiinţarea totală sau parţială a construcţiilor cu încălcarea cerinţelor privind obţinerea autorizaţiei respective şi executarea acestor lucrări.

[Art.69 modificat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

Art.70. – Contravenţiile specificate la art.69 alin.(2) lit.a) se constată de către persoanele împuternicite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, care exercită funcţiile controlului de stat asupra activităţii în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, iar contravenţiile specificate la lit.b), c), d) şi e), de aceleaşi persoane, precum şi de autorităţile administraţiei publice locale.

Art.71. – Autorităţile administraţiei publice locale şi factorii lor de decizie poartă răspundere pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei legi, precum şi pentru posibilele prejudicii cauzate prin actele emise sau faptele săvîrşite de ele, contrare dispoziţiilor documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului.

Capitolul VI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art.72. – Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului în vigoare este valabilă pînă la aprobarea noii documentaţii, elaborate în conformitate cu prezenta lege.

[Art.73 abrogat prin Legea nr.153 din 30.07.2015, în vigoare 14.08.2015]

Art.74. – Documentaţiile de urbanism se elaborează şi se aprobă în următoarele termene, care curg de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) 4 ani, pentru planurile urbanistice generale;

b) 5 ani, pentru regulamentele locale de urbanism.

Art.75. – Actele normative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.

Art.76. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Art.77. – Guvernul, în termen de 3 luni:

va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

va aproba, în temeiul prezentei legi, actele normative ce reglementează activitatea în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului;

va asigura revizuirea de către ministere, departamente, inspectorate de stat şi autorităţile administraţiei publice locale a actelor lor normative ce contravin prezentei legi.

Art.78. – Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului va elabora şi va aproba actele normative întru aplicarea prezentei legi.

[Art.78 modificat prin Legea nr.153 din 30.07.2015, în vigoare 14.08.2015]

Anexă

la Legea privind principiile

urbanismului şi amenajării

teritoriului

AVIZAREA ŞI APROBAREA

documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului

[Anexa modificată prin Legea nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022]

[Anexa modificată prin Legea nr.305 din 30.11.2018, în vigoare 04.02.2019]

[Anexa modificată prin Legea nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018]

[Anexa modificată prin Legea nr.153 din 30.07.2015, în vigoare 14.08.2015]