C O D U L
urbanismului şi construcţiilor
nr. 434 din 28.12.2023
Monitorul Oficial nr.41-44/61 din 30.01.2024
* * *
C U P R I N S
CARTEA ÎNTÂI
DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul I
SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI DOMENIILE
DE REGLEMENTARE
Articolul 1. Scopul Codului urbanismului şi construcţiilor
Articolul 2. Domeniile de reglementare şi sfera de aplicare
Capitolul II
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 3. Noţiuni
Articolul 4. Obiectivele reglementărilor în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor
Articolul 5. Organul central de specialitate
Articolul 6. Consiliul tehnic permanent pentru construcţii
Articolul 7. Consiliul naţional de amenajare a teritoriului
Articolul 8. Consiliul arhitectural-urbanistic naţional
Articolul 9. Consiliul arhitectural-urbanistic local
Articolul 10. Desfăşurarea activităţilor în domeniul urbanismului şi construcţiilor
Articolul 11. Politica de stat privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă în cadrul desfăşurării activităţilor în domeniul urbanismului şi construcţiilor
Articolul 12. Politica de stat în domeniul asigurării accesibilităţii la infrastructura socială
CARTEA A DOUA
DEZVOLTAREA TERITORIULUI ŞI A LOCALITĂŢILOR
TITLUL I
AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI URBANISMUL
Capitolul I
AMENAJAREA TERITORIULUI
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 13. Scopul activităţii de amenajare a teritoriului
Articolul 14. Sfera de aplicare a reglementărilor cu privire la amenajarea teritoriului
Articolul 15. Obiectivele de bază şi principiile directoare ale amenajării teritoriului
Articolul 16. Documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism
Secţiunea a 2-a
Planul de amenajare a teritoriului naţional
Articolul 17. Planul de amenajare a teritoriului naţional
Articolul 18. Secţiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului naţional
Articolul 19. Iniţierea elaborării Planului de amenajare a teritoriului naţional
Articolul 20. Elaborarea, avizarea şi aprobarea
Articolul 21. Obiectivele principale ale Planului de amenajare a teritoriului naţional
Articolul 22. Monitorizarea implementării Planului de amenajare a teritoriului naţional
Secţiunea a 3-a
Planurile de amenajare a teritoriului regiunilor de dezvoltare, al municipiului
Chişinău, al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi al localităţilor
din stânga Nistrului (Transnistria)
Articolul 23. Iniţierea elaborării planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
Articolul 24. Obiectul planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
Articolul 25. Obiectivele de bază ale planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
Articolul 26. Conţinutul planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
Articolul 27. Aprobarea planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
Articolul 28. Monitorizarea implementării planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
Secţiunea a 4-a
Expertiza de stat a documentaţiei de amenajare a teritoriului
Articolul 29. Modul de efectuare a expertizei de stat a documentaţiei de amenajare a teritoriului
Articolul 30. Scopul expertizei de stat
Secţiunea a 5-a
Controlul privind aplicarea prevederilor documentaţiei
de amenajare a teritoriului
Articolul 31. Controlul privind aplicarea prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului
Secţiunea a 6-a
Consultarea publică în procesul de amenajare a teritoriului
Articolul 32. Consultarea publică privind amenajarea teritoriului
Articolul 33. Participarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale la consultarea publică
Articolul 34. Informarea populaţiei privind amenajarea teritoriului
Capitolul II
URBANISMUL
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 35. Sfera de reglementare
Articolul 36. Obiectivele promovate prin activitatea de urbanism
Secţiunea a 2-a
Documentaţia de urbanism
Articolul 37. Aplicarea prevederilor documentaţiei de urbanism
Articolul 38. Tipurile documentaţiei de urbanism
Articolul 39. Planul urbanistic general
Articolul 40. Planul urbanistic zonal
Articolul 41. Zonificarea funcţională a teritoriului
Articolul 42. Funcţiile zonificării funcţionale a teritoriului
Articolul 43. Regulamentul local de urbanism
Articolul 44. Planul urbanistic de detaliu
Articolul 45. Conţinutul-cadru de reglementare al planurilor urbanistice zonale şi de detaliu
Articolul 46. Actualizarea/modificarea documentaţiei de urbanism
Secţiunea a 3-a
Elaborarea documentaţiei de urbanism
Articolul 47. Responsabilii de elaborarea documentaţiei de urbanism
Articolul 48. Finanţarea elaborării documentaţiei de urbanism
Articolul 49. Achiziţionarea serviciilor de elaborare a documentaţiei de urbanism
Articolul 50. Iniţierea elaborării documentaţiei de urbanism
Articolul 51. Evaluarea strategică de mediu, avizarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism
Articolul 52. Punerea în aplicare a prevederilor documentaţiei de urbanism
Articolul 53. Monitorizarea respectării documentaţiei de urbanism
Secţiunea a 4-a
Avizarea şi expertizarea documentaţiei de urbanism
Articolul 54. Categoriile avizelor pentru elaborarea documentaţiei de urbanism
Articolul 55. Emiterea avizelor necesare pentru aprobarea documentaţiei de urbanism
Articolul 56. Avizul general asupra documentaţiei de urbanism
Articolul 57. Corectarea documentaţiei de urbanism
Articolul 58. Sarcinile expertizei de stat a documentaţiei de urbanism
Secţiunea a 5-a
Activitatea de urbanism şi operaţiunile de urbanism,
responsabilităţi şi competenţe generale
Articolul 59. Operaţiunile de urbanism
Articolul 60. Planificarea comună a operaţiunilor de urbanism
Articolul 61. Prevederi speciale în documentaţia de urbanism privind accesul persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă
Articolul 62. Controlul de stat al activităţii de urbanism
Articolul 63. Responsabilitatea privind întreţinerea şi utilizarea terenurilor destinate construcţiilor
Articolul 64. Amplasarea, proiectarea şi execuţia construcţiilor
Articolul 65. Responsabilitatea privind implementarea şi monitorizarea zonificării funcţionale a teritoriului localităţii
Secţiunea a 6-a
Suportul informaţional al dezvoltării urbane a localităţilor
Articolul 66. Bazele de date în domeniul urbanismului
Articolul 67. Indicatorii de dezvoltare urbană
Capitolul III
GESTIONAREA TERITORIULUI ŞI A LOCALITĂŢILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 68. Scopul gestionării teritoriului şi a localităţilor
Articolul 69. Convenţia privind peisajul european
Articolul 70. Interdicţiile de construire stabilite în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism
Articolul 71. Procedura stabilirii interdicţiilor de construire
Secţiunea a 2-a
Zonele protejate
Articolul 72. Obiectivele din zonele protejate
Secţiunea a 3-a
Particularităţi privind utilizarea terenurilor
destinate construcţiilor
Articolul 73. Utilizarea terenurilor destinate construcţiilor şi altor amenajări
Articolul 74. Utilizarea terenurilor în zonele construite existente
Articolul 75. Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile care urmează a fi utilizate în scopul exploatării zăcămintelor de substanţe minerale utile
Articolul 76. Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile spaţiilor verzi
Articolul 77. Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile cu destinaţie agricolă ale localităţilor
Articolul 78. Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile din zonele de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă
Articolul 79. Autorizarea execuţiei construcţiilor pe terenurile din zonele protejate
Articolul 80. Autorizarea execuţiei construcţiilor pe terenurile cu altă destinaţie
Secţiunea a 4-a
Amplasarea construcţiilor
Articolul 81. Procentul de ocupare a terenului
Articolul 82. Densitatea populaţiei şi coeficientul de utilizare a terenului
Articolul 83. Interdicţia execuţiei altor construcţii pe terenurile destinate lucrărilor de utilitate publică
Articolul 84. Amplasarea construcţiilor în zona căilor de comunicaţie
Articolul 85. Amplasarea construcţiilor în adiacenţa fâşiei de protecţie a frontierei de stat
Articolul 86. Amplasarea construcţiilor în adiacenţa aliniamentului stradal
Articolul 87. Amplasarea unor noi construcţii pe terenurile cu valoare istorică şi culturală
Articolul 88. Condiţiile de amplasare a construcţiilor pe teren
Articolul 89. Căile de acces pentru vehicule şi pietoni
Secţiunea a 5-a
Consultarea publică în procesul elaborării
şi aprobării documentaţiei de urbanism
Articolul 90. Consultarea publică
Articolul 91. Scopul consultării publice
Articolul 92. Tipurile consultărilor publice
Articolul 93. Iniţierea consultării publice
Articolul 94. Desfăşurarea consultării publice
Articolul 95. Etapele desfăşurării consultării publice
Articolul 96. Responsabilitatea privind organizarea consultărilor publice
Articolul 97. Finanţarea consultărilor publice
Articolul 98. Studiile de sociologie urbană
Articolul 99. Informarea populaţiei cu privire la elaborarea documentaţiei de urbanism
Articolul 100. Informarea populaţiei cu privire la aprobarea documentaţiei de urbanism
TITLUL II
CERTIFICATUL DE URBANISM
Secţiunea 1
Certificatul de urbanism informativ
Articolul 101. Scopul eliberării certificatului de urbanism informativ
Articolul 102. Depunerea cererii de eliberare a certificatului de urbanism informativ
Articolul 103. Termenul de elaborare şi emitere a certificatului de urbanism informativ şi valabilitatea acestuia
Secţiunea a 2-a
Certificatul de urbanism pentru proiectare
Articolul 104. Scopul eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare
Articolul 105. Documentele necesare pentru emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare
Articolul 106. Prezenţa datelor falsificate şi/sau eronate în documente
Secţiunea a 3-a
Elaborarea şi emiterea certificatului
de urbanism pentru proiectare
Articolul 107. Emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare
Articolul 108. Termenul de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare
Articolul 109. Termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare
Articolul 110. Conţinutul certificatului de urbanism pentru proiectare
Articolul 111. Plata pentru emiterea certificatului de urbanism
Articolul 112. Obligaţiile emitentului certificatului de urbanism
Secţiunea a 4-a
Responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale
privind emiterea certificatelor de urbanism
Articolul 113. Responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale
TITLUL III
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR, LUCRĂRILOR
DE CONSTRUCŢII
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Secţiunea 1
Scopul şi domeniul de reglementare
Articolul 114. Scopul titlului
Articolul 115. Domeniul de reglementare
Articolul 116. Activitatea de proiectare în construcţii
Secţiunea a 2-a
Reglementarea juridică
Articolul 117. Desfăşurarea activităţii de proiectare în construcţii
Articolul 118. Domeniul proiectării în construcţii
Capitolul II
ACTIVITATEA DE PROIECTARE ÎN CONSTRUCŢII
Secţiunea 1
Factorii implicaţi în procesul de proiectare
Articolul 119. Factorii implicaţi în procesul de proiectare
Articolul 120. Recunoaşterea calificărilor
Articolul 121. Proiectantul
Articolul 122. Domeniile de proiectare în construcţii
Secţiunea a 2-a
Obligaţiile, responsabilităţile şi
drepturile proiectanţilor
Articolul 123. Obligaţiile proiectanţilor
Articolul 124. Responsabilităţile proiectantului
Articolul 125. Drepturile proiectantului
Capitolul III
ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE PROIECT
Secţiunea 1
Cerinţe pentru elaborarea documentaţiei de proiect
Articolul 126. Etapele elaborării documentaţiei de proiect
Articolul 127. Documentaţia iniţială pentru proiectare
Secţiunea a 2-a
Categoriile de importanţă a construcţiilor
şi clasele de consecinţe
Articolul 128. Categoriile de importanţă a construcţiilor, clasele de consecinţe şi stabilirea acestora
Secţiunea a 3-a
Verificarea, expertizarea şi aprobarea
documentaţiei de proiect
Articolul 129. Verificarea documentaţiei de proiect
Articolul 130. Avizarea/coordonarea documentaţiei de proiect de către emitenţii avizelor de racordare
Articolul 131. Verificarea respectării cerinţelor fundamentale
Articolul 132. Documentaţia supusă verificării
Articolul 133. Răspunderea pentru verificarea documentaţiei de proiect
Articolul 134. Modul de verificare a documentaţiei de proiect
Articolul 135. Atribuţiile de bază ale verificatorului de proiecte atestat
Articolul 136. Litigiile în cadrul verificării documentaţiei de proiect
Articolul 137. Expertizarea tehnică a documentaţiei de proiect
Articolul 138. Aprobarea documentaţiei de proiect
Secţiunea a 4-a
Monitorizarea aplicării prevederilor
documentaţiei de proiect
Articolul 139. Scopul monitorizării
Articolul 140. Modalitatea de monitorizare
Articolul 141. Limitele responsabilităţii privind monitorizarea
Secţiunea a 5-a
Dreptul de autor
Articolul 142. Protejarea dreptului de autor
Articolul 143. Dreptul exclusiv de autor
Articolul 144. Utilizarea repetată a documentaţiei de proiect şi modificarea acesteia
Secţiunea a 6-a
Managementul elaborării documentaţiei de proiect
Articolul 145. Scopul managementului elaborării documentaţiei de proiect
Articolul 146. Activităţile de management de proiect
Articolul 147. Managerul de proiect
TITLUL IV
AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE ŞI AUTORIZAŢIA
DE DESFIINŢARE
Capitolul I
AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE
Articolul 148. Condiţiile de eliberare a autorizaţiei de construire
Articolul 149. Conţinutul autorizaţiei de construire
Articolul 150. Lucrările de construcţii care pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare şi fără autorizaţie de construire
Articolul 151. Începerea şi durata de execuţie a lucrărilor de construcţii
Articolul 152. Emiterea unei noi autorizaţii de construire
Capitolul II
AUTORIZAŢIA DE DESFIINŢARE
Articolul 153. Condiţiile de eliberare a autorizaţiei de desfiinţare
Articolul 154. Conţinutul autorizaţiei de desfiinţare
Articolul 155. Începerea şi durata execuţiei lucrărilor de desfiinţare
Capitolul III
EMITEREA AUTORIZAŢIILOR DE CONSTRUIRE
ŞI A AUTORIZAŢIILOR DE DESFIINŢARE
Articolul 156. Dispoziţii generale privind emiterea autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare
Articolul 157. Refuzul emiterii autorizaţiei de construire sau a autorizaţiei de desfiinţare
Capitolul IV
OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI PRIVIND EMITEREA CERTIFICATULUI
DE URBANISM, A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE ŞI
A AUTORIZAŢIEI DE DESFIINŢARE
Articolul 158. Obligaţiile deţinătorilor certificatelor de urbanism pentru proiectare, ai autorizaţiilor de construire şi ai autorizaţiilor de desfiinţare
Articolul 159. Obligaţiile emitentului autorizaţiei de de construire şi al autorizaţiei de desfiinţare
Articolul 160. Responsabilitatea solicitanţilor autorizaţiilor de construire şi celor de desfiinţare
Articolul 161. Responsabilitatea emitentului
Articolul 162. Plăţile pentru emiterea autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare
Articolul 163. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi lucrărilor de desfiinţare
CARTEA A TREIA
CONSTRUCŢIILE
TITLUL I
LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 164. Categoriile construcţiilor
Articolul 165. Dreptul de a executa lucrări de construcţii
Articolul 166. Termenele de execuţie a lucrărilor de construcţii
Capitolul II
PROFESIA DE ARHITECT ŞI DE INGINER
ÎN CONSTRUCŢII
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 167. Prevederi generale
Articolul 168. Specializări în exercitarea profesiei de inginer în construcţii
Articolul 169. Creaţia arhitecţilor şi inginerilor în construcţii
Secţiunea a 2-a
Exercitarea profesiei de arhitect
şi de inginer în construcţii
Articolul 170. Exercitarea profesiei de arhitect şi de inginer în construcţii
Articolul 171. Activităţile desfăşurate de arhitecţi şi inginerii în construcţii atestaţi
Secţiunea a 3-a
Registrul arhitecţilor, urbaniştilor
şi inginerilor în construcţii
Articolul 172. Instituirea Registrului arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii
Articolul 173. Înregistrarea în Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii
Articolul 174. Gestionarea Registrului arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii
Capitolul III
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII
Secţiunea 1
Atribuţiile şi obligaţiile investitorilor
Articolul 175. Atribuţiile investitorilor
Articolul 176. Obligaţiile de bază ale investitorilor
Articolul 177. Obligaţiile investitorului cu privire la proiectarea construcţiilor
Secţiunea a 2-a
Obligaţiile executanţilor
Articolul 178. Obligaţiile de bază ale executanţilor
Articolul 179. Obligaţiile executanţilor privind apărarea împotriva incendiilor
Secţiunea a 3-a
Controlul calităţii lucrărilor de construcţii
de către investitor
Articolul 180. Diriginţii de şantier
Articolul 181. Obligaţiile dirigintelui de şantier în perioada anterioară începerii execuţiei lucrărilor de construcţii
Articolul 182. Obligaţiile şi responsabilităţile dirigintelui de şantier în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii
Articolul 183. Obligaţiile şi responsabilităţile dirigintelui de şantier în perioada de recepţie a lucrărilor de construcţii
Articolul 184. Obligaţiile şi responsabilităţile dirigintelui de şantier pe durata termenului de garanţie
Articolul 185. Drepturile şi obligaţiile de bază ale dirigintelui de şantier
Articolul 186. Soluţionarea litigiilor
Secţiunea a 4-a
Controlul calităţii lucrărilor de construcţii
de către executanţi
Articolul 187. Responsabilii tehnici
Articolul 188. Obligaţiile responsabililor tehnici atestaţi în perioada anterioară începerii execuţiei lucrărilor de construcţii
Articolul 189. Obligaţiile responsabililor tehnici atestaţi în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii
Articolul 190. Obligaţiile responsabililor tehnici atestaţi în perioada de recepţie a construcţiilor
Articolul 191. Obligaţiile responsabililor tehnici atestaţi pe durata termenului de garanţie
Capitolul IV
RECEPŢIA CONSTRUCŢIILOR ŞI A INSTALAŢIILOR
AFERENTE ACESTORA
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 192. Prevederi generale privind recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora
Articolul 193. Actele de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora
Articolul 194. Construcţiile şi instalaţiile aferente acestora supuse recepţiei
Articolul 195. Responsabilii de organizarea recepţiei construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora
Secţiunea a 2-a
Procedura de recepţie a construcţiilor
şi instalaţiilor aferente acestora
Subsecţiunea 1
Recepţia la terminarea lucrărilor
Articolul 196. Notificarea datei terminării lucrărilor
Articolul 197. Comisia de recepţie a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia la terminarea lucrărilor
Articolul 198. Procedura de recepţie a construcţiei
Articolul 199. Constatările anterioare recepţiei construcţiei
Articolul 200. Recepţia clădirilor aglomerate
Articolul 201. Recepţia lucrărilor de intervenţii asupra monumentelor istorice
Articolul 202. Notificarea termenelor de recepţie a construcţiilor
Articolul 203. Comisia de recepţie
Articolul 204. Soluţionarea divergenţelor în cadrul comisiei de recepţie a construcţiei
Articolul 205. Verificările comisiei de recepţie
Articolul 206. Concluziile comisiei de recepţie
Articolul 207. Admiterea recepţiei construcţiilor
Articolul 208. Amânarea recepţiei construcţiilor
Articolul 209. Respingerea recepţiei construcţiilor
Articolul 210. Absenţa executantului la recepţia construcţiei
Articolul 211. Procesul-verbal de recepţie a construcţiei
Articolul 212. Transmiterea proceselor-verbale de recepţie a construcţiilor
Articolul 213. Înlăturarea neajunsurilor şi defectelor
Articolul 214. Data efectivă a recepţiei construcţiei
Articolul 215. Solicitări după preluarea construcţiei de către investitor
Articolul 216. Preluarea de către investitor a unor părţi ale construcţiei
Articolul 217. Constatările la preluarea unor părţi ale construcţiei
Articolul 218. Recepţia unor părţi ale construcţiei, specificate în documentaţia de proiect
Articolul 219. Cheltuielile aferente recepţiei construcţiei
Articolul 220. Arhivarea documentelor
Subsecţiunea a 2-a
Recepţia finală
Articolul 221. Organizarea recepţiei finale
Articolul 222. Participanţii la recepţia finală
Articolul 223. Activitatea comisiei de recepţie la recepţia finală
Subsecţiunea a 3-a
Recepţia lucrărilor ajunse la faze determinante
Articolul 224. Prevederi generale privind recepţia lucrărilor ajunse la faze determinante
Secţiunea a 3-a
Garanţia
Articolul 225. Termenul de garanţie
Articolul 226. Obligaţii pe durata termenului de garanţie
Articolul 227. Garanţia de bună execuţie
Articolul 228. Restituirea reţinerilor
Capitolul V
CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 229. Cartea tehnică a construcţiei
Articolul 230. Întocmirea Cărţii tehnice a construcţiei
Secţiunea a 2-a
Conţinutul Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 231. Cuprinsul Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 232. Documentaţia tehnică conţinută în capitolul A al Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 233. Documentaţia tehnică conţinută în capitolul B al Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 234. Documentaţia tehnică conţinută în capitolul C al Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 235. Documentaţia tehnică conţinută în capitolul D al Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 236. Centralizatorul Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 237. Cartea tehnică a construcţiei pentru construcţiile de importanţă redusă
Articolul 238. Îndosarierea Cărţii tehnice a construcţiei
Secţiunea a 3-a
Completarea şi păstrarea Cărţii
tehnice a construcţiei
Articolul 239. Controlul completării Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 240. Păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 241. Înscrierile în Cartea tehnică a construcţiei
Articolul 242. Mijloacele financiare
TITLUL II
EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 243. Activităţile în exploatarea construcţiilor
Articolul 244. Persoanele responsabile de exploatarea construcţiei
Articolul 245. Reglementările privind exploatarea construcţiilor
Capitolul II
OBLIGAŢII CU PRIVIRE LA EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR
Articolul 246. Obligaţiile proprietarilor construcţiilor
Articolul 247. Obligaţiile utilizatorilor construcţiilor
Articolul 248. Obligaţiile proprietarilor şi ale utilizatorilor construcţiilor în caz de incendiu
Capitolul III
URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A CONSTRUCŢIILOR
ŞI INTERVENŢIILE ÎN TIMP ASUPRA CONSTRUCŢIILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 249. Domeniul de aplicare
Articolul 250. Scopul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor şi al intervenţiilor în timp asupra construcţiilor existente
Articolul 251. Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor şi al intervenţiilor în timp asupra construcţiilor existente
Articolul 252. Intervenţiile în timp asupra structurii de rezistenţă a construcţiilor
Articolul 253. Modificarea aspectului arhitectural al construcţiilor
Secţiunea a 2-a
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor
Articolul 254. Durata de urmărire a comportării în exploatare
Articolul 255. Modalităţile de urmărire a comportării în exploatare
Articolul 256. Urmărirea curentă
Articolul 257. Constatările în cadrul urmăririi curente
Articolul 258. Urmărirea specială
Secţiunea a 3-a
Obligaţii şi responsabilităţi cu privire la urmărirea
comportării în exploatare a construcţiilor
Articolul 259. Obligaţiile şi responsabilităţile investitorilor
Articolul 260. Obligaţiile şi responsabilităţile proprietarilor şi ale utilizatorilor construcţiilor
Articolul 261. Obligaţiile şi responsabilităţile proiectanţilor
Articolul 262. Obligaţiile şi responsabilităţile executanţilor
Articolul 263. Obligaţiile şi responsabilităţile responsabililor pentru urmărire
Secţiunea a 4-a
Intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente
Articolul 264. Prevederi generale
Articolul 265. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente
Articolul 266. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de exploatarea normală
Articolul 267. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de acţiunile accidentelor
Articolul 268. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de acţiunile umane
Articolul 269. Lucrările de intervenţii în timp asupra construcţiilor existente
Articolul 270. Lucrările de întreţinere a construcţiilor existente
Articolul 271. Principiile execuţiei lucrărilor de refacere şi de modernizare
Articolul 272. Lucrările de refacere a construcţiilor
Articolul 273. Lucrările de modernizare şi de modificare a construcţiilor
Secţiunea a 5-a
Obligaţii cu privire la intervenţiile
în timp asupra construcţiilor
Articolul 274. Obligaţiile proprietarilor cu privire la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente
Articolul 275. Obligaţiile proiectanţilor cu privire la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente
Capitolul IV
REDUCEREA RISCULUI SEISMIC AL CONSTRUCŢIILOR EXISTENTE
Articolul 276. Reducerea riscului seismic al construcţiilor existente
Articolul 277. Acţiunile de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente
Articolul 278. Măsurile de intervenţii asupra construcţiilor existente pentru reducerea riscului seismic
Articolul 279. Coordonarea acţiunilor pentru reducerea riscului seismic de către organul central de specialitate
Articolul 280. Coordonarea acţiunilor pentru reducerea riscului seismic de către autorităţile administraţiei publice locale
Articolul 281. Avizarea măsurilor de intervenţii asupra construcţiilor existente pentru reducerea riscului seismic
Articolul 282. Programele de acţiuni pentru reducerea riscului seismic
Articolul 283. Finanţarea programelor anuale pentru reducerea riscului seismic
Articolul 284. Responsabilităţile autorităţilor executive ale administraţiei publice locale aferent programelor anuale pentru reducerea riscului seismic
Articolul 285. Conţinutul documentaţiei de proiect pentru lucrările de consolidare
Articolul 286. Scutirea de plată pentru eliberarea autorizaţiei de construire
Articolul 287. Modul de contractare
Capitolul V
REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA
TERMICĂ A CONSTRUCŢIILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 288. Scopul reabilitării şi modernizării termice a construcţiilor
Articolul 289. Prevederi generale privind reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor
Secţiunea a 2-a
Activităţi de reabilitare şi modernizare termică
Articolul 290. Programe de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor
Articolul 291. Obligaţiile producătorilor şi distribuitorilor de energie termică
Articolul 292. Obligaţiile proprietarilor privind reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor
Articolul 293. Asigurarea activităţii de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor
Articolul 294. Mijloacele necesare pentru reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor
Articolul 295. Execuţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor
Capitolul VI
REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA CLĂDIRILOR
VECHI FĂRĂ STATUT DE MONUMENT
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 296. Reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi
Secţiunea a 2-a
Activităţile de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi
Articolul 297. Programele naţionale multianuale de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi
Articolul 298. Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi
Articolul 299. Obligaţiile proprietarilor cu privire la reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi
Articolul 300. Asigurarea activităţii de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi
Articolul 301. Mijloacele necesare pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi
Titlul III
TRANSFORMAREA CONSTRUCŢIILOR
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 302. Dezafectarea, demolarea/demontarea, parţială sau totală, a construcţiilor
Articolul 303. Dezafectarea construcţiilor
Articolul 304. Notificarea privind dezafectarea construcţiilor
Capitolul II
POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 305. Activităţile aferente postutilizării construcţiilor
Articolul 306. Acţiunile de desfiinţare a construcţiilor
Articolul 307. Începerea activităţilor aferente postutilizării
Articolul 308. Postutilizarea construcţiilor amplasate în zona drumurilor publice
Articolul 309. Măsurile de prevenire a pericolelor pentru siguranţa publică
Secţiunea a 2-a
Etape în postutilizarea construcţiilor
Articolul 310. Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor aferente postutilizării construcţiilor
Articolul 311. Conţinutul proiectului de desfiinţare a construcţiei
Articolul 312. Etapele de dezafectare a construcţiilor
Articolul 313. Etapele demolării/demontării construcţiilor
Articolul 314. Etapele recondiţionării, reciclării şi reutilizării materialelor şi produselor
Articolul 314. Reintegrarea deşeurilor în natură
Secţiunea a 3-a
Obligaţii şi responsabilităţi cu privire la
postutilizarea construcţiilor
Articolul 316. Obligaţiile şi responsabilităţile proprietarilor cu privire la postutilizarea construcţiilor
Articolul 317. Obligaţiile şi responsabilităţile proiectanţilor cu privire la postutilizarea construcţiilor
Articolul 318. Obligaţiile şi responsabilităţile executanţilor cu privire la postutilizarea construcţiilor
Secţiunea a 4-a
Regimul deşeurilor din construcţii şi demolări
Articolul 319. Deşeurile din construcţii şi demolări
Articolul 320. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări
Articolul 321. Atribuţiile şi obligaţiile cu privire la gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări
Capitolul III
CONSTRUCŢIILE NEAUTORIZATE ŞI
INTERVENŢIILE NEAUTORIZATE
Articolul 322. Prevederi generale
Articolul 323. Remedierile în urma intervenţiilor neautorizate
Articolul 324. Sistarea lucrărilor de construcţii neautorizate
Articolul 325. Constatarea şi examinarea cazurilor cu privire la construcţiile neautorizate şi intervenţiile neautorizate
Articolul 326. Conţinutul actelor de control sau de constatare
Articolul 327. Decizia privind rezultatul controlului
Articolul 328. Modalităţile de demolare/demontare şi de remediere
TITLUL IV
SISTEMUL CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII
Capitolul I
CALITATEA CONSTRUCŢIILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 329. Scopul asigurării calităţii construcţiilor
Articolul 330. Satisfacerea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor
Articolul 331. Asigurarea calităţii construcţiilor
Articolul 332. Nivelele de calitate
Secţiunea a 2-a
Sistemul calităţii în construcţii
Articolul 333. Instituirea şi aplicarea sistemului calităţii în construcţii
Articolul 334. Componentele sistemului calităţii în construcţii
Articolul 335. Prevederi generale privind cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor
Articolul 336. Cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor
Articolul 337. Factorii implicaţi
Secţiunea a 3-a
Atestarea tehnico-profesională a specialiştilor
care desfăşoară activităţi în construcţii
Articolul 338. Atestarea, suspendarea şi anularea suspendării, retragerea certificatului de atestare tehnico-profesională
Articolul 339. Activităţile exercitate de către specialiştii atestaţi în construcţii pentru verificarea şi expertizarea documentaţiei de proiect
Articolul 340. Obligaţiile şi responsabilităţile specialiştilor atestaţi în construcţii
Articolul 341. Specialiştii atestaţi în construcţii
Articolul 342. Aplicarea sancţiunilor
Secţiunea a 4-a
Normativele tehnice în construcţii
Articolul 343. Activitatea de reglementare în domeniul construcţiilor
Articolul 344. Elaborarea normativelor tehnice în construcţii
Articolul 345. Conţinutul-cadru al normativelor tehnice în construcţii
Articolul 346. Gestionarea normativelor tehnice în construcţii
Articolul 347. Cheltuielile pentru elaborarea normativelor tehnice în construcţii
Secţiunea a 5-a
Expertiza tehnică a construcţiilor
Articolul 348. Activităţile privind expertiza tehnică a construcţiilor
Articolul 349. Analize şi cercetări în procesul expertizei tehnice
Articolul 350. Raportul de expertiză tehnică
Articolul 351. Avizul tehnic
Articolul 352. Obligaţiile şi răspunderea expertului tehnic
Secţiunea a 6-a
Managementul calităţii în construcţii
şi asigurarea calităţii în construcţii
Articolul 353. Sistemul de management al calităţii în construcţii şi asigurarea calităţii în construcţii
Articolul 354. Aplicarea sistemului de management al calităţii în construcţii şi asigurarea calităţii în construcţii
Articolul 355. Asigurarea calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii
Articolul 356. Sistemele proprii de management al calităţii în construcţii
Articolul 357. Certificarea sistemului de management al calităţii în construcţii
Articolul 358. Obligaţiile privind managementul calităţii şi asigurarea calităţii în construcţii
Articolul 359. Activitatea de acreditare în domeniul construcţiilor
Articolul 360. Activitatea de metrologie în construcţii
Capitolul II
CALITATEA PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCŢII
Articolul 361. Produsele pentru construcţii
Articolul 362. Condiţiile de aplicare
Articolul 363. Interzicerea folosirii unor produse pentru construcţii
Articolul 364. Înlocuirea produselor pentru construcţii
Articolul 365. Prevederi generale privind supravegherea pieţei produselor pentru construcţii
TITLUL V
CONTROLUL DE STAT AL CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII
Capitolul I
Dispoziţii generale
Articolul 366. Controlul de stat al calităţii în construcţii
Articolul 367. Exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii
Capitolul II
ORGANIZAREA CONTROLULUI DE STAT
AL CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 368. Prevederi generale
Articolul 369. Scopul controlului de stat al calităţii în construcţii
Articolul 370. Domeniul de aplicare a controlului de stat al calităţii în construcţii
Secţiunea a 2-a
Obiectivele controlului de stat al calităţii în construcţii
Articolul 371. Obiectivele de bază ale Inspectoratului
Articolul 372. Informarea autorităţilor administraţiei publice locale
Articolul 373. Intervenţii în cazul accidentelor tehnice
Secţiunea a 3-a
Modul de exercitare a controlului de stat
al calităţii în construcţii
Articolul 374. Organizarea controlului de stat al calităţii în construcţii
Articolul 375. Transparenţa şi eficacitatea în activitatea de control de stat al calităţii în construcţii
Articolul 376. Procesul-verbal de inspecţie
Secţiunea a 4-a
Obligaţiile şi răspunderea privind controlul de
stat al calităţii în construcţii
Articolul 377. Obligaţiile şi răspunderea Inspectoratului
Articolul 378. Obligaţiile şi răspunderea privind controlul de stat al calităţii în construcţii
Articolul 379. Obligaţii comune şi răspunderea
Articolul 380. Confidenţialitatea informaţiilor
Articolul 381. Responsabilitatea inspectorilor
Secţiunea a 5-a
Prevederi speciale privind controlul de stat al
calităţii în construcţii
Articolul 382. Controlul calităţii în construcţii la obiectivele speciale
Articolul 383. Alte forme de control
Articolul 384. Atribuţiile Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică privind sistarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor
TITLUL VI
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI
CU PRIVIRE LA URBANISM ŞI CONSTRUCŢII
Capitolul I
PREVEDERI GENERALE
Articolul 385. Răspunderea în cazul încălcării prevederilor prezentului cod
Articolul 386. Repararea prejudiciului cauzat
Capitolul II
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 387. Acţiunile solidare
Articolul 388. Aplicarea prevederilor unor articole
Articolul 389. Modificarea unor acte normative
Articolul 390. Intrarea în vigoare
Parlamentul adoptă prezentul cod.
CARTEA ÎNTÂI
DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul I
SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI DOMENIILE
DE REGLEMENTARE
Articolul 1. Scopul Codului urbanismului şi construcţiilor
Codul urbanismului şi construcţiilor (în continuare – cod) stabileşte cadrul normativ unitar pentru amenajarea teritoriului, urbanism, autorizarea şi execuţia lucrărilor de proiectare şi a lucrărilor de construcţii, postutilizarea construcţiilor, asigurarea calităţii construcţiilor, a materialelor şi produselor pentru construcţii, exercitarea controlului de stat cu privire la respectarea disciplinei în amenajarea teritoriului şi urbanism şi a regimului de autorizare a execuţiei construcţiilor, precum şi aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei în domeniul calităţii în construcţii pe teritoriul Republicii Moldova, cu respectarea interesului public.
Articolul 2. Domeniile de reglementare şi sfera de aplicare
(1) Domeniile reglementate prin prezentul cod sunt:
a) amenajarea teritoriului şi urbanismul;
b) proiectarea construcţiilor, lucrărilor de construcţii;
c) autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii;
d) execuţia construcţiilor, lucrărilor de construcţii;
e) exploatarea construcţiilor;
f) postutilizarea construcţiilor;
g) asigurarea calităţii materialelor şi produselor pentru construcţii;
h) exercitarea controlului de stat pentru domeniile prevăzute la lit.a)–g).
(2) Prevederile prezentului cod se aplică: terenurilor, în vederea realizării operaţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism; construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinaţie; la execuţia lucrărilor de construcţii la construcţiile noi, a lucrărilor de reparaţii capitale, a lucrărilor de renovare majoră, în sensul Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor, şi a lucrărilor de reconstrucţie la construcţiile existente; la execuţia lucrărilor de reparaţii, de consolidare, de conservare, de restaurare, de reabilitare la construcţiile cu statut de monument (în continuare – monumente istorice).
(3) Actele permisive prevăzute de prezentul cod se emit de către autorităţile competente, în mod obligatoriu, în formă electronică, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (în continuare – SIA GEAP). La cererea solicitantului, actul permisiv respectiv poate fi emis şi pe suport de hârtie.
(4) Modalitatea de autorizare, proiectare, execuţie, recepţie, exploatare şi postutilizare a construcţiilor cu caracter militar sau secret se stabileşte de către structurile abilitate ale autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul apărării şi al securităţii naţionale.
(5) Modalitatea de autorizare, proiectare, execuţie, recepţie, exploatare şi postutilizare a construcţiilor misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova se stabileşte de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul politicii externe.
Capitolul II
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 3. Noţiuni
În sensul prezentului cod, următoarele noţiuni semnifică:
accesibilitate – ansamblu de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, a infrastructurii transporturilor, precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional, incluzând tehnologiile şi sistemele informaţionale şi de comunicaţii, la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi şi ale persoanelor cu mobilitate redusă, factor esenţial pentru asigurarea în societate a exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor persoanelor menţionate;
accident tehnic – eveniment survenit în procesul execuţiei, al exploatării sau al postutilizării unei construcţii şi cauzat de un eveniment în afara controlului sau provocat de acţiunile umane (defecte de concepţie şi/sau execuţie, incendii, deflagraţii, şocuri etc.), având repercusiuni nefavorabile asupra stării şi a siguranţei construcţiei respective;
acord de mediu – act permisiv emis de autoritatea competentă în conformitate cu prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;
acordul scris al proprietarului terenului pentru obţinerea certificatului de urbanism pentru proiectare, a autorizaţiei de construire sau a autorizaţiei de desfiinţare, solicitat de superficiar de la proprietarul terenului (acord scris al proprietarului) – acord care permite obţinerea actelor permisive pentru proiectare, construire şi/sau desfiinţare şi, corespunzător, permite desfăşurarea lucrărilor respective pentru care a fost emis, care este exprimat, în formă scrisă, fie în actul prin care se instituie superficia, fie într-un act separat şi care conţine, în mod obligatoriu, prevederi ce descriu categoria, clasa, destinaţia, tipul şi numărul maxim de etaje ale viitoarei construcţii.
În cazul bunurilor proprietate a statului, acordul în cauză este eliberat de către Agenţia Proprietăţii Publice, în cazul bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale – de către primarul localităţii respective, dacă un asemenea acord nu a fost eliberat de consiliul local la data instituirii superficiei, iar în cazul bunurilor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice – de către proprietarul efectiv;
adaptare rezonabilă – efectuarea unor modificări şi ajustări necesare şi adecvate, care nu impun un efort disproporţionat sau nejustificat, în cazul în care acestea sunt necesare pentru a permite persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă să îşi exercite, în condiţii de egalitate cu celelalte persoane, toate drepturile şi libertăţile fundamentale;
administrator al proiectului de construcţii – persoană fizică sau juridică, abilitată cu dreptul de a planifica, de a organiza şi de a administra sarcinile şi resursele, astfel încât acestea să acopere în întregime realizarea unui proiect de construcţii;
aliniament stradal – linie convenţională, stabilită în documentaţia de urbanism şi care indică retragerea liniei frontale a faţadelor clădirilor şi a terenurilor proiectate faţă de linia roşie; în cazul în care linia roşie nu este prevăzută în documentaţia respectivă, aliniamentul stradal se stabileşte în conformitate cu prevederile normativelor tehnice în construcţii;
amenajare a teritoriului şi urbanism – ansamblu de activităţi complexe de interes public care contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă, la protejarea patrimoniului natural, culturalşi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de trai în localităţi, precum şi la asigurarea coeziunii economice, culturale şi teritoriale la nivel regional, naţional şi european;
anexă gospodărească – construcţie cu caracter permanent sau provizoriu, menită să adăpostească activităţi specifice complementare asigurării traiului uman, care, prin amplasarea în vecinătatea locuinţei, alcătuieşte împreună cu aceasta o unitate funcţională distinctă. În categoria anexelor gospodăreşti, de regulă în mediul rural, sunt incluse: bucătăriile de vară, grajdurile pentru animale, magaziile, depozitele, garajele, serele, piscinele etc.;
asigurarea calităţii în construcţii – ansamblu de activităţi planificate şi sistematice, necesare pentru confirmarea că un produs sau un serviciu în construcţii satisface condiţiile de calitate specificate;
autorizaţie de construire – act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează execuţia lucrărilor de construcţii, în temeiul şi cu respectarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate şi/sau a certificatului de urbanism, precum şi a documentaţiei de proiect elaborate şi, după caz, verificate conform prevederilor prezentului cod;
autorizaţie de desfiinţare – act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează execuţia lucrărilor de desfiinţare, totală sau parţială, a unei construcţii/amenajări;
aviz de racordare – aviz tehnic prezentat de către operatorul serviciului edilitar, administratorul reţelelor edilitare (inginereşti) în scopul stabilirii condiţiilor de racordare şi/sau de extindere a reţelelor noi şi, după caz, de strămutare sau de reconstrucţie a reţelelor existente, cu asigurarea condiţiilor de proiectare şi de funcţionare a acestora în complex cu noile solicitări;
beneficiar – persoană fizică sau juridică, care beneficiază de proiectul unei construcţii, al unor lucrări de construcţii, precum şi de construcţia, lucrările de construcţii finalizate şi recepţionate;
caiet de sarcini pentru proiectare – documentaţie în formă scrisă, în care sunt detaliate condiţiile tehnice de proiectare a construcţiilor, a lucrărilor de construcţii, standardele şi normativele tehnice în construcţii aplicabile, conţinutul şi fazele de proiectare, cerinţele privind calitatea materialelor şi produselor prevăzute de documentaţia de proiect, cerinţele privind protecţia mediului, protecţia muncii, cerinţele privind tehnologiile de execuţie, testările şi încercările, verificările, modificările etc.;
caiet de sarcini pentru execuţie – documentaţie în formă scrisă, separată sau parte componentă a documentelor de licitaţie, în care sunt detaliate condiţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de construcţii, cerinţele privind calitatea materialelor şi produselor pentru construcţii, privind utilajele şi echipamentele, standardele şi normativele tehnice aplicabile, cerinţele privind protecţia muncii, protecţia mediului, cerinţele privind tehnologiile de execuţie şi, după caz, transportul, privind testările şi încercările, verificările, inspecţiile, modificările, măsurările, întreţinerea etc.;
calitatea construcţiei – rezultanta totalităţii performanţelor de comportare în exploatare a construcţiei, având scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a cerinţelor fundamentale stabilite la art.335;
caracter de reglementare – însuşire a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate de a impune respectarea anumitor parametri soluţiilor arhitecturale, urbanistice, tehnice şi economice promovate;
caracter director – însuşire a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin coordonarea unor acţiuni specifice;
caracteristici esenţiale – set de caracteristici ale materialului sau produsului pentru construcţii care se referă la cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor;
cerinţe fundamentale – set de cerinţe care se referă la asigurarea inofensivităţii construcţiei, vizând sănătatea şi siguranţa persoanelor implicate, pentru întregul ciclu de viaţă a construcţiei;
cerinţe urbanistice – set de prevederi ale normativelor tehnice în construcţii ce ţin de domeniul urbanismului, referitoare la amplasarea construcţiilor, stabilite în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobată;
certificat de urbanism informativ – act cu caracter facultativ, eliberat de către emitent, prin care se aduc la cunoştinţa solicitantului prevederile şi componentele ce caracterizează regimul juridic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unei construcţii/al unui teren, stabilite în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, act necesar în cazul stabilirii relaţiilor funciare, al înstrăinării, al dezmembrării, al parcelării, al comasării, al partajării, al moştenirii terenului destinat construcţiei sau a bunului imobil la care se preconizează execuţia lucrărilor de reconstrucţie, precum şi în cazul apariţiei unor litigii patrimoniale;
certificat de urbanism pentru proiectare – act cu caracter de reglementare şi caracter obligatoriu, în cazul în care planul urbanistic general aprobat are o vechime de peste 10 ani, sau cu caracter facultativ, în cazul în care planul urbanistic general aprobat are o vechime de până la 10 ani, care este eliberat de către emitent şi prin care se aduc la cunoştinţa solicitantului prescripţiile şi componentele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unei construcţii/al unui teren, stabilite în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, şi care permite elaborarea documentaţiei de proiect;
certificare a produselor pentru construcţii – procedură de evaluare a conformităţii, prin care o parte terţă, acreditată în modul stabilit, confirmă, în formă scrisă, că produsele pentru construcţii supuse evaluării respective prezintă caracteristici de calitate verificate şi conforme cu prevederile sau exigenţele normativelor tehnice în construcţii;
certificare a conformităţii – acţiune a unui organism de certificare acreditat, independent faţă de clienţii săi şi faţă de alte părţi interesate, prin care se dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs pentru construcţii, identificat corespunzător, este conform cu un anumit standard, cu un normativ tehnic în construcţii sau cu o reglementare tehnică;
clădire – ansamblu de spaţii şi încăperi cu funcţii precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, incluzând instalaţiile aferente ale acesteia. Prin clădire se înţelege atât clădirea în ansamblu, cât şi părţile acesteia care au fost proiectate, construite sau modificate pentru a fi utilizate separat;
clădire rezidenţială – casă individuală destinată pentru traiul unei familii; casă individuală amplasată separat, cuplat sau înşiruit, de tip duplex (triplex), destinată pentru traiul mai multor familii; bloc locativ;
clădire nerezidenţială – clădire destinată pentru producţii industriale, clădire de menire social-culturală, de învăţământ, de agrement, de sport, orfelinat, spital, hotel, clădire din cadrul infrastructurii transporturilor, lăcaş de cult;
cod practic în construcţii – document care stabileşte sau, după caz, recomandă reguli ori proceduri de proiectare, de fabricare, de instalare, de exploatare, de întreţinere ori de utilizare a utilajelor şi echipamentelor, a materialelor şi produselor pentru construcţii, a construcţiilor, precum şi de demontare ori demolare a acestora;
comitet tehnic specializat –grup de lucru instituit, prin ordinul conducătorului organului central de specialitate, pentru un anumit sector din domeniul construcţiilor în scopul realizării activităţii de reglementare tehnică în construcţii la nivel naţional, care activează în baza contractelor încheiate între organul central de specialitate şi fiecare membru al grupului respectiv;
construcţie – clădire, construcţie de inginerie civilă sau construcţie specială, a cărei realizare constă în execuţia oricărei structuri fixate în sol sau pe sol, având caracter permanent sau provizoriu şi fiind concepută, proiectată şi executată pentru îndeplinirea ori asigurarea unor funcţii tehnice, economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, destinaţia, categoria şi clasa de importanţă, incluzând instalaţiile, echipamentele şi utilajele tehnologice şi funcţionale aferente;
construcţie civilă – construcţie destinată traiului uman şi/sau asigurării necesităţilor uzuale, sociale şi culturale ale oamenilor;
construcţie cu impact semnificativ asupra mediului – construcţie în cadrul căreia este preconizată desfăşurarea unor activităţi obişnuite sau cu caracter specific, indicate în anexa nr.1 şi anexa nr.2 ale Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, şi pentru care este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului;
construcţie de importanţă redusă – construcţie cu funcţii obişnuite şi cu un nivel de risc scăzut, care afectează un număr redus de persoane;
construcţie existentă – construcţie a cărei recepţie a fost admisă şi care se află în exploatare;
construcţie industrială – construcţie destinată amplasării instalaţiilor, utilajelor de producţii industriale, proiectată în funcţie de profilul tehnologic al activităţii planificate, cu respectarea normelor privind securitatea şi sănătatea în muncă şi privind siguranţa bunurilor materiale;
construcţie gata de ocupare – construcţie executată, la care toate lucrările esenţiale de construcţii sunt finalizate şi care poate fi folosită pentru exploatare permanentă. Lucrările esenţiale de construcţii includ: execuţia structurii de rezistenţă, montarea reţelelor edilitare (inginereşti) interioare şi exterioare, lucrările de finisare exterioară, montarea utilajului şi amenajare, lucrările de finisare interioară (la discreţia beneficiarului);
construcţie la cheie – construcţie executată, la care sunt realizate şi recepţionate toate lucrările de construcţii şi de amenajare ce asigură funcţionalitatea deplină a acesteia şi care dispune de nivelul de calitate prevăzut de documentaţia de proiect şi de contractul de antrepriză;
construcţie nefinalizată – construcţie la care lucrările de construcţii sau o parte a acestora au fost executate în conformitate cu prevederile documentaţiei de proiect, dar care nu a fost supusă recepţiei conform prevederilor prezentului cod;
construcţie nouă – construcţie a cărei recepţie a fost admisă şi al cărei termen de garanţie nu a expirat;
construcţie provizorie – construcţie autorizată, care, în virtutea specificului funcţiei acesteia ori datorită cerinţelor urbanistice impuse de autoritatea administraţiei publice locale, are o durată de existenţă limitată, nu mai mare de 5 ani, ce este precizată în autorizaţia de construire, cu posibilitatea prelungirii acesteia, doar o singură dată, pe un nou termen de până la 5 ani. De regulă, construcţiile provizorii sunt executate din materiale şi articole care permit demontarea rapidă a acestora în vederea aducerii terenului la starea iniţială (articole metalice, cherestea, materiale plastice, materiale compozite etc.) şi sunt de dimensiuni reduse;
construcţie specială – construcţie, inclusiv cu caracter secret, care se autorizează conform normelor speciale de profil şi prevederilor prezentului cod;
demisol – nivel al construcţiei, a cărei cotă a pardoselii se află sub cota solului, la o adâncime mai mică de jumătatea înălţimii nivelului;
design universal – activitate de proiectare a produselor, a mediului, a programelor şi a serviciilor, astfel încât acestea să poată fi utilizate de către toate persoanele, în măsura posibilului, fără a fi nevoie de adaptare rezonabilă sau de proiectare specială. Designul universal nu trebuie să excludă mijloacele de asistare/adaptare rezonabilă – modificări şi ajustări necesare şi adecvate, care nu impun un efort disproporţionat sau nejustificat în cazul în care sunt necesare;
documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism – ansamblu de piese scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor pentru o perioadă determinată, care este avizat şi aprobat conform prevederilor prezentului cod;
documentaţie de deviz – parte a documentaţiei de proiect, elaborată pentru determinarea costurilor resurselor financiare necesare pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi realizarea sarcinilor proiectului;
documentaţie de proiect – ansamblu de piese scrise şi desenate, însoţite de calculele necesare, elaborate în conformitate cu normativele tehnice în construcţii, care serveşte drept bază pentru execuţia lucrărilor de construcţii;
domeniu reglementat – totalitatea activităţilor economice şi produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementări tehnice specifice privind condiţiile de introducere pe piaţă şi/sau de punere în aplicare a acestora;
durată de existenţă a documentaţiei de proiect –perioadă pentru caredocumentaţia deproiect trebuie păstrată, care începe la etapa de verificare a acesteia şi continuă pe durată de existenţă a construcţiei;
durată de existenţă a construcţiei – perioadă, la expirarea căreia expiră durata funcţională a rezistenţei normative a construcţiei;
emitent al certificatului de urbanism, al autorizaţiei de construire şi al autorizaţiei de desfiinţare (emitent) – autoritatea executivă a administraţiei publice locale, cu excepţiile prevăzute la art.107 alin.(9) şi art.156 alin.(2) şi (3);
etaj – oricenivel al construcţiei situat deasupra cotei solului, care cuprinde totalitatea încăperilor şi spaţiilor construcţiei situate pe acelaşi plan orizontal;
executantul construcţiei, lucrărilor de construcţii (executant) –operator economic, persoană juridică, care este organizată şi dotată corespunzător pentru execuţia construcţiilor, lucrărilor de construcţiişicare deţine dreptul legal de a desfăşura genul respectiv de activitate şi de a încheia, semna şi a derula contracte având ca obiect execuţia acestora;
evaluare tehnică – evaluare documentată a performanţelor unui produs pentru construcţii în ceea ce priveşte caracteristicile esenţiale ale acestuia, realizată în conformitate cu documentul de evaluare corespunzător;
exploatarea construcţiei – ansamblu de activităţi ulterioare execuţiei şi recepţiei unei construcţii, care include întreţinerea acesteia, urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, expertizarea tehnică, intervenţiile în timp asupra construcţiei (lucrări de reconstrucţie, de renovare, de consolidare, de extindere, de transformare, de reparaţii capitale şi curente, de reabilitare, de adaptare rezonabilă şi de remediere);
fază determinantă – etapă tehnologică a procesului de execuţie a lucrărilor de construcţii, stabilită de proiectant în documentaţia de proiect, în cadrul căreia, înainte ca lucrările de construcţii să devină ascunse, acestea sunt verificate la faţa locului şi confirmate, în formă scrisă, prin întocmirea unui proces-verbal semnat de către persoanele responsabile autorizate (atestate): dirigintele de şantier, proiectantul şi responsabilul tehnic;
gestionarea teritoriului şi a localităţilor – ansamblul activităţilor de organizare, conservare şi dezvoltare a localităţilor şi teritoriului acestora, desfăşurate în conformitate cu prevederile documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate;
infrastructură socială – ansamblul construcţiilor, clădirilor, spaţiilor verzi, serviciilor şi reţelelor care asigură bunăstarea comunităţii şi calitatea vieţii;
infrastructură tehnico-edilitară – ansamblul construcţiilor şi reţelelor de interes public care are drept scop asigurarea localităţii cu servicii publice, inclusiv de gospodărie comunală, şi servicii edilitare;
instalaţii aferente construcţiei – totalitatea instalaţiilor, conductelor, sistemelor, echipamentelor şi utilajelor, tehnologice şi funcţionale, care asigură accesul către serviciile publice, inclusiv de gospodărie comunală, necesare pentru funcţionarea construcţiei şi care sunt amplasate în interiorul limitelor proprietăţii sau, după caz, în afara acesteia, de la branşament/racord (inclusiv) şi până la utilizatorii construcţiei, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcţie, precum şi pentru care se emite autorizaţie, împreună cu construcţia sau, după caz, separat;
intervenţii în timp asupra construcţiei – acţiuni întreprinse şi lucrări executate la o construcţie de-a lungul duratei de existenţă a acesteia;
intervenţii neautorizate – lucrări de reconstrucţie a clădirii, a încăperilor şi a instalaţiilor aferente acesteia executate fără autorizaţie de construire şi/sau cu încălcarea prevederilor documentaţiei de proiect şi ale autorizaţiei de construire;
investitor – persoană fizică sau juridică, care finanţează şi, după caz, realizează execuţia unei construcţii noi sau a unor intervenţii în timp asupra construcţiei existente, în sensul prezentului cod;
înălţimea construcţiei – distanţă, exprimată în metri, admisă în planul faţadei, măsurată între teren (în situaţia anterioara lucrărilor de terasament) şi cornişe sau între teren şi limita superioară a parapetului terasei;
încercări prealabile recepţiei – ansamblu de încercări, specificate în contract sau convenite în alt mod de către investitor şi executant, care trebuie realizate de către executant înainte de recepţia lucrărilor de construcţii sau înainte de recepţia unei părţi din acestea ori a unui tronson, astfel cum este stabilit în contract;
întreprindere în construcţii – persoană juridică care, în mod individual sau împreună cu alte persoane juridice, fie execută, fie proiectează şi execută orice tip de construcţie şi/sau de instalaţie aferentă, precum şi lucrări de modernizare, de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere, de reparaţii ale construcţiilor şi/sau ale instalaţiilor aferente; persoană juridică care desfăşoară activităţi de prestare a serviciilor în proiectare, cercetare, consultanţă, întreţinere, urmărire a comportării în exploatare, a serviciilor specializate în construcţii, inclusiv a serviciilor tehnologice cu utilizarea echipamentelor speciale;
întreţinere – ansamblu de activităţi organizate, coordonate şi executate, de regulă, de către personal calificat şi/sau atestat, desfăşurate în scopul asigurării funcţionării construcţiei, în conformitate cu cerinţele normativelor tehnice în construcţii, şi al îmbunătăţirii aspectului estetic al construcţiei pe durata de exploatare a acesteia;
linie roşie – linie convenţională inviolabilă, stabilită în documentaţia de urbanism, care delimitează terenurile construite sau destinate construcţiei, aflate în proprietate publică sau privată, de terenurile rezervate pentru domeniul public, inclusiv pentru străzi, căi de comunicaţie şi reţele edilitare (inginereşti). În cazul zonelor protejate, linia roşie poate coincide cu aliniamentul stradal istoric;
lucrări de construcţii – complex de procese de construire, realizate conform documentaţiei de proiect, care are drept rezultat o producţie finită, exprimată prin părţi sau elemente constructive ale construcţiei şi/sau ale instalaţiilor aferente acesteia; lucrări de intervenţie în timp asupra construcţiei existente: lucrări de reconstrucţie, de modernizare, de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere şi de reparaţii capitale;
mansardă (etaj mansardat) – etaj funcţional, situat între acoperişul în pantă şi ultimul nivel al clădirii, care asigură respectarea cerinţelor de siguranţă, protecţie şi confort corespunzătoare utilizării specifice (de trai sau de desfăşurare a unui gen de activitate) şi care este inclus în numărul de etaje supraterane. Înălţimea interioară a mansardei, măsurată lângă pereţii exteriori, de la cota de nivel a pardoselii şi până la cea a tavanului, nu trebuie să depăşească 1,6 metri;
mezanin – etaj de înălţime redusă, situat între parter şi următorul etaj al unei clădiri, care se deosebeşte de celelalte etaje prin înălţimea mai mică şi prin lipsa balcoanelor;
mobilier urban – totalitatea elementelor funcţionale de forme arhitecturale mici şi/sau a elementelor decorative, amplasate în spaţii publice;
nomenclatorul lucrărilor de construcţii – document care stă la baza clasificării întreprinderilor în construcţii pe domenii şi niveluri de performanţă şi care asigură gruparea, într-o listă generală, a tipurilor şi categoriilor de construcţii şi de lucrări de construcţii, având un număr rezonabil de secţiuni, precum şi corespunderea între clasificarea şi codificarea utilizate la nivel naţional şi cele utilizate la nivelul Uniunii Europene;
normativ tehnic în construcţii – document care stabileşte cerinţele şi condiţiile minime de calitate cu privire la construcţii, la materialele şi produsele pentru construcţii şi/sau la tehnologiile de execuţie utilizate în construcţii, precum şi modul de determinare şi verificare a respectării cerinţelor şi condiţiilor în cauză. Normativele tehnice în construcţii pot fi exprimate în acte normative, coduri practice în construcţii, regulamente şi proceduri, instrucţiuni, specificaţii tehnice şi ghiduri;
notificare – transmiterea înscrisului de notificat prin poştă electronică la adresa electronică a autorităţii competente care urmează a fi notificată, confirmată prin aplicarea semnăturii electronice prevăzute de lege, sau transmiterea înscrisului în cauză, semnat olograf şi pe suport de hârtie, prin poştă cu scrisoare recomandată, cu scopul de a informa autoritatea respectivă că un fapt ori act juridic a fost îndeplinit sau urmează să fie îndeplinit;
obiectul construcţiei – denumire juridică dată investiţiei care include diverse componente ale construcţiei (obiective ale infrastructurii tehnico-edilitare, posturi de transformare, centrale termice, depozite etc.);
operaţiuni de urbanism – totalitatea acţiunilor prin intermediul cărora sunt realizate politicile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului;
operator de sistem – întreprindere care gestionează reţele edilitare (inginereşti), responsabilă de exploatarea, întreţinerea, modernizarea, inclusiv retehnologizarea, şi dezvoltarea reţelelor respective şi a interconexiunilor, precum şi de asigurarea capacităţii reţelelor în cauză de a satisface, pe termen lung, un nivel rezonabil al cererii privind prestarea serviciilor aferente;
parter – etajul unei clădiri, situat la nivelul solului sau puţin deasupra acestuia ori deasupra subsolului şi/sau demisolului. Parterului i se atribuie indicele „P”, celorlalte etaje atribuindu-se consecutiv numere ordinare, începând cu numărul 1;
peisaj – aspect specific unui teritoriu, ale cărui caracteristici reprezintă rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani; parte a naturii care formează un ansamblu artistic şi care poate fi cuprinsă dintr-o privire;
penthouse – apartament sau ansamblu de încăperi şi terase, cu caracteristici superioare de confort, situat la ultimul etaj al unui sau mai multor blocuri locative sau al unui hotel, cu excepţia mansardelor (etajelor mansardate);
performanţă – ansamblu de activităţi de proiectare, execuţie şi exploatare a construcţiei, desfăşurate în vederea satisfacerii cerinţelor utilizatorilor construcţiei pe întreaga durată de existenţă a acesteia;
persoană cu mobilitate redusă – persoană a cărei mobilitate este afectată din cauza unei incapacităţi senzoriale sau locomotorii, a unei deficienţe fizice, a vârstei, a unei boli sau din alte cauze (de exemplu, persoană care utilizează un scaun cu rotile, persoană cu deficienţe de vedere, persoană în vârstă, persoană foarte înaltă sau supraponderală, părinte cu cărucior pentru copii, femeie însărcinată etc.);
plan urbanistic general –ansamblu de piese scrise şi desenate, referitoare la o localitate, în care este analizată situaţia existentă şi sunt stabilite obiectivele şi măsurile în domeniul urbanismului pentru o perioadă determinată;
plan de mobilitate a localităţii – documentaţie complementară documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, care are drept scop principal îmbunătăţirea accesului către localităţi şi a interconexiunii acestora, diversificarea şi utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport din punct de vedere social, economic şi ecologic, precum şi integrarea corespunzătoare a mobilităţii şi diferitor moduri de transport;
produs pentru construcţii – orice produs, material, articol, echipament sau set, fabricat şi introdus pe piaţă cu scopul de a fi încorporat, în mod permanent, în construcţie sau în părţile acesteia şi a cărui performanţă afectează performanţa construcţiei în ceea ce priveşte cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor;
proiectant – persoană fizică atestată pentru proiectarea construcţiilor, lucrărilor de construcţii şi care deţine dreptul legal de a desfăşura genul respectiv de activitate;
proiectant general – proiectant care efectuează coordonarea unor lucrări complexe de proiectare şi care subcontractează alţi proiectanţi;
postutilizarea construcţiei – ansamblu de lucrări de desfiinţare, de dezafectare, de demolare, de demontare, parţială sau totală, a construcţiei, executate în condiţii de siguranţă, de recondiţionare, recuperare şi reutilizare eficientă a materialelor şi produselor pentru construcţii şi de protecţie a mediului;
punere în funcţiune – acţiune care are loc în momentul primei utilizări a unui produs;
reabilitare – ansamblu de lucrări de reparaţii capitale şi/sau de renovare a unei construcţii degradate, executate pentru a asigura cel puţin acelaşi nivel de funcţionare pe care construcţia îl avea înainte de degradare;
regulament local de urbanism – ansamblu de documente în formă scrisă în care sunt detaliate şi explicate componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale aprobate, inclusiv condiţiile care trebuie să fie respectate la aplicarea acestora;
remediere a construcţiei – ansamblu de acţiuni întreprinse cu scopul de a aduce o construcţie sau părţile componente ale acesteia la un nivel acceptabil de performanţă, cel puţin echivalent cu cel iniţial, prin execuţia lucrărilor de reparaţii, cu aducerea stării construcţiei în corespundere cu condiţiile de exploatare pentru întreaga durată de existenţă a acesteia;
reconstrucţie – ansamblu de lucrări de construcţii care au ca rezultat schimbarea indicilor tehnico-economici de bază sau schimbarea destinaţiei construcţiei, cu scopul de a aduce indicii de exploatare la nivelul cerinţelor contemporane. Reconstrucţia include lucrările de modernizare, de modificare, de transformare, de replanificare, de reamenajare, de retehnologizare, de renovare, de reabilitare şi de extindere;
regim juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale, administrative şi convenţionale prin care se determină drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea şi/sau folosirea terenurilor;
Registru de stat în domeniul construcţiilor – sistem de informaţii documentate ţinut de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică în formă electronică şi, complementar, pe suport de hârtie, în care se introduc datele cu privire la întreprinderile care desfăşoară activităţi în domeniul urbanismului şi construcţiilor. Înregistrările respective se efectuează în baza notificării realizate de către persoanele juridice în conformitate cu prevederile art.10;
regiune de dezvoltare – unitate teritorială funcţională care determină cadrul de planificare, evaluare şi implementare a politicii de dezvoltare regională în conformitate cu Legea nr.438/2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova;
regiune de frontieră – zonă care include suprafeţe situate la frontiera de stat, delimitată în scopul aplicării unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi de cealaltă a frontierei, precum şi al realizării unor programe, proiecte şi acţiuni de cooperare;
reparaţii capitale – ansamblu de lucrări de refacere, de modernizare şi/sau de înlocuire a elementelor constructive ale construcţiei (reparaţia elementelor structurii de rezistenţă, a elementelor de tâmplărie, a pardoselilor, execuţia compartimentărilor, precum şi reparaţia şi/sau modernizarea reţelelor edilitare (inginereşti) interioare), inclusiv de consolidare, care se execută în baza documentaţiei de proiect întocmite conform prevederilor prezentului cod;
reparaţii curente – ansamblu de lucrări de reparare curentă a părţilor vizibile ale elementelor de construcţie (execuţia finisajelor, repararea straturilor de uzură, straturilor şi învelitorilor de protecţie etc.), precum şi lucrări de reparare a instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor, inclusiv de înlocuire a unor piese uzate, desfăşurate în baza documentaţiei tehnice elaborate de către proprietar, utilizatorul construcţiei (aviz tehnic, listă cu defecte, schiţe etc.);
reţea de localităţi – totalitatea localităţilor de pe un anumit teritoriu (naţional, regional, raional) ale căror existenţă şi dezvoltare sunt caracterizate de un ansamblu de relaţii susţinute în cadrul multiplelor strategii de dezvoltare (economice, demografice, de prestare a serviciilor, politice, administrative). Reţeaua de localităţi poate fi constituită din sate (comune), oraşe (municipii), raioane;
reţele edilitare (inginereşti) – ansamblu de conducte, instalaţii, canale, cabluri (subterane, supraterane şi/sau aeriene) care sunt amplasate pe un anumit teritoriu şi/sau în cadrul construcţiilor şi care sunt destinate pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, furnizării energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a serviciilor de comunicaţii electronice etc.;
risc seismic – probabilitate a producerii pagubelor sociale şi economice ca o consecinţă a cutremurelor;
sistem al calităţii în construcţii – sistem care determină şi transpune în fapt politicile şi strategia privind calitatea în construcţii, destinat să prevină noncalitatea, să asigure realizarea, atestarea şi garantarea calităţii, în condiţii rezonabile de cost şi termene;
sistem de management al calităţii în construcţii – sistem de management prin care se orientează şi se controlează o întreprindere în construcţii în ceea ce priveşte calitatea în construcţii;
solicitant al actelor permisive (solicitant) – proprietarul terenului; superficiarul, cu acordul scris al proprietarului terenului; în cazul reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice, şi al elementelor de infrastructură asociată acestor reţele – investitorul/beneficiarul sau furnizorul de reţele publice de comunicaţii electronice; în cazul drumurilor – beneficiarul; în cazul certificatului de urbanism informativ – orice persoană fizică sau juridică;
specificaţie tehnică – documentaţie cu caracter tehnic care stabileşte cerinţele şi condiţiile tehnice pentru anumite materiale sau produse pentru construcţii, în baza reglementărilor tehnice;
subantreprenor – persoană fizică sau juridică, menţionată în contract în calitate de subcontractant, căreia i s-a încredinţat execuţia unei părţi din lucrări prin contract de subantrepriză;
subsol – nivel al construcţiei a cărui cotă a pardoselii se află sub cota solului, la o adâncime mai mare de jumătatea înălţimii nivelului;
supraveghere a pieţei materialelor, produselor şi tehnologiilor din domeniul construcţiilor – activitate organizată şi desfăşurată de către instituţiile abilitate ale statului în scopul aplicării unitare a prevederilor legislaţiei în domeniul calităţii în construcţii, al evaluării conformităţii în construcţii şi al supravegherii conformităţii materialelor şi produselor pentru construcţii introduse pe piaţă şi/sau a tehnologiilor de execuţie;
suprafaţă construită – suprafaţa amprentei la sol a construcţiei, măsurată pe conturul exterior al fundaţiei, inclusiv al consolelor, al balcoanelor, al bovindourilor şi al logiilor;
suprafaţa construcţiei (aria totală a construcţiei) – suprafaţa tuturor nivelurilor construcţiei, excluzânduse suprafaţa subsolului, a demisolului, a mezaninului, a etajului tehnic, a mansardelor, a logiilor, a teraselor şi a balcoanelor, măsurată pe conturul exterior;
şantier – amplasament în cadrul căruia se execută lucrări de construcţii, inclusiv de reparaţii, la o clădire, la o construcţie industrială, la un pod, la un baraj, la un drum, la reţelele edilitare (inginereşti) etc., împreună cu materialele şi produsele pentru construcţii, utilajele, echipamentele şi instalaţiile necesare desfăşurării activităţilor respective;
terasă – construcţie sau suprafaţă, deschisă şi împrejmuită, anexă a unei clădiri, situată la nivelul parterului, al unui etaj sau pe acoperişul ultimului etaj. Terasa poate dispune de acoperiş şi de treceri spre încăperi adiacente;
teritoriu administrativ – suprafaţă delimitată conform legii, pe nivele de organizare administrativ-teritorială: teritoriu naţional, teritoriu regional sau teritoriul unităţii administrativ-teritoriale (municipiu, raion, oraş, comună, sat);
teritoriu extravilan – suprafaţă cuprinsă între limita teritoriului intravilan şi limita teritoriului administrativ al localităţii (municipiu, oraş, comună, sat);
teritoriu intravilan – totalitatea zonelor construite sau destinate construcţiilor şi a celor amenajate care formează teritoriul de bază al unităţii administrativ-teritoriale, delimitate prin planul urbanistic general aprobat, şi în cadrul cărora poate fi autorizată execuţia lucrărilor de construcţii şi de amenajare;
teritoriu periurban – suprafaţa din jurul municipiilor şi oraşelor, delimitată prin studii de specialitate, în limitele căreia este creat un ansamblu de relaţii de interdependenţă în domeniul economic, al infrastructurii, al deplasărilor în scop de muncă, al asigurării cu spaţii verzi şi cu zone de agrement, al asigurării cu producţie agroalimentară etc.;
termen de garanţie – perioada de 5 ani care începe a curge la data recepţiei la terminarea lucrărilor şi în cadrul căreia executantul este obligat, pe cont propriu, să înlăture toate neajunsurile şi defectele apărute pe motiv de nerespectare a clauzelor şi specificaţiilor contractului sau a prevederilor documentaţiei de proiect şi ale normativelor tehnice aplicabile şi să execute lucrările nefinalizate. Termenul de garanţie poate fi mai mic de 5 ani în cazul materialelor şi produselor pentru construcţii şi al utilajelor şi echipamentelor pentru care termenul uzurii naturale, fireşti, şi/sau al uzurii normative garantat de producător este mai mic, precum şi în cazul în care garanţia este oferită de producător pentru cicluri tehnologice de utilizare;
termen de execuţie a lucrărilor – termen stabilit pentru finalizarea execuţiei lucrărilor de construcţii sau a unui tronson ori a unei părţi a acestora şi realizarea încercărilor prealabile recepţiei, astfel cum este prevăzut în contract;
tranşă – parte componentă a unui complex de construcţii, care poate fi proiectată, executată, recepţionată şi utilizată autonom până la terminarea integrală a complexului; parte componentă a documentaţiei de proiect, care include pregătirea şantierului şi/sau proiectarea construcţiei până la cota 0.000;
unitate teritorială de referinţă (UTR) – subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, stabilită cu scop de reglementare urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcţie de reliefurile şi peisajele cu caracteristici similare, de evoluţia istorică unitară într-o anumită perioadă, de sistemul parcelar şi modul de construire omogen, de folosinţele de aceeaşi natură ale terenurilor şi construcţiilor, de regimul juridic al bunurilor imobile de tipuri şi cu funcţii similare;
urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor – activitate, desfăşurată sistematic, de observare, examinare şi investigare a modului în care răspund (reacţionează) construcţiile şi instalaţiile aferente acestora în decursul utilizării, sub influenţa factorilor de mediu, a condiţiilor de exploatare şi a interacţiunii construcţiilor cu mediul ambiant şi cu activităţile desfăşurate de utilizatorii construcţiei;
utilizatori ai construcţiei – persoane fizice şi/sau juridice, care gestionează construcţia şi instalaţiile aferente în conformitate cu prevederile contractelor respective şi cu cele ale actelor normative şi normativelor tehnice în construcţii;
zonă funcţională – parte a teritoriului unei localităţi pentru care, prin documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţia principală a acesteia, existentă şi preconizată. Zonificarea funcţională a teritoriului reprezintă acţiunea de delimitare a teritoriului unei localităţi în zone funcţionale;
zonă de interes militar – zonă în care se desfăşoară activităţi cu caracter militar, alta decât zona supusă servituţii aeronautice, pentru care se impun condiţii, restricţii şi obligaţii în interesul asigurării siguranţei zborurilor;
zonă de protecţie – suprafaţă din jurul sau din preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţia zonelor învecinate, precum sunt staţiile de epurare, platformele pentru depozitarea controlată de deşeuri, puţurile seci, cimitirele, sursele de emisii industriale, zonele cu circulaţie intensă; zonă de protecţie a drumurilor publice; zonă de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul ariilor protejate, a monumentelor istorice, a siturilor arheologice, a monumentelor de for public şi a mormintelor şi operelor comemorative de război – în cadrul căreia se instituie reglementări speciale în scopul asigurării protejării acestora şi a mediului lor istorico-arhitectural şi/sau natural; zonă de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, destinată pentru protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării, epuizării şi înnămolirii;
zonă de protecţie sanitară – teritoriu special, cu un regim de folosire restricţionat, care se instituie pe perimetrul obiectivelor şi întreprinderilor ce prezintă surse de poluare a mediului şi alte riscuri pentru sănătatea populaţiei;
zonă cu regim special – teritoriu destinat unui anumit tip de folosire, ale cărui caracteristici nu permit clasificarea acestuia ca zonă de locuire, comercială ori industrială şi a cărui existenţă este necesară pentru viabilitatea socială şi economică a comunităţii;
zonă protejată– teritoriu pe care sunt situate obiective sau ansambluri de obiective care fac parte din patrimoniul naţional natural sau cultural şi faţă de care se aplică reglementări speciale în scopul păstrării calităţii obiectivelor respective, al menţinerii echilibrului dezvoltării prin intervenţii şi măsuri de conservare, precum şi al asigurării armonizării acestora cu mediul ambiant.
[Art.3 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 4. Obiectivele reglementărilor în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor
Reglementările prezentului cod au următoarele obiective:
a) sporirea eficienţei activităţilor în sfera amenajării teritoriului, urbanismului, proiectării şi construcţiilor prin asigurarea unui cadru normativ stabil pe termen lung, astfel încât acesta să nu permită apariţia consecinţelor nefavorabile pentru factorii implicaţi în elaborarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în operaţiunile de urbanism, în proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor;
b) stabilirea unor reguli şi proceduri certe, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu permită interpretări arbitrare. Termenele, modalitatea de achitare şi sumele spre plată în calitate de taxe trebuie să fie clar stabilite pentru fiecare beneficiar, astfel încât acesta să îşi poată determina şi înţelege obligaţiile impuse de lege, precum şi să poată determina influenţa propriilor decizii de management al execuţiei construcţiei asupra sarcinii fiscale;
c) dezvoltarea echilibrată şi durabilă a localităţilor şi teritoriului.
Articolul 5. Organul central de specialitate
(1) Elaborarea, promovarea şi coordonarea politicilor publice de dezvoltare în sfera amenajării teritoriului, urbanismului, proiectării şi construcţiilor ţin de competenţa organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniu (în continuare – organ central de specialitate).
(2) Organul central de specialitate este autoritatea de reglementare în sfera amenajării teritoriului, urbanismului, proiectării şi construcţiilor.
(3) Organul central de specialitate este responsabil de elaborarea actelor normative pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentului cod şi de elaborarea normativelor tehnice în construcţii.
Articolul 6. Consiliul tehnic permanent pentru construcţii
(1) Consiliul tehnic permanent pentru construcţii este un organ consultativ, care monitorizează şi examinează orice problemă din sfera proiectării şi construcţiilor, inclusiv punerea în aplicare sau transpunerea în legislaţia naţională a legislaţiei Uniunii Europene.
(2) Consiliul tehnic permanent pentru construcţii se instituie ca structură fără personalitate juridică, în cadrul unei entităţi subordonate organului central de specialitate, şi funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin ordinul conducătorului organului central de specialitate.
(3) Componenţa nominală a Consiliului tehnic permanent pentru construcţii, stabilită conform anexei nr.22, este aprobată prin ordinul conducătorului organului central de specialitate, în baza desemnărilor autorităţilor şi instituţiilor prevăzute în anexa respectivă.
(4) Consiliul tehnic permanent pentru construcţii este condus de un preşedinte desemnat prin ordinul conducătorului organului central de specialitate.
(5) Secretariatul tehnic al Consiliului tehnic permanent pentru construcţii este asigurat de subdiviziunea de profil din cadrul organului central de specialitate şi funcţionează independent de celelalte structuri ale entităţii, ca o structură distinctă în cadrul acesteia.
(6) Hotărârile Consiliului tehnic permanent pentru construcţii sunt redate în formă de decizii şi avize tehnice ale Consiliului tehnic permanent pentru construcţii, semnate de preşedintele acestuia.
Articolul 7. Consiliul naţional de amenajare a teritoriului
(1) Coordonarea elaborării, avizării şi aprobării Planului de amenajare a teritoriului naţional ţine de competenţa Consiliului naţional de amenajare a teritoriului, instituit de către Guvern pe principiul parităţii.
(2) Consiliul naţional de amenajare a teritoriului este o structură cu competenţă generală, fără personalitate juridică, instituită pentru aprobarea şi coordonarea obiectivelor de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional.
(3) Componenţa şi regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului naţional de amenajare a teritoriului se stabilesc de către organul central de specialitate şi se aprobă de către Guvern.
Articolul 8. Consiliul arhitectural-urbanistic naţional
(1) Consiliul arhitectural-urbanistic naţional este instituit în cadrul organului central de specialitate în calitate de organ consultativ şi coordonator, fără personalitate juridică, în scopul examinării şi coordonării acţiunilor de interes naţional şi regional din sfera arhitecturii, amenajării teritoriului şi urbanismului, inclusiv al elaborării studiilor de fezabilitate şi a proiectelor documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
(2) Consiliul arhitectural-urbanistic naţional este organizat şi îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament aprobat de către organul central de specialitate.
Articolul 9. Consiliul arhitectural-urbanistic local
(1) Consiliul arhitectural-urbanistic local se instituie pentru examinarea colegială a soluţiilor arhitecturale, urbanistice, tehnice şi economice vizând obiectivele arhitecturale de importanţă locală.
(2) Consiliul arhitectural-urbanistic local este instituit în cadrul structurilor specializate de arhitectură şi urbanism din autorităţile administraţiei publice locale şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentele acestora, aprobate de autoritatea administraţiei publice locale respectivă.
Articolul 10. Desfăşurarea activităţilor în domeniul urbanismului şi construcţiilor
(1) Activităţile în domeniul urbanismului şi construcţiilor includ:
a) proiectarea, verificarea şi expertizarea;
b) execuţia, reconstrucţia, reparaţia capitală a construcţiilor; montarea, punerea în funcţiune, reutilarea tehnică a instalaţiilor tehnice/sistemelor tehnologice; conservarea, desfiinţarea şi postutilizarea construcţiilor;
c) fabricarea materialelor şi produselor pentru construcţii;
d) exploatarea şi utilizarea construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora.
(2) Pentru desfăşurarea activităţilor menţionate la alin.(1) lit.a)–c) este obligatorie notificarea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică de către persoanele juridice în scopul înregistrării persoanelor şi activităţilor respective în Registrul de stat în domeniul construcţiilor.
(3) Desfăşurarea activităţilor menţionate la alin.(1) lit.a)–c) fără înregistrarea persoanelor şi activităţilor respective în Registrul de stat în domeniul construcţiilor este interzisă.
(4) Notificarea indicată la alin.(2) include următoarele informaţii:
a) pentru activităţile de proiectare, verificare şi expertizare:
– declaraţia privind componenţa echipelor, cu indicarea specialiştilor atestaţi, pe domenii;
– ordinele privind desemnarea managerului şi a persoanelor responsabile de evidenţa şi arhivarea documentelor;
– declaraţia privind existenţa infrastructurii necesare (sediu, arhivă, utilaj etc.);
b) pentru activităţile indicate la alin.(1) lit.b):
– declaraţia privind componenţa echipelor şi privind sectoarele în care vor fi executate lucrări de construcţii, inclusiv lucrări specializate de construcţii, cu indicarea responsabililor tehnici atestaţi, pe domenii;
– declaraţia privind componenţa echipelor şi privind sectoarele în care vor fi executate lucrări de construcţii, inclusiv lucrări specializate de construcţii, cu indicarea listei inginerilor, lăcătuşilor, sudorilor, altor lucrători;
– ordinele privind desemnarea managerului şi a persoanelor responsabile de evidenţa şi arhivarea documentelor;
– declaraţia privind existenţa infrastructurii necesare (sediu, arhivă, echipament şi utilaj tehnic, mijloace de transport, ateliere, depozite etc.);
– declaraţia privind existenţa standardelor de firmă, a cărţilor tehnologice şi a instrucţiunilor pentru lucrările de construcţii care urmează a fi executate;
c) pentru activitatea de fabricare a materialelor şi produselor pentru construcţii:
– declaraţia privind componenţa echipelor şi privind sectoarele de fabricare, cu indicarea specialiştilor atestaţi, pe domenii;
– declaraţia privind componenţa echipelor şi privind sectoarele de fabricare, cu indicarea listei inginerilor, lăcătuşilor, sudorilor, altor lucrători;
– ordinele privind desemnarea managerului de proiect şi a persoanelor responsabile de evidenţa şi arhivarea documentelor;
– declaraţia privind existenţa infrastructurii necesare (sediu, arhivă, echipament şi utilaj tehnic, mijloace de transport, ateliere, depozite etc.);
– declaraţia privind existenţa standardelor de firmă, a cărţilor tehnologice, a agrementelor tehnice pentru materialele şi produsele pentru construcţii care urmează a fi fabricate.
(5) Persoana juridică care intenţionează să desfăşoare una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la alin.(1) lit.a)–c) notifică, în acest sens, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de începerea activităţii. Inspectoratul examinează conţinutul notificării şi, dacă notificarea este completă şi nu s-au identificat date falsificate şi/sau eronate în aceasta ori în documentele anexate, este obligat să înregistreze persoana juridică respectivă imediat după expirarea termenului de 10 zile lucrătoare de la data notificării. Solicitarea altor documente decât cele menţionate la alin.(4) este interzisă.
(6) Notificarea pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin.(2) se efectuează o singură dată, fără a fi necesară efectuarea acesteia pentru fiecare construcţie/ansamblu de lucrări de construcţii în parte.
(7) În cazul extinderii sferei de activităţi sau al suspendării unor activităţi, persoanele juridice respective sunt obligate să notifice repetat Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică.
Articolul 11. Politica de stat privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă în cadrul desfăşurării activităţilor în domeniul urbanismului şi construcţiilor
(1) În cadrul desfăşurării activităţilor în domeniul urbanismului şi construcţiilor trebuie să fie instituite măsuri privind asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.
(2) Măsurile privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, menţionate la alin.(1), se elaborează şi se reexaminează cu consultarea patronatelor şi a sindicatelor din domeniul construcţiilor, ţinându-se cont de evoluţia reglementărilor internaţionale în ramură şi de progresul tehnic.
(3) În cadrul desfăşurării activităţilor în domeniul urbanismului şi construcţiilor trebuie luate măsuri, în conformitate cu procedurile stabilite de legislaţie sau de reglementările sectoriale, pentru a asigura cooperarea dintre angajatori şi lucrători în promovarea şi asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă pe şantiere.
(4) Persoanele responsabile de planificarea, proiectarea şi execuţia lucrărilor de construcţii sunt obligate, la toate etapele, să respecte măsurile privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
(5) În cazul în care există o ameninţare iminentă la adresa securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsuri pentru a sista activitatea lucrătorilor şi pentru evacuarea acestora.
(6) Inspectorii de muncă efectuează controlul de stat în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi ale Legii nr.140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii.
Articolul 12. Politica de stat în domeniul asigurării accesibilităţii la infrastructura socială
(1) Politica de stat în domeniul asigurării accesibilităţii la infrastructura socială se realizează prin elaborarea şi aprobarea cadrului normativ, a programelor naţionale de asigurare a accesibilităţii, a normativelor tehnice în construcţii de adaptare a obiectivelor infrastructurii sociale, precum şi prin controlul implementării acestora.
(2) Politica de stat în domeniul asigurării accesibilităţii la infrastructura socială prevede:
a) asigurarea accesului la infrastructura socială a persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor cu mobilitate redusă;
b) proiectarea şi execuţia obiectivelor infrastructurii sociale cu respectarea normativelor tehnice în construcţii de adaptare a obiectivelor;
c) asigurarea graduală a accesibilităţii către obiectivele infrastructurii sociale care nu sunt accesibile sau sunt parţial accesibile.
(3) Persoanele cu funcţii de răspundere, autorităţile, instituţiile şi operatorii economici, indiferent de forma de proprietate, care nu respectă normele de proiectare, de construire a infrastructurii şi nu asigură accesibilitatea la infrastructura socială poartă răspundere în conformitate cu Codul contravenţional.
CARTEA A DOUA
DEZVOLTAREA TERITORIULUI ŞI A LOCALITĂŢILOR
TITLUL I
AMENAJAREA TERITORIULUI ŞI URBANISMUL
Capitolul I
AMENAJAREA TERITORIULUI
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 13. Scopul activităţii de amenajare a teritoriului
Activitatea de amenajare a teritoriului are drept scop:
a) dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului ţării;
b) coeziunea teritorială la nivel regional, naţional şi european;
c) îmbunătăţirea condiţiilor de trai în localităţi;
d) protejarea patrimoniului natural, cultural şi a monumentelor istorice şi siturilor arheologice.
Articolul 14. Sfera de aplicare a reglementărilor cu privire la amenajarea teritoriului
Reglementările cu privire la amenajarea teritoriului se aplică pentru întreg teritoriul naţional, inclusiv regiunile de frontieră, cu respectarea principiului dezvoltării echilibrate şi durabile, al ierarhizării, al coeziunii şi integrării sociale, economice, demografice şi culturale la nivel interstatal, naţional, regional şi local.
Articolul 15. Obiectivele de bază şi principiile directoare ale amenajării teritoriului
(1) Obiectivele de bază ale amenajării teritoriului sunt:
a) dezvoltarea socială şi economică echilibrată şi durabilă a regiunilor şi localităţilor, cu respectarea specificului acestora;
b) îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor de toate vârstele şi a comunităţilor, cu respectarea identităţii locale a populaţiei;
c) gestionarea raţională a resurselor naturale şi managementul raţional al peisajului, realizate cu respectarea principiilor privind protecţia mediului;
d) utilizarea echilibrată şi durabilă a teritoriului;
e) gestionarea responsabilă şi durabilă a resurselor naturale, asigurându-se echilibrul dintre dezvoltarea socială şi economică şi protejarea mediului, a biodiversităţii, a peisajului şi a patrimoniului natural, cultural şi construit;
f) protejarea teritoriului;
g) dezvoltarea durabilă, gestionarea responsabilă şi protejarea monumentelor istorice şi a siturilor arheologice;
h) dezvoltarea policentrică a ţării prin crearea unei reţele de localităţi urbane şi sporirea cooperării între zonele urbane şi cele rurale;
i) asigurarea accesului la informaţie;
j) pregătirea teritoriului pentru asigurarea apărării naţionale;
k) asigurarea protecţiei tuturor construcţiilor civile în conformitate cu dreptul internaţional umanitar.
(2) Activitatea de amenajare a teritoriului se bazează pe următoarele principii directoare:
a) promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socială şi economică echilibrată şi durabilă şi prin îmbunătăţirea competitivităţii;
b) crearea, asigurarea şi promovarea condiţiilor de accesibilitate la infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă;
c) promovarea dezvoltării localităţilor generată de funcţiile urbanistice şi de îmbunătăţirea relaţiilor dintre oraşe şi sate;
d) facilitarea accesului la informaţie;
e) reducerea nivelului de degradare a mediului;
f) valorificarea raţională şi protecţia resurselor naturale şi patrimoniului natural;
g) protejarea şi valorificarea monumentelor istorice şi siturilor arheologice, ca factori de dezvoltare echilibrată şi durabilă;
h) dezvoltarea resurselor energetice şi a eficienţei acestora, cu menţinerea securităţii energetice;
i) promovarea turismului;
j) prevenirea efectelor unor catastrofe naturale;
k) amenajarea operativă a teritoriului ţării şi pregătirea acestuia pentru asigurarea apărării naţionale.
Articolul 16. Documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism
(1) Documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism include:
a) Planul de amenajare a teritoriului naţional (în continuare – PATN);
b) planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare – Centru, Nord sau Sud (în continuare – PATRD); planul de amenajare a teritoriului municipiului Chişinău; planul de amenajare a teritoriului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi planul de amenajare a teritoriului localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria);
c) planurile urbanistice generale (în continuare – PUG) ale localităţilor şi regulamentele locale de urbanism aferente;
d) planurile urbanistice zonale (în continuare – PUZ) şi regulamentele locale de urbanism aferente;
e) planurile urbanistice de detaliu (în continuare – PUD).
(2) Documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism se elaborează de către echipe interdisciplinare, reprezentate de grupuri de specialişti atestaţi în diferite domenii.
(3) Documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism se elaborează în format digital şi pe suport de hârtie şi se publică.
(4) Documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism se supune, în mod obligatoriu, procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.
Secţiunea a 2-a
Planul de amenajare a teritoriului naţional
Articolul 17. Planul de amenajare a teritoriului naţional
(1) Planul de amenajare a teritoriului naţional este documentul de bază în domeniul activităţii de amenajare a teritoriului Republicii Moldova.
(2) Planul de amenajare a teritoriului naţional reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale, pe termen mediu şi lung, abordează problematica teritoriului la scară largă, stabileşte liniile directoare ale organizării şi dezvoltării echilibrate şi durabile a întregului teritoriu al Republicii Moldova.
(3) Planul de amenajare a teritoriului naţional este elaborat integral sau pe secţiuni specializate corelate între ele, care sunt aprobate prin lege.
(4) Termenul pentru care se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional/secţiunile specializate este de 30 de ani.
(5) Secţiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt elaborate de către organul central de specialitate, în colaborare cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, conform domeniilor de competenţă.
(6) Conţinutul-cadru, principiile metodologice de elaborare şi actualizare/modificare, avizare şi aprobare ale Planului de amenajare a teritoriului naţional se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni, elaborate de organul central de specialitate şi aprobate de către Guvern.
Articolul 18. Secţiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului naţional
(1) Planul de amenajare a teritoriului naţional include următoarele secţiuni specializate:
a) Secţiunea 1 – Reţeaua de localităţi;
b) Secţiunea a 2-a – Infrastructura rutieră, feroviară, aeriană şi navală;
c) Secţiunea a 3-a – Apă şi sanitaţie;
d) Secţiunea a 4-a – Infrastructura energetică (reţelele de gaze naturale, reţelele de energie termică, reţelele electrice, inclusiv parcurile eoliene şi fotovoltaice) şi de comunicaţii electronice;
e) Secţiunea a 5-a – Infrastructura economică, de sănătate, de educaţie şi sport;
f) Secţiunea a 6-a – Zonele protejate, zonele cu resurse naturale şi zonele silvice;
g) Secţiunea a 7-a – Zonele de risc natural;
h) Secţiunea a 8-a – Zonele cu resurse turistice;
i) Secţiunea a 9-a – Zonele destinate agriculturii;
j) Secţiunea a 10-a – Monumentele istorice şi siturile arheologice;
k) Secţiunea a 11-a – Protecţia civilă;
l) Secţiunea a 12-a – Infrastructura teritorială de apărare naţională.
(2) Guvernul poate hotărî includerea şi elaborarea unor secţiuni specializate suplimentare ale Planului de amenajare a teritoriului naţional, necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în priorităţile strategiilor naţionale şi regionale de dezvoltare a Republicii Moldova, precum şi în alte documente de politici.
(3) Conţinutul-cadru al secţiunilor specializate suplimentare se stabileşte de către organul central de specialitate în colaborare cu alte organe centrale şi locale interesate, în conformitate cu priorităţile de dezvoltare a ţării stabilite de către Guvern.
(4) Secţiunile specializate aprobate ale Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt obligatorii pentru toate tipurile de activitate de amenajare a teritoriului şi de urbanism desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova şi constituie temei pentru elaborarea:
a) planurilor de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare;
b) planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism aferente;
c) programelor strategice sectoriale şi de dezvoltare socială şi economică;
d) planurilor locale de acţiuni pentru protecţia mediului şi utilizarea raţională a resurselor naturale;
e) schemelor şi proiectelor naţionale şi regionale de dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport;
f) altei documentaţii necesare pentru realizarea obiectivelor de nivel regional şi local.
Articolul 19. Iniţierea elaborării Planului de amenajare a teritoriului naţional
(1) Iniţierea elaborării Planului de amenajare a teritoriului naţional şi finanţarea elaborării acestuia ţin de competenţa organului central de specialitate.
(2) Elaborarea integrală a Planului de amenajare a teritoriului naţional sau, după caz, a secţiunilor specializate ale acestuia, precum şi a studiilor de fezabilitate se finanţează de la bugetul de stat şi din alte surse neinterzise de lege.
Articolul 20. Elaborarea, avizarea şi aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional
Procesul de elaborare, avizare şi aprobare a Planului de amenajare a teritoriului naţional cuprinde următoarele etape:
1) etapa preliminară, care include:
a) informarea populaţiei cu privire la iniţierea elaborării acestuia;
b) achiziţionarea serviciilor pentru elaborarea proiectului şi instituirea grupului de lucru pentru monitorizarea elaborării proiectului;
c) achiziţionarea serviciilor pentru desfăşurarea procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu;
d) elaborarea de către beneficiar, în comun cu responsabilul de elaborarea proiectului, a temei-program pentru fiecare secţiune specializată a Planului de amenajare a teritoriului naţional;
e) aprobarea temei-program pentru fiecare secţiune specializată a Planului de amenajare a teritoriului naţional de către organul central de specialitate. Conţinutul temei-program poate fi modificat, în caz de necesitate, ca urmare a elaborării studiilor de fezabilitate aferente proiectului şi a necesităţii examinării/aprobării suplimentare a proiectului de către organul central de specialitate;
f) elaborarea studiilor de fezabilitate pe specialităţi în conformitate cu temele program ale secţiunilor specializate ale Planului de amenajare a teritoriului naţional;
g) consultarea operatorilor de sistem;
2) etapa de elaborare a proiectului Planului de amenajare a teritoriului naţional, integral sau pe secţiuni specializate;
3) etapa de avizare şi consultare publică;
4) etapa de evaluare strategică de mediu;
5) etapa de aprobare, care include:
a) aprobarea de către Consiliul naţional de amenajare a teritoriului;
b) aprobarea de către Guvern;
c) aprobarea de către Parlament;
6) etapa de documentare şi de elaborare a bazei de date şi informaţii, care include examinarea:
a) surselor principale de documentare:
– documentaţia de amenajare a teritoriului existentă;
– strategia de dezvoltare la nivel naţional;
– programele strategice sectoriale adoptate;
– studiile de fezabilitate şi lucrările de sinteză elaborate anterior, cu condiţia că informaţiile cuprinse în acestea au o vechime de până la 5 ani;
– informaţiile statistice cuprinse în sistemul statistic naţional şi internaţional;
– datele cadastrale;
– alte surse de informaţii relevante;
b) tuturor datelor şi informaţiilor solicitate de responsabilul de elaborarea proiectului, care se furnizează gratuit de către deţinătorii acestora.
Articolul 21. Obiectivele principale ale Planului de amenajare a teritoriului naţional
Obiectivele principale ale Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt:
a) fundamentarea, în corespundere cu documentele de politici, a direcţiilor prioritare de dezvoltare a economiei naţionale şi specificarea priorităţilor de intervenţie pentru relansarea activităţilor economice; determinarea teritoriului pentru implementarea unor metode moderne de desfăşurare a businessului; crearea reţelei naţionale de zone economice libere, necesare pentru consolidarea coeziunii sociale, economice şi teritoriale;
b) evaluarea complexă a resurselor naturale, economice şi umane pentru întreg teritoriul naţional;
c) elaborarea prognozelor privind evoluţia demografică şi privind ocuparea forţei de muncă; asigurarea unor condiţii decente de trai pentru populaţie prin îmbunătăţirea condiţiilor de abitaţie, a accesului la instituţiile publice (educaţie, sănătate, servicii publice etc.) şi la infrastructura tehnico-edilitară;
d) asigurarea dezvoltării policentrice a ţării prin dezvoltarea unei reţele de localităţi urbane, bazată pe distribuirea echitabilă a resurselor şi dezvoltarea cooperării între zonele urbane şi rurale;
e) fundamentarea strategiei de dezvoltare a reţelei naţionale de localităţi;
f) promovarea şi asigurarea cooperării regionale în vederea dezvoltării echilibrate şi durabile, economic competitive a regiunilor de dezvoltare;
g) corelarea dezvoltării sectoriale în cadrul diferitor zone, regiuni şi domenii de activitate cu interesele tuturor regiunilor ţării, cu asigurarea echilibrului permanent între resursele existente şi cerinţele de valorificare a acestora, cu interesele comunităţii şi cele individuale;
h) armonizarea dezvoltării localităţilor şi încurajarea diversificării funcţiilor urbanistice în teritoriu;
i) dezvoltarea infrastructurii rutiere şi celei de transport de importanţă naţională şi internaţională, a căilor de comunicaţie transfrontaliere;
j) dezvoltarea serviciilor şi reţelelor edilitare (inginereşti) în vederea acoperirii teritoriului întregii ţări cu servicii de calitate şi centralizarea acestora;
k) identificarea zonelor sau teritoriului cu probleme majore, la nivel naţional, care necesită programe prioritare de intervenţie (zonele defavorizate din punct de vedere social şi economic; zonele cu resurse naturale intens degradate; zonele cu declin demografic accentuat sau cu dezechilibre demografice grave; zonele cu deficit de locuri de muncă; zonele afectate de riscuri naturale, incluzând impactul provocat de schimbările climatice, inclusiv agricole şi forestiere; zonele rurale în care lipseşte infrastructura tehnico-edilitară şi de transport şi care se află în afara razei de deservire a oraşelor; alte categorii de zone, care urmează a fi asistate în baza unor programe sau convenţii internaţionale) şi analizarea disfuncţionalităţilor;
l) reabilitarea şi protejarea mediului natural şi patrimoniului construit; stabilirea zonelor naturale şi zonelor construite cu valoare de patrimoniu, inclusiv a zonelor de protecţie; stabilirea zonelor de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă cu instituirea reţelei naţionale a acestora; combaterea consecinţelor schimbărilor climatice şi asigurarea rezilienţei la acestea;
m) identificarea posibilităţilor unui teritoriu de a pune în valoare, în cadrul circuitelor turistice, monumentele istorice,siturile arheologice şi monumente ale naturii prin sporirea accesibilităţii acestora prin intermediul dezvoltării infrastructurii de transport şi dotării teritoriului;
n) dezvoltarea infrastructurii de transport naval, promovarea şi execuţia lucrărilor de adâncire pentru menţinerea sau extinderea şenalului navigabil al apelor naţionale, inclusiv portuare;
o) amenajarea operativă a teritoriului ţării şi pregătirea acestuia pentru asigurarea apărării naţionale.
Articolul 22. Monitorizarea implementării Planului de amenajare a teritoriului naţional
Monitorizarea implementării Planului de amenajare a teritoriului naţional se efectuează de către Consiliul Naţional de Amenajare a Teritoriului, care, în cazul constatării nerespectării prevederilor acestuia, este obligat să informeze organul central de specialitate cu privire la faptele constatate.
Secţiunea a 3-a
Planurile de amenajare a teritoriului regiunilor de dezvoltare, al
municipiului Chişinău, al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia
şi al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria)
Articolul 23. Iniţierea elaborării planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
Iniţierea elaborării planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare şi finanţarea acestuia ţin de competenţa Guvernului.
Articolul 24. Obiectul planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
Planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare se elaborează pentru fiecare regiune de dezvoltare, în conformitate cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi cu prevederile legislaţiei privind dezvoltarea regională.
Articolul 25. Obiectivele de bază ale planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
(1) Planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare are caracter director şi de reglementare şi asigură corelarea programelor de dezvoltare socială şi economică ale tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul regiunii.
(2) Obiectivele de bază ale planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare sunt:
a) detalierea obiectivelor de dezvoltare stabilite în Planul de amenajare a teritoriului naţional la nivel de regiune;
b) zonificarea funcţională a teritoriului;
c) dezvoltarea echilibrată şi durabilă a teritoriului regiunii care să contribuie la dezvoltarea economică;
d) dezvoltarea reţelei de localităţi şi ameliorarea situaţiei demografice;
e) stabilirea zonelor de agrement şi pentru turism;
f) stabilirea zonelor agroindustriale, agroturistice;
g) conservarea şi protejarea peisajelor;
h) protejarea patrimoniului natural, cultural şi a monumentelor istorice şi siturilor arheologice;
i) protejarea şi conservarea mediului natural;
j) dezvoltarea infrastructurii regionale în sfera socială, economică, turistică, a infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport;
k) instituirea măsurilor de protecţie a teritoriului, a localităţilor şi a obiectivelor economiei naţionale contra riscurilor naturale şi tehnogene, precum şi stipularea măsurilor pentru revitalizarea terenurilor afectate de catastrofe naturale şi tehnogene;
l) asigurarea securităţii şi eficienţei energetice;
m) amenajarea operativă a teritoriului regiunii de dezvoltare şi pregătirea acesteia pentru asigurarea apărării naţionale.
Articolul 26. Conţinutul planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
(1) Conţinutul-cadru, principiile metodologice de elaborare şi actualizare/modificare, avizare şi aprobare ale planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni, elaborate de organul central de specialitate şi aprobate de către Guvern.
(2) Conţinutul secţiunilor suplimentare ale planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare se stabileşte de către organul central de specialitate în coordonare cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice cu competenţe în domeniul secţiunii respective, în conformitate cu priorităţile de dezvoltare a ţării stabilite de către Guvern.
Articolul 27. Aprobarea planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
(1) Planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare, coordonat de Consiliul naţional de amenajare a teritoriului, se aprobă de către Guvern şi constituie temei pentru elaborarea planurilor urbanistice generale ale localităţilor şi a regulamentelor locale aferente.
(2) Guvernul aprobă planul de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare pentru un termen de 30 de ani.
Articolul 28. Monitorizarea implementării planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare
Monitorizarea implementării planului de amenajare a teritoriului regiunii de dezvoltare se efectuează de către organul central de specialitate.
Secţiunea a 4-a
Expertiza de stat a documentaţiei de
amenajare a teritoriului
Articolul 29. Modul de efectuare a expertizei de stat a documentaţiei de amenajare a teritoriului
(1) Expertiza de stat a documentaţiei de amenajare a teritoriului este o activitate din domeniul amenajării teritoriului, prin care se oferă o evaluare prealabilă a coeziunii sociale şi economice a teritoriului planificat a fi amenajat, în conformitate cu prevederile actelor normative şi normativelor tehnice în construcţii.
(2) Expertiza de stat a documentaţiei de amenajare a teritoriului reprezintă o atribuţie exclusivă a organului central de specialitate, exercitată prin intermediul autorităţii administrative competente din subordine.
(3) Modul de efectuare a expertizei de stat a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi conţinutul-cadru al acesteia se stabilesc de către Guvern.
(4) Activităţile aferente efectuării expertizei de stat a documentaţiei de amenajare a teritoriului sunt finanţate de la bugetul de stat.
(5) Termenul elaborării expertizei de stat a documentaţiei de amenajare a teritoriului este de 60 de zile din data recepţionării documentaţiei complete, în corespundere cu prevederile normativelor tehnice în construcţii.
Articolul 30. Scopul expertizei de stat
Expertiza de stat a documentaţiei de amenajare a teritoriului elaborate se efectuează pentru:
a) verificarea respectării prevederilor legislaţiei;
b) aplicarea exactă în planurile de amenajare a teritoriului a strategiilor naţionale şi sectoriale de dezvoltare, aprobate pentru întreg teritoriul ţării, pentru regiune, pentru localitate;
c) adoptarea unor decizii argumentate, inclusiv cu caracter financiar, care să prevadă utilizarea echilibrată şi durabilă a resurselor sociale, economice şi naturale;
d) prevenirea sau minimizarea unui eventual impact (direct, indirect sau cumulat) al lucrărilor de construcţii şi/sau activităţilor economice preconizate asupra mediului, sănătăţii populaţiei, asupra patrimoniului natural şi asupra monumentelor istorice şi siturilor arheologice;
e) menţinerea echilibrului social, economic, cultural şi ecologic, precum şi pentru crearea unor condiţii decente de trai pentru populaţie;
f) corelarea dezvoltării sociale şi economice cu păstrarea capacităţilor ecosistemelor.
Secţiunea a 5-a
Controlul privind aplicarea prevederilor documentaţiei
de amenajare a teritoriului
Articolul 31. Controlul privind aplicarea prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului
(1) Controlul privind aplicarea prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului aprobate este efectuat de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică. Regulamentul cu privire la efectuarea controlului privind aplicarea prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului se aprobă de către Guvern.
(2) Subiecţi ai controlului privind aplicarea prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului sunt autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.
(3) Scopul controlului indicat la alin.(1) este:
a) adoptarea unor decizii conforme cu prevederile documentaţiei de amenajare a teritoriului;
b) prevenirea sau minimizarea unui eventual impact negativ (direct, indirect sau cumulat) al lucrărilor de construcţii şi/sau al activităţilor economice preconizate asupra mediului, sănătăţii populaţiei, asupra patrimoniului natural, cultural şi asupra monumentelor istorice şi siturilor arheologice;
c) aplicarea echilibrată şi durabilă a prevederilor proiectelor de dezvoltare socială şi economică.
(4) Sarcinile controlului indicat la alin.(1) sunt:
a) verificarea aplicării prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale:
– în procesul decizional;
– în procesul de elaborare şi aprobare a planurilor urbanistice generale ale localităţilor;
– în procesul de elaborare şi emitere a certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire;
b) uniformizarea practicilor de control şi elaborarea propunerilor privind perfecţionarea procesului de control;
c) controlul privind corespunderea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu prevederile actelor normative de nivel superior.
(5) Controlul privind aplicarea prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului se efectuează ţinându-se cont de următoarele aspecte:
a) prezumţia că gestionarea teritoriului şi a localităţilor se efectuează conform prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) evaluarea complexă a influenţei negative asupra teritoriului sau localităţilor prin nerespectarea prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului;
c) transparenţa procesului de elaborare şi aprobare a documentaţiei de amenajare a teritoriului.
(6) Nerespectarea prevederilor documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Secţiunea a 6-a
Consultarea publică în procesul de
amenajare a teritoriului
Articolul 32. Consultarea publică privind amenajarea teritoriului
(1) Consultarea publică este o activitate prin care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, la toate etapele procesului decizional cu privire la amenajarea teritoriului, consultă opinia populaţiei, a organizaţiilor societăţii civile, a mediului de afaceri şi a operatorilor de sistem (furnizorii de servicii) privind obiectivele dezvoltării sociale şi economice de amenajare a teritoriului şi ale dezvoltării urbanistice a localităţilor, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială şi ale programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor.
(2) Informarea şi consultarea publică se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional, ale Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu şi cu procedurile aprobate de către organul central de specialitate.
Articolul 33. Participarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale la consultarea publică
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt responsabile de iniţierea, organizarea, desfăşurarea şi finanţarea procesului de consultare publică în cadrul activităţii de amenajare a teritoriului.
Articolul 34. Informarea populaţiei privind amenajarea teritoriului
Informarea populaţiei privind amenajarea teritoriului este o activitate prin care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale fac publice:
a) obiectivele dezvoltării sociale şi economice privind amenajarea teritoriului;
b) conţinutul planului de amenajare a teritoriului care urmează a fi supus aprobării, precum şi al documentaţiei aprobate, conform legii;
c) rezultatele cercetărilor sociologice, de opinie publică;
d) deciziile luate;
e) modul de implementare a deciziilor luate.
Capitolul II
URBANISMUL
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 35. Sfera de reglementare
(1) Conducerea tehnică nemijlocită a activităţii de urbanism în cadrul localităţilor se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile specializate ale acestora şi în conformitate cu legislaţia.
(2) Activitatea de urbanism se desfăşoară în conformitate cu prezentul cod, sub coordonarea organului central de specialitate, cu respectarea principiilor descentralizării administrative.
Articolul 36. Obiectivele promovate prin activitatea de urbanism
Activitatea de urbanism are drept obiective:
a) determinarea structurii funcţionale a localităţilor;
b) utilizarea raţională, echilibrată şi durabilă a terenurilor necesare realizării funcţiilor urbanistice în cadrul localităţilor;
c) crearea condiţiilor economice, ecologice, culturale, sanitare şi estetice care să asigure condiţii decente de trai pentru populaţie;
d) asigurarea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă la infrastructura socială;
e) asigurarea esteticii compoziţionale la formarea zonelor construite şi la planificarea cadrului natural în localităţi;
f) protejarea populaţiei, a cadrului natural şi zonelor construite contra poluării şi contra riscurilor naturale şi tehnogene previzibile;
g) protejarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, siturilor arheologice şi monumentelor de for public;
h) asigurarea unui mediu favorabil şi utilizarea echilibrată şi durabilă a resurselor naturale;
i) implementarea politicilor de securitate şi eficienţă energetică.
Secţiunea a 2-a
Documentaţia de urbanism
Articolul 37. Aplicarea prevederilor documentaţiei de urbanism
(1) Documentaţia de urbanism reglementează utilizarea terenurilor şi condiţiile de ocupare a acestora.
(2) Documentaţia de urbanism transpune la nivel de localitate prevederile cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului naţional şi planurile regionale.
(3) Documentaţia de urbanism are caracter de reglementare specială şi stabileşte reguli care se aplică direct în raport cu localităţile şi părţile acestora, constituind elemente obligatorii de fundamentare pentru dezvoltarea localităţilor respective.
Articolul 38. Tipurile documentaţiei de urbanism
Documentaţie de urbanism este:
a) planul urbanistic general al localităţii şi regulamentul local de urbanism respectiv;
b) planul urbanistic zonal şi regulamentul local de urbanism respectiv;
c) planul urbanistic de detaliu.
Articolul 39. Planul urbanistic general
(1) Planul urbanistic general se elaborează pentru o localitate în limitele teritoriului administrativ al acesteia.
(2) Planul urbanistic general conţine o componentă directoare şi o componentă de reglementare.
(3) Componenta directoare a planului urbanistic general conţine prevederi care vizează:
a) direcţiile principale de dezvoltare a teritoriului localităţii;
b) planul dezvoltării sistemului de centre din cadrul localităţii;
c) planul reţelelor de transport public;
d) planul de mobilitate al localităţii;
e) schema generală a reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv schema reţelelor de comunicaţii electronice;
f) zonele pentru care elaborarea planurilor urbanistice zonale sau de detaliu este obligatorie.
(4) Componenta reglementatoare a planului urbanistic general conţine prevederi care vizează:
a) delimitarea teritoriului intravilan al localităţii;
b) delimitarea zonei centrale a localităţii;
c) delimitarea zonelor funcţionale;
d) stabilirea şi delimitarea zonelor pentru construcţii;
e) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;
f) regimul de construire, prin stabilirea:
– aliniamentului stradal;
– regimului de înălţime;
– distanţei dintre construcţii;
– indicilor urbani (a procentului de ocupare a terenului, coeficientului de utilizare a terenului);
– densităţii populaţiei pentru întreg teritoriul localităţii şi pentru zonele rezidenţiale;
– condiţiilor de asigurare a accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială;
– aspectului arhitectural şi cromatic al străzilor;
g) delimitarea zonelor în care se preconizează execuţia lucrărilor de utilitate publică;
h) stabilirea traseelor şi caracteristicilor căilor de comunicaţie care trebuie menţinute, modificate sau construite;
i) stabilirea modului de dezvoltare a reţelelor edilitare (inginereşti);
j) asigurarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială;
k) delimitarea zonelor de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă şi a ariilor naturale protejate de stat, a zonelor de disconfort termic şi acustic;
l) stabilirea zonelor în care se prevede desfăşurarea operaţiunilor de urbanism;
m) consolidarea serviciului protecţiei civile şi medicale în sate (comune), reieşind din timpul de răspuns pentru intervenţie la incendii şi alte situaţii excepţionale;
n) stabilirea cerinţelor pentru securitatea şi eficienţa energetică;
o) planul de acţiuni privind realizarea obiectivelor planului urbanistic general;
p) procentul minim de înverzire;
q) stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
(5) Regimul juridic al terenurilor din teritoriul administrativ al localităţilor se stabileşte în conformitate cu prevederile Codului funciar.
(6) Planul urbanistic general se elaborează în baza documentaţiei de amenajare a teritoriului.
(7) Planul urbanistic general se elaborează pe un termen de 15 ani şi poate fi actualizat/modificat în funcţie de strategiile locale de dezvoltare.
(8) Planul urbanistic general pentru municipii şi pentru localităţile cu o populaţie mai mare de 100 de mii de locuitori se elaborează în două faze:
a) întocmirea şi aprobarea concepţiei planului urbanistic general;
b) întocmirea şi aprobarea planului urbanistic general.
(9) Concepţia planului urbanistic general, indicată la alin.(8) lit.a), se elaborează în baza unor studii de fezabilitate şi include:
a) analizarea particularităţilor istorice de dezvoltare, în retrospectivă, a structurii de sistematizare a localităţii;
b) evaluarea potenţialului economic şi demografic;
c) evaluarea strategică de mediu;
d) evaluarea infrastructurii tehnico-edilitare şi de transport existente;
e) evaluarea situaţiei seismice existente în baza Hărţii microzonării seismice a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale şi a Hărţii zonării seismice a teritoriului Republicii Moldova, elaborate de către Institutul de Geologie şi Seismologie;
f) evaluarea potenţialului urbanistic al teritoriului;
g) luarea în considerare a rezultatelor evaluării patrimoniului natural, monumentelor istorice şi siturilor arheologice, monumentelor de for public, precum şi zonelor de protecţie ale acestora;
h) principiile programelor de asigurare cu spaţiu locativ (structurarea tipurilor de locuinţe, particularităţile de sistematizare prin prisma situaţiei demografice şi ofertei sociale);
i) dezvoltarea optimă a factorilor urbanistici generatori ai localităţii;
j) principiile de organizare compoziţională a spaţiului urban;
k) principiile de dezvoltare şi zonificare funcţională a teritoriului;
l) asigurarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială.
(10) Studiile de fezabilitate indicate la alin.(9) se elaborează în scopul determinării variantei optime de dezvoltare a localităţii, prin analizarea problematicii teritoriului acesteia pe domenii (studii sociale, ecologice, economice, demografice, ale naturii şi ale altor particularităţi de sistematizare). Studiile de fezabilitate aferente planului urbanistic general care se elaborează în două faze se bazează pe investigaţii anteproiect şi trebuie să conţină propuneri sintetizate de dezvoltare socială şi economică şi sistematizare funcţională a localităţii, a teritoriului în perspectivă, ţinându-se cont de particularităţile ecologice, istorice, culturale şi teritoriale ale localităţii, la nivel regional şi local.
(11) În cazul elaborării în două faze, planul urbanistic general se întocmeşte în baza concepţiei acestuia aprobate de autoritatea administraţiei publice locale.
(12) În cazul municipiului Chişinău poate fi elaborat fie planul urbanistic general al municipiului, fie planul urbanistic general al oraşului-reşedinţă a municipiului şi planurile urbanistice generale ale localităţilor din cadrul municipiului, conform deciziei Consiliului municipal Chişinău.
(13) Pentru localităţile urbane cu o populaţie mai mică de 100 de mii de locuitori, cu excepţia municipiilor, elaborarea planurilor urbanistice generale se efectuează într-o singură fază, reprezentând întocmirea planului urbanistic general al localităţii. În acest caz, studiile de fezabilitate pot fi elaborate concomitent cu elaborarea planurilor urbanistice generale, în baza problemelor specifice evidenţiate de proiectantul general.
(14) Conţinutul-cadru, principiile metodologice de elaborare şi actualizare/modificare, avizare şi aprobare ale planului urbanistic general pentru localităţi se elaborează şi se aprobă de către organul central de specialitate, în cazul localităţilor cu o populaţie de până la 3000 de locuitori stabilindu-se o formă simplificată a acestuia, cu un volum redus.
(15) Planul urbanistic general pentru oraşele şi satele, cu statut de monument, se întocmeşte în baza Planului de referinţă istorico-arhitectural, inclusiv a proiectului zonelor de protecţie, elaborat în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul patrimoniului cultural.
Articolul 40. Planul urbanistic zonal
(1) Planul urbanistic zonal se elaborează pentru o parte a teritoriului unei localităţi sau pentru un teritoriu destinat asigurării funcţionării şi dezvoltării localităţii respective, în corespundere cu planul urbanistic general al localităţii aprobat. Modificarea condiţiilor reglementatoare stabilite de planul urbanistic general al localităţii se efectuează doar prin actualizarea/modificarea acestuia.
(2) Planul urbanistic zonal conţine o componentă directoare şi o componentă reglementatoare.
(3) Componenta directoare a planului urbanistic zonal se elaborează pentru anumite părţi ale teritoriului, de importanţă sau cu valoare deosebită, din cadrul unei localităţi şi conţine prevederile stipulate la alin.(7), acceptate pentru zona respectivă.
(4) Componenta reglementatoare a planului urbanistic zonal conţine prevederi adaptate pentru zona respectivă, inclusiv prevederi care vizează elaborarea regimului de construire cu asigurarea accesibilităţii pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă la infrastructura socială.
(5) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specială şi detaliată pentru o anumită zonă a localităţii şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei în cauză cu prevederile planului urbanistic general al localităţii respective.
(6) În planul urbanistic zonal sunt stabilite obiectivele, acţiunile şi priorităţile de dezvoltare urbanistică, precum şi reglementările care trebuie aplicate la utilizarea terenurilor şi pentru conformitatea construcţiilor din zona vizată.
(7) Conţinutul-cadru al planului urbanistic zonal abordează următoarele categorii generale de aspecte:
a) organizarea reţelei stradale;
b) zonificarea funcţională a terenurilor;
c) organizarea arhitectural-urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
d) indicatorii urbanistici (aliniamentul stradal, regimul de înălţime, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, densitatea maximă admisă) pentru zona în cauză;
e) dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) statutul juridic al terenurilor şi circulaţia acestora;
g) delimitarea şi protejarea monumentelor istorice, siturilor arheologice, monumentelor de for public şi a zonelor de protecţie ale acestora, în conformitate cu prevederile legislaţiei din domeniul patrimoniului cultural, precum şi stabilirea servituţilor în zonele de protecţie respective;
h) delimitarea zonelor de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă;
i) măsurile de delimitare a unor terenuri până la eliminarea unor riscuri de naturale şi tehnogene, dacă există;
j) obiectivele de utilitate publică;
k) măsurile de protecţie a mediului, ca rezultat al unor programe speciale;
l) reglementările speciale detaliate, permisiunile şi restricţiile, incluse în regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic zonal;
m) planul de acţiuni privind realizarea obiectivelor planului de amenajare a regiunii de dezvoltare.
(8) Conţinutul-cadru, principiile metodologice de elaborare, actualizare/modificare, avizare şi aprobare ale planului urbanistic zonal se elaborează şi se aprobă de către organul central de specialitate.
(9) Planul urbanistic zonal poate fi elaborat doar în limitele unităţilor teritoriale de referinţă stabilite în regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic general.
Articolul 41. Zonificarea funcţională a teritoriului
(1) Zonificarea funcţională a teritoriului constituie elementul de bază al organizării teritoriului localităţilor, în conformitate cu nivelul de dezvoltare, profilul economic şi condiţiile geografice.
(2) Obiectivul zonificării funcţionale a teritoriului constituie asigurarea unui nivel echilibrat şi durabil de dezvoltare a diferitor părţi ale localităţii.
(3) Deciziile privind zonificarea funcţională a teritoriului localităţii sunt luate de către autorităţile administraţiei publice locale şi sunt reflectate în planul urbanistic general şi cel zonal.
Articolul 42. Funcţiile zonificării funcţionale a teritoriului
Zonificarea funcţională a teritoriului are următoarele funcţii:
a) separarea, după modul de folosinţă, a terenurilor în cadrul limitelor teritoriului administrativ;
b) prevenirea extinderii neraţionale a zonelor construite pe terenurile agricole, fără analizarea necesităţii reale de teren urban;
c) evitarea apariţiei unor aglomeraţii, prin stabilirea şi înscrierea în planurile urbanistice a indicilor densităţii maxime admise;
d) asigurarea condiţiilor de siguranţă a populaţiei în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale (alunecări de teren, incendii, inundaţii, cutremure etc.) sau în cazul unor manifestări necontrolate ale populaţiei generate de panică;
e) asigurarea respectării condiţiilor de iluminare naturală şi de ventilare a zonelor urbane;
f) asigurarea cu terenuri pentru dezvoltarea teritorială preconizată, după tipuri de funcţii;
g) asigurarea cu terenuri pentru construcţii temporare în cazul unor evenimente neprevăzute (catastrofe naturale sau tehnogene).
Articolul 43. Regulamentul local de urbanism
(1) Regulamentul local de urbanism este parte componentă a planului urbanistic general al localităţii.
(2) Regulamentul local de urbanism reprezintă un ansamblu de documente în formă scrisă, care detaliază şi explică componentele reglementatoare ale planurilor urbanistice generale aprobate, inclusiv condiţiile care trebuie respectate la aplicarea prevederilor acestora.
(3) Prevederile regulamentului local de urbanism se aplică la elaborarea planului urbanistic zonal şi a planului urbanistic de detaliu.
Articolul 44. Planul urbanistic de detaliu
(1) Planul urbanistic de detaliu reprezintă documentaţia care stabileşte condiţiile de amplasare şi de execuţie, pe un anumit teren, a unei sau mai multor construcţii cu destinaţie specificată.
(2) Planul urbanistic de detaliu este întocmit în baza planului urbanistic general şi a celui zonal, cu excepţia cazurilor în care construcţiile menţionate la alin.(31) urmează să fie amplasate pe terenurile din teritoriul extravilan.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale decid asupra elaborării unui plan urbanistic de detaliu şi informează persoanele fizice şi juridice interesate asupra acestui fapt prin intermediul certificatului de urbanism pentru proiectare.
(31) Planificarea şi desfăşurarea operaţiunilor de urbanism pe terenurile din teritoriul extravilan, efectuate în scopul emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare pentru obiectivele de infrastructură agricolă, pentru structurile de primire turistică din categoria pensiunilor agroturistice, pentru construcţiile industriale, pentru obiectivele cu destinaţie comunală, pentru obiectivele aferente reţelelor edilitare (inginereşti), pentru instalaţiile de producere a energiei, inclusiv din surse regenerabile, pentru obiectivele infrastructurii de transport, precum şi pentru unităţile de comerţ, unităţile de alimentaţie publică şi staţiile de deservire tehnică a vehiculelor rutiere amplasate pe laturile terenurilor adiacente drumurilor publice, se realizează în baza planului urbanistic de detaliu şi a memoriului explicativ aferent care includ reglementări în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, elaborate şi aprobate conform prevederilor legislaţiei.
(32) Proiectarea obiectivelor şi construcţiilor, altele decât cele menţionate la alin.(31), se efectuează doar conform planului urbanistic general, aprobat potrivit prevederilor legislaţiei.
(33) Schimbarea destinaţiei şi funcţiilor construcţiilor edificate în conformitate cu prevederile alin.(31) se realizează doar în baza planului urbanistic general, aprobat conform prevederilor legislaţiei.
(34) Amplasarea construcţiilor în zonele de protecţie şi în zonele de siguranţă ale drumurilor publice se efectuează cu respectarea prevederilor Legii drumurilor nr.509/1995, iar planul urbanistic de detaliu corespunzător se avizează de către organul central de specialitate în domeniul infrastructurii drumurilor înainte de aprobarea acestuia de către consiliul local respectiv, în modul stabilit de legislaţie.
(35) Amplasarea construcţiilor pe terenurile care cuprind obiective de patrimoniu cultural construit şi arheologic şi în zonele de protecţie a acestora se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, ale Legii monumentelor de for public nr.192/2011, ale Legii nr.218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic şi ale Legii nr.161/2017 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.
(4) Conţinutul-cadru, principiile metodologice de elaborare, actualizare/modificare, avizare şi aprobare ale planului urbanistic de detaliu se elaborează şi se aprobă de către organul central de specialitate.
[Art.44 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 45. Conţinutul-cadru de reglementare al planurilor urbanistice zonale şi de detaliu
(1) Conţinutul-cadru de reglementare al planurilor urbanistice zonale şi de detaliu include prevederi cu caracter de reglementare specială şi detaliată cu privire la dezvoltarea urbanistică a unei zone a localităţii, acoperind toate funcţiile acesteia, şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei respective cu prevederile planului urbanistic general al localităţii.
(2) Prin prevederile cu caracter de reglementare ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile de dezvoltare urbanistică, cu respectarea legislaţiei şi a normativelor tehnice în construcţii privind accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială.
Articolul 46. Actualizarea/modificarea documentaţiei de urbanism
(1) La iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale, documentaţia de urbanism poate fi reexaminată periodic, cel mult o dată pe an, şi poate fi actualizată/modificată, însă fără schimbarea conceptului iniţial, pentru a fi adaptată noilor condiţii sociale, economice şi tehnice, inclusiv pentru a asigura accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială. Actualizarea/modificarea documentaţiei de urbanism se efectuează prin decizia autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, conform competenţelor.
(2) Documentaţia de urbanism se actualizează/modifică fără a fi schimbată concepţia generală de dezvoltare a localităţii şi fără a fi supusă avizării repetate.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi sau al doilea evaluează cel puţin o dată pe an situaţia accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială care se află în limitele teritoriului administrativ. Prin evaluarea prevăzută de prezentul alineat se înţelege procesul de identificare şi înregistrare a potenţialelor obstacole, bariere în exercitarea deplină şi în condiţii de egalitate a accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi şi celor cu mobilitate redusă la infrastructura socială din teritoriul administrativ. Actul privind evaluarea respectivă trebuie întocmit astfel încât să permită oferirea unor soluţii practice de orice natură pentru înlăturarea obstacolelor, barierelor identificate într-un termen rezonabil. Rezultatele evaluării se aprobă prin decizia consiliului municipal sau local şi sunt expediate operatorilor economici şi/sau instituţiilor publice din localitate, cu titlu de recomandare.
Secţiunea a 3-a
Elaborarea documentaţiei de urbanism
Articolul 47. Responsabilii de elaborarea documentaţiei de urbanism
(1) Responsabili de elaborarea documentaţiei de urbanism sunt autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, în cazul municipiilor, şi de nivelul întâi, în cazul oraşelor, comunelor şi satelor.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale indicate la alin.(1) din prezentul articol sunt responsabile, în procesul de elaborare a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, de iniţierea procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.
Articolul 48. Finanţarea elaborării documentaţiei de urbanism
Elaborarea documentaţiei de urbanism se finanţează după cum urmează:
a) planurile urbanistice generale şi planurile urbanistice zonale se finanţează, preponderent, din sursele autorităţilor administraţiei publice locale şi din bugetul de stat, prin intermediul programelor speciale, aprobate în acest scop sau aprobate pentru obiective de importanţă naţională;
b) se admite finanţarea elaborării planurilor urbanistice generale şi planurilor urbanistice zonale şi din alte surse neinterzise de lege, cu condiţia alocării resurselor financiare respective către autorităţile administraţiei publice locale;
c) planurile urbanistice de detaliu se finanţează din sursele autorităţilor administraţiei publice locale sau ale persoanelor fizice şi juridice interesate.
Articolul 49. Achiziţionarea serviciilor de elaborare a documentaţiei de urbanism
(1) Autorităţile administraţiei publice locale organizează şi desfăşoară concursuri pentru elaborarea documentaţiei de urbanism, inclusiv pentru supunerea acesteia procedurii de evaluare strategică de mediu, conform prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice.
(2) Documentaţia de urbanism se elaborează de persoane atestate, în condiţiile legii, pentru elaborarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
Articolul 50. Iniţierea elaborării documentaţiei de urbanism
(1) Iniţierea elaborării documentaţiei de urbanism ţine de obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, în funcţie de atribuţiile stabilite de legislaţie.
(2) La iniţierea elaborării documentaţiei de urbanism se ţine cont de prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.
Articolul 51. Evaluarea strategică de mediu, avizarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism
(1) Realizarea evaluării strategice de mediu, coordonarea avizării şi aprobării documentaţiei de urbanism ţin de competenţa autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, în funcţie de atribuţiile stabilite de legislaţie.
(2) Modul de realizare a evaluării strategiei de mediu, de avizare a documentaţiei de urbanism şi conţinutul-cadru al acesteia se stabilesc de către Guvern.
(3) În urma examinării documentaţiei de urbanism se emite avizul general în care sunt expuse rezultatele verificării documentaţiei examinate în conformitate cu cerinţele stabilite de actele normative în vigoare, ale evaluării soluţiilor tehnice şi a corespunderii acestora anumitor criterii de calitate, precum şi a conformităţii soluţiilor propuse cu documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism de nivel superior aprobată.
(4) Avizarea documentaţiei de urbanism se efectuează fără perceperea taxelor.
(5) Aprobarea documentaţiei de urbanism, în urma avizării şi consultării publice, se efectuează de către consiliile locale, în conformitate cu legislaţia privind administraţia publică locală.
(6) Documentaţia de urbanism se aprobă doar după desfăşurarea procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.
(7) Perioada de valabilitate a documentaţiei de urbanism este de 15 ani de la data aprobării acesteia.
(8) Proiectele investiţionale, pentru care au fost alocate resurse în scopul atingerii obiectivelor stabilite în documentaţia anterioară de urbanism, se realizează indiferent de perioada de valabilitate a documentaţiei respective. La elaborarea documentaţiei ulterioare de urbanism se ţine cont de proiectele investiţionale demarate anterior.
Articolul 52. Punerea în aplicare a prevederilor documentaţiei de urbanism
(1) Documentaţia de urbanism aprobată este obligatorie pentru întreg teritoriul localităţii respective.
(2) Documentaţia de urbanism este utilizată:
a) la elaborarea documentaţiei de proiect pentru execuţia lucrărilor de construcţii, cu eliberarea ulterioară a autorizaţiei de construire;
b) la elaborarea documentaţiei de proiect pentru execuţia lucrărilor de reconstrucţie, de reparaţii capitale, de consolidare, de conservare, de restaurare, de reabilitare a monumentelor istorice;
c) în scopul fundamentării solicitării unor surse financiare de la bugetul de stat pentru execuţia obiectivelor de utilitate publică care nu sunt acoperite de bugetul local;
d) în cadrul iniţierii procedurii de declarare a utilităţii publice pentru execuţia unor obiective ce implică exproprieri;
e) pentru respingerea solicitărilor privind autorizarea execuţiei unor lucrări de construcţii neconforme cu prevederile documentaţiei de urbanism aprobate;
f) în activitatea structurilor specializate din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.
(3) Modificarea condiţiilor reglementatoare stabilite de planul urbanistic general al localităţii se efectuează doar prin actualizarea/modificarea acestuia.
Articolul 53. Monitorizarea respectării documentaţiei de urbanism
(1) Activitatea de monitorizare a implementării prevederilor documentaţiei de urbanism se desfăşoară de către autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întâi sau al doilea, conform competenţelor.
(2) Încălcarea prevederilor documentaţiei de urbanism atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Secţiunea a 4-a
Avizarea şi expertizarea documentaţiei de urbanism
Articolul 54. Categoriile avizelor pentru elaborarea documentaţiei de urbanism
Avizele necesare pentru aprobarea documentaţiei de urbanism sunt de două categorii:
a) avize emise de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice interesate;
b) avize emise de către organele locale interesate.
Articolul 55. Emiterea avizelor necesare pentru aprobarea documentaţiei de urbanism
(1) Avizele necesare pentru aprobarea documentaţiei de urbanism se emit, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, de către autorităţile competente în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii documentaţiei complete, în corespundere cu prevederile normativelor tehnice în construcţii.
(2) Recomandările expuse în avizele indicate la alin.(1) se introduc în documentaţia de urbanism, iar în cazul în care recomandările respective sunt respinse, trebuie prezentate fundamentările necesare.
(3) La etapa de aprobare a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, inclusiv a planurilor de amenajare a teritoriului şi urbanistice şi a programelor de amenajare a teritoriului şi urbanistice de nivel regional, local, precum şi a planurilor urbanistice generale şi zonale, emiterea avizului de mediu de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu, este obligatorie.
[Art.55 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 56. Avizul general asupra documentaţiei de urbanism
(1) Avizul general asupra documentaţiei de urbanism este actul emis de către instituţia competentă din subordinea organului central de specialitate, elaborat în baza rezultatelor expertizei documentaţiei de urbanism prezentate spre avizare.
(2) După emiterea avizului general, în cazul în care în acesta sunt expuse propuneri şi/sau recomandări, autoritatea administraţiei publice locale aprobă documentaţia de urbanism doar după îndeplinirea propunerilor şi recomandărilor expuse în avizul respectiv.
(3) Absenţa avizului general pozitiv asupra documentaţiei de urbanism sau neîndeplinirea propunerilor şi recomandărilor expuse în avizul general respectiv determină nulitatea deciziilor consiliului local privind aprobarea planurilor urbanistice generale şi a planurilor urbanistice zonale, precum şi a planurilor urbanistice de detaliu finanţate din mijloace publice.
(4) Avizul general asupra documentaţiei de urbanism poate fi contestat la organul central de specialitate, care, în mod obligatoriu, solicită opinia Consiliului arhitectural-urbanistic naţional. Decizia organului central de specialitate, adoptată în baza opiniei Consiliului arhitectural-urbanistic naţional, serveşte drept temei de revizuire a avizului general de către emitentul acestuia.
[Art.56 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 57. Corectarea documentaţiei de urbanism
Corectarea documentaţiei de urbanism, ca urmare a avizelor emise, se efectuează din contul proiectantului responsabil, în termen de 45 de zile de la data recepţionării.
Articolul 58. Sarcinile expertizei de stat a documentaţiei de urbanism
Expertiza de stat a documentaţiei de urbanism are următoarele sarcini:
a) asigurarea examinării multisectoriale a documentaţiei de urbanism, elaborarea şi emiterea avizelor corespunzătoare;
b) verificarea aplicării conforme, de către beneficiari şi executanţi, a prevederilor documentaţiei de urbanism, ale actelor normative, precum şi ale normativelor tehnice în construcţii;
c) expertizarea soluţiilor propuse în documentaţia de urbanism în raport cu resursele disponibile sau planificate pentru implementarea soluţiilor în cauză pe parcursul perioadei de valabilitate a documentaţiei de urbanism.
Secţiunea a 5-a
Activitatea de urbanism şi operaţiunile de urbanism,
responsabilităţi şi competenţe generale
Articolul 59. Operaţiunile de urbanism
(1) Operaţiunile de urbanism se desfăşoară numai în baza documentaţiei de urbanism aprobate, elaborată în temeiul documentelor de politici adoptate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, şi sunt acoperite din surse proprii şi/sau din alte surse neinterzise de lege.
(2) Operaţiunile de urbanism sunt organizate şi finanţate de către autorităţile administraţiei publice locale sau de către persoane juridice şi fizice interesate, în cadrul implementării politicilor de dezvoltare a localităţii.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de:
a) respectarea interesului public în cadrul desfăşurării operaţiunilor de urbanism;
b) publicarea documentaţiei de urbanism pe pagina web oficială a autorităţii respective. În lipsa unei pagini web oficiale, extrasul din documentaţia în cauză este afişat pe panoul informativ din incinta autorităţii respective;
c) afişarea documentaţiei de urbanism în locuri publice;
d) elaborarea documentaţiei de urbanism în formă electronică şi pe suport de hârtie.
Articolul 60. Planificarea comună a operaţiunilor de urbanism
În scopul planificării comune a operaţiunilor de urbanism, autorităţile administraţiei publice locale, la decizia consiliilor locale, pot constitui asociaţii de dezvoltare locală, de nivel comunitar sau de nivel raional, împreună cu alte sate, comune sau oraşe, ori se pot asocia în alte forme cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, în condiţiile Legii nr.436/2006 privind administraţia publică locală.
Articolul 61. Prevederi speciale în documentaţia de urbanism privind accesul persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă
Una dintre componentele obligatorii ale documentaţiei de urbanism constă în asigurarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială, în condiţii de egalitate cu celelalte persoane, prin:
a) identificarea şi eliminarea obstacolelor, barierelor pentru asigurarea accesului deplin către clădiri, drumuri, căile de acces, spaţiile verzi, mijloacele de transport şi alte utilităţi şi servicii;
b) proiectarea şi dezvoltarea bunurilor imobile, a serviciilor, inclusiv publice, a echipamentelor şi utilităţilor publice în baza designului universal, care presupune o adaptare rezonabilă, astfel încât acestea să răspundă necesităţilor specifice ale persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă;
c) proiectarea şi construcţia obiectivelor infrastructurii sociale adaptate necesităţilor persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă;
d) amenajarea obiectivelor infrastructurii sociale pentru a putea fi utilizate de către persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă;
e) asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la mijloacele de transport public;
f) satisfacerea necesităţii de spaţiu locativ şi accesibilizarea locuinţelor persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă;
g) asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la clădirile de menire social-culturală, turistice, de agrement şi de sport etc.
Articolul 62. Controlul de stat al activităţii de urbanism
Controlul de stat al activităţii de urbanism este exercitat de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică.
Articolul 63. Responsabilitatea privind întreţinerea şi utilizarea terenurilor destinate construcţiilor
Proprietarii terenurilor destinate construcţiilor sunt responsabili de întreţinerea şi utilizarea acestora în concordanţă cu interesele publice, stabilite de documentaţia de urbanism aprobată.
Articolul 64. Amplasarea, proiectarea şi execuţia construcţiilor
Amplasarea şi proiectarea construcţiilor se realizează în conformitate cu documentaţia de urbanism, iar execuţia acestora – în temeiul autorizaţiei de construire.
Articolul 65. Responsabilitatea privind implementarea şi monitorizarea zonificării funcţionale a teritoriului localităţii
(1) În cadrul implementării prevederilor documentaţiei de urbanism, autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de:
a) verificarea corespunderii solicitărilor, în contextul zonificării funcţionale aprobate a teritoriului localităţii;
b) transmiterea informaţiilor privind zonificarea funcţională a teritoriului localităţii părţilor interesate;
c) explicarea direcţiilor de dezvoltare stabilite prin zonificarea funcţională a teritoriului localităţii.
(2) Monitorizarea implementării zonificării funcţionale a teritoriului localităţii se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, conform competenţelor.
Secţiunea a 6-a
Suportul informaţional al dezvoltării
urbane a localităţilor
Articolul 66. Bazele de date în domeniul urbanismului
(1) Autorităţile administraţiei publice locale elaborează baze de date în domeniul urbanismului şi utilizează resurse informaţionale şi sisteme informaţionale de stat, de nivel naţional şi local, destinate pentru dezvoltarea documentaţiei de urbanism şi a prevederilor acesteia. Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să furnizeze autorităţilor administraţiei publice locale datele şi informaţiile necesare în acest scop, inclusiv privind evaluarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă la obiectivele infrastructurii sociale care se află pe teritoriul administrativ al localităţilor respective.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale furnizează gratuit persoanelor fizice şi juridice interesate informaţia din bazele de date deţinute potrivit alin.(1), în conformitate cu legislaţia în domeniul accesului la informaţiile de interes public.
(3) Bazele de date şi sistemele informaţionale în domeniul urbanismului sunt parte componentă a sistemelor şi resurselor informaţionale de stat.
(4) Informaţia din bazele de date şi din sistemele informaţionale se utilizează pentru operaţiunile de urbanism şi pentru informarea persoanelor fizice şi juridice interesate.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de monitorizarea veridicităţii informaţiilor din bazele de date şi sistemele informaţionale în domeniul urbanismului, precum şi de actualizarea acestora.
Articolul 67. Indicatorii de dezvoltare urbană
(1) Guvernul aprobă indicatorii de dezvoltare urbană.
(2) Deţinătorul bazelor de date privind indicatorii de dezvoltare urbană este instituţia competentă din subordinea organului central de specialitate.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale prezintă instituţiei indicate la alin.(2) datele şi informaţiile necesare pentru stabilirea indicatorilor de dezvoltare urbană.
Capitolul III
GESTIONAREA TERITORIULUI ŞI A LOCALITĂŢILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 68. Scopul gestionării teritoriului şi a localităţilor
(1) Prin gestionarea teritoriului şi a localităţilor, autorităţile administraţiei publice locale transpun în practică prevederile privind utilizarea terenurilor, stabilite în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobată.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale se pot asocia pentru realizarea acţiunilor privind gestionarea teritoriului învecinat.
Articolul 69. Convenţia privind peisajul european
(1) Peisajul este o parte componentă a teritoriului a cărui gestionare se efectuează în conformitate cu documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi cu Convenţia privind peisajul european, semnată la Florenţa la 20 octombrie 2000 şi ratificată prin Legea nr.536/2001.
(2) Se stabileşte că:
a) politica privind peisajul include principiile generale, strategiile şi liniile directoare, determinate de autorităţile publice competente, care permit luarea unor măsuri specifice pentru protejarea, managementul şi amenajarea peisajului;
b) obiectivul de calitate peisagistică presupune că aspiraţiile populaţiei cu privire la caracteristicile peisagistice ale mediului lor de viaţă au fost determinate de autorităţile publice competente pentru un anumit peisaj;
c) protejarea peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau specifice ale unui peisaj, justificate de valoarea reală a acestuia ca patrimoniu, care reiese din caracteristicile sale naturale şi/sau care este determinată de intervenţiile umane;
d) managementul peisajelor cuprinde acţiunile ce vizează, din perspectiva unei dezvoltări durabile, întreţinerea peisajului în scopul direcţionării şi armonizării transformărilor generate de evoluţia socială, economică şi de mediu;
e) amenajarea peisajului reprezintă un ansamblu de acţiuni de perspectivă, care au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje.
Articolul 70. Interdicţiile de construire stabilite în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism
(1) Prin documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism pot fi stabilite interdicţii definitive sau temporare de construire.
(2) Interdicţia definitivă de construire se stabileşte din următoarele cauze:
a) existenţa riscurilor naturale previzibile: de inundaţii, de alunecări de teren, de deformare a terenului cauzată de surpări etc.;
b) existenţa riscurilor tehnologice previzibile: risc de contaminare radioactivă, chimică sau biologică, pericol de deflagraţie, pericol de incendiu, risc de depăşire a nivelului admisibil de zgomot etc.;
c) pentru terenurile fondului apelor şi cele adiacente acestora, în condiţiile legislaţiei de mediu;
d) prezenţa peisajelor cu caracteristici naturale deosebite, cu potenţial de valorificare.
(3) Interdicţia de construire poate fi anulată la înlăturarea cauzei care a determinat stabilirea acesteia.
(4) Interdicţia temporară de construire se stabileşte din următoarele cauze:
a) necesitatea elaborării unui anumit tip de documentaţie de urbanism în vederea stabilirii regulilor de construire pentru zonele respective, aprobate prin decizia consiliului local;
b) necesitatea execuţiei în zona respectivă a unor lucrări de utilitate publică, de interes naţional sau local;
c) apartenenţa la domeniul public a terenurilor cu anumite moduri de folosinţă: păşuni, islazuri etc.;
d) lipsa avizului de mediu asupra documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, emis în cadrul procedurii de evaluare strategică de mediu în conformitate cu prevederile Legii nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.
(5) Interdicţia temporară de construire poate fi prelungită cel mult o dată din aceeaşi cauză, pentru un termen de 3 ani, după care interdicţia îşi încetează acţiunea.
Articolul 71. Procedura stabilirii interdicţiilor de construire
Procedura stabilirii interdicţiilor definitive de construire şi a interdicţiilor temporare de construire se reglementează de către Guvern.
Secţiunea a 2-a
Zonele protejate
Articolul 72. Obiectivele din zonele protejate
(1) Obiectivele din zonele protejate aparţinând patrimoniului natural, cultural sau construit se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, ale Legii nr.218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, ale Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat şi ale Legii nr.440/1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă.
(2) Prin documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism poate fi instituit regim de zonă protejată şi pe alt teritoriu decât cele indicate la alin.(1), cu respectarea legislaţiei în domeniu, în scopul protejării, conservării şi valorificării ansamblurilor de bunuri imobile sau a unor elemente ale acestora, estimate de către autorităţile administraţiei publice locale ca fiind valoroase, dar care nu sunt incluse în registrele de protecţie, instituite prin lege.
(3) Criteriile de delimitare a zonelor protejate în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, exigenţele de bază pentru conservarea, punerea în valoare a zonelor respective, competenţele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în domeniu, reglementările speciale pentru siturile arheologice, pentru rezervaţii se stabilesc de către Guvern.
Secţiunea a 3-a
Particularităţi privind utilizarea terenurilor
destinate construcţiilor
Articolul 73. Utilizarea terenurilor destinate construcţiilor şi altor amenajări
(1) Utilizarea terenurilor destinate construcţiilor şi altor amenajări se efectuează în conformitate cu documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
(2) Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii în localităţi se efectuează numai în baza documentaţiei de urbanism, elaborate, expertizate, avizate şi aprobate conform prezentului cod, şi are drept scop sporirea eficienţei utilizării teritoriului, în general, şi a zonelor rezidenţiale, în special, inclusiv reconstrucţia construcţiilor existente, proiectarea noilor cartiere locative cu infrastructură socială şi tehnico-edilitară modernă şi perfecţionarea structurii de planificare.
(3) În cazul lipsei documentaţiei de urbanism, pentru satele cu o populaţie mai mică de 3000 de locuitori, autorizaţia de construire se eliberează în baza documentaţiei de proiect elaborate conform certificatului de urbanism pentru proiectare, eliberat în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.
Articolul 74. Utilizarea terenurilor în zonele construite existente
Utilizarea terenurilor din zonele construite existente se efectuează cu respectarea cerinţelor urbanistice, tehnico-economice şi a densităţii maxime admise, precum şi cu menţinerea la nivel maxim a construcţiilor, a instalaţiilor şi spaţiilor verzi, inclusiv cu menţinerea obligatorie şi protejarea monumentelor istorice şi a zonelor de protecţie ale acestora.
Articolul 75. Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile care urmează a fi utilizate în scopul exploatării zăcămintelor de substanţe minerale utile
Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile care urmează a fi utilizate în scopul exploatării zăcămintelor de substanţe minerale utile este restricţionată, cu excepţia autorizării execuţiei construcţiilor industriale şi de transport necesare exploatării şi prelucrării substanţelor minerale utile din zonele respective, şi se efectuează în baza documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu respectarea prevederilor Codului subsolului.
Articolul 76. Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile spaţiilor verzi
Amplasarea şi autorizarea execuţiei construcţiilor şi instalaţiilor, lucrărilor de construcţii pe terenurile spaţiilor verzi se efectuează numai în conformitate cu documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi cu respectarea prevederilor Legii nr.591/1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale.
Articolul 77. Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile cu destinaţie agricolă ale localităţilor
(1) Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile cu destinaţie agricolă ale localităţilor este permisă pentru toate tipurile şi categoriile de construcţii şi amenajări, specifice localităţilor, cu respectarea prevederilor Codului funciar, ale documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, ale normativelor tehnice în construcţii, a altor condiţii stabilite de legislaţie, în vederea realizării următoarelor obiective:
a) dezvoltarea zonelor stabilite prin planul urbanistic general al localităţii;
b) valorificarea terenurilor din zonele în care sunt amplasate reţele edilitare (inginereşti);
c) amplasarea construcţiilor, amenajărilor şi obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară aferente acestora în ansambluri compacte.
(2) Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole se efectuează în conformitate cu prevederile Codului funciar.
Articolul 78. Autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii pe terenurile din zonele de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă
(1) Amplasarea şi autorizarea proiectării şi execuţiei construcţiilor de orice tip şi categorie în zonele de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, ale altor obiective acvatice este restricţionată, cu excepţia execuţiei podurilor şi podeţelor, a reţelelor electrice şi reţelelor de comunicaţii electronice, a execuţiei lucrărilor la căile ferate şi la drumurile publice, care traversează albiile cursurilor de apă, precum şi a lucrărilor de gospodărire a apelor, permise în baza legislaţiei.
(2) Autorizarea execuţiei lucrărilor indicate la alin.(1) şi a lucrărilor de gospodărire a apelor şi de captare a apelor este permisă numai cu asigurarea măsurilor de protecţie a construcţiilor respective contra inundaţiilor, măsurilor de prevenire a poluării apelor de suprafaţă şi celor subterane, măsurilor de respectare a zonelor de protecţie a apelor de-a lungul malurilor râurilor şi bazinelor de apă.
Articolul 79. Autorizarea execuţiei construcţiilor pe terenurile din zonele protejate Autorizarea execuţiei construcţiilor pe terenurile din zonele protejate se efectuează în baza documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, conform prevederilor prezentului cod şi ale legislaţiei cu privire la patrimoniul natural, cultural şi construit şi cu privire la fondul ariilor naturale protejate de stat.
Articolul 80. Autorizarea execuţiei construcţiilor pe terenurile cu altă destinaţie
(1) Autorizarea execuţiei construcţiilor în zonele de agrement se efectuează numai pentru sectoarele determinate de documentaţia de urbanism.
(2) Staţiunile balneare şi cele turistice se amplasează numai cu condiţia creării unor sisteme complexe de clădiri de menire social-culturală şi de obiective de infrastructură tehnico-edilitară.
(3) Hotarele zonelor de agrement în care sunt amplasate staţiuni balneare de importanţă naţională se stabilesc prin documentaţia de urbanism respectivă aprobată.
Secţiunea a 4-a
Amplasarea construcţiilor
Articolul 81. Procentul de ocupare a terenului
(1) Procentul de ocupare a terenului (în continuare – POT) cu clădiri şi reţele edilitare (inginereşti) supraterane exprimă raportul dintre suprafaţa construită şi suprafaţa terenului şi este stabilit în documentaţia de urbanism.
(2) POT este un indicator al ocupării maxime admise a terenului cu construcţii într-o unitate teritorială de referinţă (UTR) şi determină, în procente, raportul maxim admis dintre amprenta la sol a construcţiei şi suprafaţa parcelei.
(3) POT, ca indicator al ocupării maxime admise a terenului cu construcţii într-o UTR, este stabilit prin PUG, fiind un indicator general la nivelul întregii UTR.
(4) Valoarea POT, stabilită prin PUG pentru o UTR, reprezintă valoarea maximă care poate fi atinsă pe unele dintre parcelele din cadrul UTR-ului, numai dacă acestea permit, după caz, atingerea acesteia cu respectarea formei, regimului de înălţime al vecinătăţilor la care se raportează, distanţei minime dintre clădiri, aliniamentului stradal şi a specificului zonificării funcţionale a teritoriului.
(5) Amprenta la sol a construcţiei este măsurată pe conturul exterior al fundaţiei, incluzând proiecţia la sol a consolelor, precum şi proiecţia la sol a spaţiilor subterane ale clădirii care depăşesc în exterior limitele conturului exterior al fundaţiei.
(6) La stabilirea amprentei la sol a construcţiei nu se iau în calcul ornamentele şi streşinile sau consolele acoperişurilor, balcoanele cu cota inferioară mai mare de 3,5 metri măsurată de la cota terenului amenajat, precum şi, la nivelul parterului, scările de acces, platformele şi terasele exterioare deschise.
Articolul 82. Densitatea populaţiei şi coeficientul de utilizare a terenului
(1) Densitatea populaţiei reprezintă numărul de locuitori pe unitate de suprafaţă, măsurată, în general, în locuitori pe kilometru pătrat şi determinată prin raportul numărului de locuitori la suprafaţa în kilometri pătraţi.
(2) Coeficientul de utilizare a terenului (în continuare – CUT) este indicatorul privind densitatea maximă admisă a suprafeţei construite într-o UTR şi este determinat prin raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată a clădirii/clădirilor existente şi suprafaţa parcelei pe care acestea sunt sau urmează a fi executate.
(3) CUT, ca indicator al densităţii maxime admise a suprafeţelor construite într-o UTR, este stabilit prin PUG, fiind un indicator general la nivelul întregii UTR.
(4) În cazul în care valoarea CUT nu este stabilită în PUG pentru UTR-uri, acestea pot fi stabilite numai prin elaborarea şi aprobarea, în condiţiile legii, a unei documentaţii de tip PUZ şi a regulamentului de urbanism aferent.
(5) Valoarea CUT stabilită prin PUG pentru o UTR este valoarea maximă care poate fi atinsă pentru unele dintre parcelele din cadrul UTR-ului, dacă acestea permit, după caz, atingerea acesteia cu respectarea formei, nivelului de echipare, regimului de înălţime al vecinătăţilor la care se raportează, distanţei minime dintre clădiri, aliniamentului stradal şi a specificului zonificării funcţionale a teritoriului.
(6) Suprafaţa construită totală, luată în calcul la stabilirea CUT, reprezintă suma suprafeţelor desfăşurate ale tuturor planşeelor, măsurată pe conturul exterior al închiderii elementelor de faţadă, din care se exclud:
a) suprafeţele spaţiilor nefuncţionale, cu înălţimea liberă interioară mai mică de 1,80 metri;
b) suprafeţele aferente parcărilor interioare, inclusiv rampele de acces şi spaţiile de manevră;
c) suprafeţele aferente spaţiilor tehnice, necesare funcţionării clădirii, amplasate în subsol sau la nivelul etajelor tehnice;
d) suprafeţele destinate adăpostirii pentru asigurarea protecţiei civile;
e) suprafeţele podurilor care sunt neamenajate sau neamenajabile;
f) suprafeţele curţilor interioare mai mici de 4 metri pătraţi;
g) suprafeţele teraselor fără acoperiş, precum şi ale teraselor şi copertinelor necirculabile;
h) suprafeţele amenajărilor exterioare ale construcţiei, aleile pietonale şi părţile carosabile, trotuarele, pereţii de suport şi de protecţie, scările exterioare;
i) suprafeţele balcoanelor.
Articolul 83. Interdicţia execuţiei altor construcţii pe terenurile destinate lucrărilor de utilitate publică
Este interzisă autorizarea execuţiei altor construcţii pe terenurile care, conform documentaţiei de urbanism aprobate, sunt destinate pentru execuţia lucrărilor de utilitate publică.
Articolul 84. Amplasarea construcţiilor în zona căilor de comunicaţie
(1) Amplasarea construcţiilor în zona căilor de comunicaţie se efectuează în conformitate cu documentaţia de urbanism aprobată.
(2) În adiacenţa drumurilor publice pot fi amplasate obiectivele stabilite de legislaţia în domeniul drumurilor.
(3) În adiacenţa căilor navigabile existente şi a cursurilor de apă potenţial navigabile pot fi amplasate următoarele obiective:
a) construcţii şi instalaţii, aferente căilor navigabile şi necesare pentru deservirea, întreţinerea şi exploatarea acestora;
b) semne vizuale, auditive şi faruri, precum şi alte amenajări ce ţin de siguranţa navigaţiei;
c) construcţii portuare, dane de acostare, platforme de depozitare, drumuri şi căi ferate, clădiri pentru activitatea de transport naval, construcţii hidrotehnice pentru şantierele navale, gări fluviale şi alte obiective similare;
d) intersectări ale căilor navigabile şi ale canalelor potenţial navigabile cu conducte sub presiune (conducte de apă, de gaze, de ţiţei, de abur) şi cu reţele electrice şi de comunicaţii electronice, precum şi intersectări cu poduri, cu obiective hidroenergetice şi decorative;
e) adăposturi pentru iernarea navelor, staţii de alimentare cu combustibil naval şi alte resurse energetice din cadrul porturilor, destinate alimentării navelor;
f) instalaţii de captare a apei din albia căilor navigabile şi instalaţii de evacuare a apelor reziduale sau de altă natură;
g) construcţii de consolidare a malurilor, diguri longitudinale şi transversale, precum şi alte obiective similare.
(4) În adiacenţa căilor ferate pot fi amplasate următoarele obiective:
a) construcţii şi instalaţii, aferente liniilor de cale ferată şi necesare pentru deservirea, întreţinerea şi exploatarea acestora;
b) construcţii şi instalaţii, destinate pentru exploatarea materialului rulant feroviar şi a mijloacelor de restabilire a traficului feroviar;
c) instalaţii fixe pentru tracţiune electrică;
d) instalaţii de semnalizare, centralizare, blocuri de linie automate, reţele de comunicaţii electronice, de transmisiuni de date şi construcţii aferente acestora.
(5) În scopul asigurării siguranţei zborurilor, aeroporturile, aerodromurile, heliporturile, construcţiile, inclusiv clădirile, instalaţiile şi echipamentele se amplasează în zonele supuse servituţilor aeronautice cu respectarea condiţiilor şi restricţiilor asociate zonelor respective, în conformitate cu cerinţele stabilite de Codul aerian.
Articolul 85. Amplasarea construcţiilor în adiacenţa fâşiei de protecţie a frontierei de stat
(1) Amplasarea construcţiilor care nu fac parte din infrastructura frontierei de stat se efectuează numai pe terenuri aflate la o distanţă de cel puţin 500 de metri de la fâşia de protecţie a frontierei de stat.
(2) Dacă zona de frontieră interferează cu terenuri destinate ocrotirii naturii, pentru aceste sectoare este aplicată şi legislaţia specială de mediu.
(3) Punctele de trecere a frontierei de stat, împreună cu construcţiile anexe, posturile vamale, obiectivele infrastructurii transporturilor şi cu alte construcţii şi instalaţii, se amplasează cu avizul organelor centrale de specialitate competente ale administraţiei publice şi cu respectarea prevederilor legislaţiei privind frontiera de stat a Republicii Moldova.
Articolul 86. Amplasarea construcţiilor în adiacenţa aliniamentului stradal
(1) Amplasarea construcţiilor, atât supraterane, cât şi a celor subterane, după linia roşie este interzisă, cu excepţia obiectivelor infrastructurii tehnico-edilitare şi a reţelelor edilitare (inginereşti).
(2) Clădirile sunt amplasate la linia roşie, fără depăşirea acesteia, sau sunt retrase faţă de aceasta după cum urmează:
a) în cazul zonelor construite compact, construcţiile sunt retrase faţă de linia roşie şi amplasate, în mod obligatoriu, la aliniamentul clădirilor existente;
b) retragerea construcţiilor faţă de aliniament se efectuează în conformitate cu normativele tehnice în construcţii şi cu documentaţia de urbanism care stabileşte linia roşie.
Articolul 87. Amplasarea unor noi construcţii pe terenurile cu valoare istorică şi culturală
Amplasarea unor noi construcţii pe terenurile siturilor arheologice, ale monumentelor istorice şi în zonele de protecţie ale acestora se efectuează în conformitate cu documentaţia de urbanism aprobată şi cu prevederile legislaţiei în domeniul protejării patrimoniului cultural şi arheologic.
Articolul 88. Condiţiile de amplasare a construcţiilor pe teren
(1) Condiţiile de amplasare a construcţiilor pe un anumit teren se stabilesc prin documentaţia de urbanism respectivă.
(2) Operatorii de sistem sunt obligaţi să asigure o capacitate de distribuţie a reţelelor edilitare (inginereşti) suficientă pentru a satisface pe termen lung cererile de prestare a serviciului respectiv, elaborând şi realizând planuri de perspectivă privind extinderea şi dezvoltarea reţelelor în cauză, cu respectarea prevederilor documentaţiei de urbanism şi ale normativelor tehnice în construcţii, pentru asigurarea conectării la infrastructura tehnico-edilitară.
(3) Amplasarea construcţiilor în apropierea terenurilor sau obiectivelor speciale, destinate necesităţilor de securitate şi asigurării apărării naţionale, sau în apropierea zonelor de interes militar şi a zonelor supuse servituţii aeronautice se efectuează cu avizul prealabil al Ministerului Apărării, al Ministerului Afacerilor Interne şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate. În zonele supuse servituţii aeronautice este interzisă amplasarea unor noi construcţii, instalaţii, obiective, reţele edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice, precum şi efectuarea lucrărilor la cele existente fără avizul prealabil emis de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile.
(4) Amplasarea unor noi construcţii pe terenurile siturilor arheologice, ale monumentelor istorice incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, ale monumentelor de for public, ale mormintelor şi operelor comemorative de război, precum şi în zonele de protecţie ale acestora, se efectuează cu avizul prealabil al autorităţii administraţiei publice centrale competente.
Articolul 89. Căile de acces pentru vehicule şi pietoni
(1) Amplasarea construcţiilor se autorizează doar cu asigurarea concomitentă a accesului la drumurile publice, conform destinaţiei construcţiei. Caracteristicile căilor de acces la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor serviciilor de urgenţă.
(2) Calea de acces pentru vehicule reprezintă accesul carosabil, direct sau prin intermediul servituţii, de pe drumurile publice către bunurile imobile proprietate publică sau privată.
(3) Prin cale de acces pietonală se înţelege accesul pentru pietoni către drumurile publice, care poate fi trotuar, stradă sau piaţă pietonală, precum şi orice altă cale de acces public către un teren proprietate publică sau privată.
(4) Căile de acces pietonale trebuie executate astfel încât să permită utilizarea acestora de către persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă.
Secţiunea a 5-a
Consultarea publică în procesul elaborării
şi aprobării documentaţiei de urbanism
Articolul 90. Consultarea publică
(1) Consultarea publică a documentaţiei de urbanism elaborate se efectuează anterior aprobării acesteia, inclusiv cu operatorii de sistem, respectându-se legislaţia privind asigurarea transparenţei în procesul decizional.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi sau de nivelul al doilea, organul central de specialitate, în coordonare cu autoritatea administrativă de asigurare a implementării politicii de protecţie a mediului – pentru planurile de nivel local, aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, sau cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu – pentru planurile de nivel naţional, aprobate de către Guvern sau de către Parlament, informează şi asigură participarea populaţiei la toate etapele evaluării strategice de mediu, în conformitate cu art.10 din Legea nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.
Articolul 91. Scopul consultării publice
Consultarea publică în procesul elaborării şi aprobării documentaţiei de urbanism are drept scop consultarea opiniei populaţiei şi a mediului de afaceri, exprimată în temeiul drepturilor şi intereselor acestora, şi menţinerea unui habitat favorabil în localitatea respectivă.
Articolul 92. Tipurile consultărilor publice
Consultările publice se organizează în mod diferenţiat, în funcţie de volumul şi importanţa documentaţiei de urbanism, şi sunt divizate în:
a) consultări publice desfăşurate în scopul determinării opiniei populaţiei şi a mediului de afaceri faţă de iniţierea elaborării documentaţiei de urbanism, faţă de propunerile formulate şi eventualele soluţii de proiect promovate;
b) studii de sociologie urbană, care fundamentează soluţiile de proiect;
c) consultări publice desfăşurate în procesul evaluării strategice de mediu a documentaţiei de urbanism.
Articolul 93. . Iniţierea consultării publice
(1) Consultarea publică este iniţiată prin dispoziţia autorităţii executive a administraţiei publice locale.
(2) În scopul organizării şi desfăşurării consultării publice, prin dispoziţia autorităţii executive a administraţiei publice locale, se instituie un grup de lucru în conformitate cu regulamentul aprobat de autoritatea administraţiei publice locale, care prevede componenţa, funcţiile şi atribuţiile, drepturile şi obligaţiile grupului de lucru, precum şi modul de evitare a conflictelor de interese. Asupra rezultatelor consultării publice este informat consiliul respectiv.
Articolul 94. Desfăşurarea consultării publice
(1) Consultările publice se desfăşoară în mod diferenţiat, în funcţie de volumul şi de importanţa documentaţiei de urbanism, în conformitate cu regulamentul privind consultarea populaţiei în procesul elaborării şi aprobării documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism, aprobat de către Guvern.
(2) Se supun, în mod obligatoriu, consultării publice următoarele documente de urbanism care vizează direct drepturile şi interesele populaţiei:
a) planul urbanistic general al localităţii şi regulamentul local de urbanism aferent;
b) planul urbanistic zonal şi regulamentul local de urbanism aferent;
c) rapoartele de evaluare strategică de mediu aferente documentelor menţionate la lit.a) şi b).
Articolul 95. Etapele desfăşurării consultării publice
(1) În procesul elaborării şi aprobării documentaţiei de urbanism, consultarea publică se desfăşoară pe etape, după cum urmează:
a) consultarea publică prealabilă a concepţiei documentaţiei de urbanism;
b) consultarea publică prealabilă cu privire la determinarea sferei de aplicare a raportului privind evaluarea strategică de mediu a documentaţiei de urbanism;
c) consultarea publică cu privire la elaborarea documentaţiei de urbanism;
d) consultarea publică a raportului privind evaluarea strategică de mediu a documentaţiei de urbanism elaborate;
e) consultarea publică a propunerilor formulate în documentaţia de urbanism;
f) selectarea şi includerea în documentaţia de urbanism a propunerilor venite de la populaţie şi mediul de afaceri.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale examinează propunerile venite de la populaţie şi mediul de afaceri, indicate la alin.(1) lit.f), le selectează pe cele acceptabile şi le remite proiectantului responsabil de elaborarea documentaţiei de urbanism.
(3) Proiectantul indicat la alin.(2) evaluează conformitatea propunerilor cu legislaţia în vigoare şi cu normativele tehnice în construcţii şi le ajustează la soluţiile de proiect cuprinse în documentaţia de urbanism.
Articolul 96. Responsabilitatea privind organizarea consultărilor publice
Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de informarea populaţiei şi organizarea consultărilor publice.
Articolul 97. Finanţarea consultărilor publice
Cheltuielile legate de organizarea consultărilor publice sunt acoperite din aceleaşi surse din care este finanţată elaborarea documentaţiei de urbanism respective.
Articolul 98. Studiile de sociologie urbană
Studiile de sociologie urbană sunt parte a studiilor de fezabilitate ale documentaţiei de urbanism şi au caracter obligatoriu.
Articolul 99. Informarea populaţiei cu privire la elaborarea documentaţiei de urbanism
De informarea populaţiei cu privire la elaborarea documentaţiei de urbanism sunt responsabile autorităţile administraţiei publice locale, care se realizează prin afişarea informaţiei relevante la sediile consiliilor locale şi în alte locuri publice, prin publicarea anunţurilor în mass-media, prin intermediul comunicărilor la posturile de radio şi de televiziune, precum şi prin plasarea informaţiei pe pagina web oficială a autorităţii respective.
Articolul 100. Informarea populaţiei cu privire la aprobarea documentaţiei de urbanism
Informarea populaţiei cu privire la aprobarea documentaţiei de urbanism se realizează prin publicarea anunţurilor în mass-media, prin alte mijloace de informare, precum şi prin plasarea documentaţiei respective pe pagina web oficială a autorităţii executive a administraţiei publice locale.
TITLUL II
CERTIFICATUL DE URBANISM
Secţiunea 1
Certificatul de urbanism informativ
Articolul 101. Scopul eliberării certificatului de urbanism informativ
(1) Scopul eliberării certificatului de urbanism informativ este de a aduce la cunoştinţa solicitantului prescripţiile şi componentele care caracterizează regimul juridic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unei construcţii/al unui teren, stabilite în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
(2) În cazul lipsei documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru localităţile cu o populaţie de până la 3000 de locuitori certificatul de urbanism informativ se eliberează în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.
Articolul 102. Depunerea cererii de eliberare a certificatului de urbanism informativ
(1) Pentru emiterea certificatului de urbanism informativ (anexa nr.3), solicitantul depune în adresa emitentului o cerere de eliberare a acestuia în formă electronică, prin intermediul SIA GEAP, sau pe suport de hârtie.
(2) Autoritatea administraţiei publice locale verifică autenticitatea datelor din cererea de eliberare a certificatului de urbanism informativ, utilizând serviciul de acces la date, parte componentă a platformei de interoperabilitate, în conformitate cu actele normative cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale încasează plăţile pentru eliberarea certificatelor de urbanism informativ prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice, în modul stabilit de către Guvern.
Articolul 103. Termenul de elaborare şi emitere a certificatului de urbanism informativ şi valabilitatea acestuia
(1) Certificatul de urbanism informativ se elaborează şi se emite în cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii respective şi este valabil 12 luni, în cazul în care în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism nu au fost operate modificări după emiterea acestuia. În cazul în care în documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism sunt operate modificări, certificatul de urbanism informativ emis anterior îşi pierde valabilitatea.
(2) Certificatul de urbanism informativ se eliberează, în mod obligatoriu, prin intermediul SIA GEAP şi este emis de către autorităţile competente în formă electronică. La cererea solicitantului, certificatul respectiv poate fi emis şi pe suport de hârtie.
(3) Nu se admite efectuarea modificărilor şi corectărilor în certificatul de urbanism informativ, în caz contrar acesta fiind considerat nul.
(4) Certificatul de urbanism informativ care nu este eliberat prin intermediul SIA GEAP este nul.
(5) Regimul tehnic şi regimul arhitectural-urbanistic, prevăzute în certificatele de urbanism informative eliberate mai multor solicitanţi pentru acelaşi bun imobil şi în aceeaşi perioadă, trebuie să fie aceleaşi în toate certificatele eliberate.
Secţiunea a 2-a
Certificatul de urbanism pentru proiectare
Articolul 104. Scopul eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare
(1) Scopul eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare este de a aduce la cunoştinţa solicitantului prescripţiile şi componentele care caracterizează regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unei sau mai multor construcţii/terenuri, stabilite de documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, şi de a permite elaborarea documentaţiei de proiect pentru una sau mai multe construcţii şi, după caz, pentru reţelele edilitare (inginereşti) aferente.
(2) Certificatul de urbanism pentru proiectare este obligatoriu în cazul în care planul urbanistic general aprobat are o vechime de peste 10 ani.
(3) În cazul în care documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism are o vechime de până la 10 ani, certificatul de urbanism pentru proiectare are caracter facultativ.
(4) În cazul în care emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare este facultativă, iar investitorul nu a cerut emiterea certificatului, acesta notifică autorităţile administraţiei publice locale despre începerea lucrărilor de proiectare în privinţa unui bun imobil, comunicând datele beneficiarului, numărul cadastral al bunului respectiv şi scopul lucrărilor de proiectare, anexând, după caz, şi documentele prevăzute la art.105. Autorităţile administraţiei publice locale înregistrează notificările respective într-un registru. Extrasele depersonalizate din registrele în cauză şi certificatele de urbanism depersonalizate sunt publicate pe pagina web oficială a autorităţii respective. În lipsa unei pagini web oficiale, extrasele depersonalizate din registre şi certificatele de urbanism depersonalizate sunt afişate pe panoul informativ din incinta autorităţii respective.
(5) În cazul lipsei documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru satele cu o populaţie de până la 3000 de locuitori certificatul de urbanism pentru proiectare se eliberează în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.
(6) Iniţiatorul unei activităţi planificate în domeniul construcţiilor, care se regăseşte în anexa nr.1 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, sau al unor lucrări pentru care este stabilită efectuarea evaluării impactului asupra mediului, conform anexei nr.2 la legea menţionată, este obligat, înainte de a depune cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare, să parcurgă procedura de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu legea indicată, şi să obţină de la autoritatea competentă acordul de mediu.
(7) În cazul în care autoritatea competentă nu eliberează un acord de mediu, dar eliberează o decizie de evaluare prealabilă în care stabileşte că legislaţia de mediu interzice desfăşurarea activităţii respective în zona/pe terenul propus, se interzice emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare ori a autorizaţiei de construire pentru terenul respectiv sau pentru zona respectivă.
Articolul 105. Documentele necesare pentru emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare
(1) Pentru emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare (anexa nr.4), solicitantul depune în adresa emitentului o cerere de eliberare în formă electronică, prin intermediul SIA GEAP, sau pe suport de hârtie.
(2) La cererea indicată la alin.(1) din prezentul articol se anexează originalele şi copiile de pe următoarele documente:
a) raportul de expertiză tehnică, elaborat de către experţi tehnici atestaţi – în cazul lucrărilor de reconstrucţie, restaurare, modificare sau consolidare a construcţiei sau, după caz, a încăperilor acesteia;
b) acordul scris al proprietarului. Sunt exceptaţi de obligaţia de a deţine şi de a prezenta acordul scris al proprietarului administraţia şi rezidenţii zonelor economice libere, care au înregistrat dreptul de superficie în Registrul bunurilor imobile – pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii de producţie (construirea halelor industriale) şi a infrastructurii tehnico-edilitare în zonele economice libere, necesare desfăşurării activităţilor prevăzute de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere;
c) acordul de mediu emis în rezultatul evaluării impactului asupra mediului – pentru activităţile planificate prevăzute în anexa nr.1 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau pentru lucrările pentru care este stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului conform anexei nr.2 la legea menţionată;
d) avizul pozitiv al organului central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural – în cazul lucrărilor de reparaţie, conservare, restaurare, reabilitare a monumentelor istorice incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, precum şi în cazul execuţiei construcţiilor noi pe terenurile şi în zonele de protecţie ale acestora.
(3) Solicitarea altor documente decât cele indicate la alin.(2) nu se admite.
(4) În cazul în care la cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare nu sunt anexate toate documentele indicate la alin.(2), emitentul nu înregistrează cererea respectivă.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale verifică autenticitatea datelor din cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare, utilizând serviciul de acces la date, parte componentă a platformei de interoperabilitate, în conformitate cu actele normative cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale încasează plăţile pentru eliberarea certificatelor de urbanism pentru proiectare prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice, în modul stabilit de către Guvern.
Articolul 106. Prezenţa datelor falsificate şi/sau eronate în documente
În cazul în care, pe parcursul verificării autenticităţii datelor din cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare şi din documentele anexate, utilizând serviciul de acces la date, parte componentă a platformei de interoperabilitate, în conformitate cu actele normative cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate, sunt identificate date falsificate şi/sau date eronate, emitentul refuză eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, informează, în formă scrisă, solicitantul despre acest fapt, returnându-i documentele prezentate, şi sesizează organele de drept competente.
Secţiunea a 3-a
Elaborarea şi emiterea certificatului
de urbanism pentru proiectare
Articolul 107. Emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare
(1) Emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare pentru construcţiile, terenurile amplasate în zonele asupra cărora s-a instituit, prin lege, un regim special se efectuează în conformitate cu legislaţia în domeniul respectiv, care prevede instituirea regimului special.
(2) Emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare pentru construcţiile cu impact semnificativ asupra mediului se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul protecţiei mediului.
(3) În cazul intervenţiilor în timp asupra monumentelor istorice de categorie naţională, al lucrărilor de construcţii desfăşurate pe terenurile monumentelor istorice şi ale siturilor arheologice şi în zonele de protecţie ale acestora, lucrările respective se execută în baza avizului pozitiv al organului central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural, emis în conformitate cu prevederile legislaţiei din domeniul patrimoniului cultural.
(4) La certificatul de urbanism pentru proiectare, emitentul anexează, în cazurile stabilite de documentaţia de urbanism:
a) avizul emis de autoritatea competentă în domeniul sănătăţii publice;
b) avizul emis de către organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor;
c) unul dintre documentele emise de autoritatea competentă conform Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu, concluzia privind evaluarea biodiversităţii, decizia de constatare că nu este necesară efectuarea evaluării biodiversităţii);
d) avizul (prescripţia tehnică) administratorului drumului – în cazul execuţiei construcţiei în zona de protecţie a drumului public;
e) avizul eliberat de către structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării, al Ministerului Afacerilor Interne şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate – pentru construcţiile executate pe terenurile cu destinaţie specială, şi avizul eliberat de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, în conformitate cu prevederile Codului aerian.
(5) La perfectarea avizelor indicate la alin.(4), solicitantul prezintă autorităţilor responsabile de emiterea avizelor respective documentele tehnice stabilite de legislaţia în domeniul respectiv.
(6) Se interzice includerea în certificatul de urbanism a cerinţelor de prezentare a unor avize/coordonări emise de subdiviziunile şi entităţile subordonate emitentului. Obţinerea avizelor/coordonărilor respective se pune în sarcina emitentului.
(7) Organele supravegherii de stat eliberează gratuit, în termen de 5 zile lucrătoare, avizele prevăzute la alin.(4) din prezentul articol. Avizul (prescripţia tehnică) administratorului drumului prevăzut la alin.(4) lit.d) din prezentul articol se eliberează în termen de 15 zile. Documentele indicate la alin.(4) lit.c) din prezentul articol se eliberează în termenul prevăzut de Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
(8) În cazul iniţierii proiectării fără certificat de urbanism în condiţiile prevederilor art.104 alin.(3), obţinerea avizelor stabilite la alin.(4) din prezentul articol este de competenţa investitorului/beneficiarului.
(9) Certificatul de urbanism pentru proiectare pentru lucrările declarate de utilitate publică de interes naţional se emite de către instituţia din subordinea organului central de specialitate responsabilă de implementarea politicilor în domeniile de competenţă ale acestuia.
(10) Denumirea viitorului obiectiv se stabileşte de investitor în comun cu proiectantul, cu respectarea prevederilor documentaţiei de urbanism şi utilizând terminologia prevăzută de prezentul cod, de normativele tehnice în construcţii şi de legislaţia în domeniu. Denumirea respectivă se indică în cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare, iar în situaţia stabilită la art.104 alin.(4) – în notificarea corespunzătoare. Dacă în denumire se constată abateri de la prevederile documentaţiei de urbanism sau abateri de la terminologia prevăzută de prezentul cod, normativele tehnice în construcţii şi legislaţia în domeniu, emitentul este în drept să ajusteze denumirea respectivă în certificatul de urbanism pentru proiectare în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar în situaţia stabilită la art.104 alin.(4) – să informeze despre acest fapt solicitantul printr-un răspuns, în formă scrisă, la notificare. Denumirea obiectivului acceptată de emitent, fără a fi modificată şi asigurându-se trasabilitatea, se indică în documentaţia de proiect, în avize, în autorizaţia de construire, în documentaţia de execuţie, în Cartea tehnică a construcţiei şi în procesele-verbale de recepţie.
(11) În lipsa documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, pentru terenurile din teritoriul extravilan, solicitantul, în baza deciziei consiliului local respectiv, asigură elaborarea unui plan urbanistic de detaliu (PUD), care să servească drept temei pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare. Planul urbanistic de detaliu în cauză, elaborat şi verificat de specialişti atestaţi în construcţii, se avizează de către autoritatea competentă în domeniul sănătăţii publice, de autoritatea responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul relaţiilor funciare – pentru obiectivele de infrastructură a agriculturii, de organul central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural – pentru intervenţiile asupra monumentelor istorice şi pentru lucrările executate pe terenurile care cuprind obiective de patrimoniu cultural construit şi arheologic şi în zonele de protecţie a acestora, de autoritatea competentă în domeniul protecţiei mediului, de organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor şi de instituţia publică Oficiul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcţii şi Locuinţe, după care se aprobă de consiliul local respectiv, în modul stabilit de legislaţie.
[Art.107 completat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 108. Termenul de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare
(1) Certificatul de urbanism pentru proiectare se eliberează solicitantului în termen de 30 de zile.
(2) Pentru obiectivele complexe (magistrale de transport şi de comunicaţii, construcţii industriale), amplasate pe terenurile mai multor unităţi administrativ teritoriale, certificatul de urbanism pentru proiectare se emite de către autorităţile executive ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea, în baza avizelor eliberate de către autorităţile executive ale administraţiei publice locale de nivelul întâi pe al căror teritoriu se vor desfăşura activităţile preconizate.
(3) Certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în două exemplare, dintre care unul se eliberează solicitantului, iar celălalt se păstrează în arhiva emitentului, fiind semnate de către primarul localităţii sau, după caz, preşedintele raionului, de către secretarul consiliului local şi de către arhitectul-şef, iar, în cazul lucrărilor declarate de utilitate publică de interes naţional – de către conducătorul instituţiei corespunzătoare din subordinea organului central de specialitate. Dacă în cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi nu este prevăzută funcţia de arhitect-şef, certificatul de urbanism pentru proiectare se semnează de către arhitectul-şef al autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea sau de către arhitectul din cadrul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu respectarea termenului prevăzut de cod. Activităţile prevăzute de prezentul alineat sunt realizate de emitent fără implicarea solicitantului.
(4) Nu se admite efectuarea modificărilor şi corectărilor în certificatul de urbanism pentru proiectare, în caz contrar acesta fiind considerat nul.
(5) Certificatul de urbanism pentru proiectare care nu este emis prin intermediul SIA GEAP este nul.
(6) În scopul examinării contravenţiei cu privire la depăşirea perioadei stabilite de lege pentru emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare, după expirarea termenului prevăzut pentru emiterea acestuia, solicitantul expediază, prin poştă cu scrisoare recomandată, în adresa Centrului Naţional Anticorupţie şi a Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, o notificare în care declară, pe propria răspundere, faptul că nu a primit, în termenul legal, de la autoritatea emitentă certificatul de urbanism pentru proiectare solicitat şi nici refuzul oficial de eliberare a acestuia, precum şi că termenul de eliberare nu a fost suspendat sau suspendarea este ori a devenit nulă.
(7) Actul privind refuzul de eliberare sau privind suspendarea eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare se remite solicitantului în formă electronică prin intermediul SIA GEAP şi, doar la cererea solicitantului, pe suport de hârtie, în termen de 30 de zile de la data recepţionării cererii de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare, în care se expun motivele argumentate cu referinţe exprese la normele care au servit drept temei pentru refuz sau suspendare.
Articolul 109. Termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare
(1) Termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare este echivalent cu perioada elaborării documentaţiei de proiect, dar nu poate depăşi 36 de luni de la data emiterii.
(2) Termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare se consideră consumat la emiterea autorizaţiei de construire.
(3) Pe perioada valabilităţii autorizaţiei de construire, prin derogare de la alin.(2), se admite aplicarea certificatului de urbanism pentru proiectare în scopul proiectării reţelelor edilitare (inginereşti) destinate racordării la reţelele existente a obiectivului pentru care a fost eliberată autorizaţia de construire în cauză. În această situaţie, pentru execuţia reţelelor edilitare (inginereşti) respective sunt eliberate separat autorizaţii de construire, conform prevederilor art.148.
Articolul 110. Conţinutul certificatului de urbanism pentru proiectare
(1) Certificatul de urbanism pentru proiectare conţine precizări, stabilite în mod legal şi valabile la data solicitării eliberării acestuia, privind:
a) regimul juridic al construcţiei/al terenului, cu referire la:
– dreptul de proprietate asupra construcţiei/asupra terenului şi servituţile de utilitate publică care îl grevează;
– situarea terenului în teritoriul intravilan sau în cel extravilan, caracteristicile terenului, inclusiv destinaţia şi modul de folosinţă;
– prevederile documentaţiei de urbanism, care instituie un regim special: zonă protejată, interdicţii definitive sau temporare de construire (zonă inundabilă, zonă cu alunecări de teren, zonă cu risc seismic etc.); înscrierea construcţiei/terenului în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; alte elemente prevăzute de actele normative;
b) regimul tehnic al construcţiei/al terenului, cu referire la:
– dotarea cu reţele edilitare (inginereşti);
– caracteristicile geotehnică şi seismologică ale terenului;
– lucrările conexe de interes public necesare funcţionării obiectivului;
– construcţiile ori reţelele edilitare (inginereşti) supuse demolării sau strămutării din zona periculoasă a şantierului;
– coordonatele terenului;
– retragerea normativă faţă de obiectivele industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase, conform Legii nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase;
– accesibilitatea construcţiei pentru persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă;
c) regimul arhitectural-urbanistic, stabilit prin decizia consiliului local, cu referire la:
– capacitatea construcţiei preconizate;
– dimensiunile şi suprafaţa terenului;
– alinierea construcţiilor în raport cu străzile adiacente şi cu distanţele dintre construcţiile şi hotarele străzilor şi proprietăţii învecinate;
– înălţimea construcţiei, stabilită în metri, de la sol;
– aspectul construcţiei, stabilit pentru zonă;
– circulaţia pietonilor şi a vehiculelor, căile de acces şi parcările necesare;
– procentul de ocupare a terenului;
– coeficientul de utilizare a terenului;
– aspectul construcţiei (expresivitate arhitecturală, echilibru compoziţional, finisaje, amplasarea reclamelor etc.), stabilit pentru zonă;
– zona funcţională a terenului;
d) regimul economic.
(2) Certificatul de urbanism pentru proiectare care nu este întocmit în conformitate cu alin.(1) nu este valabil.
Articolul 111. Plata pentru emiterea certificatului de urbanism
(1) Cuantumul plăţii pentru emiterea certificatului de urbanism se stabileşte de către consiliul local şi se transferă la bugetul emitentului.
(2) Pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul achită plata stabilită prin decizia consiliului local, în conformitate cu regulamentul corespunzător aprobat de către Guvern, prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice.
(3) Nu se percepe plată pentru emiterea certificatului de urbanism în cazul obiectivelor finanţate din surse publice, precum şi în cazul lucrărilor de utilitate publică de interes naţional.
(4) La emiterea certificatelor de urbanism, consiliile locale sunt în drept să acorde facilităţi pentru unele categorii de persoane, în limitele prevăzute de regulamentul indicat la alin.(2).
Articolul 112. Obligaţiile emitentului certificatului de urbanism
(1) Emitentul certificatului de urbanism are următoarele obligaţii:
a) să utilizeze SIA GEAP în procesul de eliberare a certificatelor de urbanism;
b) să asigure desfăşurarea activităţilor de elaborare a certificatelor de urbanism fără implicarea solicitantului;
c) să înregistreze şi să transmită către banca centrală de date a Registrului actelor permisive toate informaţiile cu privire la certificatele de urbanism emise.
(2) În vederea asigurării accesului la informaţia cu privire la certificatele de urbanism emise, persoanele interesate au acces pasiv la acestea prin intermediul portalului guvernamental unic de date deschise. În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii certificatului respectiv, emitentul este obligat să publice pe pagina web oficială a autorităţii administraţiei publice locale extrasele depersonalizate din registre şi certificatele de urbanism depersonalizate emise şi să asigure, gratuit şi nerestricţionat, accesul tuturor persoanelor către acestea. În lipsa unei pagini web oficiale, extrasele depersonalizate din registrele în cauză şi certificatele de urbanism depersonalizate emise sunt afişate pe panoul informativ din incinta autorităţii respective.
(3) Persoana responsabilă de recepţionarea cererilor de eliberare a certificatelor de urbanism nu este în drept să examineze conţinutul cererilor depuse şi al actelor anexate, să refuze recepţionarea acestora sau să solicite prezentarea unor documente şi informaţii suplimentare, competenţa acesteia limitându-se doar la procedura de înregistrare a cererii, la constatarea faptului dacă actele prevăzute la art.105 alin.(2) sunt anexate la cerere şi la eliberarea certificatului constatator, în care se indică lista actelor anexate şi prezentate.
Secţiunea a 4-a
Responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale
privind emiterea certificatelor de urbanism
Articolul 113. Responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale
Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de corectitudinea înscrierilor din certificatul de urbanism privind stabilirea condiţiilor care caracterizează regimul juridic, economic, tehnic şi cel arhitectural-urbanistic ale unei zone a localităţii, precum şi de eliberarea certificatului de urbanism, care permite elaborarea documentaţiei de proiect pentru construcţii.
TITLUL III
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR, LUCRĂRILOR
DE CONSTRUCŢII
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Secţiunea 1
Scopul şi domeniul de reglementare
Articolul 114. Scopul titlului
Prezentul titlu are drept scop stabilirea principiilor de bază şi a regulilor de desfăşurare a activităţii de proiectare în construcţii, inclusiv în conformitate cu documentaţia de urbanism elaborată, aprobată şi publicată în condiţiile prezentului cod.
Articolul 115. Domeniul de reglementare
Domeniul de reglementare a prezentului titlu sunt raporturile aferente procedurilor tehnice şi celor juridice care apar în procesul şi în legătură cu modul de desfăşurare a activităţii de proiectare în construcţii.
Articolul 116. Activitatea de proiectare în construcţii
Activitatea de proiectare a construcţiilor, lucrărilor de construcţii este un proces de creaţie tehnică, cultural şi de interes public, având implicaţii economice, sociale şi ecologice, şi este destinată pentru organizarea funcţională şi estetică a zonelor construite, cu respectarea valorilor patrimoniului natural, a monumentelor istorice, siturilor arheologice şi peisajelor, precum şi a prevederilor actelor normative şi a normativelor tehnice în construcţii.
Secţiunea a 2-a
Reglementarea juridică
Articolul 117. Desfăşurarea activităţii de proiectare în construcţii
Desfăşurarea activităţii de proiectare în construcţii se bazează pe prevederile prezentului cod, ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, ale legilor conexe care reglementează alte domenii, precum şi pe totalitatea normativelor tehnice în construcţii.
Articolul 118. Domeniul proiectării în construcţii
Domeniul proiectării în construcţii reprezintă o piaţă liberă de desfăşurare a activităţilor în sfera de proiectare, în cadrul unor relaţii economice.
Capitolul II
ACTIVITATEA DE PROIECTARE ÎN CONSTRUCŢII
Secţiunea 1
Factorii implicaţi în procesul de proiectare
Articolul 119. Factorii implicaţi în procesul de proiectare
Factorii implicaţi în procesul de proiectare a construcţiilor, lucrărilor de construcţii sunt proiectanţii, verificatorii de proiecte şi experţii tehnici, atestaţi în domeniul arhitecturii, urbanismului şi/sau construcţiilor, precum şi experţii atestaţi în domeniul geotehnicii şi topografiei.
Articolul 120. Recunoaşterea calificărilor
(1) Recunoaşterea calificărilor obţinute în cadrul sistemului naţional de învăţământ, precum şi a competenţelor profesionale obţinute ulterior, se efectuează în temeiul legislaţiei în domeniul educaţiei şi, respectiv, al prevederilor prezentului cod.
(2) Recunoaşterea calificărilor obţinute în străinătate se efectuează pe bază de reciprocitate, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale în domeniu.
Articolul 121. Proiectantul
(1) Proiectantul este persoana fizică care deţine diplomă de studii superioare sau un act de studii echivalent, eliberat de o instituţie de învăţământ superior, la o specialitate/un program de studii acreditat, şi care a fost atestată în conformitate cu prevederile prezentului cod.
(2) Proiectanţii se atestă pentru domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului şi domeniul arhitecturii, conform următoarelor specializări:
a) planificare urbană şi regională;
b) arhitectură:
– civilă;
– industrială;
– a obiectivelor de patrimoniu;
– a peisajelor şi amenajării spaţiilor verzi.
(3) Proiectanţii se atestă pentru domeniul ingineriei civile şi domeniul ingineriei instalaţiilor, conform următoarelor specializări:
a) construcţii industriale şi civile;
b) căi ferate, drumuri şi poduri;
c) construcţii şi fortificaţii;
d) construcţii hidrotehnice;
e) inginerie minieră;
f) inginerie sanitară;
g) ingineria mediului;
h) ingineria infrastructurii tehnico-edilitare;
i) maşini şi utilaje pentru construcţii;
j) elaborarea devizelor de cheltuieli pentru lucrările de construcţii şi de restaurare.
Articolul 122. Domeniile de proiectare în construcţii
Domeniile de proiectare în construcţii sunt:
a) amenajare a teritoriului şi urbanism;
b) arhitectură;
c) inginerie civilă;
d) inginerie industrială şi inginerie agrozootehnică;
e) ingineria instalaţiilor;
f) elaborarea devizelor de cheltuieli pentru diverse specializări şi domenii, menţionate la art.121.
Secţiunea a 2-a
Obligaţiile, responsabilităţile şi drepturile proiectanţilor
Articolul 123. Obligaţiile proiectanţilor
Proiectanţii au următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte prevederile actelor normative referitoare la exercitarea profesiei de proiectant;
b) să respecte, în procesul de elaborare a documentaţiei de proiect, prevederile documentaţiei de urbanism, ale avizelor şi ale autorizaţiilor prevăzute de prezentul cod;
c) să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, răspunderea profesională faţă de investitor şi faţă de autorităţi;
d) să deservească interesele investitorului în corespundere cu interesul public şi cu cerinţele actelor normative şi ale normativelor tehnice în construcţii;
e) să asigure, prin documentaţia de proiect, cerinţele de calitate a construcţiilor;
f) să participe la recepţia lucrărilor de construcţii ajunse la faze determinante, stabilite în documentaţia de proiect;
g) să stabilească modul de tratare a neajunsurilor şi defectelor, apărute pe parcursul execuţiei, şi să supravegheze aplicarea, în cadrul şantierului, a soluţiilor de proiect adoptate, la cererea investitorului;
h) să participe la întocmirea Cărţii tehnice a construcţiei;
i) să stipuleze în contractul încheiat cu investitorul clauze privind protejarea drepturilor de autor.
Articolul 124. Responsabilităţile proiectantului
Proiectantul care elaborează documentaţia de proiect poartă răspundere pentru îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:
a) elaborarea documentaţiei de proiect numai în baza documentaţiei de urbanism sau în baza certificatului de urbanism pentru proiectare, după caz, şi numai în conformitate cu cerinţele fundamentale, cu prevederile normativelor tehnice în construcţii, ale contractului de antrepriză, ale avizelor prevăzute de lege, inclusiv pentru conectarea la reţelele edilitare (inginereşti), şi ale caietului de sarcini respectiv;
b) specificarea în documentaţia de proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;
c) asigurarea unui nivel de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor;
d) soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor identificate în documentaţia de proiect elaborată;
e) stabilirea în documentaţia de proiect a fazelor determinante ale procesului de execuţie a lucrărilor de construcţii;
f) prezentarea documentaţiei de proiect pentru verificare şi înlăturarea neregulilor constatate în urma verificării acesteia;
g) monitorizarea aplicării prevederilor documentaţiei de proiect în procesul de execuţie a lucrărilor de construcţii, în baza contractului de supraveghere de autor respectiv;
h) participarea la întocmirea Cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia construcţiei.
Articolul 125. Drepturile proiectantului
Proiectantul deţine următoarele drepturi:
a) să beneficieze, pentru serviciile prestate, de un onorariu negociat în mod liber, stabilit în contractul cu investitorul;
b) să beneficieze de dreptul de autor asupra operelor create şi soluţiilor de proiect;
c) să sisteze lucrările de proiectare în cazul nerespectării prevederilor contractuale;
d) în cadrul unui contract de supraveghere de autor cu beneficiarul, să solicite Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică sistarea lucrărilor de construcţii în cazul nerespectării prevederilor proiectului.
Capitolul III
ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE PROIECT
Secţiunea 1
Cerinţe pentru elaborarea documentaţiei de proiect
Articolul 126. Etapele elaborării documentaţiei de proiect
(1) La elaborarea documentaţiei de proiect, proiectantul parcurge următoarele etape:
a) încheierea contractului de elaborare a documentaţiei de proiect cu investitorul/beneficiarul;
b) formularea temei de proiectare, după caz, în baza studiului de fezabilitate elaborat;
c) obţinerea sau, după caz, perfectarea documentaţiei iniţiale pentru proiectare;
d) elaborarea documentaţiei de proiect;
e) verificarea documentaţiei de proiect de către verificatori de proiecte atestaţi;
f) efectuarea expertizei tehnice a documentaţiei de proiect – în cazurile prevăzute la art.137 alin.(1);
g) corectarea, în caz de necesitate, a documentaţiei de proiect verificate;
h) transmiterea către investitor a documentaţiei de proiect verificate şi, după caz, expertizate.
(2) Documentaţia de proiect poate fi întocmită:
a) într-o singură fază – elaborarea proiectului de execuţie;
b) în două faze:
– elaborarea proiectului tehnic;
– elaborarea detaliilor de execuţie.
(3) Fazele de elaborare a documentaţiei de proiect se stabilesc de către investitor în caietul de sarcini pentru proiectare.
(4) Documentaţia de proiect pentru construcţiile de orice tip şi categorie, elaborată şi verificată în conformitate cu prevederile prezentului cod, nu se supune coordonării sau avizării suplimentare de către organele de control.
(5) Documentaţia de proiect pentru intervenţiile în timp asupra monumentelor istorice şi pentru lucrările de construcţii executate în zonele de protecţie ale acestora se elaborează cu respectarea avizelor organului central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural, în conformitate cu prevederile legislaţiei din domeniul patrimoniului cultural.
Articolul 127. Documentaţia iniţială pentru proiectare
(1) La proiectarea construcţiilor, lucrărilor de construcţii, proiectantul se conduce de datele şi informaţiile prezentate de către investitor în documentaţia iniţială pentru proiectare.
(2) Documentaţia iniţială pentru proiectare include:
a) certificatul de urbanism pentru proiectare – în cazul localităţilor în care planul urbanistic general are o vechime de peste 10 ani. Certificatul de urbanism pentru proiectare este necesar şi în cazul elaborării planului urbanistic de detaliu, dacă planul urbanistic general prevede obligativitatea elaborării planului urbanistic de detaliu, inclusiv în cazul localităţilor în care planul urbanistic general are o vechime mai mică de 10 ani;
b) certificatul de urbanism pentru proiectare, solicitat facultativ de investitor, şi în cazul localităţilor în care planul urbanistic general are o vechime de până la 10 ani, dacă investitorul doreşte mai multă precizie. În acest caz, autorităţile administraţiei publice locale percep plată conform metodologiei aprobate de către Guvern;
c) scrisoarea de intenţie a investitorului, caietul de sarcini pentru proiectare, materialele grafice (schiţele), sarcinile tehnologice şi, după caz, fişele tehnice ale utilajului tehnologic;
d) actul de constituire a superficiei, inclusiv acordul scris al proprietarului, în cazul în care investitorul nu este proprietarul terenului. Sunt exceptate de la obligaţia de a deţine şi de a prezenta acordul scris al proprietarului administraţia şi rezidenţii zonelor economice libere care au înregistrat dreptul de superficie în Registrul bunurilor imobile – pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii de producţie (construirea halelor industriale) şi a infrastructurii tehnico-edilitare în zonele economice libere, necesare desfăşurării activităţilor prevăzute de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere;
e) prevederile documentaţiei de urbanism sau ale certificatului de urbanism;
f) raportul de expertiză tehnică a construcţiei – pentru lucrările de reconstrucţie;
g) avizele de racordare la reţelele edilitare (inginereşti); condiţiile tehnice emise de operatorii obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară – în cazurile în care sunt prevăzute lucrări de proiectare în zona de protecţie a acestora;
h) schema de trasare a reţelelor edilitare (inginereşti);
i) planul topografic în sistemul de coordonate MOLDREF 99 în limitele termenului de valabilitate, înregistrat în Registrul lucrărilor topografo-geodezice;
j) studiile geotehnice, hidrologice, meteorologice solicitate, după caz;
k) avizul emis de autoritatea competentă în domeniul sănătăţii publice – în cazurile stabilite de lege şi de documentaţia de urbanism pentru zonele cu regim special;
l) avizul acordat de către organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor – în cazurile stabilite de lege şi de documentaţia de urbanism pentru zonele cu regim special;
m) unul dintre documentele emise de autoritatea competentă conform Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu, concluzia privind evaluarea biodiversităţii, decizia de constatare că nu este necesară efectuarea evaluării biodiversităţii) – în cazul zonelor cu regim special;
n) avizul (prescripţia tehnică) administratorului drumului – în cazul execuţiei construcţiei în zona de protecţie a drumului public;
o) avizul organului central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural – în cazul intervenţiilor în timp asupra monumentelor istorice şi al lucrărilor de construcţii executate în zonele de protecţie ale acestora;
p) avizul Ministerului Apărării, emis în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul apărării naţionale – în cazul desfăşurării lucrărilor de proiectare în apropierea terenurilor sau obiectivelor speciale, destinate necesităţilor de securitate şi apărării naţionale sau în apropierea zonelor de interes militar, ori avizul autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, emis în conformitate cu prevederile Codului aerian – în cazul desfăşurării lucrărilor de proiectare în apropierea zonelor supuse servituţilor aeronautice.
(3) În cazurile prevăzute de cod, în care certificatul de urbanism este facultativ, la solicitarea beneficiarului, autorităţile competente eliberează gratuit, în termen de 5 zile lucrătoare, avizele/documentele prevăzute la alin.(2) lit.k), l), m) şi o). Avizul (prescripţia tehnică) administratorului drumului, prevăzut la alin.(2) lit.n), se eliberează în termen de 10 zile lucrătoare.
(4) Avizele de racordare la reţelele edilitare (inginereşti), necesare pentru elaborarea documentaţiei de proiect, sunt eliberate gratuit solicitantului de către operatorii de sistem (furnizori, deţinători de utilităţi) în cel mult 10 zile lucrătoare de la data solicitării. Termenul de eliberare poate fi prelungit cu 10 zile lucrătoare în cazul în care eliberarea avizului în cauză presupune studii suplimentare, implicarea mai multor structuri ale emitentului sau conlucrarea cu alte entităţi din domeniu.
(5) Se interzice includerea în avizele de racordare la reţelele edilitare (inginereşti) a unor cerinţe care interpretează prevederile normativelor tehnice în construcţii sau a unor cerinţe de calitate superioare cerinţelor minime prevăzute de normativele tehnice în construcţii aplicabile.
(6) Dacă în avizele de racordare la reţelele edilitare (inginereşti) sunt prevăzute condiţii de recalcul al capacităţii reţelelor existente, operatorul de sistem este obligat să elibereze gratuit şi necondiţionat, în anexa la avizul de racordare, informaţia grafică şi datele tehnice complete pentru efectuarea calculelor respective.
(7) Schema de trasare a reţelelor edilitare (inginereşti) se eliberează gratuit solicitantului de către autorităţile administraţiei publice locale în cel mult 10 zile lucrătoare de la data solicitării. Schema de trasare a reţelelor respective se elaborează în temeiul documentaţiei de urbanism şi în baza:
a) avizului de racordare la reţelele edilitare (inginereşti);
b) schiţei de trasare a reţelelor, propusă de proiectant, la scara de 1:5000 sau de 1:1000;
c) acordurilor deţinătorilor de terenuri traversate/intersectate.
(8) În cazul depăşirii termenului de eliberare stabilit la alin.(7) se aplică schiţa conform alin.(7) lit.b).
(9) Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin.(7) nu se admite.
(10) Documentaţia iniţială pentru proiectare, prevăzută la alin.(2), se elaborează şi/sau se obţine de către investitor şi se pune la dispoziţia proiectantului ori se elaborează şi/sau se obţine de către proiectant în baza unui contract încheiat în acest sens cu investitorul.
[Art.127 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Secţiunea a 2-a
Categoriile de importanţă a construcţiilor
şi clasele de consecinţe
Articolul 128. Categoriile de importanţă a construcţiilor, clasele de consecinţe şi stabilirea acestora
(1) Categoriile de importanţă a construcţiilor se stabilesc în conformitate cu normativul tehnic în construcţii corespunzător, aprobat de către organul central de specialitate, pentru realizarea unor nivele de calitate determinate de respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, precum şi pentru delimitarea obligaţiilor care revin factorilor implicaţi, conform prevederilor prezentului cod, luând în considerare următoarele aspecte:
a) importanţa vitală a includerii construcţiei în societate şi în natură – nivelul de risc din punctul de vedere al asigurării securităţii şi sănătăţii;
b) includerea funcţională a construcţiei în domeniul social şi economic, în mediul construit şi în mediul natural – destinaţie, mod de utilizare etc.;
c) caracteristici specifice construcţiei – complexitate şi considerente economice.
(2) Pentru construcţii sunt stabilite următoarele categorii de importanţă:
– construcţie de importanţă excepţională (categoria A, care corespunde clasei de consecinţe CC4);
– construcţie de importanţă deosebită (categoria B, care corespunde clasei de consecinţe CC3);
– construcţie de importanţă normală (categoria C, care corespunde clasei de consecinţe CC2);
– construcţie de importanţă redusă (categoria D, care corespunde clasei de consecinţe CC1).
(3) Categoria de importanţă se stabileşte de către proiectant în conformitate cu prevederile alin.(1) şi cu ale normativelor tehnice în construcţii. La stabilirea categoriei de importanţă, investitorul poate solicita, prin contract, asigurarea unui nivel de calitate superior celui minim prevăzut de normativele tehnice în construcţii.
(4) Pentru fiecare construcţie se stabileşte o singură categorie de importanţă, care este înscrisă în toate documentele tehnice aferente construcţiei: documentaţia de proiect, autorizaţia de construire, Cartea tehnică a construcţiei, documentele de asigurare etc.
(5) Clasele de consecinţe se stabilesc în funcţie de tipul şi nivelul consecinţelor generate de avarierea totală sau parţială a construcţiei, în conformitate cu normativele tehnice în construcţii.
Secţiunea a 3-a
Verificarea, expertizarea şi aprobarea
documentaţiei de proiect
Articolul 129. Verificarea documentaţiei de proiect
(1) Verificarea documentaţiei de proiect, inclusiv a modificărilor operate ulterior în aceasta şi a detaliilor de execuţie, stabilite prin dispoziţii de şantier, reprezintă o componentă obligatorie a sistemului calităţii în construcţii.
(2) Verificarea documentaţiei de proiect are drept scop respectarea documentaţiei de urbanism şi a normativelor tehnice în construcţii pentru asigurarea cerinţelor sistemului calităţii în construcţii.
(3) Verificarea documentaţiei de proiect în privinţa respectării normativelor tehnice în construcţii referitoare la cerinţele fundamentale se efectuează de către verificatori de proiecte atestaţi.
(4) Documentaţia de proiect, elaborată şi verificată în modul stabilit de prezentul cod, nu este supusă unor avizări suplimentare.
(5) Documentaţia de proiect pentru lucrările de construcţii prevăzute la art.150 alin.(1) lit.d), k), m), q) şi r) este verificată de către verificatori de proiecte atestaţi.
(6) Organul central de specialitate elaborează şi prezintă spre aprobare Guvernului proiectul regulamentului privind verificarea documentaţiei de proiect.
(7) Se interzice utilizarea unei documentaţii de proiect neverificate, inclusiv a unor detalii de execuţie neverificate. Utilizarea documentaţiei de proiect neverificate, inclusiv a detaliilor de execuţie neverificate, atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.
(8) În cazul în care în procesul execuţiei, din motive argumentate, apare necesitatea efectuării anumitor modificări la un proiect care a fost verificat şi ştampilat de către un verificator de proiecte atestat, proiectantul decide, pe propria răspundere, dacă modificările respective au sau nu legătură cu cerinţele fundamentale din proiect verificate. În cazul în care proiectantul decide că modificările în cauză influenţează cerinţele fundamentale, modificările respective trebuie verificate şi ştampilate de verificatorul de proiecte atestat, care, în funcţie de amploarea acestora, estimează dacă este necesar sau nu să se verifice din nou întreg proiectul, iar investitorul este obligat să se supună deciziei respective. În situaţia în care proiectantul decide că modificările efectuate nu influenţează vreuna dintre cerinţele fundamentale din proiect verificate şi, respectiv, documentaţia modificată nu trebuie verificată din nou, întreaga răspundere pentru efectuarea modificărilor în cauză revine proiectantului.
[Art.129 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 01.09.2024]
Articolul 130. Avizarea/coordonarea documentaţiei de proiect de către emitenţii avizelor de racordare
(1) La avizarea şi/sau coordonarea documentaţiei de proiect, elaborate în baza avizelor de racordare la reţelele edilitare (inginereşti) şi în conformitate cu actele normative, în cazurile prevăzute de lege, se examinează exclusiv aspectele ce ţin de realizarea (respectarea) în documentaţia de proiect a cerinţelor prescrise în avizul de racordare la reţelele respective.
(2) Verificarea respectării cerinţelor actelor normative, analizarea soluţiilor tehnice de proiect utilizate de proiectant, precum şi verificarea corectitudinii perfectării documentaţiei de proiect ţin exclusiv de competenţa verificatorilor de proiecte atestaţi.
(3) Operatorul de sistem este obligat să înregistreze solicitarea de avizare/coordonare a documentaţiei de proiect, cu emiterea recipisei de înregistrare a solicitării respective. După expirarea termenului legal pentru avizarea/coordonarea documentaţiei de proiect în conformitate cu prezentul articol şi în lipsa refuzului scris, cu prezentarea motivelor argumentate, din partea operatorului de sistem, conducătorul unităţii dispune iniţierea unei proceduri disciplinare, cu prezentarea raportului autorităţii de reglementare abilitate în termen de 5 zile lucrătoare.
(4) Avizarea/coordonarea documentaţiei de proiect de către emitenţii avizelor de racordare şi/sau operatorii de sistem este gratuită.
(5) Verificarea documentaţiei de proiect se efectuează după avizarea şi/sau coordonarea documentaţiei de proiect în condiţiile alin.(1).
(6) În cazul reţelelor edilitare (inginereşti), hotarul de delimitare a conductelor şi reţelelor exterioare de cele interioare, precum şi a celor subterane de cele supraterane este convenţional şi nu necesită în mod obligatoriu o separare fizică, realizată prin armături de închidere sau prin îmbinări demontabile, cu excepţia cazurilor în care în asemenea locuri instalarea armăturii de închidere sau a îmbinărilor demontabile este reglementată de normativele tehnice în construcţii, situaţie în care hotarul respectiv se stabileşte exclusiv de proiectant în comun cu beneficiarul/investitorul, fără a fi condiţionat de emitenţii avizelor de racordare, organizaţiile de exploatare şi/sau operatorii de sistem. La execuţia lucrărilor de instalare/montare şi a celor de testare, la întocmirea documentaţiei de execuţie şi la încheierea contractelor de deservire se adoptă hotarele de delimitare stabilite în documentaţia de proiect.
(7) Cheltuielile aferente racordării sau intervenţiilor asupra reţelelor edilitare (inginereşti) existente, care includ cheltuielile legate de lucrările de racordare, de pierderile tehnologice de fluid, de pierderile aferente sistării activităţii reţelei respective pe perioada racordării sau a intervenţiilor, inclusiv de activităţile de sistare şi demarare/punere în funcţiune, punere sub presiune, sunt determinate de operatorul de sistem în baza tarifelor aprobate de autoritatea de reglementare şi sunt expediate, gratuit şi necondiţionat, investitorului/beneficiarului la adresa de poştă electronică indicată în solicitarea avizării/coordonării, sub formă de deviz de cheltuieli, în termen de 20 de zile după avizarea/coordonarea documentaţiei de proiect, conform prevederilor prezentului articol. Cheltuielile respective sunt suportate de către investitor, iar devizul corespunzător se anexează la devizul general de cheltuieli al documentaţiei de proiect în cauză.
Articolul 131. Verificarea respectării cerinţelor fundamentale
Verificarea documentaţiei de proiect se efectuează în conformitate cu cerinţele fundamentale stabilite la art.335.
Articolul 132. Documentaţia supusă verificării
(1) Pentru constatarea respectării cerinţelor fundamentale impuse de prezentul cod sunt supuse verificării proiectul de execuţie, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie sub formă de planşe, breviare de calcul.
(2) Nu este obligatorie verificarea documentaţiei de proiect pentru:
a) construcţiile provizorii demontabile, executate pentru organizarea şantierelor;
b) instalaţiile şi echipamentele pentru procese tehnologice ori pentru diverse produse şi/sau cercetări ştiinţifice;
c) casele individuale cu un etaj, cu suprafaţa mai mică de 150 de metri pătraţi, pentru una sau două familii, şi anexele gospodăreşti ale acestora, construite pe teren proprietate privată şi situate în localităţile rurale, cu excepţia celor din zonele protejate;
d) construcţiile provizorii cu suprafaţa mai mică de 150 de metri pătraţi, situate în localităţile rurale, construcţiile provizorii uşor demontabile şi fără fundaţie, cu destinaţie agricolă şi silvică, şi construcţiile temporare destinate pentru desfăşurarea întrunirilor, în conformitate cu art.9 alin.(2) din Legea nr.26/2008 privind întrunirile – cu excepţia celor amplasate în zonele protejate.
(3) Responsabilitatea pentru soluţiile de proiect utilizate la execuţia construcţiei revine integral proiectantului acesteia.
(4) Compartimentele documentaţiei de proiect, verificate conform prevederilor prezentului cod, nu sunt supuse inspecţiei de către organisme de inspecţie conform prevederilor Legii nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase, în cazul în care, în raportul de verificare întocmit de un verificator de proiecte atestat, este constată întrunirea cerinţelor de securitate industrială.
Articolul 133. Răspunderea pentru verificarea documentaţiei de proiect
(1) Investitorii, proiectanţii, proprietarii sau administratorii construcţiilor poartă răspundere pentru verificarea documentaţiei menţionate la art.132.
(2) Răspunderea integrală şi solidară pentru calitatea documentaţiei de proiect, prevăzută la art.124 şi 129, revine proiectantului şi, respectiv, verificatorului de proiecte atestat.
(3) Executanţii poartă răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz, în situaţia în care execută lucrări de construcţii în baza unei documentaţii de proiect care nu a fost elaborată şi verificată în modul stabilit de legislaţie.
Articolul 134. Modul de verificare a documentaţiei de proiect
(1) Verificarea documentaţiei de proiect se efectuează în bază de contract.
(2) Prin verificarea documentaţiei de proiect se urmăreşte stabilirea:
a) veridicităţii datelor privind respectarea documentaţiei de urbanism, a condiţiilor specifice de amplasare şi de exploatare tehnologică a construcţiei;
b) respectării normativelor tehnice în construcţii referitoare la cerinţele fundamentale, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, la data iniţierii lucrărilor de proiectare. În cazul în care, după data începerii lucrărilor de proiectare, au fost aprobate normative tehnice în construcţii noi sau au fost modificate cele existente, investitorul/beneficiarul, în comun cu autorul proiectului, analizează oportunitatea operării modificărilor respective în documentaţia de proiect, inclusiv în documentaţia de deviz.
(3) În urma verificării documentaţiei de proiect se întocmeşte un raport de verificare a documentaţiei de proiect.
(4) Conţinutul-cadru al raportului de verificare a documentaţiei de proiect se stabileşte de către Guvern.
Articolul 135. Atribuţiile de bază ale verificatorului de proiecte atestat
(1) Verificatorul de proiecte atestat are următoarele atribuţii de bază:
a) semnează şi aplică ştampila pe piesele scrise şi desenate numai în condiţiile în care documentaţia prezentată de proiectant corespunde cerinţelor sistemului calităţii în construcţii şi ale documentaţiei de urbanism;
b) întocmeşte raportul de verificare a compartimentelor respective din documentaţia de proiect;
c) instituie şi ţine un registru de evidenţă a proiectelor verificate;
d) înregistrează rapoartele de verificare în modul stabilit de organul central de specialitate.
(2) Verificatorul de proiecte atestat nu este în drept să verifice proiectele elaborate de el ori cu participarea acestuia, proiectele elaborate de instituţia în cadrul căreia activează sau proiectele elaborate de o persoană apropiată, astfel cum este definită aceasta în Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale.
(3) În cazul în care verificatorul de proiecte atestat verifică numai o parte din compartimentele documentaţiei de proiect, atribuţia de întocmire a raportului unic de verificare a documentaţiei integrale de proiect revine verificatorilor care au întocmit rapoartele de verificare a compartimentelor de arhitectură şi de rezistenţă. Raportul unic de verificare a documentaţiei integrale de proiect este semnat de toţi verificatorii de proiecte atestaţi care au participat la verificarea compartimentelor documentaţiei de proiect.
Articolul 136. Litigiile în cadrul verificării documentaţiei de proiect
(1) Eventualele litigii dintre verificatorul de proiecte atestat şi proiectant pot fi soluţionate pe cale amiabilă sau de către un expert tehnic atestat conform prevederilor prezentului cod, angajat în bază de contract de către investitor.
(2) Deciziile luate de către expertul tehnic atestat, angajat conform alin.(1), sunt obligatorii pentru ambele părţi.
Articolul 137. Expertizarea tehnică a documentaţiei de proiect
(1) Expertiza tehnică a documentaţiei de proiect se efectuează de către experţi tehnici atestaţi în cazul în care:
a) sunt divergenţe (litigii) între proiectant şi verificatorul de proiecte atestat privind calitatea tehnică a documentaţiei de proiect;
b) în urma unor accidente tehnice, au apărut divergenţe între proiectant şi verificatorul de proiecte atestat, pe de o parte, şi executant, pe de altă parte;
c) documentaţia de proiect pentru obiectivele de interes naţional din categoriile A şi B, stabilite conform art.128, care sunt unicate, experimentale şi/sau au repetabilitate sporită, este elaborată de proiectanţi din străinătate;
d) beneficiarul sau executantul solicită efectuarea expertizei documentaţiei de proiect;
e) Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică a documentat încălcări admise de verificatorii de proiecte atestaţi.
(2) Expertiza tehnică a documentaţiei de proiect se efectuează la solicitarea investitorului sau a Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică.
(3) Experţii tehnici atestaţi, angajaţi în baza unui contract pentru efectuarea expertizei tehnice a documentaţiei de proiect, poartă răspundere pentru soluţiile şi recomandările expuse în rapoartele de expertiză tehnică întocmite.
(4) Conţinutul raportului de expertiză tehnică a documentaţiei de proiect se stabileşte de către Guvern.
Articolul 138. Aprobarea documentaţiei de proiect
Documentaţia de proiect, verificată în modul stabilit de prezentul cod, se aprobă de către investitor.
Secţiunea a 4-a
Monitorizarea aplicării prevederilor
documentaţiei de proiect
Articolul 139. Scopul monitorizării
Scopul monitorizării aplicării prevederilor documentaţiei de proiect constă în supravegherea de către proiectant, în procesul de execuţie a lucrărilor de construcţii, a respectării prevederilor documentaţiei de proiect elaborate, verificate şi aprobate în modul stabilit de prezentul cod.
Articolul 140. Modalitatea de monitorizare
(1) Monitorizarea aplicării prevederilor documentaţiei de proiect se efectuează de către proiectantul construcţiei în baza contractului de monitorizare a implementării documentaţiei de proiect încheiat între proiectant şi investitor.
(2) Monitorizarea aplicării prevederilor documentaţiei de proiect se efectuează, conform unui regulament elaborat şi aprobat de către organul central de specialitate, pentru toate construcţiile indicate la art.2 alin.(2) şi pentru toată perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii.
(3) Rezultatele monitorizării aplicării prevederilor documentaţiei de proiect se înscriu în Cartea tehnică a construcţiei.
(4) Monitorizarea aplicării prevederilor documentaţiei de proiect şi emiterea avizului, conform art.198 alin.(1) lit.c), de către alt proiectant se admite doar cu acordul scris al proiectantului care a elaborat documentaţia respectivă. În cazul imposibilităţii obţinerii acordului respectiv (incapacitate de exerciţiu, deces, plecare definitivă peste hotare şi alte cazuri documentate, care confirmă imposibilitatea obţinerii acordului respectiv), se admite monitorizarea aplicării prevederilor documentaţiei de proiect şi emiterea avizului de către alt proiectant, în baza solicitării investitorului/beneficiarului.
Articolul 141. Limitele responsabilităţii privind monitorizarea
Monitorizarea aplicării prevederilor documentaţiei de proiect nu exonerează investitorul şi executantul de răspunderea pentru calitatea construcţiei, lucrărilor de construcţii executate.
Secţiunea a 5-a
Dreptul de autor
Articolul 142. Protejarea dreptului de autor
(1) Proiectarea este un proces de creaţie tehnică a unui proiectant sau a unei echipe de proiectanţi, care, prin intermediul procedurilor legale, îşi pot fixa drepturile de autor asupra soluţiilor arhitecturale, urbanistice sau tehnice de proiect utilizate la proiectarea construcţiilor.
(2) Drepturile de autor prevăzute la alin.(1) din prezentul articol sunt protejate de stat în conformitate cu Legea nr.230/2022 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
(3) În scopul reprezentării şi protejării, la nivel naţional şi internaţional, a intereselor profesiilor de arhitect, de urbanist şi de inginer în construcţii se instituie Ordinul arhitecţilor şi Ordinul inginerilor în construcţii, în calitate de organizaţii profesionale de interes public cu statut de persoană juridică, apolitice, autonome şi independente, dispunând de patrimoniu şi buget proprii.
(4) Modul de instituire, atribuţiile, funcţiile, drepturile şi obligaţiile organizaţiilor profesionale indicate la alin.(3) se stabilesc în conformitate cu legea.
Articolul 143. Dreptul exclusiv de autor
(1) Proiectantul beneficiază de dreptul exclusiv de autor asupra operelor sale, care rezultă din însuşi faptul creării acestora.
(2) Dreptul de autor se extinde asupra soluţiilor arhitecturale, urbanistice şi tehnice de proiect atât în ansamblu, cât şi asupra părţilor componente ale soluţiilor respective, inclusiv vizând operele create ca urmare a îndeplinirii unei misiuni de serviciu.
Articolul 144. Utilizarea repetată a documentaţiei de proiect şi modificarea acesteia
(1) Utilizarea repetată, de către alţi investitori, a documentaţiei de proiect cu adaptarea acesteia la condiţiile altui teren nu se admite fără acordul scris al proiectantului care a elaborat documentaţia respectivă.
(2) Proiectarea intervenţiilor în timp asupra construcţiei, inclusiv a lucrărilor de reconstrucţie, de extindere, de supraetajare, de modernizare, de renovare, de restaurare, precum şi a schimbării destinaţiei construcţiei existente, se efectuează de către proiectantul construcţiei respective, în baza unui raport de expertiză tehnică a construcţiei în cauză.
(3) Modificarea/actualizarea documentaţiei de proiect se efectuează de către proiectantul care a elaborat documentaţia respectivă, în baza solicitării scrise a investitorului/beneficiarului. Modificarea/actualizarea documentaţiei de proiect de către alt proiectant se admite doar cu acordul scris al autorului documentaţiei de proiect. În cazul imposibilităţii obţinerii acordului respectiv (incapacitate de exerciţiu, deces, plecare definitivă peste hotare şi alte cazuri documentate, care confirmă imposibilitatea obţinerii acordului respectiv), se admite modificarea/actualizarea documentaţiei de proiect doar în baza solicitării investitorului/beneficiarului.
Secţiunea a 6-a
Managementul elaborării documentaţiei de proiect
Articolul 145. Scopul managementului elaborării documentaţiei de proiect
Scopul managementului elaborării documentaţiei de proiect (în continuare – management de proiect) constă în planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul documentaţiei de proiect, de la începerea lucrărilor de proiectare şi până la terminarea acestora, pentru realizarea cerinţelor investitorului privind elaborarea unei documentaţii de proiect viabile din punct de vedere funcţional şi financiar, cu respectarea normativelor tehnice în construcţii, a costurilor şi a termenelor de execuţie stabilite.
Articolul 146. Activităţile de management de proiect
Activităţile care fac parte din managementul de proiect, necesare pentru realizarea acestuia, sunt:
a) analizarea şi stabilirea obiectivelor documentaţiei de proiect, prin elaborarea, de comun acord cu investitorul, a contractului corespunzător şi a graficului de execuţie a lucrărilor de proiectare;
b) evaluarea şi controlul riscurilor, prin stabilirea raportului dintre costul, volumul şi termenele de execuţie a lucrărilor de proiectare;
c) estimarea resurselor umane, prin formarea echipei pentru elaborarea documentaţiei de proiect;
d) alocarea resurselor financiare pentru respectarea etapelor de finanţare;
e) organizarea lucrărilor de proiectare conform graficului aprobat;
f) conducerea activităţilor de proiectare;
g) monitorizarea şi controlul execuţiei lucrărilor de proiectare;
h) efectuarea analizei rezultatelor controlului, cu luarea deciziilor respective;
i) managementul calităţii pentru lucrările de proiectare executate;
j) asigurarea calităţii pentru lucrările de proiectare executate;
k) organizarea activităţii de supraveghere a aplicării documentaţiei de proiect.
Articolul 147. Managerul de proiect
(1) Elaborarea documentaţiei de proiect se efectuează numai după desemnarea unui manager de proiect de către persoana fizică sau juridică care desfăşoară activităţi de proiectare în construcţii.
(2) În calitate de manager de proiect poate fi desemnat arhitectul-şef, inginerul-şef sau un specialist din cadrul organizaţiei de proiectare, care deţine experienţă de cel puţin 5 ani în calitate de specialist atestat în domeniul proiectării în construcţii. Managerul de proiect poate fi contractat, în caz de necesitate, şi din afara organizaţiei de proiectare respective.
(3) În cazul în care activitatea de elaborare a documentaţiei de proiect se efectuează de către o persoană fizică, proiectantul atestat pentru compartimentul pe care îl elaborează deţine şi calitatea de manager de proiect.
(4) Managerul de proiect poartă răspundere pentru elaborarea integrală şi completă a documentaţiei de proiect, inclusiv a studiilor geotehnice şi topografice, precum şi pentru organizarea monitorizării aplicării documentaţiei de proiect pe toată perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii.
(5) Managerul de proiect reprezintă organizaţia de proiectare şi poartă răspundere, pe durata execuţiei lucrărilor de proiectare, de toate compartimentele documentaţiei de proiect, precum şi de soluţionarea neconformităţilor care sunt identificate în procesul execuţiei lucrărilor de construcţii.
TITLUL IV
AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE ŞI AUTORIZAŢIA
DE DESFIINŢARE
Capitolul I
AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE
Articolul 148. Condiţiile de eliberare a autorizaţiei de construire
(1) Autorizaţia de construire se emite, în baza cererii depuse în adresa emitentului, în cel mult 30 de zile de la data înregistrării acesteia, fiind eliberată, în mod obligatoriu, în formă electronică prin intermediul SIA GEAP şi, doar la cererea solicitantului, pe suport de hârtie. La cerere, solicitantul autorizaţiei de construire anexează următoarele documente:
a) extrasul din documentaţia de proiect, elaborată şi coordonată în conformitate cu prevederile art.130, cuprinzând memoriul explicativ, planul general (planul de situaţie, planul de trasare), faţadele, soluţiile cromatice, proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor de construcţii. Pentru autorizarea lucrărilor de construcţii la infrastructura tehnico-edilitară, în extrasul documentaţiei de proiect nu se prezintă faţadele şi soluţiile cromatice;
b) acordul coproprietarilor bunului imobil, autentificat notarial; în cazul execuţiei drumurilor, reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice, şi a elementelor de infrastructură asociată acestor reţele – acordul titularului dreptului de proprietate sau de administrare asupra bunului imobil care urmează a fi utilizat pentru lucrările de construcţii;
c) acordul scris al proprietarului. Sunt exceptaţi de obligaţia de a deţine şi de a prezenta acordul scris al proprietarului administraţia şi rezidenţii zonelor economice libere care au înregistrat dreptul de superficie în Registrul bunurilor imobile – pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii de producţie (construirea halelor industriale) şi a infrastructurii tehnico-edilitare în zonele economice libere, necesare desfăşurării activităţilor prevăzute de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere;
d) raportul pozitiv de verificare a documentaţiei de proiect;
e) avizul organului central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural, emis în conformitate cu prevederile legislaţiei din domeniul patrimoniului cultural – în cazul intervenţiilor în timp asupra monumentelor istorice şi al lucrărilor de construcţii executate în zona de protecţie a acestora. În cazul în care avizul organului respectiv prevede anumite cerinţe, acestea se respectă, în mod obligatoriu, la emiterea autorizaţiei de construire;
f) acordul scris al operatorilor de sistem ai obiectivelor de infrastructură tehnicoedilitară – în cazul în care sunt prevăzute lucrări de construcţii în zona de protecţie a acestora;
g) avizul (autorizaţia de amplasare) emis în conformitate cu Legea drumurilor nr.509/1995 – în cazul solicitării autorizării construcţiilor în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia;
h) avizul Ministerului Apărării, emis în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul apărării naţionale – în cazul execuţiei lucrărilor de construcţii, al amplasării de construcţii, echipamente şi instalaţii în apropierea terenurilor sau construcţiilor speciale destinate necesităţilor de securitate şi asigurării apărării naţionale sau în apropierea zonelor de interes militar; ori avizul autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, în conformitate cu prevederile Codului aerian – în cazul execuţiei lucrărilor de construcţii, al amplasării de construcţii, instalaţii şi echipamente în apropierea zonelor supuse servituţilor aeronautice;
i) acordul de mediu, emis în rezultatul evaluării impactului asupra mediului efectuate în conformitate cu prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;
j) certificatul de descărcare de sarcină arheologică – în cazurile prevăzute de art.6 alin.(2) şi (3) din Legea nr.218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic;
k) copia de pe contractul de supraveghere de autor;
l) certificatul preliminar de performanţă energetică – în cazul prevăzut de Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor.
(2) Emitentul autorizaţiei de construire este obligat să arhiveze în banca de date actele indicate la alin.(1) în temeiul cărora a fost emisă autorizaţia de construire.
(3) Documentaţia de proiect, elaborată şi verificată în condiţiile codului, se depune o singură dată pentru eliberarea autorizaţiei de construire şi nu poate fi returnată solicitantului pentru operarea unor modificări şi completări.
(4) Nu se admite solicitarea altor documente decât cele indicate la alin.(1), precum şi nici solicitarea avizării de către solicitant a documentaţiei de proiect la entităţile subordonate emitentului.
(5) În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin.(1), emitentul refuză, în formă scrisă, recepţionarea documentelor respective la momentul depunerii cererii în cauză.
(6) În cazul în care în cererea şi documentele anexate depuse sunt identificate date falsificate şi/sau date eronate, emitentul refuză eliberarea autorizaţiei de construire şi informează solicitantul despre acest fapt în formă scrisă, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.
(7) Dacă documentaţia de proiect nu corespunde cerinţelor stabilite de documentaţia de urbanism, dacă performanţa energetică a clădirii sau a unităţii de clădire, indicată în certificatul preliminar de performanţă energetică, nu corespunde cerinţelor minime de performanţă energetică stabilite de actele normative sau dacă certificatul preliminar de performanţă energetică nu a fost prezentat, emitentul refuză eliberarea autorizaţiei de construire şi informează solicitantul, în formă scrisă, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.
(8) În cazul solicitării autorizaţiei de construire pentru activităţi planificate de construcţii care nu se regăsesc în anexa nr.1 sau nr.2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului şi pentru care nu a fost solicitat anterior certificatul de urbanism pentru proiectare, emitentul examinează dacă activitatea planificată poate avea un impact semnificativ asupra siturilor Emerald, luând în considerare, în special, localizarea activităţii planificate în raport cu siturile Emerald. Dacă activitatea planificată poate avea un impact semnificativ asupra siturilor Emerald, emitentul suspendă procedura de eliberare a autorizaţiei de construire şi notifică solicitantul despre necesitatea iniţierii procedurii de evaluare a biodiversităţii, în conformitate cu prevederile legii menţionate, şi a obţinerii de la autoritatea competentă a deciziei de constatare că nu este necesară efectuarea evaluării biodiversităţii sau, după caz, a concluziei privind evaluarea biodiversităţii, în care să se menţioneze că evaluarea biodiversităţii nu a determinat un impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald ori că evaluarea biodiversităţii a determinat un impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald, dar condiţiile de protecţie a mediului sunt respectate.
(9) Prezentarea de către solicitant a unuia dintre actele menţionate la alin.(8) constituie temei pentru emitent de a continua procedura de emitere a autorizaţiei de construire suspendate.
(10) În cazul în care, în urma evaluării biodiversităţii, autoritatea competentă determină un impact negativ semnificativ asupra siturilor Emerald şi menţionează, în concluzia privind evaluarea biodiversităţii, că solicitantul nu este în drept să desfăşoare activitatea planificată în zona respectivă, emitentul refuză eliberarea autorizaţiei de construire.
(11) Autorizaţia de construire se eliberează pentru tranşe de execuţie a lucrărilor de construcţii dacă în documentaţia de proiect sunt stabilite tranşele respective.
(12) În cazul unor evenimente în afara controlului, lucrările de intervenţie urgentă se autorizează imediat, cu condiţia ca documentaţia de proiect să fie definitivată pe parcursul executării lucrărilor respective.
(13) Autorizaţia de construire pentru lucrările de execuţie, de montare, de reconstrucţie, de reutilare tehnică şi de conservare a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice periculoase, care se încadrează în categoriile indicate la art.4 din Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase, se eliberează doar după prezentarea documentaţiei de proiect înregistrate la Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, conform art.8 alin.(2) lit.g) din Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.
(14) Autorizaţia de construire care nu este emisă prin intermediul SIA GEAP este nulă.
(15) În cel mult 3 zile de la data emiterii, emitentul autorizaţiei de construire este obligat să notifice, în formă scrisă sau în formă electronică, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică şi alte organe de control menţionate la art.199 alin.(3) despre emiterea autorizaţiei de construire.
(16) În cazul emiterii autorizaţiei de construire fără respectarea cerinţelor stabilite în documentaţia de urbanism, aprobată în modul prevăzut de prezentul cod, sau stabilite în certificatul de urbanism, aceasta se anulează prin decizia emitentului ori prin hotărârea instanţei de judecată. Autorizaţia de construire se suspendă prin decizia emitentului, a Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, a organului central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural, în cazul intervenţiilor în timp asupra monumentelor istorice şi al lucrărilor de construcţii executate în zonele de protecţie ale acestora, ori prin hotărâre de judecată. Autorizaţia de construire se suspendă până la emiterea deciziei/hotărârii de anulare a suspendării.
(17) În cazul emiterii autorizaţiei de construire fără respectarea prevederilor alin.(1) lit.f), operatorul de sistem solicită emitentului autorizaţiei respective anularea acesteia, iar în cazul refuzului, înaintează, în acest sens, acţiune în instanţa de judecată.
(18) În scopul examinării contravenţiei cu privire la depăşirea perioadei stabilite de lege pentru emiterea autorizaţiei de construire, după expirarea termenului prevăzut pentru emiterea acesteia, solicitantul expediază, prin poştă cu scrisoare recomandată, în adresa Centrului Naţional Anticorupţie şi a Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, o notificare în care declară, pe propria răspundere, faptul că nu a primit, în termenul legal, de la autoritatea emitentă autorizaţia de construire şi nici refuzul oficial de eliberare a acesteia, precum şi că termenul de eliberare nu a fost suspendat sau suspendarea este ori a devenit nulă.
(19) Actul privind refuzul de eliberare sau privind suspendarea eliberării autorizaţiei de construire se remite solicitantului în formă electronică prin intermediul SIA GEAP şi, doar la cererea solicitantului, pe suport de hârtie, în termen de 30 de zile de la data recepţionării cererii de eliberare a autorizaţiei de construire, în care se expun motivele argumentate cu referinţe exprese la normele care au servit drept temei pentru refuz sau suspendare.
(20) Autorizaţia de construire eliberată în lipsa actelor indicate la alin.(1) este considerată nulă.
(21) Se interzice emiterea autorizaţiei de construire pentru obiectivele a căror denumire nu corespunde prevederilor art.107 alin.(10).
(22) În cadrul examinării solicitării privind emiterea autorizaţiei de construire pentru construcţii cu cinci sau mai multe etaje, emitentul autorizaţiei de construire care nu dispune de specialişti în domeniul urbanismului şi arhitecturii poate solicita Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică să îşi expună opinia dacă proiectul corespunde prevederilor normativelor tehnice în construcţii referitoare la regimul de înălţime, aliniamentul stradal, indicii normativi de densitate a populaţiei şi distanţa normativă dintre construcţii. În acest caz, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică îşi expune opinia asupra solicitării respective în termen de 10 zile lucrătoare.
(23) Persoana responsabilă din cadrul autorităţii administraţiei publice locale care, cu încălcarea prevederilor legislaţiei, fundamentează, din punct de vedere tehnic şi/sau legal, emiterea autorizaţiei de construire sau aprobarea documentaţiei de urbanism, fie contrasemnează sau avizează actele corespunzătoare, poartă răspundere contravenţională sau penală, după caz.
Articolul 149. Conţinutul autorizaţiei de construire
(1) Autorizaţia de construire conţine datele privind:
a) locul amplasării construcţiei/terenului;
b) condiţiile speciale de execuţie a lucrărilor de construcţii;
c) proiectantul care a elaborat documentaţia de proiect;
d) termenul de începere a lucrărilor de construcţii;
e) durata execuţiei lucrărilor de construcţii;
f) valoarea lucrărilor de construcţii – pentru obiectivele finanţate din mijloace publice.
(2) Emitentul autorizaţiei de construire este în drept să impună condiţii speciale pentru perioada execuţiei lucrărilor de construcţii autorizate, care ţin de:
a) utilizarea domeniului public (căi de acces în zona şantierului, închiderea unor drumuri publice, ocuparea temporară de spaţii publice, devierea circulaţiei vehiculelor şi/sau pietonale, execuţia unor drumuri provizorii, instalarea unor elemente de publicitate);
b) protecţia proprietăţii învecinate;
c) protecţia mediului;
d) monitorizarea arheologică a lucrărilor de excavare.
(3) Condiţiile speciale indicate la alin.(2) se aplică cu asigurarea căilor alternative pentru accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi sau persoanelor cu mobilitate redusă la infrastructura socială.
Articolul 150. Lucrările de construcţii care pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare şi fără autorizaţie de construire
(1) Pot fi executate fără certificat de urbanism pentru proiectare şi fără autorizaţie de construire lucrările de construcţii care nu modifică structura de rezistenţă, aspectul exterior, caracteristicile iniţiale ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente, precum şi următoarele lucrări:
a) lucrările de reparaţii ale împrejmuirilor, acoperişurilor, învelitorilor sau teraselor, dacă nu se modifică forma acestora şi soluţiile cromatice, iar materialele utilizate corespund celor iniţiale;
b) lucrările de înlocuire şi de reparaţii ale pardoselilor, ale elementelor de tâmplărie, interioare şi exterioare, dacă sunt păstrate forma şi dimensiunile golurilor;
c) lucrările de finisare interioară;
d) lucrările de finisare exterioară, fără modificarea elementelor faţadelor şi a soluţiilor cromatice, inclusiv lucrările de termoizolare a faţadelor orientate spre interiorul curţilor şi/sau stradele, cu excepţia faţadelor clădirilor orientate spre bulevarde şi străzi şi cu excepţia lucrărilor executate la clădirile cu statut de monument şi la construcţiile din zonele de protecţie ale acestora;
e) lucrările de înlocuire sau de reparaţii ale sobelor, instalaţiilor, sistemelor, echipamentului şi utilajului tehnologic, tehnic şi sanitar din interiorul clădirilor;
f) lucrările de înlocuire sau de reparaţii la branşamentele/racordurile exterioare, aferente construcţiilor, în interiorul limitelor proprietăţii;
g) lucrările de reparaţii curente ale căilor de comunicaţii, căilor de acces pentru vehicule, ale parcărilor, trotuarelor şi scărilor;
h) lucrările de întreţinere a infrastructurii căilor de comunicaţii, cu menţinerea traseelor, funcţiilor;
i) lucrările aferente utilării tehnologice a clădirilor, inclusiv lucrările de instalare a sistemelor de automatizare şi semnalizare, cu respectarea rigorilor sanitare şi fără schimbarea clasei funcţionale a pericolului de incendiu a clădirii/încăperii – cu excepţia cazurilor în care utilajul tehnologic se încadrează în categoriile indicate la art.4 din Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase;
j) lucrările de instalare a mobilierului urban şi a altor echipamente similare, uşor demontabile (dispozitive publicitare mobile, cabine modulare, elemente decorative ale grădinilor publice, bănci stradale, bariere de acces (în limitele terenului proprietate privată), coşuri de gunoi, echipamente sportive şi ansambluri de joacă pentru copii), precum şi a rampelor de acces pentru pietoni şi pentru persoanele cu mobilitate redusă, dacă acestea nu duc la îngustarea trotuarelor şi trecerilor; lucrările de amenajare a gazonului, de plantare a arborilor şi arbuştilor, inclusiv lucrările de instalare a sistemelor de irigare şi de iluminare decorativă aferente;
k) lucrările de instalare a staţiilor de transport public, fără unităţi comerciale, şi a semnelor de circulaţie;
l) lucrările de execuţie a construcţiilor auxiliare sau anexelor, cu suprafaţa construită de până la 15 metri pătraţi, la casele individuale, amplasate pe terenuri proprietate privată, cu excepţia celor cu statut de monument şi a celor din zonele protejate, cu condiţia retragerii normative faţă de hotarul terenului şi respectării normelor sanitare şi antiincendiare. În cazul execuţiei construcţiilor auxiliare, în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare şi a autorizaţiei de construire, cu depăşirea suprafeţei construite de până la 15 metri pătraţi, investitorul este obligat să notifice, pe propria răspundere, autoritatea administraţiei publice locale respective, cu asumarea consecinţelor aferente demolării;
m) lucrările de instalare a reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice, şi a elementelor de infrastructură asociate acestor reţele (instalaţii provizorii, formate din elemente uşor demontabile) pe terenuri, pe construcţiile şi instalaţiile existente sau în interiorul acestora, inclusiv prin canale subterane existente pentru cabluri – cu excepţia cazurilor în care instalarea reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice, presupune intervenţii la structura de rezistenţă, execuţia traseelor subterane noi, în afara limitelor terenului proprietate privată, şi instalarea sau execuţia unor structuri de suport cu fundaţie ataşată permanent de teren (piloni, grinzi, console);
n) lucrările de instalare a reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice (reţele interne de acces), şi a elementelor de infrastructură asociate acestor reţele (traseele sistematizate de cabluri şi spaţii tehnologice structurate) destinate instalării echipamentelor şi altor elemente de infrastructură ale reţelelor interne de acces din clădiri;
o) lucrările de întreţinere, de reparaţii, de înlocuire şi de retehnologizare a reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice, şi a elementelor de infrastructură asociate acestor reţele;
p) lucrările de conectare a consumatorilor (abonaţilor) la reţelele edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice (reţele interne de acces);
q) lucrările de instalare a centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie – în cazul caselor individuale, în limita terenului proprietate privată pe care se instalează centrala electrică, precum şi lucrările de instalare a panourilor fotovoltaice pe acoperişul blocurilor locative, destinate alimentării cu energie electrică a locurilor de uz comun, instalate conform documentaţiei de proiect elaborate doar pentru compartimentele de electricitate şi de rezistenţă;
r) lucrările de compartimentare a încăperilor existente, cu excepţia căilor de evacuare, prin asamblarea pereţilor despărţitori uşor demontabili (panouri din ghipscarton, panouri sandwich etc.), fără schimbarea clasei funcţionale a pericolului de incendiu şi fără amenajarea blocurilor sanitare în încăperile nouformate;
s) lucrările de instalare a punctelor de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă;
t) lucrările de execuţie a caselor individuale cu un etaj, cu suprafaţa mai mică de 150 de metri pătraţi, destinate pentru una sau două familii, şi a anexelor gospodăreşti ale acestora, construite pe teren proprietate privată şi situate în localităţile rurale, cu excepţia celor din zonele protejate;
u) lucrările de execuţie a construcţiilor provizorii cu suprafaţa mai mică de 150 de metri pătraţi în localităţile rurale, a construcţiilor provizorii uşor demontabile şi fără fundaţie, cu destinaţie agricolă şi silvică, precum şi a construcţiilor temporare, destinate pentru desfăşurarea întrunirilor, în conformitate cu art.9 alin.(2) din Legea nr.26/2008 privind întrunirile – cu excepţia celor din zonele protejate;
v) lucrările de extracţie a substanţelor minerale utile, inclusiv extracţia petrolului şi a gazelor naturale, cu excepţia execuţiei construcţiilor industriale şi de transport necesare exploatării şi prelucrării substanţelor minerale utile din zonele respective, precum şi cu excepţia stabilirii hotarelor perimetrului minier, care se efectuează în baza documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
w) lucrările de pământ (realizarea şanţurilor, excavaţiilor) executate în limitele terenului proprietate privată de pe lângă casele individuale şi celui al gospodăriilor ţărăneşti, care sunt situate în localităţile rurale, inclusiv în întovărăşirile pomicole, cu condiţia retragerii normative de la hotarul lotului şi respectarea normelor sanitare şi antiincendiare – cu excepţia cazurilor în care lucrările respective urmează să fie executate în zonele protejate sau în zonele de protecţie ale reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv ale celor de comunicaţii electronice;
x) lucrările de prevenire sau de înlăturare a consecinţelor inundaţiilor, executate în regim de urgenţă, ori de înlăturare a unor impedimente în afara controlului; lucrările de decolmatare a cursurilor de apă, canalelor şi de reconstrucţie a digurilor de protecţie contra inundaţiilor;
y) lucrările de construcţii funerare, subterane şi supraterane, executate în cimitire – cu excepţia execuţiei construcţiilor capitale;
z) lucrările de consolidare a construcţiilor care necesită intervenţie urgentă, care prezintă pericol iminent pentru viaţa sau sănătatea persoanelor ori pentru integritatea construcţiei, apărut în urma unor evenimente excepţionale. Lucrările în cauză sunt executate în baza expertizei tehnice elaborate la solicitarea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică. În cazul lucrărilor de intervenţie asupra monumentelor istorice, expertiza tehnică este coordonată cu organul central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural.
(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazul intervenţiilor în timp asupra monumentelor istorice, categoriile de lucrări descrise la alin.(1) lit.a)–k) se execută în baza autorizaţiei de construire. Obiectivele în privinţa cărora a început procesul de atribuire a statutului de monument sunt asimilate după regimul juridic cu monumentele deja înscrise în registrele de protecţie.
(3) Centralele electrice care utilizează surse regenerabile de energie, în cazul caselor individuale (inclusiv case familiale, case duplex, case înşiruite), în limita terenului proprietate privată pe care se instalează centrala electrică, se proiectează doar pentru compartimentul de electricitate şi de rezistenţă, fără certificat de urbanism pentru proiectare, iar lucrările de construcţii şi montare aferente – fără autorizaţie de construire.
(4) Lucrările de construcţii prevăzute la alin.(1) lit.m) se execută doar după obţinerea următoarelor documente:
a) declaraţia informativă tip, eliberată de autoritatea de reglementare din domeniu pentru tipurile de reţele de comunicaţii electronice care se intenţionează să se instaleze;
b) acordul titularului dreptului de proprietate, al titularului dreptului de administrare sau al titularului unui alt drept de folosinţă asupra terenului, asupra construcţiei sau instalaţiei, împuternicit corespunzător de către titularul dreptului de proprietate;
c) raportul de expertiză tehnică pozitiv privind impactul instalării reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice, şi a elementelor de infrastructură asociate acestor reţele asupra capacităţii portante a elementelor constructive de suport, elaborat de către un expert tehnic atestat – în cazul în care lucrările preconizate implică intervenţii asupra structurii de rezistenţă a construcţiei;
d) documentaţia de proiect verificată şi, după caz, avizată, conform art.129;
e) avizul emis de autoritatea competentă în domeniul sănătăţii publice – în cazul instalării staţiilor de radiocomunicaţii;
f) avizul pozitiv al organului central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural – în cazul lucrărilor de instalare a reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice, şi a elementelor de infrastructură asociate acestor reţele în cadrul clădirilor cu statut de monument istoric de importanţă naţională sau locală, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat sau în registrele monumentelor istorice de importanţă locală, şi în zonele de protecţie ale acestora;
g) avizul (prescripţia tehnică) pozitiv al administratorului drumului – în cazul lucrărilor de instalare a reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice, şi a elementelor de infrastructură asociate acestor reţele în zona de protecţie a drumului public.
(5) Pentru execuţia lucrărilor de construcţii prevăzute la alin.(1) lit.m) nu se admite solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin.(4).
(6) Documentaţia de proiect verificată se supune avizării gratuite de către structura specializată de arhitectură din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, în următoarele cazuri:
a) pentru lucrările menţionate la alin.(1) lit.d), m) şi q) şi care urmează să fie realizate pe faţadele clădirilor orientate spre străzile principale, cu excepţia străzilor/stradelelor de cartier;
b) pentru lucrările menţionate la alin.(1) lit.g), h), j) şi k).
(7) Caracteristicile tehnice, precum şi puterea de emisie pentru punctele de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă se stabilesc de către Guvern.
(8) Amplasarea, proiectarea, execuţia, recepţia şi postutilizarea construcţiilor prevăzute la alin.(1) lit.t) se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.
(9) Controlul calităţii lucrărilor şi construcţiilor indicate la alin.(1) lit.t)–y) ţine de obligaţia structurilor specializate din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi. În cazul în care autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întâi nu dispune de structuri specializate competente pentru efectuarea controlului respectiv, această atribuţie revine autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea.
(10) Recepţia lucrărilor şi construcţiilor prevăzute la alin.(1) se efectuează în conformitate cu normativele tehnice în construcţii corespunzătoare.
(11) Elaborarea documentaţiei de proiect este facultativă pentru lucrările indicate la alin.(1) lit.a)–c), e)–h), o), p), s) şi w)–z), cu excepţia lucrărilor de intervenţie asupra monumentelor istorice. În cazul în care lucrările respective sunt finanţate din mijloace publice, acestea se execută în baza documentaţiei de proiect sau în baza caietelor de sarcini elaborate de specialişti atestaţi în construcţii, precum şi a documentaţiei de deviz.
[Art.150 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 01.09.2024]
Articolul 151. Începerea şi durata de execuţie a lucrărilor de construcţii
(1) Emitentul autorizaţiei de construire stabileşte termenul de începere a lucrărilor de construcţii care poate fi de până la 12 luni de la data emiterii acesteia.
(2) Neînceperea lucrărilor de construcţii în termenul stabilit de autorizaţia de construire, în cazul în care acesta nu este prelungit, duce la pierderea valabilităţii acesteia, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire.
(3) În cazul în care lucrările de construcţii nu pot fi începute în termenul stabilit din cauza unor evenimente în afara controlului, se solicită, cu cel puţin 10 zile înainte de data expirării, prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţii. Prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţii se efectuează o singură dată, pentru un termen de până la 6 luni.
(4) În cazul schimbării proprietarului, autorizaţia de construire continuă să fie valabilă împreună cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta, fără modificarea obiectului autorizaţiei respective, noul proprietar fiind obligat să notifice emitentul care a eliberat autorizaţia în cauză despre intrarea sa în posesiune.
(5) Durata de execuţie a lucrărilor de construcţii se stabileşte în autorizaţia de construire, în baza documentaţiei de proiect. În cazul existenţei unor motive argumentate, durata de execuţie a lucrărilor de construcţii poate fi prelungită pe un termen stabilit în funcţie de volumul lucrărilor de construcţii executate la data solicitării prelungirii şi de interesul public, doar o singură dată.
Articolul 152. Emiterea unei noi autorizaţii de construire
(1) Emiterea unei noi autorizaţii de construire este obligatorie:
a) în cazul în care, în perioada execuţiei lucrărilor de construcţii, în documentaţia de proiect au fost operate modificări care pot afecta prescripţiile stabilite de documentaţia de urbanism (capacitatea construcţiei, alinierea construcţiei în raport cu străzile adiacente şi cu distanţele dintre clădiri, înălţimea construcţiei, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului). În această situaţie, este obligatorie emiterea unei noi autorizaţii de construire, în condiţiile prezentului cod, cu sistarea necondiţionată a lucrărilor până la obţinerea noii autorizaţii;
b) în cazul obiectivelor abandonate sau conservate;
c) pentru obiectivele pentru care a fost prelungită durata de execuţie a lucrărilor de construcţii, conform art.151 alin.(5), şi termenul respectiv a expirat.
(2) Nu se admite efectuarea modificărilor şi corectărilor în autorizaţia de construire, în caz contrar aceasta fiind considerată nulă.
(3) În situaţia în care există mai multe autorizaţii de construire eliberate pentru unul şi acelaşi bun imobil, se consideră valabilă ultima autorizaţie de construire eliberată prin intermediul SIA GEAP.
(4) În cazul lucrărilor de construcţii cu impact semnificativ asupra mediului pentru care s-a eliberat acordul de mediu şi la care termenul de valabilitate este expirat, urmează să fie reluată procedura de evaluare a impactului asupra mediului începând cu depunerea cererii în conformitate cu art.7 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
Capitolul II
AUTORIZAŢIA DE DESFIINŢARE
Articolul 153. Condiţiile de eliberare a autorizaţiei de desfiinţare
(1) Autorizaţia de desfiinţare este un act cu caracter de reglementare eliberat de către emitent, prin care se autorizează execuţia lucrărilor de desfiinţare (anexa nr.7) şi care este emis în baza unei cereri în cel mult 10 zile de la data înregistrării acesteia. Autorizaţia de desfiinţare se eliberează, în mod obligatoriu, în formă electronică prin intermediul SIA GEAP şi, doar la cererea solicitantului, pe suport de hârtie. La cerere, solicitantul autorizaţiei de desfiinţare anexează următoarele documente:
a) copia de pe documentaţia de proiect pentru lucrările de desfiinţare, verificate conform prevederilor prezentului cod. Pentru zonele istorice, spaţiile şi obiectivele existente cu semnificaţie istorică, documentaţia de proiect pentru lucrările de desfiinţare include şi planul general anterior desfiinţării, planurile şi faţadele clădirii supuse desfiinţării, fotofixările;
b) raportul de verificare a documentaţiei de proiect pentru desfiinţarea construcţiei/încăperii;
c) acordul, autentificat notarial, al coproprietarilor construcţiei/terenului sau încăperii; acordul autorităţii administraţiei publice centrale cu competenţe de administrare a proprietăţii publice – în cazul în care bunul imobil propus spre demolare este amplasat pe teren proprietate publică a statului;
d) avizele operatorilor de sistem;
e) avizul organului central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural – în cazul intervenţiilor prin execuţia lucrărilor de demolare pe terenul monumentelor istorice şi în zonele de protecţie ale acestora;
f) expertiza tehnică – în cazul demolării parţiale;
g) acordul scris al proprietarului. Sunt exceptaţi de obligaţia de a deţine şi de a prezenta acordul scris al proprietarului administraţia şi rezidenţii zonelor economice libere care au înregistrat dreptul de superficie în Registrul bunurilor imobile – pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii de producţie (construirea halelor industriale) şi a infrastructurii tehnico-edilitare în zonele economice libere, necesare desfăşurării activităţilor prevăzute de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere.
(2) În cazul în care nu au fost anexate toate documentele prevăzute la alin.(1), emitentul refuză recepţionarea cererii şi documentelor anexate la momentul depunerii cererii, menţionând în formă scrisă acest fapt în cerere.
(3) În cazul în care în cererea şi documentele anexate depuse sunt identificate date falsificate şi/sau date eronate ori documentaţia de proiect nu corespunde cerinţelor stabilite în documentaţia de urbanism, emitentul refuză eliberarea autorizaţiei de construire şi informează solicitantul în formă scrisă, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii respective.
(4) În cazul lucrărilor de lichidare/desfiinţare a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice periculoase care se încadrează în categoriile indicate la art.4 din Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase, autorizaţia de desfiinţare se eliberează doar după prezentarea documentaţiei de proiect înregistrate la Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, conform art.8 alin.(2) lit.g) din Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.
(5) După expirarea termenului prevăzut de lege pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, solicitantul expediază, prin poştă cu scrisoare recomandată, în adresa Centrului Naţional Anticorupţie şi Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică o notificare în care declară, pe propria răspundere, faptul că nu a primit, în termen legal, de la autoritatea emitentă autorizaţia de desfiinţare şi nici refuzul oficial de eliberare a acesteia, precum şi că termenul nu a fost suspendat sau suspendarea este ori a devenit nulă.
(6) Actul privind refuzul de eliberare sau privind suspendarea eliberării autorizaţiei de desfiinţare se remite solicitantului în formă electronică prin intermediul SIA GEAP şi, doar la cererea solicitantului, pe suport de hârtie, în termen de 30 de zile de la data recepţionării cererii de eliberare a autorizaţiei de desfiinţare, în care se expun motivele argumentate cu referinţe exprese la normele care au servit drept temei pentru refuz sau suspendare.
Articolul 154. Conţinutul autorizaţiei de desfiinţare
Autorizaţia de desfiinţare conţine date privind:
a) locul amplasării construcţiei/încăperii supuse desfiinţării;
b) condiţiile speciale de execuţie a lucrărilor de desfiinţare şi celor de stocare a deşeurilor aferente;
c) termenul de începere a lucrărilor de desfiinţare;
d) durata execuţiei lucrărilor de desfiinţare;
e) proiectantul responsabil de elaborarea documentaţiei de proiect.
Articolul 155. Începerea şi durata execuţiei lucrărilor de desfiinţare
(1) Emitentul autorizaţiei de desfiinţare stabileşte termenul de începere a lucrărilor de desfiinţare, care poate fi de până la 6 luni de la data emiterii acesteia.
(2) Neînceperea lucrărilor de desfiinţare în termenul stabilit de autorizaţia de desfiinţare, în cazul în care acesta nu este prelungit, duce la pierderea valabilităţii autorizaţiei de desfiinţare, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de desfiinţare.
(3) În cazul în care lucrările de desfiinţare nu pot fi începute în termenul stabilit, din cauza unor evenimente în afara controlului, se solicită, cu cel puţin 10 zile înainte de data expirării, prelungirea termenului de începere a lucrărilor de desfiinţare. Prelungirea termenului de începere a lucrărilor de desfiinţare se efectuează o singură dată, pentru un termen de până la 6 luni.
(4) În cazul schimbării proprietarului, autorizaţia de desfiinţare continuă să fie valabilă împreună cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta, fără modificarea obiectului autorizaţiei respective, noul proprietar fiind obligat să notifice emitentul care a eliberat autorizaţia în cauză despre intrarea sa în posesiune.
(5) Durata de execuţie a lucrărilor de desfiinţare se stabileşte în autorizaţia de desfiinţare, în baza documentaţiei de proiect. În cazul existenţei unor motive argumentate, durata de execuţie a lucrărilor de desfiinţare poate fi prelungită pe un termen stabilit în funcţie de volumul lucrărilor de desfiinţare executate la data solicitării prelungirii şi de interesul public.
(6) Autorizaţia de desfiinţare se elaborează în două exemplare, dintre care un exemplar este eliberat solicitantului, iar celălalt se păstrează în arhiva emitentului.
(7) Pot fi executate fără autorizaţie de desfiinţare lucrările de demontare, de demolare a construcţiilor care nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile.
Capitolul III
EMITEREA AUTORIZAŢIILOR DE CONSTRUIRE
ŞI A AUTORIZAŢIILOR DE DESFIINŢARE
Articolul 156. Dispoziţii generale privind emiterea autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare
(1) Autorizaţiile de construire şi cele de desfiinţare se emit de către autorităţile executive ale administraţiei publice locale de nivelul întâi pentru lucrările de construcţii şi cele de desfiinţare la construcţiile cu orice destinaţie şi tip de proprietate, amplasate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.
(2) Pentru obiectivele complexe (magistrale de transport şi de comunicaţii) amplasate pe terenurile mai multor unităţi administrativ-teritoriale, autorizaţiile de construire şi cele de desfiinţare se emit de către autorităţile executive ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea, în baza avizelor eliberate de către autorităţile executive ale administraţiei publice locale de nivelul întâi pe al căror teritoriu se vor desfăşura activităţile preconizate.
(3) Autorizaţiile de construire şi cele de desfiinţare aferente lucrărilor declarate de utilitate publică de interes naţional se emit de către instituţia din subordinea organului central de specialitate responsabilă de implementarea politicii în domeniile de competenţă ale acestuia.
(4) Activitatea de elaborare şi emitere a autorizaţiilor de construire şi celor de desfiinţare, precum şi a certificatului de urbanism se desfăşoară de către emitent prin intermediul ghişeului unic.
(5) Modul de execuţie a lucrărilor de utilitate publică de interes naţional, precum şi procedura de emitere a autorizaţiilor de construire şi celor de desfiinţare se stabilesc de către Guvern.
Articolul 157. Refuzul emiterii autorizaţiei de construire sau a autorizaţiei de desfiinţare
(1) Emiterea autorizaţiei de construire sau a autorizaţiei de desfiinţare este refuzată:
a) în cazul în care în documentele depuse sunt identificate date falsificate şi/sau date eronate;
b) în cazul în care documentaţia de proiect nu corespunde cerinţelor stabilite în documentaţia de urbanism;
c) în cazul în care documentaţia de proiect nu este avizată/coordonată cu emitenţii avizelor de racordare la reţelele edilitare (inginereşti), conform prevederilor art.130;
d) în cazul în care actele indicate la art.148 alin.(1) lit.b)–j) lipsesc sau prevăd un refuz ori dezacord.
(2) În termen de 30 de zile, emitentul informează solicitantul despre refuzul emiterii autorizaţiei de construire sau a autorizaţiei de desfiinţare şi căile de atac, cu indicarea în formă scrisă a cauzelor refuzului.
Capitolul IV
OBLIGAŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI PRIVIND EMITEREA CERTIFICATULUI
DE URBANISM, A AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE
ŞI A AUTORIZAŢIEI DE DESFIINŢARE
Articolul 158. Obligaţiile deţinătorilor certificatelor de urbanism pentru proiectare, ai autorizaţiilor de construire şi ai autorizaţiilor de desfiinţare
(1) Deţinătorul este obligat să respecte prevederile certificatului de urbanism pentru proiectare, ale autorizaţiei de construire sau, după caz, de desfiinţare.
(2) Nerespectarea prevederilor stabilite în autorizaţia de construire ori în autorizaţia de desfiinţare atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, cu înlăturarea neconformităţilor.
Articolul 159. Obligaţiile emitentului autorizaţiei de de construire şi al autorizaţiei de desfiinţare
(1) Emitentul autorizaţiei de construire şi emitentul autorizaţiei de desfiinţare au următoarele obligaţii:
a) să utilizeze SIA GEAP în procesul de emitere a autorizaţiilor respective;
b) să asigure desfăşurarea activităţilor de elaborare a autorizaţiilor respective fără implicarea solicitantului;
c) să înregistreze şi să transmită către banca centrală de date a Registrului actelor permisive toate informaţiile cu privire la autorizaţiile de construire şi cele de desfiinţare emise.
(2) În vederea asigurării accesului la informaţia cu privire la autorizaţiile de construire şi cele de desfiinţare emise, persoanele interesate au acces pasiv la acestea prin intermediul portalului guvernamental unic de date deschise. În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii autorizaţiei respective, emitentul este obligat să publice pe pagina web oficială a autorităţii administraţiei publice locale extrasele depersonalizate din registre, precum şi autorizaţiile depersonalizate de construire şi de desfiinţare şi să asigure, gratuit şi nerestricţionat, accesul tuturor persoanelor către acestea. În lipsa unei pagini web oficiale, extrasele depersonalizate din registrele respective, precum şi autorizaţiile depersonalizate de construire şi de desfiinţare sunt afişate pe panoul informativ din incinta autorităţii respective.
(3) Persoana responsabilă de recepţionarea cererilor de eliberare a autorizaţiilor de construire şi a celor de desfiinţare nu este în drept să examineze conţinutul cererilor depuse şi al actelor anexate, să refuze recepţionarea acestora sau să solicite prezentarea unor documente şi informaţii suplimentare, competenţa acesteia limitându-se doar la procedura de înregistrare a cererii, la constatarea faptului dacă actele prevăzute la art.148 alin.(1) sunt anexate la cerere şi la eliberarea certificatului constatator, în care se indică lista actelor anexate şi prezentate.
Articolul 160. Responsabilitatea solicitanţilor autorizaţiilor de construire şi celor de desfiinţare
Solicitanţii autorizaţiilor de construire şi celor de desfiinţare poartă răspundere personală pentru veridicitatea datelor indicate în cererea de solicitare şi în documentele anexate.
Articolul 161. Responsabilitatea emitentului
(1) Responsabilitatea pentru corectitudinea emiterii autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare revine solidar persoanelor care au semnat pentru eliberarea acestora.
(2) Responsabilitatea pentru protecţia datelor cu caracter personal, precum şi pentru limitarea accesului la date restricţionate, efectuată prin depersonalizarea obligatorie a copiilor de pe documentele permisive şi a extraselor din registre, publicate pe paginile web sau plasate pe panourile informative ale emitentului, revine solidar acestuia.
Articolul 162. Plăţile pentru emiterea autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare
(1) Cuantumul plăţilor pentru emiterea autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare se stabileşte de către consiliile locale şi se transferă la bugetul emitentului.
(2) Pentru emiterea autorizaţiei de construire sau a autorizaţiei de desfiinţare, solicitantul achită plata, care se stabileşte anual prin decizia consiliului local conform regulamentului corespunzător aprobat de către Guvern, prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice.
(21) Nu se percepe plată pentru emiterea autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare în cazul obiectivelor finanţate din surse publice, precum şi în cazul lucrărilor de utilitate publică de interes naţional.
(3) Nu se percepe plată pentru prelungirea termenului de valabilitate a autorizaţiei de construire şi a autorizaţiei de desfiinţare.
(4) La emiterea autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare, consiliile locale sunt în drept să acorde facilităţi financiare pentru unele categorii de persoane, în limitele prevăzute de regulamentul indicat la alin.(2).
[Art.162 completat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 163. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi lucrărilor de desfiinţare
(1) Lucrările de construcţii executate fără autorizaţie de construire şi lucrările de desfiinţare executate fără autorizaţie de desfiinţare se consideră neautorizate, cu excepţiile prevăzute de prezentul cod.
(2) Execuţia lucrărilor de construcţii şi a lucrărilor de desfiinţare în lipsa autorizaţiei de construire ori, după caz, a autorizaţiei de desfiinţare sau cu încălcarea prevederilor documentaţiei de proiect atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.
CARTEA A TREIA
CONSTRUCŢIILE
TITLUL I
LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 164. Categoriile construcţiilor
(1) Construcţiile, inclusiv instalaţiile aferente acestora, sunt alcătuiri funcţionale legate solid de teren, executate din orice tip de materiale, de regulă durabile, concepute, proiectate şi executate în scopul de a adăposti şi/sau de a facilita desfăşurarea activităţilor umane.
(2) În sensul prezentului cod, se stabilesc următoarele categorii de construcţii:
a) clădiri cu orice destinaţie (cu caracter civil, industrial, agrozootehnic);
b) construcţii de inginerie civilă:
– drumuri, poduri, viaducte; căi ferate; aeroporturi, aerodromuri, heliporturi;
– construcţii hidrotehnice şi amenajări portuare;
– turnuri, coşuri de fum, rezervoare şi silozuri;
– turnuri de susţinere ale turbinelor eoliene, construcţii centrale de cogenerare;
– obiective de infrastructură tehnico-edilitară, subterană şi supraterană, şi reţele edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice;
– construcţii de suport ale reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice;
c) construcţii provizorii.
Articolul 165. Dreptul de a executa lucrări de construcţii
(1) Lucrările de construcţii indicate la art.2 alin.(2) pot fi executate de persoanele juridice înregistrate în Registrul de stat în domeniul construcţiilor conform prevederilor prezentului cod, ce dispun de responsabili tehnici de execuţia lucrărilor de construcţii care deţin calificare de inginer în construcţii şi sunt atestaţi conform prevederilor prezentului cod.
(2) Lucrările de construcţii indicate la art.2 alin.(2) pot fi executate numai în temeiul documentaţiei de proiect, elaborate şi verificate conform prevederilor prezentului cod.
Articolul 166. Termenele de execuţie a lucrărilor de construcţii
(1) Persoanele juridice indicate la art.165 alin.(1) care execută lucrări de construcţii în condiţiile prezentului cod au obligaţia de a executa lucrările respective în termenul prevăzut de autorizaţia de construire şi de contractul de antrepriză.
(2) Investitorii au obligaţia de a stipula în contractele de antrepriză finalizarea lucrărilor de construcţii conform termenului prevăzut de autorizaţia de construire.
(3) În cazul lucrărilor de construcţii la drumurile publice, investitorii au dreptul de a stipula în contractele de antrepriză un termen rezonabil de execuţie a lucrărilor respective, care trebuie să fie justificat în baza proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor de construcţii, a normativelor tehnice în construcţii sau de condiţiile specifice de desfăşurare a lucrărilor. În această situaţie, autorizaţia de construire se obţine după încheierea contractului de antrepriză. În acest caz, solicitarea de eliberare a autorizaţiei de construire adresată emitentului conţine informaţia despre termenul de execuţie a lucrărilor stabilit în contractul de antrepriză, iar în autorizaţia de construire se stabileşte un termen de execuţie similar.
(4) Lucrările de construcţii se consideră finalizate dacă au fost executate toate elementele prevăzute în autorizaţia de construire şi dacă recepţia construcţiei a fost admisă, conform prevederilor prezentului cod.
Capitolul II
PROFESIA DE ARHITECT ŞI DE INGINER
ÎN CONSTRUCŢII
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 167. Prevederi generale
(1) Prezentul cod reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect şi de inginer în construcţii, atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public.
(2) În exercitarea profesiei, arhitecţii şi inginerii în construcţii desfăşoară activităţi conform competenţelor obţinute în mod corespunzător şi conform atestării tehnico-profesionale, prevăzute de prezentul cod.
Articolul 168. Specializări în exercitarea profesiei de inginer în construcţii
În exercitarea profesiei de inginer în construcţii pentru domeniul ingineriei civile şi al ingineriei instalaţiilor sunt recunoscute următoarele specializări:
a) construcţii industriale şi civile;
b) căi ferate, drumuri şi poduri;
c) construcţii şi fortificaţii;
d) construcţii hidrotehnice;
e) inginerie minieră;
f) inginerie sanitară;
g) ingineria mediului;
h) inginerie urbană şi amenajare a teritoriului, inclusiv dezvoltare regională;
i) ingineria infrastructurii tehnico-edilitare;
j) maşini şi utilaje pentru construcţii.
Articolul 169. Creaţia arhitecţilor şi inginerilor în construcţii
(1) Activitatea arhitecţilor şi inginerilor în construcţii reprezintă un act complex de creaţie tehnică, care se realizează prin elaborarea documentaţiei cu caracter tehnic, precum sunt proiectele, studiile, referatele şi rapoartele, caietele de sarcini şi programele de proiectare sau cercetare, necesare pentru conceperea, proiectarea şi execuţia construcţiilor, inclusiv a instalaţiilor aferente acestora.
(2) Creaţia arhitecţilor şi inginerilor în construcţii trebuie să asigure îndeplinirea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, conform prevederilor prezentului cod, să garanteze că construcţiile şi lucrările de construcţii sunt proiectate şi executate astfel încât să nu pună în pericol siguranţa şi sănătatea persoanelor, animalele, bunurile de patrimoniu cultural, mediul ambiant şi proprietăţile.
Secţiunea a 2-a
Exercitarea profesiei de arhitect şi de inginer în construcţii
Articolul 170. Exercitarea profesiei de arhitect şi de inginer în construcţii
(1) Deţine titlul de arhitect sau de inginer în construcţii, conform specializărilor prevăzute la art.168, persoana care este titulară a diplomei de studii superioare integrate (licenţă şi master) – în cazul profesiei de arhitect, ori, respectiv, a diplomei de studii superioare de licenţă – în cazul profesiei de inginer în construcţii, sau persoana care este titulară a unui act echivalent de studii obţinut în străinătate, recunoscut de structura abilitată pentru recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii şi calificărilor, şi care a fost atestată în conformitate cu regulamentul cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activităţi în construcţii, aprobat de către Guvern.
(2) Profesia de inginer în construcţii în sectorul privat este exercitată în mod liber, independent şi individual, iar în sectorul public – deţinând, după caz, statutul de funcţionar public sau alte funcţii, în condiţiile reglementate de legislaţia din domeniu, de regulamentele de organizare şi funcţionare sau de statutele instituţiilor respective.
Articolul 171. Activităţile desfăşurate de arhitecţi şi inginerii în construcţii atestaţi
Arhitecţii atestaţi şi inginerii în construcţii atestaţi sunt în drept să desfăşoare următoarele activităţi:
a) proiectarea unor noi construcţii; proiectarea lucrărilor de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere şi de reparaţii capitale la construcţiile existente, inclusiv la instalaţiile aferente acestora; proiectarea intervenţiilor asupra monumentelor istorice, inclusiv asupra instalaţiilor aferente, şi în zonele de protecţie ale acestora;
b) coordonarea generală a elaborării documentaţiei de proiect, în calitate de administrator al proiectului de construcţii;
c) urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor;
d) verificarea tehnică a documentaţiei de proiect, în calitate de verificator de proiecte atestat, potrivit cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor;
e) controlul şi urmărirea asigurării calităţii lucrărilor de construcţii pe şantier în procesul execuţiei; urmărirea asigurării cerinţelor de protejare a monumentelor istorice în cadrul şantierului de restaurare/reabilitare, în calitate de responsabil tehnic atestat sau de diriginte de şantier atestat ori de reprezentant al Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică;
f) expertizarea tehnică a construcţiilor existente, în calitate de expert tehnic atestat;
g) organizarea fabricării şi furnizării de materiale şi produse pentru construcţii;
h) efectuarea analizelor de laborator şi realizarea încercărilor;
i) efectuarea controlului de stat al calităţii lucrărilor de construcţii. Controlul în cauză se efectuează de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, care are acces liber şi nestingherit pe şantierele ţării în procesul execuţiei lucrărilor;
j)managementul (organizarea şi desfăşurarea) activităţilor de urbanism şi de construcţii în cadrul instituţiilor publice.
Secţiunea a 3-a
Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii
Articolul 172. Instituirea Registrului arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii
(1) Pentru organizarea evidenţei centralizate a arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii se instituie Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii.
(2) Instituirea Registrului arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii ţine de competenţa Guvernului, gestionarea acestuia fiind asigurată de către organul central de specialitate prin intermediul instituţiei din subordine responsabile de implementarea politicilor din domeniu.
(3) În Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii sunt incluşi arhitecţii, urbaniştii şi inginerii în construcţii din ţară, precum şi cei din străinătate care desfăşoară activităţi în domeniul urbanismului şi construcţiilor în Republica Moldova.
(4) În Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii se ţine evidenţa inclusiv a atestărilor, în baza cărora persoanele înscrise în registrul respectiv îşi exercită profesia.
(5) Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate şi se actualizează trimestrial.
Articolul 173. Înregistrarea în Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii
(1) Arhitecţii, urbaniştii şi inginerii în construcţii din domeniul ingineriei civile şi al ingineriei instalaţiilor, conform specializărilor prevăzute la art.168, se înregistrează în Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii.
(2) Arhitecţii, urbaniştii şi inginerii în construcţii, cetăţeni ai altor state, care sunt înregistraţi în Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii, deţin drepturile corespunzătoare în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii Republicii Moldova.
(3) Înregistrarea în Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii se efectuează conform regulamentului aprobat de către Guvern.
Articolul 174. Gestionarea Registrului arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii
(1) Gestionarea Registrului arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii prevede următoarele activităţi:
a) înscrierea, la cerere, a arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii;
b) ţinerea evidenţei la zi a arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor din construcţii;
c) furnizarea către terţi a oricăror informaţii legate de datele înregistrate în Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii;
d) eliberarea gratuită la cererea persoanei înscrise, în mod obligatoriu în formă electronică şi, doar la cererea persoanei respective, pe suport de hârtie, a unui certificat, care să conţină toate datele referitoare la aceasta înregistrate în Registrul arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii.
(2) Arhitecţii, urbaniştii şi inginerii înregistraţi în registrul indicat la alin.(1) nu pot fi excluşi din registrul respectiv, aceştia continuând să rămână înscrişi permanent, însă orice modificare a statutului lor se actualizează, după caz.
Capitolul III
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII
Secţiunea 1
Atribuţiile şi obligaţiile investitorilor
Articolul 175. Atribuţiile investitorilor
(1) Investitorii sunt persoane fizice sau juridice, care finanţează şi realizează investiţii ori intervenţii în timp asupra construcţiilor existente, în sensul prezentului cod, încheie contracte de execuţie a lucrărilor de construcţii, monitorizează îndeplinirea acestora şi preiau construcţia.
(2) Investitorul este responsabil, împreună cu proiectantul, de stabilirea fazelor determinante în documentaţia de proiect, a modului de recepţie a lucrărilor de construcţii, care au ajuns la faze determinante, şi de dispunere a continuării lucrărilor respective, precum şi de implementarea eventualelor măsuri dispuse pentru continuarea lucrărilor, care se stabilesc prin proceduri prevăzute de normativele tehnice în construcţii.
(3) Prin fază determinantă se înţelege etapa tehnologică la care au ajuns lucrările de construcţii, după care execuţia acestora nu poate continua fără o analiză care are la bază anumite concluzii formulate în formă scrisă într-un proces-verbal, semnat de către investitor, proiectant şi executant.
(4) Verificările la fazele determinante nu înlocuiesc şi nu exclud răspunderea factorilor implicaţi în proiectarea şi execuţia construcţiilor, lucrărilor de construcţii.
Articolul 176. Obligaţiile de bază ale investitorilor
(1) Investitorii, indiferent de sursa de finanţare a investiţiei, publică sau privată, sunt responsabili de respectarea actelor normative şi a normativelor tehnice în construcţii, conform sarcinilor care le revin, pe întreaga perioadă de realizare a investiţiilor – concepere, proiectare, execuţie, recepţie la terminarea lucrărilor şi recepţie finală, după caz, şi punere în funcţiune, precum şi de elaborarea şi/sau obţinerea documentaţiei iniţiale pentru proiectare.
(2) Investitorul are următoarele obligaţii:
a) stabilirea, în caietele de sarcini, a nivelului de calitate care trebuie realizat prin proiectare şi execuţie, în baza normativelor tehnice în construcţii, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate;
b) obţinerea certificatului de urbanism pentru proiectare, în cazurile prevăzute de lege, a avizelor de racordare la reţelele edilitare (inginereşti) şi a autorizaţiei de construire sau de desfiinţare, precum şi depunerea la Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică a declaraţiei de începere a lucrărilor de construcţii în termen de 10 zile lucrătoare înainte de începerea lucrărilor autorizate;
c) asigurarea verificării documentaţiei de proiect, prin intermediul verificatorilor de proiecte atestaţi, şi înlăturarea neregulilor depistate în urma verificării;
d) efectuarea expertizării documentaţiei de proiect, în caz de necesitate, în limitele prevederilor legislaţiei;
e) asigurarea corespunderii clădirii sau a unei unităţi din clădire cerinţelor minime de performanţă energetică, inclusiv asigurarea certificării performanţei energetice a acestora;
f) asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin intermediul diriginţilor de şantier atestaţi sau al unei întreprinderi în construcţii, care desfăşoară activitate de inginerie şi consultanţă în construcţii, şi al proiectanţilor, pe toată durata execuţiei lucrărilor, care să fie angajaţi de către investitori în bază de contract, conform prevederilor legislaţiei;
g) notificarea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, cu cel puţin 15 zile înainte de data preconizată pentru recepţia lucrărilor ajunse la următoarele faze determinante: trasarea axelor clădirii pe teren, planşeul la cota 0.000 şi planşeul ultimului nivel autorizat. Notificarea constituie temei pentru iniţierea de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, în urma evaluării riscului, a unui control inopinat în condiţiile art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;
h) notificarea autorităţilor administraţiei publice despre recepţia lucrărilor ajunse la fazele determinante: trasarea axelor clădirii pe teren, planşeul la cota 0.000, planşeul ultimului nivel autorizat şi amenajarea terenului;
i) asigurarea confortului şi securităţii vecinătăţilor, ca urmare a execuţiei construcţiei;
j) asigurarea integrităţii fosilelor, monedelor, obiectelor de valoare ori antichităţilor şi a structurilor şi vestigiilor arheologice şi obiectelor de interes geologic, descoperite pe şantier; asigurarea descărcării de sarcina arheologică, în cazul amplasării construcţiei pe terenurile monumentelor istorice şi arheologice şi în zonele cu potenţial arheologic, în conformitate cu legislaţia în domeniu;
k) luarea măsurilor în vederea soluţionării neconformităţilor, a înlăturării neajunsurilor şi defectelor apărute în procesul execuţiei lucrărilor, precum şi a deficienţelor documentaţiei de proiect;
l) asigurarea recepţiei lucrărilor de construcţii şi verificarea înlăturării neajunsurilor şi defectelor până la expirarea termenului de garanţie;
m) întocmirea, completarea şi păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei, inclusiv în formă electronică;
n) asigurarea expertizării construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi în situaţiile în care la construcţiile respective se execută lucrări de natură să afecteze structura de rezistenţă a acestora;
o) punerea la dispoziţia executantului a:
– întregii documentaţii necesare pentru execuţia lucrărilor de construcţii, în două exemplare şi în termenele stabilite în contract;
– amplasamentului lucrărilor, liber de orice sarcină, cu excepţia devierilor de reţele şi altor lucrări subterane, prevăzute de documentaţia de proiect;
– suprafeţei de teren pentru depozitarea materialelor şi produselor pentru construcţii şi pentru organizarea şantierului;
– căilor de acces pentru vehicule şi a branşamentelor/racordurilor la reţelele edilitare (inginereşti) – apă şi canalizare, energie electrică şi termică, gaze naturale etc., până la limitele amplasamentului şantierului;
– locului, cu indicarea distanţei, pentru transportarea şi depozitarea stratului fertil, potenţial fertil şi a solului mineral;
– depozitului de pământ (nisip), autorizat pentru umpluturi şi ramblee;
p) trasarea axelor principale, a bornelor de referinţă a căilor de acces şi a limitelor terenului pus la dispoziţia executantului, precum şi a cotelor de nivel în imediata apropiere a terenului;
q) verificarea şi măsurarea lucrărilor care devin ascunse în cel mult 3 zile lucrătoare de la notificarea executantului;
r) indicarea locului, autorizat conform legislaţiei de mediu, şi a distanţei pentru transportarea deşeurilor rezultate din execuţia construcţiei;
s) obţinerea autorizaţiilor de desfiinţare pentru construcţiile existente, situate pe amplasamentul şantierului, şi soluţionarea problemelor ce ţin de desfiinţarea acestora;
t) actualizarea proiectului de execuţie.
(3) Investitorul are dreptul să emită dispoziţii de şantier privind execuţia lucrărilor de construcţii, care sunt obligatorii pentru executanţi. Dispoziţiile de şantier se emit în formă scrisă şi se înregistrează în Cartea tehnică a construcţiei. În cazul în care dispoziţiile de şantier vizează modificarea documentaţiei de proiect, acestea se coordonează în scris cu autorul proiectului.
(4) Investitorul poartă răspundere integrală pentru exactitatea documentelor şi a oricăror alte informaţii furnizate executanţilor, precum şi pentru dispoziţiile de şantier.
(5) În cazul în care investitorul îşi deleagă atribuţiile unei întreprinderi în construcţii care desfăşoară activitate de inginerie şi consultanţă în construcţii, asupra acesteia se extind prevederile prezentului cod.
[Art.176 completat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 177. Obligaţiile investitorului cu privire la proiectarea construcţiilor
Investitorul, persoană fizică sau juridică, care finanţează elaborarea documentaţiei de proiect poartă răspundere pentru îndeplinirea următoarelor obligaţii:
a) obţinerea certificatului de urbanism informativ şi a certificatului de urbanism pentru proiectare, în cazurile prevăzute de lege, şi a avizelor de racordare la reţele edilitare (inginereşti); obţinerea avizelor geotehnice corespunzătoare pentru elaborarea documentaţiei de proiect;
b) stabilirea, împreună cu proiectantul, a etapelor de proiectare;
c) elaborarea şi aprobarea caietului de sarcini pentru proiectare;
d) încheierea contractelor de servicii de proiectare, de verificare şi/sau de expertizare, care să includă, în mod obligatoriu:
– elaborarea studiilor necesare proiectării;
– elaborarea documentaţiei de proiect, cu asigurarea respectării cerinţelor fundamentale;
– asigurarea certificării viitoarei performanţe energetice a clădirilor sau unităţilor de clădire;
– monitorizarea aplicării documentaţiei de proiect în procesul de execuţie a lucrărilor de construcţii;
e) respectarea legislaţiei, a documentaţiei de urbanism, a certificatului de urbanism, a autorizaţiei de construire şi a normativelor tehnice în construcţii, conform sarcinilor ce îi revin, pe toată durata de realizare a investiţiei (concepere, proiectare, execuţie, recepţie şi punere în funcţiune), indiferent de sursa de finanţare a investiţiei, publică sau privată.
Secţiunea a 2-a
Obligaţiile executanţilor
Articolul 178. Obligaţiile de bază ale executanţilor
Executanţii, persoane fizice sau juridice, poartă răspundere pentru îndeplinirea următoarelor obligaţii de bază referitoare la calitatea construcţiilor:
a) începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţiile autorizate în condiţiile prezentului cod şi numai în baza şi în conformitate cu documentaţia de proiect, elaborate şi verificate conform prevederilor prezentului cod;
b) asigurarea unui nivel de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, printr-un sistem propriu de calitate, conceput şi realizat prin intermediul personalului acestora care să includă responsabili tehnici atestaţi;
c) informarea neîntârziată a investitorului despre toate erorile, omisiunile, neajunsurile sau defectele identificate de aceştia în documentaţia de proiect sau în caietul de sarcini pentru execuţie în procesul execuţiei lucrărilor în vederea soluţionării acestora;
d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor care devin ascunse sau au ajuns la faze determinante şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării verificării respective, în scopul obţinerii acordului privind continuarea execuţiei lucrărilor;
e) soluţionarea neconformităţilor şi a neconcordanţelor, identificate la etapele de execuţie, numai în baza soluţiilor stabilite de proiectant, cu acordul verificatorului de proiect atestat şi cu notificarea investitorului, în cazul în care, în procesul execuţiei lucrărilor, se confruntă cu obstacole sau cu dificultăţi materiale, altele decât condiţiile climaterice pe şantier;
f) utilizarea, la execuţia lucrărilor, numai a materialelor şi produselor pentru construcţii şi a procedeelor prevăzute de proiectul de execuţie, care să dispună de certificate de conformitate sau pentru care există evaluare tehnică şi care conduc la realizarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, precum şi gestionarea probelor-martor;
g) înlocuirea materialelor şi produselor pentru construcţii şi a procedeelor, prevăzute de proiectul de execuţie, cu altele numai în baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
h) întocmirea documentaţiei necesare pentru completarea capitolului B al Cărţii tehnice a construcţiei;
i) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică în cazul producerii unor accidente tehnice în procesul execuţiei lucrărilor;
j) pregătirea şi prezentarea pentru recepţie numai a construcţiilor care corespund cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor şi pentru care sunt predate investitorului documentele necesare întocmirii Cărţii tehnice a construcţiei, prevăzute la capitolul B din aceasta;
k) respectarea documentaţiei de proiect şi a normativelor tehnice în construcţii pentru realizarea unui nivelul de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, precum şi la execuţia lucrărilor şi la înlăturarea tuturor neajunsurilor şi defectelor ascunse, în strictă conformitate cu prevederile contractului;
l) asigurarea realizării, în termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;
m) înlăturarea, pe proprie cheltuială, a neajunsurilor şi defectelor din punctul de vedere al calităţii, apărute din vina acestora, atât în perioada de execuţie a construcţiei, cât şi pe durata termenului de garanţie, stabilit conform prevederilor prezentului cod;
n) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea iniţială a acestora, după terminarea execuţiei lucrărilor de construcţii;
o) asigurarea conformităţii, stabilităţii şi siguranţei tuturor activităţilor pe şantier, precum şi asigurarea măsurilor pentru siguranţa persoanelor, a căror prezenţă pe şantier este autorizată; menţinerea şantierului, atât timp, cât acesta este sub controlul executanţilor, şi a lucrărilor, atât timp, cât acestea nu sunt finalizate şi recepţionate de investitor, în ordinea necesară evitării pericolelor pentru persoanele respective;
p) întreprinderea acţiunilor necesare pentru protecţia mediului în cadrul şantierului şi în afara acestuia, precum şi a celor necesare pentru evitarea oricăror pagube sau disconfort, provocate persoanelor, proprietăţii etc., rezultate din poluare, zgomot etc.;
q) execuţia lucrărilor şi înlăturarea neajunsurilor şi defectelor ascunse, astfel încât să nu fie afectate inutil sau peste măsură confortul populaţiei sau căile de acces, să nu fie folosite şi ocupate drumurile publice sau private, care deservesc proprietăţile aflate în posesia investitorului sau a altor persoane;
r) prezentarea spre aprobare investitorului, în termenul indicat în contract, a graficului de execuţie a lucrărilor şi a notei privind descrierea generală a procedeelor, măsurilor şi metodelor de execuţie a lucrărilor;
s) sesizarea Agenţiei Naţionale Arheologice, în termen de 24 de ore, în cazul descoperirii pe şantier a fosilelor, mormintelor, monedelor, obiectelor de valoare, a vestigiilor de construcţii vechi (pivniţe, tuneluri, fundaţii etc.);
t) respectarea zonelor de protecţie ale reţelelor electrice, ale reţelelor termice şi ale reţelelor de gaze naturale;
u) dotarea cu reţele edilitare (inginereşti) interioare şi racordarea la reţelele edilitare (inginereşti) gestionate de operatorii de sistem.
Articolul 179. Obligaţiile executanţilor privind apărarea împotriva incendiilor
(1) Executanţii lucrărilor de construcţii, lucrărilor de montare a instalaţiilor şi echipamentelor sunt obligaţi:
a) să realizeze, integral şi în termen, măsurile de apărare împotriva incendiilor indicate în proiecte, cu respectarea condiţiilor de calitate prevăzute de prezentul cod;
b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor necesare pe durata efectuării încercărilor şi rodajelor mecanice;
c) să aducă în stare de funcţionare instalaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor, prevăzute de documentaţia de execuţie, înainte de data recepţiei construcţiilor, amenajărilor sau instalaţiilor tehnologice pe care le-au realizat.
(2) În cadrul lucrărilor de amenajare la construcţiile existente, în cazul în care, în mod justificat, nu pot fi îndeplinite unele cerinţe ale reglementărilor privind siguranţa la foc, se iau măsuri suplimentare de apărare împotriva incendiilor, însoţite de argumentări tehnice, de calcule, de modelări etc. elaborate de către experţi tehnici atestaţi şi coordonate cu comitetul tehnic specializat pentru reglementarea tehnică în construcţii pe domeniul vizat.
Secţiunea a 3-a
Controlul calităţii lucrărilor de construcţii
de către investitor
Articolul 180. Diriginţii de şantier
(1) Investitorul este obligat să efectueze controlul calităţii lucrărilor de construcţii prin intermediul persoanelor specializate, numite diriginţi de şantier.
(2) Diriginţii de şantier sau, după caz, întreprinderile în construcţii care desfăşoară activitate de inginerie şi consultanţă în construcţii sunt angajaţi/contractate direct de către investitor şi asigură, din partea acestuia, controlul calităţii lucrărilor de construcţii, de la data emiterii autorizaţiei de construire şi până la expirarea termenului de garanţie.
(3) Funcţia de diriginte de şantier poate fi deţinută numai de către persoane atestate de comisia de atestare specializată, conform prevederilor prezentului cod şi ale regulamentului respectiv aprobat de către Guvern.
(4) Întreprinderile în construcţii care desfăşoară activitate de inginerie şi consultanţă în construcţii pot realiza atribuţiile de control al calităţii lucrărilor de construcţii numai în cazul în care dispun de diriginţi de şantier atestaţi corespunzător, angajaţi permanent sau pe perioadă determinată prin contract de muncă încheiat în conformitate cu legislaţia muncii.
(5) Diriginţii de şantier atestaţi îşi exercită atribuţiile privind controlul calităţii lucrărilor de construcţii:
a) în perioada anterioară începerii execuţiei lucrărilor de construcţii;
b) în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii;
c) în perioada de recepţie a lucrărilor de construcţii;
d) pe durata termenului de garanţie.
Articolul 181. Obligaţiile dirigintelui de şantier în perioada anterioară începerii execuţiei lucrărilor de construcţii
În exercitarea atribuţiilor de control al calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente construcţiilor, în perioada anterioară începerii execuţiei, dirigintele de şantier atestat are următoarele obligaţii referitoare la calitatea construcţiilor:
a) să verifice existenţa autorizaţiei de construire, corespunderea lucrărilor care urmează a fi executate cu cele indicate în autorizaţia de construire, precum şi respectarea tuturor prevederilor autorizaţiei de construire;
b) să predea executantului amplasamentul lucrărilor de bază, inclusiv reperele de nivelment, axele geodezice, alte elemente de adaptare la teren, şi al celor de organizare a şantierului, informând executantul despre existenţa pe amplasamentul respectiv a reţelelor sau lucrărilor, inclusiv subterane, şi despre acţiunile cu privire la acestea, precum şi măsurile necesare pentru evitarea prejudicierii vecinătăţilor;
c) să participe, împreună cu proiectantul şi cu executantul, la trasarea generală a construcţiei şi la stabilirea bornelor de reper;
d) să cunoască prevederile studiului geotehnic şi/sau a studiului pedologic, după caz, cartograma volumelor de pământ şi să indice locul de depozitare a stratului fertil, precum şi depozitul de pământ (nisip) autorizat pentru umpluturi şi ramblee;
e) să studieze documentaţia de proiect, caietele de sarcini, tehnologiile şi procedurile prevăzute pentru execuţia construcţiilor şi să verifice existenţa tuturor pieselor scrise şi desenate, corelarea acestora, respectarea reglementărilor cu privire la verificarea documentaţiei de proiect de către verificatori de proiecte atestaţi şi existenţa vizei expertului tehnic atestat pe documentaţie, după caz;
f) să verifice dacă prevederile documentaţiei de proiect corespund situaţiei pe şantier şi să sesizeze proiectantul privind eventualele neconcordanţe pentru soluţionarea acestora;
g) să verifice şi să aprobe planul de control al calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii, întocmit de executant;
h) să întocmească propriul plan de control al calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii şi să îl aducă la cunoştinţa executantului;
i) să verifice existenţa şi valabilitatea tuturor avizelor, acordurilor, precum şi a modului de îndeplinire a condiţiilor impuse de acestea în documentaţia de proiect.
Articolul 182. Obligaţiile şi responsabilităţile dirigintelui de şantier în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii
În exercitarea atribuţiilor de control al calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente construcţiilor, în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii, dirigintele de şantier atestat are următoarele obligaţii şi responsabilităţi referitoare la calitatea construcţiilor:
a) să admită execuţia lucrărilor de construcţii numai în baza documentaţiei de proiect, elaborate şi verificate conform prevederilor prezentului cod;
b) să urmărească şi să verifice, pe toată durata execuţiei, calitatea lucrărilor, corespunderea acestora cu proiectul de execuţie, cu normativele tehnice în construcţii, cu prescripţiile tehnice şi dispoziţiile de şantier ale investitorului;
c) să urmărească ca, la terminarea excavaţiilor pentru fundaţie, executantul să întocmească, împreună cu specialistul geotehnician, un proces-verbal prin care să se constate dacă terenul de fundare corespunde cu cel indicat în proiectul de execuţie sau în studiul geotehnic;
d) să verifice şi să semneze, împreună cu proiectantul, procesele-verbale de recepţie a lucrărilor ajunse la faze determinante (prevăzute în anexa nr.15), stabilite de către proiectant, şi să autorizeze continuarea lucrărilor;
e) să verifice şi să semneze, împreună cu proiectantul în cazurile specificate de proiectant, procese-verbale de recepţie a lucrărilor care devin ascunse, întocmite de executant, şi să autorizeze continuarea lucrărilor;
f) să urmărească ca lucrările să fie continuate numai după recepţia lucrărilor care devin ascunse sau ajunse la faze determinante şi să urmărească realizarea eventualelor măsuri dispuse prin procesul-verbal de recepţie;
g) să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a lucrărilor, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele de realizare a construcţiilor;
h) să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectării prevederilor prezentului cod şi să urmărească realizarea, în termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control;
i) să nu permită execuţia lucrărilor de către persoane care nu au fost autorizate conform prevederilor prezentului cod şi să admită la execuţia lucrărilor numai lucrători calificaţi şi care deţin acte ce atestă calificarea acestora, conform nomenclatorului lucrărilor de construcţii aprobat de Guvern;
j) să verifice respectarea legislaţiei cu privire la materialele şi produsele pentru construcţii, respectiv, existenţa documentelor de certificare a calităţii, corespunderea calităţii acestora cu prevederile documentelor de calitate, documentaţiei de proiect, contractelor şi să interzică utilizarea materialelor şi produselor pentru construcţii necorespunzătoare sau fără certificate de conformitate, fără declaraţie de conformitate ori fără evaluare tehnică, în cazul produselor şi procedeelor noi;
k) să transmită către proiectant sesizările proprii şi ale participanţilor la realizarea construcţiei privind neconformităţile identificate în procesul execuţiei acesteia;
l) să sisteze execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care neconformităţile identificate sunt de natură să determine nerealizarea uneia dintre cerinţele fundamentale aplicabile construcţiei respective ori în cazul în care s-au produs defecte grave din punctul de vedere al calităţii lucrărilor de construcţii, cauzate de nerespectarea documentaţiei de proiect, a normativelor tehnice în construcţii, a cărţilor tehnologice şi instrucţiunilor;
m) să permită reluarea lucrărilor prevăzute la lit.k) doar după remedierea neconformităţilor respective în baza soluţiilor elaborate de proiectant şi avizate de verificatorul de proiecte atestat sau în baza soluţiilor elaborate de un expert tehnic atestat;
n) să întocmească şi să completeze, în procesul execuţiei, Cartea tehnică a construcţiei conform art.229 şi să verifice completarea de către executant a capitolului B al Cărţii tehnice a construcţiei, conform prevederilor prezentului cod.
Articolul 183. Obligaţiile şi responsabilităţile dirigintelui de şantier în perioada de recepţie a lucrărilor de construcţii
În exercitarea atribuţiilor de control al calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente construcţiilor, în perioada de recepţie a lucrărilor de construcţii, dirigintele de şantier are următoarele obligaţii şi responsabilităţi referitoare la calitatea construcţiilor:
a) să urmărească ca pentru recepţie să fie admise numai construcţiile, lucrările de construcţii care corespund cerinţelor fundamentale aplicabile, impuse de documentaţia de proiect, şi numai construcţiile pentru care a primit de la executant documentaţia aferentă capitolului B din Cartea tehnică a construcţiei;
b) să controleze realizarea tuturor măsurilor dispuse de comisia de recepţie;
c) să participe la activitatea comisiei de recepţie şi să întocmească procesele-verbale de recepţie a construcţiilor, a lucrărilor de construcţii;
d) să asigure transmiterea proceselor-verbale de recepţie a construcţiilor structurilor specializate ale autorităţilor administraţiei publice locale, conform prevederilor prezentului cod;
e) înainte de recepţia construcţiei, să aducă în ordine toată documentaţia (piesele scrise, desenate, notele de calcul, dispoziţiile de şantier etc.) referitoare la execuţia şi recepţia construcţiei şi să încheie situaţia financiară a lucrărilor pentru stabilirea valorii definitive a investiţiei;
f) să completeze Cartea tehnică a construcţiei cu toate documentele prevăzute de prezentul cod, astfel încât aceasta să reflecte situaţia la zi a construcţiei şi, în acelaşi timp, istoricul realizării acesteia;
g) să predea investitorului sau proprietarului toată documentaţia tehnică şi economică a construcţiei, împreună cu Cartea tehnică a construcţiei.
Articolul 184. Obligaţiile şi responsabilităţile dirigintelui de şantier pe durata termenului de garanţie
Pe durata termenului de garanţie, dirigintele de şantier are următoarele obligaţii şi responsabilităţi referitoare la calitatea construcţiilor:
a) să urmărească realizarea de către factorii implicaţi a observaţiilor, remedierilor şi completărilor, indicate în procesul-verbal de recepţie a construcţiei;
b) să urmărească, comportarea în exploatare a construcţiei şi a instalaţiilor aferente acesteia;
c) să dispună înlăturarea de către executant a tuturor neajunsurilor şi defectelor apărute pe durata termenului de garanţie;
d) să întocmească procese-verbale de înlăturare a neajunsurilor şi a defectelor, pe durata termenului de garanţie;
e) să întocmească procesul-verbal privind expirarea termenului de garanţie după semnarea procesului-verbal de înlăturare a neajunsurilor şi a defectelor.
Articolul 185. Drepturile şi obligaţiile de bază ale dirigintelui de şantier
(1) Dirigintele de şantier are dreptul de a participa, în calitate de reprezentant al investitorului, la toate etapele de edificare a unei construcţii: concepere, proiectare, execuţie şi recepţie a construcţiei, inclusiv pe durata termenului de garanţie, în limitele atribuţiilor stabilite de prevederile prezentului cod şi de contractul încheiat cu investitorul.
(2) Dirigintele de şantier poartă răspundere disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art.181–184, precum şi în cazul neasigurării, din vina acestuia, a realizării unui nivel de calitate al lucrărilor prevăzut de documentaţia de proiect, de caietul de sarcini pentru execuţie, de normativele tehnice în construcţii şi de contractul de antrepriză.
(3) Cheltuielile necesare exercitării obligaţiilor dirigintelui de şantier, prevăzute la art.181–184, se stabilesc în conformitate cu normativele tehnice în construcţii şi se includ în devizul general de cheltuieli al investiţiei respective.
Articolul 186. Soluţionarea litigiilor
(1) Eventualele litigii dintre dirigintele de şantier şi executant referitoare la calitatea lucrărilor de construcţii sunt soluţionate de către un grup de lucru, format din autorul proiectului şi un expert tehnic atestat, contractat de către investitor.
(2) Deciziile grupului de lucru indicat la alin.(1) sunt obligatorii, putând fi contestate la Consiliul de experţi în construcţii, constituit în conformitate cu hotărârea aprobată de către Guvern.
Secţiunea a 4-a
Controlul calităţii lucrărilor de construcţii
de către executanţi
Articolul 187. Responsabilii tehnici
(1) Execuţia tuturor lucrărilor de construcţii şi verificarea calităţii acestora, în mod obligatoriu, se efectuează de către executant, prin intermediul unor persoane specializate, numite responsabili tehnici.
(2) Responsabilii tehnici sunt angajaţi direct de către executantul construcţiei, asigurându-se, din partea acestuia, managementul şi verificarea calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii până la expirarea termenului de garanţie.
(3) Pentru instalaţiile aferente construcţiei şi pentru alte lucrări specifice, executate prin contract de subantrepriză, asigurarea calităţii execuţiei lucrărilor în cauză se efectuează prin responsabilul tehnic pentru lucrările respective, în comun cu responsabilul tehnic pentru întregul obiectiv.
(4) Funcţia de responsabil tehnic poate fi deţinută numai de o persoană atestată de către comisia de atestare specializată, conform prevederilor prezentului cod şi ale regulamentului corespunzător aprobat de către Guvern.
(5) Responsabilul tehnic atestat îşi exercită atribuţiile:
a) în perioada anterioară începerii execuţiei lucrărilor de construcţii;
b) în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii;
c) în perioada de recepţie a lucrărilor de construcţii;
d) pe durata termenului de garanţie.
(6) Responsabilii tehnici atestaţi poartă răspundere, conform atribuţiilor, pentru realizarea unui nivel de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, aferent lucrărilor de construcţii pentru execuţia şi verificarea cărora sunt angajaţi.
Articolul 188. Obligaţiile responsabililor tehnici atestaţi în perioada anterioară începerii execuţiei lucrărilor de construcţii
În perioada anterioară începerii execuţiei lucrărilor de construcţii, responsabilul tehnic atestat are următoarele obligaţii:
a) să verifice deţinerea autorizaţiei de construire de către investitor şi corespunderea lucrărilor care urmează să fie executate cu cele menţionate în autorizaţia respectivă;
b) să preia de la investitor amplasamentul lucrărilor de bază, inclusiv reperele de nivelment, axele geodezice, alte elemente de adaptare la teren, şi al lucrărilor pentru organizarea şantierului;
c) să solicite investitorului informaţii despre:
– existenţa pe amplasament a unor reţele sau lucrări, inclusiv subterane, şi ce se întâmplă cu acestea în procesul de execuţie a lucrărilor de construcţii;
– măsurile pe care trebuie să le ia, pentru evitarea prejudicierii vecinătăţilor;
– locul de depozitare a stratului fertil;
– depozitul de pământ (nisip), autorizat pentru umpluturi şi ramblee;
d) să preia de la investitor branşamentele/racordurile la reţelele edilitare (inginereşti) necesare organizării şantierului;
e) să cunoască temeinic proiectul de execuţie (piesele scrise, desenate, studiul geotehnic, documentaţia organizatorico-economică) şi graficul de execuţie a lucrărilor pe care urmează să le execute şi să le verifice;
f) în cazul în care unele prevederi din documentaţia de proiect nu corespund situaţiei reale de pe şantier, să sesizeze dirigintele de şantier pentru soluţionarea neconcordanţelor;
g) să întocmească un plan propriu de control al calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii şi să-l coordoneze cu dirigintele de şantier;
h) în procesul de verificare a execuţiei lucrărilor de construcţii, să utilizeze instrumente de măsurare şi de control verificate metrologic.
Articolul 189. Obligaţiile responsabililor tehnici atestaţi în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii
În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţii, responsabilul tehnic atestat are următoarele obligaţii:
a) să admită execuţia lucrărilor de construcţii numai în baza documentaţiei de proiect, elaborate şi verificate conform prevederilor prezentului cod;
b) să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a lucrărilor, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi programele de realizare a lucrărilor de construcţii;
c) să completeze şi să ţină evidenţa la zi a documentaţiei aferente capitolului B din Cartea tehnică a construcţiei, împreună cu toate documentele prevăzute de prezentul cod, astfel încât aceasta să reflecte situaţia la zi a construcţiei şi, în acelaşi timp, istoricul realizării acesteia;
d) să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare şi să le creeze condiţii optime de lucru;
e) să sisteze execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s-au produs defecte grave din punctul de vedere al calităţii, ca urmare a abaterilor de la prevederile proiectului de execuţie sau ale normativelor tehnice în construcţii, şi să permită reluarea execuţiei lucrărilor numai după înlăturarea defectelor respective;
f) să urmărească permanent ca execuţia lucrărilor de construcţii şi calitatea acestora să corespundă proiectului de execuţie, normativelor tehnice în construcţii, prescripţiilor tehnice şi dispoziţiilor de şantier ale investitorului sau proiectantului;
g) la terminarea excavaţiilor pentru fundaţie, să întocmească, împreună cu specialistul geotehnician, şi să prezinte spre verificare dirigintelui de şantier atestat un proces-verbal, prin care să se constate dacă terenul de fundare corespunde cu cel indicat în proiectul de execuţie sau în studiul geotehnic şi dacă este posibilă execuţia fundaţiei;
h) să întocmească şi să prezinte spre verificare dirigintelui de şantier procesul-verbal de recepţie a lucrărilor care devin ascunse;
i) să urmărească ca toate materialele şi produsele încorporate în construcţie să dispună de certificate de conformitate, buletine de încercări sau de analize;
j) să urmărească corespunderea calităţilor înscrise în documentele prevăzute la lit.c) din prezentul articol cu prevederile proiectului de execuţie sau, dacă acestea nu sunt indicate în mod expres în documentaţia de proiect – cu prevederile normativelor tehnice în construcţii şi cu standardele aplicabile;
k) să urmărească ca materialele şi produsele sau procedeele noi pentru construcţii să dispună de evaluările tehnice corespunzătoare;
l) la cererea dirigintelui de şantier atestat, în cazul nerespectării prevederilor proiectului de execuţie, pe cheltuială proprie, să sisteze execuţia lucrărilor, să desfacă, să demoleze părţile cu defecte şi/sau să înlăture defectele, cu avizul proiectantului, care va întocmi documentaţia de înlăturare a defectelor în baza unei expertize tehnice, după caz;
m) să sesizeze investitorul asupra neconformităţilor din documentaţia de proiect sau celor identificate în procesul execuţiei lucrărilor, pentru ca acesta să ofere soluţii pentru continuarea execuţiei lucrărilor;
n) să sesizeze dirigintele de şantier şi Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, în termen de 24 de ore, în cazul producerii unor accidente tehnice;
o) să semneze actele de recepţie corespunzătoare, cu sau fără obiecţii, după verificarea şi examinarea lucrărilor executate;
p) să întocmească şi să predea investitorului documentaţia tehnică de execuţie a construcţiei (capitolul B din Cartea tehnică a construcţiei);
q) să sesizeze dirigintele de şantier asupra îndeplinirii condiţiilor pentru efectuarea recepţiei lucrărilor care devin ascunse sau celor ajunse la faze determinante şi să prezinte spre verificare dirigintelui de şantier atestat procesele-verbale de recepţie a lucrărilor ajunse la faze determinante;
r) să continue execuţia lucrărilor numai după efectuarea recepţiei lucrărilor care devin ascunse sau celor ajunse la faze determinante şi numai după executarea eventualelor măsuri dispuse prin procesul-verbal de recepţie.
Articolul 190. Obligaţiile responsabililor tehnici atestaţi în perioada de recepţie a construcţiilor
În exercitarea atribuţiilor de execuţie şi verificare a calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente construcţiilor, în perioada de recepţie a construcţiilor, responsabilii tehnici atestaţi au următoarele obligaţii şi responsabilităţi referitoare la calitatea construcţiilor:
a) să prezinte pentru recepţie doar construcţiile, lucrările de construcţii care corespund cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, impuse de proiectul de execuţie şi de normativele tehnice în construcţii;
b) să prezinte investitorului, înainte de recepţia construcţiei, documentaţia de la capitolul B din Cartea tehnică a construcţiei şi documentele aferente (schemele de execuţie, releveele, certificatele de calitate, certificatele de conformitate, buletinele de încercări, evaluările tehnice, avizele şi certificatele de garanţie pentru utilajele şi echipamentele montate);
c) să execute, în termenele stabilite, remedierile, completările şi măsurile dispuse de comisia de recepţie.
Articolul 191. Obligaţiile responsabililor tehnici atestaţi pe durata termenului de garanţie
Pe durata termenului de garanţie, responsabilul tehnic atestat are următoarele obligaţii şi responsabilităţi referitoare la calitatea construcţiilor:
a) să îndeplinească toate măsurile şi observaţiile dispuse de comisia de recepţie şi să înlăture neajunsurile şi defectele indicate în procesul-verbal de recepţie a construcţiei;
b) să înlăture toate neajunsurile şi defectele apărute pe durata termenului de garanţie.
Capitolul IV
RECEPŢIA CONSTRUCŢIILOR ŞI A INSTALAŢIILOR
AFERENTE ACESTORA
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 192. Prevederi generale privind recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora
(1) Recepţia construcţiilor, inclusiv a instalaţiilor aferente acestora, constituie o acţiune, desfăşurată în baza examinării nemijlocite a lucrărilor de construcţii, de constatare a realizării acestora în conformitate cu proiectul de execuţie verificat, cu autorizaţia de construire, cu normativele tehnice în construcţii şi cu documentele incluse în Cartea tehnică a construcţiei.
(2) Recepţia construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora este o acţiune obligatorie, prin care se constată şi se consemnează, în documente specifice, realizarea lucrărilor de construcţii la nivelurile de calitate proiectate pentru satisfacerea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, precum şi respectarea prevederilor contractuale.
(3) Recepţia construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora se efectuează de către investitor, cu notificarea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, care, la rândul său, notifică inclusiv autoritatea administraţiei publice care a emis autorizaţia de construire. La recepţie pot participa şi alţi specialişti desemnaţi de către investitor, corespunzător categoriei de importanţă a construcţiei, conform prevederilor prezentului cod. În cazul în care construcţia este amplasată pe teren proprietate publică a statului, este notificată, în mod obligatoriu, autoritatea publică centrală cu competenţe de administrare a proprietăţii publice, în corespundere cu prevederile Legii nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, care a emis acordul pentru obţinerea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire.
(4) Recepţia încăperilor încorporate în sau anexate la casele individuale amplasate separat, cuplat sau înşiruit, de tip duplex (triplex) poate fi efectuată separat, dacă proiectul de execuţie prevede aceasta.
(5) Documentaţia de execuţie a construcţiei, împreună cu toate documentele referitoare la realizarea acesteia, este parte componentă a Cărţii tehnice a construcţiei.
(6) Se interzice utilizarea construcţiilor nerecepţionate, precum şi recepţia blocurilor locative/complexelor rezidenţiale fără dotarea acestora cu reţele edilitare (inginereşti) interioare şi/sau fără racordarea reţelelor respective la reţelele edilitare (inginereşti) gestionate de operatorii de sistem.
(7) Face excepţie de la prevederile alin.(6) utilizarea construcţiilor nerecepţionate în calitate de depozite pentru organizarea şantierului.
(8) Pregătirea tehnică a construcţiei pentru recepţie trebuie să corespundă întocmai proiectului de execuţie verificat care a servit drept temei pentru emiterea autorizaţiei de construire. În cazul în care, în procesul execuţiei au fost aprobate normative tehnice noi sau au fost modificate cele existente, beneficiarul/investitorul, împreună cu autorul proiectului, analizează oportunitatea operării modificărilor/actualizărilor corespunzătoare în documentaţia de proiect, inclusiv cea de deviz.
(9) La obiectivele finanţate din contul mijloacelor bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale fondului rutier, ale bugetelor de asigurări sociale, ale fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă în medicină, ale fondurilor speciale, ale creditelor acordate cu garanţia statului, precum şi al mijloacelor instituţiilor şi întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni, în capitalul social al cărora partea majoritară o constituie cota statului, şi în cazul în care obiectivul reconstruit este un bun proprietate publică, dar este reconstruit în cadrul unui parteneriat public-privat sau din investiţii private, recepţia construcţiei se efectuează în două etape:
a) recepţia la terminarea lucrărilor;
b) recepţia finală.
(10) Perioada de la recepţia la terminarea lucrărilor şi până la recepţia finală nu poate fi mai mare de un an. Termenul de un an poate fi prelungit doar din motive argumentate, precum prezenţa unor evenimente în afara controlului, a unor obiective complexe, executate pe tranşe, sau a unor litigii de judecată.
(11) Între recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală, organul abilitat cu funcţie de control în domeniul construcţiilor efectuează controlul volumului şi costului lucrărilor de construcţii.
(12) Recepţia la obiectivele finanţate din surse financiare private se efectuează într-o singură etapă.
(13) Prevederile prezentului articol se aplică inclusiv în cazul construcţiilor la cheie şi al construcţiilor gata de ocupare.
Articolul 193. Actele de recepţie a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora
(1) Recepţia construcţiilor, inclusiv a instalaţiilor aferente acestora, constituie o parte componentă a sistemului calităţii în construcţii, reprezentând actul cu formă de proces-verbal de recepţie, semnat de către comisia de recepţie respectivă, prin care investitorul declară că acceptă şi preia o construcţie finisată şi instalaţiile aferente acesteia, cu sau fără obiecţii, şi că aceasta poate fi utilizată conform destinaţiei.
(2) Prin actul de recepţie a construcţiei, inclusiv a instalaţiilor aferente acesteia, se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile potrivit prevederilor contractului, ale proiectului de execuţie verificat şi ale autorizaţiei de construire.
Articolul 194. Construcţiile şi instalaţiile aferente acestora supuse recepţiei
(1) Sunt supuse procedurii de recepţie:
a) construcţiile noi, de orice categorie, şi instalaţiile aferente acestora;
b) intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente, precum sunt:
– lucrările de consolidare a construcţiei;
– lucrările de modificare, de modernizare şi de extindere a construcţiei;
– lucrările de reparaţii capitale a construcţiei;
– lucrările de intervenţie asupra monumentelor istorice (conservare, restaurare şi reabilitare).
(2) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra lucrărilor de întreţinere, de remediere şi de reparaţii curente a construcţiilor, inclusiv a drumurilor.
Articolul 195. Responsabilii de organizarea recepţiei construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora
Responsabili de organizarea recepţiei construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora sunt investitorii, indiferent de sursa de finanţare, de forma de proprietate sau de destinaţia construcţiei.
Secţiunea a 2-a
Procedura de recepţie a construcţiilor
şi instalaţiilor aferente acestora
Subsecţiunea 1
Recepţia la terminarea lucrărilor
Articolul 196. Notificarea datei terminării lucrărilor
Executantul construcţiei şi al instalaţiilor aferente acestora este obligat să notifice investitorul cu privire la data terminării tuturor lucrărilor de construcţii prevăzute în contract printr-un document scris, lucrări confirmate de dirigintele de şantier prin aplicarea semnăturii în documentul în cauză.
Articolul 197. Comisia de recepţie a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia la terminarea lucrărilor
(1) Comisia de recepţie a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia la terminarea lucrărilor (în continuare – comisia de recepţie) este desemnată de către investitor în cel mult 10 zile de la data notificării terminării lucrărilor de către executantul construcţiei.
(2) Comisia de recepţie se formează din cel puţin 5 membri, specialişti atestaţi în domeniu, în calitate de preşedinte al comisiei de recepţie fiind desemnat reprezentantul investitorului.
(3) În cadrul comisiei de recepţie participă, în mod obligatoriu:
a) reprezentantul investitorului – responsabil de exploatarea construcţiei respective;
b) reprezentantul organului central de specialitate responsabil de protejarea patrimoniului cultural – în cazul intervenţiilor asupra monumentelor istorice sau al execuţiei construcţiilor în zonele de protecţie ale monumentelor istorice;
c) responsabilul tehnic care reprezintă interesele executantului;
d) reprezentantul autorităţii competente pentru protecţia mediului – pentru obiectivele cu impact semnificativ asupra mediului indicate în anexele nr.1 şi nr.2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
(4) Pentru construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordinele Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, comisia de recepţie este desemnată de către organele acestora.
(5) În cadrul comisiei de recepţie pot participa şi alţi membri, desemnaţi de către investitor, în corespundere cu categoria de importanţă a construcţiei.
(6) La recepţia unităţilor de cogenerare şi a reţelelor electrice de transport se includ şi specialişti din cadrul organului supravegherii energetice de stat.
(7) Pentru construcţiile de importanţă excepţională (categoria A), stabilite conform art.128, având în vedere nivelul de risc sub aspectul siguranţei, destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac obiectul recepţiei, comisia de recepţie se formează din cel puţin 7 membri, care sunt specialişti atestaţi în domeniul relevant.
(8) Pentru construcţiile de importanţă redusă, stabilite conform anexei nr.10, comisia de recepţie se formează din 3 membri, specialişti atestaţi în domeniu, cu excepţia obiectivelor finanţate din contul mijloacelor bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale fondului rutier, ale bugetelor de asigurări sociale, ale fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă în medicină, ale fondurilor speciale, ale creditelor acordate cu garanţia statului, precum şi al mijloacelor instituţiilor şi întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni, în capitalul social al cărora partea majoritară o constituie cota statului, şi cu excepţia cazului în care obiectivul reconstruit este un bun proprietate publică, dar este reconstruit în cadrul unui parteneriat public-privat sau din investiţii private, care se recepţionează în conformitate cu prevederile art.192 alin.(9).
(9) Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică participă la recepţia următoarelor categorii de construcţii:
a) obiectivele finanţate din contul mijloacelor bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale fondului rutier, ale bugetelor de asigurări sociale, ale fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă în medicină, ale fondurilor speciale, ale creditelor acordate cu garanţia statului, precum şi din contul mijloacelor instituţiilor şi întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni, în capitalul social al cărora partea majoritară o constituie cota statului, şi în cazul în care obiectivul reconstruit este un bun proprietate publică, dar este reconstruit în cadrul unui parteneriat public-privat sau din investiţii private;
b) clădiri cu menire social-culturală şi comercială cu mai mult de cinci etaje;
c) blocuri locative, cămine, hotele şi instituţii rezidenţiale sau de plasament temporar, cu mai mult de cinci etaje.
(10) În cazurile prevăzute la alin.(9), investitorul depune la Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, semnat de către membrii comisiei de recepţie şi însoţit de Cartea tehnică a construcţiei, pentru expunerea concluziei în procesul-verbal. Inspectoratul, în termen de 30 de zile, îşi expune concluzia pozitivă în procesul-verbal sau, în cazul identificării neconformităţilor, refuză expunerea concluziei pozitive în procesul-verbal respectiv şi notifică solicitantul, în termen de 30 de zile, cu privire la neconformităţile identificate, cu referinţe la normativele tehnice în construcţii relevante. Dacă neconformităţile identificate pot fi înlăturate până la recepţia finală, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică expune în procesul-verbal o concluzie pozitivă condiţionată, iar investitorul este obligat să respecte obiecţiile Inspectoratului.
(11) În scopul examinării contravenţiei cu privire la depăşirea perioadei stabilite de lege pentru expunerea concluziei de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, investitorul expediază, prin poştă cu scrisoare recomandată, în adresa Centrului Naţional Anticorupţie, o notificare în care declară, pe propria răspundere, faptul că nu a primit, în termenul legal, de la Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică concluzia şi nici refuzul oficial de expunere a acesteia, precum şi că termenul de eliberare nu a fost suspendat sau suspendarea este ori a devenit nulă.
(12) Decizia Inspectoratului naţional pentru supraveghere tehnică privind refuzul expunerii concluziei sau privind suspendarea expunerii concluziei se remite solicitantului, în termen de 30 de zile din data recepţionării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, semnat de către membrii comisiei de recepţie şi însoţit de Cartea tehnică a construcţiei, pentru expunerea concluziei, în care se indică motivele argumentate cu referinţe exprese la normele care au servit drept temei pentru refuz sau suspendare.
(13) Pentru construcţiile din cadrul obiectivelor misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova, comisia de recepţie este desemnată de către organul central de specialitate în domeniul politicii externe.
[Art.197 completat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 198. Procedura de recepţie a construcţiei
(1) Investitorul are obligaţia de a stabili data începerii procedurii de recepţie a construcţiei în cel mult 15 zile de la data notificării terminării lucrărilor de către executantul construcţiei şi comunică data stabilită:
a) membrilor comisiei de recepţie a construcţiei;
b) executantului lucrărilor de construcţii;
c) proiectantului care a elaborat documentaţia de proiect, care va întocmi un aviz cu privire la modul în care au fost executate lucrările de construcţii.
(2) La recepţia lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente construcţiilor, la solicitarea autorităţilor publice, persoanelor fizice şi juridice, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă emite aviz consultativ privind respectarea normelor şi regulilor de apărare împotriva incendiilor.
Articolul 199. Constatările anterioare recepţiei construcţiei
(1) Autorul proiectului, în cadrul monitorizării aplicării documentaţiei de proiect în procesul de execuţie a lucrărilor de construcţii, efectuează constatări şi înscrieri în Cartea tehnică a construcţiei, referitoare la respectarea prevederilor proiectului de execuţie, detaliind, după caz, modificările aduse documentaţiei de proiect iniţiale şi motivele deciziilor respective, precum şi alte informaţii relevante.
(2) Cartea tehnică a construcţiei trebuie completată integral conform cerinţelor în vigoare şi include obiecţiile formulate în cadrul supravegherii de autor, inclusiv abaterile de la documentaţia de proiect, dacă au fost constatate, precum şi însemnările privind înlăturarea neajunsurilor şi defectelor sau privind acceptarea propunerilor în procesul execuţiei lucrărilor.
(3) În anexa la Cartea tehnică a construcţiei, care este parte componentă a acesteia, sunt efectuate constatări şi înscrieri privind modul în care construcţia finisată respectă prevederile proiectului de execuţie, inclusiv modificările efectuate în procesul execuţiei, şi prevederile contractului, precum şi privind calitatea execuţiei construcţiei, de către următoarele organe teritoriale de control:
a) subdiviziunea teritorială a Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică cu competenţe în domeniul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor;
b) organul teritorial de control al Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică;
c) organul teritorial de control al Inspectoratului pentru Protecţia Mediului – în cazul în care proiectul de execuţie conţine şi compartimentul protecţiei mediului;
d) reprezentantul autorităţii administraţiei publice centrale sau, după caz, locale abilitate cu protejarea patrimoniului cultural – în cazul intervenţiilor asupra monumentelor istorice;
e) autorul proiectului.
(4) În cazul în care organele teritoriale de control, prevăzute la alin.(3), nu au efectuat constatări şi înscrieri în Cartea tehnică a construcţiei, acestea aplică semnătura în anexa la Cartea tehnică a construcţiei, fapt care confirmă lipsa obiecţiilor din partea acestora. Lipsa obiecţiilor trebuie motivată în formă scrisă în anexa la Cartea tehnică a construcţiei.
(5) În cazul construcţiilor civile, investitorul prezintă comisiei de recepţie certificatul despre rezultatul inspectării construcţiei, eliberat, pe cheltuiala investitorului, de către structurile teritoriale ale Agenţiei Servicii Publice în modul stabilit, la solicitare, sau de către întreprinderile de stat şi private care au ingineri cadastrali certificaţi.
Articolul 200. Recepţia clădirilor aglomerate
(1) La recepţia clădirilor cu înălţimea de peste 28 metri, care dispun de încăperi aglomerate cu capacitatea pentru mai mult de 150 de persoane, la recepţia hotelurilor, a spitalelor, a centrelor de zi, a instituţiilor rezidenţiale sau de plasament temporar, a instituţiilor de învăţământ preşcolar şi primar sau a altor clădiri, destinate persoanelor care nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligaţi să includă în comisiile de recepţie şi o persoană desemnată de organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor, participarea căreia este solicitată, în formă scrisă, de către investitor cu cel puţin 15 zile înainte de data recepţiei construcţiei.
(2) Numele persoanei desemnate conform alin.(1) este comunicat investitorului de către organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor, în formă scrisă, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data recepţionării solicitării.
(3) În procesul-verbal de recepţie a construcţiei este consemnată realizarea măsurilor prevăzute de documentaţia de execuţie din punctul de vedere al prevenirii şi al stingerii incendiilor, fără care recepţia nu poate fi admisă.
Articolul 201. Recepţia lucrărilor de intervenţii asupra monumentelor istorice
(1) La recepţia lucrărilor de intervenţii asupra monumentelor istorice, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, investitorii sunt obligaţi să includă în comisiile de recepţie reprezentantul organului central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural, participarea căruia este solicitată, în formă scrisă, de către investitor cu cel puţin 15 zile înainte de data recepţiei construcţiei.
(2) Numele persoanei desemnate conform alin.(1) este comunicat investitorului de către organul central de specialitate responsabil de domeniul patrimoniului cultural, în formă scrisă, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data recepţionării solicitării.
Articolul 202. Notificarea termenelor de recepţie a construcţiilor
(1) În cazul în care investitorul nu stabileşte, în urma notificării primite de la executantul construcţiei, o dată pentru efectuarea recepţiei construcţiei în termenul prevăzut la art.198 sau în cazul în care, la data stabilită, nu se prezintă la locul recepţiei construcţiei, direct sau prin împuternicit, executantul reînnoieşte cererea pentru fixarea unei noi date de recepţie a construcţiei, conform prevederilor art.198. Data stabilită de către investitor nu trebuie să depăşească 30 de zile din data recepţionării notificării.
(2) Dacă nici până la expirarea celui de-al doilea termen investitorul nu stabileşte data recepţiei construcţiei sau dacă comisia de recepţie nu se prezintă la data fixată, direct sau prin împuterniciţi, în cel mult 12 zile de la expirarea celui deal doilea termen executantul construcţiei stabileşte o nouă dată de recepţie a construcţiei şi notifică investitorului, în cel mult 3 zile, termenul fixat.
(3) Dacă investitorul, prin comisia de recepţie, nu se prezintă la data fixată şi nici nu a convenit cu executantul construcţiei, înainte de data fixată de acesta conform prevederilor alin.(2), asupra altui termen pentru recepţia construcţiei, executantul notifică investitorului, în formă scrisă, ultimul termen de convocare a comisiei de recepţie.
(4) Investitorul poartă răspundere pentru acoperirea tuturor prejudiciilor produse prin neconvocarea comisiei de recepţie.
Articolul 203. Comisia de recepţie
(1) Comisia de recepţie se întruneşte la data, ora şi locul fixate, iar preşedintele acesteia, numit conform art.197, stabileşte programul conform căruia se va efectua recepţia construcţiei.
(2) Comisia de recepţie activează în componenţă deplină şi în termenul stabilit de preşedintele acesteia. Hotărârea comisiei este adoptată prin semnarea, nemijlocit la construcţie, a procesului-verbal de recepţie a construcţiei de către toţi membrii acesteia.
Articolul 204. Soluţionarea divergenţelor în cadrul comisiei de recepţie a construcţiei
(1) În cazul apariţiei unor divergenţe în urma cărora unii membri ai comisiei de recepţie refuză semnarea procesului-verbal de recepţie a construcţiei, având motive argumentate, preşedintele comisiei respective sistează recepţia construcţiei până la soluţionarea divergenţelor.
(2) Pentru soluţionarea divergenţelor, preşedintele comisiei de recepţie apelează, în funcţie de natura divergenţelor, la autorul proiectului ori la un expert tehnic atestat, care prezintă, în formă scrisă, o concluzie privind soluţionarea divergenţelor.
Articolul 205. Verificările comisiei de recepţie
(1) Comisia de recepţie examinează, în mod obligatoriu:
a) respectarea prevederilor autorizaţiei de construire, precum şi constatările, prescripţiile şi condiţiile de execuţie impuse de organele de control;
b) execuţia lucrărilor conform prevederilor contractului, ale proiectului de execuţie şi ale normativelor tehnice în construcţii, cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor prevăzute de prezentul cod;
c) constatările şi observaţiile autorului proiectului, prevăzute la art.199 alin.(1), din Cartea tehnică a construcţiei;
d) constatările, observaţiile, prescripţiile şi condiţiile de execuţie impuse de organele de control, prevăzute la art.199 alin.(3);
e) terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor şi executant şi în documentaţia anexată la contract;
f) încercările şi testările instalaţiilor tehnologice privind funcţionarea acestora la parametrii prevăzuţi de documentaţia de proiect;
g) documentele incluse în Cartea tehnică a construcţiei;
h) valoarea declarată a investiţiei;
i) notificarea şi participarea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică la recepţia lucrărilor ajunse la faze determinante, prevăzute la art.176 alin.(2) lit.f).
(2) În cadrul recepţiei, inclusiv al recepţiei finale, în cazuri argumentate, în care există dubii asupra înscrierilor din documentele Cărţii tehnice a construcţiei sau există unele defecte şi/sau deteriorări, având cauze neidentificabile, comisia de recepţie solicită efectuarea expertizelor, încercărilor, probelor şi testelor suplimentare, precum şi alte documente.
(3) Efectuarea expertizelor, încercărilor, probelor şi testelor prevăzute la alin.(2) este achitată de către investitor, iar de către partea responsabilă de admiterea acestor defecte sau deteriorări – după constatarea acestui fapt.
(4) În cazul în care se constată că solicitarea efectuării expertizelor, încercărilor, probelor sau testelor, conform alin.(2), a fost abuzivă şi neîntemeiată, membrii comisiei poartă răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz, în limita competenţelor şi atribuţiilor acestora.
(5) Verificarea şi examinarea construcţiei se efectuează, în toate cazurile, prin cercetarea vizuală a construcţiei şi analizarea documentelor prezentate.
(6) Comisia de recepţie a obiectivelor finanţate din surse financiare private solicită pentru examinare doar avizele autorităţilor competente care sunt expres prevăzute de legislaţia în domeniu.
Articolul 206. Concluziile comisiei de recepţie
(1) După finalizarea examinării, comisia de recepţie consemnează observaţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie a construcţiei, care se întocmeşte conform modelului prezentat în anexa nr.12.
(2) Procesul-verbal de recepţie a construcţiei cuprinde, în mod obligatoriu, concluziile privind admiterea, cu sau fără obiecţii, a recepţiei construcţiei, amânarea sau respingerea acesteia.
Articolul 207. Admiterea recepţiei construcţiilor
(1) Comisia de recepţie recomandă admiterea recepţiei construcţiei în cazul în care nu există obiecţii sau cele consemnate nu sunt de natură să afecteze utilizarea construcţiei conform destinaţiei stabilite în proiect.
(2) În cazul în care la admiterea recepţiei sunt consemnate obiecţii, conform alin.(1), în procesul-verbal de recepţie a construcţiei se indică, în mod expres, neajunsurile şi/sau defectele care trebuie înlăturate şi termenele înlăturării acestora.
Articolul 208. Amânarea recepţiei construcţiilor
Comisia de recepţie recomandă amânarea recepţiei construcţiei în cazul în care:
a) constată că unele lucrări, prevăzute de caietul de sarcini pentru execuţie şi de contract, nu sunt executate sau nu sunt finisate;
b) construcţia prezintă neajunsuri şi defecte a căror înlăturare este de durată şi care, dacă nu ar fi înlăturate, ar diminua considerabil utilitatea construcţiei;
c) există, în mod justificat, dubii cu privire la calitatea lucrărilor şi este nevoie de anumite încercări pentru a le clarifica;
d) lipseşte Cartea tehnică a construcţiei sau aceasta este incompletă;
e) nu au fost înlăturate neajunsurile şi defectele constatate de organele teritoriale şi centrale de control, conform prevederilor art.199;
f) construcţia nu respectă cerinţele stabilite la art.61.
Articolul 209. Respingerea recepţiei construcţiilor
(1) Comisia de recepţie recomandă respingerea recepţiei construcţiei dacă se constată neajunsuri şi defecte care nu pot fi înlăturate şi care, prin natura acestora, împiedică realizarea unei sau mai multor cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, caz în care se impune efectuarea expertizelor, reproiectării şi refacerii lucrărilor.
(2) În cazul respingerii recepţiei construcţiei, investitorul sau beneficiarul înaintează reclamaţii pentru recuperarea pagubelor împotriva factorilor implicaţi în execuţia construcţiei, vinovaţi de neajunsurile şi defectele constatate în cadrul recepţiei, conform prevederilor prezentului cod şi ale contractului de antrepriză.
Articolul 210. Absenţa executantului la recepţia construcţiei
(1) Absenţa executantului la recepţia construcţiei nu constituie motiv pentru amânarea şi/sau anularea recepţiei construcţiei.
(2) În cazul în care executantul nu se prezintă la recepţia construcţiei, investitorul solicită asistenţa la recepţie a unui expert tehnic atestat, care nu se află în potenţial conflict de interese, sau, după caz, a unui grup de experţi tehnici atestaţi, care consemnează într-un raport de expertiză, separat de procesul-verbal de recepţie a construcţiei, situaţia de fapt constatată.
(3) Absenţa la recepţia construcţiei a unor persoane sau reprezentanţi convocaţi este consemnată în procesul-verbal de recepţie a construcţiei.
Articolul 211. Procesul-verbal de recepţie a construcţiei
(1) La finalizarea procesului de recepţie a construcţiei, comisia de recepţie consemnează concluziile, obiecţiile şi recomandările în procesul-verbal de recepţie a construcţiei, al cărui model este prevăzut în anexa nr.12.
(2) Preşedintele comisiei de recepţie transmite investitorului, în termen de 5 zile, procesul-verbal de recepţie a construcţiei împreună cu obiecţiile argumentate ale membrilor comisiei de recepţie şi cu referinţele la prevederile actelor normative, precum şi cu recomandările comisiei privind admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei.
(3) În baza procesului-verbal de recepţie a construcţiei, după expunerea concluziei Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, investitorul hotărăşte cu privire la admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei construcţiei şi notifică executantului construcţiei hotărârea sa în cel mult 5 zile, împreună cu un exemplar al procesului-verbal de recepţie a construcţiei.
(4) În cazul în care la admiterea recepţiei construcţiei au fost consemnate obiecţii, în procesul-verbal de recepţie a construcţiei se indică, în mod expres, neconformităţile care trebuie înlăturate.
(5) În situaţia în care comisia de recepţie recomandă amânarea sau respingerea recepţiei, aceasta propune, printr-un aviz preliminar la recepţia construcţiei, măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor şi defectelor constatate.
(6) Procesul-verbal de recepţie a construcţiei se aprobă de către investitor şi conţine, în mod obligatoriu:
a) valoarea declarată a investiţiei, calculată conform actelor de verificare şi datelor din evidenţele contabile;
b) data expirării termenului de garanţie;
c) termenele de înlăturare a neajunsurilor şi defectelor.
(7) Termenele de înlăturare a neajunsurilor şi defectelor sunt convenite cu executantul construcţiei, însă acestea nu pot depăşi 90 de zile de la data recepţiei construcţiei, cu excepţia cazului în care, din cauza condiţiilor climaterice, trebuie fixat alt termen.
(8) În cazul în care executantul construcţiei nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute la alin.(7), după expirarea termenelor convenite, investitorul notifică în acest sens executantul construcţiei şi, dacă acesta nu ia măsuri aferent notificării în cauză, investitorul este în drept să înlăture neajunsurile şi defectele pe cheltuiala şi cu răspunderea executantului vinovat şi să pretindă repararea prejudiciului produs.
(9) Pentru construcţiile de importanţă redusă menţionate la anexa nr.10, procesul-verbal de recepţie se întocmeşte conform modelului din anexa nr.11.
(10) Procesele-verbale se semnează exclusiv prin aplicarea semnăturii electronice. Se admite semnătura olografă pentru membrii comisiei de recepţie a construcţiei doar în cazul clădirilor de locuit, pentru una sau două familii, şi al anexelor gospodăreşti ale acestora, cazuri în care investitorii sunt persoane fizice care nu deţin semnătură electronică.
(11) În cazul proceselor-verbale de recepţie semnate cu semnătură electronică, data recepţiei construcţiei se consideră data la care a fost aplicată ultima semnătură electronică pe procesul-verbal de recepţie a construcţiei respective.
[Art.211 completat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 212. Transmiterea proceselor-verbale de recepţie a construcţiilor
Procesele-verbale de recepţie se întocmesc în 5 exemplare, dintre care un exemplar se păstrează la investitor, iar celelalte se remit, sub responsabilitatea investitorului:
a) executantului;
b) Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică;
c) organului cadastral teritorial;
d) autorităţii administraţiei publice locale.
Articolul 213. Înlăturarea neajunsurilor şi defectelor
(1) Investitorul, la cererea executantului, după înlăturarea neajunsurilor şi defectelor consemnate în anexele la procesul-verbal de recepţie a construcţiei, în termen de 10 zile, perfectează şi semnează un proces-verbal de înlăturare a neajunsurilor şi a defectelor.
(2) În cazul în care, în decurs de 10 zile de la data cererii executantului construcţiei, investitorul nu perfectează procesul-verbal de înlăturare a neajunsurilor şi a defectelor, executantul construcţiei recurge la soluţionarea divergenţelor de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică.
(3) Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, împreună cu investitorul şi executantul, examinează lista neajunsurilor şi defectelor consemnate în anexele la procesul-verbal de recepţie a construcţiei şi întocmeşte un proces-verbal prin care se constată dacă au fost sau nu înlăturate neajunsurile şi defectele.
Articolul 214. Data efectivă a recepţiei construcţiei
(1) Data efectivă a recepţiei construcţiei este data semnării de către comisia de recepţie a procesului-verbal de recepţie a construcţiei, cu sau fără obiecţii.
(2) În cazul admiterii recepţiei şi semnării procesului-verbal de recepţie a construcţiei, construcţia se consideră predată de către executantul construcţiei şi preluată de investitor.
Articolul 215. Solicitări după preluarea construcţiei de către investitor
(1) După admiterea recepţiei construcţiei de către comisia de recepţie, cu sau fără obiecţii, investitorul nu este în drept să emită alte solicitări de remediere a lucrărilor şi să stabilească penalităţi şi diminuări ale costurilor, decât cele consemnate în procesul-verbal de recepţie a construcţiei.
(2) Fac excepţie de la alin.(1) neajunsurile şi defectele ascunse, care sunt identificate în termenul de garanţie, precum şi cele care decurg din execuţia necorespunzătoare a lucrărilor.
Articolul 216. Preluarea de către investitor a unor părţi ale construcţiei
(1) În cazul în care investitorul solicită preluarea unei părţi a construcţiei, înainte de terminarea execuţiei întregii construcţii, prevăzute de contract, se întocmeşte un proces-verbal de predare-primire între executantul construcţiei şi investitor, în care se consemnează starea părţii de construcţie în cauză, măsurile de conservare, precum şi măsurile de asigurare a protecţiei reciproce în cadrul desfăşurării activităţilor între părţi.
(2) Fac excepţie de la alin.(1) neajunsurile şi defectele ascunse, care sunt identificate în termenul de garanţie, precum şi cele care decurg din execuţia necorespunzătoare a lucrărilor.
(3) Pentru partea construcţiei preluată de investitor, termenul de garanţie pentru înlăturarea neajunsurilor şi defectelor, care nu afectează siguranţa construcţiei, începe de la data terminării înlăturării acestora.
Articolul 217. Constatările la preluarea unor părţi ale construcţiei
În cazurile prevăzute la art.216 alin.(1), investitorul poate cere înscrierea în procesul-verbal de recepţie a întregii construcţii a neajunsurilor şi defectelor pe care le-a constatat la predarea-primirea unor părţi ale construcţiei şi le-a consemnat în procesul-verbal de predare-primire a părţilor în cauză.
Articolul 218. Recepţia unor părţi ale construcţiei, specificate în documentaţia de proiect
(1) Recepţia unor părţi ale construcţiei, specificate în documentaţia de proiect, se efectuează conform prevederilor prezentului capitol.
(2) Se consideră drept părţi ale construcţiei tronsoanele şi tranşele, specificate şi separate în proiectul de execuţie a construcţiei de bază, care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) în proiectul de execuţie a construcţiei de bază sunt prevăzute separat tronsoanele ori tranşele respective, împreună cu întregul complex de lucrări aferente;
b) pot funcţiona separat de construcţia de bază, la parametrii proiectaţi, respectând normele de securitate şi de protecţie a muncii;
c) nu au impact negativ asupra execuţiei construcţiei de bază.
Articolul 219. Cheltuielile aferente recepţiei construcţiei
(1) Cheltuielile de orice natură, necesare pentru desfăşurarea activităţii comisiei de recepţie, sunt suportate de către investitor.
(2) Cheltuielile ocazionate de expertize, încercări, probe şi teste, altele decât cele care decurg din prevederile contractuale, sunt suportate de către partea care a iniţiat efectuarea acestora.
(3) În situaţiile în care, în urma rezultatelor nesatisfăcătoare ale expertizelor, încercărilor, probelor şi testelor, se stabileşte vinovăţia unei părţi, cheltuielile respective se acoperă de către partea în cauză.
(4) Cheltuielile pentru efectuarea expertizei tehnice sau cele ocazionate de asistenţa unui expert tehnic atestat sunt suportate de partea care a iniţiat efectuarea expertizei sau convocarea expertului şi, după caz, se acoperă de partea vinovată.
Articolul 220. Arhivarea documentelor
(1) Toate documentele ce ţin de concepţia, proiectarea, execuţia şi recepţia, exploatarea şi postutilizarea construcţiei se depozitează în arhiva investitorului sau a proprietarului, după caz, care are obligaţia de a le păstra pe toată durata de existenţă a construcţiei, stabilită prin documentaţia de proiect.
(2) Prevederile de la alin.(1) se referă şi la persoanele fizice care păstrează documentele menţionate în arhivele personale.
(3) Toate documentele ce ţin de concepţia, proiectarea, execuţia şi recepţia, exploatarea şi postutilizarea construcţiei finanţate de surse financiare publice se depozitează în arhiva de stat.
(4) În cazul reţelelor edilitare (inginereşti) nou-construite, în termen de 30 de zile de la data punerii în funcţiune a acestora, operatorii de sistem prezintă autorităţilor administraţiei publice locale planul topografic de execuţie pentru a fi transpus în materialele topografo-geodezice şi cartografice.
(5) În cazul reţelelor edilitare (inginereşti) exterioare supraterane cu lungimea de până la 5 metri, aflate în limita proprietăţii private, precum şi în cazul celor interioare, indiferent de lungimea acestora, nu este necesară efectuarea ridicării topografice de execuţie.
[Art.220 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Subsecţiunea a 2-a
Recepţia finală
Articolul 221. Organizarea recepţiei finale
Recepţia finală este organizată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei prevăzute la art.192 alin.(10) pentru obiectivele finanţate din contul mijloacelor bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale fondului rutier, ale bugetelor de asigurări sociale, ale fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă în medicină, ale fondurilor speciale, ale creditelor acordate cu garanţia statului, precum şi din contul mijloacelor instituţiilor şi întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni, în capitalul social al cărora partea majoritară o constituie cota statului, şi în cazul în care obiectivul reconstruit este un bun proprietate publică, dar este reconstruit în cadrul unui parteneriat public-privat sau din investiţii private.
Articolul 222. Participanţii la recepţia finală
La recepţia finală participă:
a) investitorul;
b) comisia de recepţie, desemnată de investitor conform art.197;
c) autorul proiectului;
d) executantul.
Articolul 223. Activitatea comisiei de recepţie la recepţia finală
(1) La recepţia finală, comisia de recepţie se întruneşte la data, ora şi locul fixate şi examinează:
a) procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;
b) înlăturarea neajunsurilor şi defectelor constatate în cadrul recepţiei la terminarea lucrărilor;
c) concluzia investitorului privind comportarea în exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora pe durata termenului de garanţie, incluzând neajunsurile şi defectele constatate şi înlăturarea acestora.
(2) Comisia de recepţie poate cere, în cazuri argumentate şi/sau în cazul identificării unor neajunsuri şi defecte, executarea de încercări şi expertize suplimentare.
(3) La terminarea recepţiei finale, comisia de recepţie consemnează observaţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie finală, pe care îl transmite investitorului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere a recepţiei, cu sau fără obiecţii, de amânare sau de respingere a acesteia.
(4) În cazul în care comisia de recepţie recomandă admiterea recepţiei finale cu obiecţii, amânarea sau respingerea acesteia, comisia trebuie să propună măsuri pentru înlăturarea neregulilor constatate.
(5) Comisia de recepţie recomandă respingerea recepţiei finale în cazul în care nu au fost respectate una sau mai multe dintre cerinţele fundamentale.
(6) Construcţia, a cărei recepţie finală a fost respinsă, este adusă în stare de conservare prin efortul şi pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea acesteia este interzisă. În asemenea situaţii, investitorul este în drept să pretindă recuperarea pagubelor de la factorii implicaţi în execuţia construcţiei, vinovaţi de neajunsurile şi defectele constatate în cadrul recepţiei, precum şi repararea prejudiciului care decurge din nefuncţionarea construcţiilor şi/sau a instalaţiilor aferente acestora.
(7) Investitorul hotărăşte admiterea recepţiei finale în baza recomandării comisiei de recepţie şi notifică executantului hotărârea sa în termen de 3 zile lucrătoare de la recepţionarea procesului-verbal de recepţie finală.
(8) Data recepţiei finale este data notificării de către investitor a hotărârii sale privind admiterea acesteia.
Subsecţiunea a 3-a
Recepţia lucrărilor ajunse la faze determinante
Articolul 224. Prevederi generale privind recepţia lucrărilor ajunse la faze determinante
(1) Cu 15 zile înainte de data preconizată pentru recepţia lucrărilor ajunse la faze determinante, investitorul este obligat să notifice Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică recepţia cu privire la lucrările ajunse la următoarele faze determinante: trasarea axelor clădirii pe teren, planşeul la cota 0.000, planşeul ultimului nivel autorizat.
(2) Notificarea indicată la alin.(1) poate fi depusă în formă scrisă la sediul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, expediată prin poştă cu scrisoare recomandată sau expediată în formă electronică.
(3) În cazul în care notificarea se expediază în formă electronică, aceasta trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei stabilite pentru un document electronic.
(4) Notificarea privind recepţia lucrărilor ajunse la faze determinante se întocmeşte conform modelului din anexa nr.14.
(5) Responsabilitatea pentru veridicitatea şi plenitudinea datelor indicate în notificarea indicată la alin.(1) o poartă investitorul.
(6) Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică este obligat să recepţioneze şi să înregistreze neîntârziat notificarea.
(7) În cazul notificării depuse la sediul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, subdiviziunea responsabilă eliberează avizul la notificare, conform modelului din anexa nr.15.
(8) Notificarea în formă electronică expediată la adresa oficială de poştă electronică a Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică se consideră recepţionată la data expedierii acesteia, iar Inspectoratul este obligat să remită avizul la notificarea respectivă, conform modelului din anexa nr.15, la adresa de poştă electronică de la care a fost recepţionată notificarea.
(9) Notificarea expediată prin poştă cu scrisoare recomandată se consideră depusă la data confirmării recepţionării de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică a scrisorii respective.
(10) Notificarea indicată la alin.(1) conţine:
a) denumirea/numele şi prenumele solicitantului, adresa juridică, adresa de poştă electronică, alte date de contact;
b) denumirea construcţiei;
c) adresa construcţiei, numărul cadastral;
d) numărul şi data emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare;
e) numărul şi data emiterii autorizaţiei de construire;
f) denumirea organizaţiei de proiectare;
g) datele autorului proiectului;
h) responsabilul tehnic atestat;
i) dirigintele de şantier atestat;
j) faza determinantă;
k) numele semnatarului, semnătura;
l) ştampila solicitantului, după caz.
(11) Notificarea constituie temei pentru iniţierea de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică a unui control inopinat în condiţiile art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(12) Notificarea nu este obligatorie în cazul caselor individuale cu regimul de înălţime de până la 3 etaje, destinate pentru una sau două familii.
(13) Controlul inopinat, în baza notificării indicate la alin.(1), este obligatoriu, se iniţiază în termen de 15 zile de la recepţionarea notificării şi se efectuează fără plată.
(14) În cazul în care Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică nu a iniţiat un control inopinat în urma notificării indicate la alin.(1) şi/sau nu a întocmit un proces-verbal de control în termen de 15 zile de la data recepţionării notificării, executantul este în drept să continue execuţia lucrărilor până la următoarea fază determinantă pentru care este obligatorie notificarea.
(15) Metodologia de recepţie a lucrărilor ajunse la faze determinante este stabilită de organul central de specialitate prin codul practic în construcţii corespunzător.
Secţiunea a 3-a
Garanţia
Articolul 225. Termenul de garanţie
(1) Termenul de garanţie este de 5 ani şi începe să curgă de la data recepţiei la terminarea lucrărilor, inclusiv în cazul în care recepţia se efectuează în două etape.
(2) Pe durata termenului de garanţie pot apărea neajunsuri şi defecte ale construcţiei sau ale structurii de rezistenţă, rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării acesteia, pe care, la data recepţiei la terminarea lucrărilor şi/sau la data recepţiei finale, investitorul nu le-ar fi putut identifica, însă pe care executantul este obligat să le înlăture, pe cont propriu, din motivul nerespectării clauzelor şi/sau a specificaţiilor contractului ori a prevederilor documentaţiei de proiect şi normativelor tehnice în construcţii aplicabile.
(3) În cazul în care neajunsurile şi defectele identificate pe durata termenului de garanţie nu se înlătură imediat, termenul de garanţie se prelungeşte corespunzător categoriei de importanţă a construcţiei, fapt despre care este notificat executantul cu 28 de zile până la expirarea termenului de garanţie.
(4) Termenul de garanţie poate fi mai mic de 5 ani pentru materialele şi produsele pentru construcţii pentru care uzura naturală, firească, indicată de producător conform standardelor, are un termen mai mic.
Articolul 226. Obligaţii pe durata termenului de garanţie
(1) Pe durata termenului de garanţie, în urma unei notificări transmise de către investitor, executantul construcţiei are obligaţia de a înlătura toate neajunsurile şi defectele apărute în această perioadă din motivul nerespectării prevederilor proiectului de execuţie, a normativelor tehnice în construcţii în vigoare la data recepţiei construcţiei, precum şi a clauzelor contractului, pe cheltuială proprie.
(2) Dacă, în rezultatele expertizei tehnice efectuate la solicitarea investitorului, se constată că neajunsurile şi defectele au apărut pe durata termenului de garanţie din alte motive, independente de executantul construcţiei, iar lucrările au fost executate de către acesta conform prevederilor contractului, costul înlăturării neajunsurilor şi defectelor nu se pune în seama executantului. În acest caz, investitorul suportă cheltuielile respective, cu acoperirea acestora, prin regres, din contul factorilor implicaţi din a căror vină s-au produs neajunsurile şi defectele constatate.
(3) După expirarea termenului de garanţie prevăzut la art.225, investitorul, la cererea executantului construcţiei, în termen de 28 de zile, întocmeşte un proces-verbal cu privire la expirarea termenului de garanţie, în care consemnează faptul că executantul a înlăturat toate neajunsurile şi toate defectele apărute pe durata termenului de garanţie, iar investitorul nu are alte pretenţii.
(4) În cazul în care, în termen de 28 de zile de la data cererii executantului construcţiei, indicate la alin.(3), investitorul nu întocmeşte procesul-verbal cu privire la expirarea termenului de garanţie, fără motive argumentate, se consideră că termenul de garanţie a expirat.
(5) Dacă investitorul pe durata termenului de garanţie nu a făcut nicio solicitare în adresa executantului, se consideră că termenul de garanţie a expirat.
Articolul 227. Garanţia de bună execuţie
(1) Garanţia de bună execuţie se constituie sub formă de garanţie bancară, garanţie financiară sau garanţie prin reţineri succesive, decizia aparţinând beneficiarului. Beneficiarul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, oricând pe parcursul executării contractului de achiziţie publică, în limita prejudiciului cauzat, în cazul în care executantul nu îşi îndeplineşte, din vina sa, obligaţiile asumate prin contract. În cazul executării garanţiei de bună execuţie, parţiale sau totale, executantul are obligaţia de a reîntregi garanţia în cauză reieşind din lucrările rămase de executat.
(2) Garanţia bancară reprezintă angajamentul irevocabil al băncii de a plăti beneficiarului, la cererea acestuia, o sumă de bani în cazul în care executantul nu şi a îndeplinit obligaţiile de a înlătura neajunsurile şi defectele apărute pe durata termenului de garanţie.
(3) Garanţia financiară reprezintă mijloacele băneşti puse la dispoziţia beneficiarului de către executant pe durata termenului de garanţie.
(4) Garanţia de bună execuţie prin reţineri succesive reprezintă alimentarea contului beneficiarului, pe parcursul executării contractului, prin intermediul reţinerilor din plăţile datorate şi cuvenite executantului, până la atingerea sumei stabilite drept garanţie de bună execuţie în documentele de licitaţie.
Articolul 228. Restituirea reţinerilor
(1) Investitorul este obligat să restituie executantului construcţiei reţinerile din plăţile cuvenite acestuia, inclusiv garanţia de bună execuţie, după semnarea şi aprobarea procesului-verbal de recepţie finală, în termen de 21 de zile.
(2) Valoarea reţinerilor din plăţile cuvenite executantului pentru garanţia de bună execuţie se stipulează în contractul de antrepriză, conform legislaţiei privind achiziţiile publice.
Capitolul V
CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 229. Cartea tehnică a construcţiei
(1) Pentru toate construcţiile prevăzute la art.2 este obligatorie întocmirea, completarea şi păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei, conform anexei nr.7, pe toată durata de existenţă a construcţiei.
(2) Cartea tehnică a construcţiei se completează şi se păstrează de către proprietarul sau utilizatorul construcţiei până la etapa de postutilizare a acesteia, iar după etapa de postutilizare, Cartea tehnică a construcţiei se arhivează în modul stabilit, inclusiv în formă electronică.
(3) Cartea tehnică a construcţiei are drept scop reflectarea documentară a etapelor de execuţie a lucrărilor de construcţii şi a exploatării construcţiei, a principalelor caracteristici şi parametri, precum şi evoluţia acestora în perioada exploatării construcţiei.
Articolul 230. Întocmirea Cărţii tehnice a construcţiei
(1) Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către investitor într-un exemplar original, pe suport de hârtie, care, în termen de 3 luni de la recepţia construcţiei, este transpus în formă electronică şi care se predă proprietarului sau utilizatorului construcţiei, aceştia având obligaţia să păstreze şi să completeze Cartea tehnică a construcţiei conform prevederilor art.229 alin.(2).
(2) Capitolele A, B şi C ale Cărţii tehnice a construcţiei se elaborează concomitent cu proiectarea şi execuţia construcţiei şi se definitivează înainte de recepţia construcţiei. Capitolul D se completează în perioada exploatării construcţiei.
(3) La întocmirea Cărţii tehnice a construcţiei, în mod obligatoriu, participă proiectantul, executantul şi investitorul sau proprietarul/utilizatorul construcţiei, conform obligaţiilor acestora.
(4) Obligaţiile investitorului, proiectantului şi executantului construcţiei privind întocmirea Cărţii tehnice a construcţiei sunt:
a) proiectantul construcţiei întocmeşte şi predă investitorului, pe măsura elaborării, însă cel târziu cu 3 zile lucrătoare înainte de data recepţiei construcţiei, documentaţia prevăzută la art.232 (capitolul A);
b) executantul întocmeşte şi predă investitorului, pe măsura elaborării, însă cel târziu cu 3 zile înainte de data recepţiei construcţiei, documentaţia prevăzută la art.233 (capitolul B) şi documentaţia prevăzută la art.234 lit.b)–e) (capitolul C);
c) investitorul, după recepţionarea documentelor de la proiectant, executant şi comisia de recepţie, completează Cartea tehnică a construcţiei cu documentele care ţin de sarcinile acestuia, prevăzute la art.232, le îndosariază, conform prevederilor art.240, şi întocmeşte centralizatorul prevăzut la art.236.
Secţiunea a 2-a
Conţinutul Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 231. Cuprinsul Cărţii tehnice a construcţiei
(1) Cartea tehnică a construcţiei este formată din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea în exploatare a construcţiei, precum şi referitoare la postutilizarea construcţiei, incluzând toate modificările efectuate în procesul exploatării, şi conţine documentaţia de bază şi centralizatorul, cu părţile componente ale acestuia.
(2) Documentaţia de bază a Cărţii tehnice a construcţiei este formată din 4 capitole (A, B, C şi D), care conţin următoarea documentaţie tehnică:
a) Capitolul A – Documentaţia de proiect a construcţiei;
b) Capitolul B – Documentaţia privind execuţia construcţiei;
c) Capitolul C – Documentaţia privind recepţia construcţiei;
d) Capitolul D – Documentaţia privind exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea comportării în exploatare a construcţiei.
(3) Fiecare capitol include borderoul documentaţiei, în care sunt înscrise denumirea documentului, numărul dosarului, numărul de file şi cuprinsul fiecărui dosar.
(4) Centralizatorul Cărţii tehnice a construcţiei conţine fişa de date sintetice a construcţiei, borderoul general al dosarelor documentaţiei de bază şi borderourile cu cuprinsul fiecărui dosar în parte pentru capitolele A, B, C şi D.
Articolul 232. Documentaţia tehnică conţinută în capitolul A al Cărţii tehnice a construcţiei
(1) Capitolul A „Documentaţia de proiect a construcţiei” al Cărţii tehnice a construcţiei conţine:
a) documentele referitoare la caietul de sarcini pentru proiectare, amplasarea construcţiei şi avizele care au stat la baza întocmirii documentaţiei de proiect;
b) documentele privind atribuirea terenului pentru construcţie;
c) studiile şi avizele geotehnice, hidrologice, hidrogeologice, climatologice şi ecologice; documentele privind gradul de intensitate seismică şi de altă natură care au stat la baza proiectării construcţiei;
d) avizele de coordonare şi procesele-verbale de transmitere a documentaţiei de proiect;
e) documentaţia tehnică care se referă la construcţia respectivă (caracteristici, detalii de execuţie pentru elementele structurii de rezistenţă şi pentru celelalte părţi de construcţie care asigură funcţionalitatea şi siguranţa în exploatare, precum şi schemele de instalaţii efectiv realizate, cu toate modificările efectuate de proiectant, executant sau proprietar în procesul execuţiei construcţiei, înscrisul investitorului privind calitatea construcţiei evaluată prin sintagmele „la cheie” sau „gata de ocupare”);
f) breviarele de calcul pe specialităţi (acţiunile, ipotezele de calcul, rezultatele calculelor de dimensionare şi ale verificărilor etc.);
g) documentaţia privind argumentarea modificărilor documentaţiei de proiect, dacă acestea au avut loc, şi a execuţiei acestora;
h) indicarea exactă a diferenţelor faţă de detaliile de execuţie iniţiale, cu precizarea cauzelor care au condus la apariţia diferenţelor în cauză;
i) caietele de sarcini pentru execuţia lucrărilor;
j) instrucţiunile-cadru privind exploatarea construcţiei.
(2) În cazul lipsei documentaţiei de proiect în arhiva instituţiilor şi în cea a autorului de proiect, restabilirea documentaţiei de proiect se efectuează doar pentru construcţiile recepţionate şi aflate în exploatare. Restabilirea documentaţiei de proiect se efectuează de către proiectant, la solicitarea proprietarului construcţiei. În cazul existenţei reglementărilor care stabilesc obligaţia deţinerii documentaţiei de proiect de către entitatea responsabilă de exploatare, în lipsa documentaţiei respective, restabilirea acesteia este pusă în sarcina entităţii respective, în conlucrare cu proiectantul. Proiectantul decide cu privire la necesitatea, precum şi la volumul expertizei tehnice efectuate în scopul restabilirii documentaţiei de proiect. Restabilirea documentaţiei de proiect se efectuează doar în baza normativelor tehnice în construcţii şi a actelor permisive, valabile la etapa proiectării iniţiale a construcţiei. Proiectantul decide asupra necesităţii verificării documentaţiei de proiect restabilite. Documentaţia de proiect restabilită poate servi doar pentru necesităţile tehnice în cadrul exploatării construcţiei.
Articolul 233. Documentaţia tehnică conţinută în capitolul B al Cărţii tehnice a construcţiei
Capitolul B „Documentaţia privind execuţia construcţiei” al Cărţii tehnice a construcţiei conţine:
a) autorizaţia de construire;
b) procesul-verbal de predare a amplasamentului şi a reperelor de nivelment general;
c) procesele-verbale privind trasarea geodezică a amplasamentului şi privind lucrările geodezice efectuate în procesul execuţiei construcţiei;
d) înregistrările de calitate, cu caracter permanent, efectuate în procesul execuţiei lucrărilor, precum şi celelalte documentaţii, întocmite conform prescripţiilor tehnice, prin care se atestă calitatea lucrărilor (rezultatul încercărilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betonare, registrul proceselor-verbale privind lucrările care devin ascunse, notele de constatare ale persoanelor cu atribuţii din cadrul organelor de control, registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier, procesele-verbale ale încercărilor specifice şi speciale etc.);
e) procesele-verbale de recepţie a terenului de fundare, a fundaţiilor şi a structurii de rezistenţă, precum şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor ajunse la faze determinante;
f) procesele-verbale privind montarea instalaţiilor de măsurare, prevăzute prin proiectul de urmărire specială a construcţiilor, după caz, precum şi înscrierile indicilor iniţiali de la care au început măsurătorile;
g) expertizele tehnice, verificările la faţa locului sau cercetările suplimentare efectuate în afara celor prevăzute de prescripţiile tehnice sau caietele de sarcini, necesare ca urmare a unor accidente tehnice produse în procesul execuţiei sau ca urmare a unor greşeli de execuţie;
h) caietele de ataşament, jurnalul principalelor evenimente (inundaţii, cutremure, temperaturi excesive etc.);
i) borderoul de verificare a lucrărilor de construcţii din partea proiectantului;
j) condica de betonare, condica de execuţie a lucrărilor de geodezie, condica de execuţie a lucrărilor specializate şi condica lucrărilor de sudură şi de protecţie împotriva coroziunii îmbinărilor sudate;
k) jurnalul evenimentelor în procesul execuţiei construcţiei;
l) lista releveelor şi a schemelor de execuţie;
m) buletinele de încercări;
n) procesul-verbal de recepţie a utilajului, în urma efectuării încercărilor şi rodajelor;
o) procesele-verbale ale încercărilor conductelor tehnologice, sistemelor şi reţelelor edilitare (inginereşti);
p) hotărârile de sistare a lucrărilor de construcţii, cauzele şi durata sistărilor, executarea sau neexecutarea, în aceste cazuri, a procedurilor de conservare, precum şi modul de verificare a înlăturării cauzelor care au dus la sistarea lucrărilor.
Articolul 234. Documentaţia tehnică conţinută în capitolul C al Cărţii tehnice a construcţiei
Capitolul C „Documentaţia privind recepţia construcţiei” al Cărţii tehnice a construcţiei conţine:
a) procesele-verbale de recepţie a construcţiei, precum şi documentele aferente acesteia;
b) documentele elaborate ca urmare a cererii comisiei de recepţie, prin care se stabilesc verificări sau cercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor şi a modului de soluţionare;
c) procesul-verbal de recepţie a utilajului, în urma efectuării încercărilor şi rodajelor în ansamblu;
d) procesele-verbale privind efectuarea diverselor încercări ale instalaţiilor şi sistemelor;
e) certificatele privind preluarea spre deservire de către operatorii de sistem (prestatorii de servicii) ai reţelelor exterioare edilitare (inginereşti), care să asigure exploatarea normală a construcţiei;
f) documentele centralizate ale comisiei de recepţie a construcţiei;
g) planul topografic de execuţie, înregistrat în Registrul lucrărilor topografo-geodezice.
[Art.234 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Articolul 235. Documentaţia tehnică conţinută în capitolul D al Cărţii tehnice a construcţiei
Capitolul D „Documentaţia privind exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea comportării în exploatare a construcţiei” al Cărţii tehnice a construcţiei conţine:
a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, instrucţiunile privind exploatarea şi întreţinerea şi lista prescripţiilor de bază care trebuie respectate pe durata exploatării construcţiei; documentaţia de interpretare a urmăririi comportării construcţiei în procesul execuţiei şi al exploatării;
b) documentaţia de proiect în baza căreia s-au efectuat, după recepţia construcţiei, modificări ale construcţiei efectiv realizate, în comparaţie cu documentaţia de proiect iniţială;
c) procesele-verbale de constatare a unor deficienţe, identificate după recepţia construcţiei, şi măsurile de intervenţie luate (procese-verbale de remediere a deficienţelor);
d) proiectul de urmărire specială a construcţiei, după caz;
e) procesul-verbal de predare-primire a instalaţiilor de măsurare, prevăzute de proiectul de urmărire specială a construcţiei, încheiat între executant şi investitor, după caz;
f) referatul care să conţină concluziile anuale şi cele finale asupra rezultatelor urmăririi speciale, după caz;
g) procesele-verbale de predare-primire a construcţiei, în cazul schimbării proprietarului;
h) jurnalul evenimentelor, întocmit conform modelului de formular prevăzut în anexa nr.9.
Articolul 236. Centralizatorul Cărţii tehnice a construcţiei
Centralizatorul Cărţii tehnice a construcţiei conţine:
a) fişa de date sintetice privind construcţia, conform modelului prevăzut în anexa nr.9;
b) borderoul general al dosarelor documentaţiei de bază şi copiile borderourilor, inclusiv cuprinsul fiecărui dosar în parte;
c) jurnalul evenimentelor în timpul exploatării, conform modelului prevăzut în anexa nr.9.
Articolul 237. Cartea tehnică a construcţiei pentru construcţiile de importanţă redusă
Pentru construcţiile de importanţă redusă, prevăzute în anexa nr.10, Cartea tehnică a construcţiei conţine autorizaţia de construire, proiectele de execuţie, procesele-verbale de recepţie a construcţiei, precum şi intervenţiile în timp efectuate pe parcursul exploatării construcţiei (lucrările de reparaţii capitale şi de reconstrucţie).
Articolul 238. Îndosarierea Cărţii tehnice a construcţiei
(1) Actele care formează documentaţia de bază a Cărţii tehnice a construcţiei sunt îndosariate, pe capitole corespunzătoare şi în ordinea enumerării în prezentul capitol, în dosare cu file numerotate, prevăzute cu borderou şi ştampilate pe măsura încheierii acestora.
(2) Fiecare dosar este notat cu un indice format din litera corespunzătoare capitolului (A, B, C sau D) al Cărţii tehnice a construcţiei şi din numărul de ordine, exprimat prin cifre arabe.
(3) Toate dosarele şi borderourile cuprinse în capitolele A, B, C, şi D ale Cărţii tehnice a construcţiei se şnuruiesc, se semnează şi se sigilează de către comisia de recepţie a construcţiei.
Secţiunea a 3-a
Completarea şi păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei
Articolul 239. Controlul completării Cărţii tehnice a construcţiei
(1) Completarea Cărţii tehnice a construcţiei se controlează, în mod obligatoriu, de către:
a) comisia de recepţie, în perioada de recepţie a construcţiei;
b) persoanele cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică;
c) persoanele cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei de Inspectare a Monumentelor, în cazul monumentelor istorice.
(2) Rezultatele controalelor sunt înscrise, în mod obligatoriu, în Cartea tehnică a construcţiei.
Articolul 240. Păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei
(1) În perioada de execuţie a construcţiei, responsabil de păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei este responsabilul tehnic.
(2) Până la recepţia construcţiei, Cartea tehnică a construcţiei se păstrează în cadrul şantierului, într-un dulap metalic rezistent la foc, sigilat, la care au accesul doar responsabilul tehnic şi organele de control.
(3) După recepţia construcţiei, Cartea tehnică a construcţiei se păstrează de către proprietar, pe toată durata de existenţă a construcţiei, până la obţinerea autorizaţiei de desfiinţare a construcţiei, pe suport de hârtie şi în formă electronică, care se actualizează semestrial pe durata exploatării construcţiei.
(4) Pe durata exploatării construcţiei, proprietarul acesteia are obligaţia de a completa capitolul D al Cărţii tehnice a construcţiei şi jurnalul evenimentelor.
(5) După desfiinţarea construcţiei, proprietarul predă spre arhivare exemplarul completat al Cărţii tehnice a construcţiei autorităţilor administraţiei publice locale, prin act de predare-primire.
(6) Înainte de predarea Cărţii tehnice a construcţiei conform alin.(5), aceasta este completată cu modul de desfăşurare a postutilizării, în baza instrucţiunilor elaborate de proiectant.
(7) Se interzice perfectarea actelor de transmitere sau înstrăinare a construcţiilor prevăzute la art.2 alin.(2) fără Cartea tehnică a construcţiei, întocmită şi completată conform prevederilor prezentului cod.
(8) La schimbarea proprietarului construcţiei după predarea Cărţii tehnice a construcţiei, noul proprietar este obligat să o păstreze şi completeze în continuare, consemnând acest fapt în contractul de înstrăinare şi în jurnalul evenimentelor.
(9) Restabilirea Cărţii tehnice a construcţiei, în cazul pierderii sau deteriorării, se efectuează de către un expert tehnic atestat, angajat de investitor.
Articolul 241. Înscrierile în Cartea tehnică a construcţiei
(1) Rezultatele urmăririi comportării în exploatare a construcţiei şi starea acesteia pe durata exploatării sunt înscrise în jurnalul evenimentelor din Cartea tehnică a construcţiei o dată în trimestru, dacă proiectul de urmărire specială a construcţiei nu prevede alt termen.
(2) În cazul unor evenimente excepţionale, de amploare conform caracteristicilor fizice (incendii, inundaţii, alunecări de teren, cutremure cu intensitate mai mare decât cea normativă), se efectuează examinarea construcţiei, iar rezultatele examinării sunt înscrise în jurnalul evenimentelor din Cartea tehnică a construcţiei.
Articolul 242. Mijloacele financiare
Mijloacele financiare necesare pentru întocmirea, completarea şi păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei sunt acoperite de către investitor, pe durata execuţiei şi recepţiei construcţiei, şi de către proprietar, pe durata exploatării acesteia.
TITLUL II
EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 243. Activităţile în exploatarea construcţiilor
(1) Exploatarea construcţiei începe după recepţia la terminarea lucrărilor şi înregistrarea construcţiei la organul cadastral.
(2) Exploatarea construcţiei reprezintă desfăşurarea activităţilor ulterioare execuţiei construcţiei, care includ:
a) întreţinerea, remedierea şi reparaţiile curente ale construcţiei;
b) urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, prin efectuarea inspecţiilor periodice şi a expertizărilor tehnice;
c) intervenţiile în timp asupra construcţiei existente, precum sunt lucrările de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere, de renovare, de reabilitare, de reparaţii capitale şi de demolare/demontare a construcţiei.
Articolul 244. Persoanele responsabile de exploatarea construcţiei
Persoanele responsabile de exploatarea construcţiei sunt:
a) investitorii şi proprietarii construcţiei, persoanele cărora investitorii le-au transmis construcţia în proprietate, după recepţia acesteia, sau care au intrat în posesie în urma unor tranzacţii imobiliare;
b) utilizatorii construcţiei, persoanele care, prin contractul de locaţiune, deţin construcţia/încăperea în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesie temporară.
Articolul 245. Reglementările privind exploatarea construcţiilor
(1) Executarea prevederilor prezentului cod în domeniul exploatării construcţiilor se efectuează în conformitate cu regulamentele corespunzătoare aprobate de organul central de specialitate.
(2) Activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiei şi intervenţiile în timp asupra construcţiei se efectuează cu respectarea normativelor tehnice în construcţii privind exploatarea construcţiilor, elaborate şi aprobate de organul central de specialitate.
Capitolul II
OBLIGAŢII CU PRIVIRE LA EXPLOATAREA
CONSTRUCŢIILOR
Articolul 246. Obligaţiile proprietarilor construcţiilor
Proprietarii construcţiei au următoarele obligaţii, pe care le pot exercita personal sau prin intermediul persoanelor împuternicite:
a) să exploateze construcţia în conformitate cu normativele tehnice în construcţii privind exploatarea construcţiilor;
b) să efectueze la timp lucrările de întreţinere şi cele de reparaţii, care se impun pentru asigurarea satisfacerii cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, prevăzute de Cartea tehnică a construcţiei şi/sau rezultate din activităţile de urmărire a comportării în exploatare a construcţiei, din expertizarea tehnică, precum şi să îndeplinească alte cerinţe similare, prevăzute de prevederile prezentului cod;
c) să păstreze şi să asigure completarea la zi a Cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea construcţiei, noului proprietar;
d) să asigure urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, potrivit prevederilor din Cartea tehnică a construcţiei şi ale normativelor tehnice în construcţii, prin intermediul responsabililor respectivi şi conform prevederilor prezentului cod;
e) să efectueze lucrările de reconstrucţie, de consolidare, de reabilitare, de transformare, de adaptare rezonabilă, de extindere, de desfiinţare parţială, precum şi lucrările de reparaţii capitale numai în baza unei documentaţii de proiect elaborate conform prevederilor prezentului cod;
f) să asigure execuţia lucrărilor de intervenţii în timp asupra construcţiei, conform prevederilor prezentului cod;
g) să asigure execuţia lucrărilor din etapele postutilizării construcţiei, cu respectarea prevederilor legislaţiei;
h) să sesizeze, în termen de 24 de ore, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică în cazul unor accidente tehnice la construcţiile aflate în proprietate;
i) să aplice măsurile stabilite cu privire la punerea în siguranţă a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol pentru siguranţa publică, în termen de un an de la data notificării de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică a acestei obligaţii.
Articolul 247. Obligaţiile utilizatorilor construcţiilor
Utilizatorii construcţiei au următoarele obligaţii, pe care le pot exercita personal sau prin intermediul persoanelor împuternicite:
a) să exploateze construcţia conform normativelor tehnice în construcţii privind exploatarea construcţiilor şi prevederilor din Cartea tehnică a construcţiei;
b) să efectueze la timp lucrările de întreţinere şi de reparaţii care le revin conform prevederilor prezentului cod, ale normativelor tehnice în construcţii şi ale contractului de locaţiune;
c) să efectueze lucrările de modificare, de consolidare sau să schimbe destinaţia construcţiei numai cu acordul proprietarului şi cu respectarea prevederilor prezentului cod;
d) să efectueze urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, conform prevederilor Cărţii tehnice a construcţiei şi ale contractului de locaţiune;
e) să sesizeze, în termen de 24 de ore, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică şi proprietarul în cazul unor accidente tehnice la construcţiile aflate în gestionare.
Articolul 248. Obligaţiile proprietarilor şi ale utilizatorilor construcţiilor în caz de incendiu
(1) Persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii sau instalaţii tehnologice au obligaţia de a asigura şi de a permite accesul pompierilor şi al persoanelor care acordă ajutor, precum şi utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane.
(2) Pentru evitarea producerii unei catastrofe, persoanele menţionate la alin.(1) trebuie să accepte şi alte măsuri stabilite de conducătorul intervenţiei, precum degajarea terenurilor, demolarea/demontarea unei construcţii sau a unei părţi a construcţiei, sistarea temporară a activităţilor, evacuarea din zona periclitată, după caz.
(3) Persoanele indicate la alin.(1) au obligaţia:
a) să efectueze urmărirea specială a construcţiilor existente care au suferit avarieri în urma accidentelor sau incendiilor;
b) să conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu structurile de specialitate ale acestora la organizarea, asigurarea, pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor de intervenţie, în caz de situaţie excepţională;
c) să solicite efectuarea expertizei tehnice a construcţiei.
Capitolul III
URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A CONSTRUCŢIILOR
ŞI INTERVENŢIILE ÎN TIMP ASUPRA CONSTRUCŢIILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 249. Domeniul de aplicare
(1) Prevederile prezentului capitol referitoare la desfăşurarea activităţilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente, precum şi privind postutilizarea construcţiilor se aplică tuturor categoriilor de construcţii, indiferent de forma de proprietate sau destinaţie, inclusiv instalaţiilor aferente acestora.
(2) Prevederile prezentului capitol sunt obligatorii pentru structurile specializate din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru toţi factorii implicaţi, prevăzuţi la art.337, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor respective.
Articolul 250. Scopul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor şi al intervenţiilor în timp asupra construcţiilor existente
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente reprezintă acţiuni distincte, sistematice şi complementare, realizate prin efortul proprietarului, astfel:
a) urmărirea comportării în exploatare a construcţiei se efectuează în vederea depistării din timp a unor deficienţe care conduc la diminuarea aptitudinii de exploatare;
b) intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente se efectuează pentru menţinerea la nivelul prevăzut a cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor sau pentru îmbunătăţirea aptitudinii de exploatare, inclusiv schimbarea destinaţiei.
Articolul 251. Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor şi al intervenţiilor în timp asupra construcţiilor existente
(1) Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente reprezintă o parte componentă a sistemului calităţii în construcţii.
(2) Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor şi al intervenţiilor în timp asupra construcţiilor existente reprezintă evaluarea stării tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii de exploatare prevăzute, pe întreaga durata de existenţă a acestora.
(3) Activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente, realizate conform prevederilor prezentului cod, sunt asigurate de către proprietar.
(4) Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente se realizează de către proprietar prin intermediul, după caz, al responsabililor pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiei şi al responsabililor tehnici atestaţi pentru intervenţiile în timp asupra acesteia.
Articolul 252. Intervenţiile în timp asupra structurii de rezistenţă a construcţiilor
Proprietarii şi utilizatorii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, pot efectua lucrări de intervenţii în timp asupra structurii de rezistenţă a construcţiei sau alte lucrări doar conform unei documentaţii de proiect elaborate în baza unui raport de expertiză tehnică a întregii structuri de rezistenţă a construcţiei în cauză, întocmit de un expert tehnic atestat sau de un grup de experţi tehnici atestaţi, după caz.
Articolul 253. Modificarea aspectului arhitectural al construcţiilor
(1) Proprietarii şi utilizatorii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, pot efectua lucrări de modificare a aspectului arhitectural al construcţiilor (faţade, elemente de tâmplărie exterioare, acoperiş), cu excepţia faţadelor clădirilor orientate spre străzile principale, altele decât străzile/stradelele de cartier, precum şi cu excepţia clădirilor cu statut de monument de importanţă naţională şi locală, înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat sau în registrele monumentelor istorice de importanţă locală, şi a zonelor de protecţie ale acestora, lucrări care se execută doar conform documentaţiei de proiect, elaborate şi verificate în modul stabilit de prezentul cod şi coordonate cu structurile specializate din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Pentru întocmirea documentaţiei de proiect pentru modificarea aspectului arhitectural al construcţiilor este contractat, de regulă, autorul proiectului iniţial al construcţiei sau se obţine acordul acestuia, conform Legii nr.230/2022 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
Secţiunea a 2-a
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor
Articolul 254. Durata de urmărire a comportării în exploatare
(1) Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se efectuează pe întreaga durată de existenţă a acestora şi cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea prin mijloace de observare şi măsurare specifice, în scopul menţinerii la nivelul prevăzut a cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor.
(2) Urmărirea comportării în exploatare a construcţiei începe după recepţia construcţiei şi se finalizează la obţinerea autorizaţiei de desfiinţare a construcţiei respective.
Articolul 255. Modalităţile de urmărire a comportării în exploatare
(1) Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor include urmărirea curentă şi urmărirea specială.
(2) Modalităţile de desfăşurare a urmăririi curente şi a urmăririi speciale (inclusiv perioadele, metodele, caracteristicile şi parametrii urmăriţi) se stabilesc de către proiectant sau expertul tehnic atestat, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei şi de alte caracteristici ale acesteia, şi se includ în Cartea tehnică a construcţiilor, în care sunt înscrise şi rezultatele desfăşurării acestor activităţi.
Articolul 256. Urmărirea curentă
(1) Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice a construcţiei, care, fiind corelată cu activitatea de întreţinere, are scopul de a menţine la nivelul prevăzut cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor şi aptitudinea de exploatare prevăzută a construcţiei.
(2) Urmărirea curentă are caracter permanent şi se desfăşoară asupra tuturor categoriilor de construcţii pe întreaga durata de existenţă a acestora.
(3) Urmărirea curentă se realizează prin examinarea vizuală directă şi prin mijloace simple de măsurare, în conformitate cu prevederile din Cartea tehnică a construcţiei şi cu normativele tehnice în construcţii corespunzătoare, pe categorii de lucrări şi de construcţii.
(4) Activităţile de urmărire curentă se desfăşoară de către proprietar, prin intermediul responsabilului pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiei (în continuare – responsabil pentru urmărire), conform prevederilor alin.(3) şi ale documentaţiei de proiect.
Articolul 257. Constatările în cadrul urmăririi curente
(1) Constatările efectuate în cadrul activităţii de urmărire curentă se înscriu în Cartea tehnică a construcţiei de către factorii menţionaţi la art.256 alin.(4).
(2) În cazul construcţiilor cu durata de existenţă depăşită, al celor la care se schimbă destinaţia sau condiţiile de exploatare şi al celor la care sunt identificate deficienţe semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul este obligat să solicite efectuarea unei expertize tehnice pentru a stabili măsurile necesare de intervenţii în timp asupra construcţiei respective.
(3) În cadrul urmăririi curente, la identificarea unor deficienţe care pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a construcţiei, proprietarul este obligat să instituie urmărirea specială.
Articolul 258. Urmărirea specială
(1) Urmărirea specială include efectuarea unor investigaţii specifice, sistematice şi periodice, ale anumitor parametri care caracterizează construcţia sau unele părţi ale acesteia, stabiliţi la etapa de proiectare sau în urma unei expertize tehnice.
(2) Urmărirea specială se realizează de către proprietari pentru construcţiile noi de importanţă excepţională sau deosebită, stabilită prin documentaţia de proiect.
(3) Urmărirea specială se instituie la cererea proprietarului sau a Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică pentru:
a) construcţiile existente care au o evoluţie periculoasă sau care au suferit avarieri în urma accidentelor şi incendiilor, stabilite în urma unei expertize tehnice;
b) construcţii care se află în situaţii speciale din punctul de vedere al siguranţei.
(4) Urmărirea specială se desfăşoară de către responsabilul pentru urmărire pe o perioadă stabilită în baza documentaţiei de proiect.
(5) Urmărirea specială nu exclude urmărirea curentă, iar rezultatele urmăririi speciale se înscriu în Cartea tehnică a construcţiei.
Secţiunea a 3-a
Obligaţii şi responsabilităţi cu privire la urmărirea
comportării în exploatare a construcţiilor
Articolul 259. Obligaţiile şi responsabilităţile investitorilor
Investitorii au următoarele obligaţii şi responsabilităţi cu privire la urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor:
a) să stabilească, împreună cu proiectanţii, construcţiile care se supun urmăririi speciale;
b) să asigure întocmirea proiectului de urmărire specială şi predarea acestuia proprietarilor, cu notificarea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică;
c) să informeze proprietarii care preiau construcţiile asupra obligaţiilor care le revin în cadrul urmăririi speciale.
Articolul 260. Obligaţiile şi responsabilităţile proprietarilor şi ale utilizatorilor construcţiilor
Proprietarii şi utilizatorii construcţiilor au următoarele obligaţii şi responsabilităţi cu privire la urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor:
a) să răspundă de activitatea privind urmărirea comportării construcţiilor în cadrul exploatării acestora sub toate formele;
b) în cazurile prevăzute la art.258 alin.(3), să asigure expertizarea tehnică a construcţiilor, elaborarea proiectului de urmărire specială şi să notifice Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică privind instituirea urmăririi speciale;
c) să stipuleze în contractele privind înstrăinarea construcţiilor, privind transmiterea în administrare sau în locaţiune a construcţiilor, obligaţiile cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora.
Articolul 261. Obligaţiile şi responsabilităţile proiectanţilor
Proiectanţii au următoarele obligaţii şi responsabilităţi cu privire la urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor:
a) să stabilească, împreună cu investitorii şi/sau cu proprietarii, construcţiile care trebuie supuse urmăririi speciale;
b) să elaboreze în documentaţia de proiect compartimentul privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiei;
c) să elaboreze în bază de contract cu proprietarii documentaţia tehnică pentru urmărirea curentă şi proiectul de urmărire specială.
Articolul 262. Obligaţiile şi responsabilităţile executanţilor
Executanţii au obligaţia să efectueze urmărirea curentă a construcţiilor pe care le execută, să monteze, conform documentaţiei de proiect, şi să protejeze echipamentul pentru urmărirea specială până la recepţia construcţiilor, după care să îl predea proprietarului.
Articolul 263. Obligaţiile şi responsabilităţile responsabililor pentru urmărire
La efectuarea urmăririi curente şi a urmăririi speciale, responsabilii pentru urmărire au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) să cunoască toate detaliile privind construcţia respectivă şi să asigure completarea la zi a Cărţii tehnice a construcţiei, inclusiv a jurnalului evenimentelor;
b) să efectueze urmărirea curentă, iar, pentru urmărirea specială, să supravegheze aplicarea programelor şi a proiectelor elaborate în acest sens;
c) să sesizeze proprietarul sau utilizatorul construcţiei cu privire la situaţiile care pot determina efectuarea unei expertize tehnice.
Secţiunea a 4-a
Intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente
Articolul 264. Prevederi generale
(1) Intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente au drept scop:
a) menţinerea construcţiilor la nivelul prevăzut al cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor şi menţinerea aptitudinii de exploatare prevăzute, pe întreaga durata de existenţă a acestora;
b) asigurarea funcţiilor construcţiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funcţiilor iniţiale, ca urmare a modernizării;
c) sporirea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire, conform prevederilor Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor.
(2) Autorizaţia de construire pentru lucrările de intervenţii în timp asupra construcţiilor afectate de factori distructivi cu caracter natural sau antropogen, executate în scopul menţinerii cerinţelor de rezistenţă, de stabilitate şi de siguranţă în exploatare, se emite pentru consolidarea întregii construcţii.
Articolul 265. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente
(1) Intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente se referă la lucrările de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere, de renovare, de reabilitare, de reparaţii capitale şi de demolare/demontare a construcţiilor existente.
(2) Lucrările prevăzute la alin.(1) se execută numai în baza documentaţiei de proiect elaborate în temeiul unei expertize tehnice şi în corespundere cu prevederile prezentului cod.
(3) Lucrările de intervenţii în timp asupra construcţiilor existente se înscriu, în mod obligatoriu, în Cartea tehnică a construcţiei.
(4) Proiectele de execuţie şi expertizele tehnice, întocmite conform dispoziţiilor alin.(2), trebuie să cuprindă toate intervenţiile structurale sau nestructurale care au fost executate asupra construcţiei şi trebuie să specifice expres dacă intervenţiile care se propun a fi executate nu vor diminua capacitatea portantă a construcţiei, în ansamblul acesteia, şi nu vor afecta rezistenţa mecanică, stabilitatea şi siguranţa în exploatare a construcţiei.
(5) Intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente sunt fundamentate în baza datelor rezultate din activităţile de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.
(6) Intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente sunt determinate de:
a) exploatarea normală;
b) acţiunile accidentelor;
c) acţiunile umane pentru aducerea construcţiei la parametrii iniţiali sau pentru îmbunătăţirea, respectiv, actualizarea acestora.
Articolul 265. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de exploatarea normală
(1) Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de exploatarea normală a acestora sunt lucrările de întreţinere şi de reparaţii capitale sau curente, care au drept scop menţinerea la nivelul prevăzut a cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor pe întreaga durată de existenţă a construcţiei, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi a eficienţei energetice.
(2) Lucrările de reparaţii capitale, inclusiv de consolidare, constau în refacerea sau înlocuirea elementelor de construcţie, detaliilor sau părţilor de construcţie, precum şi a instalaţiilor ieşite din uz ca urmare a exploatării normale sau a acţiunii factorilor de mediu.
Articolul 267. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de acţiunile accidentelor
(1) Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de acţiunile accidentelor (incendii, deflagraţii, inundaţii, uragane, alunecări de teren, prăbuşiri şi tasări de teren, căderi masive de zăpadă, cutremure etc.) constau în execuţia unor lucrări de înlăturare a efectelor acţiunilor menţionate şi readucerea construcţiilor la nivelul de calitate iniţial sau în stare de siguranţă.
(2) Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de acţiunile accidentelor includ, de regulă, următoarele categorii de lucrări:
a) susţinerea provizorie a construcţiei avariate;
b) demolarea sau demontarea părţilor construcţiei grav avariate;
c) remedierea deteriorărilor elementelor de construcţie;
d) consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale;
e) reconstrucţia integrală a unor părţi ale construcţiei, demolate sau demontate.
(3) Remedierea constă în execuţia anumitor lucrări de reparaţii şi are drept scop readucerea construcţiei sau a părţilor componente ale acesteia la un nivel acceptabil de performanţă, echivalent cu cel iniţial, şi aducerea construcţiei într-o stare corespunzătoare condiţiilor de exploatare şi duratei de existenţă.
(4) Consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale, avariate sau neavariate, are drept scop sporirea nivelului performanţelor mecanice ale acestora (rezistenţă, rigiditate, ductilitate) în raport cu cele iniţiale.
(5) Reconstrucţia integrală a unor părţi ale construcţiei are drept scop o nouă executare a acestora, cu respectarea caracteristicilor iniţiale ale construcţiei.
Articolul 286. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de acţiunile umane
(1) Intervenţiile în timp asupra construcţiilor determinate de acţiunile umane au drept scop principal:
a) schimbarea destinaţiei construcţiei;
b) prelungirea duratei de existenţă a construcţiei;
c) sporirea nivelului performanţelor iniţiale, inclusiv ca urmare a unor modificări funcţionale şi a retehnologizării.
(2) Intervenţiile determinate de acţiunile umane includ următoarele categorii de lucrări:
a) lucrări de transformare, de completare sau înlocuire a unei construcţii ori a unor părţi ale construcţiei;
b) lucrări de extindere sau supraetajare a construcţiei;
c) lucrări de modernizare sau de reabilitare;
d) schimbarea aspectului urbanistic şi arhitectural.
Articolul 269. Lucrările de intervenţii în timp asupra construcţiilor existente
(1) Lucrările de intervenţii în timp asupra construcţiei existente sunt:
a) lucrările de întreţinere, de remediere şi de reparaţii curente, determinate de uzura sau de degradarea normală, care au drept scop menţinerea stării tehnice a construcţiei;
b) lucrările de reparaţii capitale, determinate de producerea unor degradări importante, care au drept scop menţinerea sau îmbunătăţirea stării tehnice a construcţiei;
c) lucrările de modernizare, inclusiv renovări majore, extinderi, modificări, înlocuiri/modernizări ale instalaţiilor şi echipamentelor, determinate de schimbarea cerinţelor faţă de construcţii sau a funcţiilor acestora, care se execută cu menţinerea sau îmbunătăţirea stării tehnice a construcţiei.
(2) Lucrările de intervenţii în timp asupra construcţiilor existente se execută în scopul prevenirii degradărilor şi al remedierii deficienţelor identificate, al menţinerii sau readucerii parametrilor calitativi şi tehnici respectivi ai construcţiilor la nivelul cerinţelor fundamentale stabilite (corespunzător asigurării aptitudinii de exploatare prevăzute) ori aducerii acestor parametri la nivelul unor cerinţe sporite ale utilizatorilor construcţiei sau ale unor noi reglementări puse în aplicare pentru construcţiile existente.
Articolul 270. Lucrările de întreţinere a construcţiilor existente
(1) Lucrările de întreţinere a construcţiei existente se realizează permanent, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei şi de materialele şi produsele utilizate pentru execuţia acesteia, conform normativelor tehnice în construcţii cu privire la exploatarea construcţiilor.
(2) Lucrările de întreţinere a construcţiei existente constau în:
a) efectuarea unor lucrări de remediere sau de reparaţii curente ale părţilor vizibile ale elementelor de construcţie (finisaje, straturi de uzură, straturi şi învelitori de protecţie etc.);
b) efectuarea unor lucrări de remediere sau de reparaţii curente ale instalaţiilor şi echipamentelor, inclusiv înlocuirea unor piese uzate.
(3) Lucrările de remediere sau de reparaţii curente se execută pe baza documentaţiei tehnice elaborate de proprietarul construcţiei (aviz tehnic, lista cu defecte, schiţe etc.).
Articolul 271. Principiile execuţiei lucrărilor de refacere şi de modernizare
Lucrările de refacere şi de modernizare a construcţiilor sunt executate cu respectarea următoarelor principii:
a) soluţiile de intervenţii se stabilesc numai după examinarea stării tehnice a construcţiilor, inclusiv a cauzelor care au condus la degradare, sau în rezultatul efectuării expertizei tehnice;
b) soluţiile de intervenţii preconizate trebuie să ţină cont de interdependenţa dintre construcţie (partea existentă) şi noile lucrări care se vor executa, atât în ansamblu, cât şi localizat;
c) aplicarea soluţiilor preconizate impune verificarea permanentă şi detaliată a stării fizice a construcţiei pentru confirmarea ipotezelor avute în vedere la proiectarea lucrărilor de intervenţii;
d) condiţiile deosebite de lucru impun o atenţie sporită privind asigurarea calităţii proiectării şi execuţiei lucrărilor.
Articolul 272. Lucrările de refacere a construcţiilor
(1) Lucrările de refacere se realizează prin remediere, reparaţii capitale sau consolidare, în baza documentaţiei de proiect întocmite cu respectarea principiilor prevăzute la art.271 şi elaborate şi verificate conform prevederilor prezentului cod.
(2) Documentaţia de proiect pentru lucrările de refacere se elaborează în baza expertizei tehnice întocmite de un expert tehnic atestat în condiţiile prevăzute de prezentul cod, care să confirme concordanţa dintre documentaţia de proiect şi soluţiile propuse prin aplicarea semnăturii şi a ştampilei asupra documentaţiei de proiect respective.
(3) În situaţia în care construcţiile sunt grav deteriorate, dacă înainte de execuţia lucrărilor de refacere este necesară execuţia unor lucrări de susţinere provizorie a construcţiilor în cauză, acestea din urmă sunt executate în baza unei documentaţii de proiect, întocmite de către un expert tehnic atestat sau de către proiectant, în urma analizării situaţiei.
Articolul 273. Lucrările de modernizare şi de modificare a construcţiilor
(1) Lucrările de modernizare şi de modificare a construcţiilor sunt lucrări de intervenţii asupra elementelor constructive, structurale şi/sau nestructurale ale construcţiilor, având ca efect modificarea totală sau parţială a acestora.
(2) Lucrările de modernizare şi de modificare a construcţiilor, cu excepţia lucrărilor de compartimentare, provizorii şi nestructurale, se execută în baza unei documentaţii de proiect elaborate şi verificate conform prevederilor prezentului cod.
(3) Sunt considerate lucrări de modernizare şi de modificare următoarele categorii de lucrări:
a) lucrările de modificare structurală, din care fac parte, în principal, lucrările de consolidare, de supraetajare şi/sau de extindere a construcţiei;
b) lucrările de modificare nestructurală, din care fac parte, în principal, lucrările de amenajări interioare şi de recompartimentări uşoare, lucrările de renovare majoră şi de înlocuire/modernizare a instalaţiilor şi echipamentelor, care nu afectează, în mod semnificativ, structura de rezistenţă a construcţiei şi pentru care este necesar avizul prealabil al proiectantului sau al unui expert tehnic atestat.
(4) Pentru execuţia lucrărilor de modernizare şi de modificare, cu excepţia lucrărilor de compartimentare, provizorii şi nestructurale, este necesară emiterea unei autorizaţii de construire în condiţiile prezentului cod, cu respectarea prevederilor legislaţiei privind calitatea în construcţii.
(5) La realizarea planurilor de amenajare a teritoriului şi celor urbanistice, a lucrărilor de proiectare şi execuţie a bunurilor imobile, lucrărilor de reparaţii, de modernizare, de reabilitare sau de extindere a drumurilor sau a infrastructurii tehnico-edilitare se ţine cont de necesitatea instalării reţelelor edilitare (inginereşti), inclusiv de comunicaţii electronice.
Secţiunea a 5-a
Obligaţii cu privire la intervenţiile
în timp asupra construcţiilor
Articolul 274. Obligaţiile proprietarilor cu privire la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente
Proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii cu privire la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente:
a) asigură efectuarea lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii curente pentru a preveni apariţia unor deteriorări importante;
b) asigură elaborarea şi verificarea tehnică a documentaţiei de proiect pentru lucrările de refacere sau de modernizare;
c) asigură respectarea normativelor tehnice în construcţii privind execuţia lucrărilor, precum şi verificarea, pe parcursul execuţiei şi la recepţie, a calităţii acestora de către responsabili tehnici atestaţi.
Articolul 275. Obligaţiile proiectanţilor cu privire la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente
Proiectanţii au următoarele obligaţii cu privire la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente:
a) elaborează, în baza solicitării proprietarului, proiecte pentru lucrările de intervenţii asupra construcţiilor existente, în conformitate cu prevederile prezentului cod, în temeiul expertizelor tehnice elaborate de experţii tehnici atestaţi;
b) elaborează caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se includ în Cartea tehnică a construcţiei.
Capitolul IV
REDUCEREA RISCULUI SEISMIC AL
CONSTRUCŢIILOR EXISTENTE
Articolul 276. Reducerea riscului seismic al construcţiilor existente
(1) Reducerea riscului seismic al construcţiilor existente constituie o activitate complexă, de interes naţional, realizată în contextul atenuării efectelor unei potenţiale catastrofe provocate de cutremur.
(2) Reducerea riscului seismic al construcţiilor existente include măsuri de intervenţii asupra construcţiilor existente care prezintă un nivel insuficient de protecţie contra acţiunilor seismice, degradărilor sau avarierilor în urma unor acţiuni seismice.
Articolul 277. Acţiunile de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente
Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari din condominiu, precum şi persoanele juridice care deţin în administrare construcţii trebuie să întreprindă acţiuni pentru:
a) identificarea construcţiilor, aflate în proprietate sau în administrare, prevăzute la art.276 alin.(2);
b) expertizarea tehnică a construcţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu normativele tehnice în construcţii;
c) luarea deciziei privind intervenţiile asupra construcţiilor existente, în funcţie de concluziile fundamentate în raportul de expertiză tehnică.
Articolul 278. Măsurile de intervenţii asupra construcţiilor existente pentru reducerea riscului seismic
(1) Măsurile de intervenţii asupra construcţiilor existente pentru reducerea riscului seismic se stabilesc prin regulamentul privind acţiunile de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente, aprobat de către Guvern.
(2) Măsurile de intervenţii asupra construcţiilor existente pentru reducerea riscului seismic se realizează cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor şi a celorlalte cerinţe impuse de prevederile prezentului cod, precum şi a condiţiilor tehnice prevăzute de normativele tehnice în construcţii în domeniul protecţiei antiseismice.
Articolul 279. Coordonarea acţiunilor pentru reducerea riscului seismic de către organul central de specialitate
Coordonarea din punct de vedere tehnic a acţiunilor pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente se realizează de către organul central de specialitate prin:
a) organizarea elaborării, avizarea şi aprobarea normativelor tehnice în construcţii în domeniul protecţiei antiseismice;
b) elaborarea documentelor de politici şi a programelor, precum şi monitorizarea măsurilor de intervenţii asupra construcţiilor existente pentru reducerea riscului seismic;
c) organizarea efectuării, în mod centralizat, a expertizelor tehnice a construcţiilor afectate de cutremurele din anii 1977, 1986 şi 1990, precum şi de fiecare dată după producerea unui cutremur cu gradul de seismicitate echivalent sau mai mare decât cel normativ;
d) informarea populaţiei cu privire la modul de acţiune în caz de cutremur şi imediat după încetarea acestuia.
Articolul 280. Coordonarea acţiunilor pentru reducerea riscului seismic de către autorităţile administraţiei publice locale
(1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi întreprind acţiuni, în limitele teritoriului administrativ, pentru:
a) identificarea şi inventarierea blocurilor locative şi monitorizarea măsurilor de intervenţii stabilite, în baza expertizelor tehnice, pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii necesare consolidării acestora, în scopul reducerii riscului afectării blocurilor respective de un potenţial cutremur;
b) asigurarea cu locuinţe de manevră pentru cazarea temporară a persoanelor şi a familiilor acestora pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţii care nu pot fi realizate în clădiri ocupate;
c) notificarea, în formă scrisă, a proprietarilor bunurilor imobile, persoane fizice sau juridice, expertizate tehnic şi încadrate, prin raportul de expertiză tehnică, în clasa I de risc seismic, şi a asociaţiilor respective de proprietari din condominiu cu privire la obligaţiile ce le revin, conform prevederilor legislaţiei, pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor, precum şi cu privire la faptul că îşi asumă riscul şi răspunderea pentru efectele unor potenţiale cutremure în situaţia în care nu se conformează obligaţiilor legale;
d) notificarea, în formă scrisă, a proprietarilor, persoane fizice sau juridice, şi a asociaţiilor de proprietari din condominiu cu privire la necesitatea expertizării tehnice a structurii de rezistenţă a clădirilor construite până în anul 1978.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea întreprind acţiuni, în limitele teritoriului administrativ, pentru:
a) stabilirea şi aplicarea restricţiilor, din punctul de vedere al riscului seismic, datorită condiţiilor locale de amplasament impuse de documentaţia de amenajare a teritoriului şi de urbanism, aprobată conform prevederilor prezentului cod;
b) fundamentarea, verificarea şi avizarea documentaţiei privind măsurile de intervenţii finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz.
Articolul 281. Avizarea măsurilor de intervenţii asupra construcţiilor existente pentru reducerea riscului seismic
Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică stabileşte prioritatea construcţiilor existente pentru expertizarea tehnică, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţii pentru reducerea riscului seismic, avizând listele cu construcţii pentru care este necesară efectuarea expertizelor, precum şi verifică implementarea măsurilor de intervenţii asupra construcţiilor existente pentru reducerea riscului seismic.
Articolul 282. Programele de acţiuni pentru reducerea riscului seismic
(1) Blocurile locative încadrate, prin raportul de expertiză tehnică, în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol pentru siguranţa publică se includ în programe anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic (în continuare – programe anuale pentru reducerea riscului seismic).
(2) Se consideră că blocurile locative menţionate la alin.(1) prezintă pericol pentru siguranţa publică în situaţia în care:
a) conţin încăperi cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, ocupate temporar sau permanent de un număr mare de persoane;
b) sunt amplasate în zone cu circulaţie intensă şi/sau cu aglomerări de persoane;
c) adăpostesc valori materiale şi/sau de patrimoniu cultural.
(3) Organul central de specialitate, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, elaborează programe pe termen mediu pentru reducerea riscului seismic în baza priorităţilor stabilite pe criterii tehnice, care se aprobă de către Guvern.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale care beneficiază de mijloace alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor pentru reducerea riscului seismic sunt obligate să pună la dispoziţia organului central de specialitate toate documentele justificative solicitate. Autorităţile administraţiei publice locale poartă răspundere pentru stabilirea necesităţii şi a oportunităţii mijloacelor solicitate, precum şi pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea cheltuirii mijloacelor conform scopului pentru care au fost alocate.
Articolul 283. Finanţarea programelor anuale pentru reducerea riscului seismic
(1) Mijloacele necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor incluse în programele anuale pentru reducerea riscului seismic sunt asigurate:
a) din bugetele locale – pentru locuinţele şi încăperile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea autorităţilor acestora;
b) din bugetul de stat, din bugetele locale sau din alte surse neinterzise de lege, după caz, în limitele fondurilor stabilite, disponibile şi aprobate anual cu această destinaţie – pentru locuinţele şi încăperile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, aflate în proprietatea sau în administrarea celorlalte instituţii publice;
c) din sursele proprii ale operatorilor economici – pentru locuinţele şi încăperile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, aflate în proprietatea sau în administrarea acestora;
d) din sursele proprii ale proprietarilor, persoane fizice sau juridice – pentru încăperile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.
(2) Pentru locuinţele proprietate privată a persoanelor fizice, mijloacele necesare pentru finanţarea cheltuielilor aferente expertizării tehnice, proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare, incluse în programele anuale pentru reducerea riscului seismic, sunt asigurate:
a) din bugetul de stat, în limitele fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul organului central de specialitate – pentru expertizarea tehnică şi elaborarea documentaţiei de proiect pentru lucrările de consolidare a construcţiilor;
b) din sursele proprii ale proprietarilor, din despăgubiri acordate de societăţile de asigurare şi/sau din credite sau din transferuri de la bugetul de stat – pentru execuţia lucrărilor de consolidare, în condiţiile stabilite prin hotărâre de Guvern.
(3) Condiţiile de finanţare a cheltuielilor aferente expertizării tehnice, proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare, realizate conform prezentului articol, sunt prevăzute în programul anual pentru reducerea riscului seismic, aprobat de către Guvern.
(4) Instituţiile publice şi operatorii economici care deţin locuinţe sau încăperi cu altă destinaţie decât cea de locuinţă în clădirile incluse în programele anuale pentru reducerea riscului seismic sunt obligaţi să asigure finanţarea proiectării şi a execuţiei lucrărilor de consolidare, proporţional cu cota-parte din proprietatea comună pe care o deţin.
Articolul 284. Responsabilităţile autorităţilor executive ale administraţiei publice locale aferent programelor anuale pentru reducerea riscului seismic
(1) Pentru clădirile incluse în programele anuale pentru reducerea riscului seismic, autorităţile executive ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi satelor sunt responsabile de:
a) contractarea expertizei tehnice a proiectării şi a execuţiei lucrărilor de consolidare, finanţate din bugetul de stat şi din bugetele locale;
b) verificarea şi achitarea documentaţiei de proiect, precum şi a situaţiilor privind lucrările executate, conform soluţiilor de intervenţii din documentaţia aprobată;
c) organizarea recepţiei lucrărilor de consolidare;
d) stabilirea valorii cheltuielilor pentru execuţia lucrărilor de consolidare, pe categorii de lucrări efectiv executate, şi repartizarea pe fiecare proprietar a cheltuielilor respective, proporţional cu cotaparte indiviză de proprietate din proprietatea comună care revine fiecărui proprietar;
e) acţionarea în instanţa de judecată a proprietarilor care obstrucţionează desfăşurarea activităţilor de proiectare şi/sau de execuţie a lucrărilor de consolidare a clădirilor incluse în programele anuale pentru reducerea riscului seismic.
(2) Pentru execuţia în condiţii de siguranţă a lucrărilor de consolidare şi pentru asigurarea continuităţii acestora, activităţile comerciale şi nonprofit, desfăşurate în încăperile existente din clădirile incluse în programele anuale pentru reducerea riscului seismic, se suspendă de drept pe durata execuţiei lucrărilor de consolidare.
(3) Operatorii de sistem ai reţelelor edilitare (inginereşti) sunt obligaţi să realizeze, în regim de urgenţă, în baza contractelor încheiate în condiţiile legislaţiei, lucrările corespunzătoare, condiţionate de soluţiile de consolidare adoptate, cu respectarea normativelor tehnice în construcţii, care să asigure funcţionalitatea clădirii.
Articolul 285. Conţinutul documentaţiei de proiect pentru lucrările de consolidare
Documentaţia de proiect pentru lucrările de consolidare a clădirilor incluse în programele pentru reducerea riscului seismic conţine:
a) soluţiile de consolidare a structurii de rezistenţă a clădirii existente sau a unor elemente structurale ale acesteia;
b) introducerea unor elemente structurale suplimentare şi/sau repararea elementelor nestructurale ale clădirii existente;
c) îmbunătăţirea terenului de fundare, a termoizolării şi/sau a hidroizolării clădirii şi/sau a instalaţiilor aferente acesteia, în locul de intervenţii;
d) desfacerea şi refacerea finisajelor în locul de intervenţii;
e) desfacerea şi refacerea echipamentelor şi/sau a instalaţiilor, în locul de intervenţii, şi, după caz, înlocuirea acestora sau a unor elemente componente;
f) alte lucrări, strict necesare de realizat în locul de intervenţii, argumentate din punct de vedere tehnic prin soluţiile de intervenţii adoptate şi normativele tehnice în construcţii.
Articolul 286. Scutirea de plată pentru eliberarea autorizaţiei de construire
Proprietarii persoane fizice pot beneficia de scutire de plată pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru execuţia lucrărilor de consolidare a construcţiilor cu destinaţie de locuinţă pentru reducerea riscului seismic, la decizia consiliului local.
Articolul 287. Modul de contractare
Contractarea expertizării tehnice, a proiectării şi a execuţiei lucrărilor de consolidare a clădirilor incluse în programele pentru reducerea riscului seismic, finanţate din surse publice, se efectuează cu respectarea prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice.
Capitolul V
REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA TERMICĂ
A CONSTRUCŢIILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 288. Scopul reabilitării şi modernizării termice a construcţiilor
Reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora se realizează în scopul:
a) îmbunătăţirii condiţiilor de igienă şi a confortului termic;
b) reducerii pierderilor de căldură şi a consumului de energie;
c) reducerii costurilor de întreţinere pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă menajeră;
d) reducerii emisiilor poluante, generate de producerea, transportul şi consumul de energie termică.
Articolul 289. Prevederi generale privind reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor
(1) Prevederile prezentului capitol se aplică tuturor construcţiilor noi şi celor existente, în cadrul cărora se desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui anumit nivel de confort şi regim termic, conform normativelor tehnice în construcţii corespunzătoare.
(2) Reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor prevede sporirea eficienţei energetice a instalaţiilor interioare de încălzire şi de alimentare cu apă caldă menajeră, a centralelor termice, a punctelor termice şi a reţelelor de distribuţie a energiei termice şi a apei calde menajere, care sunt amplasate în interiorul clădirilor sau în adiacenţa acestora.
(3) Reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora este parte integrantă a politicii energetice a statului şi se realizează prin programe naţionale, armonizate cu legislaţia europeană referitoare la eficienţa energetică, la protecţia mediului şi la dezvoltarea durabilă.
(4) Reabilitarea termică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora ţine de obligaţia proprietarilor, a asociaţiilor de proprietari din condominiu şi a utilizatorilor construcţiei.
(5) Reabilitarea şi modernizarea termică a monumentelor istorice se efectuează în baza reglementărilor din domeniul protejării patrimoniului cultural.
Secţiunea a 2-a
Activităţi de reabilitare şi modernizare termică
Articolul 290. Programe de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor
(1) Programele naţionale de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, în baza politicii energetice a statului, ţinându-se cont de criteriile tehnice, şi se aprobă de către Guvern.
(2) Pentru fundamentarea programelor naţionale de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora sunt necesare următoarele acţiuni:
a) elaborarea de studii pentru stabilirea măsurilor prioritare de reabilitare şi modernizare termică şi a criteriilor de optimizare a protecţiei termice a construcţiilor;
b) elaborarea de studii de fezabilitate pentru stabilirea nivelului de protecţie termică a construcţiilor, a necesarului de materiale şi echipamente şi a mijloacelor pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor;
c) elaborarea proiectelor directoare şi soluţiilor-cadru pentru reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora;
d) elaborarea normativelor tehnice în construcţii privind eficienţa energetică a construcţiilor.
Articolul 291. Obligaţiile producătorilor şi distribuitorilor de energie termică
Operatorii economici care activează în domeniul producerii şi distribuirii energiei termice pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde menajere întreprind acţiuni în vederea:
a) depistării pierderilor de energie termică şi de apă din reţelele de distribuţie a energiei termice pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă menajeră şi efectuării remedierilor necesare, reieşind din punctele de delimitare stabilite;
b) controlului izolării termice a conductelor, cazanelor şi schimbătoarelor de căldură şi realizării, după caz, a măsurilor de remediere sau de înlocuire, reieşind din punctele de delimitare stabilite.
Articolul 292. Obligaţiile proprietarilor privind reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor
(1) Pentru reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor noi şi a celor existente, proprietarii sau administratorii acestora, după caz, efectuează evaluarea stării tehnice a construcţiei asupra căreia se intenţionează să se intervină prin:
a) acceptarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare termică, propuse prin expertiza tehnică, şi a sistemului de finanţare;
b) obţinerea autorizaţiei de construire;
c) contractarea elaborării proiectului de execuţie pentru soluţiile stabilite;
d) selectarea executantului lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a construcţiei, conform legislaţiei;
e)remedierea sau înlocuirea reţelelor de distribuţie a energiei termice pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă menajeră, precum şi a instalaţiilor interioare aferente acestora, reieşind din punctele de delimitare stabilite.
(2) La construcţiile existente şi instalaţiile aferente acestora, la care se efectuează lucrări de reducere a riscului seismic, sunt realizate, concomitent, şi lucrări de reabilitare şi de modernizare termică.
(3) Exploatarea construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora după reabilitarea şi modernizarea termică se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de exploatare, elaborate de proiectant şi incluse în Cartea tehnică a construcţiei.
Articolul 293. Asigurarea activităţii de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor
(1) Activitatea de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora este asigurată de organul central de specialitate prin:
a) coordonarea activităţii de elaborare a normativelor tehnice privind reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor;
b) elaborarea studiilor şi proiectelor directoare şi a normativelor tehnice în construcţii privind eficienţa energetică, prevăzute la art.290 alin.(2);
c) elaborarea şi prezentarea spre aprobare către Guvern a programelor naţionale de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora.
(2) În domeniul reabilitării şi modernizării termice a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente acestora, instituţia publică care asigură suportul în implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice asigură:
a) elaborarea studiilor de fezabilitate a reabilitării şi modernizării termice a construcţiilor şi încadrarea în politica energetică a statului;
b) monitorizarea performanţelor construcţiilor reabilitate şi modernizate termic, în scopul stabilirii direcţiilor de acţiune şi a politicilor de finanţare;
c) iniţierea acţiunilor de promovare pentru educarea populaţiei la nivel local.
(3) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii asigură elaborarea şi aprobarea normativelor tehnice cu privire la consumatorii finali de energie termică asigurată din surse de alimentare centralizată.
Articolul 294. Mijloacele necesare pentru reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor
Mijloacele necesare pentru evaluarea stării termice a construcţiilor asupra cărora se intenţionează să se intervină şi pentru realizarea măsurilor de reabilitare şi modernizare termică sunt asigurate:
a) prin alocaţii din bugetele locale – în cazul disponibilităţii unor asemenea mijloace;
b) din sursele proprii ale proprietarilor construcţiilor care se reabilitează şi se modernizează termic;
c) prin atragerea de mijloace de la operatori economici, societăţi comerciale de management şi de prestare a serviciilor în domeniul energetic;
e) din sursele operatorilor economici care deţin în proprietate sau în administrare clădiri de interes public;
f) din alte surse neinterzise de lege.
Articolul 295. Execuţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor
Execuţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a construcţiilor se realizează cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor şi a celorlalte obligaţii impuse de prevederile prezentului cod, precum şi cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice pentru obiectivele finanţate din mijloace financiare din bugetul de stat şi bugetele locale.
Capitolul VI
REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA CLĂDIRILOR
VECHI FĂRĂ STATUT DE MONUMENT
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 296. Reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi
(1) Reabilitarea clădirilor care reprezintă monumente istorice şi a instalaţiilor aferente acestora se efectuează cu respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul protejării patrimoniului cultural.
(2) Clădirile vechi fără statut de monument, valoroase din punct de vedere arhitectural şi istoric, sunt reabilitate şi modernizate în scopul asigurării rezistenţei şi stabilităţii, îmbunătăţirii condiţiilor de igienă şi a aspectului arhitectural.
(3) Reabilitarea clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora se realizează, prioritar, prin intermediul unor programe naţionale, armonizate cu prevederile tratatelor internaţionale referitoare la protecţia mediului, la dezvoltarea durabilă şi la protecţia patrimoniului arhitectural, precum şi cu suportul proprietarilor.
(4) Prevederile prezentului capitol se aplică tuturor clădirilor fără statut de monument, aflate în proprietate publică sau privată, care au o vechime mai mare de 75 de ani şi care necesită reabilitare şi modernizare, conform normativelor tehnice în construcţii corespunzătoare.
(5) La reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora, sunt proiectate şi executate, după caz, lucrările de consolidare necesare pentru reducerea riscului seismic, conform prevederilor prezentului cod.
(6) Reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora ţin de obligaţia proprietarilor şi/sau utilizatorilor clădirilor respective.
(7) Execuţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi se realizează cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor şi a celorlalte obligaţii impuse de prevederile prezentului cod, ţinânduse cont de aducerea aspectului clădirilor vechi la aspectul arhitectural iniţial.
(8) Execuţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi se efectuează concomitent cu aplicarea prevederilor prezentului cod referitoare la reabilitarea şi modernizarea termică a construcţiilor.
Secţiunea a 2-a
Activităţile de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi
Articolul 297. Programele naţionale multianuale de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi
(1) În baza documentelor de politici din domeniul arhitecturii şi conservării monumentelor istorice, organul central de specialitate, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, elaborează proiectele programelor naţionale multianuale de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora şi le prezintă spre aprobare Guvernului.
(2) Pentru fundamentarea programelor naţionale multianuale de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora sunt necesare următoarele acţiuni:
a) elaborarea de studii pentru stabilirea priorităţii măsurilor de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi;
b) elaborarea studiilor de fezabilitate pentru stabilirea nivelului de degradare a clădirilor vechi, a mijloacelor necesare pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor;
c) elaborarea normativelor tehnice în construcţii referitoare la proiectarea şi execuţia lucrărilor de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora şi stabilirea criteriilor de optimizare a activităţilor în acest domeniu;
d) elaborarea proiectelor directoare şi a soluţiilor-cadru pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora;
e) elaborarea de studii în vederea stabilirii costului efectiv al lucrărilor necesare reabilitării şi modernizării clădirilor vechi, la solicitarea structurilor specializate din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.
(3) Pentru clădirile vechi care fac obiectul prevederilor prezentului capitol, proiectul de execuţie pentru renovarea majoră şi modernizarea clădirilor respective conţine, în mod obligatoriu, certificatul de performanţă energetică, prin care se atestă performanţa energetică a acestora, izolarea termică şi randamentul energetic al instalaţiilor şi echipamentelor, precum şi soluţiile de adaptare rezonabilă a clădirilor vechi pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu mobilitate redusă.
Articolul 298. Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi
Pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate:
a) să realizeze studii documentate în vederea identificării clădirilor vechi care necesită reabilitare şi modernizare;
b) să propună soluţii tehnice eficiente pentru realizarea în termen scurt a proiectelor de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi;
c) să estimeze mijloacele necesare reabilitării şi modernizării clădirilor vechi;
d) să colaboreze cu autorităţile administraţiei publice centrale la realizarea programelor naţionale multianuale de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi.
Articolul 299. Obligaţiile proprietarilor cu privire la reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi
(1) Pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi, proprietarii şi/sau utilizatorii clădirilor vechi sunt obligaţi:
a) să evalueze starea tehnică a clădirii asupra căreia se intenţionează să se intervină;
b) să contracteze o întreprindere în construcţii care desfăşoară activitate de inginerie şi consultanţă sau de proiectare în domeniul construcţiilor pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate şi stabilirea procedurii de intervenţie, pentru acordarea asistenţei tehnice de specialitate necesare şi pentru elaborarea proiectului de execuţie;
c) să contracteze elaborarea expertizei tehnice privind starea clădirii respective şi a instalaţiilor aferente acesteia, formularea şi analizarea variantelor de reabilitare şi modernizare;
d) să accepte soluţiile de reabilitare şi modernizare a clădirii sau a ansamblului de clădiri, aflate în interdependenţă arhitecturală, şi a sistemului de finanţare propus prin expertiza tehnică;
e) să obţină autorizaţia de construire;
f) să contracteze elaborarea proiectului de execuţie pentru soluţiile stabilite;
g) să selecteze executantul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a clădirii respective, conform prevederilor legislaţiei.
(2) La clădirile vechi la care se efectuează lucrări de reducere a riscului seismic sunt realizate concomitent şi lucrări de reabilitare şi modernizare a acestora şi a instalaţiilor aferente.
(3) Exploatarea clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora după reabilitare şi modernizare se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de exploatare, elaborate de proiectant şi incluse în Cartea tehnică a construcţiei.
Articolul 300. Asigurarea activităţii de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi
(1) Activitatea de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora este asigurată de organul central de specialitate prin:
a) coordonarea activităţii de elaborare a normativelor tehnice din domeniul reabilitării şi modernizării clădirilor vechi;
b) elaborarea studiilor şi proiectelor directoare pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi;
c) elaborarea şi prezentarea spre aprobare Guvernului a programelor naţionale multianuale de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora;
d) elaborarea şi coordonarea programelor de pregătire şi instruire a personalului cu atribuţii în reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi şi de nivelul al doilea asigură:
a) elaborarea programelor locale multianuale de reabilitare şi modernizare a clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora;
b) verificarea şi avizarea documentaţiei de proiect pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi, finanţate prin bugetul local.
Articolul 301. Mijloacele necesare pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi
Mijloacele necesare pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor vechi şi a instalaţiilor aferente acestora sunt asigurate:
a) prin alocaţii din bugetele locale, în condiţiile legii – în cazul disponibilităţii unor asemenea mijloace;
b) din sursele proprietarilor clădirilor vechi care se reabilitează şi se modernizează;
c) prin atragerea fondurilor de la donatori, precum şi din alte surse neinterzise de lege.
Titlul III
TRANSFORMAREA CONSTRUCŢIILOR
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 302. Dezafectarea, demolarea/demontarea, parţială sau totală, a construcţiilor
(1) Dezafectarea, demolarea/demontarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv a elementelor de construcţii de susţinere a acestora, închiderea carierelor şi a exploatărilor de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror amenajări se efectuează numai în baza autorizaţiei de desfiinţare, emisă prealabil conform prevederilor prezentului cod, cu excepţiile prevăzute de prezentul cod.
(2) Demolarea, parţială sau totală, a monumentelor istorice şi a părţilor componente ale acestora este interzisă.
Articolul 303. Dezafectarea construcţiilor
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a dezafecta:
a) construcţiile aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, care sunt în stare avansată de degradare şi care pun în pericol siguranţa publică, cu excepţia construcţiilor care reprezintă monumente istorice şi de arhitectură;
b) construcţiile existente, indiferent de forma de proprietate, amplasate în zonele inundabile sau în zonele cu alunecări de teren şi care pun în pericol siguranţa publică, în cazul inundaţiilor sau al alunecărilor de teren.
(2) Dezafectarea se efectuează numai în baza autorizaţiei de desfiinţare, care se emite imediat după declararea iminenţei pericolului, în condiţiile prevederilor prezentului cod.
Articolul 304. Notificarea privind dezafectarea construcţiilor
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a notifica proprietarii construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, care sunt în stare avansată de degradare ori sunt amplasate în zone inundabile sau în zone cu alunecări de teren şi care pun în pericol siguranţa publică, despre responsabilităţile care le revin privind siguranţa publică în exploatarea construcţiilor respective, conform prevederilor prezentului cod.
(2) Prin notificare se atenţionează proprietarul construcţiei respective despre necesitatea luării măsurilor de dezafectare, în regim de urgenţă, în condiţiile prevederilor prezentului cod.
Capitolul II
POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 305. Activităţile aferente postutilizării construcţiilor
(1) Postutilizarea construcţiilor include activităţile de dezafectare, de demolare şi de demontare a construcţiilor, de recondiţionare şi de reutilizare a elementelor şi produselor recuperabile, precum şi de predare a deşeurilor reciclabile către operatorii autorizaţi, cu asigurarea protecţiei mediului ambiant conform prevederilor legislaţiei.
(2) Toate activităţile aferente postutilizării construcţiei se desfăşoară sub responsabilitatea proprietarului construcţiei respective.
Articolul 306. Acţiunile de desfiinţare a construcţiilor
(1) Activităţile aferente postutilizării unei construcţii încep odată cu iniţierea desfiinţării construcţiei respective.
(2) Desfiinţarea construcţiei se iniţiază şi se efectuează:
a) la cererea proprietarului;
b) la cererea utilizatorului construcţiei, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în cazul în care:
– construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire;
– construcţia nu prezintă siguranţă în exploatare şi nu poate fi reabilitată din acest punct de vedere;
– construcţia prezintă pericol pentru mediul ambiant şi nu poate fi reabilitată pentru a se elimina pericolul în cauză;
– cerinţele de urbanism impun necesitatea desfiinţării construcţiei.
Articolul 307. Începerea activităţilor aferente postutilizării
(1) Pentru construcţiile proprietate publică, decizia privind începerea activităţilor aferente postutilizării este luată în baza unui studiu de fezabilitate, ţinându-se cont de cazurile prevăzute la art.306, din care să rezulte necesitatea, oportunitatea şi eficienţa economică a activităţilor în cauză.
(2) Studiul de fezabilitate prevăzut la alin.(1) este elaborat şi aprobat conform prevederilor normativelor tehnice în construcţii.
Articolul 308. Postutilizarea construcţiilor amplasate în zona drumurilor publice
La postutilizarea construcţiilor amplasate în zona drumurilor publice se ţine cont de prevederile prezentului cod şi ale Legii drumurilor nr.509/1995.
Articolul 309. Măsurile de prevenire a pericolelor pentru siguranţa publică
În cazul în care demolarea/demontarea unei construcţii sau a unor părţi ale acesteia prezintă pericol pentru siguranţa publică:
a) executantul lucrărilor de demolare/demontare trebuie să ia măsurile de prevenire a pericolelor respective, precum şi să folosească metodele şi procedeele necesare, prevăzute de documentaţia de proiect pentru demolare/demontare;
b) lucrările de demolare/demontare trebuie să fie planificate şi executate sub supravegherea unui responsabil tehnic atestat şi a unui diriginte de şantier atestat, conform prevederilor prezentului cod.
Secţiunea a 2-a
Etape în postutilizarea construcţiilor
Articolul 310. Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor aferente postutilizării construcţiilor
(1) Activităţile şi lucrările aferente postutilizării construcţiilor se desfăşoară în baza unui proiect de desfiinţare a construcţiei, elaborat, de regulă, de către proiectantul construcţiei respective, conform prevederilor prezentului cod.
(2) În cazul imposibilităţii contractării proiectantului construcţiei, proiectul de desfiinţare a construcţiei este elaborat de către alt proiectant, în baza unui raport de expertiză tehnică, conform prevederilor prezentului cod.
(3) Execuţia lucrărilor de desfiinţare a construcţiilor se efectuează de către persoane fizice sau juridice care deţin dreptul de execuţie a lucrărilor de construcţii, conform prevederilor prezentului cod.
Articolul 311. Conţinutul proiectului de desfiinţare a construcţiei
(1) Proiectul de desfiinţare a construcţiei pentru lucrările aferente postutilizării construcţiilor conţine:
a) planul de amplasare a construcţiei – poziţia, dimensiunile, orientarea, vecinătăţile, cu indicarea construcţiei sau a părţilor construcţiei care urmează a fi demolate/demontate;
b) planurile sau releveele, din care să rezulte destinaţia, alcătuirea construcţiei şi funcţiile acesteia, planurile tuturor nivelurilor, secţiunilor, faţadelor, instalaţiilor şi echipamentelor interioare, întocmite la o scară convenabilă;
c) fotofixările construcţiei supuse desfiinţării şi, în cazul orientării acesteia către străzile principale, fotofixările întregului ansamblu împreună cu construcţiile din vecinătate;
d) planurile branşamentelor/racordurilor la reţelele edilitare (inginereşti) exterioare – de apă şi canalizare, de energie electrică, de energie termică, de gaze naturale, de comunicaţii electronice;
e) planurile de asigurare şi de refacere a continuităţii funcţionării reţelelor edilitare (inginereşti) exterioare pentru vecinătăţi, care ar trebui, eventual, să fie întreruptă la demolarea/demontarea construcţiilor;
f) cerinţele tehnice de calitate;
g) detalierea şi specificarea etapelor activităţilor şi a lucrărilor de demolare/demontare;
h) metodele şi procedeele tehnice pentru execuţia lucrărilor de demolare/demontare, cuprinzând descrierea detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiunilor necesare şi a măsurilor de protecţie a muncii;
i) în cazul construcţiilor proprietate publică, recomandările privind modul de recondiţionare a produselor şi a elementelor de construcţie, recuperate în procesul demolării/demontării;
j) recomandările privind evacuarea şi transportul deşeurilor neutilizate şi nereciclabile în locurile autorizate pentru reintegrarea acestora în natură;
k) măsurile pentru protecţia mediului ambiant în zona lucrărilor de demolare/demontare şi în zonele locurilor de evacuare a deşeurilor;
l) lista cu volumul lucrărilor de demolare/demontare, de reciclare şi de utilizare a materialelor şi produselor rezultate;
m) măsurile de remediere şi amenajare a terenului după realizarea activităţilor şi lucrărilor de demolare/demontare.
(2) Proiectul de desfiinţare a construcţiei include şi expertizări tehnice, din punctul de vedere al rezistenţei şi stabilităţii, ale construcţiilor învecinate care pot fi afectate de demolare/demontare.
(3) Proiectul de desfiinţare a construcţiei trebuie verificat de verificatori de proiecte atestaţi, conform prevederilor prezentului cod.
(4) Copiile de pe extrasele principale din proiectul de desfiinţare a construcţiei – planul general, faţadele, planurile, fotofixările – se predau către Arhiva de Stat sau către arhivele locale ale localităţilor pentru asigurarea continuităţii procesului istorico-arhitectural.
Articolul 312. Etapele de dezafectare a construcţiilor
Dezafectarea construcţiei include următoarele etape:
a) încetarea activităţilor în interiorul construcţiei;
b) sistarea funcţionării reţelelor edilitare (inginereşti), atât interioare, cât şi exterioare;
c) demontarea reţelelor edilitare (inginereşti), cu asigurarea continuităţii funcţionării acestora pentru vecinătăţi;
d) evacuarea din construcţie a inventarului mobil (obiectelor de inventar, mobilierului, echipamentelor etc.).
Articolul 313. Etapele demolării/demontării construcţiilor
Demolarea/demontarea construcţiilor include următoarele etape:
a) dezechiparea construcţiei, prin desfacerea şi demontarea elementelor instalaţiilor şi echipamentelor de funcţionare, a elementelor de finisaj şi de izolare;
b) demontarea părţilor şi a elementelor de construcţie;
c) demolarea părţilor nedemontabile ale construcţiei (zidării, structuri de rezistenţă), inclusiv a fundaţiei construcţiei;
d) dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţie şi a instalaţiilor demontate; recuperarea elementelor şi a produselor reutilizabile şi sortarea acestora pe categorii;
e) transportul şi depozitarea deşeurilor nereciclabile în locurile autorizate, în modul stabilit.
Articolul 314. Etapele recondiţionării, reciclării şi reutilizării materialelor şi produselor
Recondiţionarea, reciclarea şi reutilizarea materialelor şi a produselor, rezultate din demolarea/demontarea construcţiilor proprietate publică, includ următoarele etape:
a) recondiţionarea produselor pentru construcţii, recuperate în procesul de demontare în vederea reutilizării acestora, prin operaţiuni simple, executate în ateliere;
b) reciclarea materialelor, rezultate din demolare/demontare, în secţii de producţie specializate, prin folosirea materialelor respective ca materii prime, în vederea fabricării de materiale şi produse pentru construcţii;
c) pregătirea spre reutilizare a materialelor şi produselor pentru construcţii, rezultate din recuperare, recondiţionare şi reciclare, prin verificarea calităţii acestora şi prin organizarea stocării acestora în depozite pentru construcţii;
d) colectarea separată a deşeurilor în locuri special amenajate şi predarea acestora către operatori autorizaţi.
Articolul 315. Reintegrarea deşeurilor în natură
Reintegrarea în natură a deşeurilor neutilizabile şi nereciclabile include următoarele etape:
a) utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi de terasamente;
b) refacerea peisajului în zonele de folosire a deşeurilor prin execuţia taluzurilor corespunzătoare şi a lucrărilor de protecţie aferente, inclusiv refacerea vegetaţiei şi a plantaţiilor.
Secţiunea a 3-a
Obligaţii şi responsabilităţi cu privire la
postutilizarea construcţiilor
Articolul 316. Obligaţiile şi responsabilităţile proprietarilor cu privire la postutilizarea construcţiilor
Proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii şi responsabilităţi cu privire la postutilizarea construcţiilor:
a) să asigure mijloacele necesare pentru efectuarea expertizei tehnice, proiectarea şi execuţia lucrărilor aferente postutilizării;
b) să obţină avizele necesare de la operatorii de sistem şi autorizaţia de desfiinţare, conform prevederilor prezentului cod;
c) să notifice Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică despre începerea activităţilor şi lucrărilor aferente postutilizării;
d) să asigure efectuarea expertizei tehnice a construcţiei care urmează a fi demolată/demontată parţial, precum şi a construcţiilor învecinate, dacă acestea ar putea fi afectate de demolarea/demontarea preconizată;
e) să asigure elaborarea şi verificarea proiectului de desfiinţare a construcţiei, în modul stabilit de prezentul cod;
f) să încredinţeze execuţia lucrărilor aferente postutilizării construcţiilor unor persoane, fizice sau juridice, doar conform prevederilor prezentului cod;
g) să urmărească, prin responsabili tehnici atestaţi, respectarea cerinţelor de calitate stabilite, precum şi recondiţionarea şi reciclarea la un nivel cât mai înalt a materialelor şi a produselor rezultate din demolarea/demontarea construcţiei.
Articolul 317. Obligaţiile şi responsabilităţile proiectanţilor cu privire la postutilizarea construcţiilor
Proiectanţii au următoarele obligaţii şi responsabilităţi cu privire la postutilizarea construcţiilor:
a) să elaboreze, în baza caietului de sarcini pentru execuţie şi a contractului încheiat cu proprietarul construcţiei, proiectul de desfiinţare a construcţiei;
b) să asigure, prin soluţiile tehnice şi tehnologice de demolare/demontare adoptate, respectarea prevederilor avizelor şi ale autorizaţiei de desfiinţare, a cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, precum şi un nivel cât mai înalt de recuperare, recondiţionare şi reciclare a materialelor şi a produselor rezultate din demolare/demontare;
c) să asigure asistenţa tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiectul de desfiinţare a construcţiei.
Articolul 318. Obligaţiile şi responsabilităţile executanţilor cu privire la postutilizarea construcţiilor
Executanţii lucrărilor aferente postutilizării construcţiilor au următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) să înceapă execuţia lucrărilor de demontare/demolare numai în baza autorizaţiei de desfiinţare şi a proiectului de desfiinţare a construcţiei, verificat conform prevederilor prezentului cod;
b) să respecte prevederile proiectului de desfiinţare a construcţiei şi ale autorizaţiei de desfiinţare;
c) să realizeze cerinţele de calitate prevăzute în proiectul de desfiinţare a construcţiei;
d) să instruiască personalul asupra procesului tehnologic, succesiunii etapelor şi a operaţiunilor, precum şi asupra măsurilor de protecţie a muncii;
e) să ia măsurile de protecţie a vecinătăţilor prin prevenirea transmiterii vibraţiilor sau şocurilor puternice, a emisiilor excesive de praf, precum şi prin asigurarea accesului necesar către vecinătăţile respective.
Secţiunea a 4-a
Regimul deşeurilor din construcţii şi demolări
Articolul 319. Deşeurile din construcţii şi demolări
(1) Deşeuri din construcţii şi demolări se consideră deşeurile rezultate din activităţi precum execuţia clădirilor, a obiectivelor infrastructurii civile, altor construcţii, demolarea/demontarea totală sau parţială a clădirilor, a obiectivelor infrastructurii civile, demolarea/demontarea altor construcţii, repararea, modernizarea şi întreţinerea drumurilor.
(2) Construcţiile trebuie demolate/demontate astfel încât să fie asigurată colectarea separată a deşeurilor în locuri special amenajate şi predarea acestora către operatori autorizaţi, după demolare/demontare.
Articolul 320. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări
(1) Deşeurile din construcţii şi demolări sunt tratate şi transportate de deţinătorii acestora, de persoanele care execută lucrările de execuţie sau de demolare/demontare a construcţiilor.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu autorităţile competente pentru protecţia mediului, stabilesc locul autorizat pentru evacuarea deşeurilor indicate la alin.(1), precum şi modalitatea de evacuare şi traseul până la locul respectiv.
(3) Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări se efectuează în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi se supune prevederilor prezentului cod, legislaţiei de mediu şi regulamentului de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări, aprobat de către Guvern.
(4) Controlul gestionării deşeurilor din construcţii şi demolări este responsabilitatea autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi altor autorităţi cu competenţe stabilite de legislaţie.
Articolul 321. Atribuţiile şi obligaţiile cu privire la gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări
(1) Autorităţile administraţiei publice locale şi persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări deţin atribuţii şi obligaţii în conformitate cu prevederile prezentului cod, precum şi cu prevederile speciale din domeniul gestionării deşeurilor.
(2) Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări se realizează numai în cadrul anumitor instalaţii, prin intermediul proceselor sau activităţilor autorizate de autorităţile competente.
Capitolul III
CONSTRUCŢIILE NEAUTORIZATE ŞI
INTERVENŢIILE NEAUTORIZATE
Articolul 322. Prevederi generale
(1) Prevederile prezentului capitol se extind asupra construcţiilor neautorizate, indiferent de forma de proprietate şi destinaţie, separate, anexate, încorporate, precum şi asupra intervenţiilor neautorizate asupra construcţiilor existente.
(2) Se consideră intervenţii neautorizate intervenţiile asupra construcţiilor existente de orice categorie, indiferent de forma de proprietate şi destinaţie, care reprezintă lucrări de transformare, de modificare, de reamenajare, de replanificare, de reconstrucţii, de extindere şi de consolidare a construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora, executate fără autorizaţie de construire, eliberată conform prevederilor prezentului cod, şi/sau cu încălcarea documentaţiei de proiect şi a autorizaţiei de construire, cu excepţiile stabilite de prezentul cod.
(3) Se consideră construcţii neautorizate construcţiile de orice categorie, indiferent de forma de proprietate şi destinaţie, executate fără autorizaţie de construire, eliberată conform prevederilor prezentului cod, şi/sau cu încălcarea documentaţiei de proiect şi a autorizaţiei de construire, care sunt amplasate atât pe terenurile deţinute în baza actelor ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de superficie asupra terenului, cât şi pe terenurile ocupate în mod ilicit, cu excepţiile stabilite de prezentul cod.
(4) Modul de demolare/demontare a construcţiilor neautorizate se stabileşte prin regulament aprobat de către Guvern.
Articolul 323. Remedierile în urma intervenţiilor neautorizate
(1) Construcţiile, la care s-au efectuat intervenţii neautorizate sau intervenţii executate cu încălcarea cerinţelor urbanistice ori a normativelor tehnice în construcţii, care afectează rezistenţa şi stabilitatea acestora, urmează a fi remediate, în mod obligatoriu, pe cheltuiala persoanei vinovate, cu readucerea construcţiei în starea iniţială.
(2) Remedierile prevăzute la alin.(1) se efectuează în baza documentaţiei de proiect, elaborate şi verificate conform prevederilor prezentului cod şi a unui raport de expertiză tehnică.
Articolul 324. Sistarea lucrărilor de construcţii neautorizate
(1) La constatarea construcţiilor neautorizate sau a intervenţiilor neautorizate, aflate la etapa de execuţie, autorităţile administraţiei publice locale ori Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică sau, în cazul monumentelor, Agenţia de Inspectare a Monumentelor sunt obligate, în termen de până la 30 de zile, să solicite sistarea lucrărilor respective până la luarea deciziei de demolare/demontare a construcţiei respective sau de remediere a construcţiei afectate, conform prevederilor Codului contravenţional şi ale prezentului cod, precum şi prevederilor legislaţiei în domeniul protejării patrimoniului cultural.
(2) Autoritatea administraţiei publice locale, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică sau, după caz, Agenţia de Inspectare a Monumentelor sesizează organele de poliţie despre sistarea lucrărilor de construcţii, care, la rândul lor, în termen de 24 de ore de la sesizare, asigură îndeplinirea de către executant a prescripţiei de sistare a lucrărilor şi monitorizează dacă nu se încalcă prescripţia respectivă.
Articolul 325. Constatarea şi examinarea cazurilor cu privire la construcţiile neautorizate şi intervenţiile neautorizate
(1) Constatarea execuţiei construcţiilor neautorizate şi a intervenţiilor neautorizate se efectuează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.
(2) Examinarea cazurilor indicate la alin.(1) se efectuează cu respectarea prevederilor prezentului cod, inclusiv a cerinţelor urbanistice, a cerinţelor privind aspectul arhitectural şi social, a cerinţelor privind asigurarea rezistenţei şi stabilităţii construcţiilor.
Articolul 326. Conţinutul actelor de control sau de constatare
Actele de control sau de constatare, prezentate de către structurile specializate cu funcţii de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, trebuie să conţină descrierea încălcărilor legislaţiei, a neconformităţilor construcţiilor (lucrărilor) şi ale intervenţiilor neautorizate, a pericolului şi a consecinţelor acestora, cu referinţe la actele normative şi la planurile urbanistice generale, precum şi valoarea prejudiciului.
Articolul 327. Decizia privind rezultatul controlului
(1) În rezultatul controlului cazurilor de execuţie a construcţiilor neautorizate şi a intervenţiilor neautorizate, agentul constatator, în conformitate cu prevederile Codului contravenţional, întocmeşte procesele-verbale de constatare a contravenţiilor şi le remite spre examinare instanţei de judecată, care, după caz, va dispune, inclusiv ca măsură de siguranţă, demolarea/demontarea construcţiilor neautorizate sau remedierea construcţiilor afectate în urma intervenţiilor neautorizate.
(2) Procesul-verbal indicat la alin.(1) trebuie să conţină:
a) denumirea structurii specializate din cadrul autorităţii administraţiei publice care a luat decizia respectivă;
b) numele şi funcţia agentului constatator care a efectuat controlul;
c) data examinării cazului de execuţie a construcţiei neautorizate şi/sau a intervenţiilor neautorizate;
d) datele referitoare la persoana fizică sau juridică al cărei caz este examinat;
e) obiectivul supus controlului, inclusiv datele, documentele, bunurile, încăperile, produsele, utilajele şi obiectele de altă natură care au fost supuse controlului, relevante pentru scopul controlului;
f) descrierea încălcărilor stabilite în cadrul examinării cazului de execuţie a construcţiei neautorizate şi/sau a intervenţiilor neautorizate;
g) referinţa la actul normativ care prevede răspunderea pentru încălcările constatate;
h) decizia asupra cazului de execuţie a construcţiei neautorizate şi/sau a intervenţiilor neautorizate;
i) modul de demolare/demontare a construcţiei neautorizate şi/sau de remediere a construcţiei afectate în urma intervenţiilor neautorizate.
Articolul 328. Modalităţile de demolare/demontare şi de remediere
(1) Demolarea/demontarea construcţiilor neautorizate şi remedierea construcţiilor afectate în urma intervenţiilor neautorizate se efectuează de către persoanele vinovate, pe cheltuială proprie, în termenele stabilite în regulamentul aprobat de către Guvern.
(2) În cazul neîndeplinirii de către persoanele vinovate a hotărârii instanţei de judecată în termenele stabilite, demolarea/demontarea construcţiilor neautorizate şi remedierea construcţiilor afectate în urma intervenţiilor neautorizate se efectuează în mod silit de către autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.
TITLUL IV
SISTEMUL CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII
Capitolul I
CALITATEA CONSTRUCŢIILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 329. Scopul asigurării calităţii construcţiilor
(1) Calitatea construcţiei este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare în exploatare a acesteia, având scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a cerinţelor utilizatorilor construcţiei şi ale comunităţii.
(2) Construcţia trebuie să corespundă, atât în ansamblu, cât şi pe părţi componente, utilizării preconizate, luând în considerare sănătatea şi siguranţa persoanelor implicate pe întregul ciclu de viaţă al construcţiei.
Articolul 330. Satisfacerea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor
(1) Construcţiile, în procesul de execuţie, precum şi în condiţiile unei întreţineri corespunzătoare, trebuie să corespundă cerinţelor fundamentale, aplicabile acestora pe toată durata de existenţă.
(2) Cerinţele privind calitatea instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi se realizează în bază reglementărilor speciale din domeniul de activitate respectiv.
Articolul 331. Asigurarea calităţii construcţiilor
Prevederile cu privire la asigurarea calităţii în construcţii se aplică construcţiilor de orice categorie şi instalaţiilor aferente acestora, indicate la art.2, indiferent de forma de proprietate sau destinaţie, precum şi lucrărilor de modernizare, de reabilitare, de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere şi de reparaţii capitale executate la construcţiile existente.
Articolul 332. Nivelele de calitate
(1) Documentele care se întocmesc în legătură cu proiectarea, execuţia, exploatarea ori intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente (contracte, autorizaţii de construire, dispoziţii de şantier, avize/acorduri, documentaţie de proiect, caiete de sarcini, raporturi de verificare şi de expertiză tehnică), elaborate sau emise în conformitate cu prevederile prezentului cod, trebuie să conţină, în mod obligatoriu, clauze referitoare la nivelul de calitate al caracteristicilor tehnice aferente cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor.
(2) În documentele prevăzute la alin.(1) din prezentul articol nu pot fi stipulate nivele de calitate şi cerinţe referitoare la calitate inferioare celor prevăzute de normativele tehnice în construcţii privind cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor, prevăzute la art.335.
Secţiunea a 2-a
Sistemul calităţii în construcţii
Articolul 333. Instituirea şi aplicarea sistemului calităţii în construcţii
(1) Prin prezentul cod se instituie sistemul calităţii în construcţii, care contribuie la proiectarea, execuţia şi exploatarea unor construcţii de calitate, care să corespundă cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, prevăzute la art.335, în scopul protejării sănătăţii şi siguranţei persoanelor, a bunurilor acestora, a animalelor, a comunităţii şi a mediului ambiant.
(2) Sistemul calităţii în construcţii se aplică în mod diferenţiat, în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor, conform regulamentelor şi procedurilor de aplicare aferente fiecărei componente a sistemului în cauză.
Articolul 334. Componentele sistemului calităţii în construcţii
(1) Sistemul calităţii în construcţii reprezintă un ansamblu de structuri organizatorice, de responsabilităţi, de regulamente şi reguli, de proceduri şi mijloace, care contribuie la realizarea calităţii construcţiilor la toate etapele de concepere, proiectare, execuţie, exploatare, urmărire a comportării în exploatare, verificare a calităţii proiectării şi a execuţiei construcţiilor, precum şi de postutilizare a construcţiilor.
(2) Sistemul calităţii în construcţii cuprinde următoarele componente:
a) elaborarea normativelor tehnice în construcţii;
b) elaborarea şi expertizarea documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
c) elaborarea documentaţiei de proiect;
d) verificarea şi expertizarea documentaţiei de proiect;
e) atestarea specialiştilor care desfăşoară activitate în construcţii şi contractarea unor lucrători calificaţi, care să deţină acte ce atestă calificarea acestora, conform nomenclatorului lucrărilor de construcţii care se execută;
f) managementul calităţii în construcţii şi asigurarea calităţii în construcţii;
g) desfăşurarea activităţii metrologice în construcţii;
h) asigurarea calităţii produselor pentru construcţii;
i) acreditarea organismelor de evaluare a conformităţii în domeniul construcţiilor;
j) efectuarea evaluărilor tehnice în construcţii;
k) recepţia construcţiilor;
l) urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi efectuarea intervenţiilor în timp asupra construcţiilor existente;
m) postutilizarea construcţiilor şi gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări;
n) controlul de stat al calităţii în construcţii;
o) autorizarea lucrărilor de construcţii.
Articolul 335. Prevederi generale privind cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor
(1) Pentru obţinerea unor construcţii de calitate, proiectarea şi execuţia acestora, în mod obligatoriu, se efectuează astfel încât, pe întreaga durată de existenţă a construcţiei, să fie asigurată satisfacerea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor.
(2) Prezentul cod stabileşte următoarele cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor:
– Cerinţa 1 – Integritatea structurală a construcţiilor;
– Cerinţa 2 – Protecţia construcţiilor împotriva incendiilor;
– Cerinţa 3 – Protecţia lucrătorilor şi a utilizatorilor construcţiilor împotriva efectelor negative asupra condiţiilor de igienă şi a sănătăţii, determinate de construcţii;
– Cerinţa 4 – Protecţia lucrătorilor şi utilizatorilor construcţiilor împotriva vătămărilor corporale, determinate de construcţii;
– Cerinţa 5 – Rezistenţa la propagarea sunetului şi proprietăţile acustice ale construcţiilor;
– Cerinţa 6 – Eficienţa energetică şi performanţa termică a construcţiilor;
– Cerinţa 7 – Prevenirea emisiilor periculoase în mediul ambiant, determinate de construcţii;
– Cerinţa 8 – Utilizarea durabilă a resurselor naturale din care sunt realizate construcţiile.
(3) Toate neconformităţile care conduc la diminuarea nivelului prevăzut al cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor sunt considerate defecte grave.
Articolul 336. Cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor
(1) Cerinţa 1 – Integritatea structurală a construcţiilor – stabileşte că construcţiile trebuie proiectate şi executate astfel încât sarcinile, care pot fi exercitate asupra acestora în procesul execuţiei şi al exploatării, să nu conducă la niciunul dintre următoarele evenimente:
a) prăbuşirea întregii construcţii sau a unei părţi a acesteia;
b) deformări mai mari decât cele prevăzute de normativele tehnice în construcţii;
c) deteriorarea altor părţi ale construcţiei ori a instalaţiilor sau a echipamentelor instalate, ca urmare a unor deformări majore ale elementelor portante;
d) disproporţionalitatea dintre deteriorarea produsă şi cauza producerii acesteia.
(2) Cerinţa 2 – Protecţia construcţiilor împotriva incendiilor – stabileşte că construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât, în caz de incendiu, să respecte următoarele cerinţe:
a) stabilitatea elementelor portante ale construcţiei să poată fi menţinută pentru o perioadă determinată;
b) apariţia şi propagarea focului şi a fumului în interiorul construcţiei să fie limitate;
c) extinderea focului către construcţiile învecinate să fie limitată;
d) soluţiile spaţial-constructive şi tehnico-inginereşti ale ieşirilor de evacuare, ale căilor de evacuare şi ale ieşirilor de avarie să asigure evacuarea persoanelor până la apariţia factorilor periculoşi ai incendiului pentru viaţa şi sănătatea acestora;
e) să fie luate în considerare accesul şi siguranţa echipelor de intervenţie.
(3) Cerinţa 3 – Protecţia lucrătorilor şi a utilizatorilor construcţiilor împotriva efectelor negative asupra condiţiilor de igienă şi a sănătăţii, determinate de construcţii – stabileşte că construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât să nu reprezinte o ameninţare pentru condiţiile de igienă sau pentru sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, ale utilizatorilor construcţiilor sau ale vecinilor şi nici să nu exercite un impact negativ asupra mediului ambiant sau asupra climei pe întregul ciclu de viaţă, în procesul execuţiei, al exploatării, al demolării/demontării, în special, ca rezultat al oricăror dintre următoarele evenimente:
a) emisii de gaze nocive;
b) emisii de substanţe periculoase, de compuşi organici volatili, de gaze care produc efect de seră sau de particule periculoase în aerul din interior sau în atmosferă;
c) emisii de radiaţii periculoase;
d) scurgerea de substanţe periculoase în apa freatică, apa marină, apa de suprafaţă sau în sol;
e) scurgerea de substanţe periculoase în apa potabilă sau de substanţe care au un impact negativ diferit asupra apei potabile;
f) evacuarea defectuoasă a apelor reziduale, a fumului sau a deşeurilor solide sau lichide;
g) prezenţa umidităţii în anumite părţi ale construcţiei sau pe suprafeţe din interiorul acesteia.
(4) Cerinţa 4 – Protecţia lucrătorilor şi utilizatorilor construcţiilor împotriva vătămărilor corporale, determinate de construcţii – stabileşte că construcţiile trebuie proiectate şi executate astfel încât să nu prezinte riscuri inacceptabile de accidente sau de producere a pagubelor în procesul funcţionării sau al exploatării acestora, precum alunecările, căderile, impacturile, arsurile, electrocutările, vătămări cauzate de deflagraţii şi efracţii, şi să fie accesibile şi utilizabile de persoanele cu dizabilităţi şi persoanele cu mobilitate redusă.
(5) Cerinţa 5 – Rezistenţa la propagarea sunetului şi proprietăţile acustice ale construcţiilor – stabileşte că construcţiile trebuie proiectate şi executate astfel încât sunetele percepute de către utilizatorii construcţiei sau de către persoane aflate în apropiere să fie menţinute la un nivel la care să nu fie periclitată sănătatea acestora şi să le permită să doarmă, să se odihnească şi să activeze în condiţii satisfăcătoare.
(6) Cerinţa 6 – Eficienţa energetică şi performanţa termică a construcţiilor – stabileşte că construcţiile, împreună cu instalaţiile acestora de încălzire, de răcire, de iluminare şi de ventilare, trebuie proiectate şi executate astfel încât consumul de energie necesar funcţionării să fie minim, ţinându-se cont de utilizatorii construcţiei şi de condiţiile climaterice locale. Construcţiile trebuie să fie eficiente din punct de vedere energetic, consumând cât mai puţină energie pe parcursul execuţiei şi demolării/demontării acestora.
(7) Cerinţa 7 – Prevenirea emisiilor periculoase în mediul ambiant, determinate de construcţii – stabileşte că construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât să nu exercite un impact negativ exagerat asupra mediului ambiant sau asupra climei pe întregul ciclu de viaţă, în procesul execuţiei, exploatării, demolării/demontării, în special ca rezultat al oricăror dintre următoarele evenimente:
a) emisii de gaze nocive;
b) emisii de substanţe periculoase, de compuşi organici volatili, de gaze care produc efect de seră sau de particule periculoase – în aerul din interior sau în atmosferă;
c) emisii de radiaţii periculoase;
d) scurgeri de substanţe periculoase în apele freatice, în apele marine, în apele de suprafaţă sau în sol;
e) scurgeri de substanţe periculoase în apa potabilă sau de substanţe care au diferit impact negativ asupra apei potabile;
f) evacuarea defectuoasă a apelor reziduale, a fumului sau a deşeurilor solide ori lichide.
(8) Cerinţa 8 – Utilizarea durabilă a resurselor naturale din care sunt realizate construcţiile – stabileşte că construcţiile trebuie proiectate, executate şi demolate/demontate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă şi să asigure, în special, următoarele:
a) reutilizarea sau reciclarea construcţiilor, a materialelor şi a părţilor componente ale acestora, după demolare/demontare;
b) durabilitatea construcţiilor;
c) utilizarea la lucrările de construcţii a unor materii prime şi secundare compatibile cu mediul ambiant;
d) respectarea normativelor privind emisiile de poluanţi prevăzute în autorizaţiile de mediu.
Articolul 337. Factorii implicaţi
(1) Obligaţiile privind realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a nivelului prevăzut al cerinţelor fundamentale, specificate la art.335, revin factorilor implicaţi în conceperea, proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor, precum şi în postutilizarea acestora, conform responsabilităţilor, indiferent de forma de proprietate a investitorului.
(2) Factorii indicaţi la alin.(1) sunt investitorii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte, producătorii şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executanţii, proprietarii, utilizatorii construcţiei, responsabilii tehnici, experţii tehnici, diriginţii de şantier, auditorii energetici, responsabilii pentru urmărire, personalul de specialitate din cadrul laboratoarelor de încercări în construcţii, specialiştii serviciului de control intern al calităţii al operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor, precum şi autorităţile administraţiei publice şi asociaţiile profesionale de profil.
Secţiunea a 3-a
Atestarea tehnico-profesională a specialiştilor
care desfăşoară activităţi în construcţii
Articolul 338. Atestarea, suspendarea şi anularea suspendării, retragerea certificatului de atestare tehnico-profesională
(1) Atestarea specialiştilor care desfăşoară activităţi în construcţii, suspendarea şi anularea suspendării, precum şi retragerea certificatului de atestare tehnico-profesională se efectuează în conformitate cu prevederile regulamentului corespunzător aprobat de către Guvern.
(2) Atestarea tehnico-profesională a specialiştilor care desfăşoară activităţi în construcţii se efectuează de către comisii de atestare, instituite de către organul central de specialitate, cu eliberarea unui certificat de atestare tehnico-profesională.
(3) Se recunosc drept specialişti atestaţi pentru exercitarea activităţilor indicate la art.339 alin.(1) persoanele care deţin certificate eliberate de instituţiile abilitate ale statelor membre ale Uniunii Europene, cu excepţia cazurilor în care legislaţia Republicii Moldova stabileşte condiţii speciale obligatorii.
(4) Pentru recunoaşterea certificatelor respective şi a dreptului de a exercita activităţile indicate la art.339 alin.(1), persoanele prezintă comisiei de atestare din cadrul organului central de specialitate certificatele în cauză, traduse în limba română şi autentificate notarial, pentru înregistrare. În cazul în care legislaţia Republicii Moldova prevede cerinţe suplimentare, persoanele trebuie să demonstreze întrunirea cerinţelor respective, în conformitate cu procedura stabilită de organul central de specialitate.
Articolul 339. Activităţile exercitate de către specialiştii atestaţi în construcţii pentru verificarea şi expertizarea documentaţiei de proiect
(1) Specialiştii care desfăşoară activităţi în construcţii şi care sunt atestaţi (în continuare – specialişti atestaţi în construcţii) sunt în drept să exercite activitate de:
a) elaborare, verificare şi expertizare a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) elaborare, verificare şi expertizare a documentaţiei de proiect pentru obţinerea autorizaţiei de construire;
c) execuţie a construcţiilor, lucrărilor de construcţii;
d) conducere şi verificare a lucrărilor de construcţii;
e) încercări de laborator în domeniul construcţiilor;
f) expertiză tehnică a reţelelor edilitare (inginereşti) şi a elementelor de infrastructură asociată acestora.
(2) Specialiştii atestaţi în construcţii poartă răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz, pentru nerespectarea sistemului de calitate în construcţii.
Articolul 340. Obligaţiile şi responsabilităţile specialiştilor atestaţi în construcţii
(1) Obligaţiile şi responsabilităţile specialiştilor atestaţi în construcţii, care activează ca angajaţi ai unui operator economic sau care activează în nume propriu, sunt prevăzute în normativele tehnice în construcţii privind asigurarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor.
(2) Specialiştii atestaţi în construcţii au următoarele obligaţii şi responsabilităţi referitoare la calitatea construcţiilor:
a) să respecte actele normative şi normativele tehnice corespunzătoare activităţii pentru care au fost atestaţi;
b) să implementeze şi să menţină un sistem de asigurare a calităţii în domeniul în care este atestat.
Articolul 341. Specialiştii atestaţi în construcţii
(1) Conform prevederilor prezentului cod, se supun atestării următorii specialişti în construcţii:
a) proiectanţii, inclusiv proiectanţii în amenajarea teritoriului şi urbanism, verificatorii de proiecte şi experţii tehnici;
b) responsabilii tehnici, diriginţii de şantier;
c) specialiştii din cadrul laboratoarelor de încercări în construcţii;
d) arhitecţii din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale;
e) inspectorii din cadrul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică.
(2) Persoanele indicate la alin.(1) sunt obligate să urmeze, o dată la 5 ani, programe de formare profesională continuă a adulţilor. Numărul de ore al programelor respective este stabilit în conformitate cu regulamentul cu privire la formarea continuă a adulţilor, aprobat de către Guvern.
Articolul 342. Aplicarea sancţiunilor
În cazul în care abaterile pentru care a fost suspendat sau retras certificatul de atestare tehnico-profesională constituie contravenţie sau infracţiune, se aplică şi sancţiunile corespunzătoare prevăzute de Codul contravenţional sau de Codul penal.
Secţiunea a 4-a
Normativele tehnice în construcţii
Articolul 343. Activitatea de reglementare în domeniul construcţiilor
(1) Activitatea de reglementare în domeniul construcţiilor, al amenajării teritoriului şi urbanismului constituie o parte componentă a sistemului calităţii în construcţii şi reprezintă o activitate de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare în domeniile menţionate, care valorifică rezultatele acesteia, cuprinzând elaborarea normativelor tehnice în construcţii şi desfăşurarea unor activităţi specifice.
(2) Normativele tehnice în construcţii se elaborează pentru fiecare dintre cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor, aferent etapelor de viaţă a construcţiilor (proiectare, execuţie, exploatare, urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizare), precum şi pentru cerinţele de asigurare a calităţii mediului construit şi pentru cerinţele de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
(3) Normativele tehnice în construcţii se stabilesc prin acte normative, coduri practice în construcţii, regulamente şi proceduri, instrucţiuni, specificaţii tehnice, ghiduri şi au ca obiect elaborarea concepţiei, întocmirea devizelor, proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.
(4) Prin normativele tehnice în construcţii se stabilesc condiţiile şi cerinţele normative de calitate cu privire la construcţii, la materialele şi produsele pentru construcţii şi la procedeele utilizate în construcţii, precum şi modul de determinare şi verificare a respectării acestora.
(5) Activităţile specifice menţionate la alin.(1) constau în elaborarea şi realizarea de cercetări, teste, documentaţii, studii, expertize, audituri, baze de date ştiinţifico-tehnologice, prototipuri, precum şi în editarea şi distribuirea normativelor tehnice în construcţii.
Articolul 344. Elaborarea normativelor tehnice în construcţii
(1) Normativele tehnice în construcţii se elaborează de către organul central de specialitate prin intermediul comitetelor tehnice specializate.
(2) Normativele tehnice în construcţii se aprobă prin ordinul conducătorului organului central de specialitate.
(3) Normativele tehnice în construcţii se aprobă de către organul central de specialitate şi intră în vigoare la data publicării ordinului respectiv în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Articolul 345. Conţinutul-cadru al normativelor tehnice în construcţii
(1) Normativele tehnice în construcţii stabilesc, în principal:
a) domeniul reglementat;
b) grupurile de produse pentru construcţii care fac obiectul normativelor respective, precum şi grupurile de produse care fac excepţie de la acesta, după caz;
c) cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor;
d) procedurile pentru evaluarea conformităţii produselor pentru construcţii;
e) conţinutul dosarului tehnic şi documentele care atestă conformitatea cu cerinţele fundamentale corespunzătoare;
f) cerinţele minime pentru evaluarea organismelor desemnate să realizeze evaluarea conformităţii produselor pentru construcţii cu cerinţele fundamentale corespunzătoare;
g) regulile de aplicare a marcajului de conformitate, după caz.
(2) În cazul în care un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte prevederi decât cele prevăzute de prezentul cod, se aplică prevederile tratatului internaţional.
Articolul 346. Gestionarea normativelor tehnice în construcţii
(1) Organul central de specialitate, conform prevederilor prezentului cod, gestionează activitatea de reglementare în construcţii, în amenajarea teritoriului şi urbanism şi aprobă normativele tehnice în construcţii.
(2) Ordinele de aprobare ale normativelor tehnice în construcţii se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, iar textul integral al normativelor tehnice în construcţii se publică de către organul central de specialitate pe pagina web tematică a documentelor normative în construcţii.
(3) Sursele financiare necesare publicării ediţiilor speciale ale normativelor tehnice în construcţii sunt alocate din mijloacele pentru elaborarea normativelor tehnice în construcţii, prevăzute la art.347.
(4) Organul central de specialitate:
a) publică pe pagina sa web oficială toate normativele tehnice în construcţii;
b) eliberează gratuit ediţiile oficiale ale normativelor tehnice în construcţii, de către solicitant fiind acoperite doar cheltuielile de imprimare ale acestora.
Articolul 347. Cheltuielile pentru elaborarea normativelor tehnice în construcţii
(1) Cheltuielile pentru elaborarea normativelor tehnice în construcţii se finanţează din Fondul naţional de dezvoltare a sistemului de documente normative în construcţii (în continuare – Fond).
(2) Fondul reprezintă totalitatea mijloacelor financiare destinate finanţării programelor de elaborare a sistemului de documente normative în construcţii.
(3) Mărimea mijloacelor Fondului se aprobă anual prin legea anuală a bugetului de stat, în corespundere cu Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.
(4) Fondul este constituit din alocaţiile aprobate prin legea anuală a bugetului de stat şi din alte surse neinterzise de lege.
(5) Investitorii, atât persoanele juridice, cât şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător în alte scopuri decât cel pentru asigurarea cu locuinţă de bază, astfel cum este definită la art.5 pct.46) din Codul fiscal nr.1163/1997, participă la formarea mijloacelor pentru elaborarea normativelor tehnice în construcţii prin transferul la bugetul de stat al defalcărilor în mărime de 0,5 la sută din volumul investiţiilor în capitalul fix pentru obiectivele care nu sunt finanţate din bugetul public naţional.
(6) Administrarea defalcărilor prevăzute la alin.(5) se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat, în coordonare cu organul central de specialitate şi în mod similar celui stabilit pentru administrarea impozitelor şi a taxelor, în conformitate cu legislaţia fiscală.
(7) Suma defalcărilor prevăzute la alin.(5) se calculează de către investitorii menţionaţi la alin.(5), anual, corespunzător volumului investiţiilor în capitalul fix efectuate în anul gestionar.
(71) Investitorii menţionaţi la alin.(5) din prezentul articol sunt obligaţi să achite anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor anului gestionar, suma defalcărilor indicată la alin.(7) din prezentul articol. În acelaşi termen, investitorii menţionaţi la alin.(5) din prezentul articol sunt obligaţi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă anuală privind defalcările prevăzute la alin.(5) din prezentul articol, în forma stabilită de Serviciul Fiscal de Stat. Darea de seamă anuală privind defalcările prevăzute la alin.(5) din prezentul articol se prezintă utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art.187 alin.(21) din Codul fiscal nr.1163/1997.
(8) Pentru neachitarea defalcărilor prevăzute la alin.(5) din prezentul articol, diminuarea acestora şi/sau neachitarea în termen, Serviciul Fiscal de Stat aplică măsurile prevăzute la titlul V din Codul fiscal nr.1163/1997.
(9) Organul central de specialitate elaborează anual un plan tematic privind elaborarea normativelor tehnice în construcţii, care este coordonat cu partenerii sociali.
(10) Planul tematic anual privind elaborarea normativelor tehnice în construcţii, aprobat conform prevederilor stabilite de Legea privind Fondul naţional de dezvoltare a sistemului de documente normative în construcţii, se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate.
(11) Modul de gestionare a mijloacelor Fondului se stabileşte de către Guvern.
[Art.347 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 30.01.2025]
Secţiunea a 5-a
Expertiza tehnică a construcţiilor
Articolul 348. Activităţile privind expertiza tehnică a construcţiilor
(1) Expertizarea tehnică a construcţiilor este o activitate complexă care include, după caz, cercetări, experimente sau încercări, studii, relevee, analize şi evaluări, necesare pentru stabilirea stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în care un proiect respectă cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţii.
(2) Expertizarea tehnică a construcţiilor se efectuează de către experţi tehnici atestaţi în cazul în care efectuarea acesteia este prevăzută de legislaţie, în cazul în care un organ cu atribuţii de control de stat în domeniul calităţii construcţiilor dispune aceasta sau în situaţii speciale, în care aceasta se impune pentru soluţionarea unor situaţii care apar la construcţiile existente:
a) în cazul catastrofelor sau al accidentelor, datorate fenomenelor naturii, acţiunilor umane sau activităţii tehnologice;
b) în vederea determinării, la orice etapă, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea capacităţii acesteia de a satisface cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor.
(3) Dacă expertul tehnic atestat, în mod argumentat, ajunge la concluzia că se impune luarea imediată a unor măsuri (lucrări de susţinere, izolarea parţială sau evacuarea construcţiei) pentru prevenirea unor accidente cu urmări grave (victime umane sau pagube materiale), acesta le aduce la cunoştinţă, în formă scrisă, proprietarilor sau utilizatorilor construcţiei şi, după caz, investitorului, care sunt obligaţi să pună în aplicare măsurile respective.
(4) Expertizarea tehnică a construcţiilor se efectuează conform unui regulament elaborat de organul central de specialitate şi aprobat de către Guvern.
Articolul 349. Analize şi cercetări în procesul expertizei tehnice
Expertul tehnic analizează şi cercetează, după caz:
a) condiţiile de amplasament şi de exploatare a construcţiei;
b) starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
c) documentele care au stat la baza realizării construcţiei la etapele de proiectare, de execuţie şi de exploatare;
d) prevederile normativelor tehnice care au stat la baza realizării construcţiei şi cele în vigoare la data efectuării expertizei tehnice;
e) respectarea cerinţelor stipulate în certificatul de urbanism şi în autorizaţia de construire.
Articolul 350. Raportul de expertiză tehnică
(1) În rezultatul activităţilor prevăzute la art.348, expertul tehnic atestat elaborează rapoarte de expertiză tehnică, care să conţină soluţii şi măsuri ce se impun pentru fundamentarea tehnică şi economică a deciziilor de intervenţii.
(2) Raportul de expertiză tehnică este utilizat de către proprietarii sau utilizatorii construcţiilor şi, după caz, de către investitor, precum şi de către proiectant, în scopul respectării soluţiilor şi măsurilor propuse la întocmirea documentaţiei de proiect.
(3) Conţinutul-cadru al raportului de expertiză tehnică este prezentat în anexa nr.18.
(4) Expertul tehnic atestat indică situaţiile în care, în urma intervenţiei sale, se impune verificarea documentaţiei de proiect şi sub aspectul altor cerinţe decât cele la care se referă acesta în raportul de expertiză tehnică.
Articolul 351. Avizul tehnic
(1) Avizul tehnic este documentul aferent unei expertize tehnice, care atestă gradul de realizare a construcţiei şi corespunderea lucrărilor de construcţii cu documentaţia de proiect.
(2) Avizul tehnic se întocmeşte pentru construcţiile nefinalizate, execuţia cărora s-a desfăşurat în baza autorizaţiei de construire.
(3) Avizul tehnic ce atestă gradul de realizare a construcţiei este întocmit în scopul înregistrării construcţiei nefinalizate în Registrul bunurilor imobile şi nu poate fi utilizat în alte scopuri.
(4) Avizul tehnic se întocmeşte de către experţii tehnici atestaţi, în conformitate cu normativele tehnice în construcţii corespunzătoare şi cu regulamentul privind emiterea avizului tehnic, ce atestă gradul de realizare a construcţiei şi corespunderea lucrărilor de construcţii cu documentaţia de proiect.
Articolul 352. Obligaţiile şi răspunderea expertului tehnic
(1) Expertul tehnic atestat are următoarele obligaţii:
a) să întocmească raportul de expertiză tehnică cu respectarea prevederilor prezentului cod, ale legislaţiei şi ale normativelor tehnice în construcţii;
b) să nu extragă şi să nu transmită, pentru a fi folosite în alte scopuri, elemente ale documentaţiei de proiect şi detalii de execuţie, verificate în cadrul expertizei tehnice, care sunt considerate de proiectant drepturi de autor;
c) să întocmească un registru de evidenţă a expertizelor tehnice efectuate şi să ţină evidenţa la zi a acestora.
(2) Expertul tehnic atestat răspunde de asigurarea nivelurilor minime de calitate privind cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor, impuse conform prevederilor prezentului cod, pentru soluţiile şi măsurile stipulate în raportul de expertiză tehnică.
Secţiunea a 6-a
Managementul calităţii în construcţii
şi asigurarea calităţii în construcţii
Articolul 353. Sistemul de management al calităţii în construcţii şi asigurarea calităţii în construcţii
(1) Sistemul de management al calităţii în construcţii şi asigurarea calităţii în construcţii sunt componente ale sistemului calităţii în construcţii şi reprezintă funcţii obligatorii de conducere în cadrul unei întreprinderi în construcţii care execută lucrări de construcţii.
(2) Sistemul de management al calităţii şi asigurarea calităţii în construcţii stabilesc şi transpun în fapt politica în domeniul calităţii construcţiilor, prin activităţi planificate şi sistematice, destinate să prevină lucrările de construcţii neconforme, să asigure realizarea, atestarea şi garantarea calităţii cerute de normativele tehnice în construcţii şi clauzele contractuale, în condiţii raţionale de cost şi termen, şi să ofere încredere în capacitatea întreprinderilor în construcţii implicate în activitatea de execuţie a construcţiilor.
Articolul 354. Aplicarea sistemului de management al calităţii în construcţii şi asigurarea calităţii în construcţii
(1) Întreprinderile în construcţii implicate în activitatea de concepere, proiectare, execuţie, recepţie, exploatare şi postutilizare a construcţiilor aplică sistemul de management al calităţii în construcţii şi asigură calitatea în construcţii în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor sau de complexitatea şi de importanţa unor lucrări, astfel:
a) printr-un sistem al calităţii, definit şi documentat (manualul de asigurare a calităţii în construcţii, certificarea sistemului de management al calităţii în construcţii) pe baza principiilor şi recomandărilor din standardele adaptate specificului construcţiilor, pentru:
– construcţii având categoria de importanţă excepţională sau deosebită;
– construcţii având categoria de importanţă normală, finanţate de la bugetul de stat;
– construcţii având categoria de importanţă normală, finanţate din alte surse, dacă aceasta este cerută prin contract;
b) printr-un plan al calităţii, întocmit şi aplicat pentru anumite lucrări sau construcţii având categoria de importanţă normală;
c) prin îndeplinirea atribuţiilor responsabilului tehnic atestat, în cadrul unei organizări corespunzătoare a activităţii executantului, pentru construcţii având categoria de importanţă redusă.
(2) Normele privind sistemul de management al calităţii în construcţii şi privind asigurarea calităţii în construcţii, precum şi modul de aplicare a acestora se specifică în manualul privind calitatea activităţii în construcţii, care se elaborează şi se aproba, în mod obligatoriu, de întreprinderile în construcţii implicate în activitatea de execuţie a construcţiilor.
(3) Manualul privind calitatea activităţii în construcţii se elaborează pentru o perioadă de trei ani, după care este actualizat în fiecare an.
Articolul 355. Asigurarea calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii
(1) Asigurarea calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii se efectuează în mod diferenţiat, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, conform prevederilor prezentului cod, normativelor tehnice în construcţii şi normelor privind sistemul de management al calităţii în construcţii şi privind asigurarea calităţii în construcţii.
(2) Verificarea calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii este obligatorie şi se realizează conform prevederilor prezentului cod de către:
a) investitori, conform prevederilor art.180;
b) executanţi, conform prevederilor art.187.
Articolul 356. Sistemele proprii de management al calităţii în construcţii
(1) Întreprinderile în construcţii implicate în activitatea de execuţie a construcţiilor au obligaţia de a aproba, implementa şi menţine sisteme proprii de management al calităţii în construcţii.
(2) În cadrul sistemelor de management al calităţii în construcţii aprobate sunt utilizate standardele de referinţă în domeniul calităţii construcţiilor, iar activităţile se desfăşoară prin intermediul personalului propriu.
Articolul 357. Certificarea sistemului de management al calităţii în construcţii
(1) Aplicarea sistemului de management al calităţii în construcţii şi asigurarea calităţii construcţiilor pentru întreprinderile în construcţii implicate în activitatea de execuţie a construcţiilor trebuie să fie însoţite de obţinerea certificării sistemului de management al calităţii în construcţii, conform prevederilor prezentului cod.
(2) Pentru execuţia construcţiilor indicate la art.354 alin.(1) lit.a), certificarea sistemului de management al calităţii în construcţii este facultativă, însă poate avea caracter obligatoriu la cererea investitorului, efectuându-se, în baza standardelor internaţionale, de către organisme de certificare acreditate şi recunoscute în acest scop.
Articolul 358. Obligaţiile privind managementul calităţii şi asigurarea calităţii în construcţii
Întreprinderile în construcţii implicate în activitatea de execuţie a construcţiilor şi persoanele fizice participante la activităţile de proiectare, execuţie, exploatare şi postutilizare a construcţiilor poartă răspundere de îndeplinirea următoarelor obligaţii:
a) obţinerea certificării sistemului de management al calităţii în construcţii al întreprinderii în construcţii, conform art.357 alin.(2);
b) elaborarea şi aplicarea diferenţiată a sistemului de management al calităţii în construcţii potrivit specificului activităţilor desfăşurate, categoriei de importanţă a construcţiei şi naturii lucrărilor de construcţii, în condiţiile stabilite la art.357 alin.(1).
Articolul 359. Activitatea de acreditare în domeniul construcţiilor
(1) Pentru evaluarea conformităţii produselor pentru construcţii, organismele de evaluare a conformităţii în domeniul construcţiilor se acreditează de către Centrul Naţional de Acreditare în baza legislaţiei şi a standardelor de referinţă, precum şi de către alte organisme de certificare recunoscute conform actelor normative.
(2) Acreditarea organismelor de evaluare a conformităţii în domeniul construcţiilor şi evaluarea conformităţii se efectuează potrivit prevederilor Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.
Articolul 360. Activitatea de metrologie în construcţii
Asigurarea activităţii metrologice în construcţii se realizează conform prevederilor legale stabilite în Legea metrologiei nr.19/2016.
Capitolul II
CALITATEA PRODUSELOR PENTRU
CONSTRUCŢII
Articolul 361. Produsele pentru construcţii
(1) Produse pentru construcţii sunt produsele, materialele, articolele, echipamentele sau seturile, fabricate şi introduse pe piaţă cu scopul de a fi încorporate, în mod permanent, în construcţii sau în părţile acestora (inclusiv instalaţiile aferente acestora, dar nu şi cele încorporate în instalaţii şi echipamente tehnologice de producţie), a căror performanţă afectează performanţa construcţiilor în ceea ce priveşte cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor.
(2) Fac excepţie de la categoria produselor sau seturilor de produse pentru construcţii seturile de produse, utilizate în construcţii, din categoria tehnicii militare, armamentului şi echipamentelor speciale care implică apărarea şi siguranţa naţională, în cazul cărora, din motive întemeiate, nu le sunt aplicabile principiile stabilite prin prezentul cod.
Articolul 362. Condiţiile de aplicare
Produsele pentru construcţii se introduc pe piaţă şi/sau se încorporează în construcţii numai dacă satisfac cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor, dacă conformitatea acestora a fost evaluată conform procedurii de evaluare prevăzute de legislaţie şi dacă poartă marcajul de conformitate, potrivit prevederilor prezentului cod, ale legislaţiei şi ale normativelor tehnice corespunzătoare.
Articolul 363. Interzicerea folosirii unor produse pentru construcţii
(1) La lucrările de construcţii care trebuie să asigure un nivel de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor şi cerinţelor de siguranţă în sănătate se interzice folosirea produselor pentru construcţii care nu dispun de o declaraţie de performanţă sau de un certificat de conformitate ori fără evaluare tehnică în construcţii, în cazurile prevăzute de Cod, sau care conţin ori sunt prelucrate cu substanţe chimice periculoase din categoria poluanţilor organici persistenţi, interzise pentru utilizare.
(2) Producătorul sau reprezentantul autorizat poartă răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz, pentru certificarea conformităţii unui produs pentru construcţii conform prevederilor legislaţiei şi pentru prezentarea declaraţiilor sau certificatelor de conformitate ori a evaluărilor tehnice în construcţii.
Articolul 364. Înlocuirea produselor pentru construcţii
Înlocuirea produselor pentru construcţii, prevăzute în proiectele de execuţie verificate, cu altele, echivalente cerinţelor de calitate prevăzute în documentaţia de proiect, se poate efectua numai în baza soluţiilor stabilite, în acest scop, de proiectant, care au fost coordonate cu verificatorul de proiecte atestat, precum şi cu acordul investitorului.
Articolul 365. Prevederi generale privind supravegherea pieţei produselor pentru construcţii
Supravegherea pieţei privind corespunderea produselor pentru construcţii cu reglementările tehnice aplicabile se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.7/2016 privind supravegherea pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor nealimentare.
TITLUL V
CONTROLUL DE STAT AL CALITĂŢII
ÎN CONSTRUCŢII
Capitolul I
Dispoziţii generale
Articolul 366. Controlul de stat al calităţii în construcţii
(1) Controlul de stat al calităţii în construcţii, în amenajarea teritoriului şi urbanism constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii, care are ca obiect urmărirea modului în care sunt respectate prevederile prezentului cod şi ale actelor normative de aplicarea a acestuia.
(2) Controlul de stat al calităţii în construcţii reprezintă un sistem de inspecţii, efectuate de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, precum şi de alte organe de control cu atribuţii specifice, stabilite prin lege, precum Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi Agenţia de Inspectare a Monumentelor. Controalele independente ale certificatelor de performanţă energetică şi ale rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor.
(3) Controlul de stat al calităţii în construcţii se efectuează la toţi factorii implicaţi în construcţii, prevăzuţi la art.337, indiferent de statutul juridic al acestora, privind existenţa şi respectarea unui sistem de management al calităţii în construcţii, care să se refere la:
a) respectarea legislaţiei şi a disciplinei în amenajarea teritoriului şi urbanism;
b) respectarea cerinţelor de calitate în construcţii, la etapele de execuţie, recepţie, exploatare şi postutilizare;
c) corespunderea produselor pentru construcţii, plasate pe piaţă, cerinţelor prescrise în reglementările tehnice referitoare la produsele respective;
d) corespunderea cerinţelor de calitate la fabricarea materialelor şi produselor pentru construcţii cu cerinţele prescrise în reglementările tehnice;
e) respectarea, în procesul de execuţie, a cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, prevăzute la art.335.
Articolul 367. Exercitarea controlului de stat al calităţii în construcţii
(1) Controlul de stat al calităţii în construcţii este exercitat de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, în calitate de autoritate administrativă cu atribuţii de control, în baza evaluării riscurilor şi conform metodologiei aprobate de către Guvern. Inspectoratul poartă răspundere pentru exercitarea controlului de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor prezentului cod în domeniul calităţii construcţiilor.
(2) Controlul de stat în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, autorizării şi execuţiei lucrărilor de construcţii se exercită, pe întreg teritoriul ţării, de către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, prin structurile teritoriale ale acestuia.
(3) Prin derogare de la prevederile alin.(1), controlul de stat al calităţii în construcţii la construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret şi al obiectivelor apărării naţionale, stabilite prin ordinele conducătorilor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii naţionale, se realizează de către structurile de control ale acestora, abilitate în acest scop în conformitate cu prevederile art.382.
Capitolul II
ORGANIZAREA CONTROLULUI DE STAT
AL CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Articolul 368. Prevederi generale
(1) Prezentul capitol stabileşte cadrul normativ general, obiectivele, conţinutul şi organizarea, precum şi modul de exercitare a controlului de stat al calităţii în construcţii şi respectarea disciplinei în amenajarea teritoriului şi în urbanism.
(2) Prevederile prezentului capitol sunt obligatorii pentru toţi factorii implicaţi, prevăzuţi la art.337, în procesul emiterii autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare, al amplasării pe teren, proiectării, execuţiei, exploatării şi postutilizării construcţiilor de orice categorie, precum şi în cadrul fabricării materialelor şi produselor pentru construcţii.
Articolul 369. Scopul controlului de stat al calităţii în construcţii
(1) Controlul de stat al calităţii în construcţii constă în exercitarea controlului de stat al componentelor sistemului calităţii în construcţii, prevăzute la art.334 alin.(2), în scopul prevenirii sau al limitării unor situaţii care pot apărea la construcţii şi care pot pune în pericol sau pot avea impact negativ asupra vieţii, sănătăţii, mediului ambiant ori pot cauza pierderi materiale unor persoane, entităţi sau comunităţii, în parte sau în ansamblul acesteia.
(2) Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică are acces liber şi nelimitat în cadrul tuturor şantierelor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii.
Articolul 370. Domeniul de aplicare a controlului de stat al calităţii în construcţii
(1) Controlul de stat al calităţii în construcţii se aplică construcţiilor prevăzute la art.2, inclusiv instalaţiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinaţie sau sursa de finanţare.
(2) Controlul de stat al calităţii în construcţii se exercită în mod diferenţiat, conform prevederilor prezentului cod, la toate etapele ciclului de viaţă a construcţiilor, atât la noile construcţii, cât şi în cazul lucrărilor de modernizare, de reabilitare, de modificare, de transformare, de consolidare, de extindere şi de reparaţii capitale ale construcţiilor existente şi la alte categorii de lucrări de natura acestora, precum şi în atelierele de producţie a materialelor şi produselor pentru construcţii.
(3) Controlul aplicării prevederilor documentaţiei de urbanism aprobate se efectuează prin intermediul structurilor specializate de arhitectură din subordinea consiliilor raionale, municipale şi locale, după caz, precum şi de Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică.
(4) Controlul de stat este independent de factorii implicaţi, prevăzuţi la art.366.
Secţiunea a 2-a
Obiectivele controlului de stat al calităţii în construcţii
Articolul 371. Obiectivele de bază ale Inspectoratului
Naţional pentru Supraveghere Tehnică
(1) Obiectivele de bază ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică cuprind respectarea de către autorităţile administraţiei publice locale a disciplinei în amenajarea teritoriului şi în urbanism, precum şi respectarea de către factorii implicaţi, prevăzuţi la art.337, a cerinţelor sistemului calităţii în construcţii, în condiţiile prezentului cod.
(2) Pentru realizarea obiectivelor prevăzute la alin.(3) din prezentul articol, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică contestă actele administrative emise cu încălcarea normelor respective, în condiţiile Codului administrativ.
(3) Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică are următoarele obiective de bază:
a) stabilirea funcţiei de garant al statului pentru respectarea legalităţii în domeniul urbanismului şi construcţiilor;
b) profilaxia, instruirea şi responsabilizarea factorilor implicaţi în exercitarea activităţilor de control privind respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor;
c) aplicarea, cu responsabilitate şi în condiţii de transparenţă, a prevederilor prezentului cod în acord cu principiile de prevenire, de investigare şi intervenţie obiectivă în activitatea de control;
d) susţinerea unor politici active de dezvoltare şi optimizare a infrastructurii calităţii în domeniul urbanismului şi construcţiilor, precum şi de stimulare a implementării sistemului de management al calităţii în construcţii de către întreprinderile în construcţii;
e) participarea, ca factor consultativ, la elaborarea normativelor tehnice în construcţii;
f) participarea la actualizarea şi elaborarea unor noi proceduri specifice pentru efectuarea activităţilor de control şi inspecţie privind calitatea în construcţii, privind disciplina şi activitatea în amenajarea teritoriului şi în urbanism, privind supravegherea şi controlul pieţei materialelor, produselor şi tehnologiilor din domeniul construcţiilor, autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercări în construcţii, aprobate de către organul central de specialitate;
g) prevenirea şi participarea activă la înlăturarea consecinţelor accidentelor tehnice;
h) urmărirea menţinerii la nivelul prevăzut, pe întreaga durata de existenţă a construcţiilor, a cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor.
(4) Obiectivele de bază privind îndeplinirea de către structurile specializate din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale a obligaţiilor prevăzute de prezentul cod sunt:
a) asigurarea corectitudinii eliberării certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare, precum şi a avizelor necesare;
b) respectarea prevederilor autorizaţiilor de construire, a avizelor obligatorii şi a altor documente referitoare la construcţii, emise de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de alte instituţii abilitate;
c) respectarea disciplinei în amenajarea teritoriului şi urbanism;
d) soluţionarea reclamaţiilor şi sesizărilor primite de la persoane juridice şi fizice cu referire la probleme privind legalitatea emiterii autorizaţiilor de construire şi a autorizaţiilor de desfiinţare;
e) efectuarea controalelor privind modul în care sunt respectate de către autorităţile administraţiei publice locale prevederile legislaţiei de eliberare a certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire sau a autorizaţiilor de desfiinţare, disciplina în amenajarea teritoriului şi urbanism, cerinţele cu privire la amplasarea construcţiilor provizorii, corpurilor şi panourilor de afişaj, la reclamele şi îngrădirile în spaţiul public.
(5) Obiectivele de bază privind respectarea legislaţiei de către factorii implicaţi în conceperea, proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor sunt:
a) certificarea calităţii materialelor şi produselor folosite la realizarea construcţiilor;
b) controlul execuţiei lucrărilor de construcţii, realizate de către investitor şi executant;
c) asigurarea aplicării sistemului de management al calităţii în construcţii şi asigurarea calităţii în construcţii;
d) controlul modului în care a fost efectuată verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente prin diriginţi de şantier atestaţi şi responsabili tehnici atestaţi;
e) perfectarea, în ordine cronologică, a documentelor care atestă calitatea lucrărilor de construcţii, conform normativelor tehnice în construcţii;
f) asigurarea soluţionării de către proiectant a neconformităţilor şi a deficienţelor de proiectare;
g) asigurarea înlăturării neajunsurilor şi defectelor de execuţie de către executant;
h) asigurarea organizării, funcţionării şi a efectuării controalelor interne, a autocontrolului, a controlului ierarhic, precum şi a controalelor externe (controalelor tehnice de calitate) ale producţiei;
i) asigurarea funcţionării, în condiţii legale, a laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii;
j) asigurarea urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor şi a intervenţiilor în timp asupra acestora;
k) controlul activităţilor aferente postutilizării construcţiilor;
l) asigurarea respectării normativelor tehnice în construcţii privind modul de tratare a accidentelor tehnice produse la construcţii, cauzate de fenomene sau calamităţi naturale, cutremure, inundaţii, alunecări de teren, uragane şi altele asemenea ori provocate de acţiunile umane (incendii, deflagraţii, bombardamente, şocuri, deficienţe de concepţie şi/sau de execuţie şi altele), cu repercusiuni nefavorabile asupra stării şi siguranţei construcţiilor;
m) contribuirea la îmbunătăţirea sistemului calităţii în construcţii şi la îmbunătăţirea actelor normative aferente componentelor acestuia.
Articolul 372. Informarea autorităţilor administraţiei publice locale
Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, precum şi structurile teritoriale ale acestuia notifică, în termen de 10 zile, autoritatea administraţiei publice locale în teritoriul administrativ al căreia s-a efectuat controlul de stat al calităţii în construcţii despre constatările şi măsurile dispuse prin procesul-verbal de inspecţie.
Articolul 373. Intervenţii în cazul accidentelor tehnice
În activitatea sa, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică are drept una dintre priorităţi de a interveni, în termen de 24 de ore, în toate cazurile producerii unor accidente tehnice la construcţiile aflate la etapa de execuţie, de exploatare sau de postutilizare pentru:
a) impunerea măsurilor de limitare a utilizării construcţiilor care pot constitui un pericol pentru siguranţa publică, pentru sănătatea şi viaţa persoanelor;
b) izolarea zonelor afectate;
c) dispunerea efectuării expertizei tehnice, conform prevederilor prezentului cod, în vederea stabilirii deciziei de intervenţii.
Secţiunea a 3-a
Modul de exercitare a controlului de stat
al calităţii în construcţii
Articolul 374. Organizarea controlului de stat al calităţii în construcţii
(1) Controlul de stat al calităţii în construcţii se organizează şi se exercită în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(2) Inspecţiile prevăzute la alin.(1) din prezentul articol au ca obiect evaluarea riscurilor şi analizarea unor probleme complexe, legate de calitatea construcţiilor, lucrărilor de construcţii sau a modului de funcţionare şi de aplicare a componentelor sistemului calităţii în construcţii, şi se efectuează:
a) la factorii implicaţi, prevăzuţi la art.337, şi la întreprinderile în construcţii implicate în procesul de execuţie şi exploatare a construcţiilor;
b) la staţiile de betoane, de mixturi asfaltice, la poligoanele de prefabricate, la atelierele de producţie, la laboratoarele de încercări în construcţii, precum şi la alţi furnizori de materiale şi produse pentru construcţii, realizate în cadrul producţiei secundar-industriale.
Articolul 375. Transparenţa şi eficacitatea în activitatea de control de stat al calităţii în construcţii
Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică are obligaţia de a aduce la cunoştinţa operatorilor economici vizaţi, în formă scrisă, în termen de 5 zile după aprobare:
a) programele de control anuale şi planurile de control trimestriale ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică;
b) programele de control anuale şi planurile de control trimestriale întocmite de structurile teritoriale şi aprobate de Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică;
c) informaţia despre tematica controalelor inopinate.
Articolul 376. Procesul-verbal de inspecţie
(1) Inspecţiile efectuate în cadrul controlului de stat al calităţii în construcţii se consemnează şi se finalizează cu întocmirea unui proces-verbal de inspecţie şi/sau a unui proces-verbal de constatare a contravenţiei.
(2) Procesul-verbal de inspecţie se întocmeşte de către persoana împuternicită de conducătorul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică la finalizarea oricărei inspecţii, efectuate la executanţi sau la producătorii de materiale şi produse pentru construcţii, conform modelului prevăzut în anexa nr.11.
(3) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr.17, conform prevederilor Codului contravenţional.
Secţiunea a 4-a
Obligaţiile şi răspunderea privind controlul de
stat al calităţii în construcţii
Articolul 377. Obligaţiile şi răspunderea Inspectoratului
Naţional pentru Supraveghere Tehnică, precum şi a structurilor teritoriale ale acestuia
Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, precum şi structurile teritoriale ale acestuia au obligaţiile şi poartă răspunderea prevăzute de regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, aprobat de către Guvern.
Articolul 378. Obligaţiile şi răspunderea privind controlul de stat al calităţii în construcţii
Suplimentar celorlalte obligaţii prevăzute de prezentul cod, factorii implicaţi, stabiliţi conform art.337, şi operatorii economici implicaţi în procesul de autorizare, execuţie, exploatare şi postutilizare a construcţiilor au următoarele obligaţii şi responsabilităţi privind controlul de stat al calităţii construcţiilor:
a) să pună la dispoziţia reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii de control toate documentele şi informaţiile necesare efectuării controlului;
b) să permită accesul la locul de muncă, precum şi la locurile necesare pentru efectuarea controlului;
c) să asigure realizarea dispoziţiilor şi măsurilor stabilite de către reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii de control;
d) să aplice toate măsurile prevăzute de prezentul cod şi să notifice, în termen de 24 de ore, structurile teritoriale ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică despre producerea accidentelor tehnice;
e) să notifice structurile teritoriale ale Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică despre cazurile de respingere a recepţiilor construcţiilor de utilitate publică.
Articolul 379. Obligaţii comune şi răspunderea
(1) Factorii implicaţi la conceperea, proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor poartă răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz, pentru realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă, a unor construcţii de calitatea corespunzătoare, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin procedurile şi regulamentele elaborate conform prevederilor prezentului cod.
(2) Proiectantul, verificatorul de proiecte atestat, producătorii şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic atestat, dirigintele de şantier atestat, expertul tehnic atestat poartă răspundere potrivit obligaţiilor ce le revin pentru neajunsurile şi defectele ascunse ale construcţiei, apărute într-un termen de 5 ani de la recepţia construcţiei, precum şi după expirarea acestui termen, pe întreaga durata de existenţă a construcţiei, pentru defectele şi neajunsurile structurii de rezistenţă, rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării construcţiei respective.
Articolul 380. Confidenţialitatea informaţiilor
Personalul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică care efectuează inspecţii la operatorii economici sau care consultă şi utilizează documente sau informaţii parvenite de la aceştia are obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor tehnice, a performanţelor, a soluţiilor tehnice şi a metodelor şi procedeelor tehnologice despre care au luat cunoştinţă în desfăşurarea activităţii şi exercitarea atribuţiilor.
Articolul 381. Responsabilitatea inspectorilor
(1) Inspectorii din cadrul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică au responsabilitatea de a exercita activitatea de control în mod transparent, de a nu reprezenta interese individuale sau de grup, de a nu aplica politici şi proceduri discriminatorii, precum şi de a fi obiectivi şi imparţiali.
(2) Inspectorii din cadrul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică poartă răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz, pentru corectitudinea şi exactitatea deciziilor, informaţiilor, măsurilor şi sancţiunilor stabilite de aceştia.
Secţiunea a 5-a
Prevederi speciale privind controlul de stat
al calităţii în construcţii
Articolul 382. Controlul calităţii în construcţii la obiectivele speciale
(1) Pentru construcţiile din cadrul obiectivelor speciale aparţinând instituţiilor din domeniul apărării şi al securităţii naţionale, controlul calităţii în construcţii se realizează de către structurile autorităţilor menţionate, autorizate în acest scop de către organul central de specialitate, conform procedurii aprobate, prin ordin comun, de către conducătorul organului central de specialitate şi conducătorii autorităţilor din domeniul apărării şi al securităţii naţionale.
(2) Pentru obiectivele la care, în legislaţia din domeniu, sunt indicate în mod expres cerinţe speciale aprobate în modul stabilit, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică se conduce de reglementările respective.
Articolul 383. Alte forme de control
Controlul de stat în construcţii nu exclude şi nu suplineşte controlul interior sau alte forme de control şi nu absolvă factorii implicaţi în procesul de construire de obligaţiile şi răspunderea, ce le revin conform legislaţiei, cu privire la realizarea condiţiilor şi cerinţelor privind calitatea construcţiilor, a materialelor şi produselor pentru construcţii şi a serviciilor furnizate sau cu privire la lucrările executate.
Articolul 384. Atribuţiile Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică privind sistarea lucrărilor de execuţie a construcţiilor
(1) În cadrul inspecţiilor, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, conform prevederilor prezentului cod, va dispune măsura sistării lucrărilor de execuţie a construcţiilor în cazurile în care neconformităţile constatate sunt de natură să determine nerealizarea cel puţin a unei dintre cerinţele fundamentale aplicabile construcţiei stabilite în proiect, cu respectarea prevederilor Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(2) În cazul în care executantul nu respectă dispoziţiile emise de Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică privind sistarea lucrărilor, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică sesizează organul de urmărire penală ori înaintează acţiune contravenţională sau civilă împotriva executantului.
(3) Ridicarea măsurii de sistare a lucrărilor de execuţie a construcţiilor se efectuează după ce se dovedeşte înlăturarea neconformităţilor constatate.
TITLUL VI
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI
CU PRIVIRE LA URBANISM ŞI CONSTRUCŢII
Capitolul I
PREVEDERI GENERALE
Articolul 385. Răspunderea în cazul încălcării prevederilor prezentului cod
(1) Pentru încălcarea prevederilor prezentului cod, persoanele fizice şi juridice poartă răspundere în conformitate cu prezentul cod şi cu legislaţia contravenţională şi penală.
(2) Obţinerea autorizaţiei de construire în procesul execuţiei lucrărilor sau după finalizarea acestora nu înlătură caracterul ilicit al faptei, această circumstanţă fiind luată în considerare numai la individualizarea sancţiunii contravenţionale.
Articolul 386. Repararea prejudiciului cauzat
(1) Atragerea la răspundere a persoanei vinovate de încălcarea legislaţiei cu privire la urbanism şi construcţii, conform prevederilor prezentului cod, nu o eliberează de obligaţia de a înlătura încălcările admise de aceasta şi de a repara prejudiciul cauzat.
(2) Gradul de răspundere şi mărimea reparării prejudiciului cauzat se stabilesc în fiecare caz separat, pe cale judiciară.
(3) Persoanele fizice sau juridice, vinovate de execuţia cu abateri de la prevederile documentaţiei de proiect şi ale normativelor tehnice, a lucrărilor de execuţie, de modificare, de transformare, de modernizare, de consolidare, de extindere şi de reparaţii capitale a construcţiilor existente sunt obligate:
a) să înlăture, pe propria cheltuială, neajunsurile şi defectele de calitate apărute din vina acestora, atât în perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi pe durata termenului de garanţie, stabilit conform prevederilor prezentului cod, în conformitate cu Planul de remediere anexat la procesul-verbal cu privire la contravenţie;
b) să acopere pierderile materiale cauzate.
Capitolul II
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 387. Acţiunile solidare
(1) Arhitecţii din cadrul autorităţilor publice locale, precum şi inspectorii din cadrul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică se supun atestării tehnico-profesionale, în conformitate cu prevederile codului, în termen de 3 ani de la data intrării acestuia în vigoare.
(2) Proprietarii şi, după caz, administratorii încăperilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţe, situate la parterele şi/sau în subsolurile blocurilor locative cu 4 etaje (formate din parter şi 3 etaje), construite înainte de anul 1978, au obligaţia să acţioneze proporţional, solidar cu proprietarii de locuinţe, prin intermediul asociaţiei de proprietari din condominiu sau al administratorilor blocurilor locative respective, pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a întregii clădiri, în termen de un an de la data primirii notificării prevăzute la art.280 alin.(1) lit.d).
(3) Înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a caselor de locuit individuale şi a anexelor gospodăreşti, înregistrate în registrele de evidenţă a gospodăriilor până la data intrării în vigoare a Legii nr.835/1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, se efectuează în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998.
(4) Construcţiile executate după anul 1996 în lipsa sau cu încălcarea autorizaţiei de construire şi/sau a documentaţiei de proiect, care la data de 30 ianuarie 2024 erau funcţionale, şi anume casele de vacanţă cu cel mult două etaje, cu anexele gospodăreşti, construite pe terenurile întovărăşirilor pomicole, casele individuale cu cel mult două etaje, cu anexele gospodăreşti, situate în intravilanul localităţilor, precum şi anexele gospodăreşti care pot constitui obiect independent al înregistrării de stat în Registrul bunurilor imobile, situate pe terenurile întovărăşirilor pomicole în limitele terenului pe care sunt amplasate casele de vacanţă înregistrate sau în limitele terenului pe care sunt amplasate casele individuale înregistrate, situate în intravilanul localităţilor, se înregistrează în Registrul bunurilor imobile în următoarele condiţii:
a) în baza declaraţiei, autentificate notarial, a proprietarului construcţiei de asumare a răspunderii personale privind corespunderea construcţiei respective cu cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor prevăzute de actele normative şi de asumare a răspunderii pentru asigurarea integrităţii construcţiei în cauză pe întreaga durată a termenului de exploatare, precum şi în baza acordurilor, autentificate notarial, ale proprietarilor terenurilor învecinate în cazul nerespectării retragerii normative faţă de limitele terenului. Declaraţia prevăzută de prezenta literă este însoţită de certificatul privind edificarea construcţiei, emis de către autoritatea administraţiei publice locale în care sunt incluse informaţiile privind condiţiile stipulate la alin.(5);
b) concomitent cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, subcapitolul III al Registrului bunurilor imobile se completează cu notarea: „Bunul imobil este construit în lipsa documentaţiei de urbanism ori cu abateri de la documentaţia de urbanism şi/sau normativele tehnice în construcţii.”. Notarea în cauză nu poate fi radiată pe durata de existenţă a bunului imobil;
c) proprietarul poartă răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz, pentru eventuale prejudicii cauzate persoanelor terţe pe durata ciclului de viaţă a construcţiei respective;
d) modelul declaraţiei şi al certificatului privind edificarea construcţiei, indicate la lit.a), se aprobă de către autoritatea administrativă centrală care asigură realizarea politicii de stat în domeniul geodeziei, cartografierii şi cadastrului.
(5) Este interzisă înregistrarea, conform prevederilor alin.(4), a caselor individuale, a caselor de vacanţă şi a anexelor gospodăreşti în următoarele cazuri:
a) construcţia este executată în zonă inundabilă sau în zonă cu riscuri de alunecări de teren;
b) construcţia este executată în zonă protejată şi nu există acordul autorităţii care a atribuit statutul de zonă protejată;
c) construcţia este executată în zona de protecţie a drumului sau a reţelelor edilitare (inginereşti) şi nu există acordul entităţilor responsabile;
d) construcţia este executată fără acordul scris al proprietarului – în cazul în care proprietarul construcţiei nu deţine drept de proprietate asupra terenului respectiv;
e) lipsa declaraţiei şi, după caz, a acordurilor, autentificate notarial, prevăzute la alin.(4) lit.a).
(51) În cazul lipsei informaţiei privind zonele inundabile sau zonele cu riscuri de alunecări de teren, autoritatea administraţiei publice locale indică acest fapt în certificatul privind edificarea construcţiei, iar solicitantul este în drept fie să finanţeze elaborarea şi realizarea de cercetări, studii şi expertize corespunzătoare, fie să înregistreze casa individuală, casa de vacanţă sau anexa gospodărească conform prevederilor alin.(4), cu asumarea riscului şi a răspunderii pentru efectele unor potenţiale inundaţii sau alunecări de teren.
(6) În termen de un an de la publicarea codului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, instituţia din subordinea organului central de specialitate responsabilă de implementarea politicilor în domeniu va aplica, în mod gratuit, ştampila pe certificatele de atestare, eliberate înainte de publicarea prezentului cod, ale responsabililor tehnici şi diriginţilor de şantier conform noilor prevederi din cod. Se interzice aplicarea ştampilei de către responsabilii tehnici şi diriginţii de şantier în cazul în care instituţia din subordinea organului central de specialitate responsabilă de implementarea politicilor în domeniu nu a aplicat ştampila respectivă pe certificatul de atestare corespunzător.
Ştampilele existente ale responsabililor tehnici atestaţi şi ale diriginţilor de şantier atestaţi, eliberate înainte de publicarea prezentului cod în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, sunt valabile până la expirarea certificatului de atestare respectiv.
Din data întării în vigoare a codului, toate certificatele şi ştampilele corespunzătoare sunt eliberate conform prevederilor acestuia.
[Art.387 modificat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 01.09.2024]
Articolul 388. Aplicarea prevederilor unor articole
(1) Prevederile art.173 alin.(2) se vor aplica după instituirea, conform dispoziţiilor prezentului cod, a Registrului arhitecţilor, urbaniştilor şi inginerilor în construcţii.
(2) Pentru construcţiile expertizate tehnic şi încadrate, prin raportul de expertiză tehnică, în clasa I de risc seismic, proprietarii şi administratorii construcţiilor respective, persoane fizice sau juridice, au următoarele obligaţii:
a) să realizeze proiectarea lucrărilor de intervenţii, conform prevederilor prezentului cod, în termen de un an de la data primirii notificării privind încadrarea în clasa I de risc seismic a construcţiei expertizate;
b) să execute lucrările de intervenţii, conform prevederilor prezentului cod, în termen de un an de la data finalizării elaborării documentaţiei de proiect pentru lucrările de consolidare.
Articolul 389. Modificarea unor acte normative
(1) Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78–84, art.100), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 461 alineatul (11), textul „art.177” se substituie cu textul „art.177 alin.(1)–(5)”.
2. Articolul 169 se completează cu litera c1) cu următorul cuprins:
„c1) depăşirea termenului de coordonare a documentaţiei de proiect de către emitenţii avizelor de racordare şi/sau operatorii de sistem;”.
3. La articolul 177:
alineatul (6) se abrogă;
articolul se completează cu alineatele (7) şi (8) cu următorul cuprins:
„(7) Depăşirea perioadei stabilite de lege sau refuzul nemotivat al agentului constatator de a emite prescripţia privind sistarea lucrărilor de construcţii, la constatarea construcţiilor neautorizate sau a intervenţiilor neautorizate la construcţiile existente,
se sancţionează cu amendă de la 600 la 900 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 9 luni la un an.
(8) Depăşirea perioadei stabilite de lege sau refuzul nemotivat al Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică de a expune concluzia în procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor
se sancţionează cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţii de răspundere, cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.”
4. La articolul 3133:
la alineatul (1), dispoziţia se completează cu textul „, cu excepţia contravenţiei prevăzute la alin.(11),”;
articolul se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
„(11) Depăşirea perioadei stabilite de lege pentru eliberarea actelor permisive în domeniul urbanismului şi construcţiilor, eliberarea actului permisiv în domeniul urbanismului şi construcţiilor pe un termen de valabilitate mai mic decât termenul prevăzut de Nomenclatorul actelor permisive, refuzul nemotivat de eliberare a actului permisiv în domeniul urbanismului şi construcţiilor
se sancţionează cu amendă de la 600 la 900 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 9 luni la un an.”
5. La articolul 401 alineatul (1), după cuvintele „prevăzute la” se introduce textul „art.177 alin.(7) şi (8),”.
6. La articolul 4082 alineatul (1), textul „177,” se substituie cu textul „art.177 alin.(1)–(5), art.”.
7. La articolul 42310 alineatul (4), cuvintele „este în drept să dispună” se substituie cu cuvântul „dispune”.
(2) Articolul 131 din Legea nr.1134/1992 cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr.8, art.155), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:
„Articolul 131. Misiunile diplomatice pot procura sau obţine prin schimb terenuri şi/sau imobile în vederea construcţiei ambasadelor şi locuinţelor pentru personal în conformitate cu acordurile bilaterale.
Modalitatea de autorizare, proiectare, execuţie, recepţie, exploatare şi postutilizare a construcţiilor misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova se stabileşte de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul politicii externe.”
(3) Legea nr.721/1996 privind calitatea în construcţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.25, art.259), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 2 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi construcţiile cu caracter militar sau secret şi construcţiile misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova, care se reglementează în mod special.”
2. La articolul 31, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Pentru construcţiile din cadrul obiectivelor cu caracter militar sau secret, stabilite prin ordinele Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, precum şi pentru construcţiile din cadrul obiectivelor stabilite prin ordinele Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, controlul de stat al calităţii în construcţii se efectuează de către organele proprii, abilitate în acest scop.”
(4) Legea nr.163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.155–158, art.549), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Prevederile prezentei legi sunt obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor de orice gen, categorie, destinaţie şi tip de proprietate, cu excepţia obiectelor cu caracter militar sau secret şi a construcţiilor misiunilor diplomatice ale statelor străine în Republica Moldova, care se autorizează în mod special.”
2. La articolul 12 alineatul (1) litera b), textul „sau certificatul constatator, în cazul aplicării principiului aprobării tacite” se exclude.
3. La articolul 17, alineatul (6) se abrogă.
4. La articolul 28 alineatul (1), textul „, sau în lipsa certificatului constatator care confirmă aplicarea principiului aprobării tacite” se exclude.
5. Articolul 281 se abrogă.
6. La anexa nr.6, textul „Conform art.281 din Legea nr.163/2010, solicitantul poate aplica acest certificat în procedura aprobării tacite şi poate desfăşura activitatea pentru care a solicitat actul permisiv. În acest scop, solicitantul va expedia, prin poştă cu scrisoare recomandată, în adresa Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne copia de pe acest certificat, în care va completa declaraţia pe propria răspundere de mai jos. Data aprobării tacite a actului permisiv şi, respectiv, data din care solicitantul poate desfăşura activitatea pentru care a solicitat actul permisiv se consideră data confirmării recepţionării de către Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a scrisorii recomandate prin care solicitantul i-a expediat acest certificat.” se exclude.
(5) Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.170–175, art.494), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 62 alineatul (2), primul enunţ se completează cu textul „şi în privinţa actelor permisive din domeniul urbanismului şi construcţiilor, prevăzute de Codul urbanismului şi construcţiilor şi de poziţiile 44–46 din compartimentul II al anexei nr.1 la prezenta lege, precum şi în privinţa procesului verbal de recepţie în care se consemnează concluziile Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică”.
2. În anexa nr.1:
compartimentul II:
la poziţia 44, în coloana 5, textul „50 de lei” se substituie cu cuvintele „Conform deciziei consiliului local”;
la poziţiile 45 şi 46, în coloana 5, textul „100 de lei” se substituie cu cuvintele „Conform deciziei consiliului local”;
la compartimentul III, poziţia 36, în coloana 5, textul „50 de lei” se substituie cu cuvintele „Conform deciziei consiliului local”.
(6) Articolul 21 din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.42–47, art.145), cu modificările ulterioare, alineatul (1) se completează cu litera r) cu următorul cuprins:
„r) ca urmare a notificării recepţionate de la autoritatea administraţiei publice locale, de la Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică sau, după caz, de la Agenţia de Inspectare a Monumentelor, asigură, în termen de 24 de ore, îndeplinirea de către executant a prescripţiei de sistare a lucrărilor de construcţii şi monitorizează dacă nu se încalcă prescripţia de sistare, în conformitate cu prevederile art.324 alin.(2) din Codul urbanismului şi construcţiilor.”
(7) Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.208–216, art.377), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 12 alineatul (1), textul „Legea nr.721/1996 privind calitatea în construcţii” se substituie cu cuvintele „Codul urbanismului şi construcţiilor”.
2. La articolul 19 alineatul (2), textul „Specialiştii atestaţi conform prevederilor Regulamentului cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activităţi în construcţii, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.329/2009” se substituie cu textul „Specialiştii care exercită activităţi în construcţii, atestaţi conform prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor”.
Articolul 390. Intrarea în vigoare
(1) Prezentul cod intră în vigoare peste 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia prevederilor art.2 alin.(4) şi (5), art.73 alin.(3), art.101 alin.(2), art.104 alin.(5), art.127 alin.(4)–(9), art.129 alin.(5), art.150, art.387 alin.(4) şi (5) şi art.389 alin.(2)–(5), care intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(11) Prin derogare de la prevederile alin.(1) din prezentul articol, dispoziţiile art.129 alin.(1), (2), (4) şi (6)–(8), ale art.130, ale art.324, ale art.387 alin.(51) şi ale art.389 alin.(6) intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024.
(2) Prevederile art.73 alin.(3), art.101 alin.(2) şi art.104 alin.(5) se aplică, în mod corespunzător, inclusiv pentru satele cu o populaţie care nu depăşeşte 5000 de locuitori, pentru o perioadă de tranziţie de doi ani din data publicării prezentului cod în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(3) Prevederile art.387 alin.(4) se aplică pentru o perioadă de doi ani de la data publicării prezentului cod în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(4) La data publicării prezentului cod în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, art.10, 11 şi 14 din Legea nr.163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.155–158, art.549), cu modificările ulterioare, se abrogă.
(5) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:
– Legea nr.721/1996 privind calitatea în construcţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.25, art.259), cu modificările ulterioare;
– Legea nr.835/1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.1–2, art.2), cu modificările ulterioare;
– Legea nr.163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.155–158, art.549), cu modificările ulterioare.
(6) Guvernul, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod:
a) va elabora şi va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezentul cod;
b) va asigura aducerea actelor normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice în concordanţă cu prezentul cod;
c) va asigura elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului cod.
[Art.390 completat prin Legea nr.203 din 25.07.2024, în vigoare 01.09.2024]
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Igor GROSU
|
| Nr.434. Chişinău, 28 decembrie 2023. |
|
Către _________________________ _________________________ _________________________ _________________________ (emitent)
CERERE pentru eliberarea certificatului de urbanism informativ
Subsemnatul, _______________________________________________________________, cu domiciliul/sediul în municipiul ________________, sectorul _________________, raionul ____________________________, oraşul_________________________, comuna/satul ________________________, cod poştal___________, strada ________________________, nr._____, bloc_____, ap. _____, în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor, solicit eliberarea certificatului de urbanism informativ pentru terenul/terenurile şi/sau construcţia/construcţiile, precum şi, după caz, reţelele edilitare (inginereşti) aferente, situate în municipiul ______________________________, sectorul __________________________, raionul_________________________, oraşul _____________________________, comuna/satul__________________________________, cod poştal____________, strada________________________________________________, nr.________, nr. cadastral ________________________________________ sau identificat prin __________________________________________ _____________________________________________________________________________
Certificatul de urbanism este necesar pentru________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
Declar pe propria răspundere că datele indicate în prezenta cerere sunt exacte.
| |
Data_________________20___ | Semnătura ________________ |
|
Către _________________________ _________________________ _________________________ _________________________ (emitent)
CERERE pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare
Subsemnatul, _______________________________________________, cu domiciliul/sediul în municipiul___________________, sectorul_______________, raionul_____________________________, oraşul________________________, comuna/satul __________________________, cod poştal ________, strada _______________________, nr._____, bloc_____, ap. _____, în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor, solicit eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare pentru terenul/terenurile şi/sau construcţia/construcţiile, precum şi, după caz, reţelele edilitare (inginereşti) aferente, situate în municipiul ___________________, sectorul _______________, raionul __________________, oraşul _________________________, comuna/satul ______________________, cod poştal ______, strada ____________________________________, nr.______, nr. cadastral _____________________________________ sau identificat prin __________________________________________________________________.
Certificatul de urbanism solicitat este necesar pentru proiectarea _______________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
Suprafaţa terenului pentru care se solicită certificatul de urbanism este de____m2.
Declar pe propria răspundere că datele menţionate în prezenta cerere sunt exacte. | |
| Data_________________20_____ | Semnătura ________________ |
|
_____________________________ (municipiul/oraşul/satul)
CERTIFICAT DE URBANISM INFORMATIV
nr.________ din_____________20__
Ca urmare a cererii depuse de ______________________________, cu domiciliul/sediul ____________________ ___________________________________, date de contact ________________, înregistrată cu nr.______ din _____________ 20__, în baza prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor,
SE CONSTATĂ: Cu referire la terenul/terenurile şi construcţia/construcţiile, precum şi, după caz, reţelele edilitare (inginereşti), cu numărul/numerele cadastrale ______________________________________________________, situate în municipiul_________________________, sectorul_______________________, raionul ___________________________, oraşul________________________, comuna/satul ________________________, cod poştal __________ strada ___________________, nr._____, bloc _____, ap. ______,
1. Regimul juridic:______________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
2. Regimul tehnic:______________________________________________________________ _____________________________________________________________________________
3. Regimul economic:___________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
4. Regimul arhitectural-urbanistic: _________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
Prezentul certificat nu permite execuţia lucrărilor de proiectare sau a lucrărilor de construcţii.
Emitent/__________ / L.Ş.
Achitată suma de __________________lei.
Chitanţa nr.________din____________20__
Transmis solicitantului la data de ________________20___direct/prin poştă.
| |
Emitent /__________ / L.Ş. |
___________________ 20___ (data) |
|
Notă. Certificatul de urbanism informativ se eliberează, în mod obligatoriu, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) şi se emite de către autoritatea competentă în formă electronică. La cererea solicitantului, certificatul de urbanism informativ poate fi emis şi pe suport de hârtie. Autentificarea certificatului de urbanism informativ prin aplicarea ştampilei autorităţii emitente nu se efectuează în cazul emiterii acestuia în formă de document electronic, semnat conform cerinţelor Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere. Plata pentru eliberarea certificatului de urbanism informativ a fost achitată prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice. | |
|
_______________________________________________________________ (municipiul/oraşul/comuna/satul/instituţia din subordinea organului central de specialitate)
CERTIFICAT DE URBANISM PENTRU PROIECTARE
nr.________ din_____________20__
Ca urmare a cererii depuse de _____________________________, cu domiciliul/sediul _____________________ ________________________, date de contact________________________, înregistrată cu nr.__________ din _____________ 20____, în baza prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor,
SE CERTIFICĂ: Cu referire la elaborarea documentaţiei de proiect pentru _______________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ în municipiul_________________________, sectorul_______________________, raionul___________________________, oraşul___________________________, comuna/satul ___________________________, cod poştal __________ strada ______________________, nr.______, bloc _______, ap. ______,
1. Regimul juridic:_______________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
2. Regimul tehnic:______________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
3. Regimul economic:___________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
4. Regimul arhitectural-urbanistic: ________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
Prezentul certificat nu permite execuţia lucrărilor de construcţii.
Documentaţia de proiect în baza căreia se va solicita eliberarea autorizaţiei de construire trebuie să fie însoţită de următoarele avize şi studii:____________________________________________________________.
Emitent /__________ / L.Ş.
Achitată suma de ___________________ lei.
Chitanţa nr._____din______________20___
Transmis solicitantului la data de _____________20___direct/prin poştă.
Valabilitatea se prelungeşte cu _________ luni.
| |
Emitent __________/ L.Ş. | ___________________20___ (data) |
| Notă. Certificatul de urbanism pentru proiectare se eliberează, în mod obligatoriu, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) şi se emite de către autoritatea competentă în formă electronică. La cererea solicitantului, certificatul de urbanism pentru proiectare poate fi emis şi pe suport de hârtie. Autentificarea certificatului de urbanism pentru proiectare prin aplicarea ştampilei autorităţii emitente nu se efectuează în cazul emiterii acestuia în formă de document electronic, semnat conform cerinţelor Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere. Plata pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare a fost achitată prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice. | |
|
Către _________________________ _________________________ _________________________ _________________________ (emitent)
CERERE pentru eliberarea autorizaţiei de construire
Subsemnatul, _______________________________________________, cu domiciliul/sediul în municipiul___________________________________________, sectorul_______________________________________, raionul______________________________________________, oraşul_______________________________________, comuna/satul__________________________, cod poştal________, strada __________________________________, nr._____, bloc_____, ap. _____, în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor, solicit eliberarea autorizaţiei de construire pentru terenul/terenurile şi construcţia/construcţiile, situate în municipiul _____________________________, sectorul __________________________, raionul________________________, oraşul _______________________________, comuna/satul__________________________, cod poştal___________, strada_____________________________________________________, nr.________, nr. cadastral _________________ sau identificate prin _____________________________________________________________________________.
Solicit eliberarea autorizaţiei de construire a ____________________________________________________ ____________________________________________________________ conform documentaţiei de proiect, elaborate în corespundere cu prevederile documentaţiei de urbanism _________________________________________ _____________________________________________________________________________ (denumirea documentaţiei de urbanism)
_____________________________________________________________________________. (numărul şi data deciziei consiliului local de aprobare a acesteia)
Suprafaţa terenului pentru care se solicită autorizaţia de construire este de____m2.
Declar pe propria răspundere că datele menţionate în prezenta cerere sunt exacte şi documentaţia de proiect este elaborată în conformitate cu documentaţia de urbanism aprobată prin _____________________________________ _____________________________________________________________________________ (denumirea documentaţiei de urbanism)
_____________________________________________________________________________. (numărul şi data deciziei consiliului local de aprobare a acesteia)
| |
Data_________________20__ |
Semnătura ______________ |
| Achitată suma de ________lei.
Chitanţa nr._____din_____________20___ | |
|
________________________________________________________________ (municipiul/oraşul/comuna/satul/instituţia din subordinea organului central de specialitate)
AUTORIZAŢIE DE CONSTRUIRE
nr.________ din_____________20__
Ca urmare a cererii depuse de _____________________________________, cu domiciliul/sediul _____________________________________________________________________________, date de contact __________________________, înregistrată cu nr.______ din _____________ 20__, în baza prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor,
SE AUTORIZEAZĂ: Execuţia lucrărilor de ____________________________________ conform documentaţiei de proiect, elaborate în corespundere cu prevederile documentaţiei de urbanism____________________________________________________ _____________________________________________________________________________ (denumirea documentaţiei de urbanism)
_____________________________________________________________________________, (numărul şi data deciziei consiliului local de aprobare a acesteia)
în municipiul____________________________, sectorul____________________, raionul___________, oraşul_______________, comuna/satul_________________, cod poştal________, strada ________________________, nr._____, bloc_____, ap. _____, în următoarele condiţii: ___________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
Documentaţia de proiect a fost elaborată de către____________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (numele/denumirea persoanei fizice sau juridice licenţiate în domeniul proiectării)
Termenul de începere a lucrărilor de construcţii este de _______ luni de la data eliberării prezentei autorizaţii.
Durata execuţiei lucrărilor de construcţii nu va depăşi _____ luni de la data începerii lucrărilor de construcţii.
Emitent /__________/ L.Ş.
Achitată suma de ______ lei.
Chitanţa nr.______din______________20___
Transmisă solicitantului la data de _____________20_____direct/prin postă.
Termenul de începere a lucrărilor se prelungeşte cu ______ luni.
| |
|
Emitent/__________/ L.Ş.
| ___________________20___ (data) |
Durata execuţiei lucrărilor se prelungeşte cu ______ luni. | |
|
Emitent /__________/ L.Ş.
| ___________________20___ (data) |
|
Notă. Titularul autorizaţiei de construire este obligat, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, să informeze despre aceasta, în formă electronică, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică şi, în cazul intervenţiilor asupra monumentelor istorice, asupra siturilor arheologice şi/sau în zonele de protecţie ale acestora, Agenţia de Inspectare a Monumentelor şi Agenţia Naţională Arheologică. Dacă beneficiarul nu a informat, în modul şi în termenul stabilite, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică şi, în cazul intervenţiilor asupra monumentelor istorice, asupra siturilor arheologice şi în zonele de protecţie a acestora, Agenţia de Inspectare a Monumentelor şi Agenţia Naţională Arheologică, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei de construire. Autorizaţia de construire se eliberează, în mod obligatoriu, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) şi se emite de către autoritatea competentă în formă electronică. La cererea solicitantului, autorizaţia de construire poate fi emisă şi pe suport de hârtie. Autentificarea autorizaţiei de construire prin aplicarea ştampilei autorităţii emitente nu se efectuează în cazul emiterii acesteia în formă de document electronic, semnat conform cerinţelor Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere. Plata pentru eliberarea autorizaţiei de construire a fost achitată prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice. | |
|
Către _________________________ _________________________ _________________________ _________________________ (emitent)
CERERE pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare
Subsemnatul, _______________________________________________, cu domiciliul/sediul în municipiul___________________, sectorul_______________, raionul_____________________________, oraşul________________________, comuna/satul ___________________________, cod poştal ________, strada _________________________, nr._____, bloc_____, ap. _____, în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor, solicit eliberarea autorizaţiei de desfiinţare pentru construcţia/construcţiile situate în municipiul ______________________________, sectorul __________________________, raionul________________________, oraşul ___________________________, comuna/satul__________________________________, cod poştal____________, strada________________________________________________, nr.________, nr. cadastral________________________________________ sau identificate prin _________________________________.
Solicit eliberarea autorizaţiei de desfiinţare a ________________________________________________________ ____________________________________________________________ conform documentaţiei de proiect elaborate în corespundere cu prevederile documentaţiei de urbanism __________________________________________ _____________________________________________________________________________ (denumirea documentaţiei de urbanism)
_____________________________________________________________________________ (numărul şi data deciziei consiliului local de aprobare a acesteia)
Declar pe propria răspundere că datele menţionate în prezenta cerere sunt exacte şi documentaţia de proiect este elaborată în conformitate cu documentaţia de urbanism aprobată prin _____________________________________ _____________________________________________________________________________ (denumirea documentaţiei de urbanism)
_____________________________________________________________________________. (numărul şi data deciziei consiliului local de aprobare a acesteia)
| |
Data_________________20__ | Semnătura _____________ |
|
Achitată suma de ________lei.
Chitanţa nr._____din_____________20___ | |
|
_______________________________________________________________ (municipiul/oraşul/comuna/satul/instituţia din subordinea organului central de specialitate)
AUTORIZAŢIE DE DESFIINŢARE
nr.________ din_____________20__
Ca urmare a cererii depuse de ____________________________________________________, cu domiciliul/sediul ________________________________________________________________________________, date de contact ___________________________, înregistrată cu nr.______ din _____________ 20__, în baza prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor,
SE AUTORIZEAZĂ: Execuţia lucrărilor de desfiinţare a ____________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ în municipiul _____________, sectorul _______________, raionul______________________, oraşul ___________________________, comuna/satul___________________________________________, cod poştal____________, strada_____________________________, nr.________, nr. cadastral________________________________________ sau identificate prin _______________________________________________, în următoarele condiţii: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
Proiectul de organizare a şantierului a fost elaborat de________________________________ _____________________________________________________________________________.
Termenul de începere a lucrărilor de desfiinţare este de ______ luni de la data eliberării prezentei autorizaţii.
Durata execuţiei lucrărilor de desfiinţare nu va depăşi _______ luni de la data începerii lucrărilor de desfiinţare.
Emitent/__________/ L.Ş.
Achitată suma de ______ lei.
Chitanţa nr.______din______________20___
Transmisă solicitantului la data de _____________20_____direct/prin postă.
Termenul de începere a lucrărilor se prelungeşte cu ______ luni.
| |
Emitent/__________ / L.Ş. | ___________________20___ (data) |
| Durata execuţiei lucrărilor se prelungeşte cu ______ luni.
| |
Emitent/__________ / L.Ş.
| ___________________20___ (data) |
|
Notă. Titularul autorizaţiei de desfiinţare este obligat, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, să informeze despre aceasta, în formă electronică, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică şi, în cazul intervenţiilor asupra monumentelor istorice, asupra siturilor arheologice şi/sau în zonele de protecţie a acestora, Agenţia de Inspectare a Monumentelor şi Agenţia Naţională Arheologică. Dacă beneficiarul nu a informat, în modul şi în termenul stabilite, Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei de desfiinţare. Autorizaţia de desfiinţare se eliberează, în mod obligatoriu, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) şi se emite de către autoritatea competentă în formă electronică. La cererea solicitantului, autorizaţia de desfiinţare poate fi emisă şi pe suport de hârtie. Autentificarea autorizaţiei de desfiinţare prin aplicarea ştampilei autorităţii emitente nu se efectuează în cazul emiterii acesteia în formă de document electronic, semnat conform cerinţelor Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere. Plata pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare a fost achitată prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice. | |
|
CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI
I. Centralizatorul documentelor cuprinse de Cartea tehnică a construcţiei
1. Fişa de date sintetice. 2. Capitolul A* – Documentaţia de proiect a construcţiei. 3. Capitolul B* – Documentaţia privind execuţia construcţiei. 4. Capitolul C* – Documentaţia privind recepţia construcţiei. 5. Capitolul D* – Documentaţia privind exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea comportării în exploatare a construcţiei. 6. Jurnalul evenimentelor.
* Se includ, pe capitole, borderourile generale ale dosarelor documentaţiei de bază şi copiile borderourilor, incluzând cuprinsul fiecărui dosar în parte.
II. Fişa de date sintetice
1. Obiectivul __________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (denumirea obiectivului, adresa)
2. Investitorul _________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (denumirea şi sediul unităţii investitorului)
3. Reprezentanţii investitorului cu sarcini de verificare a calităţii construcţiei: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie)
4. Proiectantul/proiectanţii lucrărilor de construcţii: a) denumirea şi sediul sau adresa proiectantului general şi a proiectanţilor subcontractaţi: __________________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________; (nume, prenume, funcţie)
b) managerul de proiect: _____________________________________________________________________________; (nume, prenume, funcţie)
c) proiectanţii de specialitate: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________; (nume, prenume; denumirea şi sediul unităţilor de care aparţin)
5. Verificatorul/verificatorii de proiecte atestaţi: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, numărul certificatului de atestare)
6. Executanţi: a) denumirea şi sediul sau adresa executantului construcţiei şi, după caz, ale executanţilor instalaţiilor aferente: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________;
b) dirigintele de şantier atestat: _____________________________________________________________________________; (nume, prenume, funcţie)
c) conducătorul direct al lucrărilor (şeful punctului de lucru al obiectivului): _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie)
7. Modificările intervenite în datele de la pct.1–6: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________. (modificările intervenite şi data acestora)
8. Experţii tehnici atestaţi care au verificat calitatea şi comportarea în exploatare a construcţiei: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, numărul certificatului de atestare)
9. Comisia de recepţie a construcţiei: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie)
10. Data începerii execuţiei: _____________________________________________________.
11. Data aprobării recepţiei construcţiei:____________________________________________.
12. Gradul de seismicitate, luat în calcul la elaborarea documentaţiei de proiect:_______________________________________________________________________.
13. Alte date: _________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
| |
Executant: ______________________ L.Ş. | Investitor: ________________________ L.Ş. |
|
III. Jurnalul evenimentelor ___________________________________ (denumirea obiectivului)
| ||||||
| Nr. crt. | Data eveni- mentului | Codul eveni- mentului | Reprezentarea evenimentului şi a efectelor sale asupra obiec- tivului | Numărul procesului-verbal /numărul dosarului | Denumirea unităţii, numele, prenumele, funcţia persoanei care înscrie evenimentul | Semnătura responsabi- lului e Cartea tehnică a construcţiei |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|
Instrucţiuni privind completarea Jurnalului evenimentelor: a) rubrica 1 − numărul de ordine al înscrierilor; b) rubrica 2 − data; c) rubrica 3 − codul evenimentului. Evenimentele care se înscriu în Jurnalul evenimentelor se codifică cu următorii indici: | ||||||
| Nr. crt. | Codul evenimentului | Denumirea evenimentului |
| 1 | UC | Rezultatul verificărilor periodice din cadrul urmăririi curente |
| 2 | US | Rezultatul verificărilor din cadrul urmăririi speciale, în cazul în care implică luarea anumitor măsuri |
| 3 | M | Constatarea unor deficienţe (reparaţii, consolidări etc.) şi măsurile de intervenţii |
| 4 | E | Evenimentele excepţionale (cutremure, incendii, inundaţii, alunecări de teren, căderi masive de zăpadă etc.) |
| 5 | A | Rezultatul verificărilor organelor de control |
| 6 | C | Rezultatul controlului privind modul de întocmire şi păstrare a Cărţii tehnice a construcţiei |
|
d) rubrica 4 − prezentarea evenimentului; e) rubrica 5 − numărul procesului-verbal al evenimentului constatat şi numărul dosarului în care este îndosariat procesul-verbal; f) rubrica 6 − denumirea unităţii, numele, funcţia persoanei care efectuează înscrierea evenimentului; g) rubrica 7 − semnătura responsabilului de întocmirea şi păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei. | ||
|
Construcţii de importanţă redusă
În sensul prezentului cod, prin construcţii de importanţă redusă se înţeleg construcţiile cu funcţii obişnuite, cu un nivel de risc scăzut, care afectează un număr redus de oameni, precum sunt: a) casele individuale formate din subsol, parter şi un etaj, incluzând anexele gospodăreşti ale acestora; b) clădirile în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile de învăţământ cu cel mult 4 unităţi funcţionale; c) dispensarele săteşti, care nu acordă asistenţă medicală în condiţii de staţionar; d) sediile administrative din localităţile rurale: primării, posturi de poliţie, biblioteci, oficii poştale şi altele asemenea; e) clădirile pentru comerţ şi alimentaţie publică, cu o suprafaţă de până la 200 de metri pătraţi şi cu deschideri de până la 6 metri; f) halele şi atelierele pentru activităţi meşteşugăreşti, care nu generează vibraţii, cu o suprafaţă de până la 200 de metri pătraţi şi deschideri de până la 6 metri; g) anexele gospodăreşti; h) construcţiile provizorii, cu o suprafaţă de până la 150 de metri pătraţi şi cu deschideri de până la 6 metri. Din categoria construcţiilor provizorii fac parte chioşcurile, tonetele, cabinele, locurile de expunere situate pe drumurile şi în spaţiile publice, corpurile şi panourile de afişaj, firmele şi reclamele, copertinele, pergolele, mobilierul urban, antenele-satelit, echipamentele de telefonie mobilă, de Internet, taberele de corturi şi gheretele. |
|
Proces-verbal de recepţie a construcţiei (pentru construcţii de importanţă redusă)
nr.________ din_____________20__, localitatea_______________________
Cu privire la lucrările de construcţii ____________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ executate la obiectivul _____________________________________________________________________________ în cadrul contractului nr.________ din _________________, încheiat între__________________________________________.
1. Comisia de recepţie şi-a desfăşurat activitatea în perioada ______________, fiind formată din: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie)
2. La recepţie au mai participat: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie)
3. Descrierea obiectivului recomandat spre recepţie. Obiectivul cu numărul cadastral ____________________________, cu adresa _________________________, cu destinaţia______________, format din următoarele construcţii ___________________________________, având suprafaţa la sol ______, suprafaţa totală, _______ şi numărul de nivele ____________.
4. În urma examinării execuţiei lucrărilor şi a documentelor, Comisia de recepţie a constatat următoarele: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
5. Valoarea obiectivului este de __________________ lei.
6. În baza constatărilor efectuate, Comisia de recepţie propune: __________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
7. Prezentul proces-verbal, conţinând ___________file şi _______anexe numerotate, cu un număr total de ___________ file, a fost încheiat la data de _________________ în ____________ exemplare.
Comisia de recepţie:
Investitor (proprietar) ___________________________________________ (nume, prenume, semnătură)
Reprezentant al autorităţii administraţiei publice locale: _____________________________________ (nume, prenume, semnătură) |
|
Proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor
nr.________ din_____________20__, localitatea_______________________
Cu privire la lucrările de construcţii _____________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ executate la obiectivul____________________________________________________________________________________ în cadrul contractului nr.________ din _________________, încheiat între__________________________________________ _____________________________________________________________________________.
1. Lucrările au fost executate în baza autorizaţiei de construire nr._________, din__________________, eliberată de _____________________,
cu valabilitatea până la __________________________________________________________.
2. Comisia de recepţie şi-a desfăşurat activitatea în perioada ______________, fiind formată din: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie)
3. La recepţie au mai participat: a) executantul: _____________________________________________________________________________ (nume, prenume, funcţie)
b) proiectantul: _____________________________________________________________________________ (nume, prenume, funcţie)
4. Descrierea obiectului recomandat spre recepţie. Obiectivul cu numărul cadastral____________________________, cu adresa _________________________, cu destinaţia______________________, format din următoarele construcţii ___________________________________, având suprafaţa la sol ______, suprafaţa totală _______ şi numărul de nivele____________.
5. Comisia de recepţie, în urma examinării şi analizei lucrărilor executate şi a documentelor din Cartea tehnică a construcţiei, precum şi a constatărilor organelor de control, a constatat următoarele: a) lucrările de construcţii au fost executate şi recepţionate conform listei-anexă nr.1; b) lucrările de construcţii au fost complet terminate la data de _______ 20___; c) observaţiile Comisiei de recepţie sunt prezentate în lista-anexă nr.2; d) documentaţia de execuţie care lipseşte sau este incompletă, conform listei-anexă nr.3; e) instrucţiunile de exploatare şi urmărire a comportării în exploatare a obiectivului au fost sau nu transmise proprietarului; g) valoarea obiectivului este de ____________ lei, conform listei-anexă nr.5.
6. Cartea tehnică a construcţiei a fost prezentată după cum urmează:
Capitolul A – Documentaţia de proiect a construcţiei: _________________________________ _____________________________________________________________________________;
Capitolul B – Documentaţia privind execuţia construcţiei: ______________________________ _____________________________________________________________________________;
Capitolul C – Documentaţia privind recepţia construcţiei: _______________________________ _____________________________________________________________________________;
Capitolul D – Documentaţia privind exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea comportării în exploatare a construcţiei ________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
7. Comisia de recepţie, în urma constatărilor efectuate, propune: _____________________________________________________________________________.
8. Comisia de recepţie motivează propunerea prin: _____________________________________________________________________________.
9. Comisia de recepţie recomandă următoarele: _____________________________________________________________________________.
10. Concluzia Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică _____________________________________________________________________________. [doar pentru obiectivele prevăzute la art.197 alin.(9)]
11. Prezentul proces-verbal, conţinând ________ file şi __________ anexe numerotate, cu un număr total de ________ file, a fost încheiat la data de ______ în ______ exemplare.
Comisia de recepţie: | |
| Preşedinte:_______________________ |
___________________ |
| Membri:_________________________ | ___________________ |
________________________________ (nume, prenume) | ___________________ (semnătura) |
| 12. Construcţia este:___________________________________________ | |
| Transmisă: Executant: | Primită: Investitor: |
| _____ __________20__ _____________________ (semnătura) L.Ş. | ____ ____________20___ ______________________ (semnătura) L.Ş.
|
|
Notă. În cazul în care concluzia Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică are un volum mare, aceasta se anexează la procesul-verbal de recepţie, efectuându-se menţiunea respectivă în procesul-verbal, cu indicarea numărului de file suplimentare, iar semnătura se aplică atât pe procesul-verbal, cât şi pe anexa respectivă. În acest caz, anexa devine parte componentă şi indispensabilă a procesului-verbal de recepţie. | |
|
Proces-verbal de recepţie finală [doar pentru obiectivele prevăzute la art.197 alin.(9) lit.a) din Codul urbanismului şi construcţiilor]
nr.________ din_____________20__, localitatea_______________________
Obiectivul ____________________________________________________ este executat în cadrul contractului nr._____ din ____________ 20_____. Lucrările au fost executate în baza autorizaţiei de construire nr.____ din __________________, valabilă până la ___________20_____, emisă de către _________________________________________________________________.
1. În cadrul recepţiei finale, Comisia de recepţie şi-a desfăşurat activitatea în perioada __________________, fiind formată din: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie)
2. La recepţia finală au mai participat: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie)
3. În cadrul recepţiei finale, Comisia de recepţie, în urma examinării şi analizei lucrărilor executate şi a documentelor din Cartea tehnică a construcţiei, a constatat următoarele: 1) lucrările pe specialităţi au fost executate şi recepţionate conform listei‑anexă nr.1; 2) lucrările au fost complet terminate la data de ____________ 20______; 3) observaţiile Comisiei de recepţie: _______________________________________________ _____________________________________________________________________________;
4) Cartea tehnică a construcţiei şi fişa de date sintetice a obiectivului au fost sau nu completate; 5) instrucţiunile de exploatare şi de urmărire a comportării în exploatare a obiectivului sunt sau nu în posesia utilizatorului; 6) construcţia s-a comportat sau nu corespunzător în perioada de la terminarea acesteia, la data de ___________________, şi până la data întocmirii prezentului proces-verbal, respectiv pentru o durată de ______ luni, constatările comisiei fiind: ____________________________________________________________ _____________________________________________________________________________;
7) valoarea obiectivului/lucrărilor de construcţii este de ______________ lei, conform listei ____ _____________________________________________________________________________.
4. În baza constatărilor efectuate, Comisia de recepţie propune: ________________________ _____________________________________________________________________________
5. Comisia de recepţie motivează propunerea prin: _____________________________________________________________________________
6. Comisia de recepţie recomandă următoarele: _____________________________________________________________________________
7. Descrierea obiectivului recomandat spre recepţie. Obiectivul cu numărul cadastral____________________________, cu adresa _________________________, cu destinaţia_____________________, format din următoarele construcţii ________________________________________, având suprafaţa la sol ______, suprafaţa totală _______ şi numărul de nivele _________. 8. Prezentul proces-verbal de recepţie finală, conţinând __________ file şi _______________anexe numerotate, cu un număr total de ________file, a fost încheiat la data de ____________în _________exemplare. 9. Concluzia Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică: _____________________________________________________________________________ [pentru obiectivele prevăzute la art.192 alin.(9) şi art.197 alin.(9)]
| |
| Comisia de recepţie:
Preşedinte:_______________________ | Specialişti:
___________________ |
| Membri: _______________________ | ___________________ |
______________________________ | ___________________ (nume, prenume, semnătură) |
| Investitor: | |
______________________ L.Ş. | ______________ 20___ |
| Notă. În cazul în care concluzia Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică are un volum mare, aceasta se anexează la procesul-verbal de recepţie finală, efectuându-se menţiunea respectivă în procesul-verbal, cu indicarea numărului de file suplimentare, iar semnătura se aplică atât pe procesul-verbal de recepţie finală, cât şi pe anexa respectivă. În acest caz, anexa devine parte componentă şi indispensabilă a procesului-verbal de recepţie finală. | |
| INSPECTORATUL NAŢIONAL PENTRU SUPRAVEGHERE TEHNICĂ | |
| NOTIFICARE despre recepţia lucrărilor ajunse la faze determinante |
|
Data ____________________
| ||
| Denumirea solicitantului: Numele, prenumele solicitantului: IDNO: Adresa juridică: Date de contact: | ||
| Denumirea obiectivului: | ||
| Bloc/Lot /Tronson: | ||
| Adresa obiectivului, numărul cadastral: | ||
| Certificat de urbanism pentru proiectare: | ||
| Autorizaţia de construire: | ||
| Denumirea organizaţiei de proiectare: | ||
| Autorul de proiect: | ||
| Responsabil tehnic atestat: | ||
| Diriginte de şantier atestat: | ||
| Faza determinantă: | □ | Trasarea axelor clădirii pe teren* |
| □ | Planşeul la cota 0.000* | |
| □ | Planşeul ultimului nivel autorizat* | |
|
Note. Tabelul se completează de către investitor. *Se bifează prin „V” exact faza determinantă pentru care se notifică.
Confirmăm pe propria răspundere veridicitatea datelor indicate în notificare. Semnând prezenta notificare, confirmăm acordul şi solicitarea directă pentru a fi supuşi unui control inopinat, în condiţiile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
Nume, prenume _____________________________________________
Semnătura/ştampila solicitantului ______________________________ | ||
| INSPECTORATUL NAŢIONAL PENTRU SUPRAVEGHERE TEHNICĂ | |
| AVIZ la notificarea despre recepţia lucrărilor ajunse la faze determinante |
|
Notificare recepţionată | Numărul | Data | Ştampila |
| Notă. Se completează de către Inspectorat. |
|
INSPECTORATUL NAŢIONAL PENTRU SUPRAVEGHERE TEHNICĂ
Proces-verbal de inspecţie a construcţiei
nr.______ din__________20___, localitatea___________________
1. Datele de identificare a construcţiei: a) construcţia_________________________________________________________________; (denumirea obiectivului)
b) situată în municipiul __________________, sectorul_________________, raionul__________________, oraşul_________________________, comuna/satul__________________________________, cod poştal____________, strada ________________________, nr._____, bloc_____, ap. _____; c) investitorul _____________________________________________ ____________________; (denumirea, adresa sediului investitorului, date de contact)
d) dirigintele de şantier atestat ___________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, număr certificat de atestare)
2. Datele privind execuţia construcţiei: a) lucrările sunt executate în baza autorizaţiei de construire nr._______ din _______________, cu valabilitate până la ___________________________; eliberată de_____________________________________________; b) data începerii execuţiei ________________________________________________________; c) responsabilul tehnic atestat ____________________________________________________. (nume, prenume, numărul certificatului de atestare)
3. Proiectanţii lucrărilor de construcţii: a) denumirea şi sediul sau adresa proiectantului general: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________;
b) managerul de proiect__________________________________________________________. (nume, prenume, numărul certificatului de atestare)
4.Verificatorul/verificatorii de proiecte atestaţi: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, numărul certificatului de atestare)
5. Structura Inspectoratului responsabilă de inspecţie: ________________________________ _____________________________________________________________________________.
6. Inspectorul responsabil de inspecţie: ____________________________________________ _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie, număr legitimaţie)
7. Temeiul legal al inspecţiei: ____________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (ordinul autorităţii care a dispus efectuarea inspecţiei)
8. Inspecţia s-a efectuat în prezenţa reprezentanţilor: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie, date de contact)
9. În cadrul inspecţiei au participat: _____________________________________________________________________________; _____________________________________________________________________________. (nume, prenume, funcţie, date de contact)
10. Stadiul realizării măsurilor dispuse anterior: ______________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
11. Neconformităţi constatate, conform chestionarului de control, şi măsurile dispuse:
| ||||
| Nr. crt. | Neconformităţi | Măsuri dispuse | Termen de realizare | Responsabilii de realizare |
| 1 | ||||
| 2 | ||||
| .... | ||||
| 12. Constatări, altele decât neconformităţile consemnate la pct.1): _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
13. Filele anexate, în număr de ______, sunt părţi integrante ale prezentului proces-verbal.
14. Prezentul proces-verbal a fost întocmit în două exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte semnatară.
15. Semnatari:
Din partea Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică: ____________________________________ (nume, prenume, funcţie, număr legitimaţie)
___________ L.Ş.
Din partea: /___________________/ (denumire, adresă)
____________________________________ (nume, prenume, funcţie)
___________ L.Ş.
Notă. În cazul în care spaţiile rezervate rubricilor sunt insuficiente pot fi ataşate file suplimentare, care devin parte integrantă a procesului-verbal. | ||||
|
INSPECTORATUL NAŢIONAL PENTRU SUPRAVEGHERE TEHNICĂ
Proces-verbal de constatare a contravenţiilor
nr.______ din__________20___, localitatea___________________
1. Subsemnatul, ______________________________________, în calitate de______________________, în baza legitimaţiei de control nr.______, eliberată de ________________, în urma controlului efectuat la data de______________, ora______________, la sediul/şantierul_________________________________, am constatat următoarele: _______________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
2. În conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor şi ale Codului contravenţional, faptele respective constituie contravenţii potrivit: _________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (se indică articolele şi alineatele corespunzătoare din codurile menţionate)
3. Pentru săvârşirea contravenţiilor indicate la pct.2 poartă răspundere, după caz: a) persoana fizică ___________________________________, cu domiciliul în municipiul _____________________________, sectorul__________________, raionul_______________________________, oraşul_______________________, comuna/satul_________________________________, cod poştal_______, strada ________________________, nr._____, bloc_____, ap. _____, cod numeric personal ______________________________, posesoare a buletinului de identitate nr.________, eliberat de ______________ la data de_______________________; b) persoana juridică _____________________, cod fiscal nr.____________, cu sediul în municipiul ____________________, sectorul____________________, raionul________________________________, oraşul______________________, comuna/satul_____________________________________, cod poştal_________, strada _______________________, nr._____, bloc_____, ap. _____, reprezentată de dl (dna) _______________________________________________ în calitate de ________________________________________________, cod numeric personal ________________________________, posesoare a buletinului de identitate nr.___________, eliberat de _________________ la data de__________________.
4. Subsemnatul, dl (dna) ________________________________, cu domiciliul în municipiul ________________________, sectorul_______________, raionul_________________________________, oraşul_____________________, comuna/satul____________________________, cod poştal_______, strada ________________________________, nr._____, bloc_____, ap. _____, cod numeric personal ____________________________________, posesor/posesoare a buletinului de identitate nr.__________________, eliberat de __________________ la data de_______________________, în calitate de martor, declar că, la momentul întocmirii prezentului proces-verbal, numitul _____________________________ nu se afla la faţa locului/a refuzat/nu a putut să semneze procesul-verbal de constatare a contravenţiilor.
5. a) Alte menţiuni ale agentului constatator (contravenientul nu se afla la faţa locului, a refuzat sau nu a putut să semneze; motivele privind lipsa martorului etc.): __________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________;
b) obiecţiile contravenientului_____________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
6. Prezentul proces-verbal a fost întocmit în 3 exemplare, un exemplar fiind înmânat contravenientului personal/prin înştiinţare cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire nr.___ din__________.
Semnatari:
Agent constatator: /________________________ / (nume, prenume, semnătură)
Contravenient: /________________________/ (nume, prenume, semnătură)
Martor: /________________________ / (nume, prenume, semnătură)
|
|
Conţinutul-cadru al raportului de expertiză tehnică
| ||
| Compartimente | Obiective | Operaţiuni |
| Planificare | Se asigură că verificarea şi expertizarea tehnică respectă prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor referitoare la asigurarea cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor | Sunt colectate toate datele anterioare şi rezultatele testelor |
| Analiza generală | Comportamentul structurii de rezistenţă; domeniile de examinare detaliată; stabilirea măsurilor optime | Inspecţie vizuală la faţa locului; înregistrări fotografice; teste nedestructive; prelevarea eşantioanelor |
| Examinarea detaliată | Prezentarea de date suficiente şi autentice pentru a permite evaluarea rezistenţei şi stabilităţii structurale | Teste de încărcare; teste nedistructive; teste fizice şi chimice |
| Prezentarea rezultatelor | Rezultatele verificării sunt evaluate şi comparate cu valorile proiectate şi normativele tehnice | Plotare computerizată; măsurători şi modelări computerizate; analiza statistică |
| Interpretarea rezultatelor | Evaluarea acţiunilor, conform normativelor tehnice, la data execuţiei, la data verificării şi la etapele ulterioare ale construcţiei, în conformitate cu cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor | Analiză structurală; analiza degradărilor; experienţa anterioară |
| Concluzii şi recomandări | Stabilirea acţiunilor ulterioare care sunt necesare atât pentru măsurile preventive, reparaţii sau îmbunătăţiri, cât şi pentru verificările suplimentare | |
|
Obiectivul: __________________________________ Adresa: _____________________________________
Proces-verbal de verificare a calităţii lucrărilor la faze determinante
nr.______ din__________20___, localitatea___________________
1. Obiectivul: __________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________
2. Investitorul:_________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________
3. Dirigintele de şantier atestat: __________________________________________________ (nume, prenume, număr certificat)
4. Executantul: _______________________________________________________________ _____________________________________________________________________________
5. Responsabilul tehnic atestat:___________________________________________________ (nume, prenume, număr certificat)
6. Proiectantul: ________________________________________________________________
7. Faza determinantă: __________________________________________________________ (numărul şi denumirea fazei determinante) _____________________________________________________________________________
8. Elemente de identificare:______________________________________________________ (nivel, elemente constructive, tronson/tranşă) _____________________________________________________________________________
9. Verificările s-au efectuat în baza: prevederilor documentaţiei de proiect nr.____________________________; planşelor nr.__________________________________________________ sau dispoziţiilor de şantier nr.______ din _______________________20_____.
10. La execuţia lucrărilor au fost utilizate următoarele materiale şi produse: _____________________________________________________________________________ (numărul certificatului de conformitate, numărul evaluării tehnice)
11. Abateri (devieri): – de la proiect: ________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________; (avizate sau nu de proiectant, de verificatorul de proiecte şi de responsabilul tehnic)
– de la normativele tehnice în construcţii ___________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
12. Durata execuţiei lucrărilor: începere: ___ ___________20___; terminare: ___ ___________20___.
13. Concluzii: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ (inclusiv dacă se permite sau nu trecerea la următoarea fază de lucrări)
| |
|
Executant: Responsabilul tehnic atestat _________________________ _________________________ (nume, semnătură şi ştampilă) | Investitor: Dirigintele de şantier atestat __________________________ __________________________ (nume, semnătură şi ştampilă) |
| Proiectant: _________________________ (nume, semnătură şi ştampilă) | |
| Reprezentantul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică: _________________________ (nume, semnătură şi ştampilă) | |
| Notă. Procesul-verbal de verificare a calităţii lucrărilor la faze determinante se include în Registrul pentru procese-verbale de verificare a calităţii lucrărilor la faze determinante, care va conţine informaţia cu privire la numărul procesului-verbal, denumirea acestuia, data înregistrării, semnătura responsabilului tehnic, semnătura dirigintelui de şantier, observaţiile, obiecţiile. Registrul respectiv se întocmeşte şi se completează la zi de către responsabilul tehnic atestat; înregistrările se efectuează în ziua întocmirii proceselor-verbale. | |
|
Obiectiv: _____________________________________ Adresă: ______________________________________
Proces-verbal de verificare a calităţii lucrărilor care devin ascunse
nr.______ din__________20___, localitatea___________________
1. Obiectivul: __________________________________________________________________; lot___________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________; punct de lucru_________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
2. Investitor: __________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
3. Diriginte de şantier:___________________________________________________________ (nume, prenume, număr certificat)
4. Executant: _________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________
5. Responsabilul tehnic atestat:__________________________________________________ (nume, prenume, număr certificat)
6. Proiectant:_________________________________________________________________
7. Lucrările supuse verificării: ____________________________________________________ ____________________________________________________________________________
8. Elemente de identificare (sector, porţiune, cotă, axă etc.): _____________ _____________________________________________________________________________.
9. Verificările s-au făcut în baza: – prevederilor documentaţiei de proiect nr.___________________________; – planşelor nr._______________________________________________ sau dispoziţiilor de şantier nr.______ din ______________________20_____.
10. La execuţia lucrărilor au fost utilizate următoarele materiale şi produse: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ (numărul certificatului de conformitate, numărul agrementului tehnic)
11. Abateri (devieri): – de la proiect _________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________; (avizate sau nu de proiectant, de verificatorul de proiecte şi de responsabilul tehnic)
– de la normativele tehnice în construcţii ____________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
12. Durata execuţiei lucrărilor: – începere: ___ ___________20___; – terminare: ___ ___________20___.
13. Concluzii: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ (inclusiv dacă se permite sau nu trecerea la următoarea fază de lucrări)
| |
Executant: Responsabilul tehnic atestat
______________________________ ______________________________ (nume, semnătură şi ştampilă)
| Investitor: Dirigintele de şantier atestat
___________________________ ___________________________ (nume, semnătură şi ştampilă)
|
|
Proiectant: ____________________ (nume, semnătură şi/sau ştampilă) | |
|
Reprezentantul Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică: ______________________________ (nume, semnătură şi ştampilă) | |
|
Notă. Procesul-verbal de verificare a calităţii lucrărilor care devin ascunse se include în Registrul pentru procese-verbale de verificare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse, care va conţine informaţia cu privire la numărul procesului-verbal, denumirea acestuia, data înregistrării, semnătura responsabilului tehnic atestat, semnătura dirigintelui de şantier atestat, observaţiile, obiecţiile. Registrul se întocmeşte şi se completează la zi de către responsabilul tehnic atestat; înregistrările se efectuează în ziua întocmirii proceselor-verbale. | |
|
Obiectiv: _____________________________________ Adresă: ______________________________________
Proces-verbal de înlăturare a neajunsurilor şi defectelor în perioada termenului de garanţie
nr._____ data __________
1. Obiectivul:__________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
2. Investitorul: ________________________________________________________________.
3. Dirigintele de şantier atestat:__________________________________________________. (nume, prenume, număr certificat)
4. Executant: ________________________________________________________________.
5. Responsabilul tehnic atestat:__________________________________________________. (nume, prenume, număr certificat)
6. Proiectant: _________________________________________________________________.
7. Expertul tehnic atestat: _______________________________________________________. (nume, prenume, număr certificat)
8. Neajunsuri/defecte identificate:__________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
9. Elemente de identificare (sector, porţiune, cotă, axă etc.): ___________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________
10. Verificările s-au efectuat în baza: – prevederilor documentaţiei de proiect nr.___________________________; – planşeelor nr.___________________________________ sau dispoziţiilor de şantier nr.________ din ____________________________________.
11. La execuţia lucrărilor au fost utilizate următoarele materiale şi produse: _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________. (numărul certificatului de conformitate, numărul agrementului tehnic)
12. Abateri (devieri): – de la proiect _________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________; (avizate sau nu de proiectant, de verificatorul de proiecte şi de responsabilul tehnic) – de la normativele tehnice în construcţii ___________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________.
13. Durata înlăturării neajunsurilor şi/sau defectelor: – începere: ___ ___________20___; – terminare: ___ ___________20___.
14. Concluzii __________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________
| |
| Executant: Responsabilul tehnic atestat ______________________________ ______________________________ ______________________________ (nume, semnătură şi ştampilă) | Investitor: Dirigintele de şantier atestat ___________________________ ___________________________ ___________________________ (nume, semnătură şi ştampilă)
|
| Proiectant: ____________________________________________________ (după caz, nume, semnătură şi/sau ştampilă) | |
| Expert tehnic atestat: ___________________________________________ (după caz, nume, semnătură şi/sau ştampilă) | |
|
Componenţa Consiliului tehnic permanent pentru construcţii
Consiliul tehnic permanent pentru construcţii este format din preşedinte, reprezentat de un secretar de stat, care deţine atribuţiile corespunzătoare, din cadrul organului central de specialitate, şi din alţi membri după cum urmează: a) doi reprezentanţi desemnaţi de organul central de specialitate; b) un reprezentant desemnat de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul economiei; c) un reprezentant desemnat de organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu; d) un reprezentant desemnat de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul sănătăţii; e) un reprezentant desemnat de Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică; f) un reprezentant desemnat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă; g) un reprezentant desemnat de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor; h) un reprezentant desemnat de Institutul de Standardizare din Moldova; i) un reprezentant desemnat de Centrul Naţional de Acreditare din Republica Moldova; j) un reprezentant desemnat de organismele acreditate pentru evaluarea conformităţii produselor pentru construcţii; k) un reprezentant desemnat de organismele abilitate să elaboreze evaluări tehnice în construcţii; l) un reprezentant desemnat de organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de protejarea patrimoniului cultural; m) reprezentanţi ai partenerilor sociali. |
|
Forma declaraţiei de confidenţialitate
Subsemnatul, ________________________________________________________________, (nume, prenume)
membru al grupei specializate, stabilite prin decizia Consiliului tehnic permanent în construcţii, mă oblig: – să nu divulg informaţia obţinută în timpul examinării documentelor organizaţiei supuse evaluării tehnice; – să mă conduc de fapte şi să mă bazez pe dovezi obiective la luarea deciziei; – să asigur imparţialitatea şi să respect principiul nediscriminatoriu la examinarea materialelor organizaţiei supuse evaluării tehnice.
| |
|
__________________ (semnătură) |
___________________ (nume, prenume) |
Data_______________ | |
