H O T Ă R Â R E

pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele

măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor

(sesizarea nr.43a/2022)

 

nr. 9  din  07.04.2022

 

Monitorul Oficial nr.120-127/62 din 22.04.2022

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 22 martie 2022,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 22 martie 2022, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995, de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 29 martie 2022, Curtea a declarat sesizarea admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

4. La 30 martie 2022, autorul sesizării a depus la Curtea Constituţională un supliment prin care şi-a concretizat criticile de neconstituţionalitate. La aceeaşi dată, autorul sesizării a formulat o cerere de suspendare a acţiunii legii contestate. Analizând argumentele cererii de suspendare, Curtea a adoptat Decizia nr.41 din 30 martie 2022, prin care a admis parţial cererea şi a dispus suspendarea acţiunii articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, până la soluţionarea cauzei.

5. În şedinţa publică a Curţii a fost prezent reprezentantul autorului sesizării, dl avocat Maxim Lebedinschi. Parlamentul a fost reprezentat de dl Radu Radu, consultant principal în cadrul Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi la organele de drept, din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco, Secretar de Stat al Ministerului Justiţiei.

 

ÎN FAPT

6. La 10 martie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat în lectură finală Legea nr.26 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor (în continuare, Legea nr.26 din 10 martie 2022), care a intrat în vigoare la 16 martie 2022, data publicării în Monitorul Oficial.

7. Potrivit articolului 1 din Legea nr.26 din 10 martie 2022, obiectul acesteia constituie reglementarea raporturilor juridice aferente procedurii de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaţilor şi de alegere sau numire a acestora în funcţiile respective. De asemenea, Legea nr.26 din 10 martie 2022 urmăreşte instituirea unei comisii de evaluare ad hoc, responsabilă de verificarea integrităţii acestor candidaţi.

8. În procesul elaborării proiectului Legii în discuţie, ministrul Justiţiei i-a solicitat Comisiei de la Veneţia o opinie referitoare la acesta.

9. Astfel, la 13 decembrie 2021, Comisia de la Veneţia a adoptat Opinia CDL-AD(2021)046 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor şi cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare, Opinia CDL-AD(2021)046).

 

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

„În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

„Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.”

Articolul 116

Statutul judecătorilor

„(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[…].”

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

„Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.”

Articolul 122

Componenţa [Consiliului Superior al Magistraturii]

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pentru o durată de 4 ani.

(2) Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept: Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General.”

[în redactarea de până la data intrării în vigoare a Legii nr.120 din 23 septembrie 2021]

Articolul 122

Componenţa [Consiliului Superior al Magistraturii]

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic.

(2) Procedura şi condiţiile de alegere, numire şi încetare a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite de lege. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi revocaţi, în condiţiile legii.

(3) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii care nu fac parte din rândul judecătorilor sunt selectaţi prin concurs, în baza unei proceduri transparente, în bază de merit, şi sunt numiţi de Parlament cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi.

(4) Dacă numirea candidaţilor care nu fac parte din rândul judecătorilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile alineatului (3) a eşuat, procedura şi condiţiile de numire a acestora sunt stabilite de lege.

(5) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deţine două mandate.”

[în redactarea după intrarea în vigoare a Legii nr.120 din 23 septembrie 2021, 1 aprilie 2022]

Articolul 123

Atribuţiile [Consiliului Superior al Magistraturii]

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători. Consiliul Superior al Magistraturii îşi exercită atribuţiile în mod direct sau prin intermediul organelor sale specializate.

(2) Modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin lege organică.”

Articolul 136

Structura [Curţii Constituţionale]

„[…]

(2) Doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.”

11. Prevederile relevante ale Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:

Articolul 1

Obiectul legii

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaţilor şi de alegere sau numire a acestora în funcţiile respective.”

Articolul 14

Contestarea deciziei Comisiei de evaluare

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepţionării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiţie, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3 judecători şi un judecător supleant. Judecătorii şi judecătorul supleant sunt desemnaţi de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi confirmaţi prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.

(3) Preşedintele Republicii Moldova poate respinge motivat candidaturile judecătorilor desemnaţi de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. În acest caz, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie va desemna alţi judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiţie pentru a fi incluşi în componenţa completului de judecată special.

[…].”

Articolul 15

Dispoziţii finale

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se aplică până la 31 decembrie 2022. În perioada de aplicare a prezentei legi, normele altor acte normative cu forţă juridică egală sau inferioară se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia.

[…]

(11) Prin derogare de la prevederile art.9 alin.(1) din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi prevederile art.73 alin.(1) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepţia mandatelor membrilor de drept, se prelungesc, prin extindere, până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competenţă.

(12) Pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncţionalităţi în exercitarea de către consiliile menţionate a atribuţiilor stabilite prin Constituţia Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispoziţiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative.”

12. Prevederile relevante ale Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 15

Şedinţele

„[…]

(2) Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii lui.

[…]”

Articolul 24

Adoptarea de hotărâri

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor săi, cu excepţia cazului prevăzut la art.19 alin.(4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.”

[…].”

13. Prevederile relevante ale Codului administrativ, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 133

Cvorumul

„(1) Cvorumul reprezintă numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial sau emiterea unui act administrativ individual.

(2) Organul colegial acţionează legal dacă sunt prezenţi jumătate plus unul din membrii săi, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.”

Articolul 134

Majoritatea

„Majoritatea reprezintă numărul minim de voturi ale membrilor organului colegial necesar conform legii pentru ca un act administrativ individual să poată fi emis.”

Articolul 135

Tipuri de majoritate

„(1) Majoritatea poate fi: simplă, absolută sau calificată.

(2) Majoritatea simplă reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi.

(3) Majoritatea absolută reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor organului colegial.

(4) Majoritatea calificată reprezintă orice proporţie mai mare decât majoritatea absolută, raportată la numărul total de membri ai organului colegial.

(5) Dacă pentru emiterea unui act administrativ individual de către un organ colegial legea nu prevede în mod expres majoritatea necesară, se aplică regula majorităţii simple.

(6) Orice abţinere de la vot este considerată drept vot negativ.

(7) În caz de paritate de voturi, procedura de votare se va repeta. Dacă egalitatea de voturi se înregistrează repetat, actul administrativ individual se consideră respins.”

14. Prevederile relevante ale Legii nr.47 din 10 martie 2022 pentru modificarea articolului 13 din Legea nr.154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, sunt următoarele:

„Art.II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la cererea judecătorilor care cad sub incidenţa prezentului alineat, Consiliul Superior al Magistraturii va înainta Preşedintelui Republicii Moldova propunerile de numire în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă pentru:

a) judecătorii al căror termen iniţial de numire în funcţie a expirat la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu au fost supuşi evaluării extraordinare a performanţelor, prevăzută la art.13 alin.(4) lit.a) din Legea nr.154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor;

b) judecătorii al căror termen iniţial de numire în funcţie va expira până la data de 1 aprilie 2022.

(3) La înaintarea propunerilor prevăzute la alin.(2) din prezentul articol se va ţine cont de rezultatele evaluării periodice a performanţelor judecătorilor respectivi, efectuată o dată la 3 trei ani, conform prevederilor art.13 alin.(2) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului şi ale Legii nr.154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor.

(4) Judecătorii prevăzuţi la alin.(2) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au fost supuşi niciunei evaluări periodice sau extraordinare a performanţelor vor fi înaintaţi pentru numire în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă după constituirea Consiliului Superior al Magistraturii plenipotenţiar.”

 

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

15. Prin decizia sa din 29 martie 2022, Curtea a verificat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

16. În conformitate cu articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii au prerogativa sesizării Curţii Constituţionale

17. Curtea a reţinut că obiectul sesizării îl constituie Legea nr.26 din 10 martie 2022. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Legea contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Autorul sesizării a susţinut că legea contestată contravine articolelor 6 [separaţia şi colaborarea puterilor], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 28 [viaţa intimă, familială şi privată], 116 [statutul judecătorilor], 119 [folosirea căilor de atac] şi 122 [componenţa Consiliului Superior al Magistraturii] din Constituţie.

20. Cu privire la incidenţa articolelor 6 şi 116, autorul sesizării a menţionat că, prin instituirea comisiei de evaluare a magistraţilor, ai cărei membri sunt numiţi de Parlament, s-ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul independenţei judecătorilor.

21. Curtea nu a considerat justificate argumentele, pentru că Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu-şi propune evaluarea magistraţilor, aşa cum afirmă autorul sesizării. Legea în discuţie are ca obiect de reglementare evaluarea integrităţii candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora.

22. Comisia de la Veneţia a subliniat că verificarea integrităţii candidaţilor la funcţiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor şi organelor specializate ale acestora reprezintă un proces de filtrare şi nu un proces de verificare judiciară. Dacă această măsură este implementată în modul corespunzător, ea ar putea realiza un echilibru corect între beneficii, i.e. sporirea încrederii în sistemul judecătoresc, şi dezavantaje (Opinia CDL-AD(2021)046, §14, 43).

23. De asemenea, Comisia de la Veneţia a menţionat în Opinia CDL-AD(2021)046 că testul de integritate nu-i vizează pe judecători şi pe procurori în legătură cu rolurile lor de judecători sau procurori şi, prin urmare, nu pune în discuţie independenţa funcţiei lor (§15). Din acest motiv, Curtea reţine că evaluarea prealabilă a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora nu interferează, per se, cu principiul independenţei justiţiei şi cu principiul separaţiei puterilor în stat.

24. Din acest motiv, Curtea nu a reţinut incidenţa articolelor 6 şi 116 din Constituţie în raport cu critica formulată de autorul sesizării faţă de existenţa în sine a mecanismului de verificare în discuţie.

25. Totuşi, Curtea a observat că autorul sesizării a susţinut incidenţa articolelor 6 şi 116 din Constituţie în raport cu soluţia legislativă prevăzută la articolul 14 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, potrivit căreia Preşedintele Republicii Moldova confirmă prin decret componenţa completului de judecată care deţine competenţa soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare. Aceste prevederi mai stabilesc că Preşedintele Republicii Moldova poate respinge motivat candidaturile judecătorilor desemnaţi de Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. În acest caz, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie va desemna alţi judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiţie pentru a fi incluşi în componenţa completului de judecată special.

26. Curtea Europeană a stabilit în jurisprudenţa sa referitoare la articolul 6 §1 din Convenţie că tribunalele trebuie să se bucure de independenţă, în special în relaţia lor cu executivul, cu legislativul şi cu părţile procesului. Pentru a stabili dacă un tribunal se bucură de independenţă, Curtea Europeană are în vedere factori ca modalitatea de desemnare şi durata mandatului membrilor săi, existenţa protecţiei împotriva presiunilor externe şi chestiunea existenţei unei aparenţe de independenţă a entităţii (a se vedea, e.g., Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, §60, şi Xhoxhaj v. Albania, 9 februarie 2021, §289).

27. Curtea a notat că, odată numiţi în funcţie, judecătorii se bucură de prezumţia independenţei şi că sunt liberi de orice presiune sau influenţă atunci când îşi exercită rolul jurisdicţional. Curtea a admis că acordarea către Preşedintele Republicii a competenţei de respingere a candidaturilor judecătorilor desemnaţi de Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie pentru examinarea contestaţiilor împotriva Comisiei de evaluare, urmată de desemnarea altor candidaţi care vor fi confirmaţi de Preşedintele Republicii, face incidente principiile separaţiei puterilor în stat şi independenţei judecătorilor. Participarea Preşedintelui Republicii Moldova la formarea completului de judecată care trebuie să soluţioneze cauze concrete care vizează cariera şi reputaţia persoanelor poate crea aparenţa că judecătorii desemnaţi nu sunt liberi de orice influenţă.

28. Din acest motiv, Curtea a reţinut că sesizarea pretinde o examinare în fond a textului „şi confirmaţi prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin.(2) şi a articolului 14 alin.(3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022.

29. Cu privire la incidenţa articolului 119 din Constituţie, Curtea a reiterat că nicio prevedere din Constituţie nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acelaşi registru, Curtea a notat că articolul 119 din Constituţie stabileşte că părţile interesate pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în condiţiile legii (DCC nr.77 din 1 iunie 2021, §25; DCC nr.16 din 15 februarie 2022, §37). Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie garantat de articolul 2 §1 din Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană se referă doar la materia penală.

30. Cu privire la incidenţa articolului 28 din Constituţie, Curtea a constatat că autorul sesizării a susţinut, pur şi simplu, că legea contestată poate încălca dreptul la respectarea vieţii private, fără a detalia şi fără a explica pretinsul caracter nejustificat al ingerinţei în dreptul la viaţa privată. În raport cu această normă constituţională, Curtea a reţinut că autorul nu a îndeplinit condiţia motivării sesizării, care este stabilită la articolele 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

31. Autorul sesizării a afirmat aplicabilitatea articolului 122 din Constituţie care se referă la componenţa Consiliului. Curtea nu a putut identifica incidenţa acestui articol în raport cu normele de bază ale Legii nr.26 din 10 martie 2022, pentru că legea în discuţie nu afectează componenţa Consiliului Superior al Magistraturii sau echilibrul dintre numărul membrilor judecători şi cel al non-judecătorilor.

32. Totuşi, Curtea a observat că articolul 122 din Constituţie este aplicabil în privinţa unor dispoziţii finale ale legii. Potrivit articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu admite disfuncţionalităţi în exercitarea de către consiliile menţionate a atribuţiilor stabilite prin Constituţia Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispoziţiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative.

33. Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prevede la articolul 15 alin.(2) că şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la aceasta participă cel puţin două treimi din membrii lui. În continuare, articolul 24 alin.(1) din aceeaşi lege stabileşte că Consiliul Superior adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor săi, cu excepţia cazului prevăzut la articolul 19 alin.(4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.

34. Curtea reţine că prevederile articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 ar putea fi interpretate în sensul în care suspendă aplicabilitatea regulii speciale a cvorumului de două treimi din membri şi regula potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi. Suspendarea aplicabilităţii prevederilor referitoare la procedura de adoptare a hotărârilor de către Consiliul Superior al Magistraturii ar putea conduce la aplicabilitatea regulii generale de emitere a actelor administrative individuale reglementată de Codul administrativ. În acest sens, articolul 133 alin.(2) din Cod stabileşte, ca regulă generală, că organul colegial acţionează legal dacă sunt prezenţi jumătate plus unul din membrii săi, iar articolul 135 alineatele (2) şi (5) stabileşte regula generală a majorităţii simple (voturile a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi) pentru emiterea actelor administrative individuale.

35. Curtea constată că suspendarea aplicabilităţii normelor speciale cu privire la procedura de adoptare a hotărârilor de Consiliul Superior al Magistraturii în favoarea aplicabilităţii normelor generale ale Codului administrativ ar putea perturba echilibrul între condiţia asigurării independenţei judecătorilor şi condiţia evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul ar putea adopta inclusiv hotărâri referitoare la cariera judecătorilor doar cu votul membrilor judecători, dat fiind faptul că, la data intrării în vigoare a legii în discuţie, componenţa Consiliului Superior al Magistraturii nu era una completă.

36. Astfel, Curtea a conchis că articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 reclamă o examinare în fond, prin prisma articolului 122 din Constituţie, pentru a se verifica dacă nu este lezat echilibrul corect din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

37. Curtea a observat că autorul excepţiei a pretins încălcarea articolului 23 din Constituţie. Pentru a fi aplicabil acest articol, autorul trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.16 din 15 februarie 2022, §26). Totuşi, în această cauză, autorul sesizării nu a demonstrat existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale în raport cu normele pe care le consideră că nu sunt conforme cu exigenţele calităţii legii.

38. În contextul celor menţionate, Curtea a reţinut că textul „şi confirmaţi prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin.(2) şi articolul 14 alin.(3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 pretind o examinare în fond, prin prisma articolelor 6 şi 116 din Constituţie. De asemenea, articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 urmează a fi examinat în fond, prin prisma articolului 122 din Constituţie.

 

B. FONDUL CAUZEI

A. Argumentele autorului sesizării

39. Autorul sesizării a menţionat că prin instituirea comisiei de evaluare a magistraţilor, ai cărei membri sunt numiţi de Parlament, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul independenţei judecătorilor, stabilite în articolele 6 şi 116 din Constituţie.

40. De asemenea, bazându-se pe articolele 6 şi 116 din Constituţie, autorul sesizării a criticat soluţia legislativă prevăzută la articolul 14 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022. Potrivit acestei norme, candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiţie, în cadrul căreia se instituie un complet special de judecată compus din trei judecători şi un judecător supleant. Judecătorii şi judecătorul supleant sunt desemnaţi de Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi sunt confirmaţi prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge motivat candidaturile judecătorilor desemnaţi de Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. În acest caz, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie va desemna alţi judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiţie pentru a fi incluşi în componenţa completului de judecată special.

41. În opinia autorului, legislatorul i-a oferit Preşedintelui Republicii Moldova competenţa de a decide cu privire la formarea completului de judecată care trebuie să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva Comisiei de evaluare, fapt incompatibil cu principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul independenţei judecătorilor.

42. De asemenea, potrivit autorului sesizării, prevederile articolului 14 alineatele (2) şi (9) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 ar fi contrare articolului 119 din Constituţie, pentru că nu stabilesc două grade de jurisdicţie pentru examinarea contestaţiilor formulate împotriva Comisiei de evaluare.

43. Autorul sesizării a menţionat că mecanismul de evaluare care a fost introdus prin legea contestată ar fi contrar articolului 28 din Constituţie care garantează dreptul la viaţa privată.

44. Autorul sesizării a susţinut incidenţa articolului 122 din Constituţie, afirmând că, potrivit bunelor practici europene, chestiunile cu privire la cariera judecătorilor trebuie să fie soluţionate de instituţii independente de tipul Consiliului Superior al Magistraturii.

45. De asemenea, autorul sesizării pretinde că mai multe norme din Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu sunt conforme cu normele de tehnică legislativă şi cu exigenţele calităţii legii. Astfel, în opinia sa, normele legale ar fi contrare articolului 23 din Constituţie.

46. În suplimentul depus la Curtea Constituţională în 30 martie 2022, autorul sesizării a criticat prevederile articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022. În opinia sa, aceste dispoziţii au ca obiect derogarea de la cerinţele cvorumului şi a majorităţii stabilite în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în favoarea aplicării regulilor din Codul administrativ. Prin efectul acestei norme a fost redusă cerinţa cvorumului pentru a considera deliberativă şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit autorului sesizării, articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 aduce atingere procedurii organizării şi funcţionării organului de autoadministrare judecătorească care are un mandat expirat.

 

B. Argumentele autorităţilor şi ale organizaţiilor care şi-au prezentat opiniile

47. Parlamentul a susţinut că sesizarea în discuţie nu îndeplineşte cerinţa motivării şi, prin urmare, trebuie să fie declarată inadmisibilă.

48. În opinia sa scrisă, Parlamentul a notat că Legea nr.26 din 10 martie 2022 a fost elaborată cu consultarea Comisiei de la Veneţia, a membrilor societăţii civile şi a judecătorilor şi procurorilor. Parlamentul a menţionat că mecanismul de pre-vetting nu încalcă principiile separaţiei puterilor în stat şi al independenţei justiţiei, pentru că testarea integrităţii candidaţilor la funcţiile de membri ai organelor de autoadministrare ale puterii judecătoreşti nu atentează la mandatul de judecător.

49. De asemenea, potrivit Parlamentului, Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu instituie ingerinţe nejustificare în dreptul la viaţa privată a persoanelor.

50. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, Parlamentul a menţionat că, de vreme ce Constituţia nu stabileşte vreo condiţie cu privire la cvorum şi la modul de adoptare a hotărârilor de către Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul poate să reglementeze aceste aspecte prin lege organică.

51. În opinia Guvernului, sesizarea nu este argumentată în modul corespunzător.

52. Guvernul a notat că Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu urmăreşte evaluarea activităţii magistraţilor, ci evaluarea candidaţilor la funcţiile de membri în organele de autoadministrare ale puterii judecătoreşti, fapt care nu atentează la mandatul de judecător. Din acest motiv, Guvernul consideră că Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu afectează principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul independenţei judecătorilor.

53. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a articolului 14 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, Guvernul a susţinut că în procesul de constituire a completului de judecată care deţine competenţa soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare s-a urmărit implicarea puterii judecătoreşti şi a puterii executive. Partajarea atribuţiilor Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi ale Preşedintelui Republicii Moldova în vederea formării completului de judecată asigură conlucrarea puterilor.

54. În opinia Guvernului, Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu instituie ingerinţe nejustificare în dreptul la viaţa privată a persoanelor.

55. Referitor la articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, Guvernul a relevat că articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 stabileşte că până la data întrunirii legale a noii componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului vor fi adoptate în conformitate cu dispoziţiile Codului administrativ. Totuşi, regulile generale de emitere a actelor administrative din Codul administrativ nu pot fi aplicate dacă există norme speciale. În cazul în discuţie, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii conţine norme speciale în raport cu Codul administrativ şi, prin urmare, trebuie aplicate prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Cu alte cuvinte, articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 a creat un cerc vicios.

56. În opinia sa scrisă, Preşedintele Republicii Moldova relevă că sesizarea nu îndeplineşte cerinţa motivării şi, prin urmare, trebuie să fie declarată inadmisibilă.

57. Consiliul Superior al Magistraturii a menţionat în opinia sa că evaluarea candidaţilor la funcţiile de membri în organele de autoadministrare a puterii judecătoreşti nu afectează principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa judecătorilor. Testul de integritate stabilit de Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu-i vizează pe judecători în legătură cu rolul lor de judecători, ci în legătură cu statutul de candidaţi în organele de autoadministrare ale puterii judecătoreşti.

58. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a notat că, potrivit articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a nu admite disfuncţionalităţi în exercitarea de către Consiliu a atribuţiilor stabilite prin Constituţia Republicii Moldova, hotărârile sale vor fi adoptate în conformitate cu dispoziţiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, aceste prevederi urmăresc scopul asigurării continuităţii exercitării atribuţiilor de către Consiliu. De asemenea, în opinia sa scrisă, Consiliul Superior al Magistraturii a notat că, până la data întrunirii legale a noii componenţe, componenţa actuală a Consiliului şi-a propus să nu examineze chestiuni care ţin de cariera judecătorilor.

59. Consiliul Superior al Magistraturii consideră că declararea neconstituţionalităţii articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 ar conduce la blocarea activităţii instituţiei şi, în mod implicit, la afectarea independenţei justiţiei.

60. Institutul pentru Politici şi Reforme Europene i-a prezentat Curţii opinia sa în care a menţionat că prevederile Legii nr.26 din 10 martie 2022 sunt conforme cu Constituţia. În opinia Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, legea contestată nu afectează principiul separaţiei puterilor în stat, pentru că aceasta urmăreşte doar evaluarea candidaţilor la funcţiile de membri în organele de autoadministrare ale puterii judecătoreşti şi procuraturii.

61. De asemenea, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene a menţionat că Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu instituie ingerinţe nejustificate în dreptul la viaţa privată a candidaţilor sau a rudelor candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora.

62. Cu privire la atribuţia Preşedintelui Republicii Moldova de a confirma componenţa completului de judecată care deţine competenţa soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene a notat că acest mecanism asigură respectarea principiului checks and balances.

 

C. Aprecierea Curţii

1) Cu privire la constituţionalitatea prevederilor articolului 14 alineatele (2) şi (3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022

1.1. Principii generale

63. Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale privind separaţia puterilor în stat (articolul 6), privind independenţa, imparţialitatea şi inamovibilitatea judecătorilor instanţelor judecătoreşti (articolul 116 alin.(1)), privind stabilirea prin lege organică a organizării instanţelor judecătoreşti, a competenţei acestora şi a procedurii de judecată (articolul 115 alin.(4)) definesc statutul juridic al judecătorului în Republica Moldova şi subliniază calitatea justiţiei de ramură independentă şi imparţială a puterii de stat. Pentru a-şi putea realiza competenţele, puterea judecătorească trebuie să fie independentă faţă de puterile legislativă şi executivă, fapt care implică libertate faţă de orice influenţă care poate fi exercitată de acestea din urmă.

64. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că judecătorii trebuie să ia decizii în deplină libertate şi să acţioneze fără restricţie şi fără a fi supuşi unor influenţe, incitări, presiuni, ameninţări sau intervenţii ilegale, directe sau indirecte, indiferent din partea cărei persoane vin şi de motivul de la baza lor. În calitate de deţinător al autorităţii judecătoreşti, judecătorul trebuie să-şi poată exercita funcţia în deplină independenţă în raport cu toate constrângerile de natură socială, economică şi politică, chiar şi în raport cu alţi judecători şi în raport cu administraţia judecătorească (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, §97; HCC nr.7 din 24 martie 2020, §38).

65. Curtea Europeană a precizat că simpla numire în funcţie a judecătorilor de către un membru al executivului nu creează, în sine, o dependenţă, dacă, odată numiţi, aceşti judecători nu sunt supuşi presiunilor sau instrucţiunilor în exercitarea funcţiei lor judiciare (a se vedea Thiam v. Franţa, 18 octombrie 2018, §80-82).

66. Atunci când examinează dacă un tribunal poate fi considerat independent, Curtea Europeană ţine cont şi de aparenţe. Cu privire la existenţa unei aparenţe de independenţă, punctul de vedere al unei părţi este important, însă nu are un rol decisiv. Curtea Europeană analizează aparenţa independenţei unui tribunal din perspectiva unui „observator obiectiv” (Clarke v. Regatul Unit (dec.), 25 august 2005; Grace Gatt v. Malta, 8 octombrie 2019, §85).

1.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

67. Articolul 14 alineatele (1)-(3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 stabileşte că decizia Comisiei de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de cinci zile de la data recepţionării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile. Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiţie, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din trei judecători şi un judecător supleant. Judecătorii şi judecătorul supleant sunt desemnaţi de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi sunt confirmaţi prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge motivat candidaturile judecătorilor desemnaţi de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. În acest caz, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie va desemna alţi judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiţie pentru a fi incluşi în componenţa completului de judecată special.

68. Din analiza acestor prevederi rezultă că legislatorul i-a acordat Preşedintelui Republicii, care este un exponent al puterii executive, competenţa de a confirma şi de a respinge candidaturile judecătorilor desemnaţi de Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie pentru examinarea contestaţiilor împotriva Comisiei de evaluare. Respingerea candidaturilor judecătorilor de către Preşedintele Republicii este urmată de desemnarea altor candidaţi, care, de asemenea, vor fi confirmaţi de Preşedintele Republicii.

69. Această soluţie legislativă nu este conformă cu principiul separaţiei puterilor în stat, pentru că admite ingerinţa nejustificată a unei autorităţi care face parte din puterea executivă în administrarea justiţiei. În acest context, în jurisprudenţa sa, Curtea a notat că intervenţia unei instituţii care nu face parte din puterea judecătorească în problemele administrative ale puterii judecătoreşti este inacceptabilă din perspectiva principiilor separaţiei puterilor şi al bunei-administrări a justiţiei (a se vedea HCC nr.32 din 5 decembrie 2017, §108).

70. Mai mult, această soluţie legislativă nu este conformă nici cu principiul independenţei judecătorilor. Din punctul de vedere al unui observator obiectiv, examinarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare de un complet de judecată format doar din judecători care au fost confirmaţi de Preşedintele Republicii ar putea trezi dubii referitoare la independenţa judecătorilor. Un astfel de mecanism ar putea crea percepţia că judecătorii confirmaţi de Preşedintele Republicii acţionează sub autoritatea acestuia.

71. Din aceste motive, Curtea consideră că textul „şi confirmaţi prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin.(2) şi articolul 14 alin.(3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 contravin articolelor 6 şi 116 din Constituţie.

2) Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022

2.1. Principii generale

72. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat importanţa distribuirii mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii între judecători şi non-judecători, astfel încât să fie asigurat un echilibru între condiţia asigurării independenţei judecătorilor şi condiţia evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea Avizele Curţii Constituţionale nr.1 din 22 septembrie 2020, §125, şi nr.2 din 3 decembrie 2020, §82).

73. Concluzia Curţii cu privire la acest aspect se bazează, în principal, pe bunele practici europene. În acest context, cu referire la ponderea judecătorilor în componenţa Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia de la Veneţia susţine că o parte substanţială sau majoritatea membrilor Consiliului Judiciar trebuie să fie aleasă de judecătorii înşişi (Raportul privind numirile judecătorilor, CDL-AD(2007)028, §50). În acelaşi timp, în viziunea Comisiei de la Veneţia, pentru a se evita corporatismul şi politizarea, este necesară monitorizarea sistemului judiciar prin intermediul membrilor non-judecători ai Consiliului.

74. Doar o metodă echilibrată de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii poate garanta independenţa sistemului judiciar. Corporatismul ar trebui ponderat prin participarea unor persoane care aparţin altor profesii juridice şi care au legătură cu domeniul justiţiei, e.g. avocaţi, procurori, notari, profesori de drept şi membri ai societăţii civile (a se vedea Opinia CDL-AD(2018)003-e, §56).

2.2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

75. La §34-36 supra, Curtea a constatat că prevederile articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 ar putea perturba echilibrul între condiţia asigurării independenţei judecătorilor şi condiţia evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Aceste prevederi stabilesc că, pentru perioada de timp de până la data întrunirii legale a noii componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a nu permite disfuncţionalităţi în exercitarea de către consiliile menţionate a atribuţiilor stabilite prin Constituţia Republicii Moldova, hotărârile acestor consilii vor fi adoptate în conformitate cu dispoziţiile Codului administrativ ce reglementează emiterea actelor administrative.

76. Curtea menţionează că analiza constituţionalităţii acestor prevederi nu poate fi disociată de contextul şi de circumstanţele de fapt în care a fost adoptată Legea nr.26 din 10 martie 2022.

77. La data la care a intrat în vigoare Legea nr.26 din 10 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii avea în componenţa sa doar 8 membri (un membru de drept, şase membri aleşi din rândul judecătorilor şi un membru profesor de drept titular) din numărul de 12 stabilit de legislaţia în vigoare la data respectivă. La 1 aprilie 2022, dată la care a intrat în vigoare Legea nr.120 din 23 septembrie 2021 pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova, mandatele membrilor de drept din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au încetat ope legis. Astfel, după 1 aprilie 2022, Consiliul are în componenţă 7 membri (dintre care şase sunt judecători aleşi).

78. De asemenea, la data la care a intrat în vigoare Legea nr.26 din 10 martie 2022, şase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii aveau mandatele expirate. Din acest motiv, la articolul 15 alin.(11) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, legislatorul a stabilit că mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor, cu excepţia mandatelor membrilor de drept, se prelungesc, prin extindere, până la ocuparea funcţiei de către succesorii de competenţă.

79. Din analiza circumstanţelor menţionate rezultă că, pe baza articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, legislatorul a împuternicit Consiliul Superior al Magistraturii să adopte hotărâri, care pun în aplicare atribuţiile stabilite de Constituţie, în conformitate cu dispoziţiile Codului administrativ care reglementează emiterea actelor administrative. Sub acest aspect, Curtea reţine că atribuţiile constituţionale ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt, între altele, cele prevăzute la articolul 123 (i.e. numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători) şi cea prevăzută la articolul 136 alin.(2) din Constituţie (i.e. numirea a doi judecători la Curtea Constituţională).

80. Curtea observă că, potrivit articolului 133 alin.(2) din Codul administrativ, organul colegial acţionează legal dacă sunt prezenţi jumătate plus unu din membri, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. Totodată, articolul 135 alineatele (2) şi (5) din acelaşi cod stabileşte regula generală a majorităţii simple (voturile a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi) pentru emiterea actelor administrative individuale, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres o altă majoritate pentru emiterea actelor.

81. Analizând prevederile relevante ale Codului administrativ, Curtea constată că regulile generale prevăzute de articolele 133 alin.(2) şi 135 alineatele (2) şi (5) din Cod sunt aplicabile doar în situaţia în care alte legi speciale nu reglementează alte cerinţe referitoare la cvorum şi la tipul de majoritate. În acest sens, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte norme speciale în raport cu prevederile Codului administrativ. Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prevede la articolul 15 alin.(2) că şedinţa Consiliului este deliberativă dacă la aceasta participă cel puţin două treimi din membrii lui. În continuare, articolul 24 alin.(1) din aceeaşi lege stabileşte că Consiliul adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor săi, cu excepţia cazului prevăzut la articolul 19 alin.(4).

82. Aşadar, Curtea notează că articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 stabileşte că până la data întrunirii legale a noii componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului vor fi adoptate în conformitate cu dispoziţiile Codului administrativ. Totuşi, aplicabilitatea regulilor generale de emitere a actelor administrative din Codul administrativ sunt condiţionate de lipsa unor norme speciale. În cazul în discuţie, Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii conţine norme speciale în raport cu Codul administrativ.

83. Curtea reţine că o interpretare potrivit căreia articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 constituie o normă de trimitere la o altă normă de trimitere din Codul administrativ ar fi contrară principiului actus interpretandus este potius ut valeat quam ut pereat (actul trebuie interpretat în sensul în care poate produce efecte, nu în sensul în care nu produce efecte). Altfel spus, o normă juridică trebuie interpretată în sensul său pozitiv, care generează efecte juridice, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să fie cât mai aproape de finalitatea urmărită de text în contextul său.

84. Având în vedere că articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 reprezintă o normă conţinută în dispoziţiile finale şi a fost adoptată în circumstanţele în care Consiliul Superior al Magistraturii activa într-o componenţă redusă, Curtea reţine că aceste prevederi trebuie interpretate, mai curând, în sensul în care suspendă aplicabilitatea regulii cvorumului de două treimi din membri şi a regulii potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi, în favoarea aplicării normelor generale ale Codului administrativ.

85. Această interpretare are ca efect acordarea către Consiliul Superior al Magistraturii care funcţionează cu şapte membri (dintre care şase judecători aleşi), marea majoritate a acestora având mandatele expirate, a competenţei de a decide cu majoritate simplă de patru voturi chestiunile care pun în aplicare atribuţiile sale constituţionale.

86. Aşadar, Curtea menţionează că instituirea unui asemenea mecanism referitor la exercitarea atribuţiilor prevăzute la articolele 123 şi 136 alin.(2) din Constituţie afectează echilibrul dintre condiţia asigurării independenţei judecătorilor şi condiţia evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

87. Autoguvernarea corporatistă apare în situaţia în care un număr redus de membri ai Consiliului care fac parte din rândul judecătorilor au competenţa să decidă cu privire la numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători. În acest caz, sistemul judecătoresc este lipsit de o monitorizare din partea membrilor non-judecători ai Consiliului şi, prin urmare, diminuează încrederea publicului în organul de administrare a puterii judecătoreşti.

88. Din acest motiv, Curtea reţine că textul „stabilite prin Constituţia Republicii Moldova” din articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 este contrar articolului 122 din Constituţie. Acest fapt exclude competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, hotărâri care rezultă din atribuţiile prevăzute de articolele 123 şi 136 alin.(2) din Constituţie.

89. Până la data întrunirii legale a noii componenţe, pe baza articolului 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturi va putea adopta hotărâri care pun în aplicare atribuţiile prevăzute în Legea nr.26 din 10 martie 2022 sau care au ca obiect administrarea treburilor curente.

90. Prin administrarea treburilor curente, Curtea are în vedere inclusiv competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a oferi acordul pentru pornirea urmăririi penale şi pentru realizarea acţiunilor de urmărire penală în privinţa judecătorilor, cu excepţia cazurilor în care judecătorii sunt suspectaţi de comiterea unor delicte în exerciţiul funcţiilor lor legale.

91. În acest sens, Curtea menţionează că judecătorii beneficiază, potrivit articolului 116 alin.(5¹) din Constituţie, doar de imunitate funcţională, adică de „imunitatea fără răspundere”, care urmăreşte protejarea judecătorului de tragere la răspundere pentru opinia sa juridică. Imunitatea funcţională nu-i asigură judecătorului impunitatea pentru delictele comise. Această imunitate protejează pronunţarea hotărârilor în mod independent, fapt care presupune că un judecător nu poate fi pedepsit pentru opinia juridică sau pentru concluzia la care a ajuns în procesul de luare a deciziei (a se vedea Avizul Curţii Constituţionale nr.2 din 3 decembrie 2020, §63).

92. Imunitatea prevăzută la articolul 19 alineatele (4)-(5) din Legea cu privire la statutul judecătorului reprezintă o imunitate procedurală care trebuie ridicată de Consiliul Superior al Magistraturii în situaţia în care un judecător este suspectat de comiterea unei infracţiuni (a se vedea Opinia amicus curiae a Comisiei de la Veneţia nr.CDL-AD(2013)008 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova privind imunitatea judecătorilor). Analizând constituţionalitatea unor prevederi din articolul 19 din Legea cu privire la statutul judecătorului, Curtea a notat că, în situaţia în care rezultă o bănuială rezonabilă că un judecător a comis o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală, răspunderea penală pentru infracţiunea comisă nu reprezintă un act de intervenţie în activitatea şi în independenţa judecătorilor, ci un proces legal de atragere la răspundere (HCC nr.22 din 5 septembrie 2013, §75).

93. Prin urmare, Curtea conchide că ridicarea imunităţii procedurale, cu excepţia situaţiei în care unui judecător i se impută comiterea unei infracţiuni comise în exerciţiul funcţiilor sale legale, rezultă din Legea cu privire la statutul judecătorului şi instituie o condiţie procesuală pentru pornirea urmăririi penale sau pentru efectuarea unor acţiuni de urmărire penală.

94. De asemenea, Curtea constată că amendamentele constituţionale operate prin Legea nr.120 din 23 septembrie 2021, care au intrat în vigoare la 1 aprilie 2022, au exclus termenul iniţial de cinci ani de numire a judecătorilor instanţelor judecătoreşti prevăzut de articolul 116 alin.(2) din Constituţie. În Avizul nr.2 din 3 decembrie 2020, §29, Curtea a notat că amendamentele în discuţie urmăresc asigurarea stabilităţii mandatului judecătorilor până la vârsta obligatorie de pensionare. Dispoziţiile finale ale Legii nr.120 din 23 septembrie 2021 stabilesc că judecătorii al căror termen iniţial de numire în funcţia de judecător nu a expirat la data intrării în vigoare a legii se consideră numiţi până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul legii.

95. Totuşi, Legea nr.120 din 23 septembrie 2021 pentru modificarea Constituţiei nu reglementează situaţia judecătorilor al căror termen iniţial de numire în funcţia de judecător a expirat până la 1 aprilie 2022, aceştia urmând să fie confirmaţi în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

96. Curtea a menţionat supra, la §76, că nu poate examina constituţionalitatea prevederilor în discuţie disociindu-se de circumstanţele de fapt în care a fost adoptată Legea nr.26 din 10 martie 2022. Astfel, Curtea nu poate ignora situaţia unui număr mare de judecători care urmează să parcurgă procedura confirmării în funcţie până la atingerea plafonului pentru limită de vârstă, o chestiune care este de notorietate în mediul juridic.

97. Curtea a menţionat anterior că, prin esenţa preeminenţei dreptului şi rolul justiţiei într-o societate democratică, Curtea trebuie să garanteze, în cadrul competenţelor care-i revin, protecţia independenţei judecătorilor şi să asigure efectul ei deplin. Curtea precizează că o concluzie inversă ar submina încrederea în sistemul judecătoresc şi ar pava calea pentru folosirea articolului 116 alin.(2) din Constituţie ca subterfugiu pentru eludarea articolelor 1 alin.(3), 20 şi 116 alin.(1) din Constituţie (HCC nr.38 din 7 decembrie 2021, §80).

98. Aşadar, fiind ghidată de consecinţele hotărârii pe care o va pronunţa, Curtea nu poate ignora această problemă stringentă pe care o remarcă. În eventualitatea în care nu s-ar pronunţa în această privinţă, Curtea ar lăsa nerezolvată o situaţie cu efecte directe pentru judecarea cauzelor într-un termen rezonabil, pentru volumul crescut de muncă al judecătorilor care se află în exerciţiul funcţiei şi pentru bugetul de stat din care sunt plătite salariile judecătorilor care nu au fost confirmaţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, ce remunerează o activitate care le-a fost suspendată.

99. În Hotărârea nr.38 din 7 decembrie 2021, Curtea a reţinut că competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a numi judecătorii în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă putea fi dedusă pe baza principiului autoadministrării judecătoreşti, precum şi pe baza textului „se numesc în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii” din articolul 116 alin.(2) din Constituţie (§69). Curtea notează că articolul 116 alin.(2) din Constituţie, în redactarea de la data adoptării Hotărârii nr.38 din 7 decembrie 2021, prevedea după textul menţionat că judecătorii care au susţinut concursul sunt numiţi în funcţie pentru prima dată pe un termen de cinci ani. După expirarea termenului de cinci ani, judecătorii vor fi numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă. Totuşi, amendamentele constituţionale operate prin Legea nr.120 din 23 septembrie 2021 au exclus termenul iniţial de cinci ani de numire a judecătorilor instanţelor judecătoreşti prevăzut de articolul 116 alin.(2) din Constituţie.

100. Cu alte cuvinte, după 1 aprilie 2022, atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea judecătorilor în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă nu mai pot fi deduse din prevederile constituţionale. Competenţa în discuţie a fost prevăzută, în scop tranzitoriu, în Legea nr.47 din 10 martie 2022 pentru modificarea articolului 13 din Legea nr.154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor. Potrivit acestei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va înainta Preşedintelui Republicii Moldova propunerile de numire în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă pentru: (1) judecătorii al căror termen iniţial de numire în funcţie a expirat la data intrării în vigoare a legii, dar nu au fost supuşi evaluării extraordinare a performanţelor, prevăzută la articolul 13 alin.(4) lit.a) din Legea nr.154/2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor; (2) judecătorii al căror termen iniţial de numire în funcţie a expirat până la data de 1 aprilie 2022.

101. Din aceste motive, Curtea notează că neconstituţionalitatea textului „stabilite prin Constituţia Republicii Moldova” din articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu exclude competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a înainta, în condiţiile Legii nr.47 din 10 martie 2022, către Preşedintele Republicii Moldova propunerile de numire în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen iniţial de numire în funcţie a expirat până la data de 1 aprilie 2022.

Având în vedere cele menţionate, în baza articolelor 135 alin.(1) litera a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 litera a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite parţial sesizarea dlui Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

2. Se declară neconstituţionale textul „şi confirmaţi prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova” din articolul 14 alin.(2) şi articolul 14 alin.(3) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

3. Se declară neconstituţional textul „stabilite prin Constituţia Republicii Moldova” din articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

4. Declararea neconstituţionalităţii textului „stabilite prin Constituţia Republicii Moldova” din articolul 15 alin.(12) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 exclude competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta, pe baza acestui articol, hotărâri care rezultă din atribuţiile prevăzute de articolele 123 şi 136 alin.(2) din Constituţie (numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători, precum şi numirea judecătorilor la Curtea Constituţională). Consiliul Superior al Magistraturii va propune Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă a judecătorilor al căror termen iniţial de numire în funcţie a expirat până la data de 1 aprilie 2022.

5. Se declară inadmisibile celelalte capete ale sesizării.

6. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.