L E G E

pentru modificarea unor acte normative

 

nr. 356  din  29.12.2022

 

Monitorul Oficial nr.456-459/813 din 30.12.2022

 

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune parţial:

– Regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 269 din 10 octombrie 2013, aşa cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2019/632 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2019;

– Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343 din 29 decembrie 2015, aşa cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2021/1934 al Comisiei din 30 iulie 2021;

– Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343 din 29 decembrie 2015, aşa cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/235 al Comisiei din 8 februarie 2021;

– Regulamentul (CE) nr.1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale (versiune codificată), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 324 din 10 decembrie 2009;

– Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 346 din 29 decembrie 2007;

– Regulamentul (UE) nr.608/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autorităţile vamale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1383/2003 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 181 din 29 iunie 2013.

 

Art.I. – Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1994, nr.2, art.33), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 7 alineatul al cincilea, textul „în bănci şi/sau societăţi de plată” se substituie cu textul „în bănci, societăţi de plată, societăţi emitente de monedă electronică şi/sau la furnizori de servicii poştale”.

2. La articolul 10 punctul 5, după cuvintele „precum şi la efectuarea decontărilor” se introduce textul „de către organizaţiile de creditare nebancară şi/sau”.

3. La articolul 27 punctul 1, textul „în conformitate cu Legea nr.1265-XIV din 5 octombrie 2000 cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor” se substituie cu textul „în conformitate cu Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali”.

 

Art.II. – În anexa nr.3 la Legea drumurilor nr.509/1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7–17, art.32), cu modificările ulterioare, punctul 1 se completează cu subpunctele 6) şi 7) cu următorul cuprins:

„6) obiective de publicitate exterioară;

7) obiective comercial-economice (depozite, frigidere agricole);”.

 

Art.III. – Codul fiscal nr.1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 5, punctele 24) şi 25) se abrogă.

2. Articolul 8 alineatul (2):

la litera c), după cuvintele „dările de seamă fiscale” se introduc cuvintele „şi informaţiile”;

alineatul se completează cu literele j¹) şi j²) cu următorul cuprins:

„j¹) să întocmească şi să prezinte dosarul preţurilor de transfer;

j²) să respecte regulile prevăzute în capitolul 11² din titlul V;”.

3. La articolul 19 litera d), textul „(rotunjită până la următorul procent întreg)” se exclude.

4. La articolul 20 litera d⁶), textul „alin.(19)–(20)” se substituie cu textul „alin.(19), (19¹) şi (20)”.

5. Articolul 21 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă se ajustează în scopuri fiscale la preţul de piaţă.”

6. La articolul 24:

alineatul (13) va avea următorul cuprins:

„(13) Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Sănătăţii pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403, 2404 şi limitele stabilite de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208, precum şi limitele stabilite de Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale pentru produsele petroliere.”

alineatul (19²) va avea următorul cuprins:

„(19²) Se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru orice plăţi efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi/sau au fost reţinute primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit din salariu, datorate de angajator şi angajat. Prevederile prezentului alineat nu limitează dreptul la deducere în scopuri fiscale a altor tipuri de cheltuieli conform prevederilor prezentului articol.”

7. Articolul 26¹:

la alineatul (2), cifrele „6000” se substituie cu cifrele „12000”;

alineatul (4) se completează cu următorul enunţ: „În cazul entităţilor care aplică Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), calcularea şi deducerea amortizării aferente dreptului de utilizare a mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional se efectuează de către locatar.”

articolul se completează cu alineatul (6¹) cu următorul cuprins:

„(6¹) Prin derogare de la prevederile alin.(6), întreprinderile mari, altele decât cele clasificate în conformitate cu art.5 alin.(1) din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, pot utiliza metoda amortizării accelerate pentru primul an de punere în funcţiune a mijlocului fix. Mărimea amortizării mijlocului fix ce urmează a fi dedusă se determină după cum urmează:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din costul de intrare al mijlocului fix;

b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii neamortizate a mijlocului fix la durata de funcţionare utilă rămasă a acestuia.

În sensul prezentului alineat, clasificarea întreprinderii drept întreprindere mare se efectuează în funcţie de numărul mediu anual de salariaţi, de cifra anuală de afaceri sau de totalul activelor pe care le deţine în ultima zi a perioadei fiscale anterioare anului de punere în funcţiune a mijlocului fix.

Prevederile prezentului alineat nu se aplică agenţilor economici care desfăşoară activităţi financiare şi de asigurări prevăzute în secţiunea K a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei.”

8. Articolul 35¹ va avea următorul cuprins:

„Articolul 35¹. Restricţii privind aplicarea scutirilor

Persoanele fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obţinut venituri impozitate conform art.88¹ şi cap.1 al titlului X sunt private de dreptul de a folosi scutirile conform art.33, 34 şi 35 pentru perioada în care încasează venituri impozitate conform regimului special de impozitare. Scutirile se aplică proporţional lunilor de activitate în regimul standard de impozitare.”

9. Articolul 40 se completează cu alineatele (5¹) şi (6¹) cu următorul cuprins:

„(5¹) Creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul înstrăinării unui autoturism care a fost în proprietatea contribuabilului cel puţin 3 ani până la data înstrăinării, cu excepţia autovehiculelor de colecţie de interes istoric sau etnografic.”

„(6¹) Creşterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei proprietate comună în devălmăşie se determină ca diferenţa dintre suma încasată şi baza valorică a acestor active de către unul dintre proprietari (coproprietari) în baza acordului comun scris.”

10. La articolul 64, textul „Legii nr.329-XIV din 25 martie 1999 cu privire la fondurile nestatale de pensii” se substituie cu textul „Legii nr.198/2020 privind fondurile de pensii facultative”.

11. La articolul 69⁷ alineatul (1), cifrele „600000” se substituie cu cifrele „1200000”.

12. Articolul 69⁸ va avea următorul cuprins:

„Articolul 69⁸. Metode de evidenţă şi aplicarea acestora

(1) Evidenţa procurărilor de la persoane fizice se efectuează în registru, conform modelului stabilit de Serviciul Fiscal de Stat. Registrul se prezintă la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal.

(2) Contribuabilul este obligat să deţină documente de provenienţă pentru bunurile comercializate, să ţină registrul menţionat la alin.(1) şi să asigure păstrarea acestor documente în termen de 1 an din momentul procurării bunurilor.

(3) Contribuabilul este obligat să utilizeze echipamentul de casă şi de control conectat la Sistemul informaţional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” pentru documentarea comercializării bunurilor.”

[Pct.12 completat prin Legea nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

 

13. La articolul 69¹¹, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În prima perioadă fiscală, contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea echipamentului de casă şi de control utilizat în activitate, cu excepţia persoanelor care au beneficiat de compensarea sumei aferente procurării echipamentului de casă şi de control.”

[Pct.13 în redacţia Legii nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

 

14. La articolul 69¹²:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Calcularea impozitului pe venit se realizează trimestrial de către Serviciul Fiscal de Stat, prin remiterea avizelor de plată până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune.

Pentru trimestrele I–III se achită 1% din vânzările efectuate pentru fiecare trimestru, dar nu mai puţin de 750 de lei.

În avizul de plată pentru trimestrul IV se recalculează suma impozitului pe venit aferent perioadei fiscale, cu stabilirea diferenţei aferente impozitului pe venit corespunzător vânzărilor efectuate pe parcursul anului fiscal şi suma impozitului pe venit calculată pentru trimestrele I–III.

Achitarea impozitului pe venit se efectuează până la data de 25 a lunii următoare termenului de prezentare a avizului de plată.”

alineatele (4) şi (5) se abrogă.

[Pct.14 în redacţia Legii nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.06.2023]

 

15. Articolul 70 va avea următorul cuprins:

„Articolul 70. Dispoziţii generale privind impozitarea nerezidenţilor

(1) Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din Republica Moldova au obligaţia de a plăti impozit determinat conform modului stabilit de prezentul capitol.

(2) Se permite deducerea numai a cheltuielilor care vizează direct veniturile menţionate la alin.(1) supuse impunerii în Republica Moldova.”

16. Denumirea articolului 71 şi alineatul (1) vor avea următorul cuprins:

„Articolul 71. Veniturile nerezidenţilor obţinute din Republica Moldova

(1) Venituri ale nerezidenţilor obţinute din Republica Moldova, indiferent dacă sunt primite în Republica Moldova sau în străinătate, se consideră:

a) veniturile din comercializarea mărfurilor;

b) veniturile din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unei reprezentanţe permanente în Republica Moldova, indiferent de locul prestării acestora;

b¹) alte venituri din servicii prestate pe teritoriul Republicii Moldova care nu sunt prevăzute în prezentul articol;

c) veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute de către persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, determinate conform art.40 alin.(7), aferente activelor de capital specificate la art.39, aflate, înregistrate, emise pe teritoriul Republicii Moldova;

d) veniturile obţinute de persoanele juridice nerezidente, sub formă de creştere de capital, determinate conform art.40 alin.(1)–(4), din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital specificate la art.39, aflate, înregistrate, emise pe teritoriul Republicii Moldova;

e) dividendele, inclusiv cele sub formă de acţiuni sau titluri de proprietate plătite de un rezident;

f) dobânzile plătite de un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea dobânzi sunt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

g) veniturile din cesiunea drepturilor de creanţă de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

h) veniturile din amenzi şi penalităţi pentru neexecutarea sau executarea inadecvată a obligaţiilor contractuale, inclusiv în baza contractelor de executare a lucrărilor (prestare a serviciilor) şi/sau conform contractelor de comerţ extern de livrare a mărfurilor plătite de un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

j) royalty (redevenţele) obţinute de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă aceste royalty sunt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

k) veniturile din operaţiunile de leasing, din darea în arendă sau în subarendă, din locaţiunea, sublocaţiunea, superficia sau din uzufructul proprietăţii aflate pe teritoriul Republicii Moldova;

k¹) veniturile din operaţiunile de leasing, închirierea, locaţiunea, sublocaţiunea sau din uzufructul navelor maritime, al aeronavelor şi/sau al mijloacelor de transport feroviar ori rutier, inclusiv al celor exploatate în trafic internaţional, precum şi al proprietăţilor mobiliare ce ţin de exploatarea acestora;

l) veniturile din primele pe baza contractelor de asigurare şi reasigurare colectate de la un rezident al Republicii Moldova sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

m) veniturile din prestarea serviciilor de transport, cu excepţia cazurilor în care transportul se efectuează numai între puncte situate în afara teritoriului Republicii Moldova;

n) veniturile primite de persoane fizice nerezidente din activitatea desfăşurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfăşurată în baza altor contracte cu caracter civil, inclusiv onorariile şi/sau alte plăţi primite de administrator, fondator, membru al consiliului de administraţie ori membru al organelor de conducere ale unui rezident al Republicii Moldova sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanţei permanente, indiferent de locul exercitării efective a acestor activităţi;

o) veniturile sub formă de facilităţi, specificate la art.19, acordate persoanelor fizice nerezidente de un angajator rezident al Republicii Moldova sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea venituri sunt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

p) anuităţile plătite de fondurile de pensii facultative rezidente;

q) veniturile obţinute de către oamenii de artă, cum ar fi artiştii de teatru, de circ, de cinema, de radio, de televiziune, muzicienii şi artiştii plastici sau sportivii, indiferent de faptul în adresa cărei persoane se efectuează plăţile aferente acestui venit, ca urmare a activităţii acestora desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova;

r) veniturile obţinute din prestarea serviciilor profesionale, din activităţi sportive şi de divertisment, precum şi din alte servicii decât cele prevăzute la lit.q) prestate pe teritoriul Republicii Moldova;

s) veniturile din premiile acordate la concursuri desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova;

t) comisioanele din activitatea desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova, primite de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă asemenea comisioane sunt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

t¹) câştigurile de la jocuri de noroc şi de la campanii promoţionale, obţinute de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă acestea sunt cheltuieli ale reprezentanţei permanente;

u) veniturile obţinute din plăţile la lichidarea unui rezident. Venitul realizat din lichidarea unui rezident reprezintă suma excedentului plăţilor la lichidare în formă monetară sau nemonetară care depăşeşte aportul (cota de participaţie) la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.”

17. Articolul 72 se abrogă.

18. La articolul 73 alineatele (1) şi (3), după textul „specificate la art.71,” se introduce textul „cu excepţia celor de la alin.(1) lit.a),”.

19. Articolul 74:

la alineatul (1), cuvintele „obţinute în Republica Moldova” se substituie cu cuvintele „obţinute din Republica Moldova”;

la alineatul (2), textul „lit.a)–k)” se substituie cu textul „lit.b)–k)”.

20. Articolul 75:

la alineatul (1), cuvintele „obţinute în Republica Moldova” se substituie cu cuvintele „obţinute din Republica Moldova”;

alineatul (2):

în partea introductivă, cuvintele „obţinut în Republica Moldova” se substituie cu cuvintele „obţinut din Republica Moldova”;

litera a) se abrogă.

21. La articolul 79³ alineatul (2), după textul „în limba rusă.” se introduce următorul enunţ: „Certificatul de rezidenţă este valabil pentru anul/anii pentru care a fost emis, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de rezidenţă.”, iar cuvintele „pentru anul calendaristic respectiv” se exclud.

22. Articolul 84 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor economici menţionaţi la art.87 alin.(1¹) pentru perioadele fiscale 2023–2025.”

23. Articolul 87 se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Prin derogare de la prevederile alin.(1) din prezentul articol, întreprinderile clasificate ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art.5 alin.(1) din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, pot achita impozitul pe venit calculat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost plătite dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote părţi, din profitul obţinut în perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv. Suma impozitului pe venit spre achitare din impozitul pe venit calculat pentru perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv se determină prin aplicarea proratei faţă de suma impozitului pe venit calculat pentru perioada fiscală din venitul impozabil aferent perioadei fiscale respective. Prorata se aproximează, conform regulilor matematice, până la două semne după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:

a) la numărător se indică valoarea dividendelor distribuite/achitate (înainte de reţinerea impozitului pe venit conform art.90¹ şi 91);

b) la numitor se indică valoarea totală a profitului net reflectat în situaţiile financiare pentru perioada fiscală din care se distribuie/achită dividende.

Opţiunea de aplicare a prezentului alineat se realizează prin prezentarea declaraţiei în termenul stabilit la art.83. Nu se iau în considerare declaraţiile corectate depuse după termenul respectiv dacă unul dintre scopurile corectării vizează modificarea opţiunii de aplicare a prezentului alineat.

Prevederile prezentului alineat nu se aplică întreprinderilor individuale, gospodăriilor ţărăneşti, rezidenţilor zonelor economice libere, rezidenţilor Portului Internaţional Liber „Giurgiuleşti”, rezidenţilor Aeroportului Internaţional Liber „Mărculeşti”, rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei, agenţilor economici care aplică regimul fiscal stabilit în cap.7¹ şi agenţilor economici care desfăşoară activităţi financiare şi de asigurări prevăzute în secţiunea K a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei.”

24. Articolul 90¹:

la alineatul (3³), după cuvintele „Fiecare plătitor de câştiguri” se introduce textul „menţionat la art.90”;

la alineatul (3⁷), textul „3%” se substituie cu textul „7%”;

articolul se completează cu alineatul (3⁸) cu următorul cuprins:

„(3⁸) Persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile sub formă de dobânzi şi/sau creştere de capital determinată conform art.40 alin.(7) de la valorile mobiliare de stat obţinute de către persoanele fizice.”

la alineatul (4), textul „şi (3⁷)” se substituie cu textul „ , (3⁷) şi (3⁸)”.

25. Articolul 96 litera b):

la liniuţa întâi, textul „190590600, 190590900” se substituie cu textul „190590700, 190590800”;

la liniuţa a treia, textul „300215, 3005, 300610, 300620000” se substituie cu textul „300215000, 3005, 300610”, iar textul „382200, 4014, 401511000” – cu textul „3822, 4014, 401512000”;

la liniuţa a cincea, textul „070959100, 070959300, 070960” se substituie cu textul „070953000, 070952000, 070960000”.

26. La articolul 101, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Subiecţii impozabili stipulaţi la art.94 lit.a), c), e) şi f) sunt obligaţi să declare, conform art.115, şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, stabilită conform art.114, suma TVA, care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor, inclusiv sumele TVA calculate pentru serviciile de import, şi sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate), precum şi sumele TVA calculate pentru serviciile de import, folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinându-se cont de dreptul de deducere conform art.102.

Subiecţii impozabili care nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA în conformitate cu art.112 şi importă servicii sunt obligaţi să declare şi să achite la buget TVA pentru serviciile respective conform art.115.”

27. La articolul 101¹ alineatul (1¹):

în primul enunţ, textul „de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor)” se substituie cu textul „utilizate în procesul de producţie, prestare de servicii sau executare de lucrări”;

în al doilea enunţ, cuvintele „de producţie”, în ambele cazuri, se substituie cu textul „cu destinaţie de producţie, prestare de servicii sau executare de lucrări”.

28. Codul se completează cu articolul 101⁶ cu următorul cuprins:

„Articolul 101⁶. Restituirea sumei TVA aferente procurărilor de mărfuri şi servicii

(1) Acţiunea prezentului articol se extinde asupra subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori de TVA, ce documentează tranzacţiile prin Sistemul informaţional automatizat „e-Factura” şi/sau prin bonuri fiscale emise de echipamentele de casă şi control conectate la Sistemul informaţional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, prin care dispun de depăşirea sumei TVA aferente procurărilor (inclusiv TVA aferentă importurilor), faţă de suma TVA aferentă livrărilor, pentru tranzacţiile înregistrate începând cu 1 ianuarie 2023.

(2) Se acceptă spre restituire pentru fiecare perioadă fiscală, separat, suma TVA. determinată ca diferenţă între suma TVA aferentă procurărilor şi suma TVA aferentă livrărilor efectuate, în limitele sumei şi condiţiilor stabilite de Guvern. Suma TVA destinată deducerii în perioada ulterioară se diminuează cu suma TVA solicitată spre restituire conform prezentului articol.

(3) Modul de restituire a TVA şi consecutivitatea stingerii sumelor TVA aferente livrărilor din contul sumelor TVA deduse se aprobă de Guvern. Restituirea TVA se efectuează într-un termen ce nu depăşeşte 45 de zile din data depunerii cererii de restituire, iar în cazul contribuabililor care au depus dezacord împotriva actului de control – într-un termen ce nu depăşeşte 60 de zile de la data depunerii cererii.

(4) Restituirea TVA conform prezentului articol se efectuează subiectului impozabil în contul stingerii restanţelor faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa restanţelor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar şi/sau contul de plăţi al subiectului impozabil respectiv.”

29. Articolul 102:

la alineatul (1) ultimul enunţ, textul „sumele T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitate la buget” se substituie cu textul „sumele T.V.A. calculate aferente serviciilor de import”;

la alineatul (4), ultimul enunţ se substituie cu textul:

„Se permite spre deducere suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi a celor scutite de T.V.A., fără drept de deducere dacă mărimea raportului lunar dintre livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi totalul livrărilor impozabile (fără T.V.A.) şi al livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere este mai mică decât coeficientul de 0,05.

Sumele T.V.A. raportate la costuri sau la cheltuieli în perioadele fiscale precedente pentru procurările utilizate la efectuarea livrărilor impozabile, precum şi a celor scutite de T.V.A., fără drept de deducere se deduc în ultima perioadă fiscală a anului în cazul în care raportul determinat în baza indicatorilor anuali ai livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere şi totalul livrărilor impozabile (fără T.V.A.) şi al livrărilor scutite de T.V.A. fără drept de deducere este mai mic decât coeficientul de 0,05.”

articolul se completează cu alineatele (4¹)–(4³) cu următorul cuprins:

„(4¹) În cazul achiziţiilor destinate construcţiei clădirilor care includ spaţii ce constituie atât obiecte impozabile, cât şi scutite de T.V.A. fără drept de deducere, suma T.V.A, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor impozabile şi scutite de T.V.A. fără drept de deducere se deduce proporţional costului de deviz al spaţiilor comerciale ce constituie livrări impozabile în raport cu costul de deviz total al construcţiei, conform documentaţiei de proiect. Coeficientul privind raportul dintre costul de deviz al spaţiilor ce constituie livrări impozabile şi costul de deviz total (K) se aproximează, conform regulilor matematice, până la două semne după virgulă.

Determinarea sumei T.V.A. spre deducere în conformitate cu prezentul alineat se efectuează distinct pentru fiecare obiect sau complex de obiecte în construcţie.

(4²) În cazul modificării costului de deviz al construcţiei, sumele T.V.A. deduse se ajustează prin aplicarea coeficientului (K) recalculat în baza devizului modificat la sumele respective ale T.V.A., deduse conform prevederilor alin.(4¹).

Ajustarea sumelor T.V.A. (deducerea sau raportarea la costuri ori la cheltuieli) în cazul modificării costului de deviz al construcţiei se efectuează trimestrial, în prima perioadă fiscală după trimestrul în care a avut loc modificarea costului de deviz al construcţiei.

(4³) În cazul schimbării destinaţiei mărfurilor utilizate la construcţia clădirilor care includ spaţii ce constituie doar obiecte impozabile sau doar obiecte scutite fără drept de deducere în destinaţie pentru efectuarea livrărilor atât impozabile, cât şi scutite de T.V.A. fără drept de deducere, ajustarea sumei T.V.A. deduse sau raportate la costuri ori la cheltuieli se efectuează prin aplicarea coeficientului (K) la sumele respective ale T.V.A., conform prevederilor alin.(4¹) din prezentul articol.

Ajustarea sumelor T.V.A. conform prezentului alineat se efectuează în perioada fiscală în care mărfurile sunt utilizate în calitate de materie primă, materiale sau mijloc fix pentru efectuarea livrărilor impozabile şi scutite de T.V.A. fără drept de deducere.”

alineatul (10) se completează cu litera c) cu următorul cuprins:

„c) de documentul ce confirmă importul serviciilor sau achitarea lor, inclusiv plata în avans, în funcţie de ce a avut loc mai înainte.”

30. Articolul 103:

alineatul (1):

la punctul 16), textul „alimentarea cu apă, canalizarea,” se exclude;

la punctul 24), textul „ , scuterele cu motor electric de la poziţia tarifară 871160900” se exclude;

punctele 24¹), 32) şi 33) se abrogă;

la punctul 27¹), textul „8433 şi 8437” se substituie cu textul „8436 şi 8437”;

la punctul 27³), cuvintele „părţile pentru grupurile electrogene” se substituie cu cuvintele „şi părţi ale acestora”, iar textul „de la poziţia tarifară 853690950” se exclude;

la alineatul (9⁴), textul „deşeurile şi reziduurile de metale feroase şi neferoase, reziduurile industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora importate şi/sau procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către subiecţii impozabili licenţiaţi şi utilizate nemijlocit în activitatea lor de întreprinzător în Republica Moldova, precum şi” se exclude.

31. La articolul 104, litera b) va avea următorul cuprins:

„b) energia electrică, energia termică, apa caldă, alimentarea cu apă şi canalizarea pentru bunurile cu destinaţie locativă, inclusiv casele de vacanţă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află acestea;”.

32. La articolul 107 alineatul (9), textul „administratorul fiduciar este obligat să achite T.V.A.” se substituie cu textul „administratorul fiduciar înregistrat ca plătitor de T.V.A. este obligat să calculeze T.V.A., iar în cazul lipsei statutului de contribuabil de T.V.A. – să achite T.V.A.”, iar textul „alin.(10) lit.c)” se exclude.

33. Articolul 108 se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) Pentru energia electrică de echilibrare, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale.”

34. La articolul 109, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) La serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale de calculare a TVA se consideră data importului sau achitării serviciului, inclusiv a plăţii în avans, în funcţie de ce a avut loc mai înainte.”

35. La articolul 112, alineatul (1) se completează din alineat cu următorul enunţ:

„În cazul în care subiectul anterior a fost înregistrat în calitate de plătitor de T.V.A., perioada deţinerii statutului de plătitor de T.V.A. nu se ia în calcul la aprecierea pragului de înregistrare.”

36. La articolul 115 alineatul (2), literele b) şi c) vor avea următorul cuprins:

„b) pentru serviciile importate de către subiecţii ce nu sunt înregistraţi ca contribuabili de T.V.A. în conformitate cu art.112, a căror achitare se face până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost importat sau achitat serviciul, în funcţie de ce a avut loc mai înainte;

c) pentru procurările specificate la art.95 alin.(1) lit.e) şi/sau lit.f), achitarea T.V.A. se efectuează până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea, eliberarea facturii fiscale sau la data la care se efectuează plata, în funcţie de ce are loc mai înainte.”

37. La articolul 117¹:

alineatul (10) se completează cu următorul enunţ: „În cazul refacturării cheltuielilor compensate în favoarea persoanelor fizice, emiterea facturii fiscale nu este obligatorie, aceasta fiind emisă doar la solicitarea persoanei fizice.”

alineatul (13) se completează cu următorul enunţ: „În cazul utilizării facturii fiscale electronice (e-factura), furnizorul eliberează factura fiscală în termen ce nu poate depăşi 10 zile calendaristice ale lunii următoare celei în care a avut loc livrarea documentată prin avizele respective.”

38. Articolul 123:

la alineatul (2), după cifrele „2403” se introduce textul „ , 2404”;

la alineatul (5¹), textul „poziţia tarifară 24039990001” se substituie cu textul „poziţiile tarifare 240399900 şi 2404”.

39. La articolul 123¹, alineatul (3) se completează cu următorul enunţ: „Preţul maxim de vânzare cu amănuntul nu poate fi mai mic decât preţul de referinţă.”

40. Codul se completează cu articolul 123³ cu următorul cuprins:

„Articolul 123³. Modul de calculare a preţului de referinţă al ţigaretelor şi al ţigărilor de foi (cigarillos)

(1) Preţul de referinţă (per pachet) reprezintă valoarea rezultată prin aplicarea (înmulţirea) cotei accizei minime pentru anul de referinţă la volumul în expresie naturală (1000 bucăţi) cu coeficientul de 1,46 înmulţit la numărul de ţigarete în pachet şi împărţit la 1000.

(2) Preţul de referinţă include toate impozitele şi taxele.

(3) Se interzice vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor şi a ţigărilor de foi (cigarillos) la preţ mai mic decât cel de referinţă.”

41. Articolul 124:

la alineatul (11²), textul „2204,” se exclude;

la alineatul (14) punctul 1), după textul „Legea nr.60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi” se introduce textul „(reutilate în mod corespunzător)”;

la alineatul (16), cuvintele „destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică” se substituie cu cuvintele „utilizat la fabricarea produselor cosmetice”;

alineatul (17) se abrogă.

42. La articolul 125¹, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Subiecţii care importă, produc sau comercializează cu ridicata mărfuri supuse accizelor efectuează inventarierea stocului de mărfuri supuse accizelor (poziţiile tarifare 220300, 2205, 220600, 2207, 2208, 240210000, 240220, 240290000, 2403) în termen de 30 de zile de la data ultimei modificări de majorare a cotei accizelor.”

43. Anexa nr.1:

la poziţiile tarifare 2207 şi 2208 coloana a şasea, cifrele „120,77” se substituie cu cifrele „132,27”;

la poziţia tarifară 240210000 coloana a şasea, textul „1103 lei” se substituie cu textul „1198,75 lei”;

la poziţia tarifară 240220 coloana a şasea, textul „822 lei +13%, dar nu mai puţin de 1103 lei” se substituie, în toate trei cazuri, cu textul „893,75 lei+13%, dar nu mai puţin de 1198,75 lei”;

la poziţia tarifară 240290000 coloana a şasea, textul „1103 lei” se substituie cu textul „1198,75 lei”;

poziţia tarifară ex. 240399900:

în coloana întâi, cifrele „240399900” se substituie cu cifrele „2404”;

în coloana a şasea, textul „1103 lei” se substituie cu textul „1198,75 lei”;

la poziţia tarifară 271019620–271019680 coloana întâi, cifrele „271019680” se substituie cu cifrele „271019670”;

la poziţia tarifară 271020310–271020390 coloana întâi, textul „271020310–271020390” se substituie cu textul „271020320–271020380”;

poziţia tarifară ex. 382499960:

în coloana întâi, cifrele „382499960” se substituie cu cifrele „2404”;

în coloana a şasea, textul „2055 lei” se substituie cu textul „2446,25 lei”.

44. În anexa nr.2 tabelul nr.3 coloana întâi, cifrele „870120” se substituie cu textul „870121000–870121900, 870122000–870122900, 870123000–870123900, 870129000”.

45. La articolul 129, punctul 17) va avea următorul cuprins:

„17) Cont bancar şi/sau cont de plăţi – cont deschis în una din băncile (sucursala acesteia) din Republica Moldova sau din străinătate, în una din societăţile de plată autorizate de Banca Naţională a Moldovei participante la Sistemul Automatizat de Plăţi Interbancare, cont deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor, precum şi cont deschis la societăţile emitente de monedă electronică şi/sau la furnizorii de servicii poştale.”

46. La articolul 131 alineatul (5), litera k) va avea următorul cuprins:

„k) contribuabilului şi/sau asociatului/acţionarului acestuia – informaţia cu caracter personal despre acesta privind obligaţiile fiscale şi alte plăţi la bugetul public naţional, a căror evidenţă este ţinută de Serviciul Fiscal de Stat;”.

47. La articolul 132³ alineatul (13) litera d), cuvintele „sistemul de management financiar şi control” se substituie cu cuvintele „sistemul de control intern managerial”.

48. La articolul 133 alineatul (2), punctul 20¹) se abrogă.

49. Articolul 134 alineatul (1):

la punctul 1), textul „ , serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale, alte persoane” se exclude;

alineatul se completează cu punctele 12¹) şi 12²) cu următorul cuprins:

„12¹) să verifice corectitudinea şi stabilirea preţului de transfer conform principiului lungimii braţului;

12²) să nu accepte sau să recalifice tranzacţiile cu recalcularea obligaţiilor aferente bugetului public naţional;”

la punctul 16), textul „bănci (sucursalele sau filialele acestora)” se substituie cu textul „bănci (sucursale), societăţi de plată, societăţi emitente de monedă electronică şi/sau furnizori de servicii poştale”.

50. La articolul 167:

denumirea articolului se completează cu textul „şi/sau conturilor de plăţi”;

în cuprinsul articolului, textul „banca (sucursala) şi/sau societatea de plată”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorul de servicii poştale” la forma gramaticală corespunzătoare;

la alineatul (1), după textul „(de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)),” se introduce textul „Banca Naţională a Moldovei,”, iar cuvintele „este obligată” se substituie cu cuvintele „sunt obligaţi”;

la alineatul (2), în primul enunţ, după cuvintele „după recepţionarea de către” se introduce textul „Banca Naţională a Moldovei,”, iar în enunţul al doilea, după cuvintele „emis şi remis de către” se introduce textul „Banca Naţională a Moldovei,”.

51. Articolul 174:

la alineatul (3), cuvintele „persoană juridică” se exclud;

alineatul (7) se completează cu următorul enunţ: „Aceeaşi acţiune se întreprinde şi pentru prevederile art.206 alin.(1) lit.d) în cazul în care au apărut bunuri pasibile urmăririi silite sau necesitatea sesizării repetate a executorului judecătoresc în conformitate cu Codul de executare ori contribuabilul a manifestat voinţa de a stinge obligaţia fiscală.”

52. La articolul 176, alineatul (2¹) va avea următorul cuprins:

„(2¹) Persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu ziua următoare termenului stabilit la art.83 alin.(4) lit.b), cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova. Cererea depusă anterior termenului stabilit se examinează începând cu ziua următoare termenului stabilit la art.83 alin.(4) lit.b).”

53. La articolul 180, alineatul (1) se completează cu textul „şi/sau fidejusiune”.

 

54. La articolul 187:

alineatul (2¹) se completează cu litera i) cu următorul cuprins:

„i) începând cu 1 ianuarie 2023 – de către toţi contribuabilii subiecţi ai impunerii conform art.5 pct.2), cu excepţia persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pentru care prezentarea dărilor de seamă utilizând metodele automatizate de raportare electronică nu este obligatorie.

Persoanele menţionate la art.83 alin.(2) lit.b) prezintă darea de seamă fiscală utilizând metodele automatizate de raportare electronică.”

articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:

„(8) Darea de seamă fiscală prezentată tardiv nu va fi luată în considerare după emiterea unei decizii scrise cu privire la iniţierea efectuării unui control fiscal al cărui obiect este şi darea de seamă prezentată.”

55. La articolul 189, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă în timpul controlului fiscal sumele impozitelor şi taxelor care urmau să fie vărsate la buget nu pot fi determinate din lipsă de contabilitate ori din cauza ţinerii ei neconforme, dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu funcţie de răspundere nu prezintă, în totalitate sau în parte, documentele de evidenţă şi/sau dările de seamă fiscale, Serviciul Fiscal de Stat calculează impozitele şi taxele prin metode şi din surse indirecte.

Serviciul Fiscal de Stat recalculează obligaţiile fiscale calculate prin metode şi din surse indirecte după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau după prezentarea documentelor respective. Recalcularea obligaţiilor fiscale calculate prin metode şi din surse indirecte se efectuează doar în cazul în care contribuabilul a restabilit evidenţa şi a prezentat actele Serviciului Fiscal de Stat, nu mai târziu de un an din data aducerii la cunoştinţă a deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei.”

56. Capitolul 8 din titlul V se completează la început cu articolul 189¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 189¹. Regula generală antiabuz

(1) În scopul determinării obligaţiilor fiscale ale contribuabilului, Serviciul Fiscal de Stat nu va lua în considerare sau va recalifica o tranzacţie/acţiune sau o serie de tranzacţii/acţiuni care, având în vedere toate faptele şi circumstanţele relevante, reflectă o altă situaţie sau conţinut economic decât cel pretins de contribuabil, fiind întreprinse cu scopul obţinerii unui avantaj fiscal.

(2) În sensul alin.(1), avantaj fiscal include oricare dintre următoarele circumstanţe:

a) restituirea impozitului, taxei, contribuţiei sociale şi/sau altor plăţi la bugetul public naţional;

b) diminuarea sau eschivarea de la declarare a impozitului, taxei, contribuţiei sociale şi/sau altor plăţi la bugetul public naţional;

c) aplicarea unei cote reduse de impozitare sau scutirea de la impozitare.

(3) Regula generală antiabuz se utilizează de către Serviciul Fiscal de Stat în cadrul controlului fiscal.

(4) Procedura de aplicare a prezentului articol este stabilită de Ministerul Finanţelor.

(5) Prezentul articol se aplică pentru o tranzacţie/acţiune sau o serie de tranzacţii/acţiuni care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) depăşesc 15% din cifra de afaceri aferente perioadei fiscale în care au avut loc;

b) valoarea totală a tuturor tranzacţiilor/acţiunilor, fără TVA, pe parcursul perioadei fiscale în care au avut loc, este egală sau mai mare de 5000000 de lei.”

57. La articolul 193, litera c) se abrogă.

58. Articolul 197:

la alineatul (2), textul „banca (sucursala sau filiala acesteia) este obligată” se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorul de servicii poştale sunt obligaţi”;

la alineatul (2¹), textul „bancă (sucursală sau filială)” se substituie cu textul „bancă (sucursală), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorul de servicii poştale”, iar textul „banca (sucursala sau filiala) va informa” – cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorul de servicii poştale informează”;

la alineatul (3), textul „banca (sucursala sau filiala acesteia)” se substituie, în ambele cazuri, cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorul de servicii poştale”, iar cuvântul „remite” – cu cuvântul „remit”.

59. Articolul 203 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Dacă contribuabilul, cu excepţia persoanei fizice, nu şi-a stins obligaţia fiscală în decursul a 30 de zile lucrătoare din data sechestrării bunurilor, acesta este obligat să comercializeze bunurile sechestrate în termen de 6 luni din data sechestrării. La expirarea acestui termen, în cazul în care nu a fost achitată suma restanţei, bunurile sunt transmise de Serviciul Fiscal de Stat, în termen de 15 zile lucrătoare, executorului judecătoresc pentru comercializare conform Codului de executare.”

60. La articolul 206 alineatul (1), litera d) se completează cu textul „ori ordonanţa privind intentarea cauzei penale pe faptul evaziunii fiscale a întreprinderilor, a instituţiilor şi a organizaţiilor, a persoanelor care nu practică activitate de întreprinzător, pe faptul insolvabilităţii fictive sau insolvabilităţii intenţionate”.

61. La articolul 214 alineatul (8), textul „când controlul se efectuează la solicitarea organelor de drept şi a celor specificate la art.131 alin.(5),” se exclude.

62. Articolul 216:

la alineatul (3), textul „la solicitarea organelor de drept şi a celor prevăzute la art.131 alin.(5) sau” se exclude;

la alineatul (4), cuvintele „să sisteze” se substituie cu cuvintele „să suspende”, iar cuvântul „sistării” – cu cuvântul „suspendării”;

articolul se completează cu alineatul (4¹) cu următorul cuprins:

„(4¹) Prin derogare de la alin.(4), dacă în cadrul controlului sunt supuse verificării tranzacţii privind respectarea principiului lungimii braţului la stabilirea preţului, durata controlului nu va depăşi 12 luni calendaristice. În cazuri excepţionale, directorul/directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat poate decide prelungirea duratei controlului cu cel mult 6 luni calendaristice sau poate sista controlul. Controlul fiscal poate fi sistat la apariţia uneia dintre următoarele condiţii ce ţin de obiectul controlului:

a) necesitatea obţinerii de la terţi a unor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare;

b) solicitarea efectuării expertizei;

c) solicitarea de la persoana supusă verificării a unor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare.”

63. Articolul 225:

în denumirea articolului, după cuvântul „fiscale” se introduc cuvintele „şi recalificarea tranzacţiilor”;

la alineatul (1), după cuvintele „conform legii” se introduce textul „ , precum şi poate să nu accepte sau să recalifice tranzacţiile în cazurile prevăzute la art.189¹”;

la alineatul (2) litera m), textul „băncile (sucursale sau filiale ale acestora)” se substituie cu textul „bănci (sucursale), societăţile de plată, societăţile emitente de monedă electronică şi/sau furnizorii de servicii poştale”.

64. Articolul 226:

la alineatul (5), textul „băncii (sucursalei sau filialei acesteia)” se substituie cu textul „băncii (sucursalei), societăţii de plată, societăţii emitente de monedă electronică şi/sau furnizorilor de servicii poştale”, iar după cuvintele „conturile bancare” se introduce textul „şi/sau conturile de plăţi”;

la alineatul (6), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) să fie remisă, după caz, băncii sau sucursalei acesteia, societăţii de plată, societăţii emitente de monedă electronică şi/sau furnizorului de servicii poştale în care contribuabilul are deschis cont bancar şi/sau cont de plăţi ori băncii dacă sucursala ei nu este cunoscută sau dacă contribuabilul are ori se presupune că are conturi bancare la mai multe sucursale ale acesteia;”

la alineatul (7), textul „banca (sucursala sau filiala acesteia)” se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorul de servicii poştale”, iar cuvintele „al contribuabilului şi la operaţiunile efectuate în acest cont” – cu textul „şi/sau contul de plăţi al contribuabilului şi la operaţiunile efectuate în aceste conturi”.

65. La articolul 226¹:

punctul 4) va avea următorul cuprins:

„4) Venit impozabil estimat – venit impozabil stabilit în conformitate cu prevederile prezentului cod prin aplicarea metodelor indirecte de estimare.”

punctul 10) se abrogă.

66. La articolul 226³, cuvintele „cetăţeni ai Republicii Moldova” şi textul „alin.(11)” se exclud.

67. Articolul 226⁶:

la alineatul (4) litera a), după textul „şi/sau prin societăţi de plată,” se introduce textul „societăţi emitente de monedă electronică, furnizori de servicii poştale,”;

alineatul (10) se completează cu litera h) cu următorul cuprins:

„h) utilizează informaţii şi date obţinute conform legislaţiei şi tratatelor internaţionale.”

68. Articolul 226⁷ se abrogă.

69. Articolul 226¹¹:

la alineatul (1) litera a), textul „bănci (sucursale sau filiale ale acestora)” se substituie cu textul „bănci (sucursale), societăţi de plată, societăţi emitente de monedă electronică şi/sau furnizori de servicii poştale”;

la alineatul (2) punctul 11), după cuvântul „procurarea” se introduce textul „ , posesia sau folosinţa”;

la alineatul (5) litera h), textul „procurarea de către persoana fizică, pe parcursul unui an fiscal, a autoturismelor” se substituie cu textul „efectuarea de către persoana fizică, pe parcursul unui an fiscal, a cheltuielilor legate de procurarea, posesia sau folosinţa mijloacelor de transport”.

70. Articolul 226¹² se abrogă.

71. Articolul 226¹³ va avea următorul cuprins:

„Articolul 226¹³. Diferenţa semnificativă

Diferenţa este semnificativă dacă între veniturile impozabile estimate calculate în baza situaţiei fiscale şi veniturile impozabile declarate de persoana fizică sau de plătitorii de venit este o diferenţă mai mare de 100 de salarii medii pe economie prognozate pentru anul supus controlului. Diferenţa stabilită în sumă de până la 100 de salarii medii pe economie prognozate pentru anul supus controlului inclusiv se va considera risc minim acceptat.”

72. Articolul 226¹⁴ se abrogă.

73. Articolul 226¹⁵:

la alineatul (3) partea introductivă, cuvintele „despre rezultatele verificării fiscale prealabile şi” se exclud;

la alineatul (4), litera a) se abrogă;

alineatele (9) şi (10) vor avea următorul cuprins:

„(9) Controlul fiscal se efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat cu respectarea prevederilor art.216 alin.(1)–(8).

(10) Termenul-limită pentru prezentarea, de către subiectul supus controlului, a documentelor confirmative privind mijloacele băneşti împrumutate este de 45 de zile calendaristice din data înmânării sau comunicării deciziei privind iniţierea controlului. La cererea subiectului, acest termen poate fi prelungit cu cel mult 45 de zile calendaristice, la decizia Serviciului Fiscal de Stat. Documentele prezentate după expirarea termenului stabilit nu se iau în considerare la examinarea cazului şi în cadrul procedurii de contestare.”

la alineatul (11), cuvintele „verificării prealabile” se exclud;

la alineatele (12)–(15), cuvintele „sistat”, „sistare” şi „a sista”, la orice formă gramaticală, se substituie, respectiv, cu cuvintele „suspendat”, „suspendare” şi „a suspenda” la forma gramaticală corespunzătoare.

74. Articolul 226¹⁶ se abrogă.

75. Titlul V se completează cu capitolul 11² cu următorul cuprins:

 

„Capitolul 11²

REGULI SPECIALE PRIVIND DETERMINAREA PREŢURILOR DE TRANSFER

CONFORM PRINCIPIULUI LUNGIMII BRAŢULUI

Articolul 226¹⁷. Noţiuni

(1) În sensul prezentului capitol, se definesc următoarele noţiuni:

1) Persoană afiliată – o persoană este considerată afiliată cu o altă persoană, inclusiv aflată în procedură de insolvabilitate, dacă relaţia dintre acestea este definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:

a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude până la gradul al II-lea inclusiv;

b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din participaţiuni cu drept de vot ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;

c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă aceasta deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din participaţiuni cu drept de vot ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică;

d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană terţă deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din participaţiuni cu drept de vot la prima persoană juridică, precum şi la cea de-a doua ori dacă le controlează în mod efectiv.

Se consideră că o persoană controlează în mod efectiv o persoană juridică dacă se stabileşte faptul că, atât din punct de vedere faptic, cât şi legal, are capacitatea de decizie asupra activităţii persoanei juridice vizate prin:

– numirea ori revocarea majorităţii membrilor organului de supraveghere (consiliului) al persoanei juridice, organului executiv sau majorităţii membrilor organului executiv şi/sau cenzorului ori majorităţii membrilor comisiei de cenzori;

– exercitarea controlului în temeiul unui contract încheiat cu persoana juridică, al unei clauze din actul de constituire ori din statutul persoanei juridice sau în temeiul unui acord încheiat cu alte persoane cu participaţiuni cu drept de vot al persoanei juridice.

Se consideră că o persoană controlează în mod indirect dacă deţine participaţiuni cu drept de vot la o persoană juridică prin intermediul unei alte persoane fizice şi/sau juridice sau prin intermediul mai multor persoane fizice şi/sau juridice.

Se consideră persoană afiliată persoanei juridice şi reprezentanţa permanentă a acesteia.

2) Persoană independentă – altă persoană decât persoana afiliată.

3) Preţ de transfer – condiţiile, regulile, metodele stabilite sau impuse de formarea preţurilor în relaţiile comerciale sau financiare între două persoane afiliate care diferă de cele care ar fi existat între persoane independente.

4) Principiul lungimii braţului – standard internaţional care prevede că, în cazul în care condiţiile în relaţiile comerciale sau financiare dintre persoanele afiliate sunt diferite de cele între persoane independente, orice venit care s-ar fi acumulat, în lipsa acestor condiţii, pentru una dintre persoane poate fi inclus în venitul acelei persoane şi impozitat în mod corespunzător.

5) Preţ determinat conform principiului lungimii braţului – preţul care ar fi fost plătit de o persoană independentă unei alte persoane independente în acelaşi moment şi în acelaşi loc, pentru acelaşi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în condiţii de concurenţă loială;

6) Tranzacţie – orice vânzare, cumpărare, serviciu, cesiune, leasing, licenţă, credit, împrumut, avans, contribuţie sau orice alt transfer al oricărui interes sau dreptul de a utiliza orice proprietate corporală şi incorporală.

7) Tranzacţie controlată – tranzacţie efectuată între persoane afiliate.

8) Tranzacţie comparabilă – tranzacţie efectuată între persoane independente, care, datorită similitudinii condiţiilor, poate fi utilizată ca referinţă de comparabilitate pentru tranzacţia controlată.

9) Tranzacţie locală – tranzacţie realizată între contribuabili rezidenţi.

10) Tranzacţie transfrontalieră – tranzacţie realizată între un contribuabil rezident şi unul nerezident situat în afara teritoriului Republicii Moldova.

(2) Noţiunile prevăzute la alin.(1) se completează cu noţiunile prevăzute de Liniile directoare privind preţurile de transfer pentru întreprinderile multinaţionale, emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cu amendamentele/modificările şi completările ulterioare (în continuare – Liniile directoare OCDE privind preţurile de transfer).

 

Articolul 226¹⁸. Dispoziţii generale

(1) La determinarea venitului impozabil, contribuabilul urmează să respecte principiul lungimii braţului pentru tranzacţiile cu persoane afiliate.

(2) Prezentul capitol se aplică tranzacţiilor locale şi tranzacţiilor transfrontaliere între persoane afiliate.

(3) În cazul în care preţul obiectului tranzacţiei între persoane afiliate este reglementat/stabilit prin acte normative sau judecătoreşti, se consideră că acesta corespunde principiului lungimii braţului.

(4) Atribuirea în scopuri fiscale a veniturilor şi/sau a cheltuielilor ce rezultă din ajustarea/estimarea efectuată de către Serviciul Fiscal de Stat, conform prezentului capitol, se asigură cu respectarea prevederilor titlurilor II şi X.

(5) Ajustarea veniturilor şi/sau a cheltuielilor aferente tranzacţiilor pentru care nu a fost respectat principiul lungimii braţului la stabilirea preţurilor se va efectua ţinându-se cont de ajustările efectuate, în raport cu acestea, în conformitate cu art.21 alin.(6) şi art.24 alin.(7) şi (8).

(6) Ajustarea veniturilor şi/sau a cheltuielilor efectuate în conformitate cu prezentul capitol nu afectează suma TVA aferentă livrărilor şi procurărilor stabilite în conformitate cu titlul III.

(7) Sarcina probaţiunii privind demonstrarea respectării principiului lungimii braţului aparţine contribuabilului.

(8) La aplicarea prevederilor prezentului capitol se va ţine cont de Liniile directoare OCDE privind preţurile de transfer.

 

Articolul 226¹⁹. Întocmirea şi prezentarea informaţiei privind preţurile de transfer şi a dosarului privind preţurile de transfer

(1) Contribuabilul care încheie tranzacţii cu persoane afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacţiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20000000 de lei, dar care nu depăşeşte pragul stabilit la alin.(2), este obligat să întocmească şi să prezinte informaţia privind preţurile de transfer. Contribuabilul, conform prezentului alineat, are obligaţia să întocmească şi să prezinte dosarul preţului de transfer numai la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat.

(2) Contribuabilul care încheie tranzacţii cu persoane afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacţiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 50000000 de lei este obligat să întocmească şi să prezinte informaţia privind preţurile de transfer şi dosarul privind preţurile de transfer.

(3) Informaţia privind preţurile de transfer se prezintă nu mai târziu de data de 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune.

(4) Dosarul preţurilor de transfer este întocmit şi prezentat de contribuabilul specificat la alin.(1) în termen de 60 de zile calendaristice din momentul solicitării.

(5) Contribuabilul este obligat să asigure păstrarea dosarului preţurilor de transfer pe parcursul unei perioade de 6 ani, care începe să curgă din momentul prezentării acestuia.

(6) Forma, conţinutul şi modul de prezentare a informaţiei privind preţurile de transfer şi a dosarului preţurilor de transfer se stabilesc de către Ministerul Finanţelor.

(7) Prezentul articol nu se aplică persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător.

 

Articolul 226²⁰. Metodele de verificare a preţurilor de transfer

(1) În cazul în care principiul lungimii braţului nu este respectat, în cadrul unei tranzacţii şi/sau al unui grup de tranzacţii între persoane afiliate, Serviciul Fiscal de Stat poate ajusta suma veniturilor şi/sau a cheltuielilor oricăreia dintre părţile afiliate în baza preţului determinat conform principiului lungimii braţului.

(2) În cazul în care contribuabilul nu prezintă datele necesare pentru a stabili dacă preţurile de transfer respectă principiul lungimii braţului, Serviciul Fiscal de Stat poate estima suma veniturilor şi/sau a cheltuielilor oricăreia dintre părţile afiliate în baza preţului determinat conform principiului lungimii braţului.

(3) La stabilirea formării preţului de transfer conform principiului lungimii braţului pentru tranzacţiile desfăşurate între persoane afiliate sunt utilizate următoarele metode:

a) metoda comparării preţurilor;

b) metoda cost plus;

c) metoda preţului de revânzare;

d) metoda marjei nete tranzacţionale;

e) metoda împărţirii profitului;

f) orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare OCDE privind preţurile de transfer.

(4) La ajustarea/estimarea de către Serviciul Fiscal de Stat a preţului de transfer conform principiului lungimii braţului se utilizează metoda cea mai adecvată prevăzută la alin.(3).

(5) La stabilirea celei mai adecvate metode sunt utilizate următoarele criterii:

a) metoda este stabilită în funcţie de conţinutul tranzacţiei controlate, precum şi în baza rezultatelor analizei funcţionale a tranzacţiei controlate, inclusiv ţinând cont de funcţiile îndeplinite, activele utilizate şi riscurile suportate;

b) metoda este stabilită în baza informaţiilor din surse veridice, inclusiv a informaţiilor aferente tranzacţiilor între persoane independente;

c) metoda este stabilită ţinând cont de documentele prezentate de către contribuabil;

d) metoda este stabilită în funcţie de gradul de comparabilitate dintre tranzacţiile controlate şi tranzacţiile între persoane independente;

e) metoda este stabilită în funcţie de circumstanţele individuale ale cazului.

(6) Procedura de efectuare a controlului fiscal şi de emitere a deciziei se efectuează în conformitate cu cap.11 din titlul V.

(7) În cazul în care face dovada că metoda utilizată de contribuabil la stabilirea preţului nu respectă principiul lungimii braţului, Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să aplice alte metode stabilite la alin.(3).

(8) Procedura de stabilire şi aplicare a metodelor pentru determinarea formării preţului de transfer conform principiului lungimii braţului este aprobată de Ministerul Finanţelor.

 

Articolul 226²¹. Procedura pentru eliminarea dublei impuneri între persoane rezidente afiliate

(1) În cazul tranzacţiilor între persoane rezidente afiliate, ajustarea şi/sau estimarea veniturilor şi/sau a cheltuielilor efectuată de către Serviciul Fiscal de Stat uneia dintre persoanele afiliate este opozabilă şi celeilalte persoane afiliate.

(2) În cazul ajustării şi/sau estimării venitului şi/sau a cheltuielilor persoanei rezidente afiliate supuse controlului, în vederea evitării dublei impuneri, după expirarea termenului prevăzut la art.252 alin.(3), Serviciul Fiscal de Stat emite decizia de ajustare şi/sau estimare celeilalte persoane rezidente afiliate.

(3) În temeiul deciziei de ajustare şi/sau estimare, cealaltă persoană rezidentă afiliată este în drept să prezinte declaraţia corectată cu privire la impozitul pe venit. În cazurile stabilite la art.188 alin.(4), contribuabilul este în drept să solicite Serviciului Fiscal de Stat efectuarea controlului în scopul eliminării dublei impuneri, în temeiul deciziei de ajustare şi/sau estimare.

Procedura de emitere, modelul şi conţinutul deciziei de ajustare şi/sau estimare se stabilesc de Ministerul Finanţelor.

 

Articolul 226²². Procedura pentru eliminarea dublei impuneri între persoane afiliate rezidente şi nerezidente

(1) Eliminarea dublei impuneri în rezultatul ajustării veniturilor şi/sau a cheltuielilor între persoane afiliate rezidente şi nerezidente, aferente unei tranzacţii controlate, se realizează în temeiul acordului de evitare a dublei impuneri încheiat între statul persoanei afiliate nerezidente şi Republica Moldova.

(2) Persoana afiliată rezidentă menţionată la alin.(1) este în drept să depună cerere de ajustare la Serviciul Fiscal de Stat, cu anexarea actelor confirmative privind efectuarea de către persoana afiliată nerezidentă a ajustărilor/estimărilor obligaţiilor fiscale conform principiului lungimii braţului.

(3) Serviciul Fiscal de Stat examinează cererea contribuabilului, prevăzută la alin.(2), în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii acesteia şi ia una dintre următoarele decizii:

a) confirmă posibilitatea ajustării;

b) respinge posibilitatea ajustării, dacă o astfel de ajustare este nefondată sau dacă documentele necesare nu sunt disponibile, cu justificarea obligatorie către contribuabil a motivelor refuzului;

c) dispune efectuarea unui control privind respectarea principiului lungimii braţului în raport cu tranzacţia aferentă pentru care se solicită ajustarea.

 

Articolul 226²³. Ajustarea benevolă

(1) În cazul în care nu respectă principiul lungimii braţului în cadrul tranzacţiilor, contribuabilul este în drept să efectueze ajustarea, cu condiţia ca aceasta să nu micşoreze impozitul pe venit declarat la buget.

(2) În cazul ajustării benevole aferente perioadelor anterioare, contribuabilul este obligat să prezinte informaţia corectată privind preţurile de transfer sau dosarul corectat privind preţurile de transfer şi dările de seamă fiscale corectate în conformitate cu art.188.

 

Articolul 226²⁴. Surse de informaţie utilizate la stabilirea respectării principiului lungimii braţului în cadrul tranzacţiilor controlate

Contribuabilul şi Serviciul Fiscal de Stat sunt în drept să utilizeze informaţii care să permită compararea condiţiilor comerciale şi financiare ale tranzacţiilor, în special:

a) informaţii privind tranzacţiile necontrolate comparabile ale contribuabilului, precum şi informaţii despre tranzacţiile necontrolate comparabile ale celeilalte părţi la tranzacţia controlată;

b) orice surse care conţin informaţii şi care oferă informaţii despre tranzacţii, condiţii şi/sau persoane comparabile;

c) informaţiile primite de Serviciul Fiscal de Stat în temeiul acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.”

76. La articolul 228 alineatul (10), după textul „decât suma calculată în condiţiile legii,” se introduce textul „inclusiv ca urmare a controlului repetat,”, iar după cuvintele „contul bancar” – textul „şi/sau la contul de plăţi”.

77. La articolul 229:

în cuprinsul alineatelor (1), (4), (5) şi (7), textul „bancă (sucursală sau filială acesteia)”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „bancă (sucursală), societate de plată, societate emitentă de monedă electronică şi/sau furnizor de servicii poştale” la forma gramaticală corespunzătoare;

la alineatul (8), cuvintele „asupra unor bunuri mobile” se exclud.

78. Articolul 256:

la alineatul (4), textul „banca (sucursala sau filiala acesteia)” se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorul de servicii poştale”;

la alineatele (5) şi (6), textul „banca (sucursala) şi/sau societatea de plată” se substituie cu textul „banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorul de servicii poştale”.

79. La articolul 257 alineatul (5), textul „dărilor de seamă fiscale şi/sau a” se exclude.

80. La articolul 259 alineatul (5), textul „bancă (sucursală) şi/sau societatea de plată” se substituie cu textul „bancă (sucursală), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică şi/sau furnizorul de servicii poştale”.

81. Articolul 260 se completează cu alineatele (6)–(12) cu următorul cuprins:

„(6) În cazul micşorării (diminuării) venitului impozabil declarat de către contribuabilul care a aplicat cota zero la impozitul pe venit în perioada 2023–2025, se aplică o amendă de la 12% la 15% din suma nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil.

(7) Prezentarea tardivă a informaţiei prevăzute la art.226¹⁹ se sancţionează cu amendă de la 30000 lei la 50000 lei.

(8) Prezentarea informaţiei prevăzute la art.226¹⁹ neautentice care a determinat diminuarea sau eschivarea obligaţiilor fiscale se sancţionează cu amendă de la 150000 la 200000 de lei.

(9) Neprezentarea informaţiei prevăzute la art.226¹⁹ se sancţionează cu amendă de la 300000 la 500000 de lei.

(10) Prezentarea tardivă a dosarului privind preţurile de transfer se sancţionează cu amendă de la 30000 la 50000 de lei.

(11) Prezentarea dosarului privind preţurile de transfer cu informaţii neautentice se sancţionează cu amendă de la 150000 la 200000 de lei.

(12) Neprezentarea dosarului privind preţurile de transfer se sancţionează cu amendă de la 300000 la 500000 de lei.”

82. La articolul 262¹:

la alineatul (2), textul „ , cu confiscarea ţigaretelor care nu au imprimate pe ambalaj (pe pachetul de ţigarete) data fabricării” se exclude;

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Înregistrarea preţului maxim de vânzare a ţigaretelor la o valoare mai mică decât preţul de referinţă, comercializarea ţigaretelor şi a ţigărilor de foi (cigarillos) la un preţ mai mic decât preţul de referinţă se sancţionează cu amendă în mărime de la 30% la 50% din valoarea ţigaretelor şi/sau a ţigărilor de foi (cigarillos) aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de referinţă.”

83. La articolul 264 alineatul (2), cuvintele „infracţiuni fiscale” se substituie cu cuvântul „infracţiuni”.

84. La articolul 265:

alineatul (2) se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) obligaţiile fiscale sunt luate la evidenţă specială conform art.206 alin.(1).”

articolul se completează cu alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins:

„(4) Termenul de prescripţie se întrerupe în conformitate cu prevederile Codului civil.

(5) După întreruperea termenului de prescripţie începe să curgă un nou termen. Timpul scurs până la întreruperea termenului de prescripţie nu se include în noul termen de prescripţie.”

85. Articolul 280:

alineatul (1):

la litera a), liniuţa întâi se abrogă;

la litera a¹), liniuţa întâi se abrogă;

articolul se completează cu alineatele (3)–(5) cu următorul cuprins:

„(3) Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a administraţiei publice locale, la stabilirea cotei concrete a impozitului, este obligată să se conducă de următoarele criterii şi principii:

a) previzibilitatea – contribuabilii, pentru planificarea cheltuielilor, vor cunoaşte din timp şi vor fi consultaţi, în modul stabilit, referitor la mărimea impozitului;

b) principiul transparenţei decizionale – autoritatea administraţiei publice locale, în mod prioritar, va informa şi va asigura accesul liber la proiectele ce vizează mărimea preconizată a impozitului;

c) principiul echitabilităţii (proporţionalităţii) în raporturile dintre interesele unităţii administrativ-teritoriale şi ale contribuabilului – autoritatea administraţiei publice locale, la stabilirea cotei concrete a impozitului, se va asigura că este respectată proporţionalitatea (echitabilitatea) între interesele colectivităţii locale şi ale contribuabililor, inclusiv nu va întreprinde acţiuni în exces sub pretextul atingerii interesului public/colectivităţii locale.

(4) În caz de divergenţe la stabilirea cotei concrete a impozitului, autorităţile administraţiei publice locale efectuează o analiză a impactului de reglementare conform prevederilor art.13 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi prevederilor Hotărârii Guvernului nr.23/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, adaptate şi aplicate corespunzător specificului local.

(5) Cancelaria de Stat, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, supune controlului de legalitate deciziile autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale privind stabilirea cotei concrete a impozitului, în scopul asigurării respectării prevederilor alin.(3) şi (4).”

86. La articolul 281¹, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător sunt obligate să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare până la 25 septembrie inclusiv a perioadei fiscale respective pentru bunurile imobiliare dobândite până la data de 31 august inclusiv. Pentru bunurile imobiliare dobândite după 31 august a perioadei fiscale respective, calculul impozitului pe bunurile imobiliare se prezintă la Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.”

87. Articolul 282:

la alineatul (1), textul „până la data de 25 septembrie” se substituie cu textul „până la data de 31 august”;

la alineatul (4), textul „după 25 septembrie” se substituie cu textul „după 31 august”.

88. Articolul 287¹ va avea următorul cuprins:

„Articolul 287¹. Noţiuni

În sensul prezentului titlu, se definesc următoarele noţiuni:

1) Avere – bunuri imobiliare cu destinaţie locativă şi casele de vacanţă care satisfac condiţiile specificate în prezentul titlu.

2) Impozit pe avere – impozit de stat aplicat asupra averii contribuabilului;

3) Bunuri imobiliare cu destinaţie locativă – construcţii şi încăperi izolate destinate locuirii, care cuprind apartamente şi încăperi izolate locative în case cu multe etaje; apartamente în case de locuit individuale; case de locuit individuale în localităţile urbane şi în localităţile rurale.

4) Casă de vacanţă – locuinţă ocupată temporar, ca reşedinţă secundară, destinată odihnei şi recreerii.

5) Valoare estimată a bunurilor imobiliare – valoare apreciată de către organele cadastrale în scopul impozitării şi reflectată în registrul bunurilor imobile.”

89. La articolul 287² alineatul (1), cuvintele „căsuţele de vacanţă” se substituie cu cuvintele „casele de vacanţă”.

90. Articolul 287³:

alineatul (1):

în partea introductivă, cuvintele „căsuţele de vacanţă” se substituie cu cuvintele „casele de vacanţă”;

la litera a), textul „1,5 milioane” se substituie cu textul „2 milioane”;

la alineatul (3), textul „1,5 milioane” se substituie cu textul „2 milioane”.

91. La articolul 295 litera g¹), textul „create în condiţiile art.12 din Legea” se substituie cu cuvintele „sau amplasamentelor create în condiţiile Legii”.

92. La articolul 301, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Plătitorii de taxe pentru resursele naturale prezintă Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă şi achită până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune taxele după cum urmează:

a) taxa pentru apă – la bugetul local de nivelul al doilea;

b) taxa pentru extragerea mineralelor utile – 50% din cuantumul taxei se varsă la bugetul local de nivelul întâi şi 50% din cuantumul taxei se varsă la bugetul local de nivelul al doilea;

c) taxa pentru folosirea subsolului – la bugetul local de nivelul al doilea.”

93. La articolul 305 alineatul (2), textul „organul de stat împuternicit de Guvern” se substituie cu textul „Agenţia „Apele Moldovei””.

94. La articolul 335 alineatul (2), litera f) se completează cu cuvintele „şi a obiectivelor comercial-economice”.

95. Articolul 336 se completează cu punctul 15) cu următorul cuprins:

„15) Obiective comercial-economice – depozite, frigidere agricole.”

96. Articolul 352:

se completează cu alineatul (6¹) cu următorul cuprins:

„(6¹) În cazul în care, pe teritoriul ţării, se depistează autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe axă sau ale căror dimensiuni depăşesc limitele admise, care circulă fără autorizaţie specială, ori se constată că masa totală, sarcina masică pe axă sau dimensiunile acestor autovehicule nu coincid cu cele indicate în autorizaţie, Agenţia Naţională Transport Auto întocmeşte un proces-verbal privind calculul taxei pentru folosirea drumurilor în cadrul controlului masei totale, al sarcinii masice pe osii şi al dimensiunilor şi calculează taxa conform art.351 alin.(4).”

alineatul (8) se abrogă;

la alineatul (10), textul „şi achitate ale taxei” se exclude;

la alineatul (11), după cuvintele „taxa calculată” se introduc cuvintele „şi achitată”.

97. Denumirea capitolului 7 din titlul IX se completează cu cuvintele „ŞI A OBIECTIVELOR COMERCIAL-ECONOMICE”.

98. La articolul 362, după cuvintele „serviciilor rutiere” se introduc cuvintele „şi a obiectivelor comercial-economice”.

99. La articolul 363, după cuvintele „obiectivele de prestare a serviciilor rutiere” se introduce textul „ , precum şi obiectivele comercial-economice,”, iar în final se introduce textul „ , obiective comercial-economice”.

100. La articolul 366 alineatele (1), (3), (5) şi (7), după textul „obiective de prestare a serviciilor rutiere”, la orice formă gramaticală, se introduce textul „şi obiective comercial-economice” la forma gramaticală corespunzătoare.

101. Anexa nr.3 la titlul IX va avea următorul cuprins:

 

 

102. Anexa nr.6 la titlul IX va avea următorul cuprins:

 

 

Art.IV. – La articolul 24 alineatul (36) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, textul „300 de mii de lei” se substituie cu textul „100 de mii de lei”.

 

Art.V. – La articolul 28 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare, literele y) şi y¹) se abrogă.

 

Art.VI. – Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.72–73, art.485), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3:

alineatele (6¹) şi (6²) se abrogă;

la alineatul (7) litera a), textul „ , iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din anexă, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor” se exclude.

2. La articolul 4:

alineatele (1¹)–(1³) se abrogă;

articolul se completează cu alineatul (1⁴) cu următorul cuprins:

„(1⁴) Desfăşurarea activităţilor menţionate la poziţiile 1.1 şi 1.2 din anexa la prezenta lege se permite până în data de 1 iulie 2023 numai pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2022, deţin patente pentru activităţile respective.”

3. La articolul 18, alineatele (2), (4), (5) şi (6) se abrogă.

4. În anexă, poziţiile 1, 1.1 şi 1.2 se exclud.

 

Art.VII. – Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.54–55, art.378), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 11 alineatul (6) litera f), textul „1905 90 600 şi 1905 90 900” se substituie cu textul „1905 90 700 şi 1905 90 800”.

2. În anexa nr.8 coloana întâi, textul „2903 39 210–2903 39 800” se substituie cu textul „2903 41 000–2903 59 000, 2903 69 800”.

 

Art.VIII. – Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.1–4, art.2), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4 punctul 3) litera a), cuvintele „cu care nu a încheiat contract individual de muncă” se exclud.

2. La articolul 5 alineatul (1):

în partea introductivă, textul „ , pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale,” se exclude;

alineatul se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

„f) prin derogare de la lit.b), persoanele fizice care în anul de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale nu au obligaţia prezentării dării de seamă privind calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidenţa nominală a asiguraţilor în sistemul public de asigurări sociale pentru anul respectiv.”

 

Art.IX. – Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4:

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc anual de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale, conform prevederilor specificate în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta lege.”

la alineatul 7 litera a), după cuvintele „anului fiscal de gestiune” se introduce textul „ , cu achitarea impozitului funciar în acelaşi termen”;

la alineatul (9) litera a), textul „existente şi/sau dobândite până la 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs” se substituie cu textul „existente şi/sau dobândite până la 31 august inclusiv a anului fiscal în curs”, iar textul „dobândite după 25 septembrie a anului fiscal în curs” – cu textul „dobândite după 31 august a anului fiscal în curs”.

2. Anexele nr.1 şi nr.2 vor avea următorul cuprins:

 

„Anexa nr.1

 

Obiectele impunerii cu impozit funciar

 

1. Terenurile cu destinaţie agricolă:

a) toate terenurile, altele decât cele destinate fâneţelor şi păşunilor:

– care au indici cadastrali – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 1 grad-hectar;

– care nu au indici cadastrali – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 1 hectar;

b) terenurile destinate fâneţelor şi păşunilor:

– care au indici cadastrali – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 1 grad-hectar;

– care nu au indici cadastrali – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 1 hectar;

c) terenurile ocupate de obiecte acvatice (iazuri, lacuri etc.) – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 1 hectar de suprafaţă acvatică.

2. Terenurile din intravilan:

a) terenurile pe care sunt amplasate fondul de locuinţe, loturile de pe lângă domiciliu (inclusiv terenurile atribuite de către autoritatea administraţiei publice locale ca loturi de pe lângă domiciliu şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan):

– în localităţile rurale – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 100 m²;

b) terenurile atribuite de către autoritatea administraţiei publice locale ca loturi de pe lângă domiciliu şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate:

– în oraşe – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 100 m²;

– în municipiile Chişinău şi Bălţi – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 100 m²;

– în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 100 m²;

c) terenurile destinate întreprinderilor agricole, alte terenuri neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate:

– în oraşe şi în localităţile rurale – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 100 m²;

– în municipiile Chişinău şi Bălţi – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 100 m²;

– în celelalte municipii şi în oraşele-reşedinţă – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 100 m².

3. Terenurile din extravilan, altele decât cele specificate la pct.4, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 1 hectar.

4. Terenurile din extravilan pe care sunt amplasate clădiri şi construcţii, carierele şi pământurile distruse în urma activităţii de producţie, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale pentru 1 hectar.

 

 

Anexa nr.2

 

Subiecţii impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă (costul)

a impozitului pe bunurile imobiliare

 

1. Impozitul pe clădirile şi construcţiile cu destinaţie agricolă, precum şi pe alte bunuri imobiliare, cu excepţia celor prevăzute la punctele 2 şi 3, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se stabileşte după cum urmează:

– pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală;

– pentru persoanele fizice, altele decât cele specificate la prima liniuţă – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale din costul bunurilor imobiliare.

2. Impozitul pe bunurile imobiliare cu altă destinaţie decât cea locativă sau agricolă, inclusiv exceptând garajele şi terenurile pe care acestea sunt amplasate şi loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele, neevaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate, se stabileşte după cum urmează:

– pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală;

– pentru persoanele fizice, altele decât cele specificate la prima liniuţă – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale din costul bunurilor imobiliare.

3. Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale) din localităţile rurale se stabileşte după cum urmează:

– pentru persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale din valoarea contabilă a bunurilor imobiliare pe perioada fiscală;

– pentru persoanele fizice, altele decât cele specificate la prima liniuţă – cota stabilită de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale din costul bunurilor imobiliare.”

 

Art.X. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 128, alineatul (1) se completează cu litera k) cu următorul cuprins:

„k) încheierea regimului vamal de admitere temporară conform art.184¹ alin.(8).”

2. Articolul 184¹:

la alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare;”

alineatul (4) se abrogă;

articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:

„(8) Regimul vamal de admitere temporară pentru mijloacele de transport auto declarate prin acţiune al căror termen-limită de aflare pe teritoriul vamal a expirat şi în privinţa cărora a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenţie se încheie din oficiu, cu efectuarea menţiunilor corespunzătoare în sistemul informaţional, după încasarea drepturilor de import, în cazul neexecutării obligaţiei de scoatere a mijlocului de transport de pe teritoriul vamal în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţă a procesului-verbal.”

3. Articolul 273 se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune cu răspundere materială este act administrativ.”

4. Articolul 288 va avea următorul cuprins:

„Articolul 288. Calea administrativă de atac al actelor administrative, acţiunilor sau inacţiunilor organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali

Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, actele administrative, acţiunile sau inacţiunile organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali sunt contestate la aparatul central al Serviciului Vamal.”

5. Articolul 297 va avea următorul cuprins:

„Articolul 297. Contestarea actelor administrative ale Serviciului Vamal în instanţa de judecată

Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, în caz de dezacord cu decizia aparatului central al Serviciului Vamal referitoare la contestaţie, acţiunea în contencios administrativ se înaintează în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială este amplasat biroul vamal emitent al actului administrativ sau aparatul central al Serviciului Vamal, în cazul emiterii actului administrativ de către acesta.”

6. La articolul 298, textul „Codul de procedură civilă” se substituie cu textul „Codul administrativ”.

 

Art.XI. – Articolul 23 din Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.18–19, art.57), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Persoanele fizice, incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2, care pe parcursul anului se includ în una din categoriile de plătitori prevăzute la pct.2 din anexa nr.1 şi care confirmă achitarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă pentru anul respectiv vor achita prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense pentru perioada respectivă, cu posibilitatea de a solicita restituirea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă achitată, în cuantum proporţional numărului de zile din anul de gestiune în care acestea au făcut parte din categoriile de plătitori prevăzute la pct.2 din anexa nr.1.”

alineatul (3) se abrogă;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Persoanele fizice care, concomitent, fac parte din categoriile de persoane neangajate, asigurate de Guvern, indicate la art.4 alin.(4) lit.i) şi j) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, şi din categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, prevăzute la pct.1 lit.a) din anexa nr.2 la prezenta lege, nu vor achita prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă.”

 

Art.XII. – La articolul 759 alineatul (1) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.66–75, art.132), cu modificările ulterioare, după cuvintele „ce rezultă din” se introduce textul „contractul de modificare a termenului de stingere a obligaţiilor încheiat cu autoritatea publică,”.

 

Art.XIII. – Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.185–189, art.1416), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, litera g) va avea următorul cuprins:

„g) obiecte de uz personal – haine şi încălţăminte personală, obiecte de parfumerie, igienă, cosmetică şi medicamente, produse alimentare de necesitate personală, precum şi instrumente portabile de care persoana are nevoie în exercitarea ocupaţiei sau profesiei. Bunurile menţionate nu pot fi destinate activităţii comerciale sau de producţie;”.

2. La articolul 7 alineatul (1) partea introductivă, după cuvintele „activităţii lor” se introduce cuvântul „profesionale”.

3. La articolul 10 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare;”.

4. La articolul 11, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Mărfurile sunt calificate ca obiecte de uz personal dacă sunt introduse/scoase în bagajele personale ale persoanelor care călătoresc pentru a fi utilizate pe durata călătoriei de către persoana respectivă şi/sau de către membrii familiei acesteia.”

5. În anexă, poziţia 8517 12 000 va avea următorul cuprins:

 

 

Art.XIV. – Legea nr.397/2003 privind finanţele publice locale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.384–395, art.612), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 5:

la alineatul (1) punctul 1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) (i) defalcări de la impozitul pe venit al persoanelor fizice, excepţie făcând bugetele satelor (comunelor) şi ale oraşelor (municipiilor) din componenţa unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special:

– pentru bugetele satelor (comunelor) şi ale oraşelor (municipiilor), cu excepţia oraşelor-reşedinţă de raion (municipiilor-reşedinţă de raion) – 100% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective;

– pentru bugetele oraşelor-reşedinţă de raion – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective;

– pentru bugetele municipiilor-reşedinţă de raion – 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective;

(ii) defalcări de la taxa pentru extragerea mineralelor utile în proporţie de 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective, excepţie făcând bugetele satelor (comunelor) şi ale oraşelor (municipiilor) din componenţa unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special;”

la alineatul (2), după textul „impozitele şi taxele de stat,” se introduce textul „taxa pentru extragerea mineralelor utile,”;

alineatul (3) punctul 1):

la litera a), prima liniuţa se completează cu textul „ , cu excepţia taxei pentru extragerea mineralelor utile”;

litera b) va avea următorul cuprins:

„b) (i) defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor fizice – 25% din volumul total colectat pe teritoriul oraşelor-reşedinţă de raion şi al municipiilor-reşedinţă de raion;

(ii) defalcări de la taxa pentru extragerea mineralelor utile în proporţie de 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi din componenţa raionului administrat.”

alineatul (5) punctul 1):

la litera a), liniuţa a patra se completează cu textul „ , cu excepţia taxei pentru extragerea mineralelor utile”;

litera b) va avea următorul cuprins:

„b) (i) defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor fizice:

– pentru bugetul municipal Bălţi – 50% din volumul total colectat pe teritoriul municipiului Bălţi (cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi din componenţa municipiului);

– pentru bugetul municipal Chişinău – 50% din volumul total colectat pe teritoriul municipiului Chişinău (cu excepţia unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi din componenţa municipiului);

(ii) defalcări de la taxa pentru extragerea mineralelor utile în proporţie de 50% din volumul total colectat pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi din componenţa municipiului;”.

2. Articolul 11 se completează cu alineatele (8) şi (9) cu următorul cuprins:

„(8) Pe lângă transferurile cu destinaţie generală (de echilibrare) efectuate din fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale reglementate de prezentul articol, bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia municipiilor Bălţi şi Chişinău) beneficiază şi de transferuri cu destinaţie generală pentru asigurarea cu resurse a domeniului propriu de activitate aferent infrastructurii drumurilor publice locale.

(9) Transferurile cu destinaţie generală stipulate la alin.(8) pentru bugetele locale de nivelul întâi sunt calculate şi distribuite proporţional numărului populaţiei din teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective, în baza datelor oficiale existente la momentul calculării acestora, în cuantum de 100% din volumul total al taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, aprobată în legea anuală a bugetului de stat.

Mijloacele aferente bugetelor satelor (comunelor) şi ale oraşelor (municipiilor) din componenţa unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special sunt virate la bugetul central al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special.”

3. Articolul 12:

la alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) infrastructurii drumurilor de interes raional (municipal);”

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru bugetele locale de nivelul al doilea şi bugetul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, transferurile cu destinaţie specială pentru finanţarea infrastructurii drumurilor publice locale sunt calculate şi distribuite în funcţie de numărul de kilometri echivalenţi administraţi, conform legislaţiei privind fondul rutier.

Suplimentar, pentru bugetele municipale Bălţi şi Chişinău sunt calculate şi distribuite transferuri cu destinaţie specială similar mecanismului prevăzut la art.11 alin.(9), care se vor utiliza exclusiv pentru infrastructura drumurilor publice locale.”

 

Art.XV. – Codul de executare al Republicii Moldova nr.443/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214–220, art.704), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 36:

alineatul (3) se completează cu textul „ , cu excepţia cazurilor în care creanţele se încasează în beneficiul statului, conform prevederilor art.37 alin.(7)”;

la alineatul (7), după cuvintele „a unei astfel de încheieri” se introduc cuvintele „al executorului judecătoresc”;

articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:

„(8) În cazul în care sumele se încasează în beneficiul statului, acesta este scutit de avansarea cheltuielilor de executare.”

2. La articolul 37, alineatul (8) se abrogă.

3. Articolul 61:

se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) În cazul procedurilor de executare în care creditor este statul, documentul executoriu poate fi prezentat, conform alin.(2), după înlăturarea neajunsurilor de către organul emitent.”

la alineatul (3), după cuvântul „creditor” se introduc cuvintele „sau agentul constatator”;

articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) În cazul refuzului de a intenta procedura de executare, cheltuieli de executare nu se achită.”

4. Articolul 86:

alineatul (1):

în partea introductivă, după cuvântul „creditorului” se introduce textul „sau instanţei de judecată/agentului constatator”;

alineatul se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) au fost epuizate toate măsurile de executare silită şi urmează a fi aplicate prevederile art.315 alin.(7) sau (8).”

alineatul (6) se completează cu următorul enunţ: „Executorul judecătoresc va emite încheierea privind încasarea cheltuielilor de executare de la debitor.”

5. La articolul 163 alineatul (3²), după cuvântul „onorariului” se introduc cuvintele „sau al cheltuielilor de executare ale”.

 

Art.XVI. – La articolul 13 din Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.184–187, art.711), cu modificările ulterioare, alineatul (1) se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) stabilirii faptului că fondatorul întreprinderii are antecedente penale nestinse pentru fapte de evaziune fiscală.”

 

Art.XVII. – Articolul 91¹ din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78–84, art.100), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:

„(21) Comercializarea ţigaretelor şi a ţigărilor de foi (cigarillos) la un preţ mai mic decât preţul de referinţă

se sancţionează cu amendă de la 175 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 250 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.”

 

Art.XVIII. – Articolul 66 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.223–230, art.519), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

la alineatul (3), după cuvintele „până la trei ani” se introduce cuvântul „bugetari”;

alineatul (3¹) va avea următorul cuprins:

„(3¹) Se permite autorităţilor/instituţiilor bugetare asumarea angajamentelor multianuale, pe o perioada de până la trei ani bugetari, pentru achiziţiile de bunuri, lucrări şi servicii a căror perioadă de realizare este mai mare de un an, altele decât cele menţionate la alin.(3), în limitele cheltuielilor prognozate în acest scop pe anii respectivi. Valoarea angajamentelor multianuale se ajustează anual în corespundere cu alocaţiile bugetare aprobate în acest scop pe anul bugetar respectiv. Modalitatea şi lista bunurilor, a lucrărilor/serviciilor pentru care se permite asumarea angajamentelor multianuale sunt stabilite de către Guvern.”

la alineatul (6), după cuvântul „lucrărilor” se introduce textul „(cu excepţia achiziţiilor de arme, muniţii, sisteme de armament, tehnică cu destinaţie militară, piese de schimb şi accesorii aferente acestora, a serviciilor de întreţinere a echipamentului militar)”.

 

Art.XIX. – Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.364–370, art.618), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 4 alineatul (1), textul „între 35 şi 55 de lei” se substituie cu textul „între 35 şi 70 de lei”.

2. La articolul 7 alineatul (2), textul „(datorate de angajator şi angajat)” se exclude.

 

Art.XX. – Legea nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.68–76, art.143), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 24 alineatul (1) litera b), textul „ , retragerea gradului special” se exclude.

2. Articolul 25:

la alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:

„i) nu a fost, în ultimii 5 ani, concediată printr-o sancţiune dintr-o funcţie publică sau dintr-o funcţie publică cu statut special, inclusiv din cadrul Serviciului Vamal;”

litera j) se abrogă.

3. La articolul 33:

alineatul (1) se completează cu textul „ , care include şi perioada de evaluare a funcţionarului vamal debutant efectuată în ultimele 30 de zile”;

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Perioada de probă nu se aplică persoanelor numite într-o funcţie din efectivul de comandă suprem.”

4. La articolul 39 alineatul (1), litera d) se completează cu următoarea liniuţă:

„– armă de foc;”.

5. La articolul 51, alineatul (2) se completează cu litera k) cu următorul cuprins:

„k) prezentarea la locul de muncă în stare de ebrietate produsă de alcool, de substanţe stupefiante şi/sau de alte substanţe cu efecte similare, constatată prin certificat eliberat de instituţia medicală competentă sau prin act al comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariaţilor.”

6. La articolul 52, litera d) se abrogă.

 

Art.XXI. – Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.441–447, art.715), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Capitolul I se completează cu articolul 5¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 5¹. Asigurarea transparenţei salarizării unor categorii de personal

Autorităţile publice, până pe data de 1 mai a fiecărui an, publică pe pagina web oficială suma totală pe anul precedent a plăţilor salariale (salariu lunar, indemnizaţii, compensaţii etc.) încasate de persoanele cu funcţii de demnitate publică, de personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, de funcţionarii publici de conducere de nivel superior, de funcţionarii publici de conducere care sunt conducători ai autorităţilor publice, inclusiv adjuncţi/locţiitori, precum şi de conducătorii instituţiilor publice din subordine, inclusiv adjuncţi/locţiitori.”

2. Articolul 10:

la alineatul (1) litera a), după liniuţa întâi se introduce o liniuţă nouă cu următorul cuprins:

„– sporul lunar în valoare fixă;”

la alineatul (2), după liniuţa a cincea se introduce o liniuţă nouă cu următorul cuprins:

„– sporul pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice locale amalgamate;”.

3. Legea se completează cu articolul 12¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 12¹. Sporul lunar în valoare fixă

Cuantumul sporului lunar în valoare fixă se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat, în funcţie de condiţiile economice din ţară şi de posibilităţile bugetului public naţional.”

4. La articolul 17 alineatul (2):

litera d) va avea următorul cuprins:

„d) pentru personalul din autoritatea responsabilă de exercitarea controlului parlamentar, de stabilirea, coordonarea şi monitorizarea implementării politicilor şi priorităţilor Preşedintelui Republicii Moldova – 40% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;”

alineatul se completează cu litera d¹) cu următorul cuprins:

„d¹) pentru personalul din autoritatea responsabilă de stabilirea, coordonarea şi monitorizarea implementării politicilor şi priorităţilor Guvernului – 20% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific;”.

5. La articolul 20¹, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru implicare nemijlocită în realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, personalul din autorităţile publice poate beneficia de un spor în mărime de până la 50% din salariul de bază.”

6. Legea se completează cu articolul 20² cu următorul cuprins:

„Articolul 20². Sporul pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice locale amalgamate

(1) Sporul pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice locale se stabileşte personalului din cadrul autorităţilor publice locale amalgamate.

(2) Criteriile şi condiţiile de stabilire a sporului pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice locale amalgamate se aprobă de către Guvern.

(3) Sporul pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice locale amalgamate se acordă în baza unui regulament intern aprobat prin decizie a consiliului local.”

7. La articolul 27 alineatul (2), cifrele „3500” se substituie, în ambele cazuri, cu cifrele „4000”.

8. Anexa nr.3:

în tabelul 1 poziţia A1036 coloanele a treia şi a patra, cifrele „110” şi „9,77” se substituie, respectiv, cu cifrele „125” şi „13,37”;

în note la tabelul 2:

punctele 9, 10 şi 11 vor avea următorul cuprins:

„9. Clasele de salarizare pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie cu atribuţii în domeniul elaborării şi coordonării elaborării politicilor şi/sau al avizării proiectelor de acte normative din cadrul ministerelor, Cancelariei de Stat, Secretariatului Parlamentului şi Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova se majorează cu 6 clase de salarizare succesive faţă de cele prevăzute în tabel pentru aceste funcţii.

10. Clasele de salarizare pentru următoarele funcţii publice din cadrul Consiliului Audiovizualului se majorează faţă de cele stabilite în tabel după cum urmează:

– cu 5 clase succesive – pentru funcţiile publice de conducere şi funcţiile publice de execuţie „consultant principal”, „consultant superior”, „consultant”, „specialist principal”, „specialist superior”, „specialist”;

– cu 8 clase succesive – pentru funcţiile publice de execuţie „controlor de stat principal”, „controlor de stat superior”, „controlor de stat”.

11. Clasele de salarizare pentru funcţiile publice de conducere şi funcţiile publice de execuţie „specialist principal”, „specialist superior”, „specialist” din cadrul Comisiei Electorale Centrale se majorează cu 5 clase de salarizare succesive faţă de cele prevăzute în tabel pentru aceste funcţii.”

la punctul 12, după cuvintele „Casei Naţionale de Asigurări Sociale” se introduc cuvintele „şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor”;

la punctul 13, după cuvintele „Inspectoratului de Stat al Muncii” se introduce textul „ , Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor”;

notele se completează cu punctul 15 cu următorul cuprins:

„15. Clasele de salarizare pentru funcţiile publice „auditor intern”, „auditor intern superior”, „auditor intern principal” şi „conducător al subdiviziunii de audit intern” se majorează cu 3 clase succesive faţă de cele prevăzute în tabel pentru funcţiile respective.”

9. În anexa nr.6, notele tabelului se completează cu punctul 9 cu următorul cuprins:

„9. Clasele de salarizare pentru funcţiile publice cu statut special cu atribuţii în domeniul medical din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din instituţiile penitenciare şi subdiviziunile subordonate se majorează faţă de cele stabilite în tabel, după cum urmează:

– cu 3 clase succesive – pentru funcţiile de conducere cu statut special;

– cu 6 clase succesive – pentru funcţiile de execuţie cu statut special.”

10. În anexa nr.10 note punctul 9 ultima liniuţă, textul „şi ai Secretariatului Parlamentului” se substituie cu textul „ , ai Secretariatului Parlamentului şi ai Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova”.

 

Art.XXII. – Codul vamal nr.95/2021 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.219–225, art.238), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1:

la alineatul (3), textul „ , respectând prevederile Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător” se exclude;

articolul se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) Dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decât cele prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii Moldova, prioritate au acordurile internaţionale.”

2. La articolul 5:

punctul 3 va avea următorul cuprins:

„3) bagaj – toate mărfurile transportate prin orice mijloace în legătură cu o călătorie de către o persoană fizică;”

la punctul 14), cuvântul „fiscală” se exclude;

la punctul 18) litera b), după cuvintele „în contextul” se introduc cuvintele „destinaţiei finale sau al”;

punctul 28) se abrogă;

la punctul 33), litera d) se abrogă;

la punctul 35), textul „care nu depăşesc limitele expres stabilite de titlul VI şi” se exclude;

la punctul 49) litera b), după cuvântul „sediul” se introduce textul „şi/sau locul permanent de realizare a activităţii economice”;

la punctul 70), cuvintele „ţară în” se substituie cu cuvintele „ţară sau teritoriu în”.

3. Articolul 12:

la alineatul (4), enunţul al doilea se exclude;

la alineatul (5) partea introductivă, cuvântul „întruneşte” se substituie cu cuvintele „îndeplineşte cumulativ”.

4. Articolul 15:

la alineatul (5), textul „în termen de 20 de zile” se substituie cu textul „în termen de cel mult 20 de zile”;

la alineatul (6), textul „în termen de 30 de zile” se substituie cu textul „în termen de cel mult 30 de zile”, iar textul „acest termen este de 90 de zile” – cu textul „acest termen este de cel mult 90 de zile”;

la alineatul (7), textul „un termen de 20 de zile” se substituie cu textul „un termen de cel mult 20 de zile”, iar textul „acest termen este de 90 de zile” – cu textul „acest termen este de cel mult 90 de zile”;

la alineatul (8), textul „într-un termen de 30 de zile” se substituie cu textul „într-un termen de cel mult 30 de zile”;

alineatul (9) va avea următorul cuprins:

„(9) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin.(8), în cazul în care decizia se referă la rezultatele controlului mărfurilor pentru care nu s-a depus nicio notificare sumară, nicio declaraţie de depozitare temporară, nicio declaraţie de reexport şi nicio declaraţie vamală, Serviciul Vamal poate să îi ceară solicitantului să îşi exercite dreptul la replică în termen de cel mult 24 de ore.”

la alineatul (12), după textul „informaţiile tarifare obligatorii,” se introduce textul „a deciziei de clasificare a mărfurilor,”.

5. La articolul 16 alineatul (1):

în partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”;

literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

„a) solicitantul este înregistrat în conformitate cu art.7, în cazul în care acest lucru se impune de regimul pentru care este depusă cererea;

b) solicitantul este stabilit pe teritoriul vamal, în cazul în care acest lucru se impune de regimul pentru care este depusă cererea;”.

6. Articolul 17:

la alineatul (1), cuvintele „subdiviziunea Serviciului Vamal competentă să ia decizia a prelungit” se substituie cu cuvintele „Serviciul Vamal ia decizia de a prelungi”, iar cifra „3” – cu cifra „6”;

la alineatul (2), cuvântul „serioase” se substituie cu cuvântul „întemeiate”, iar cuvântul „investigaţii”, la orice formă gramaticală, – cu cuvântul „controale” la forma gramaticală corespunzătoare.

7. La articolul 19, litera i) se abrogă.

8. Articolul 20 alineatul (1):

la litera c), textul „ , în cazul în care mărfurile se află încă sub supraveghere vamală” se exclude;

litera f) va avea următorul cuprins:

„f) rezultatele controlului mărfurilor pentru care nu s-a depus nicio notificare sumară, declaraţie de depozitare temporară, declaraţie de reexport sau declaraţie vamală.”

9. Articolul 22:

la alineatul (2), cuvântul „este” se substituie cu cuvintele „poate fi”;

la alineatul (5), textul „în termen de 3 zile să confirme prin mesaj electronic” se substituie cu textul „să confirme prin mesaj electronic, în termen de cel mult 3 zile,”;

la alineatul (6), textul „în termen de 10 zile” se substituie cu textul „în termen de cel mult 10 zile”.

10. La articolul 23:

alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Fără a aduce atingere dispoziţiilor din alte domenii care precizează cazurile în care deciziile sunt lovite de nulitate, în cazurile prevăzute la art.28 şi 29, aparatul central al Serviciului Vamal poate anula, revoca sau modifica deciziile dacă nu sunt în conformitate cu legislaţia vamală.”

la alineatul (4) partea introductivă, textul „Subdiviziunea Serviciului Vamal efectuează” se substituie cu textul „În vederea gestionării deciziilor luate, Serviciul Vamal întreprinde”.

11. La articolul 25, cuvintele „subdiviziunea Serviciului Vamal competentă să ia decizia” se substituie, în ambele cazuri, cu sintagma „Serviciul Vamal”.

12. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

„Articolul 26. Perioada de suspendare a unei decizii

(1) În cazul prevăzut la art.25 alin.(1) lit.a), perioada de suspendare stabilită de Serviciul Vamal corespunde perioadei necesare pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru anulare, revocare sau modificare. Această perioadă nu poate depăşi 30 de zile.

(2) În cazul în care Serviciul Vamal consideră că titularul deciziei nu poate îndeplini criteriile prevăzute la art.39, decizia se suspendă până când se stabileşte dacă încălcările grave, repetate sau infracţiunile au fost comise de către oricare dintre următoarele persoane:

a) titularul deciziei;

b) persoana împuternicită să îl reprezinte pe solicitant sau care exercită controlul asupra gestiunii acestuia;

c) persoana responsabilă de domeniul vamal a titularului deciziei în cauză.

(3) În cazurile prevăzute la art.25 alin.(1) lit.b) şi c), perioada de suspendare stabilită de Serviciul Vamal corespunde perioadei notificate de către titularul deciziei în conformitate cu art.25 alin.(2). Dacă este cazul, perioada de suspendare poate fi prelungită la cererea titularului deciziei.

(4) Perioada de suspendare poate fi prelungită cu perioada de care are nevoie Serviciul Vamal pentru a verifica dacă aceste măsuri asigură respectarea condiţiilor sau a obligaţiilor. Această perioadă nu poate depăşi 30 de zile.

(5) În cazul în care, în urma suspendării unei decizii, Serviciul Vamal intenţionează să anuleze, să revoce sau să modifice decizia respectivă în conformitate cu art.28 sau 29, perioada de suspendare, astfel cum este stabilită în conformitate cu alin.(1) şi (4) din prezentul articol, se prelungeşte până când decizia privind anularea, revocarea sau modificarea intră în vigoare.”

13. La articolul 27, textul „subdiviziunea Serviciului Vamal competentă să ia decizia” se substituie, în ambele cazuri, cu sintagma „Serviciul Vamal”.

14. La articolul 28 alineatul (4), cuvintele „de regularizare se anulează” se substituie cu cuvintele „se anulează şi”.

15. Articolul 32 se completează cu alineatele (1¹) şi (1²) cu următorul cuprins:

„(1¹) Cererea de decizie referitoare la informaţiile obligatorii şi orice documente care le însoţesc sau le susţin se depun la aparatul central al Serviciului Vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.

(1²) Prin depunerea unei cereri de decizie referitoare la informaţii obligatorii se consideră că solicitantul este de acord ca toate datele deciziei, inclusiv orice fotografii, imagini şi broşuri, cu excepţia informaţiilor confidenţiale, să fie dezvăluite publicului prin intermediul sistemului electronic prevăzut la art.34 alin.(1). Orice dezvăluire publică a datelor trebuie să respecte dreptul la protecţia datelor cu caracter personal.”

16. Articolul 33:

la alineatul (11), textul „în termen de 30 de zile” se substituie, în ambele cazuri, cu textul „în termen de cel mult 30 de zile”;

alineatul (12) se completează cu următorul enunţ: „Utilizarea unei decizii pentru care a fost acordată o perioadă de utilizare prelungită încetează odată ce sunt atinse cantităţile respective.”

17. La articolul 34 alineatul (2), textul „în termen de 7 zile” se substituie cu textul „în termen de cel mult 7 zile”.

18. Codul se completează cu articolul 34¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 34¹. Schimb de date referitoare la informaţiile obligatorii privind originea

(1) Cererile pentru o decizie privind informaţiile obligatorii privind originea (în continuare – IOO) pot fi depuse folosind alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor.

(2) Cererile pentru o decizie privind IOO prevăzute la alin.(1) trebuie să fie depuse folosind formularele stabilite de Serviciul Vamal. Decizia luată cu privire la cererea respectivă se notifică solicitantului în modul stabilit de Serviciul Vamal.”

19. La articolul 36 alineatul (2), sintagma „Serviciul Vamal” se substituie cu textul „aparatul central al Serviciului Vamal”.

20. La articolul 39 alineatul (2) punctul 1) litera a), cifrele „100000” se substituie cu cifrele „200000”.

21. La articolul 40 alineatul (1) partea introductivă, după cuvântul „îndeplineşte” se introduce cuvântul „cumulativ”.

22. La articolul 41 alineatul (1) partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”.

23. Articolul 42 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În cazul în care solicitantul este broker vamal, criteriul prevăzut la alin.(1) se consideră respectat.”

24. La articolul 43 alineatul (1) partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”.

25. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

„Articolul 44. Dreptul la o cale de atac şi controlul legalităţii

(1) Orice persoană are dreptul să atace deciziile vamale dacă consideră că sunt lezate drepturile sau interesele sale legitime.

(2) Persoana care a depus o cerere pentru emiterea unei decizii vamale, dar nu a obţinut, în termenul prevăzut la art.15, o decizie privind cererea respectivă are dreptul de a depune cerere prealabilă.

(3) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, decizia vamală se contestă cu cerere prealabilă la aparatul central al Serviciului Vamal. Aparatul central al Serviciului Vamal poate anula, revoca, modifica, suspenda sau menţine decizia.

(4) Aparatul central al Serviciului Vamal, din oficiu, poate anula, revoca, suspenda sau modifica decizia vamală, precum şi poate acţiona legal în cazul unei decizii ilegale sau al unei inacţiuni.

(5) Controlul legalităţii realizat de către aparatul central al Serviciului Vamal privind deciziile sau inacţiunile Serviciului Vamal şi ale funcţionarilor vamali, inclusiv asupra actelor de procedură şi/sau asupra deciziilor emise în cadrul procesului contravenţional, include ansamblul acţiunilor de examinare, coordonare şi control, inclusiv ridicarea spre examinare a materialelor dosarului, acţiuni realizate de către directorul Serviciului Vamal sau adjunctul acestuia, orientate spre asigurarea respectării legislaţiei vamale şi/sau contravenţionale.”

26. Articolul 45:

la alineatul (4), textul „cu cel mult 30 de zile” se substituie cu textul „cu cel mult 60 de zile”;

la alineatul (7), textul „ , dacă legea nu prevede altfel” se exclude;

alineatul (8) va avea următorul cuprins:

„(8) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, în caz de dezacord cu decizia aparatului central al Serviciului Vamal referitoare la cererea prealabilă, acţiunea în contencios administrativ se înaintează în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială este amplasat biroul vamal emitent al actului administrativ sau aparatul central al Serviciului Vamal, în cazul emiterii actului administrativ de către acesta.”

27. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

„Articolul 48. Tarife şi costuri

(1) Serviciul Vamal nu percepe plăţi pentru efectuarea controalelor vamale sau pentru orice altă aplicare a legislaţiei vamale în cadrul zonelor de control vamal permanente, în timpul programului de muncă al Serviciului Vamal.

(2) Serviciul Vamal încasează plăţi sau recuperează costuri pentru prestarea de servicii speciale, cum ar fi:

a) vămuirea mărfurilor sau prezenţa funcţionarului vamal în afara programului de lucru al biroului vamal, al postului vamal sau în alte locuri decât birourile vamale ori posturile vamale;

b) analiza sau expertiza mărfurilor, precum şi cheltuielile poştale pentru returnarea acestora solicitantului, în special în cazul deciziilor luate în temeiul art.32 sau în cazul informaţiilor furnizate în temeiul art.10 alin.(1);

c) examinarea mărfurilor sau prelevarea de probe de mărfuri în scopul verificării ori distrugerea mărfurilor, în cazul în care implică alte costuri decât cele legate de activitatea funcţionarilor vamali;

d) măsuri excepţionale de control, în cazul în care acestea se dovedesc a fi necesare din cauza naturii mărfurilor sau a unui risc potenţial;

e) escortarea mijloacelor de transport de către echipele mobile, la solicitarea persoanei;

f) sigiliile vamale.

(3) Mijloacele băneşti încasate pentru prestarea de servicii speciale se utilizează în volum deplin de către Serviciul Vamal.

(4) Plata pentru servicii speciale nu se restituie.

(5) Cuantumul tarifelor pentru prestarea de servicii speciale este prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.”

28. Articolul 49 va avea următorul cuprins:

„Articolul 49. Conversii monetare

(1) Serviciul Vamal publică, inclusiv pe pagina sa web oficială, cursul de schimb valutar aplicabil dacă conversia monetară este necesară din unul dintre următoarele motive:

a) factorii utilizaţi pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor sunt exprimaţi în valută străină;

b) cursul de schimb al leului moldovenesc (în continuare – MDL) faţă de valutele străine este necesar în scopul determinării clasificării tarifare a mărfurilor şi a cuantumului drepturilor de import şi de export, inclusiv a pragurilor valorice în Tariful Vamal Integrat al Republicii Moldova.

(2) Cursul de schimb al MDL faţă de valuta străină, acolo unde se impune în conformitate cu alin.(1) lit.a), va fi cursul stabilit de Banca Naţională a Moldovei în penultima zi de miercuri a fiecărei luni. În cazul în care nu a fost stabilit un curs de schimb în ziua respectivă, se aplică cel mai recent curs stabilit. Cursul de schimb se aplică timp de o lună, începând cu prima zi a lunii următoare.

(3) Cursul de schimb al MDL faţă de valuta străină, acolo unde se impune în conformitate cu alin.(1) lit.b), se stabileşte o dată pe lună. Cursul de schimb utilizat va fi cel mai recent curs stabilit de Banca Naţională a Moldovei înainte de penultima zi a lunii şi se va aplica pe parcursul lunii următoare. Cu toate acestea, în cazul în care cursul aplicabil la începutul lunii diferă cu mai mult de 5% de cursul stabilit de Banca Naţională a Moldovei înainte de data de 15 a aceleiaşi luni, acesta din urmă se aplică de la data de 15 până la sfârşitul lunii în cauză.

(4) În cazul în care conversia monetară este necesară din alte motive decât cele menţionate la alin.(1), cursul de schimb al MDL faţă de valutele străine care se aplică în cadrul legislaţiei vamale este cursul stabilit de Banca Naţională a Moldovei în prima zi lucrătoare a lunii octombrie. Această rată se aplică de la 1 ianuarie a anului următor până la sfârşitul anului respectiv.”

29. Articolul 53:

la alineatul (1), textul „(în continuare – TARIM)” se exclude;

la alineatul (3), cuvântul „TARIM-ul” se substituie cu cuvintele „Tariful Vamal Integrat”;

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Punerea în liberă circulaţie sau exportul de mărfuri cărora li se aplică măsurile prevăzute la alin.(1)–(3) poate fi supus supravegherii.”

30. Articolul 54:

la alineatul (1), textul „ , în temeiul căreia se elaborează şi se gestionează TARIM-ul” se exclude;

la alineatul (2), textul „În sensul aplicării TARIM-ului, clasificarea” se substituie cu cuvântul „Clasificarea”.

31. Articolul 57:

la litera a), cuvântul „TARIM-ului” se substituie cu cuvintele „Tarifului Vamal Integrat”;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) altor măsuri conform legislaţiei referitoare la originea mărfurilor.”

32. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

„Articolul 58. Originea preferenţială a mărfurilor

(1) Pentru a beneficia de măsurile menţionate la art.53 alin.(3) lit.d), mărfurile trebuie să respecte regulile privind originea preferenţială menţionate la alin.(2) din prezentul articol.

(2) Pentru mărfurile care beneficiază de măsuri preferenţiale în temeiul acordurilor încheiate între Republica Moldova şi o anumită ţară sau teritoriu ori grupuri de ţări sau teritorii din afara teritoriului vamal, regulile privind originea preferenţială sunt stabilite în acordurile respective.

(3) Serviciul Vamal este desemnat drept autoritate împuternicită cu eliberarea certificatelor de origine preferenţială la exportul mărfurilor, în conformitate cu prevederile acordurilor menţionate la alin.(2), potrivit procedurii stabilite de Serviciul Vamal.”

33. Articolul 59 va avea următorul cuprins:

„Articolul 59. Determinarea ţării sau a teritoriului de origine

(1) Drept ţară sau teritoriu de origine a mărfii se consideră ţara în care marfa a fost obţinută integral sau a fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de prezentul cod şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) Drept ţară sau teritoriu de origine a mărfii pot fi considerate şi un grup de ţări sau teritorii, o uniune vamală de ţări şi/sau teritorii, în cazul în care este necesar de a le evidenţia pentru a determina originea mărfii.”

34. La articolul 60 alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) produsele din regnul vegetal cultivate şi recoltate în acea ţară sau teritoriu;”.

35. Articolul 61 va avea următorul cuprins:

„Articolul 61. Mărfurile în a căror producere intervin mai multe ţări sau teritorii

(1) Mărfurile în a căror producere intervin mai multe ţări sau teritorii şi care nu fac obiectul regulilor menţionate la alin.(2) sunt considerate ca fiind originare din ţara sau teritoriul în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanţiale, justificată economic, efectuată într-o întreprindere echipată în acest scop, şi din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricaţie important.

(2) Mărfurile supuse regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal se consideră că au suferit ultima lor transformare sau prelucrare substanţială din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu de fabricaţie important în ţara sau teritoriul identificat în conformitate cu regulile respective.”

36. Codul se completează cu articolul 61¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 61¹. Operaţiuni de transformare sau prelucrare care nu sunt justificate economic

(1) Orice operaţiune de transformare sau prelucrare efectuată într-o altă ţară sau teritoriu este considerată nejustificată din punct de vedere economic dacă se stabileşte, pe baza faptelor disponibile, că scopul operaţiunii respective a fost evitarea aplicării măsurilor menţionate la art.57.

(2) Dacă bunurile se supun regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal, operaţiunile de transformare sau prelucrare care nu sunt justificate din punct de vedere economic se stabilesc în conformitate cu regulile respective.

(3) Dacă mărfurile nu se supun regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal şi dacă ultima transformare sau prelucrare este considerată nejustificată din punct de vedere economic, originea mărfurilor este ţara sau teritoriul de unde provine cea mai mare parte a materialelor. În cazul în care produsul final urmează să fie clasificat la cap.1–29 sau 31–40 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cea mai mare parte a materialelor utilizate se determină pe baza greutăţii materialelor. În cazul în care produsul final urmează să fie clasificat în conformitate cu cap.30 sau 41–97 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cea mai mare parte a materialelor utilizate se determină pe baza valorii materialelor.”

37. La articolul 62:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă bunurile sunt supuse regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal, ultima transformare sau prelucrare care este considerată a fi o operaţiune minimă se determină în conformitate cu regulile respective.”

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Dacă mărfurile nu se supun regulilor stabilite de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal şi dacă ultima transformare sau prelucrare este considerată a fi o operaţiune minimă, originea mărfurilor este ţara sau teritoriul de unde provine cea mai mare parte a materialelor. În cazul în care produsul final urmează să fie clasificat la cap.1–29 sau 31–40 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cea mai mare parte a materialelor utilizate se determină pe baza greutăţii materialelor. În cazul în care produsul final urmează să fie clasificat în conformitate cu cap.30 sau 41–97 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cea mai mare parte a materialelor utilizate se determină pe baza valorii materialelor.”

38. La articolul 65 alineatul (3), cuvintele „documentul ce dovedeşte originea nepreferenţială” se substituie cu textul „certificatul de origine nepreferenţială a mărfurilor, a cărui formă este prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal,”.

39. La articolul 68, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În aşteptarea rezultatelor procedurii de verificare menţionate la alin.(1), mărfurile pot fi eliberate cu condiţia ca garanţia să fie asigurată pentru cuantumul datoriei vamale care poate apărea.”

40. Articolul 69:

la alineatul (2), după cuvintele „Statutul de exportator aprobat se acordă” se introduc cuvintele „de către aparatul central al Serviciului Vamal”;

la alineatul (3), cuvintele „de către Serviciul Vamal” se substituie cu textul „ , conform procedurii stabilite de către Serviciul Vamal,”;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Serviciul Vamal furnizează ţărilor şi teritoriilor respective adresele autorităţilor vamale responsabile de controlul declaraţiilor de origine întocmite de exportatorii aprobaţi.”

41. La articolul 71, cuvintele „tarifului vamal şi a măsurilor” se substituie cu cuvintele „măsurilor tarifare şi”.

42. La articolul 72 alineatul (4) partea introductivă, cuvântul „una” se substituie cu cuvântul „oricare”.

43. Articolul 77 se abrogă.

44. La articolul 79 alineatul (2) litera a), cifrele „41” se substituie cu cifrele „39”.

45. Articolul 87:

la alineatul (1), litera a) se completează cu textul „ , inclusiv în temeiul regimului de destinaţie finală”;

la alineatul (4), cuvântul „false” se substituie cu cuvântul „eronate”.

46. Articolul 88 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În sensul prezentului articol, prevederile art.87 alin.(2), (3) şi (4) se aplică corespunzător. Cu toate acestea, în cazul menţionat la art.335 privind mărfurile străine, persoana care depune declaraţia de reexport este debitorul. În caz de reprezentare indirectă, persoana pe seama căreia se depune declaraţia este debitorul.”

47. La articolul 89:

alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) În cazul mărfurilor supuse unor drepturi de import, o datorie vamală la import apare dacă nu se respectă:

a) oricare dintre obligaţiile stabilite în legislaţia vamală cu privire la introducerea mărfurilor străine pe teritoriul vamal, la scoaterea lor de sub supravegherea vamală sau la circulaţia, perfecţionarea, depozitarea, depozitarea temporară, admiterea temporară sau dispunerea de astfel de mărfuri pe teritoriul respectiv; sau

b) o condiţie care reglementează plasarea mărfurilor străine sub un regim vamal sau acordarea, datorită destinaţiei finale a mărfurilor, a unei scutiri sau a unei reduceri de drepturi de import; sau

c) oricare dintre obligaţiile stabilite în legislaţia vamală cu privire la destinaţia finală a mărfurilor.

(2) Datoria vamală apare:

a) fie în momentul în care nu este îndeplinită sau încetează a fi îndeplinită obligaţia a cărei neîndeplinire duce la apariţia datoriei vamale;

b) fie în momentul în care se acceptă o declaraţie vamală pentru plasarea mărfurilor sub un regim vamal, în cazul în care se constată ulterior că una dintre condiţiile stabilite pentru plasarea acestor mărfuri sub acest regim sau pentru acordarea unei scutiri ori a unei reduceri de drepturi de import în baza destinaţiei finale a mărfurilor nu a fost de fapt îndeplinită.”

alineatul (3):

în partea introductivă, după textul „lit.a)” se introduse textul „şi c)”;

la litera c), după cuvântul „vamală” se introduc cuvintele „sau fiscală”;

la alineatul (4), cuvintele „sau întocmirea declaraţiei vamale pentru mărfurile plasate sub regimul vamal respectiv” se substituie cu textul „ , întocmirea declaraţiei vamale pentru mărfurile plasate sub regimul vamal respectiv sau acordarea unei scutiri ori a unei reduceri de drepturi de import în baza destinaţiei finale a mărfurilor”;

la alineatul (5), textul „lit.a)” se substituie cu textul „lit.b)”, iar cuvântul „falsă” – cu cuvântul „eronată”.

48. La articolul 90 alineatul (2), după cuvintele „se aplică” se adaugă cuvântul „şi”.

49. La articolul 91:

denumirea articolului se completează cu cuvintele „şi perfecţionare pasivă”;

la alineatul (4), cuvântul „false” se substituie cu cuvântul „eronate”.

50. La articolul 92 alineatul (1) litera a), cuvintele „o obligaţie stabilită” se substituie cu cuvintele „oricare dintre obligaţiile stabilite”.

51. La articolul 97 alineatul (4), cuvântul „finalizat” se substituie cu cuvântul „încheiat”.

52. Articolul 98:

la alineatul (2), cuvântul „acceptă” se substituie cu cuvintele „poate accepta”;

la alineatul (8) punctul 1), cuvintele „şi pe cale ferată” se exclud;

alineatele (9) şi (10) se abrogă;

la alineatul (11), cuvântul „specifică” se substituie cu cuvântul „vamală”;

articolul se completează cu alineatul (12) cu următorul cuprins:

„(12) Serviciul Vamal poate renunţa la constituirea unei garanţii în cazul în care cuantumul drepturilor de import necesare a fi garantate nu depăşeşte limita neimpozabilă pentru declaraţii prevăzută de prezentul cod.”

53. Articolul 103:

la alineatul (1), cuvântul „juridică” se exclude.”

alineatul (4) se completează la început cu următorul enunţ: „Serviciul Vamal poate revoca aprobarea angajamentului garantului.”

alineatul (5) se completează la început cu următorul enunţ: „Garantul îşi poate anula angajamentul.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Anularea/revocarea angajamentului garantului nu afectează mărfurile care, la momentul în care anularea/revocarea produce efecte, erau deja plasate şi încă se află sub un regim vamal sau în depozitare temporară în temeiul angajamentului anulat/revocat.”

[Pct.53 modificat prin Legea nr.40 din 03.03.2023, în vigoare 21.03.2023]

 

54. Articolul 104 va avea următorul cuprins:

„Articolul 104. Garanţia globală

(1) Autorizaţia menţionată la art.98 alin.(5) se acordă numai persoanelor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt stabilite pe teritoriul vamal;

b) nu au avut o încălcare gravă sau repetată a legislaţiei vamale şi/sau fiscale, constatată conform procedurii legale, nici infracţiuni constatate în temeiul unei hotărâri definitive a instanţei de judecată;

c) folosesc în mod regulat regimurile vamale în cauză sau utilizează spaţiile de depozitare temporară, sau îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.42.

(2) În cazul în care urmează să se constituie o garanţie globală pentru datoriile vamale care pot apărea, un operator economic poate fi autorizat:

a) să utilizeze o garanţie globală cu un cuantum redus la 50% din suma de referinţă în conformitate cu art.99, cu condiţia să îndeplinească criteriile prevăzute la art.40 şi art.41 alin.(1) lit.a) şi f);

b) să utilizeze o garanţie globală cu un cuantum redus la 30% din suma de referinţă conform art.99, cu condiţia să îndeplinească criteriile prevăzute la art.40 şi art.41 alin.(1) lit.a), f) şi i);

c) să utilizeze o exonerare de garanţie, cu condiţia să îndeplinească criteriile prevăzute la art.40 şi art.41 alin.(1), cu excepţia lit.b), d) şi k).

(3) În cazul în care urmează să se acorde o garanţie globală pentru datoriile vamale care au fost contractate, titularul AEOC este autorizat, la cerere, să utilizeze o garanţie globală cu un cuantum redus la 30% din suma stabilită conform art.99.

(4) La verificarea capacităţii financiare suficiente a solicitantului pentru acordarea unei autorizaţii de utilizare a unei garanţii globale cu un cuantum redus sau a unei exonerări de garanţie în conformitate cu art.40 alin.(1) lit.c), Serviciul Vamal ţine cont de capacitatea solicitantului de a-şi îndeplini obligaţiile de achitare a datoriilor vamale care ar putea apărea şi nu sunt acoperite de această garanţie.

(5) Atunci când condiţia privind capacitatea financiară suficientă a fost deja evaluată ca modalitate de aplicare a criteriului menţionat la art.40, Serviciul Vamal verifică doar dacă situaţia financiară a solicitantului justifică acordarea unei autorizaţii de utilizare a unei garanţii globale cu un cuantum redus sau a unei exonerări de garanţie.

(6) Garanţia globală cu un cuantum redus sau exonerarea de garanţie menţionată la alin.(2) echivalează cu constituirea unei garanţii.”

55. Articolul 105:

alineatul (1):

în partea introductivă, cuvintele „se poate interzice temporar recurgerea” se substituie cu textul „ , Guvernul, la cererea Serviciului Vamal, poate decide interzicerea temporară a recurgerii”;

la litera b) cuvintele „pe scară largă” se exclud;

la alineatul (2) partea introductivă, cuvântul „una” se substituie cu cuvântul „oricare”.

56. Capitolul II din titlul III se completează cu articolul 107¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 107¹. Prevederi specifice privind eliberarea obligaţiilor garantului în cadrul regimului de tranzit

(1) În cazul în care regimul de tranzit nu a fost încheiat, garantul este notificat, în termen de 9 luni de la termenul stabilit pentru prezentarea mărfurilor la postul vamal de destinaţie, că regimul nu a fost încheiat.

(2) În cazul în care regimul de tranzit nu a fost încheiat, garantul este notificat, în termen de 3 ani de la data acceptării declaraţiei de tranzit, că este sau ar putea fi obligat să plătească creanţa de care este pasibil pentru operaţiunea de tranzit în cauză.

(3) Garantul este eliberat de obligaţiile sale dacă oricare dintre termenele prevăzute la alin.(1) şi (2) nu a fost respectat.

(4) Dacă a fost emisă oricare dintre notificările prevăzute la alin.(1) şi (2), garantului i se aduce la cunoştinţă recuperarea creanţei sau încheierea procedurii.”

57. În capitolul III, denumirea secţiunii 1 va avea următorul cuprins:

„Determinarea cuantumului drepturilor de import şi de export, notificarea datoriei vamale şi înscrierea în fişa de evidenţă”

58. La articolul 109:

alineatele (5)–(7) vor avea următorul cuprins:

„(5) În cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export de plătit nu este egal cu suma înscrisă în declaraţia vamală, Serviciul Vamal notifică debitorul cu privire la datoriile vamale, atunci când acesta este în măsură să determine cuantumul drepturilor de import sau de export de plătit, şi ia o decizie asupra acestora.

(6) Decizia de regularizare este un document, după un model stabilit, care serveşte drept dovadă a apariţiei, a modificării şi/sau a anulării datoriei vamale, a rambursării sau a remiterii cuantumului drepturilor de import sau de export plătite ori percepute în plus şi a măsurilor de politică comercială şi care este executoriu din momentul notificării debitorului. Decizia de regularizare prevede, după caz, majorările de întârziere care ar putea apărea. Debitorul semnează decizia de regularizare chiar şi în caz de dezacord.

(7) Declaraţia vamală şi decizia de regularizare sunt titluri executorii ce se onorează de către garant fără accept, poprire şi validare, la simpla solicitare a Serviciului Vamal. În cazul în care garantul nu dă curs solicitării Serviciului Vamal în cel mai scurt termen posibil, acesta din urmă este în drept să nu accepte pe viitor instrumentele de plată sau de garantare emise de acest garant.”

alineatul (8) se abrogă.

59. Articolul 110:

la alineatul (1), cuvântul „stabilirea” se substituie cu cuvântul „notificarea”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care datoria vamală apare ca urmare a unei fapte susceptibile de a genera un proces penal, termenul de 3 ani prevăzut la alin.(1) se prelungeşte la 10 ani.”

articolul se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) Termenele prevăzute la alin.(1) şi (2) se suspendă în cazul în care:

a) este introdusă o cale de atac în conformitate cu art.44. Suspendarea se aplică de la data la care este introdusă calea de atac şi este în vigoare pe durata procedurilor respective; sau

b) Serviciul Vamal comunică debitorului, în conformitate cu art.15 alin.(8), motivele pentru care intenţionează să notifice datoria vamală. Suspendarea se aplică de la data comunicării şi până la sfârşitul perioadei în care debitorului i se acordă posibilitatea de a-şi exercita dreptul la replică.”

la alineatul (3), după textul „alin.(1)” se introduce textul „şi (2)”.

60. Articolul 111 va avea următorul cuprins:

„Articolul 111. Înscrierea în fişa de evidenţă

(1) Serviciul Vamal înscrie în fişa de evidenţă cuantumul drepturilor de import sau de export determinat conform art.108.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică în cazurile menţionate la art.109 alin.(2) şi (3).

(3) Serviciul Vamal nu are obligaţia să înscrie în fişa de evidenţă cuantumul drepturilor de import sau de export care, în temeiul art.110, corespunde unei datorii vamale ce nu mai poate fi notificată debitorului.

(4) Procedura de înscriere în fişa de evidenţă a cuantumului drepturilor de import sau de export se stabileşte de Regulamentul privind punerea în aplicare a Codului vamal.”

61. Articolul 112 va avea următorul cuprins:

„Articolul 112. Termenul de înscriere în fişa de evidenţă

(1) În cazul în care apare o datorie vamală ca rezultat al acceptării declaraţiei vamale a mărfurilor pentru un regim vamal, altul decât admiterea temporară cu scutire parţială de taxa vamală, sau al oricărei alte acţiuni având aceleaşi efecte juridice ca această acceptare, înscrierea în fişa de evidenţă a cuantumului drepturilor de import sau de export de plătit se efectuează de către Serviciul Vamal în termen de 14 zile de la data acordării liberului de vamă pentru mărfuri.

(2) În cazul în care mărfurilor li se acordă liberul de vamă în anumite condiţii de care depinde fie determinarea cuantumului drepturilor de import sau de export de plătit, fie încasarea acestuia, înscrierea în fişa de evidenţă se face în termen de 14 zile de la data la care se determină cuantumul drepturilor de import sau de export de plătit sau se stabileşte obligaţia de achitare a acestor drepturi.

(3) În cazul în care datoria vamală se referă la o măsură provizorie de politică comercială care ia forma unei taxe, înscrierea în fişa de evidenţă a cuantumului drepturilor de import sau de export de plătit se efectuează în termen de două luni de la data publicării oficiale a deciziei de stabilire a măsurii definitive de politică comercială.

(4) În cazul apariţiei unei datorii vamale în alte condiţii decât cele menţionate la alin.(1) şi (2), înscrierea în fişa de evidenţă a cuantumului drepturilor de import sau de export se efectuează în termen de 14 zile de la data la care Serviciul Vamal este în măsură să determine cuantumul drepturilor de import sau de export în cauză şi să ia o decizie.

(5) Alin.(4) se aplică cuantumului drepturilor de import sau de export de recuperat sau care rămâne să fie recuperat în cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export de plătit nu a fost înscris în fişa de evidenţă în conformitate cu alin.(1)–(4) sau a fost calculat şi înscris în fişa de evidenţă la o valoare inferioară cuantumului de plătit.

(6) Termenele de înscriere în fişa de evidenţă, stabilite la alin.(1)–(4), nu se aplică în cazul unei forţe majore.

(7) Înscrierea în fişa de evidenţă poate fi amânată atât timp cât notificarea datoriei vamale nu aduce prejudicii unei anchete penale.

(8) Cuantumul drepturilor de import al căror termen de plată a fost prelungit se înscrie în fişa de evidenţă cu ziua validării declaraţiei vamale.”

62. La articolul 113:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Cuantumul drepturilor de import şi de export se plăteşte până la acordarea liberului de vamă sau în termen de 10 zile de la data notificării datoriei vamale, cu constituirea unei garanţii în cuantum deplin al drepturilor de import. În cazul menţionat la art.109 alin.(5) nu se solicită nicio garanţie. În toate aceste cazuri, majorarea de întârziere (penalitatea) pentru perioada de amânare nu se calculează.”

la alineatul (2), cuvântul „dobânda” se substituie cu textul „majorarea de întârziere (penalitatea)”;

la alineatul (3), enunţul al doilea se exclude;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Serviciul Vamal este în drept să modifice termenul de plată a datoriei vamale prin încheierea cu plătitorii vamali restanţieri a contractelor de eşalonare/amânare a plăţii datoriei vamale, conform procedurii stabilite în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.”

articolul se completează cu alineatele (4¹)–(4³) cu următorul cuprins:

„(4¹) În cazul în care se modifică termenul de plată a datoriei vamale conform alin.(4), se percepe o dobândă la credit, în plus faţă de cuantumul drepturilor de import sau de export, echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt în vigoare la data acordării prelungirii, pentru fiecare zi de prelungire a termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului prelungit, se percep majorării de întârzieri (penalităţi) în conformitate cu legislaţia.

(4²) Serviciul Vamal poate renunţa la solicitarea constituirii unei garanţii sau la perceperea unei dobânzi la credit în cazul în care, pe baza unei evaluări documentate, stabileşte că aceasta ar provoca debitorului grave dificultăţi de ordin economic sau social.

(4³) Serviciul Vamal renunţă la perceperea unei dobânzi la credit în cazul în care suma pentru fiecare acţiune de recuperare este mai mică de 100 de lei.”

alineatul (5) se abrogă;

la alineatul (6), enunţul al doilea se exclude;

alineatul (7) se abrogă.

63. Articolul 116 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Durata suspendării se limitează la un an. Cu toate acestea, acest termen poate fi prelungit de către Serviciul Vamal din motive justificate.”

64. Articolul 118 va avea următorul cuprins:

„Articolul 118. Perceperea drepturilor de import şi de export

(1) Dacă cuantumul drepturilor de import sau de export nu este plătit în modul prevăzut la art.113, Serviciul Vamal iniţiază executarea silită a datoriei vamale conform art.127–139, inclusiv prin executarea garanţiilor.

(2) Pentru fiecare zi de întârziere a plăţii cuantumului drepturilor de import sau de export se încasează o majorare de întârziere (penalitate) în mărimea stabilită de Codul fiscal.

(3) Majorarea de întârziere (penalitatea) se percepe din prima zi după expirarea termenului prelungit sau din data apariţiei acesteia şi până la data plăţii totale, după caz.

(4) Majorarea de întârziere (penalitatea) se percepe la cuantumul drepturilor de import şi de export, separat pentru fiecare tip de impozit sau taxă.

(5) În cazul în care datoria vamală apare în baza art.89 sau art.92 ori în cazul în care notificarea datoriei vamale rezultă dintr-un control ulterior, majorarea de întârziere (penalitatea) se percepe în plus faţă de cuantumul drepturilor de import sau de export, de la data apariţiei datoriei vamale şi până la data notificării acesteia.

(6) Calcularea majorării de întârziere (penalităţii) după notificare şi înscrierea acesteia în fişa de evidenţă se efectuează lunar, fără emiterea unei decizii. La necesitate, notificarea debitorului privind cuantumul majorării de întârziere (penalităţii) calculate în acest sens se efectuează prin decizia de regularizare.

(7) Majorarea de întârziere (penalitatea) menţionată la alin.(6) nu se calculează în limita supraplăţii la buget, constatate în contul unic trezorerial al drepturilor de import sau de export achitate în avans. Supraplata respectivă este utilizată pentru stingerea datoriei prin compensare. Modul şi procedura de stingere prin compensare se stabilesc de Ministerul Finanţelor.

(8) Remiterea datoriei vamale atrage anularea majorării de întârziere (penalităţii) aferente acesteia.

(9) Serviciul Vamal poate renunţa la aplicarea unei majorări de întârziere (penalităţi) în cazul în care, pe baza unei evaluări documentate, stabileşte că aceasta ar provoca debitorului grave dificultăţi de ordin economic sau social.

(10) Serviciul Vamal renunţă la perceperea unei dobânzi în cazul în care suma pentru fiecare acţiune de recuperare este mai mică de 100 de lei.

(11) Neplata în termen legal a datoriei vamale atrage, în mod suplimentar, suspendarea dreptului de îndeplinire a altor formalităţi vamale de către debitorul respectiv până la stingerea datoriei vamale, în condiţiile stabilite de legislaţia vamală.

(12) Serviciul Vamal este obligat să ia toate măsurile pentru încasarea datoriei vamale de la debitor şi, numai în măsura în care acest lucru nu este posibil, datoria vamală se încasează de la persoanele care răspund solidar cu acesta pentru achitarea datoriei vamale.”

65. Articolul 119:

la alineatul (1) litera c), sintagma „Serviciului Vamal” se substituie cu cuvintele „autorităţilor competente”;

alineatul (6) se completează cu textul „de la intrarea în vigoare a deciziei de regularizare”;

la alineatul (7), cuvintele „decizia de rambursare sau remitere” se substituie cu cuvintele „decizia de regularizare”;

la alineatul (10), cuvintele „acordare a rambursării” se substituie cu cuvântul „regularizare”;

alineatul (12) se abrogă.

66. Codul se completează cu articolul 119¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 119¹. Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus

(1) Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus se efectuează în contul stingerii datoriilor debitorului faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea persoanei, – în contul viitoarelor obligaţii faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al acesteia.

(2) Se interzice restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus de către persoană, în contul stingerii datoriilor creditorilor acesteia sau a datoriilor altor debitori vamali, inclusiv ale persoanelor juridice şi fizice cesionari.

(3) Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus se efectuează în modul stabilit în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal, într-un termen ce nu depăşeşte 30 de zile.”

67. Articolul 122:

denumirea articolului va avea următorul cuprins:

„Articolul 122. Eroarea autorităţilor competente”;

la alineatul (1), sintagma „Serviciului Vamal” se substituie cu cuvintele „autorităţii competente”.

68. Articolul 124:

la alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) în cazul invalidării unei declaraţii vamale – în termenul prevăzut la art.174 sau 175.”

articolul se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) În cazul în care drepturile de import sau de export urmează a fi rambursate sau remise din cauza unei erori comise de autoritatea competentă sau o autoritate echivalentă, decizia de rambursare sau de remitere este aprobată de Serviciul Vamal.”

69. Articolul 125:

la alineatul (2):

punctul 8) se abrogă;

la punctul 9), după cuvântul „acestora” se introduce textul „datorită destinaţiei lor finale”;

la punctul 12), cuvântul „constatării” se substituie cu cuvântul „notificării”;

alineatul se completează cu punctul 13) cu următorul cuprins:

„13) prin scădere în cazul plătitorului vamal persoană juridică în urma încetării activităţii lui prin lichidare pe cale judiciară.”

articolul se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) Datoria vamală poate fi stinsă prin compensare, la iniţiativa organului vamal (fără acordul debitorului) şi/sau la cererea debitorului, prin trecerea în contul datoriei a sumelor plătite şi înregistrate la contul drepturilor de import sau de export ori la contul de garanţii, după caz. Modul şi procedura de stingere prin compensare se stabilesc de Ministerul Finanţelor.”

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) În cazul în care, conform alin.(2) pct.7), o datorie vamală se stinge în privinţa unor mărfuri puse în liberă circulaţie cu scutire de drepturi de import sau cu reducerea acestora datorită destinaţiei lor finale, deşeurile şi resturile rezultate din distrugerea acestora sunt considerate drept mărfuri străine.”

[Pct.69 modificat prin Legea nr.40 din 03.03.2023, în vigoare 21.03.2023]

 

70. La articolul 128 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) încasare a mijloacelor băneşti, inclusiv în valută străină, de pe conturile bancare ale debitorului sau garantului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);”.

71. Codul se completează cu articolele 131¹ şi 131² cu următorul cuprins:

„Articolul 131¹. Cerere către garant de îndeplinire a obligaţiilor debitorului

(1) Serviciul Vamal are dreptul de a cere garantului să îndeplinească obligaţiile debitorului în cazul în care banca (sucursala acesteia) transmite Serviciului Vamal informaţii că un ordin de încasare din conturile bancare ale debitorului nu poate fi executat sau în cazul în care Serviciul Vamal nu este în măsură să aplice prevederile art.131 şi plata datoriei vamale este asigurată printr-o garanţie.

(2) Serviciul Vamal depune o cerere către garant pentru îndeplinirea obligaţiilor debitorului în termen de 30 de zile. Forma cererii se stabileşte de către Serviciul Vamal.

(3) În cazul în care debitorul (sau o altă persoană care acţionează în numele lui) achită drepturile de import recuperabile (sau o parte a acestora), Serviciul Vamal emite un ordin fie de anulare a creanţei, fie de ajustare a unei cereri pentru un cuantum mai mic al drepturilor de import, imediat, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la primirea datelor referitoare la achitarea drepturilor de import (sau o parte a acestora). Un ordin de anulare a creanţei sau de ajustare a acesteia pentru un cuantum mai mic al drepturilor de import se transmite garantului imediat, dar nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare după întocmirea acestuia.

 

Articolul 131². Încasarea mijloacelor financiare din conturile bancare ale garantului

(1) În cazul în care garantul nu îndeplineşte cerinţele prevăzute în cerere sau îşi îndeplineşte parţial obligaţiile în termenul stabilit la art.131¹ alin.(2), Serviciul Vamal este în drept să încaseze mijloacele financiare din conturile bancare ale garantului, aplicând în acest sens prevederile art.131. Recuperarea din conturile bancare ale garantului începe nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului stabilit la art.131¹ alin.(2).

(2) În cazul în care debitorul (sau o altă persoană care acţionează în numele lui) plăteşte taxele recuperabile (sau o parte din acestea), Serviciul Vamal anulează recuperarea din conturile bancare ale garantului sau ajustează ordinele de încasare la o sumă mai mică, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la primirea datelor referitoare la plata drepturilor de import (sau a unei părţi a acestora).”

72. La articolul 133 alineatul (5), cuvintele „transmite bunurile sechestrate organului abilitat să le comercializeze” se substituie cu cuvintele „comercializează bunurile conform prevederilor prezentului cod”, iar cuvintele „transmiterea bunurilor” – cu cuvintele „comercializarea bunurilor”.

73. Articolul 134:

la alineatul (14), cuvântul „martorilor” se substituie cu cuvintele „a doi martori”;

la alineatul (17), după textul „în ziua următoare,” se introduce sintagma „Agenţiei Servicii Publice”, iar cuvintele „oficiilor cadastrale teritoriale” se exclud.

74. Articolul 140 se completează cu alineatul (3¹) cu următorul cuprins:

„(3¹) În cazul în care toate datele menţionate la alin.(3) nu pot fi obţinute de la persoanele menţionate la alin.(2), alte persoane care deţin acele date şi drepturi corespunzătoare pentru a le furniza pot fi obligate să furnizeze datele respective.”

75. Codul se completează cu articolul 141¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 141¹. Prohibiţii la introducerea mărfurilor

(1) Anumite mărfuri sunt prohibite de legislaţie de a fi introduse pe teritoriul vamal din considerente de securitate a statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de protecţie a mediului, a obiectelor de artă, a obiectelor de valoare istorică şi arheologică, de protecţie a obiectelor de proprietate intelectuală, de protecţie a pieţei interne, de apărare a altor interese ale Republicii Moldova.

(2) Mărfurile care cad sub incidenţa alin.(1) trebuie să fie scoase imediat de pe teritoriul vamal dacă nu sunt supuse confiscării conform legislaţiei Republicii Moldova şi acordurilor internaţionale la care aceasta este parte. În acest caz, scoaterea de pe teritoriul vamal se efectuează pe cheltuiala persoanei care trece mărfurile peste frontiera vamală sau pe cheltuiala transportatorului. Dacă nu pot fi scoase imediat, mărfurile sunt păstrate în spaţii de depozitare temporară cel mult 3 zile.

(3) Introducerea şi plasarea sub orice regim vamal a anvelopelor din cauciuc uzate (poziţia tarifară 401220000), a deşeurilor (cu excepţia deşeurilor prevăzute în anexa nr.7 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile, precum şi a deşeurilor obţinute sau generate în urma activităţii rezidenţilor pe teritoriul zonelor libere), a resturilor şi a bavurilor de cauciuc nedurificat, chiar transformate în pulbere sau granule (poziţia tarifară 400400000), a părţilor şi a accesoriilor uzate pentru autovehicule sunt interzise.

(4) Prin derogare de la alin.(3), se permite introducerea în regim de tranzit a mărfurilor menţionate la alin.(3), cu condiţia prezentării pentru lotul respectiv a notificării privind transportul transfrontalier al deşeurilor, emisă conform legislaţiei.”

76. Articolul 142:

la alineatul (2), cuvintele „care au fost plasate sub regim special” se exclud;

alineatul (6) se abrogă.

77. La articolul 143, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Alin.(1) nu exclude aplicarea normelor speciale în cazul mărfurilor transportate în interiorul zonelor de frontieră sau prin conducte şi cabluri şi al transporturilor de importanţă economică neglijabilă, precum scrisorile, cărţile poştale, imprimatele sau echivalentul electronic al acestora ţinut pe alte suporturi, sau al mărfurilor transportate de către călători, cu condiţia ca supravegherea vamală şi posibilităţile de control vamal să nu fie compromise.”

78. Articolul 144:

la alineatul (1), cuvintele „unei forţe majore” se substituie cu cuvintele „unui impediment justificator”, iar cuvintele „forţa majoră” – cu cuvintele „impedimentul justificator”;

la alineatul (2), cuvintele „unei forţe majore” se substituie cu cuvintele „unui impediment justificator”.

79. La articolul 145, alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Alin.(1) nu exclude aplicarea normelor speciale în cazul mărfurilor transportate în interiorul zonelor de frontieră sau prin conducte şi cabluri şi al transporturilor de importanţă economică neglijabilă, precum scrisorile, cărţile poştale, imprimatele sau echivalentul electronic al acestora ţinut pe alte suporturi, sau al mărfurilor transportate de către călători, cu condiţia ca supravegherea vamală şi posibilităţile de control vamal să nu fie compromise.”

80. La articolul 146, alineatul (4) se abrogă.

81. La articolul 148, textul „ , cu obligativitatea furnizării garanţiei vamale de către titularul autorizaţiei de depozitare” se exclude.

82. La articolul 149 alineatul (11), cuvântul „încheierea” se substituie cu cuvântul „finalizarea”.

83. Articolul 152:

la alineatul (2), cuvintele „în următoarele” se substituie cu cuvintele „la respectarea cumulativă a următoarelor”;

la alineatul (4), după cuvântul „îndeplinesc” se introduce cuvântul „cumulativ”.

84. La articolul 155, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care prezumţia prevăzută la alin.(1) nu se aplică, statutul vamal al mărfurilor autohtone trebuie să fie dovedit conform art.155¹.”

85. Codul se completează cu articolul 155¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 155¹. Mijloace de demonstrare a statutului vamal al mărfurilor autohtone

Statutul vamal al mărfurilor autohtone se dovedeşte prin mijloace bazate pe utilizarea tehnicilor electronice de prelucrare a datelor prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.”

86. Articolul 158 se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) au fost plasate sub regimul de destinaţie finală şi fie sunt ulterior abandonate în favoarea statului, fie sunt distruse şi rămân deşeuri.”

 

[Pct.87 abrogat prin Legea nr.40 din 03.03.2023, în vigoare 21.03.2023]

 

88. La articolul 160, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Toate mărfurile destinate plasării sub un anumit regim vamal, cu excepţia regimului de zonă liberă, fac obiectul unei declaraţii vamale corespunzătoare regimului respectiv.

(2) Declaraţia vamală se depune folosind tehnici de prelucrare electronică a datelor. În cazuri specifice, prevăzute de prezentul cod sau de Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal, declaraţia vamală poate fi depusă prin alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor:

a) în scris;

b) verbal;

c) prin orice altă acţiune.”

89. La articolul 165 alineatul (1) partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”.

90. Articolul 166:

la alineatul (1), al doilea enunţ va avea următorul cuprins: „În cazul unei declaraţii simplificate, conform art.164, documentele justificative necesare se află în posesia declarantului şi sunt la dispoziţia Serviciului Vamal pe termenul stabilit la art.168.”

la alineatul (4) partea introductivă, după cuvântul „îndeplinite” se introduc cuvintele „oricare dintre”.

91. Articolul 167 va avea următorul cuprins:

„Articolul 167. Termenele de depunere a declaraţiei suplimentare

(1) În cazul în care Serviciul Vamal urmează să înscrie în evidenţe cuantumul drepturilor de import sau de export de plată în conformitate cu art.112 alin.(1), declaraţia suplimentară menţionată la art.166 alin.(1), dacă aceasta este de natură generală, trebuie depusă în termen de 10 zile de la acordarea liberului de vamă pentru mărfuri.

(2) În cazul în care o înscriere în evidenţe are loc în conformitate cu art.112 alin.(2) sau nu apare nicio datorie vamală şi declaraţia suplimentară are caracter periodic sau recapitulativ, perioada acoperită de declaraţia suplimentară nu depăşeşte o lună calendaristică.

(3) Termenul-limită pentru depunerea declaraţiei suplimentare cu caracter periodic sau recapitulativ este de 10 zile de la data la care expiră perioada acoperită de declaraţia suplimentară.

(4) În cazul în care nu apare nicio datorie vamală, termenul-limită de depunere a declaraţiei nu poate depăşi 30 de zile de la data acordării liberului de vamă pentru mărfuri.

(5) Serviciul Vamal acordă, în circumstanţe temeinic justificate, un termen mai mare pentru depunerea declaraţiei suplimentare prevăzute la alin.(1), (3) sau (4). Acest termen nu poate depăşi 120 de zile de la data acordării liberului de vamă pentru mărfuri. Cu toate acestea, în circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător legate de valoarea în vamă a mărfurilor, acest termen poate fi prelungit, dar nu poate depăşi doi ani de la data acordării liberului de vamă pentru mărfuri.”

92. Articolul 168 va avea următorul cuprins:

„Articolul 168. Termenul-limită pentru ca declarantul să fie în posesia documentelor justificative pentru declaraţiile suplimentare

Documentele justificative care lipsesc la depunerea declaraţiei simplificate trebuie să se afle în posesia declarantului în termenul-limită stabilit pentru depunerea declaraţiei suplimentare în conformitate cu art.167 alin.(1), (3), (4) sau (5).”

93. Articolul 169:

la alineatele (4), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

„a) persoanele care depun o declaraţie vamală pentru tranzit sau pentru admitere temporară;

b) persoanele care depun ocazional o declaraţie vamală, inclusiv pentru destinaţie finală sau perfecţionare activă, cu condiţia ca Serviciul Vamal să considere acest lucru justificat.”

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Declaraţiile vamale se autentifică de către declarant.”

 

[Pct.94 abrogat prin Legea nr.40 din 03.03.2023, în vigoare 21.03.2023]

 

95. Articolul 174 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În cazul în care postul vamal de export este informat, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal, că mărfurile nu au părăsit teritoriul vamal, acesta invalidează imediat declaraţia în cauză şi, după caz, invalidează imediat certificarea relevantă de ieşire a mărfurilor.”

96. Articolul 175:

la alineatele (1), (2) şi (3) partea introductivă, după cuvintele „sunt îndeplinite” se introduce cuvântul „cumulativ”;

la alineatul (4) litera d), textul „art.279 alin.(3)” se substituie cu textul „art.280 alin.(1)”;

la alineatul (5), după cuvintele „sunt îndeplinite” se introduc cuvintele „oricare dintre”.

97. La articolul 178 alineatul (2) partea introductivă, cuvântul „întrunite” se substituie cu cuvintele „îndeplinite cumulativ”.

98. Articolul 179:

la alineatul (2) litera b), textul „ , cu excepţia mărfurilor autohtone” se exclude;

articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

„(5) În cazul în care cererea de autorizare se referă la export şi reexport, autorizaţia se acordă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) se renunţă la obligaţia depunerii unei notificări sumare de ieşire în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal;

b) postul vamal de export este şi postul vamal de ieşire.”

99. La articolul 180, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Serviciul Vamal poate autoriza, în baza unei cereri, o persoană să depună la postul vamal în a cărui rază este stabilită aceasta o declaraţie vamală pentru mărfurile prezentate în vamă la un alt post vamal.”

100. Articolul 190 se abrogă.

101. La articolul 202 litera c), cuvintele „cu destinaţie comercială” se substituie cu cuvintele „destinate activităţii comerciale”.

102. Articolul 204:

la alineatul (1), textul „ , contra cost sau cu titlu gratuit, fără înştiinţarea” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, fără acordul”;

la alineatul (2), textul „ , contra cost sau cu titlu” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau”, iar cuvintele „în momentul introducerii bunurilor în cauză” – cu cuvintele „la acea dată”.

103. La articolul 205 alineatul (1), textul „şi a acordului Ministerului Afacerilor Interne sau, după caz, al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene” se exclude, iar cuvintele „ale cărei formă şi cuantum sunt stabilite” se substituie cu cuvântul „acceptată”.

104. La articolul 206 alineatul (3), textul „determinat de Ministerul Afacerilor Interne sau, după caz, de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene” se substituie cu textul „de până la 6 luni din momentul importului bunurilor personale”.

105. La articolul 207, textul „Ministerul Afacerilor Interne sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene” se substituie cu cuvântul „Guvernul”.

106. Articolul 209 va avea următorul cuprins:

„Articolul 209. Subiectul scutirii

Scutirea de drepturi de import prevăzută la art.208 se acordă persoanelor care:

a) au domiciliul sau reşedinţa în afara Republicii Moldova de cel puţin 12 luni consecutive. Se pot acorda derogări de la această normă dacă intenţia persoanei respective era în mod clar de a locui în afara Republicii Moldova pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni; şi

b) fac dovada căsătoriei lor.”

107. La articolul 211 alineatul (1), cuvintele „Afară de cazurile excepţionale” se substituie cu cuvintele „Cu excepţia cazurilor deosebite”, iar după cuvintele „care îndeplinesc” se introduc cuvintele „oricare dintre”.

108. Articolul 212:

la alineatul (1), cifrele „215” se substituie cu cifrele „208”, iar textul „ , contra cost sau cu titlu gratuit, fără înştiinţarea în prealabil a” – cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, fără acordul în prealabil al”;

la alineatul (2), cuvintele „ , contra cost sau cu titlu” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau”, iar cuvintele „la momentul introducerii bunurilor în cauză” – cu cuvintele „la acea dată”.

109. La articolul 214 litera c), cuvintele „cu destinaţie comercială” se substituie cu cuvintele „destinate activităţii comerciale”.

110. La articolul 215, alineatul (1) se completează cu următorul enunţ: „Acest termen poate fi prelungit de către Serviciul Vamal pe baza unor motive speciale.”

111. La articolul 216, cuvintele „mutatis mutandis” se substituie cu cuvântul „corespunzător”.

112. La articolul 219, cuvintele „drepturi de import” se substituie cu cuvintele „taxă vamală”, iar cuvântul „cantităţilor” – cu cuvântul „bunurilor”.

113. Articolul 220:

în partea introductivă, cuvintele „drepturi de import” se substituie cu cuvintele „taxă vamală”;

articolul se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) loturi care nu poartă caracter ocazional.”

114. Articolul 224:

la alineatul (1), după cuvintele „valoarea lor” se introduce cuvântul „intrinsecă”;

la alineatul (2), cuvintele „pragul financiar” se substituie cu cuvintele „valoarea intrinsecă”, iar textul „de 430 de euro” – cu textul „de până la 430 de euro”;

la alineatul (4), după cuvintele „exportului lor temporar” se introduce textul „ , declarate conform art.160 alin.(2),”.

 

[Pct.115 abrogat prin Legea nr.40 din 03.03.2023, în vigoare 21.03.2023]

 

116. La articolul 232, alineatul (3) se completează cu următorul enunţ: „Unităţile administrative locale (inclusiv unităţile administrative locale ale unei ţări terţe) al căror teritoriu se află în interiorul zonei sunt, de asemenea, considerate ca făcând parte din această zonă de frontieră.”

117. Articolul 239:

la alineatul (1), textul „ , contra cost sau cu titlu gratuit, fără înştiinţarea în prealabil a” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, până la expirarea termenului de 3 ani din momentul obţinerii facilităţilor, fără acordul”;

la alineatul (2), textul „ , contra cost sau cu titlu” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau”;

la alineatul (3), textul „ , contra cost sau cu titlu gratuit, în alte cazuri decât cele menţionate la alin.(1) şi (2)” se substituie cu textul „sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, în cazurile menţionate la alin.(1)”, iar cuvintele „la momentul introducerii bunurilor în cauză” – cu cuvintele „la acea dată”.

118. La articolul 240 alineatele (2) şi (3), cuvintele „la momentul importului” se substituie cu cuvintele „la acea dată”.

119. La articolul 241, cuvintele „mutatis mutandis” se substituie cu cuvântul „corespunzător”.

120. La articolul 246 alineatul (1), cuvintele „în următoarele” se substituie cu cuvintele „la îndeplinirea cumulativă a următoarelor”.

121. La articolul 247, cuvintele „mutatis mutandis” se substituie cu cuvântul „corespunzător”.

122. La articolul 251 alineatul (2), după cuvintele „se îndeplinesc” se introduce cuvântul „cumulativ”.

123. La articolul 254 alineatul (2), după cuvintele „care îndeplinesc” se introduc cuvintele „oricare dintre”.

124. La articolul 265 alineatul (1), cuvintele „la momentul importului” se substituie cu cuvintele „la acea dată”.

125. La articolul 274 alineatul (2), litera a) se completează cu textul: „ . Se consideră, de asemenea, ca făcând parte din această zonă de frontieră şi circumscripţiile administrative locale al căror teritoriu se află în interiorul zonei”.

126. Secţiunea a 27-a va avea următorul cuprins:

 

„Secţiunea a 27-a

Mărfuri pentru filantropie (caritate)

Articolul 277. Obiectul scutirii

(1) Sub rezerva art.277² şi 277³, sunt scutite de drepturi de import:

a) mărfurile indispensabile importate de instituţiile de stat sau alte organizaţii filantropice stabilite de Guvern, pentru a fi distribuite gratuit persoanelor nevoiaşe;

b) mărfurile de orice tip trimise gratuit de către o persoană sau o organizaţie stabilită în afara teritoriului vamal şi fără nicio intenţie comercială din partea expeditorului către instituţii de stat sau alte organizaţii filantropice stabilite de Guvern, pentru a fi folosite în beneficiul persoanelor nevoiaşe;

c) echipamentele şi rechizitele de birou trimise gratuit de către o persoană sau o organizaţie stabilită în afara teritoriului vamal şi fără nicio intenţie comercială din partea expeditorului către organizaţii filantropice stabilite de Guvern, pentru a fi utilizate exclusiv pentru necesităţi operaţionale sau pentru îndeplinirea scopurilor filantropice.

(2) În sensul alin.(1), mărfuri indispensabile înseamnă mărfuri de strictă necesitate: hrană, medicamente, îmbrăcăminte, încălţăminte, lenjerie de pat.

 

Articolul 277¹. Restricţii privind obiectul scutirii

Scutirea nu se acordă pentru:

a) produse alcoolice;

b) tutun şi produse din tutun;

c) cafea şi ceai;

d) autovehicule, cu excepţia ambulanţelor.

 

Articolul 277². Cerinţe contabile

Scutirea se acordă numai instituţiilor de stat sau organizaţiilor ale căror proceduri contabile permit Serviciului Vamal să le supravegheze operaţiunile.

 

Articolul 277³. Cazuri speciale

(1) Instituţia de stat sau organizaţia care beneficiază de scutire nu este în drept, până la expirarea termenului de 3 ani din momentul obţinerii facilităţilor, de a împrumuta, a închiria, a transfera sau de a transmite sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, mărfurile şi echipamentele menţionate la art.277 în alte scopuri decât cele prevăzute la alin.(1) lit.a) şi b) din articolul respectiv, fără acordul Serviciului Vamal.

(2) În cazul în care mărfurile şi echipamentele sunt împrumutate, gajate, date în locaţiune, comodat, cesionate, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, unei instituţii de stat sau organizaţii în drept să beneficieze de scutire în temeiul art.277 şi 277², scutirea continuă să fie acordată cu condiţia ca aceasta din urmă să folosească mărfurile şi echipamentele în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locaţiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse plăţii prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinaţiei, în funcţie de tipul de mărfuri sau echipamente şi de valoarea în vamă determinată de Serviciul Vamal la momentul importului mărfurilor în cauză.

 

Articolul 277⁴. Restricţii privind acordarea scutirilor

(1) Instituţiile de stat sau organizaţiile menţionate la art.277 care nu mai îndeplinesc condiţiile ce dau dreptul la scutire sau care îşi propun utilizarea mărfurilor şi echipamentelor scutite de drepturi de import în alte scopuri decât cele prevăzute la articolul menţionat notifică Serviciul Vamal despre aceasta în termen de până la 15 zile.

(2) Mărfurile şi echipamentele rămase în posesia instituţiilor de stat sau a organizaţiilor care nu mai îndeplinesc condiţiile ce dau dreptul la scutire sunt supuse drepturilor de import aferente cotelor în vigoare la data la care aceste condiţii încetează să mai fie îndeplinite, pe baza tipului de mărfuri şi echipamente şi a valorii în vamă determinate de Serviciul Vamal la momentul importului mărfurilor în cauză.

(3) Mărfurile şi echipamentele utilizate de instituţia de stat sau organizaţia care beneficiază de scutire în alte scopuri decât cele prevăzute la art.277 sunt supuse drepturilor de import aferente cotelor în vigoare la data schimbării destinaţiei, pe baza tipului de mărfuri şi echipamente şi a valorii în vamă determinate de Serviciul Vamal la momentul importului mărfurilor în cauză.

 

Subsecţiunea 1

Bunuri pentru uzul persoanelor nevăzătoare

Articolul 277⁵. Obiectul scutirii

Bunurile special concepute pentru dezvoltarea educaţională, ştiinţifică sau culturală a nevăzătorilor, aşa cum sunt specificate în anexa nr.3, sunt scutite de taxa vamală.

 

Articolul 277⁶. Restricţii privind obiectul scutirii

(1) Bunurile special concepute pentru dezvoltarea educaţională, ştiinţifică sau culturală a nevăzătorilor, aşa cum sunt specificate în anexa nr.4, sunt scutite de taxa vamală cu condiţia ca acestea să fie importate de către:

a) nevăzători pentru uz propriu; sau

b) instituţii de stat sau organizaţii care asigură educaţia sau acordarea de asistenţă nevăzătorilor şi care sunt stabilite de Guvern să primească astfel de bunuri cu scutire de taxa vamală.

(2) Scutirea menţionată la alin.(1) se aplică pieselor de schimb, componentelor sau accesoriilor specifice bunurilor în cauză, precum şi instrumentelor care urmează să fie utilizate pentru întreţinerea, verificarea, calibrarea sau repararea bunurilor menţionate, cu condiţia ca piesele de schimb, componentele, accesoriile sau instrumentele să fie importate în acelaşi timp cu bunurile menţionate sau, dacă sunt importate ulterior, să poată fi identificate ca fiind destinate bunurilor scutite anterior de taxa vamală sau care au dreptul la scutire la momentul în care se solicită scutirea pentru piesele de schimb, componentele sau accesoriile şi instrumentele în cauză.

 

Subsecţiunea a 2-a

Bunuri pentru uzul altor persoane cu dizabilităţi

Articolul 277⁷. Obiectul scutirii

(1) Bunurile special concepute pentru educaţia, angajarea sau promovarea socială a persoanelor cu dizabilităţi fizice sau mintale, altele decât nevăzătorii, sunt scutite de taxa vamală dacă sunt importate de către:

a) persoane cu dizabilităţi pentru uz propriu; sau

b) instituţii de stat sau organizaţii care asigură în principal educaţia sau acordarea de asistenţă persoanelor cu dizabilităţi şi sunt stabilite de Guvern să primească astfel de bunuri cu scutire de taxa vamală.

(2) Scutirea prevăzută la alin.(1) se aplică pieselor de schimb, componentelor sau accesoriilor specifice bunurilor în cauză, precum şi instrumentelor care urmează să fie utilizate pentru întreţinerea, verificarea, calibrarea sau repararea bunurilor menţionate, cu condiţia ca aceste piese de schimb, componente, accesorii sau instrumente să fie importate în acelaşi timp cu bunurile menţionate sau, dacă sunt importate ulterior, să poată fi identificate ca fiind destinate bunurilor scutite anterior de taxa vamală sau care au dreptul la scutire la momentul în care se solicită scutirea pentru piesele de schimb, componentele sau accesoriile şi instrumentele în cauză.

 

Subsecţiunea a 3-a

Dispoziţii comune

Articolul 277⁸. Obiectul scutirii

Bunurile importate pentru uz propriu de persoanele nevăzătoare sau de alte persoane cu dizabilităţi, în conformitate cu art.277⁶ alin.(1) lit.a) şi art.277⁷ alin.(1) lit.a), se scutesc de taxa vamală cu condiţia prezentării documentelor ce confirmă statutul de nevăzător sau de persoană cu dizabilitate.

 

Articolul 277⁹. Cazuri speciale

(1) Bunurile importate cu scutire de taxa vamală de către persoanele prevăzute la art.277⁶ şi 277⁷ nu pot fi împrumutate, gajate, date în locaţiune, comodat, cesionate, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, până la expirarea termenului de 3 ani din momentul obţinerii facilităţilor, fără acordul Serviciului Vamal.

(2) În cazul în care bunul este împrumutat, gajat, dat în locaţiune, comodat, cesionat, transmis sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, unei persoane, instituţii de stat sau organizaţii în drept să beneficieze de scutire în temeiul art.277⁶ şi 277⁷, scutirea continuă să fie acordată cu condiţia ca persoana, instituţia de stat sau organizaţia să folosească bunul în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locaţiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse plăţii prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinaţiei, în funcţie de tipul de mărfuri sau echipamente şi de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului bunurilor în cauză.

 

Articolul 277¹⁰. Restricţii privind acordarea scutirilor

(1) Bunurile importate de instituţiile de stat sau organizaţiile eligibile pentru scutire în condiţiile art.277⁶ şi 277⁷ pot fi împrumutate, gajate, date în locaţiune, comodat, cesionate, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, de către aceste instituţii de stat sau organizaţii, fără scop lucrativ, nevăzătorilor şi altor persoane cu dizabilităţi cărora le poartă de grijă, fără plata taxei vamale corespunzătoare.

(2) Niciun împrumut, gaj, dare în locaţiune, comodat, cesionare, transmitere sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, nu pot fi efectuate în alte condiţii decât cele prevăzute la alin.(1) fără acordul Serviciului Vamal.

În cazul în care bunul este împrumutat, gajat, dat în locaţiune, comodat, cesionat, transmis sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, persoanelor, instituţiilor de stat sau organizaţiilor în drept să beneficieze de scutire în temeiul art.277⁶ alin.(1) sau art.277⁷ alin.(1), scutirea continuă să fie acordată cu condiţia ca persoana, instituţia de stat sau organizaţia să folosească bunul în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locaţiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse achitării prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinaţiei, în funcţie de tipul de mărfuri sau echipamente şi de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului bunurilor în cauză.

 

Articolul 277¹¹. Restricţii privind obiectul scutirii

(1) Instituţiile de stat sau organizaţiile menţionate la art.277⁶ şi 277⁷ care nu mai îndeplinesc condiţiile ce dau dreptul la scutire de taxa vamală sau care îşi propun să utilizeze bunurile scutite de taxa vamală în alte scopuri decât cele prevăzute la articolele menţionate notifică Serviciul Vamal despre aceasta în termen de până la 15 zile.

(2) Bunurile rămase în posesia instituţiilor de stat sau a organizaţiilor care nu mai îndeplinesc condiţiile ce dau dreptul la scutire sunt supuse taxei vamale aferente cotelor în vigoare la data încetării condiţiilor, în funcţie de tipul de mărfuri sau echipamente şi de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului bunurilor în cauză.

(3) Bunurile utilizate de instituţia de stat sau organizaţia care beneficiază de scutire în alte scopuri decât cele prevăzute la art.277⁶ şi 277⁷ sunt supuse taxei vamale la cotele în vigoare la data schimbării destinaţiei, în funcţie de tipul de mărfuri sau echipamente şi de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului bunurilor în cauză.

 

Subsecţiunea a 4-a

Bunuri pentru uzul victimelor dezastrelor

Articolul 277¹². Obiectul scutirii

(1) Sub rezerva art.277¹³–277¹⁷, Guvernul aprobă lista bunurilor, a instituţiilor de stat şi a organizaţiilor ce vor beneficia de scutiri de drepturi de import pentru bunurile destinate:

a) distribuirii gratuite către victimele dezastrelor care afectează teritoriul Republicii Moldova; sau

b) distribuirii gratuite către victimele menţionate la lit.a), rămânând în acelaşi timp în proprietatea instituţiilor de stat sau a organizaţiilor în cauză.

(2) Bunurile importate de către instituţiile de stat sau organizaţiile de salvare stabilite de Guvern pentru necesităţile proprii pe perioada activităţii lor beneficiază de scutirea prevăzută la alin.(1), în aceleaşi condiţii.

 

Articolul 277¹³. Excepţie de la scutire

Nu se acordă scutire pentru materialele şi echipamentele destinate reconstrucţiei zonelor calamitate.

 

Articolul 277¹⁴. Cerinţe contabile

Scutirea se acordă numai instituţiilor de stat sau organizaţiilor ale căror proceduri contabile permit Serviciului Vamal să le supravegheze operaţiunile.

 

Articolul 277¹⁵. Cazuri speciale

(1) Instituţiile de stat sau organizaţiile care beneficiază de scutire nu pot împrumuta, gaja, da în locaţiune, comodat, cesiune, transmitere sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, bunurile menţionate la art.277¹² alin.(1) în alte condiţii decât cele prevăzute la articolul respectiv, fără acordul Serviciului Vamal.

(2) În cazul în care bunurile sunt împrumutate, gajate, date în locaţiune, comodat, cesiune, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, unei instituţii de stat sau organizaţii în drept să beneficieze de scutire în temeiul art.277¹², scutirea continuă să fie acordată cu condiţia ca instituţia de stat sau organizaţia să folosească bunurile în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locaţiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse plăţii prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinaţiei, în funcţie de tipul mărfurilor şi de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la data importului acestora.

 

Articolul 277¹⁶. Restricţii privind acordarea scutirilor

(1) Bunurile prevăzute la art.277¹² alin.(1) lit.b), după ce încetează să mai fie utilizate de către victimele dezastrelor, nu pot fi împrumutate, gajate, date în locaţiune, comodat, cesiune, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, decât cu acordul Serviciului Vamal.

(2) În cazul în care bunurile sunt împrumutate, gajate, date în locaţiune, comodat, cesiune, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, unei instituţii de stat sau organizaţii în drept să beneficieze de scutire în temeiul art.277¹² sau, după caz, unei instituţii de stat sau organizaţii în drept să beneficieze de scutire în temeiul art.277 alin.(1) lit.a), scutirea continuă să fie acordată cu condiţia ca această instituţie de stat sau organizaţie să le folosească în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire.

În alte cazuri, împrumutul, gajul, darea în locaţiune, comodatul, cesiunea, transmiterea sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, sunt supuse plăţii prealabile a drepturilor de import la cotele în vigoare la data schimbării destinaţiei, în funcţie de tipul mărfurilor şi de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului.

 

Articolul 277¹⁷. Restricţii privind obiectul scutirii

(1) Instituţiile de stat sau organizaţiile prevăzute la art.277¹² care nu mai îndeplinesc condiţiile ce dau dreptul la scutire sau care îşi propun utilizarea bunurilor scutite de drepturi de import în alte scopuri decât cele prevăzute la articolul menţionat notifică Serviciul Vamal despre aceasta în termen de 15 zile.

(2) În cazul bunurilor rămase în posesia instituţiilor de stat sau a organizaţiilor care nu mai îndeplinesc condiţiile ce dau dreptul la scutire, atunci când acestea sunt transferate unei instituţii de stat sau organizaţii în drept să beneficieze de scutire în temeiul art.277¹² sau, după caz, unei instituţii de stat sau organizaţii în drept de a beneficia de scutire în temeiul art.277 alin.(1) lit.a), scutirea continuă să fie acordată, cu condiţia ca acestea din urmă să folosească bunurile în cauză în scopuri care conferă dreptul la o astfel de scutire. În alte cazuri, bunurile sunt supuse drepturilor de import aferente cotelor în vigoare la data la care aceste condiţii încetează să mai fie îndeplinite, pe baza tipului de mărfuri şi a valorii în vamă determinate de Serviciul Vamal la momentul importului.

(3) Bunurile utilizate de instituţia de stat sau organizaţia care beneficiază de scutire în alte scopuri decât cele prevăzute la art.277¹² sunt supuse drepturilor de import aferente cotelor în vigoare la data schimbării destinaţiei, pe baza tipului de mărfuri şi a valorii în vamă determinate de Serviciul Vamal la momentul importului.”

127. Capitolul II din titlul VI se completează cu secţiunea a 28-a cu următorul cuprins:

„Secţiunea a 28-a

Mijloace de producţie şi alte echipamente importate la transferul de activităţi

dintr-o ţară străină pe teritoriul vamal

Articolul 277¹⁸. Obiectul scutirii

(1) Fără a aduce atingere măsurilor de politică comercială în vigoare în Republica Moldova şi sub rezerva art.277¹⁹–277²³, mijloacele de producţie şi alte echipamente aparţinând întreprinderilor care îşi încetează definitiv activitatea într-o ţară străină şi se mută pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru a desfăşura o activitate similară sunt scutite de taxa vamală.

Dacă întreprinderea transferată implică o activitate agricolă, şeptelul este, de asemenea, scutit de taxa vamală.

(2) În sensul alin.(1), întreprindere înseamnă un operator economic independent de producţie sau din sectorul de servicii.

 

Articolul 277¹⁹. Limitări

Scutirea de taxa vamală se limitează la mijloacele de producţie şi alte echipamente care:

a) cu excepţia cazurilor speciale justificate de anumite circumstanţe, au fost folosite în fapt de întreprindere cu minimum 12 luni înainte de data la care întreprinderea şi-a încetat activitatea într-un stat străin din care îşi transferă activitatea;

b) sunt destinate folosirii în aceleaşi scopuri după transfer;

c) sunt adecvate întreprinderii respective prin natura şi mărimea lor.

 

Articolul 277²⁰. Excepţie de la scutire

Nicio scutire nu se acordă întreprinderilor al căror transfer pe teritoriul vamal este rezultatul unei fuziuni sau se face în scopul fuziunii ori al absorbţiei de către o întreprindere înfiinţată pe teritoriul vamal, fără schimbarea profilului de activitate.

 

Articolul 277²¹. Restricţii privind obiectul scutirii

Nu se acordă scutiri pentru:

a) mijloacele de transport care nu fac parte din categoria mijloacelor de producţie sau a celor folosite în sectorul de servicii;

b) rezervele de orice fel destinate consumului uman sau hrănirii animalelor;

c) combustibilul şi rezervele de materii prime sau de produse finite şi semifinite;

d) şeptelul aflat în proprietatea comerciantului.

 

Articolul 277²². Cerinţe aferente obiectului scutirii

Cu excepţia cazurilor speciale justificate de anumite circumstanţe, scutirea prevăzută la art.277¹⁸ se acordă numai pentru mijloacele de producţie şi alte echipamente puse în liberă circulaţie înaintea expirării unei perioade de 3 ani de la data la care întreprinderea îşi încetează activitatea în ţara străină.

 

Articolul 277²³. Restricţii privind acordarea scutirilor

(1) Mijloacele de producţie şi alte echipamente scutite de taxa vamală nu pot fi împrumutate, gajate, date în locaţiune, comodat, cesiune, transmise sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, fără acordul în prealabil al Serviciului Vamal decât după scurgerea a 3 ani de la data la care a fost acceptată punerea în liberă circulaţie.

(2) Orice împrumut, gaj, dare în locaţiune, comodat, cesionare, transmitere sub orice altă formă de dare în posesie ori folosinţă, cu titlu oneros sau gratuit, efectuată înainte de expirarea perioadei menţionate la alin.(1) atrage după sine plata taxei vamale aferente bunurilor respective la cota în vigoare la data schimbării destinaţiei, în funcţie de tipul mărfurilor şi de valoarea în vamă determinată de către Serviciul Vamal la momentul importului.

 

Articolul 277²⁴. Aplicarea scutirii în cazul altor persoane

Art.277¹⁸–277²³ se aplică corespunzător mijloacelor de producţie şi altor echipamente care aparţin persoanelor angajate într-o profesiune liberală şi persoanelor juridice angajate în activitate nonprofit care transferă această activitate dintr-o ţară străină pe teritoriul vamal.

[Pct.127 modificat prin Legea nr.40 din 03.03.2023, în vigoare 21.03.2023]

 

128. Titlul VI se completează cu capitolul III cu următorul cuprins:

„Capitolul III

SCUTIREA DE TAXA VAMALĂ

Articolul 277²⁵. Mărfurile şi bunurile scutite de taxa vamală

Sunt scutite de taxa vamală:

1) moneda naţională, valuta străină de la poziţiile tarifare 490700300 şi 7118 (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi valorile mobiliare de la poziţia tarifară 490700;

2) mărfurile introduse pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;

3) mărfurile importate pe teritoriul vamal destinate realizării proiectelor de asistenţă investiţională finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;

4) mărfurile destinate proiectelor de asistenţă tehnică realizate pe teritoriul ţării de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

5) utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie;

6) mijloacele fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie. La mijloace fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, la prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor se atribuie mijloacele fixe a căror amortizare se raportează la costul produselor fabricate, al serviciilor prestate şi/sau al lucrărilor executate.

Mijloacele fixe care au beneficiat de facilitatea fiscală respectivă nu pot fi înstrăinate, transmise în folosinţă sau posesie (exceptând locaţiunea bunurilor imobile), atât integral, cât şi părţile componente ale acestora, pe parcursul a 3 ani de la data validării declaraţiei vamale respective, cu excepţia cazului în care aceste mijloace fixe sunt exportate, dacă anterior au fost importate şi nu au suferit modificări în afara amortizării normale. În cazul în care aceste mijloace fixe se înstrăinează, se transmit în folosinţă sau posesie, atât integral, cât şi părţile componente ale acestora, până la expirarea a 3 ani, drepturile de import se calculează şi se achită de către persoana juridică în al cărei capital statutar (social) a fost introdus mijlocul fix, pornind de la valoarea în vamă a acestor mijloace fixe la momentul depunerii declaraţiei vamale;

7) bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 6000 de lei şi a căror durată de funcţionare este mai mare de un an, importate de către întreprinderile ce desfăşoară activitatea de leasing, în scopul onorării obligaţiilor contractuale ale acestora, rezultate din contractele de leasing încheiate cu persoane stabilite pe teritoriul vamal;

8) combustibilul destinat aprovizionării în Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti” a navelor maritime implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, indiferent de naţionalitatea navei sau de pavilionul acesteia;

9) mărfurile consumabile importate de forţa militară străină care desfăşoară aplicaţii militare temporare, destinate uzului sau consumului exclusiv al forţei militare şi al componentei civile. Lista mărfurilor consumabile se aprobă de către Ministerul Apărării;

10) mărfurile consumabile importate de echipele/modulele internaţionale de intervenţie care participă la exerciţiile internaţionale de management al consecinţelor situaţiilor excepţionale ce se desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova, destinate uzului sau consumului exclusiv al echipelor/modulelor internaţionale de intervenţie. Lista mărfurilor consumabile se aprobă de Ministerul Afacerilor Interne;

11) materia primă medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor, autorizate de Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, cu excepţia alcoolului etilic, a mijloacelor cosmetice, conform listei aprobate de Guvern;

12) dializoarele de la poziţia tarifară 842129;

13) mijloacele de transport, indiferent de termenul de exploatare:

a) importate şi, după caz, livrate cu titlu gratuit pentru transportul persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor, în temeiul prevederilor art.49 alin.(3) din Legea nr.60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi (reutilate în mod corespunzător), clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu capacitatea cilindrică a motorului de până la 2500 cm³ inclusiv);

b) importate şi livrate cu titlu gratuit (donaţie), destinate pentru:

– scopuri medicale, clasificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8703;

– stingerea incendiilor, clasificate la poziţia tarifară 870530000;

– curăţarea străzilor, împrăştierea materialelor, colectarea deşeurilor, clasificate la poziţia tarifară 8705.

Pot beneficia de facilitatea fiscală şi vamală respectivă atât beneficiarii, cu condiţia utilizării mijloacelor de transport menţionate exclusiv în conformitate cu destinaţia lor finală, cât şi persoanele terţe care au importat aceste mijloace de transport către beneficiari.

Beneficiarii şi persoanele terţe nu pot comercializa, transmite în locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar mijloacele de transport menţionate. În cazul în care aceste prevederi nu se respectă, cuantumul drepturilor de import se calculează şi se achită de către beneficiar sau de către persoana terţă, în funcţie de cine a plasat aceste mijloace de transport sub regimul de import, din valoarea în vamă a mijloacelor de transport şi/sau din capacitatea cilindrică a motorului la data importului.

Prin derogare de la aceste prevederi, după expirarea termenului de 5 ani de la data beneficierii de scutirea de drepturi de import, beneficiarilor din rândul persoanelor cu dizabilităţi ale aparatului locomotor li se permite comercializarea mijloacelor de transport.”

[Pct.128 modificat prin Legea nr.40 din 03.03.2023, în vigoare 21.03.2023]

 

129. Articolul 279:

la alineatul (1), litera a) se completează cu cuvintele „sau a regimului de destinaţie finală”;

alineatele (3) şi (4) se abrogă;

alineatul (5) se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

„f) alte condiţii specifice necesare derulării regimului pentru care se solicită autorizaţia, prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.”

la alineatul (6), textul „şi în completarea alin.(3)” se exclude.

130. Articolul 280 va avea următorul cuprins:

„Articolul 280. Autorizaţii cu efect retroactiv

(1) Serviciul Vamal acordă autorizaţie cu efect retroactiv în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) există o necesitate economică dovedită;

2) solicitarea nu are legătură cu o tentativă de fraudă;

3) solicitantul a dovedit, pe baza evidenţelor contabile sau a evidenţelor vamale, că:

a) toate cerinţele regimului sunt îndeplinite;

b) după caz, mărfurile pot fi identificate pentru perioada respectivă;

c) astfel de evidenţe contabile sau de evidenţe vamale permit ca regimul să fie controlat;

4) pot fi îndeplinite toate formalităţile necesare pentru a reglementa situaţia mărfurilor, inclusiv, dacă este necesar, invalidarea declaraţiei vamale în cauză;

5) solicitantului nu i-a fost acordată nicio autorizaţie cu efect retroactiv în termen de 3 ani de la data la care a fost acceptată cererea;

6) nu este necesară o examinare a condiţiilor economice, cu excepţia cazului în care cererea priveşte reînnoirea unei autorizaţii pentru acelaşi tip de operaţiuni şi mărfuri;

7) cererea nu se referă la exploatarea spaţiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor;

8) în situaţia în care o cerere nu se referă la reînnoirea unei autorizaţii pentru acelaşi tip de operaţiuni şi de mărfuri, cererea este înaintată în termen de 3 ani de la data la care a expirat autorizaţia iniţială.

(2) Serviciul Vamal poate acorda o autorizaţie cu efect retroactiv şi în situaţia în care mărfurile care fuseseră plasate sub un regim vamal nu mai sunt disponibile în momentul acceptării cererii pentru o astfel de autorizaţie.

(3) În cazul în care Serviciul Vamal acordă o autorizaţie cu efect retroactiv în conformitate cu alin.(1), autorizaţia produce efecte de la data acceptării cererii.

(4) Atunci când se face o cerere pentru reînnoirea unei autorizaţii pentru acelaşi fel de operaţiune şi mărfuri, poate fi acordată o autorizaţie cu efect retroactiv de la data la care a expirat autorizaţia iniţială.”

131. Articolele 282–284 se abrogă.

132. Articolul 286 va avea următorul cuprins:

„Articolul 286. Încheierea unui regim special

(1) În alte cazuri decât regimul de tranzit şi fără a aduce atingere art.323, un regim special este încheiat dacă mărfurile plasate sub acest regim sau produsele prelucrate sunt plasate sub un alt regim vamal, sunt scoase de pe teritoriul vamal sau au fost distruse şi nu au rămas resturi, sau sunt abandonate în favoarea statului în temeiul art.191.

(2) Regimul de tranzit este încheiat de către Serviciul Vamal în momentul în care acesta este în măsură să stabilească, pe baza unei comparaţii între datele disponibile la postul vamal de plecare şi cele disponibile la postul vamal de destinaţie, că acest regim s-a finalizat corect.

(3) Postul vamal de plecare ia toate măsurile necesare în vederea regularizării situaţiei mărfurilor pentru care regimul nu s-a încheiat în condiţiile prevăzute, inclusiv prin încasarea drepturilor de import care se impun.

(4) Încheierea procedurii are loc în termenul-limită de încheiere specificat în autorizaţia acordată în conformitate cu art.279 alin.(1) şi (2). Cu toate acestea, la cererea titularului regimului, termenul-limită pentru încheierea regimului specificat în autorizaţia acordată, în cazuri excepţionale temeinic justificate, poate fi prelungit de Serviciul Vamal, chiar şi după expirarea termenului stabilit iniţial.

(5) Atunci când termenul-limită pentru încheiere expiră la o anumită dată pentru toate mărfurile plasate sub regim într-o anumită perioadă, Serviciul Vamal poate stabili în cadrul autorizaţiei, aşa cum este menţionat la art.279 alin.(1) lit.a), ca termenul-limită pentru încheiere să fie prelungit automat pentru toate mărfurile aflate încă sub acest regim la acea dată. Serviciul Vamal poate hotărî să înceteze prelungirea automată a termenului-limită pentru toate sau pentru o parte dintre mărfurile plasate sub regim.”

133. Articolul 288 va avea următorul cuprins:

„Articolul 288. Circulaţia mărfurilor între diverse locuri de pe teritoriul vamal

(1) În anumite cazuri, mărfurile plasate sub un regim special, altul decât cel de tranzit, sau plasate în zone libere pot circula între diferite locuri ale teritoriului vamal.

(2) Circulaţia mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare activă, admitere temporară sau destinaţie finală poate avea loc între diverse locuri de pe teritoriul vamal fără formalităţi vamale, cu condiţia ca localizarea mărfurilor şi informaţiile despre orice circulaţie a acestora să fie înscrise în evidenţele prevăzute la art.285.

(3) Circulaţia mărfurilor plasate în perfecţionare pasivă poate avea loc în interiorul teritoriului vamal de la postul vamal de plasare la postul vamal de ieşire.

(4) Circulaţia mărfurilor plasate sub regimul de antrepozit vamal poate avea loc în interiorul teritoriului vamal, cu condiţia ca localizarea mărfurilor şi informaţiile despre orice circulaţie a acestora să fie înscrise în evidenţele prevăzute la art.285, după cum urmează:

a) între diferite spaţii de depozitare specificate în aceeaşi autorizaţie;

b) de la postul vamal de plasare până la spaţiile de depozitare;

c) de la spaţiile de depozitare până la postul vamal de ieşire sau la orice post vamal indicat în autorizaţia pentru un regim special menţionat la art.279 alin.(1), care este împuternicit să acorde mărfurilor liberul de vamă pentru un alt regim vamal sau să primească declaraţia de reexport pentru încheierea regimului special.

(5) Circulaţia sub regimul de antrepozit vamal se încheie în termen de 8 zile de la scoaterea mărfurilor din antrepozitul vamal sau eliberarea pentru antrepozit vamal. La cererea titularului regimului, biroul vamal poate prelungi acest termen cu cel mult 5 zile.

(6) În cazul în care mărfurile circulă în cadrul antrepozitului vamal de la spaţiile de depozitare la postul vamal de ieşire, evidenţele prevăzute la art.285 trebuie să ofere informaţii despre ieşirea mărfurilor în termen de 30 de zile de la scoaterea mărfurilor din antrepozitul vamal. La cererea titularului regimului, biroul vamal poate prelungi acest termen cu cel mult 5 zile.”

134. La articolul 290:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Mărfurile echivalente sunt mărfuri autohtone depozitate, utilizate sau prelucrate în locul mărfurilor plasate sub un regim special.”

articolul se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) În cadrul unui regim de perfecţionare activă, mărfuri echivalente sunt mărfurile autohtone prelucrate în locul mărfurilor străine plasate sub regimul de perfecţionare activă.”

alineatul (4):

la litera a), după cuvântul „regimurilor” se introduce cuvântul „vamale”, iar textul „admitere temporară,” se exclude;

alineatul se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) utilizarea, în anumite cazuri, a mărfurilor echivalente în cadrul regimului de admitere temporară.”

135. Articolul 291:

la alineatul (1):

litera b) va avea următorul cuprins:

„b) altor taxe prevăzute de lege;”

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins:

„c) măsurilor de politică comercială, în măsura în care acestea nu interzic introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal sau scoaterea lor din acesta.”

alineatul (3):

la punctul 1), cuvintele „procedura de tranzit prevăzută” se substituie cu cuvintele „regimul de tranzit prevăzut”;

la punctul 2), după cuvintele „Convenţia TIR” se introduce textul „(Geneva, 1975)”;

la punctul 3), după cuvintele „Convenţia de la Istanbul” se introduce textul „(Istanbul, 1990)”.

136. La articolul 292, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Circulaţia mărfurilor sub regim de tranzit intern se desfăşoară în unul dintre următoarele moduri:

a) în cadrul regimului de tranzit intern prevăzut de prezentul cod, cu condiţia ca o astfel de posibilitate să fie prevăzută într-un acord internaţional la care Republica Moldova este parte;

b) în conformitate cu Convenţia TIR (Geneva, 1975);

c) în conformitate cu Convenţia de la Istanbul (Istanbul, 1990), atunci când are loc un tranzit;

d) prin poştă, conform statutului Uniunii Poştale Universale, în cazul în care mărfurile sunt transportate de titularii drepturilor şi obligaţiilor care decurg din acest statut.”

137. La articolul 293 alineatul (2), cuvintele „se încheie” se substituie cu cuvintele „se finalizează”.

138. La articolul 294, alineatul (2) se abrogă.

139. La articolul 295:

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Se consideră că regimul de tranzit s-a finalizat atunci când:

1) în evidenţele comerciale ale destinatarului este efectuată înscrierea corespunzătoare; sau

2) operatorul instalaţiei de transport fixe a certificat faptul că mărfurile transportate cu ajutorul instalaţiei de transport fixe:

a) au sosit la instalaţia destinatarului;

b) sunt acceptate în reţeaua de distribuţie a destinatarului; sau

c) au părăsit teritoriul vamal.”

articolul se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) Mărfurile străine sunt considerate ca fiind în depozitare temporară din momentul finalizării regimului de tranzit în conformitate cu alin.(6) pct.1) sau pct.2) lit.a) sau b).”

140. Articolul 298 alineatul (1):

în partea introductivă, sintagma „Serviciul Vamal” se substituie cu cuvintele „Aparatul central al Serviciului Vamal”;

la litera e), cuvântul „finalizarea” se substituie cu cuvântul „încheierea”.

141. Articolul 299 se abrogă.

142. Articolul 300:

la alineatul (1), după cuvântul „Regimul” se introduce cuvântul „special”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Mărfurile autohtone pot fi plasate sub regimul de antrepozit vamal sau de zonă liberă în cazurile prevăzute la art.121 alin.(5).”

143. La articolul 301 alineatul (1), după cuvântul „regimul” se introduce cuvântul „special”, iar textul „/licenţei” se exclude.

144. Codul se completează cu articolul 302¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 302¹. Autorizaţia pentru exploatarea spaţiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor

Autorizaţia pentru exploatarea spaţiilor de depozitare pentru antrepozitarea vamală a mărfurilor precizează care dintre tipurile de antrepozite vamale prevăzute la art.302 alin.(3) se utilizează.”

145. La articolul 303 alineatul (1), după cuvintele „perfecţionare activă” se introduc cuvintele „sau de destinaţie finală”.

146. La articolul 311, alineatul (1) se completează cu cuvintele „şi a punctelor de acces şi de ieşire ale acesteia.”

147. La articolul 313 alineatul (1) litera b), după cuvântul „încheiat” se introduc cuvintele „sau finalizat”.

148. La articolul 314 alineatul (2), litera d) se abrogă.

149. Articolul 318:

alineatul (2):

în partea introductivă, cuvântul „întrunite” se substituie cu cuvintele „îndeplinite cumulativ”;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) titularul regimului este stabilit în afara teritoriului vamal, cu excepţia cazurilor prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal;”

alineatul se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) sunt îndeplinite cerinţele prevăzute în legislaţia vamală pentru acordarea scutirii totale sau parţiale de drepturi de import.”

articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Regimului de admitere temporară a mărfurilor sunt aplicabile prevederile Convenţiei de la Istanbul (Istanbul, 1990).”

150. Codul se completează cu articolul 318¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 318¹. Autorizaţia pentru utilizarea regimului de admitere temporară

(1) Autorizaţia pentru utilizarea regimului de admitere temporară se acordă cu condiţia ca starea mărfurilor plasate sub acest regim să rămână aceeaşi, cu excepţia uzurii lor.

(2) Sunt acceptate reparaţiile şi întreţinerea, inclusiv revizia şi ajustările, sau măsurile de conservare a mărfurilor ori de asigurare a îndeplinirii cerinţelor tehnice pentru utilizarea lor sub regimul respectiv.

(3) Pe toată durata regimului de admitere temporară, mărfurile trebuie să rămână în proprietatea persoanei străine, dacă nu este menţionat altfel în prezentul cod. Pe teritoriul Republicii Moldova acestea nu pot fi vândute, date în locaţiune, comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane stabilite pe teritoriul vamal decât cu acordul Serviciului Vamal, după plata drepturilor de import şi îndeplinirea formalităţilor vamale de punere în liberă circulaţie.

(4) Serviciul Vamal autorizează admiterea temporară a mărfurilor numai dacă mărfurile nu sunt interzise de a fi introduse în Republica Moldova şi dacă este posibilă asigurarea identificării mărfurilor plasate sub regim, cu excepţia cazului în care, având în vedere natura sau utilizarea prevăzută a acestora, absenţa măsurilor de identificare nu riscă să conducă la folosirea abuzivă a regimului, sau în cazul menţionat la art.290.”

151. La articolul 319 alineatul (3), sintagma „aparatul central al Serviciului Vamal” se substituie cu sintagma „Serviciul Vamal”, iar cuvântul „operaţia” – cu cuvântul „regimul”.

152. Codul se completează cu articolul 319¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 319¹. Termenele pentru încheierea regimului de admitere temporară în cazul mijloacelor de transport şi al containerelor

Încheierea regimului de admitere temporară în cazul mijloacelor de transport şi al containerelor trebuie să aibă loc în următoarele termene, calculate de la data la care mărfurile sunt plasate sub regim:

1) pentru mijloace de transport feroviar – 12 luni;

2) pentru mijloace de transport neferoviar utilizate în scop comercial – intervalul de timp necesar pentru efectuarea operaţiunilor de transport;

3) pentru mijloace de transport rutier utilizate în scop privat:

a) de către studenţi – intervalul şederii lor pe teritoriul vamal în scopul unic de a-şi urma studiile;

b) de către persoane care îndeplinesc activităţi cu o durată determinată – intervalul şederii lor pe teritoriul vamal necesare pentru a-şi urma scopul unic de îndeplinire a activităţii;

c) în alte cazuri, inclusiv pentru animale de tracţiune şi atelaje – 6 luni;

4) pentru mijloace de transport aerian utilizate în scop privat – 6 luni;

5) pentru mijloace de transport maritim şi fluvial utilizate în scop privat – 18 luni;

6) pentru containere, echipamentul şi accesoriile lor – 12 luni.”

153. Articolele 321 şi 322 se abrogă.

154. La articolul 323:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În situaţia în care mărfurile sunt într-un stadiu de producţie care ar permite din punct de vedere economic numai destinaţia finală prevăzută, autorităţile vamale pot stabili în cadrul autorizaţiei condiţiile în care se consideră că mărfurile au fost utilizate în scopurile prevăzute pentru aplicarea scutirii sau a reducerii de taxe.”

articolul se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) În situaţia în care mărfurile se pretează la utilizări repetate şi autorităţile vamale consideră acest lucru adecvat pentru evitarea abuzurilor, supravegherea vamală continuă pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 ani de la data primei utilizări a acestora în scopurile prevăzute pentru aplicarea scutirii sau a reducerii de taxe.”

155. Articolul 324 se abrogă.

156. În titlul VII capitolul V, secţiunea 1 se completează cu articolul 325¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 325¹. Autorizaţia de plasare sub un regim de perfecţionare

(1) În autorizaţia de plasare sub un regim de perfecţionare se specifică măsurile care stabilesc unul dintre următoarele aspecte:

a) faptul că produsele prelucrate au rezultat din transformarea mărfurilor plasate sub un regim de perfecţionare;

b) faptul că sunt îndeplinite condiţiile de utilizare a mărfurilor echivalente în conformitate cu art.290 ori se aplică sistemul de schimb standard în conformitate cu art.331.

(2) Autorizaţia de plasare sub regimul de perfecţionare activă poate fi acordată pentru accesorii de producţie în sensul operaţiunilor de perfecţionare, cu excepţia:

a) combustibililor şi a surselor de energie, altele decât cele necesare pentru testarea produselor prelucrate sau pentru detectarea defectelor la mărfurile care sunt plasate sub regim şi care necesită reparaţii;

b) lubrifianţilor, alţii decât cei necesari pentru testarea, ajustarea sau retragerea produselor prelucrate;

c) echipamentelor şi a instrumentelor.

(3) Autorizaţia de plasare sub regimul de perfecţionare activă se acordă numai în cazul în care este îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii:

a) după transformare, mărfurile nu pot fi readuse la forma sau starea în care se aflau înainte de plasarea lor sub regim;

b) utilizarea regimului nu poate duce la eludarea regulilor de origine şi a restricţiilor cantitative aplicabile mărfurilor importate.

(4) Alin.(3) nu se aplică în cazul în care cuantumul drepturilor de import se determină în conformitate cu art.96 alin.(4).”

157. La articolul 326 alineatul (1) partea introductivă, cuvântul „prelucrare” se substituie cu cuvântul „perfecţionare”.

158. La articolul 327:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Serviciul Vamal stabileşte perioada în care urmează să se încheie regimul de perfecţionare activă, în conformitate cu art.286.”

la alineatul (3), sintagma „Biroul vamal” se substituie cu sintagma „Serviciul Vamal”.

159. La articolul 329 alineatul (1), cuvântul „prelucrare” se substituie cu cuvântul „perfecţionare”.

160. Codul se completează cu articolul 330¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 330¹. Mărfuri reparate sau modificate în contextul acordurilor internaţionale

(1) Se acordă o scutire totală de drepturi de import în cazul produselor transformate rezultate din mărfuri plasate sub regimul de perfecţionare pasivă dacă se stabileşte, în mod satisfăcător pentru autorităţile vamale, că:

a) mărfurile respective au fost reparate sau modificate într-o ţară sau pe un teritoriu cu care Republica Moldova a încheiat un acord internaţional care prevede acordarea unei astfel de scutiri; şi

b) sunt îndeplinite condiţiile de acordare a scutirii de drepturi de import prevăzute în acordul menţionat la lit.a).

(2) Alin.(1) nu se aplică în cazul produselor prelucrate care rezultă din mărfuri echivalente menţionate la art.290 şi nici în cazul produselor de înlocuire menţionate la art.331 şi 332.”

161. La articolul 334, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Alin.(1) nu se aplică următoarelor mărfuri autohtone:

a) mărfurilor plasate sub regimul de perfecţionare pasivă;

b) mărfurilor scoase de pe teritoriul vamal după ce au fost plasate sub regimul de destinaţie finală;

c) mărfurilor livrate, scutite de TVA sau accize, pentru aprovizionarea navelor sau aeronavelor, indiferent de destinaţia acestora, pentru care se cere dovada unei astfel de livrări;

d) mărfurilor plasate sub regimul de tranzit intern;

e) mărfurilor scoase temporar în afara teritoriului vamal în conformitate cu art.157 alin.(2) şi (3).

(3) Formalităţile referitoare la declaraţia vamală de export prevăzute de legislaţia vamală se aplică în cazurile menţionate la alin.(2) lit.a)–c).”

162. Articolul 336 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Prin derogare de la alin.(1), obligaţia depunerii unei notificări sumare de ieşire pentru mărfurile scoase de pe teritoriul vamal poate fi anulată dacă declaraţia vamală sau declaraţia de reexport ce conţine cel puţin datele necesare pentru notificarea sumară de ieşire se depune în mod corespunzător.”

163. Articolul 341:

la alineatul (1) enunţul al treilea, după cuvintele „pot fi efectuate” se introduce textul „în zonele de control vamal,”;

la alineatul (6) litera a), sintagma „Serviciul Vamal” se exclude;

la alineatul (8), cuvintele „anumiţi operatori economici” se substituie cu cuvintele „anumite persoane”.

164. La articolul 343:

alineatul (1) se completează cu literele h¹) şi h²) cu următorul cuprins:

„h¹) controlul radiologic;

h²) controlul neintruziv.”

la alineatul (2), cuvintele „pot fi folosiţi câinii de serviciu” se substituie cu cuvântul „pot fi folosite animale de serviciu”;

la alineatul (4), cuvintele „de stat” se substituie cu cuvântul „vamală”.

165. Articolul 344:

la alineatul (1), cuvintele „operaţiunile de vămuire” se substituie cu cuvintele „formalităţile vamale”;

la alineatul (3), cuvântul „autorizaţia” şi cuvintele „înştiinţarea prealabilă a” se substituie cu cuvintele „acordul prealabil al”;

la alineatul (4), cuvântul „concurs” se substituie cu cuvintele „licitaţie publică”.

166. La articolul 346, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Daunele pricinuite justificat la efectuarea controlului vamal nu sunt reparate de către Serviciul Vamal.”

167. Articolul 347 va avea următorul cuprins:

„Articolul 347. Termenul de efectuare a controlului vamal

(1) Controlul vamal se efectuează de către Serviciul Vamal în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 5 zile din momentul acceptării declaraţiei vamale, al primirii documentelor şi informaţiilor necesare controlului vamal, iar controlul mărfurilor perisabile se efectuează în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai mult de 3 zile, cu condiţia ca obligaţiile declarantului prevăzute la art.182 să fie îndeplinite în mod corespunzător.

(2) În cazul introducerii animalelor vii supuse carantinei profilactice, termenul menţionat la alin.(1) se suspendă până la finalizarea carantinei respective.

(3) În cazul în care se cere prezentarea mărfurilor pentru efectuarea controlului vamal, termenul de efectuare a acestuia curge din momentul prezentării.

(4) Termenul de efectuare a controlului vamal nu include timpul necesar efectuării încercărilor de laborator/expertizelor sau controlului de către alte autorităţi publice, precum şi perioada suspendării sau reţinerii aplicată conform art.364.”

168. La articolul 348 alineatul (3) litera c), textul „ , inclusiv mijloacele de transport,” se exclude.

169. La articolul 350 alineatul (1), după textul „al garniturilor de tren,” se introduce textul „al bordului navelor şi aeronavelor, inclusiv în porturi şi aeroporturi,”.

170. Codul se completează cu articolul 350¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 350¹. Sarcinile de bază ale echipelor mobile

Echipele mobile au următoarele sarcini de bază:

a) să participe la contracararea traficului ilicit de mărfuri şi vehicule peste frontiera vamală a Republicii Moldova, la depistarea şi documentarea încălcărilor reglementărilor vamale, în limitele competenţei lor, să asigure respectarea legislaţiei vamale de către persoanele fizice şi juridice pe întreg teritoriul vamal;

b) să depisteze căile, mijloacele şi mecanismele de introducere/scoatere ilegală de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor şi a vehiculelor, să stabilească cauzele şi condiţiile care favorizează comiterea acestor încălcări;

c) să însoţească, în cazul în care există bănuială rezonabilă de a presupune că au fost încălcate prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, mărfurile şi vehiculele până la postul vamal proxim sau până la locurile situate în raza lui de activitate unde este posibilă examinarea mărfurilor şi a vehiculelor;

d) să asigure respectarea legislaţiei vamale şi a altor acte normative pe care Serviciul Vamal are sarcina să le aplice;

e) să verifice şi să supravegheze deplasarea mărfurilor şi a vehiculelor pe teritoriul vamal;

f) să efectueze, după caz, controlul vamal repetat al vehiculelor şi al loturilor de marfă vămuite anterior.”

171. Articolul 351 alineatul (1):

la litera d), după cuvântul „proxim” se introduc cuvintele „dotat corespunzător”;

la litera k), textul „să escorteze persoanele reţinute la solicitarea organului de urmărire penală.” se exclude;

alineatul se completează cu litera l) cu următorul cuprins:

„l) să aplice sigilii.”

172. La articolul 352 alineatul (7), după cuvintele „în cazul apariţiei” se introduce textul „ , modificării (inclusiv micşorării) sau anulării”.

173. La articolul 353:

alineatul (2) se completează cu textul: „Ordinul de control se comunică persoanei supuse controlului prin orice modalitate care permite organului vamal confirmarea recepţionării de către persoana respectivă. Comunicarea la adresa electronică indicată a persoanei controlate şi recepţionarea ordinului de control în format electronic, semnat cu semnătură electronică avansată sau calificată, se consideră comunicare la sediul acesteia.”

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) În cazuri întemeiate, durata de desfăşurare a auditului postvămuire poate fi prelungită prin ordin cu cel mult 4 luni sau poate fi sistată. Perioada sistării şi cea a prezentării documentelor nu se includ în durata efectuării auditului postvămuire, ultima fiind calculată din ziua începerii lui până în ziua semnării actului respectiv, inclusiv.”

la alineatul (6), cuvântul „suspendat” se substituie cu „sistat”;

la alineatul (7), cuvântul „suspendat” se substituie cu „sistat”, cuvintele „suspendarea dispărut” – cu cuvintele „sistare a încetat”;

la alineatul (12) partea introductivă, după cuvântul „ridică” se introduce textul „ , dacă este necesar,”, iar după cuvintele „sediul Serviciului Vamal” – cuvintele „sau la persoana controlată”;

la alineatul (17), textul „7 zile lucrătoare” se substituie cu textul „până la 14 zile”.

174. Articolul 354 va avea următorul cuprins:

„Articolul 354. Reverificarea declaraţiei vamale

(1) Controlul ulterior prin reverificarea declaraţiei vamale, menţionat la art.352 alin.(1), constă în verificarea declarării mărfurilor, a caracterului complet al informaţiilor furnizate într-o declaraţie vamală, a existenţei şi conformităţii documentelor justificative anexate la aceasta, a altor documente şi informaţii, după caz, aferente operaţiunilor/mărfurilor verificate de care dispune persoana verificată, organul vamal sau alte instituţii şi persoane, precum şi a mărfurilor, în cazul existenţei acestora.

(2) În cazul constatării unor erori şi/sau divergenţe între informaţia din documentele prezentate în procesul vămuirii şi informaţiile obţinute în cadrul controlului sau al aplicării eronate a dispoziţiilor ce reglementează regimul vamal respectiv, care duc la apariţia sau modificarea datoriei vamale, Serviciul Vamal întocmeşte procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale menţionat la art.352 alin.(6) şi întreprinde acţiuni de regularizare.

(3) Procesul-verbal de reverificare menţionat la alin.(2) se comunică persoanei supuse controlului în termen de 10 zile din momentul întocmirii.

(4) În cazul reverificării declaraţiei vamale soldate cu confirmarea conformităţii acesteia, Serviciul Vamal întocmeşte un proces-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale şi îl comunică la solicitare persoanei controlate.”

175. Articolul 355:

la alineatul (3), litera e) va avea următorul cuprins:

„e) în cazul depistării unei circumstanţe ce conduce la apariţia unei datorii vamale şi al neîndeplinirii cerinţelor legale ale declarantului, inclusiv sub rezerva art.15 alin.(8) şi art.20, să emită o decizie de regularizare;”

la alineatul (4) litera e), cuvintele „auditului postvămuire” se substituie cu cuvintele „controlului ulterior”, iar cifrele „10” se substituie cu textul „20 de”.

176. Articolul 356:

la alineatul (1), cuvintele „vamale respective” se substituie cu cuvintele „de regularizare”;

alineatul (2):

în partea introductivă, după textul „politică comercială,” se introduce cuvântul „inclusiv”;

la litera b), cuvântul „rapoartele” se substituie cu cuvântul „informaţiile”;

la litera e), textul „de modificare a încadrării tarifare, a originii sau a” se substituie cu textul „conform art.21 alin.(3) şi/sau”;

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) La solicitarea Serviciului Vamal, conducătorii instituţiilor, inclusiv financiare, ai autorităţilor publice, ai persoanelor juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să prezinte acestuia, în cel mult 7 zile lucrătoare, pe suport de hârtie, pe suporturi informaţionale sau în format electronic, datele, informaţiile, înscrisurile, documentele, precum şi alte dovezi necesare realizării controlului ulterior.”

177. La articolul 357 alineatul (3), după cuvintele „de acelaşi sex cu primii” se introduce textul „ , precum şi, la necesitate, de un lucrător medical”.

178. La articolul 358, alineatul (4) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) caracterul ocazional.”

179. Articolul 359:

la punctul 2), textul „titular al dreptului de proprietate intelectuală (numit şi titular de drept)” se substituie cu cuvintele „titular de drept”;

la punctul 7) litera c), textul „a unui certificat complementar de protecţie,” se exclude.

180. La articolul 360, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Prezentul capitol nu se aplică niciuneia dintre mărfurile care:

a) au fost puse în liberă circulaţie;

b) au fost fabricate cu consimţământul titularului de drept sau fabricate de o persoană autorizată în mod corespunzător de către titularul dreptului să producă o anumită cantitate de mărfuri, în depăşirea cantităţilor convenite între acea persoană şi titularul dreptului;

c) se transportă ca bagaj personal al călătorilor.”

181. La articolul 363 alineatul (4), cuvintele „Titularul dreptului de proprietate intelectuală” se substituie cu cuvintele „Titularul de drept”.

182. La articolul 364 alineatul (1) litera a), cuvintele „de suspendare şi cea” se exclud.

183. Articolul 365:

la alineatul (3), textul „3 ani” se substituie cu cuvintele „un an”;

la alineatul (5), cuvintele „ocrotirea mediului înconjurător” se substituie cu cuvintele „protecţia mediului”;

la alineatul (6), cuvântul „angajaţilor” se substituie cu cuvântul „funcţionarilor”.

184. La articolul 370 alineatele (1) şi (3), cuvintele „a certificatelor complementare de protecţie sau” se exclud.

185. La articolul 372 alineatul (1) punctul 1) litera a) şi punctul 2) litera a), cifra „5” se substituie cu cifra „8”.

186. La articolul 375 alineatul (1), textul „ , clasate în patrimoniul cultural naţional” se exclude.

187. La articolul 377 alineatul (3) partea introductivă, cuvintele „una dintre” se substituie cu cuvintele „oricare dintre”.

188. La articolul 384 alineatul (1), textul „suma diminuată (nedeclarată) a drepturilor de import” se substituie cu cuvintele „valoarea în vamă a mărfii nedeclarate”.

189. Articolul 385 va avea următorul cuprins:

„Articolul 385. Încălcarea reglementărilor pentru obţinerea certificatului de origine sau a informaţiei obligatorii în materie de origine

Prezentarea către Serviciul Vamal a unor documente care conţin date eronate în scopul obţinerii unui certificat de origine sau a informaţiei obligatorii în materie de origine se sancţionează cu amendă în mărime de la 5000 la 25000 de lei.”

190. Codul se completează cu articolul 385¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 385¹. Încălcarea reglementărilor pentru obţinerea autorizaţiei de acordare a statutului de AEO

Prezentarea către Serviciul Vamal a documentelor care conţin date eronate în vederea obţinerii unei autorizaţii de acordare a statutului de AEO se sancţionează cu amendă în mărime de la 5000 la 25000 de lei.”

191. La articolul 394, după cuvântul „informaţiei” se introduc, în ambele cazuri, cuvintele „eronate sau”.

192. Articolul 398 va avea următorul cuprins:

„Articolul 398. Încălcarea reglementărilor referitoare la decizia cu privire la informaţiile tarifare obligatorii sau la informaţiile obligatorii în materie de origine

Neîndeplinirea obligaţiei de declarare a numărului de referinţă al deciziei cu privire la informaţiile tarifare obligatorii sau la informaţiile obligatorii în materie de origine se sancţionează cu amendă în mărime de la 10 la 30% din valoarea în vamă a mărfii declarate, dar care nu va depăşi suma de 25000 de lei.”

193. Articolul 406 se completează cu alineatul (4¹) cu următorul cuprins:

„(4¹) Prin derogare de la prevederile Codului contravenţional, în caz de nerecepţionare de către persoană a citaţiilor, agentul constatator are dreptul să emită o citaţie publică prin intermediul Monitorului Oficial al Republicii Moldova, cu indicarea locului şi timpului cercetării cazului de contravenţie vamală.”

194. Articolul 412 se completează cu alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins:

„(4) Decizia asupra cazului de contravenţie vamală se aduce la cunoştinţa persoanei sancţionate.

(5) Prin derogare de la prevederile Codului contravenţional, în caz de nerecepţionare de către persoana sancţionată a deciziei asupra cazului de contravenţie vamală, agentul constatator are dreptul să notifice prin intermediul Monitorului Oficial al Republicii Moldova persoana în privinţa căreia a fost emisă decizia asupra cazului de contravenţie vamală.”

195. Articolul 415:

la alineatul (1), cuvântul „Decizia” se substituie cu textul „Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, decizia”, iar cuvintele „de persoana vizată în decizie ori de avocatul sau reprezentantul acesteia” se exclud;

alineatul (2) se completează cu cuvintele „şi se examinează de instanţa de judecată”;

la alineatul (3), după cuvântul „contestaţia” se introduc cuvintele „împotriva deciziei asupra cauzei de contravenţie vamală cu răspundere materială”;

la alineatul (6), cuvântul „competentă” se substituie cu textul „în a cărei rază teritorială îşi are sediul subdiviziunea teritorială emitentă,”.

196. Titlul X se completează cu capitolul VIII cu următorul cuprins:

„Capitolul VIII

COMERCIALIZAREA MĂRFURILOR CONFISCATE, SECHESTRATE

SAU ABANDONATE ÎN FAVOAREA STATULUI

Articolul 425¹. Comercializarea mărfurilor confiscate, sechestrate sau abandonate în favoarea statului

(1) Serviciul Vamal este în drept să comercializeze mărfurile confiscate, sechestrate de către acesta sau abandonate în favoarea statului, de către acesta. Mijloacele băneşti obţinute în urma comercializării se alocă Serviciului Vamal în cuantum de 10% din suma respectivă.

(2) Modul de administrare a mijloacelor băneşti obţinute conform alin.(1) se stabileşte de Serviciul Vamal.

(3) Până la comercializare, Serviciul Vamal este în drept să decidă trecerea mărfurilor respective în proprietatea Serviciului Vamal.

 

Articolul 425². Comercializarea mărfurilor confiscate de către Serviciul Vamal

(1) Comercializarea mărfurilor confiscate de către Serviciul Vamal se efectuează prin negocieri directe cu contravenientul, în termen de 15 zile din momentul aducerii la cunoştinţa contravenientului a deciziei privind confiscarea acestora. În cazul în care contravenientul nu este de acord să încheie contractul de vânzare-cumpărare a mărfurilor confiscate sau nu participă la negocierile directe în termenul prevăzut de lege, bunurile confiscate urmează a fi comercializate conform prevederilor prezentului capitol referitoare la comercializarea mărfurilor sechestrare sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale.

(2) Evaluarea şi comercializarea mărfurilor confiscate de către Serviciul Vamal, cu excepţia celor prevăzute la art.425³ alin.(5)–(7), se organizează de către Serviciul Vamal, în modul stabilit de Guvern.

(3) Comercializarea mărfurilor confiscate de către Serviciul Vamal se consideră realizată din momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare dintre Serviciul Vamal şi contravenient şi transmiterii mărfurilor respective.

(4) Modelul contractului de vânzare-cumpărare menţionat la alin.(3) este stabilit de Serviciul Vamal şi va include condiţia obligatorie potrivit căreia livrarea mărfurilor se realizează doar după prezentarea de către cumpărător a ordinului de plată privind transferul mijloacelor băneşti pentru bunurile procurate (achitarea).

(5) Costul mărfurilor se achită în termen de cel mult 15 zile din data semnării de către cumpărător a contractului de vânzare-cumpărare respectiv.

(6) Sumele încasate ca rezultat al comercializării mărfurilor confiscate se varsă la contul trezorerial destinat încasărilor de la comercializarea acestora.

(7) Mecanismul de control şi monitorizare pentru comercializarea mărfurilor confiscate, sechestrate sau abandonate în favoarea statului este stabilit de Guvern.

 

Articolul 425³. Comercializarea mărfurilor sechestrate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale

(1) Comercializarea mărfurilor sechestrate de către Serviciul Vamal şi a celor abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale se efectuează la licitaţii organizate în conformitate cu prevederile prezentului cod.

(2) Evaluarea şi comercializarea mărfurilor, cu excepţia celor prevăzute la alin.(5)–(7), se organizează de către Serviciul Vamal în baza unui regulament aprobat de Guvern, care prevede inclusiv condiţii de transparenţă.

(3) Bunurile se comercializează la licitaţie cu strigare. Dacă la licitaţia cu strigare nu s-a înscris niciun participant sau dacă bunurile nu au putut fi comercializate, Serviciul Vamal, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de înscriere la licitaţia la care nu s-a înscris niciun participant sau de la efectuarea licitaţiei, stabileşte o licitaţie cu reducere.

(4) În cazul înscrierii unui singur participant la licitaţia cu strigare, comercializarea se efectuează în bază de contract încheiat cu Serviciul Vamal la un preţ care nu va fi mai mic decât preţul iniţial. În cazul licitaţiei cu reducere, comercializarea se efectuează în baza unui contract similar la un preţ redus cu cel mult 10% faţă de preţul iniţial. Dacă părţile nu au ajuns la un acord privind preţul de comercializare a mărfurilor, participantului i se restituie avansul.

(5) Expertiza, evaluarea şi comercializarea mărfurilor sechestrate care fac parte din fondurile fixe ale întreprinderilor şi ale altor obiecte cuprinse în programul de privatizare în care statul deţine mai mult de o pătrime din capitalul social se organizează de către Agenţia Proprietăţii Publice în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public.

(6) Comercializarea valorilor mobiliare sechestrate se efectuează în conformitate cu legislaţia privind piaţa de capital.

(7) Bunurile sechestrate calificate drept mărfuri bursiere se comercializează prin intermediul Bursei de mărfuri în modul stabilit de Guvern.

(8) Neasigurarea integrităţii mărfurilor sechestrate, înstrăinarea, substituirea, tăinuirea, deteriorarea, descompletarea sau folosirea acestora atrag răspunderea stabilită de legislaţie. Debitorul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sau persoana la care s-au păstrat bunurile nu poartă răspundere pentru pierderile suportate în limitele normelor de perisabilitate şi în urma pieirii fortuite a mărfurilor.

(9) Dacă la licitaţia cu reducere nu s-a înscris niciun participant sau dacă bunurile nu au putut fi comercializate, Serviciul Vamal, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de înscriere la licitaţia la care nu s-a înscris niciun participant sau de la efectuarea licitaţiei, stabileşte o licitaţie repetată. Dacă nici de această dată nu se înscrie niciun participant sau dacă bunurile nu sunt vândute, Serviciul Vamal ridică sechestrul de pe bunurile necomercializate, în cazul în care acesta a fost aplicat, iar bunurile urmează a fi distruse în modul stabilit de Guvern.

(10) Sumele încasate ca rezultat al comercializării mărfurilor sechestrate se varsă la contul unic trezorerial destinat drepturilor de import-export, iar sumele încasate ca rezultat al comercializării mărfurilor abandonate în favoarea statului se varsă în contul indicat la art.425² alin.(6).

 

Articolul 425⁴. Valorile mobiliare, valuta străină şi moneda transferată confiscată, sechestrată sau abandonată în favoarea statului

(1) Valorile mobiliare şi valuta străină se transmit în termen de o lună după cum urmează:

a) valorile mobiliare – Ministerului Finanţelor;

b) valuta străină în numerar şi documentele de plată în valută străină – băncilor conform acordurilor bilaterale încheiate între acestea şi Serviciul Vamal, în baza ordinului scris al Serviciului Vamal şi, în mod obligatoriu, în baza raportului direcţiei tehnico-criminalistice a Ministerului Afacerilor Interne (privind autentificarea valutei) pentru convertirea şi transferarea în bugetul de stat a echivalentului ei în lei moldoveneşti.

(2) Moneda naţională se transferă conform procedurii de transferare a veniturilor vamale la bugetul de stat.

(3) Valuta străină în numerar (bancnote şi monede), documentele de plată şi alte instrumente de plată (cecuri, cambii, acreditive, librete de economii şi de depuneri etc.) şi hârtiile de valoare (acţiuni, obligaţii etc.) în valută străină sunt evaluate în prealabil la valoarea lor nominală.

(4) Moneda naţională, valuta străină în numerar şi documentele de plată în valută străină cu dreptul de a le transforma în astfel de valută, precum şi valorile mobiliare se predau la instituţia bancară pentru a fi înregistrate la venitul bugetului de stat. În termen de 5 zile banca cumpără/vinde valută străină în numerar (dolari SUA, euro, precum şi altă valută străină pentru care există cerere la momentul respectiv) la cursul băncii stabilit în ziua cumpărării/vânzării valutei şi transferă echivalentul în lei moldoveneşti la bugetul de stat.

 

Articolul 425⁵. Organizarea evaluării mărfurilor

(1) După sechestrarea mărfurilor, organizarea evaluării şi a comercializării acestora, cu excepţia celor prevăzute la art.425³ alin.(5)–(7), se pune în sarcina Serviciului Vamal.

(2) În cazul aplicării sechestrului asupra mărfurilor întreprinderilor, ale instituţiilor, ale organizaţiilor de stat şi ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor cu cota statului în capitalul social, neincluse în programul de privatizare, despre acest fapt se înştiinţează în scris organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale. În cazul în care, în termenul stabilit, nu au fost luate măsuri pentru achitare, Serviciul Vamal organizează evaluarea şi comercializarea mărfurilor sechestrate conform principiilor generale.

(3) Organizatori ai licitaţiei sunt Serviciul Vamal şi funcţionarii vamali ai subdiviziunilor responsabile.

(4) În baza rapoartelor de expertiză şi a rapoartelor de evaluare a mărfurilor, Serviciul Vamal aprobă preţul iniţial de comercializare al mărfurilor ce urmează să fie comercializate la licitaţie.

 

Articolul 425⁶. Organizarea licitaţiilor

(1) Pentru a organiza comercializarea mărfurilor, Serviciul Vamal examinează dosarele loturilor de bunuri. Pentru realizarea operaţiunii de predare-primire a loturilor se întocmeşte un proces-verbal.

(2) Serviciul Vamal:

a) decide asupra scoaterii mărfurilor la licitaţie;

b) dispune publicarea comunicatului informativ despre desfăşurarea licitaţiei;

c) aprobă componenţa comisiei de licitaţie şi numeşte preşedintele ei;

d) determină modul de comercializare a mărfurilor.

(3) Serviciul Vamal are dreptul să examineze plângerile şi contestaţiile privind corectitudinea desfăşurării licitaţiilor de comercializare a patrimoniului sechestrat.

(4) Deciziile cu privire la aprobarea preţurilor mărfurilor şi expunerea lor spre comercializare se emit de Serviciul Vamal. Comunicatele informative ale Serviciului Vamal cu privire la expunerea mărfurilor spre comercializare se aprobă de către conducerea acestuia.

(5) Comunicatul informativ despre desfăşurarea licitaţiei se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum şi pe pagina web oficială a Serviciului Vamal, şi trebuie să conţină:

a) data, ora şi locul desfăşurării licitaţiei;

b) specificarea mărfurilor, a principalelor caracteristici tehnico-economice şi a locului aflării acestora;

c) informaţii despre proprietarul mărfurilor;

d) informaţii despre terenul pe care sunt amplasate bunurile imobiliare şi condiţiile de utilizare a terenului de către proprietar;

e) condiţiile de comercializare a mărfurilor;

f) informaţii despre forma de plată;

g) modul de familiarizare prealabilă cu bunurile scoase la licitaţie;

h) condiţiile de înaintare a cererilor de participare la licitaţie;

i) data-limită de depunere a cererilor, a propunerilor şi a altor documente pentru participare la licitaţie;

j) informaţia despre necesitatea depunerii unui avans de 10% din preţul iniţial de comercializare a mărfurilor şi contul bancar la care acesta urmează să fie vărsat;

k) informaţii de contact ale comisiei de licitaţie;

l) alte informaţii necesare.

(6) Licitaţia are loc la cel puţin 15 zile de la data publicării comunicatului informativ în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(7) Licitaţia se face în locurile stabilite de Serviciul Vamal. Persoana la care se păstrează bunurile este obligată să asigure publicului accesul la ele.

(8) Licitaţia are loc dacă la aceasta sunt înscrişi cel puţin doi participanţi, cu excepţiile prevăzute de lege.

 

Articolul 425⁷. Comisia de licitaţie

(1) Pentru comercializarea mărfurilor sechestrate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale, la fiecare licitaţie se formează o comisie în a cărei componenţă intră cel puţin 5 membri reprezentanţi ai Serviciului Vamal propuşi de către conducerea acestora. Componenţa comisiei se aprobă prin ordin de către conducerea Serviciului Vamal. Licitatorul este funcţionarul vamal desemnat de către conducerea Serviciului Vamal, dar nu este membru al comisiei de licitaţie.

(2) Şedinţa comisiei de licitaţie este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membri. Hotărârea se adoptă prin vot deschis, cu simpla majoritate de voturi ale membrilor prezenţi. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se va repeta. Dacă egalitatea de voturi se înregistrează repetat, actul administrativ individual se consideră respins.

(3) Comisia de licitaţie are următoarele atribuţii:

a) primeşte şi verifică dosarele loturilor scoase la licitaţie, alte documente;

b) perfectează documentele aferente licitaţiei;

c) organizează familiarizarea prealabilă a participanţilor cu bunurile scoase la licitaţie;

d) eliberează bilete de participant, înregistrează participanţii la licitaţie;

e) desfăşoară licitaţia;

f) exercită controlul asupra îndeplinirii condiţiilor de participare la licitaţie şi asigură respectarea drepturilor cumpărătorului;

g) desfăşoară negocieri directe în cazul înscrierii unui singur participant;

h) prezintă informaţii, la solicitarea mass-mediei şi cu acordul prealabil al cumpărătorului, despre rezultatele licitaţiei.

 

Articolul 425⁸. Condiţiile de participare la licitaţie

(1) La licitaţie au dreptul să participe persoanele care au depus în termenul stabilit cerere de participare, au prezentat documentele necesare şi au plătit, în modul stabilit, avansul de 10% din preţul iniţial al mărfurilor.

(2) Doritorii de a participa la licitaţie prezintă Serviciului Vamal următoarele documente:

a) cererea de participare de modelul stabilit;

b) copia de pe documentul de plată care confirmă depunerea avansului pe contul bancar indicat în comunicatul informativ despre desfăşurarea licitaţiei;

c) după caz, procura pentru dreptul de a încheia contract de vânzare-cumpărare.

(3) Primirea cererilor şi a documentelor se încheie cu 3 zile înainte de data licitaţiei.

(4) Datele despre persoanele care au depus cereri de participare la licitaţie şi numărul acestora sunt confidenţiale.

(5) Cu cel puţin 2 zile înainte de data licitaţiei, comisia de licitaţie examinează documentele prevăzute la alin.(2) şi înregistrează în calitate de participant la licitaţie persoana care a depus cerere sau respinge cererea dacă persoana nu a respectat cerinţele prezentului cod referitoare la întocmirea şi la prezentarea documentelor. Motivul respingerii cererilor este comunicat în scris persoanei avizate. În acest caz, acesteia i se restituie avansul.

(6) Persoana are dreptul să-şi retragă, printr-un demers scris, cererea de participare cu cel puţin 3 zile înainte de data licitaţiei. În acest caz, persoanei i se restituie avansul.

(7) Dacă a fost înregistrat un singur participant, comisia de licitaţie duce cu acesta, în ziua licitaţiei, negocieri directe. După stabilirea preţului de comercializare a mărfurilor şi după semnarea procesului-verbal referitor la rezultatele negocierilor directe, materialele sunt remise Serviciului Vamal pentru a fi încheiat contractul de vânzare-cumpărare.

(8) Dacă la licitaţie nu s-a înscris niciun participant, documentele sunt remise Serviciului Vamal pentru a întreprinde acţiunile prevăzute de lege.

 

Articolul 425⁹. Desfăşurarea licitaţiei

(1) În ziua licitaţiei, concomitent cu înmânarea biletelor de participant, comisia de licitaţie înregistrează participanţii prezenţi. Înregistrarea se încheie cu 10 minute înainte de începutul procedurii de licitaţie.

(2) Licitaţia este condusă de un licitator desemnat prin ordin al directorului Serviciului Vamal.

(3) Licitarea fiecărui lot de bunuri la licitaţia cu strigare începe cu anunţarea de către licitator a preţului iniţial şi a pasului de ridicare a preţului. Cel care acceptă preţul ridică biletul de participant. După ce unul dintre participanţi a ridicat biletul, ceilalţi pot pretinde la lot propunând un preţ mai mare cu unul sau cu mai mulţi paşi de ridicare. Dacă nimeni nu oferă un preţ mai mare decât cel acceptat, strigat de 3 ori de către licitator, acesta fixează printr-o lovitură de ciocan faptul vânzării lotului.

(4) Participantul la licitaţie care a câştigat lotul semnează procesul-verbal privind rezultatele licitaţiei, întocmit pe un formular tipizat, aprobat de Serviciul Vamal.

(5) Participantul care a câştigat lotul la licitaţia cu strigare, dar care a refuzat să semneze procesul-verbal privind rezultatele licitaţiei este privat de dreptul de a participa la această licitaţie, iar licitarea va reîncepe de la preţul oferit de participantul anterior. Participantului care a refuzat să semneze procesul-verbal nu i se va restitui avansul.

(6) Bunurile nesolicitate la licitaţia cu strigare sunt scoase la licitaţia cu reducere, conform deciziei Serviciului Vamal. Licitatorul începe licitarea fiecărui lot cu anunţarea preţului lui maxim, care va fi preţul iniţial de la licitaţia cu strigare, şi a pasului de reducere a preţului. Pasul de reducere nu poate fi mai mare de 5% din preţul maxim.

(7) Dacă preţul redus a fost strigat de 3 ori şi niciun participant nu şi-a exprimat intenţia de a cumpăra lotul, licitatorul reduce preţul cu încă un pas, declarând de fiecare dată preţul nou.

(8) Licitatorul reduce preţul până când unul dintre participanţi este de acord cu preţul propus, cerând acestuia să confirme oferta numind suma pentru care este de acord să cumpere lotul. În cazul confirmării, licitatorul va striga preţul de 3 ori, fixând faptul vânzării printr-o lovitură de ciocan. Dacă un alt participant doreşte să cumpere lotul, acesta are dreptul să ridice preţul cu un pas sau cu mai mulţi, declarând intenţia sa în timpul repetării preţului, până la lovitura de ciocan, şi confirmând oferta prin ridicarea biletului de participant. În acest caz, licitaţia cu reducere trece în licitaţie cu strigare.

(9) Reducerea preţului va continua până se va ajunge la zero, după care lotul se scoate de la licitaţie. Serviciul Vamal poate stabili pentru unele loturi scoase la licitaţia cu reducere limita la care poate fi redus preţul.

(10) Dacă constată încălcarea procedurii de licitaţie, licitatorul, preşedintele sau orice membru al comisiei de licitaţie suspendă licitaţia până când comisia de licitaţie decide continuarea licitaţiei sau scoaterea lotului de la licitaţie.

(11) Participantul la licitaţia cu reducere care a câştigat lotul semnează procesul-verbal privind rezultatele licitaţiei. Dacă refuză să-l semneze, participantul este privat de dreptul de a participa la această licitaţie, care reîncepe de la preţul acceptat de el. Participantului care a refuzat să semneze procesul-verbal nu i se restituie avansul.

(12) Dacă licitarea unui lot este declarată nulă din motive prevăzute de prezentul cod, se întocmeşte un proces-verbal al licitaţiei nule pe un formular tipizat aprobat de Serviciul Vamal. În acest caz, participanţii din a căror vină licitaţia a fost declarată nulă nu sunt admişi la licitaţiile ulterioare la care va fi expus lotul a cărui licitare a fost declarată nulă. Lor nu li se va restitui avansul.

 

Articolul 425¹⁰. Încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi achitarea preţului lotului

(1) La încheierea licitării unui lot, comisia de licitaţie negociază direct cu câştigătorul lotului asupra modului şi termenelor de plată, fapt care se consemnează în procesul-verbal privind rezultatele licitaţiei. După semnare, un exemplar al procesului-verbal se remite, în 24 de ore, debitorului.

(2) În cazul în care comisia de licitaţie şi cumpărătorul au convenit ca achitarea preţului lotului să se efectueze printr-o sumă unică, ultimul plăteşte integral preţul lotului în termen de 7 zile din data semnării contractului de vânzare-cumpărare.

(3) În cazul în care comisia de licitaţie şi cumpărătorul au convenit ca achitarea preţului lotului să se facă eşalonat, în termen de 7 zile cumpărătorul varsă prima tranşă de cel puţin 40% din preţul indicat în procesul-verbal, iar restul – în termenul stabilit în contractul de vânzare-cumpărare, care nu va depăşi 60 de zile din data încheierii licitaţiei. Pentru această perioadă, cumpărătorul achită o dobândă, calculată conform modului stabilit la art.228 din Codul fiscal nr.1163/1997, pentru suma eşalonată în funcţie de perioada eşalonării.

(4) Cetăţenii străini şi apatrizii, persoanele care nu au raporturi cu sistemul bugetar al Republicii Moldova achită integral preţul lotului în termen de 7 zile din data semnării contractului de vânzare-cumpărare.

(5) La cumpărarea lotului, avansul depus de cumpărător este inclus în suma stabilită în contractul de vânzare-cumpărare. Cu excepţiile stabilite de lege, celorlalţi participanţi li se va restitui avansul în termen de 3 zile lucrătoare din data încheierii licitaţiei.

(6) Avansul nerestituit conform prezentului cod se consideră venit al debitorului ale cărui bunuri au fost scoase la licitaţie şi se foloseşte pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită, pentru plata restanţelor la bugetele respective.

(7) Dacă cumpărătorul nu achită preţul lotului în termenul stabilit, Serviciul Vamal are dreptul să anuleze rezultatele licitaţiei. În acest caz, bunurile se scot la o nouă licitaţie cu strigare sau, respectiv, cu reducere, iar avansul nu se restituie.

(8) Vânzător al mărfurilor sechestrate, confiscate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale este Serviciul Vamal. Acesta încheie contract de vânzare-cumpărare în cazul vânzării atât prin procedura licitaţiei, cât şi prin negocieri directe, în condiţiile legii.

(9) Contractul de vânzare-cumpărare se încheie în termen de 5 zile lucrătoare din data încheierii licitaţiei sau a negocierilor directe. Dacă, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, cumpărătorul renunţă la bunuri, acestea se scot la o nouă licitaţie cu strigare sau, respectiv, cu reducere, iar avansul nu se restituie.

(10) Rezultatele licitaţiei pot fi contestate în modul stabilit de prezentul cod.

 

Articolul 425¹¹. Ridicarea mărfurilor

(1) După semnarea contractului de vânzare-cumpărare şi achitarea integrală a preţului lotului, Serviciul Vamal ridică bunurile sechestrate spre a le remite cumpărătorului. Bunurile supuse plăţii drepturilor de import se ridică cu condiţia achitării acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare. Din momentul semnării actului de ridicare a mărfurilor sechestrate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale, dreptul de proprietate asupra acestora trece la cumpărător, iar cheltuielile de păstrare şi de transportare a mărfurilor, de perfectare a titlurilor de proprietate le suportă noul proprietar.

(2) În cazul în care participanţii la licitaţie contestă rezultatele acesteia, bunurile nu se ridică până la soluţionarea litigiilor.

(3) Actele juridice în urma cărora bunurile au fost înstrăinate fără acordul scris al Serviciului Vamal pot fi declarate nule de instanţa judecătorească din momentul încheierii lor. Răspunderea pentru pierderile suportate de Serviciul Vamal o poartă persoana care a înstrăinat bunurile sau a decis înstrăinarea lor.

(4) Ridicarea mărfurilor se efectuează în prezenţa debitorului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcţie de răspundere şi a cumpărătorului (a reprezentantului acestuia). În cazul absenţei nemotivate a debitorului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcţie de răspundere, ridicarea mărfurilor se efectuează în prezenţa a 2 martori asistenţi. În cazul împiedicării acţiunilor de ridicare a mărfurilor, Serviciul Vamal efectuează ridicarea forţată a acestora.

(5) Dacă se constată lipsa, substituirea sau degradarea calitativă a unor bunuri din lista mărfurilor sechestrate, Serviciul Vamal este obligat să remită organelor de urmărire penală materialele de rigoare, excepţie făcând situaţiile în care substituirea sau degradarea mărfurilor este neînsemnată şi cumpărătorul le-a acceptat la preţul din contractul de vânzare-cumpărare.

(6) Dacă bunurile unei persoane au fost vândute mai multor cumpărători, ridicarea lor se face separat pentru fiecare cumpărător.

(7) Asupra faptului ridicării mărfurilor se întocmeşte un act, în 3 exemplare, de modelul stabilit de Serviciul Vamal. Al treilea exemplar se remite, contra semnătură, debitorului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcţie de răspundere, al doilea exemplar – cumpărătorului, iar primul exemplar rămâne la Serviciul Vamal.

(8) În timpul ridicării mărfurilor sau în cel mult 24 de ore după semnarea actului de ridicare, debitorul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sunt obligaţi să remită Serviciului Vamal sau nemijlocit cumpărătorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate, dacă aceste documente nu au fost ridicate de Serviciul Vamal odată cu sechestrarea mărfurilor.

(9) În temeiul actului de ridicare a mărfurilor sechestrate, persoana efectuează înregistrările contabile în legătură cu comercializarea lor.

(10) În temeiul contractului de vânzare-cumpărare, al actului de ridicare a mărfurilor şi al certificatului de achitare integrală eliberat de Serviciul Vamal, cumpărătorul înregistrează la organele de resort, în cazurile prevăzute de legislaţie, bunurile ridicate. Cumpărătorul poate folosi bunurile şi până la înregistrare (cu excepţia scoaterii lor din Republica Moldova) în baza contractului de vânzare-cumpărare şi a actului de ridicare. După expirarea termenului de plată stabilit în contractul de vânzare-cumpărare, bunurile nu vor mai putea fi folosite în baza documentelor menţionate.

 

Articolul 425¹². Transmiterea cu titlu gratuit sau distrugerea mărfurilor

(1) Bunurile confiscate de către Serviciul Vamal sunt transmise cu titlu gratuit în următoarele cazuri:

a) dacă bunurile confiscate constituie construcţii (inclusiv locuinţe şi anexele acestora), acestea sunt transmise în proprietatea statului;

b) dacă bunurile confiscate sunt cărţi cu amprente de ştampile ale bibliotecilor, acestea se predau bibliotecilor; bunurile fără caracteristici comerciale, dar care pot fi folosite, precum şi documente grafice (ilustrate, cărţi poştale, planşe etc.) pentru copii se predau instituţiilor pentru copii;

c) dacă bunurile confiscate sunt articole cu conţinut de metale preţioase şi pietre preţioase cu valoare istorică, ştiinţifică, artistică sau altă valoare culturală, obiecte de cult, valori numismatice, formaţiuni naturale din pietre minerale, acestea se predau instituţiilor publice din subordinea Ministerului Culturii prin intermediul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, care va asigura expertizarea, evaluarea şi transmiterea ulterioară în gestiune instituţiilor publice, conform profilului mărfurilor vizate;

d) dacă bunurile confiscate sau fără stăpân sunt arme şi muniţii prevăzute în anexa nr.1 la Legea nr.130/2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă, acestea se predau Ministerului Afacerilor Interne, în celelalte cazuri se predau Ministerului Apărării.

(2) La transmiterea mărfurilor cu titlu gratuit se întocmeşte un proces-verbal de transmitere cu titlu gratuit, conform modelului stabilit de Serviciul Vamal.

(3) Bunurile care nu pot fi vândute, prelucrate sau folosite în calitate de deşeuri utilizabile se distrug, făcându-se menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal de luare a lor la evidenţă. Bunurile sunt distruse la decizia conducătorului Serviciului Vamal în baza dovezilor privind imposibilitatea vinderii, prelucrării sau folosirii lor conform destinaţiei.

(4) Pentru a evita utilizarea mărfurilor supuse distrugerii, acestea sunt distruse în modul stabilit de Guvern.

(5) Distrugerea lotului de bunuri se efectuează de către o comisie formată prin ordin al conducătorului Serviciului Vamal. Despre distrugerea lotului de bunuri se întocmeşte un proces-verbal, în care se indică:

a) data şi locul întocmirii procesului-verbal;

b) numele, prenumele şi funcţiile membrilor comisiei;

c) denumirea şi cantitatea mărfurilor distruse;

d) metoda de distrugere.

(6) Procesul-verbal se aduce la cunoştinţa conducerii Serviciului Vamal cel târziu în ziua lucrătoare imediat următoare zilei întocmirii lui.

(7) Decizia privind distrugerea mărfurilor ce prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea consumatorilor şi pentru mediu, a căror prelucrare şi utilizare sunt imposibile, precum şi decizia privind aducerea lor în conformitate cu prescripţiile legale se adoptă de către organele abilitate.

(8) Medicamentele cu termenul de valabilitate expirat luate la evidenţă de către Serviciul Vamal se distrug în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii.

(9) Substanţele nocive, produsele chimice şi alte bunuri periculoase pentru mediu care nu pot fi utilizate se nimicesc în modul stabilit de legislaţie.

 

Articolul 425¹³. Restituirea mărfurilor

(1) Restituirea mărfurilor confiscate, sechestrate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale are loc în cazurile când au decăzut motivele de drept ce au stat la baza confiscării, sechestrării sau abandonării acestora în favoarea statului.

(2) Mărfurile sunt restituite de către Serviciul Vamal în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire. La cerere se anexează în original actele care confirmă decăderea motivelor de drept ce au stat la baza confiscării, sechestrării sau abandonării mărfurilor în favoarea statului.

(3) Cererea privind restituirea mărfurilor poate fi înaintată Serviciului Vamal în termen de cel mult 1 an de la data înştiinţării persoanei interesate despre existenţa motivelor de drept ce au stat la baza confiscării, sechestrării sau abandonării acestora în favoarea statului. Termenul menţionat este un termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

(4) Mărfurile se restituie titularului în natură dacă nu au fost încă vândute sau predate gratuit în condiţiile legii. În caz contrar, acestuia i se restituie sumele rezultate din comercializarea mărfurilor, din contul bugetului la care aceste mijloace au fost vărsate, cu scăderea cheltuielilor aferente comercializării. Valoarea mărfurilor nimicite pe motiv că nu pot fi folosite conform destinaţiei nu se restituie.

(5) Diferenţa dintre sumele ce constituie contravaloarea mărfurilor confiscate (virată la buget şi achitată efectiv conform preţurilor majorate) se restituie din contul bugetului la care au fost vărsate sumele provenite din vânzări.”

[Pct.196 modificat prin Legea nr.40 din 03.03.2023, în vigoare 21.03.2023]

 

197. Articolul 426 va avea următorul cuprins:

„Articolul 426. Dispoziţii finale

(1) Prezentul cod intră în vigoare la 1 iulie 2023, cu excepţia art.140 şi a art.336–339, care se pun în aplicare la expirarea a 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(2) Guvernul, până la data de 30 aprilie 2023:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezentul cod;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezentul cod;

c) va asigura revizuirea şi abrogarea actelor normative departamentale care contravin prezentului cod;

d) va aproba actul normativ de punere în aplicare a prezentului cod, care va intra în vigoare la aceeaşi dată cu prezentul cod.

(3) La data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă:

a) Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare;

b) Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare;

c) Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.185–189, art.1416), cu modificările ulterioare.”

198. Articolul 427 va avea următorul cuprins:

„Articolul 427. Dispoziţii tranzitorii

(1) Derularea regimurilor vamale (import, export, tranzit) iniţiate până la data intrării în vigoare a prezentului cod se va finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(2) Procedurile prealabile iniţiate până la data intrării în vigoare a prezentului cod care nu au fost finalizate până la 1 ianuarie 2024 se vor examina şi finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod. Această dispoziţie este valabilă şi pentru procedurile prealabile iniţiate după data intrării în vigoare a prezentului cod referitoare la o procedură administrativă iniţiată până la data intrării în vigoare a acestuia.

(3) Derularea regimurilor vamale (antrepozit vamal, admitere temporară, perfecţionare activă, perfecţionare pasivă) se va efectua în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 pe o perioadă de 1 an din momentul intrării în vigoare a prezentului cod. În perioada respectivă, Serviciul Vamal va reexamina condiţiile care stau la baza derulării regimului vamal respectiv şi, în caz de neconformitate, va retrage autorizaţiile/acordurile respective imediat după expirarea termenului menţionat în prezentul alineat.

(4) Autorizaţiile, acordate în baza prevederilor Codului vamal nr.1149/2000, care sunt valabile la 1 ianuarie 2024 şi care nu au o perioadă de valabilitate limitată trebuie să fie reevaluate. Deciziile în urma reevaluării unei autorizaţii se vor lua înainte de 1 ianuarie 2024. Prin aceste decizii se vor retrage autorizaţiile reevaluate şi, dacă este cazul, se vor acorda autorizaţii noi. Deciziile vor fi notificate fără întârziere titularilor autorizaţiei până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Aceste autorizaţii nu sunt însă valabile înainte de 1 ianuarie 2024. Autorizaţiile acordate în baza prevederilor art.184² din Codul vamal nr.1149/2000 nu vor mai fi valabile începând cu 1 ianuarie 2024. În scopul protejării intereselor legitime ale operatorilor economici şi asigurării tranziţiei la noile norme, notificările vor fi efectuate fără întârziere în adresa titularilor autorizaţiei până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

(5) Serviciul Vamal poate accepta cererile pentru acordarea de autorizaţii în conformitate cu prezentul cod depuse înainte de 1 ianuarie 2024. Serviciul Vamal poate acorda autorizaţii în conformitate cu prezentul cod înainte de 1 ianuarie 2024. Însă aceste autorizaţii nu sunt valabile înainte de 1 ianuarie 2024.

(6) Agenţii economici înregistraţi în zonele economice libere, în Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti” şi în Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti” la data intrării în vigoare a prezentului cod vor aplica garanţiile de stat în conformitate cu prevederile art.13 din Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere, ale art.12 din Legea nr.8/2005 cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti” şi, respectiv, ale art.9 din Legea nr.178/2008 cu privire la Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti”. Agenţii economici vor activa până la data de 1 ianuarie 2034 conform prevederilor valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(7) Agenţii economici înregistraţi în zonele economice libere în perioada 1 ianuarie 2024 – 1 septembrie 2024 sunt în drept, pe parcursul perioadei de până la 1 ianuarie 2034, dar care nu va depăşi termenul de funcţionare a zonei economice libere concrete, să activeze conform prevederilor valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(8) Agenţii economici înregistraţi în Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti” în perioada 1 ianuarie 2024 – 1 septembrie 2024 sunt în drept, pe parcursul perioadei de până la 17 februarie 2030, să activeze conform prevederilor valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(9) Agenţii economici înregistraţi în Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti” în perioada 1 ianuarie 2024 – 1 septembrie 2024 sunt în drept, pe parcursul perioadei de până la 1 ianuarie 2034, dar care nu va depăşi termenul de funcţionare a Aeroportului Liber, să activeze conform prevederilor valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(10) Prevederile cuprinse în prezentul cod privind plata, garantarea, stingerea datoriei vamale şi anularea drepturilor de import se aplică în mod corespunzător şi pentru taxa pe valoarea adăugată, şi pentru accizele care, potrivit Codului fiscal, sunt în atribuţiile Serviciului Vamal.

(11) Până la data punerii în aplicare a tehnicilor de prelucrare electronică prevăzute la art.6 alin.(1), se vor utiliza orice alte mijloace prevăzute de legislaţie.

(12) Controalele ulterioare iniţiate până la data intrării în vigoare a prezentului cod care nu au fost finalizate până la 1 ianuarie 2024 se vor realiza şi finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(13) Procedura de amânare a determinării definitive a valorii în vamă iniţiate până la 1 ianuarie 2024 se va realiza şi se va finaliza conform prevederilor legale valabile până la data intrării în vigoare a prezentului cod.

(14) Până la 31 decembrie 2024 nu se solicită nicio garanţie în cazurile în care mărfurile sunt transportate pe cale feroviară.”

[Pct.198 modificat prin Legea nr.40 din 03.03.2023, în vigoare 21.03.2023]

 

199. Codul se completează cu anexele nr.3 şi nr.4 cu următorul cuprins:

 

 

 

 

Art.XXIII. – La art.VII din Legea nr.155/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.246–250, art.474), punctul 2 se abrogă.

 

Art.XXIV. – Art.I din Legea nr.256/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.257–263, art.536) se modifică după cum urmează:

la punctul 1, textul „poziţiile tarifare 382499920–382499960” se substituie cu textul „poziţia tarifară 2404”, iar textul „poziţia tarifară 24039990001” – cu textul „poziţiile tarifare 2403 99 900 şi 2404”;

la punctul 2, textul „ex.382499920-382499960” se substituie cu cifrele „2404”.

 

Art.XXV. – Legea nr.248/2022 privind acordarea scutirii de plata drepturilor de import pentru cetăţenii Republicii Moldova care revin cu traiul în Republica Moldova şi modificarea Codului contravenţional nr.218/2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.257–263, art.528) se modifică după cum urmează:

1. Articolul 5:

la alineatul (4), textul „art.2 şi 3” se substituie cu textul „art.2–4 şi la alin.(1) din prezentul articol”, iar textul „15 zile” – cu textul „20 de zile”;

articolul se completează cu alineatul (5¹) cu următorul cuprins:

„(5¹) Introducerea cu scutire a obiectelor de uz personal pe teritoriul Republicii Moldova poate avea loc doar după recepţionarea de către solicitant a actului administrativ favorabil emis de către Serviciul Vamal.”

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Persoana fizică indică în cerere obiectele de uz personal în limita stabilită de Guvern. Obiectele de uz personal care nu sunt incluse în cererea recepţionată şi confirmată de către Serviciul Vamal sunt supuse regulilor generale privind modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova.”

2. La articolul 6 alineatul (1), cuvintele „solicita şi” se exclud.

 

Art.XXVI. – Articolele II şi III din Legea nr.329/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.413–425, art.762) se abrogă.

 

Art.XXVII. – (1) Prin derogare de la prevederile art.56 alin.(2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2023, cu excepţia:

a) articolului XXII punctul 197 – care intră în vigoare la 31 decembrie 2022;

b) articolului XXIV – care intră în vigoare la 12 februarie 2023;

c) articolului III punctele 39, 40 şi punctul 82 partea ce completează articolul 262¹ cu alineatul (3); a articolului XVII; a articolului XXI punctul 8 partea ce completează pct.12 din note la tabelul 2 – care intră în vigoare la 1 aprilie 2023;

d) articolului XXVI – care intră în vigoare la 23 mai 2023;

e) articolului III punctele 11, 12, 13, 14; a articolului VI, cu excepţia punctului 2 partea ce completează articolul 4 cu alineatul (1⁴); a articolului XXII (cu excepţia punctului 197) – care intră în vigoare la 1 iulie 2023;

f) articolului III punctul 2, punctul 49 partea ce completează alineatul (1) din articolul 134 cu punctele 12¹) şi 12²), punctul 56, punctul 62 partea ce completează articolul 216 cu alineatul (4¹), punctul 63 partea ce modifică denumirea şi alineatul (1) din articolul 225, punctul 75, punctul 81, cu excepţia prevederilor ce vizează alin.(6) – care intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.

(2) Riscul minim acceptat conform art.226¹³ din Codul fiscal nr.1163/1997 nu se aplică pentru controalele fiscale iniţiate până la intrarea în vigoare a prezentei legi (a fost emisă decizia privind iniţierea controlului fiscal), pentru cazurile în care s-a dispus efectuarea unui control fiscal repetat în rezultatul examinării deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei sau în rezultatul examinării contestaţiei.

(3) Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta.

Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.13-16 din 20.01.2023, pag.33 (La articolul XXVII alineatul (1) litera e), în loc de „alineatul (1¹)” se va citi „alineatul (1⁴)”).