D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.41g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 81 alin.(2) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată

(dizolvarea şi lichidarea societăţii cu răspundere limitată)

nr. 72  din  29.06.2020

Monitorul Oficial nr.205-211/114 din 14.08.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 16 martie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 29 iunie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 81 alin.(2) din Legea nr.135 din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată, ridicată de S.R.L. „Avinion Com” prin reprezentantul său dl avocat Igor Selchin, parte în dosarul nr.2ac-771/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători din cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chişinău (doamnele Ana Panov, Ina Dutca şi domnul Ion Ţurcan), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 11 august 2017, S.R.L. „Avinion Com” a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. „Alepa-Bas”, intervenienţi accesorii fiind S.R.L. „Ostalagro”, S.R.L. „Mavel-Mond” şi S.R.L. „Agro-Mondial” în vederea dizolvării şi lichidării societăţii S.R.L. „Alepa-Bas”.

4. Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 18 iulie 2019 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

5. Pe 2 august 2019, S.R.L. „Avinion Com” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.

6. În procesul examinării cererii de apel, dl avocat Igor Selchin a ridicat, în interesele S.R.L. „Avinion Com”, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 81 alin.(2) din Legea nr.135 din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată.

7. Prin Încheierea din 4 februarie 2020, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

[…]”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.135 din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată sunt următoarele:

Articolul 81

Dizolvarea şi lichidarea societăţii

„(1) Societatea se dizolvă şi se lichidează în temeiurile stabilite de prezenta lege, de Codul civil şi de alte legi.

(2) Dizolvarea şi lichidarea societăţii pot fi cerute în cazul în care este imposibilă răscumpărarea sau separarea părţii sociale.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării susţine că textul „dizolvarea şi lichidarea societăţii pot fi cerute în cazul în care este imposibilă răscumpărarea sau separarea părţii sociale” conţinut în articolul 81 alin.(2) din Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată este contrar articolelor 16, 46 şi 54 din Constituţie.

11. De asemenea, autorul sesizării a invocat eventuale contradicţii dintre dispoziţiile Legii cu privire la societăţile cu răspundere şi cele ale Codului civil în domeniul dizolvării şi lichidării persoanelor juridice, precum şi reglementările inechitabile care permit încălcarea şi ignorarea drepturilor asociaţilor minoritari, inclusiv prin lipsirea de profitul repartizat.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii privind societăţile cu răspundere limitată, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată de S.R.L. „Avinion Com”, parte în dosarul nr.2ac-771/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 81 alin.(2) din Legea nr.135 din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată, i.e. „dizolvarea şi lichidarea societăţii pot fi cerute în cazul în care este imposibilă răscumpărarea sau separarea părţii sociale”. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei. Aşa cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei, pe rolul Curţii de Apel se află cauza civilă privind dizolvarea şi lichidarea unei societăţi cu răspundere limitată.

16. Curtea observă că normele contestate nu au mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Curtea reţine că, deşi autorul sesizării a invocat incidenţa articolelor 16 [egalitatea], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau ale unor libertăţi] din Constituţie, acesta nu a argumentat relevanţa şi pertinenţa normelor constituţionale în prezenta situaţie. Nu a fost motivată pretinsa neconformitate a dispoziţiilor criticate cu prevederile constituţionale invocate şi nici nu s-a demonstrat raportul contradictoriu dintre ele.

18. Astfel, Curtea menţionează că excepţia de neconstituţionalitate prezintă o structură cu trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii (prevederea legală), textul de referinţă pretins a fi încălcat (prevederea constituţională) şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (a se vedea DCC nr.98 din 19 decembrie 2016, §22; DCC nr.80 din 9 iulie 2018, §17; DCC nr.152 din 26 decembrie 2019, §16).

19. Dacă ar proceda la examinarea sesizării formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorului ei în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele, să expună normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea DCC nr.9 din 5 ianuarie 2018, §21; DCC nr.145 din 16 decembrie 2019, §16; DCC nr.15 din 10 februarie 2020, §17; DCC nr.68 din 15 iunie 2020, §23).

20. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.151 din 26 decembrie 2019, §16; DCC nr.5 din 20 ianuarie 2020, §20, DCC nr.33 din 19 martie 2020, §31; DCC nr.50 din 28 mai 2020, §16; DCC nr.54 din 2 iunie 2020, §31).

21. De asemenea, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici a prevederilor contestate, autorul excepţiei îşi exprimă, de fapt, dezacordul cu eventualele contradicţii dintre dispoziţiile Legii cu privire la societăţile cu răspundere limitată şi ale Codului civil în domeniul dizolvării şi lichidării persoanelor juridice, precum şi cu pretinsele reglementări inechitabile care permit încălcarea şi ignorarea drepturilor asociaţilor minoritari, inclusiv prin lipsirea de profitul deja repartizat între asociaţi.

22. Curtea nu poate reţine critica autorului sesizării potrivit căreia dispoziţiile contestate sunt în contradicţie cu alte acte normative infraconstituţionale. În acest sens, Curtea reiterează că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, dar nu raportarea la alte norme infraconstituţionale sau compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.40 din 21 decembrie 2017, §29, DCC nr.139 din 12 decembrie 2019, §25). Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme legale infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi aplicare a legii, a cărei rezolvare revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, §19; DCC nr.106 din 7 octombrie 2019, §25; DCC nr.24 din 2 martie 2020, §24). De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că rolul decizional conferit instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (Rohlena v. Cehia [MC], 27 ianuarie 2015, §50 şi §51).

23. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 81 alin.(2) din Legea nr.135 din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată, ridicată de S.R.L. „Avinion Com”, parte în dosarul nr.2ac-771/19, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.