D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.208g/2019 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 225 alin.(3) din Legea

insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

nr. 152  din  26.12.2019

Monitorul Oficial nr.36-43/34 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 26 noiembrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 26 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 225 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dna Laura Ţurcan, reprezentantul reclamantului, în dosarul nr.2c-31/18, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul Floreşti.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Marcela Nicorici de la Judecătoria Soroca, sediul Floreşti, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 26 februarie 2016, prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău, s-a intentat procedura accelerată de restructurare în privinţa F.C.P. „Drancor” S.R.L.

4. S.A. FEE-Nord s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere de chemare în judecată către F.C.P. „Drancor” S.R.L. cu privire la încasarea datoriei.

5. Pe 7 august 2019, în cadrul şedinţei de judecată, reprezentantul reclamantului, dna Laura Ţurcan, a înaintat o cerere de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate. În cerere a menţionat că suma datoriei solicitate a apărut anterior datei intentării procedurii accelerate de restructurare. Prin urmare, la soluţionarea litigiului, instanţa de judecată urmează să aplice prevederile articolului 225 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

6. Prin încheierea din 27 septembrie 2019, instanţa de judecată a admis cererea privind ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]”.

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

[…]”.

8. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 225

Efectele confirmării planului procedurii accelerate de restructurare

şi încetării procedurii accelerate de restructurare

„[…]

(3) La data confirmării planului procedurii accelerate de restructurare, se sting toate creanţele născute înainte de confirmarea planului şi neincluse în el.

[…]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei susţine că textul „la data confirmării planului procedurii accelerate de restructurare, se sting toate creanţele născute înainte de confirmarea planului şi neincluse în el” din articolul 225 alin.(3) din Legea insolvabilităţii este contrar articolelor 7, 16, 20, 46 şi 54 din Constituţie, fără a aduce argumente.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dna Laura Ţurcan, reprezentantul reclamantului, în dosarul nr.2c-31/18, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul Floreşti, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 225 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

14. Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect de control al constituţionalităţii.

15. Deşi a menţionat că prevederile contestate sunt de natură de a încălca dreptul la proprietate, protejat de articolul 46 din Constituţie, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu a adus argumente pe care se sprijină opinia sa. Nu a fost argumentată nici contradicţia textului contestat cu alte articole din Constituţie.

16. În jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, norma de referinţă despre care se pretinde că este încălcată şi motivarea de către autorul excepţiei a pretinsei neconformităţi existente între cele două texte (a se vedea DCC nr.98 din 19 decembrie 2016, §22).

17. În prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea pretinsei neconformităţi a textului criticat cu normele constituţionale invocate. Autorul sesizării nu a demonstrat raportul contradictoriu dintre prevederile contestate şi Constituţie. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.44 din 22 mai 2017, §19; DCC nr.52 din 27 iunie 2017, §28; DCC nr.116 din 15 decembrie 2017, §23; DCC nr.145 din 29 noiembrie 2018, §15, DCC nr.130 din 2 decembrie 2019, §23, DCC nr.145 din 16 decembrie 2019, §16).

18. Totodată, Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.44 din 22 mai 2017, §19; DCC nr.52 din 27 iunie 2017, §28; DCC nr.116 din 15 decembrie 2017, §23, DCC nr.7 din 5 ianuarie 2018, §24).

19. Având în vedere enumerarea unor texte constituţionale în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, Curtea nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate.

20. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 225 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dna Laura Ţurcan, reprezentantul reclamantului, în dosarul nr.2c-31/18, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul Floreşti.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.