D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.175g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate
a articolului 61 alin.(2) din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile
cu răspundere limitată (atacarea hotărârilor adunării generale
a asociaţilor în instanţa de judecată)
nr. 9 din 05.01.2018
Monitorul Oficial nr.149/72 din 05.05.2018
* * *
Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,
Dl Igor DOLEA,
Dl Victor POPA,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 28 decembrie 2017,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 5 ianuarie 2018 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 61 alin.(2) din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată, ridicată de către Maxim Masiutin, parte în dosarul nr.2a-2584/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.
2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 28 decembrie 2017 de către completul de judecată (Angela Bostan, Veronica Negru, Anatol Pahopol) din cadrul Curţii de Apel Chişinău, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. La 24 mai 2017, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a pronunţat o hotărâre prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ştefan Tanurcov, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Ritlabs”, privind anularea hotărârilor adunării generale a asociaţilor.
4. Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 24 mai 2017 a fost atacată la Curtea de Apel Chişinău.
5. La 21 noiembrie 2017, în şedinţa de judecată, Maxim Masiutin a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 61 alin.(2) din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată.
6. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 noiembrie 2017 s-a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi remiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislaţia pertinentă
7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
Articolul 26
Dreptul la apărare
„[…]
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
[…]”
8. Prevederile relevante ale Legii nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată (M.O., 2007, nr.127-130, art.548) sunt următoarele:
Articolul 57
Exercitarea dreptului la vot
„[…]
(3) Asociatul nu-şi exercită dreptul la vot în deliberările adunării generale a asociaţilor privind aportul în natură al său ori al persoanelor sale afiliate, privind actele juridice încheiate între el sau persoanele sale afiliate şi societate ori privind răspunderea sa fată de societate. Pentru adoptarea hotărârilor în astfel de chestiuni, majoritatea se determină din voturile asociaţilor care au dreptul să voteze în chestiunile respective. Această restricţie nu se aplică societăţilor cu asociat unic, precum şi în cazurile încheierii de către societate a unui act juridic cu toţi asociaţii săi şi/sau cu persoanele afiliate ale tuturor asociaţilor.
[…]„
Articolul 61
Atacarea hotărârilor adunării generale
a asociaţilor în instanţa de judecată
„(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor adoptate cu încălcarea legii sau a actului de constituire pot fi declarate nule de către instanţa de judecată.
(2) Cererea de anulare poate fi înaintată de către oricare dintre asociaţi care nu a luat parte la adunarea generală a asociaţilor sau care a votat contra hotărîrii contestate şi a solicitat introducerea menţiunii respective în procesul-verbal al şedinţei.
(3) Cererea de anulare poate fi depusă în termen de 3 luni de la data adoptării hotărîrii sau de la data cînd asociatul a aflat sau trebuia să afle despre hotărîrea adoptată.”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prevederile contestate, care condiţionează dreptul de a ataca în instanţă hotărârea adunării generale a asociaţilor doar în cazul în care asociatul nu a luat parte la adunarea generală sau în cazul în care a votat contra hotărârii contestate şi a solicitat introducerea menţiunii respective în procesul-verbal al şedinţei, încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.20 privind accesul liber la justiţie.
10. De asemenea, în motivarea excepţiei autorul invocă prevederile art.57 alin.(3) din Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată, care instituie restricţia asociaţilor de a participa la vot. Astfel, se susţine că asociatul care este lipsit de dreptul la vot este lipsit şi de dreptul de a contesta hotărârea adunării generale a asociaţilor.
11. Potrivit autorului excepţiei, prevederile legale contestate sunt contrare dispoziţiilor articolelor 20 şi 26 alin.(2) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
14. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către Maxim Masiutin, parte în dosarul nr.2a-2584/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
15. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
16. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art.61 alin.(2) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, care au următorul conţinut:
„(2) Cererea de anulare poate fi înaintată de către oricare dintre asociaţi care nu a luat parte la adunarea generală a asociaţilor sau care a votat contra hotărârii contestate şi a solicitat introducerea menţiunii respective în procesul-verbal al şedinţei.”
17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate sunt contrare articolelor 20 şi 26 alin.(2) din Constituţie, care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare.
18. Examinând prevederile art.61 alin.(2) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, Curtea reţine că reglementarea dreptului asociaţilor, care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, de a ataca în justiţie hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv în sine nu poate aduce atingere articolului 20 din Constituţie.
19. În acelaşi timp, Curtea reţine că, deşi autorul excepţiei pretinde neconstituţionalitatea art.61 alin.(2) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, în esenţă, acesta invocă nereglementarea de către legiuitor a dreptului de a contesta hotărârea adunării generale şi de către alţi asociaţi.
20. Curtea menţionează că invocarea unei astfel de excepţii de neconstituţionalitate nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate.
21. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale ale art.26 alin.(2), ce consacră dreptul la apărare, Curtea constată lipsa argumentelor pertinente care ar justifica existenţa unei legături de cauzalitate între dispoziţiile contestate şi norma constituţională invocată. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele.
22. Aşadar, în temeiul celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 61 alineatul (2) din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societăţile cu răspundere limitată, ridicată de Maxim Masiutin, parte în dosarul nr.2a-2584/17, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE | Tudor PANŢÎRU
|
Nr.9. Chişinău, 5 ianuarie 2018. |
