D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.178g/2019 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 8 lit.k¹) şi articolului 21

alin.(2) lit.j) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010

privind executorii judecătoreşti

nr. 145  din  16.12.2019

Monitorul Oficial nr.36-43/27 din 07.02.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 11 octombrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 16 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 8 lit.k¹) şi 21 alin.(2) lit.j) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti, ridicată de dl avocat Vitalie Tihon în dosarul nr.3-16/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin decizia Colegiului disciplinar al executorilor judecătoreşti nr.28/257Dfa din 22 iunie 2018 s-a constatat că dl executor judecătoresc Iacob Miron a comis abateri disciplinare prevăzute de articolul 21 alin.(2) lit.j) [neprezentarea materialelor solicitate de către Ministerul Justiţiei, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti sau Colegiul disciplinar în vederea exercitării de către acestea a atribuţiilor lor legale/statutare] din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti şi a fost sancţionat disciplinar cu avertisment, cu obligaţia de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată de la patru ore academice.

4. Pe 3 ianuarie 2019, dl Iacob Miron a contestat în instanţa de judecată decizia menţionată, solicitând anularea acesteia.

5. Pe 24 iunie 2019, dl Iacob Miron a depus o cerere privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolelor 8 lit.k¹) şi 21 alin.(2) lit.j) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti.

6. În cadrul şedinţei de pregătire pentru dezbateri judiciare din 8 octombrie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, printr-o încheiere din aceeaşi dată, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate către Curtea Constituţională, pentru soluţionarea acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

8. Prevederile relevante ale Legii nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti sunt următoarele:

Articolul 8

Obligaţiile executorului judecătoresc

„Executorul judecătoresc este obligat:

[...]

k¹) să prezinte, la solicitarea scrisă a Ministerului Justiţiei, Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau Colegiului disciplinar, copia de pe dosarul de executare, autentificată de către executorul judecătoresc, şi/sau alte informaţii privitor la activitatea sa profesională, iar în cazul prevăzut la art.33 alin.(3) – originalele;

[...].”

Articolul 21

Răspunderea disciplinară

„(1) Executorul judecătoresc răspunde disciplinar pentru săvârşirea unei abateri disciplinare.

(2) Constituie abatere disciplinară:

[...]

j) neprezentarea materialelor solicitate de către Ministerul Justiţiei, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti sau Colegiul disciplinar în vederea exercitării de către acestea a atribuţiilor lor legale/statutare;

[...].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării pretinde că prevederile contestate ar fi contrare cu Legea Supremă. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia enumeră dispoziţiile articolelor 1, 4, 7, 9, 15, 16, 20, 21, 23, 26, 34, 43, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Vitalie Tihon în dosarul nr.3-16/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Sesizarea este formulată de un subiect care beneficiază de acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

13. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile de la articolele 8 lit.k¹) şi 21 alin.(2) lit.j) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi în susţinerea acesteia autorul invocă prevederile articolelor 1, 4, 7, 9, 15, 16, 20, 21, 23, 26, 34, 43, 46 şi 54 din Constituţie, în realitate el nu motivează pretinsa contrarietate a dispoziţiilor criticate cu prevederile constituţionale indicate. În acest context, Curtea subliniază că sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate.

15. De altfel, prin Decizia nr.98 din 19 decembrie 2016, §22, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente, şi anume textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat.

16. În acest context, Curtea reţine că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele, să expună normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.4 din 7 februarie 2017, 46; DCC nr.126 din 15 decembrie 2017, §27, DCC nr.7 din 5 ianuarie 2018, §24; DCC nr.130 din 2 decembrie 2019, §23).

17. Având în vedere enumerarea unor texte constituţionale în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, Curtea nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate.

18. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 8 lit.k¹) şi 21 alin.(2) lit.j) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti, ridicată de dl avocat Vitalie Tihon în dosarul nr.3-16/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.