L E G E A
CONCURENŢEI*
nr. 183 din 11.07.2012
Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.351-354/620 din 15.09.2023
Monitorul Oficial nr.193-197/667 din 14.09.2012
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul şi scopul prezentei legi
Articolul 2. Sfera de aplicare a prezentei legi
Articolul 3. Principiile de bază ale concurenţei
Articolul 4. Noţiuni principale
Capitolul II
PRACTICI ANTICONCURENŢIALE
Secţiunea 1
Acorduri anticoncurenţiale
Articolul 5. Interzicerea acordurilor anticoncurenţiale
Articolul 6. Exceptarea acordurilor anticoncurenţiale
Articolul 7. Retragerea exceptărilor
Articolul 8. Acordurile anticoncurenţiale de importanţă minoră
Articolul 9. Acordurile de importanţă minoră interzise
Secţiunea a 2-a
Abuzul de poziţie dominantă
Articolul 10. Poziţia dominantă
Articolul 11. Interzicerea abuzului de poziţie dominantă
Secţiunea a 3-a
Acţiunile sau inacţiunile interzise ale autorităţilor publice de
restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei
Articolul 12. Acţiunile sau inacţiunile interzise ale autorităţilor publice de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei
Articolul 13. Modul de executare a deciziilor Consiliului Concurenţei privind acţiunile sau inacţiunile autorităţilor publice de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei
Capitolul III
CONCURENŢA NELOIALĂ
Articolul 14. Interzicerea concurenţei neloiale
Articolul 15. Discreditarea concurenţilor
Articolul 16. Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul
Articolul 17. Obţinerea şi/sau folosirea ilegală a secretului comercial al concurentului
Articolul 18. Deturnarea clientelei concurentului
Articolul 19. Confuzia
Capitolul IV
CONCENTRĂRILE ECONOMICE
Articolul 20. Prevederi generale privind concentrarea economică
Articolul 21. Operaţiuni ce nu constituie concentrări economice
Articolul 22. Notificarea concentrărilor economice
Articolul 23. Investigarea şi evaluarea concentrărilor economice
Articolul 24. Calcularea cifrei totale de afaceri
Articolul 25. Competenţa Consiliului Concurenţei în domeniul concentrărilor economice
Articolul 251. Evaluarea concentrărilor economice în domeniul mass-mediei
Articolul 26. Restabilirea situaţiei anterioare
Articolul 27. Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică
Capitolul V
DETERMINAREA PIEŢEI RELEVANTE
Articolul 28. Piaţa relevantă şi concurenţa
Articolul 29. Procedura de determinare a pieţei relevante
Articolul 30. Elemente probatorii pentru determinarea pieţei relevante
Articolul 31. Calcularea cotelor de piaţă
Capitolul VI
CONSILIUL CONCURENŢEI
Articolul 32. Prevederi generale privind Consiliul Concurenţei
Articolul 33. Activitatea Consiliului Concurenţei
Articolul 331. Conflictul de interese
Articolul 34. Colaborarea Consiliului Concurenţei cu alte autorităţi
Articolul 35. Structura Consiliului Concurenţei
Articolul 36. Finanţarea Consiliului Concurenţei
Articolul 37. Evidenţa contabilă şi auditul activităţii Consiliului Concurenţei
Articolul 38. Responsabilităţi
Articolul 39. Atribuţiile Consiliului Concurenţei
Articolul 391. Investigaţii utile de cunoaştere a pieţei şi analiza unor sectoare economice
Articolul 40. Atribuţiile preşedintelui Consiliului Concurenţei
Articolul 41. Atribuţiile Plenului Consiliului Concurenţei
Articolul 42. Calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei. Incompatibilităţi şi restricţii
Articolul 43. Jurământul membrilor Plenului Consiliului Concurenţei
Articolul 44. Încetarea calităţii de membru al Plenului Consiliului Concurenţei
Articolul 45. Modul de adoptare în plen a actelor administrative ale Consiliului Concurenţei şi intrarea în vigoare a acestora
Articolul 46. Forma actelor administrative adoptate de Plenul Consiliului Concurenţei
Articolul 47. Modul de contestare a actelor administrative ale Consiliului Concurenţei
Articolul 48. Antrenarea experţilor şi a specialiştilor
Capitolul VII
EXAMINAREA PRELIMINARĂ, INVESTIGAREA
ŞI LUAREA DECIZIILOR
Articolul 49. Temeiurile pentru iniţierea procedurii de examinare
Articolul 50. Procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale
Articolul 51. Plângerea privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale
Articolul 52. Sarcina probei
Articolul 53. Examinarea preliminară a plângerii
Articolul 531. Conexarea, separarea şi disjungerea procedurilor de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale
Articolul 532. Prioritizarea cazurilor
Articolul 54. Solicitarea informaţiilor
Articolul 541. Interviul
Articolul 55. Investigarea
Articolul 56. Efectuarea inspecţiilor
Articolul 561. Drepturile şi obligaţiile Consiliului Concurenţei în cadrul inspecţiilor
Articolul 562. Drepturile şi obligaţiile subiectului supus inspecţiei
Articolul 57. Efectuarea inspecţiilor în alte încăperi
Articolul 571. Angajamente
Articolul 572. Măsurile interimare
Articolul 58. Exercitarea drepturilor la apărare
Articolul 59. Transmiterea raportului de investigaţie şi prezentarea observaţiilor
Articolul 60. Accesul la dosar
Articolul 61. Modalităţile de acces la dosarul examinat de Consiliul Concurenţei
Articolul 62. Tratamentul documentelor şi informaţiilor din dosar
Articolul 63. Criterii pentru acceptarea cererilor referitoare la tratamentul confidenţial al informaţiilor din dosar
Articolul 64. Audierea părţilor şi a altor persoane fizice sau juridice
Articolul 65. Adoptarea şi comunicarea deciziilor
Articolul 66. Modul de executare a deciziilor şi a prescripţiilor şi urmărirea executării măsurilor aplicate
Capitolul VIII
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA
LEGISLAŢIEI CONCURENŢIALE
Secţiunea 1
Determinarea şi individualizarea sancţiunilor
pentru încălcarea legislaţiei concurenţiale
Articolul 67. Reguli generale de individualizare şi determinare a amenzilor pentru încălcările legislaţiei concurenţiale
Articolul 68. Faptele ce constituie încălcări ale normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale
Articolul 69. Determinarea nivelului de bază al amenzii pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale
Articolul 70. Adaptarea nivelului de bază al amenzii pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale
Articolul 71. Faptele ce constituie încălcări ale normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale
Articolul 72. Determinarea nivelului de bază al amenzii pentru încălcarea normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale
Articolul 721. Amenda aplicată unităţilor economice unice
Articolul 73. Adaptarea nivelului de bază al amenzii pentru încălcarea normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale
Articolul 731. Acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi care recunosc săvârşirea unei practici anticoncurenţiale
Articolul 74. Posibilitatea de plată a amenzii
Articolul 75. Aplicarea amenzii unei asocieri de întreprinderi
Articolul 76. Penalităţi cu titlu cominatoriu
Articolul 77. Răspunderea pentru concurenţa neloială
Articolul 78. Controlul deciziilor privind aplicarea amenzilor sau penalităţilor cu titlu cominatoriu
Articolul 79. Repararea prejudiciului cauzat prin practici anticoncurenţiale interzise
Articolul 80. Răspunderea pentru acţiuni de concurenţă neloială
Articolul 801. Răspunderea pentru înfăptuirea practicilor comerciale neloiale dintre întreprinderi la furnizarea de produse agricole şi alimentare
Secţiunea a 2-a
Termenele de prescripţie
Articolul 81. Termenele de prescripţie pentru aplicarea de sancţiuni
Articolul 82. Întreruperea termenului de prescripţie pentru aplicarea de sancţiuni
Articolul 83. Termenul de prescripţie pentru executarea sancţiunilor
Secţiunea a 3-a
Politica de clemenţă
Articolul 84. Sfera şi condiţiile de aplicare a politicii de clemenţă
Articolul 85. Imunitatea la amendă
Articolul 86. Imunitatea de tip A
Articolul 87. Imunitatea de tip B
Articolul 88. Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi excluse de la beneficiul imunităţii la amendă
Articolul 89. Reducerea cuantumului amenzii
Articolul 90. Condiţiile generale pentru acordarea clemenţei
Articolul 91. Procedura de acordare a imunităţii la amendă
Articolul 92. Procedura beneficierii de reducere a amenzii
Articolul 921. Solicitarea unui număr de ordine
Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege transpune prevederile art.101–106 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene din 25 martie 1957, parţial prevederile Directivei (UE) 2019/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităţilor de concurenţă din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii şi privind garantarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 11 din 14 ianuarie 2019, transpune prevederile Regulamentului (CE) nr.1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 001 din 4 ianuarie 2003, şi ale Regulamentului (CE) nr.139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 024 din 29 ianuarie 2004.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul şi scopul prezentei legi
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic al protecţiei concurenţei, inclusiv al prevenirii şi al contracarării practicilor anticoncurenţiale şi a concurenţei neloiale, al realizării concentrărilor economice pe piaţă, stabileşte cadrul juridic privind activitatea şi competenţa Consiliului Concurenţei şi responsabilitatea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei.
(2) Scopul prezentei legi constă în reglementarea relaţiilor ce ţin de protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei în vederea promovării intereselor legitime ale consumatorilor.
Articolul 2. Sfera de aplicare a prezentei legi
(1) Prevederile prezentei legi se aplică faptelor acţiuni sau inacţiuni ce au ca obiect sau au ori pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, precum şi faptelor acţiuni de concurenţă neloială, care sunt săvârşite de:
a) întreprinderi înregistrate în Republica Moldova sau în alte state, precum şi de persoane fizice;
b) autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin actele adoptate, intervin pe piaţă, influenţând direct sau indirect concurenţa, cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.
(2) Sub incidenţa prezentei legi cad şi persoanele asimilate autorităţilor publice care exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public, fiind împuternicite prin lege să presteze un serviciu de interes public.
(3) Întreprinderile cărora li s-a atribuit sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general şi întreprinderile care prezintă caracter de monopol fiscal se supun prevederilor prezentei legi şi, în special, regulilor de concurenţă în măsura în care aplicarea acestor prevederi nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredinţată.
(4) Prevederile prezentei legi se aplică faptelor prevăzute la alin.(1) săvârşite pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi celor săvârşite în afara teritoriului ţării atunci când produc sau pot produce efecte pe teritoriul Republicii Moldova.
(5) Prezenta lege nu se aplică relaţiilor de muncă.
(6) Consiliul Concurenţei este autoritatea de concurenţă naţională, competentă de punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi, în conformitate cu atribuţiile stabilite de prezenta lege.
(7) Dacă un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte dispoziţii decât cele prevăzute de prezenta lege, se aplică dispoziţiile tratatului internaţional.
Articolul 3. Principiile de bază ale concurenţei
(1) Statul asigură libertatea activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi apărarea drepturilor şi intereselor întreprinderilor şi ale cetăţenilor contra practicilor anticoncurenţiale şi concurenţei neloiale.
(2) Este interzis întreprinderilor să-şi exercite drepturile în vederea restrângerii concurenţei şi lezării intereselor legitime ale consumatorului.
(3) Preţurile la produse se determină în procesul liberei concurenţe, pe baza cererii şi ofertei, dacă legea specială nu prevede altfel.
(4) Pentru sectoarele economice în care concurenţa este restrânsă sau nu există, precum şi în împrejurări excepţionale (cum ar fi: situaţiile de criză, dezechilibrul major dintre cerere şi ofertă), Guvernul este în drept să dispună şi/sau să aplice măsuri cu caracter temporar pentru a împiedica sau chiar pentru a bloca creşterea excesivă a preţurilor. Aceste măsuri sunt adoptate prin hotărâre de Guvern pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru perioade de cel mult 3 luni, atâta timp cât persistă împrejurările care au justificat hotărârea Guvernului.
(5) În situaţiile prevăzute la alin.(4), intervenţia Guvernului se face cu notificarea Consiliului Concurenţei, în scopul analizei efectelor măsurii adoptate asupra concurenţei.
(6) Consiliul Concurenţei, la exercitarea atribuţiilor conferite de prezenta lege, inclusiv a atribuţiei de investigare, asigură respectarea principiilor generale ale dreptului Uniunii Europene în materie de concurenţă şi ale Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
(7) Prezenta lege se aplică cu luarea în considerare a jurisprudenţei aplicabile a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a altor instrumente de interpretare ale instituţiilor Uniunii Europene.
(8) În cazul în care prezenta lege nu stabileşte un termen, procedurile de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale se desfăşoară de către Consiliul Concurenţei într-un interval de timp rezonabil.
Articolul 4. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni utilizate în domeniul concurenţei semnifică:
acord – orice formă (verbală sau scrisă) de manifestare a voinţei comune cu privire la comportamentul pe piaţă, exprimată de două sau mai multe întreprinderi independente;
acord orizontal – acord sau practică concertată ce se realizează între două sau mai multe întreprinderi independente care funcţionează pe piaţă la acelaşi (aceleaşi) nivel (niveluri);
acord vertical – acord sau practică concertată convenit(ă) între două sau mai multe întreprinderi independente ce acţionează fiecare, în sensul acordului sau al practicii concertate, la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau de distribuţie, care se referă la condiţiile în care părţile pot cumpăra, vinde sau revinde anumite produse;
activitate economică – orice activitate care constă în oferirea de produse pe o anumită piaţă;
asociere de întreprinderi – orice formă de asociere, nonprofit sau având ca scop obţinerea de profit, constituită benevol de două sau mai multe întreprinderi, indiferent de forma juridică de organizare, de tipul de finanţare, de modul în care sunt luate deciziile, de caracterul obligatoriu ori facultativ al acestora, precum şi de caracterul public al funcţiilor pe care le exercită;
autorizare – acţiune prin care Consiliul Concurenţei îi permite solicitantului să îşi realizeze intenţia de concentrare economică sau de acordare a ajutorului de stat, eliberându-i un act cu caracter permisiv sub formă de decizie;
cartel – acord sau practică concertată între doi sau mai mulţi concurenţi care urmăreşte coordonarea comportamentului concurenţial al acestora pe piaţă sau influenţarea parametrilor relevanţi ai concurenţei prin practici care includ fixarea sau coordonarea preţurilor de achiziţie sau de vânzare ori a altor condiţii comerciale, inclusiv în legătură cu drepturile de proprietate intelectuală, alocarea cotelor de producţie sau de vânzare, împărţirea pieţelor şi a clienţilor, manipularea procedurilor de cerere de oferte, restricţionări ale importurilor sau exporturilor sau acţiuni anticoncurenţiale împotriva altor concurenţi;
cerere de clemenţă – informare în mod voluntar a Consiliului Concurenţei, în scris sau verbal, de către o întreprindere sau o persoană fizică ori în numele acesteia sau înregistrare a acestei informări, care prezintă cunoştinţele întreprinderii sau ale persoanei fizice în cauză cu privire la un cartel şi propriul rol în cadrul acestuia şi care a fost redactată în mod specific pentru a fi înaintată autorităţii de concurenţă în vederea obţinerii imunităţii la amenzi sau a unei reduceri a amenzilor în cadrul unei politici de clemenţă, neincluzând dovezile care există indiferent de procedurile de aplicare a legii şi indiferent dacă aceste informaţii se află sau nu în dosarul Consiliului Concurenţei, şi anume informaţiile preexistente;
cifră totală de afaceri – valoare totală a vânzărilor de produse realizată de o întreprindere în cursul perioadei de gestiune, inclusiv la nivel mondial. Cifra totală de afaceri este asimilată:
a) cu suma veniturilor aferente dobânzilor şi suma veniturilor neaferente dobânzilor – pentru bănci, instituţii care acordă împrumuturi;
b) cu valoarea totală a primelor brute subscrise, inclusiv de reasigurare, – pentru societăţile de asigurări;
concentrare economică – operaţiuni care au ca rezultat modificări de durată asupra controlului întreprinderilor implicate şi, prin urmare, asupra structurii pieţei;
concurent – întreprindere independentă care este activă pe o piaţă relevantă;
concurent potenţial – întreprindere independentă care nu este activă pe o piaţă relevantă, dar care, în cazul unei creşteri permanente a preţurilor relative cu 10%, ar putea efectua investiţii suplimentare necesare sau ar putea suporta alte costuri de transformare necesare pentru a intra pe piaţa relevantă respectivă într-un termen de maximum 3 ani;
concurenţă – rivalitate economică, existentă sau potenţială, între două sau mai multe întreprinderi independente pe o piaţă relevantă, când acţiunile lor limitează efectiv posibilităţile fiecăreia dintre ele de a influenţa unilateral condiţiile generale de circulaţie a produselor de pe piaţa respectivă, stimulează progresul tehnico-ştiinţific şi creşterea bunăstării consumatorilor;
concurenţă neloială – orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei, care este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică;
consumator – utilizator, direct sau indirect, de produse, inclusiv producător care utilizează produse pentru prelucrare, comerciant cu ridicata, comerciant cu amănuntul sau consumator final;
control – posibilitate de a exercita o influenţă decisivă asupra unei întreprinderi, care decurge din drepturi, din contracte sau din orice alte mijloace, separat sau combinate, ţinând seama de circumstanţele de drept şi de fapt relevante, în special din:
a) dreptul de proprietate sau de folosinţă integrală ori parţială asupra activelor unei întreprinderi;
b) drepturi sau contracte care conferă o influenţă decisivă asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi.
Controlul este dobândit de persoane sau întreprinderi care sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale drepturilor în baza contractelor în cauză sau care, deşi nu sunt titulare ale acestor drepturi sau beneficiare ale drepturilor în baza acestor contracte, au puterea de a exercita drepturile care decurg din acestea;
decizie a asocierii de întreprinderi – orice manifestare a voinţei exprimată de către asocierea de întreprinderi sau de către organele de conducere ale asocierii de întreprinderi, indiferent de forma manifestării sau de caracterul obligatoriu ori facultativ;
drepturi exclusive – drepturi acordate de stat, printr-o autoritate publică, unei întreprinderi, prin orice instrument legislativ, de reglementare sau administrativ, de a furniza un serviciu sau de a efectua o activitate într-o zonă geografică dată;
drepturi speciale – drepturi acordate de stat prin intermediul unui instrument legislativ, de reglementare sau administrativ unui număr limitat de întreprinderi, care, într-o zonă geografică dată, limitează la două sau mai multe numărul întreprinderilor autorizate să presteze un serviciu sau să efectueze o activitate ori desemnează mai multe întreprinderi concurente ca fiind autorizate să presteze un serviciu sau să efectueze o activitate, ori conferă oricărei (oricăror) întreprinderi orice avantaje juridice sau de natură reglementară care afectează în mod semnificativ capacitatea oricărei alte întreprinderi de a presta acelaşi serviciu sau de a efectua aceeaşi activitate în aceeaşi zonă geografică în condiţii în mare parte echivalente;
grup de întreprinderi – întreprindere care exercită controlul şi toate întreprinderile controlate direct sau indirect de aceasta;
influenţă decisivă – capacitate de a determina comportamentul strategic şi tactic al întreprinderii;
imunitate la amenzi – scutire de amenzile care ar fi impuse în mod normal unei întreprinderi pentru participarea sa la un acord cu scopul de a o recompensa pentru cooperarea sa cu o autoritate de concurenţă în cadrul unei politici de clemenţă;
întreprindere – orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic şi de modul în care este finanţată;
întreprindere independentă – orice întreprindere, posibil formată din mai multe entităţi legale sau persoane fizice, care îşi stabileşte politica de afaceri în mod autonom faţă de alte întreprinderi;
întreprindere care prezintă caracter de monopol fiscal – întreprindere căreia i s-au atribuit drepturi exclusive de a desfăşura o activitate specifică cu scopul de a obţine venituri pentru stat;
întreprinderi dependente – întreprinderi care fac parte din acelaşi grup de întreprinderi sau sunt controlate de aceeaşi persoană ori de aceleaşi persoane;
legislaţie concurenţială – prezenta lege, Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi alte acte normative adoptate în vederea implementării legilor menţionate;
notificare – solicitare, adresată Consiliului Concurenţei, de autorizare a intenţiei de a realiza o operaţiune de concentrare economică sau de acordare a ajutorului de stat;
piaţă geografică relevantă – zonă în care întreprinderile sunt implicate în oferta sau cererea de pe piaţa relevantă a produsului, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi deosebită de zonele geografice învecinate prin condiţii de concurenţă ce diferă în mod apreciabil;
piaţă relevantă – piaţă în cadrul căreia trebuie evaluată o anumită problemă de concurenţă şi care se determină prin raportarea pieţei relevante a produsului la piaţa geografică relevantă;
piaţă relevantă a produsului – piaţă a produselor considerate de consumatori ca interschimbabile sau substituibile datorită utilizării date acestora, datorită caracteristicilor fizice, funcţionale şi preţului;
politică de clemenţă – instrument privind aplicarea art.5, pe baza căruia un participant la un cartel, în mod independent de celelalte întreprinderi implicate în acord, cooperează în cadrul unei investigaţii desfăşurate de Consiliul Concurenţei, furnizând în mod voluntar informaţiile pe care acesta le are despre cartel şi despre rolul său în cadrul cartelului şi primind în schimb, printr-o decizie, imunitate la amenzi sau o reducere a amenzilor care ar urma să fie impuse pentru implicarea sa în cartel;
poziţie dominantă pe piaţă – poziţie de putere economică de care beneficiază o întreprindere, ce îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă relevantă, acordându-i posibilitatea de a se comporta, în mare măsură, în mod independent faţă de concurenţi, de clienţii săi şi, în ultimă instanţă, faţă de consumatori;
practică anticoncurenţială – acord anticoncurenţial, decizie a asocierii de întreprinderi, practică concertată, abuz de poziţie dominantă, acţiune sau inacţiune a autorităţilor publice de restrângere a concurenţei interzise de lege;
practică concertată – formă de coordonare a acţiunilor între întreprinderi independente şi/sau grupuri independente de întreprinderi, prin care cooperarea practică dintre acestea înlocuieşte în mod intenţionat riscurile concurenţei fără ca întreprinderile sau grupurile de întreprinderi să fi încheiat un acord în acest sens;
produs – bunuri, lucrări, servicii, inclusiv servicii financiare, destinate vânzării, schimbului sau altor modalităţi de includere în circuitul civil;
propunere de recunoaştere a săvârşirii încălcării legislaţiei concurenţiale – informare în mod voluntar a Consiliului Concurenţei de către o întreprindere sau în numele unei întreprinderi, care cuprinde recunoaşterea participării acesteia la o încălcare a legislaţiei concurenţiale sau renunţarea de a contesta această participare şi asumarea responsabilităţii pentru încălcarea respectivă, informare redactată în mod specific pentru ca autoritatea de concurenţă să poată aplica o procedură simplificată sau accelerată;
reducere a amenzii – reducere a cuantumului amenzii care ar fi impusă în mod normal unei întreprinderi pentru săvârşirea unei practici anticoncurenţiale cu scopul de a o recompensa pentru cooperarea ei cu Consiliul Concurenţei în cadrul unei politici de clemenţă;
restrângere semnificativă a concurenţei – impact negativ asupra a cel puţin unuia dintre parametrii concurenţei pe piaţă, cum ar fi: preţul, producţia, calitatea produsului, varietatea produsului sau inovarea;
servicii de interes economic general – comercializare de produse ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt destinate cetăţenilor sau sunt în interesul societăţii în general;
b) nu mai sunt furnizate sau nu pot fi furnizate în mod satisfăcător şi în condiţii (cum ar fi: preţul, trăsăturile obiective privind calitatea, continuitatea şi accesul la serviciu) compatibile cu interesul public astfel cum este definit de către stat, de către întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale de piaţă, adică a căror furnizare o întreprindere nu şi-ar asuma-o sau nu şi-ar asuma-o în aceeaşi măsură sau în aceleaşi condiţii dacă ar ţine seama de propriile interese comerciale;
c) obligaţia de furnizare este stabilită de o autoritate publică printr-un act normativ sau administrativ sau printr-un contract ori printr-o serie de acte sau contracte care definesc obligaţiile întreprinderii în cauză şi ale autorităţii publice, specifice prestării unor astfel de servicii;
trucare a ofertelor – realizare, prin intermediul licitaţiilor sau altor forme de concurs de oferte, a acordurilor anticoncurenţiale ale întreprinderilor concurente referitoare la preţuri, la împărţirea pieţelor, la sursele de aprovizionare sau la calitatea produselor;
unitate economică unică – întreprindere-mamă şi filiala acesteia în situaţia în care acea filială, deşi are o personalitate juridică separată, nu decide independent asupra propriei conduite pe piaţă, dar îndeplineşte, sub toate aspectele materiale, instrucţiunile date de întreprinderea-mamă şi, prin urmare, formează o singură întreprindere, astfel încât comportamentul anticoncurenţial al filialei poate fi imputat şi întreprinderii-mamă.
Capitolul II
PRACTICI ANTICONCURENŢIALE
Secţiunea 1
Acorduri anticoncurenţiale
Articolul 5. Interzicerea acordurilor anticoncurenţiale
(1) Sunt interzise, fără a fi necesară o decizie prealabilă în acest sens, orice acorduri între întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate (denumite în continuare acorduri) care au ca obiect sau efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, în special cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, preţurile de cumpărare sau de vânzare ori orice alte condiţii de tranzacţionare;
b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;
c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
d) participă cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte;
e) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
f) condiţionează încheierea contractelor de acceptare de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.
(2) Acordurile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.
(3) Dacă s-a stabilit că acordul are ca obiect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei, existenţa unor efecte anticoncurenţiale nu trebuie demonstrată de către Consiliul Concurenţei pentru a constata că există o restrângere a concurenţei în sensul prezentei legi.
(4) Prin natura cartelurilor, ca fiind cele mai grave acorduri anticoncurenţiale, se prezumă că acestea, prin obiectul lor, au capacitatea de a împiedica, restrânge sau denatura concurenţa.
Articolul 6. Exceptarea acordurilor anticoncurenţiale
(1) Prevederile art.5 alin.(1) nu se aplică acordurilor anticoncurenţiale sau categoriilor de acorduri anticoncurenţiale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) contribuie la îmbunătăţirea producerii sau distribuţiei de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic;
b) asigură consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut;
c) nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru atingerea obiectivelor menţionate la lit.a) şi b);
d) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
(2) Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să adopte acte normative privind exceptarea unor categorii de acorduri de la interdicţia stabilită la art.5 alin.(1).
(3) Acordurile menţionate la art.5 alin.(1) care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(1) din prezentul articol sau care se încadrează în categoriile prevăzute la alin.(2) sunt considerate legale fără a fi necesară emiterea unei decizii în acest sens.
(4) Sarcina probei unei încălcări a art.5 alin.(1) revine Consiliului Concurenţei. În cazurile legate de art.5 alin.(1), întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care invocă în apărare faptul că acordurile anticoncurenţiale beneficiază de exceptare individuală în condiţiile alin.(1) din prezentul articol au sarcina de a dovedi că acordurile în cauză îndeplinesc aceste condiţii.
(5) În cazul în care un acord face obiectul unei exceptări pe categorii, părţile la acordul anticoncurenţial sunt eliberate de obligaţia impusă prin alin.(4), fiind obligate, în caz de apărare, doar să dovedească că acordul beneficiază de o exceptare pe categorii.
(6) Cartelurile nu beneficiază de exceptările prevăzute în prezentul articol.
Articolul 7. Retragerea exceptărilor
Dacă Consiliul Concurenţei constată că acordurile care se încadrează în una din categoriile exceptate provoacă sau pot provoca efecte incompatibile cu condiţiile prevăzute la art.6 alin.(1), acesta poate retrage beneficiul exceptării stipulat pentru acordurile respective, acţionând în cadrul unei investigaţii. Retragerea beneficiului exceptării nu are efect retroactiv.
Articolul 8. Acordurile anticoncurenţiale de importanţă minoră
(1) Acordul anticoncurenţial se consideră un acord de importanţă minoră care poate avea ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei în cadrul pieţei şi, implicit, nu restrânge în mod semnificativ concurenţa în cazul în care:
a) cota de piaţă cumulată deţinută de părţile la acord nu depăşeşte 10% pe niciuna dintre pieţele relevante vizate de acord, atunci când acordul este încheiat între întreprinderi care sunt concurenţi existenţi sau potenţiali pe una din aceste pieţe (acorduri între concurenţi);
b) cota de piaţă deţinută de fiecare dintre părţile la acord nu depăşeşte 15% pe niciuna dintre pieţele relevante vizate de acord, atunci când acordul este încheiat între întreprinderi care nu sunt concurenţi existenţi sau potenţiali pe niciuna dintre pieţe (acorduri între neconcurenţi).
În cazul în care este dificil să se stabilească dacă este vorba de un acord între concurenţi sau de un acord între neconcurenţi, se aplică pragul de 10%.
(2) Atunci când, pe o piaţă relevantă, concurenţa este restrânsă de efectul cumulativ al unor acorduri de vânzare de produse încheiate cu diferiţi furnizori sau distribuitori, pragurile cotei de piaţă menţionate la alin.(1) sunt reduse la 5%, atât pentru acordurile între concurenţi, cât şi pentru acordurile între neconcurenţi.
(3) Se consideră că acordurile nu restrâng în mod semnificativ concurenţa în cazul în care cotele de piaţă ale părţilor la acord nu depăşesc pragurile de 10%, 15% şi, respectiv, 5%, menţionate la alin.(1) şi (2), cu mai mult de două puncte procentuale în cursul a doi ani calendaristici succesivi.
(4) Prevederile art.5 alin.(1) nu se aplică acordurilor de importanţă minoră, cu excepţia celor prevăzute la art.9.
Articolul 9. Acordurile de importanţă minoră interzise
(1) Prevederile art.8 nu se aplică acordurilor care conţin oricare dintre următoarele restricţii grave:
1) în ceea ce priveşte acordurile dintre concurenţi definite la art.8 alin.(1), restricţiile care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor, au ca obiect:
a) fixarea preţurilor de vânzare sau de cumpărare;
b) limitarea producţiei sau a vânzărilor;
c) împărţirea pieţelor sau a clienţilor;
d) participarea cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte;
2) în ceea ce priveşte acordurile dintre neconcurenţi, astfel cum sunt definite la art.8 alin.(1), restricţiile care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor, au ca obiect:
a) restrângerea capacităţii cumpărătorului de a-şi stabili preţul de vânzare, fără a aduce atingere posibilităţii furnizorului de a impune un preţ de vânzare maxim sau de a recomanda un preţ de vânzare, cu condiţia ca acestea din urmă să nu fie echivalente cu un preţ de vânzare fix ori minim stabilit în urma presiunilor exercitate de una dintre părţi sau a măsurilor de stimulare practicate de aceasta;
b) restrângerea privind teritoriul pe care cumpărătorul poate vinde produsele ce fac obiectul contractului sau privind clienţii cărora le poate vinde produsele respective, cu excepţia cazului în care este vorba de una dintre următoarele restricţii care nu sunt grave:
– restrângerea vânzărilor active către teritoriul exclusiv sau către o clientelă exclusivă rezervate furnizorului sau cedate de furnizor unui alt cumpărător, atunci când o asemenea restricţie nu limitează vânzările efectuate de clienţii cumpărătorului;
– restrângerea vânzărilor către utilizatorii finali realizate de un cumpărător care acţionează pe piaţă în calitate de comerciant cu ridicata;
– restrângerea vânzărilor către distribuitori neautorizaţi realizate de membrii unui sistem de distribuţie selectivă; şi
– restrângerea capacităţii cumpărătorului de a vinde componente destinate incorporării unor clienţi care ar putea să le utilizeze pentru fabricarea de produse asemănătoare celor produse de furnizor;
c) restrângerea vânzărilor active sau a vânzărilor pasive către utilizatori finali realizate de membrii unui sistem de distribuţie selectivă care acţionează pe piaţă în calitate de vânzători cu amănuntul, fără a aduce atingere posibilităţii de a interzice unui membru al sistemului să îşi desfăşoare activităţile dintr-un sediu secundar neautorizat;
d) restrângerea livrărilor încrucişate între distribuitori în cadrul unui sistem de distribuţie selectivă, inclusiv între distribuitori care acţionează la diferite niveluri ale comerţului;
e) restricţia convenită între un furnizor de componente şi un cumpărător care încorporează aceste componente, care limitează posibilitatea furnizorului de a vinde aceste componente ca piese separate utilizatorilor finali, unor reparatori sau altor prestatori de servicii care nu au fost desemnaţi de cumpărător pentru repararea ori întreţinerea bunurilor sale;
3) în ceea ce priveşte acordurile între concurenţi, astfel cum sunt definite la art.8 alin.(1), atunci când concurenţii acţionează în sensul acordului, la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau de distribuţie şi care conţin oricare dintre restricţiile grave prevăzute la pct.1) şi 2).
(2) Se prezumă, până la proba contrară, că acordurile de importanţă minoră interzise cad în sfera de aplicare a art.5. În cazuri individuale, întreprinderile pot demonstra întrunirea condiţiilor de exceptare prevăzute la art.6 alin.(1).
Secţiunea a 2-a
Abuzul de poziţie dominantă
Articolul 10. Poziţia dominantă
(1) Poziţia dominantă pe una sau mai multe pieţe relevante poate fi deţinută de o singură întreprindere, de un grup de întreprinderi (poziţie dominantă unică) sau în comun de două sau mai multe întreprinderi ori de două sau mai multe grupuri de întreprinderi (poziţie dominantă colectivă).
(2) Două sau mai multe întreprinderi pot ocupa împreună o poziţie dominantă (poziţie colectivă) atunci când, chiar în lipsa oricărei legături structurale sau de altă natură între ele, acestea operează pe o piaţă a cărei structură este considerată propice producerii unor efecte coordonate.
(3) Poziţia dominantă rezultă dintr-o combinaţie de mai mulţi factori care, luaţi separat, nu sunt neapărat hotărâtori. Evaluarea unei poziţii dominante va ţine seama de structura concurenţială a pieţei şi în special de următorii factori:
a) presiunea exercitată de ofertele existente ale concurenţilor actuali şi de poziţia pe piaţă a acestora (poziţia pe piaţă a întreprinderii dominante şi a concurenţilor ei). Cotele de piaţă oferă o primă indicaţie utilă în legătură cu structura pieţei şi cu importanţa relativă a diferitelor întreprinderi active pe piaţă. Cu toate acestea, cotele de piaţă vor fi interpretate prin prisma condiţiilor de piaţă relevantă şi în special a dinamicii pieţei, a tendinţei sau evoluţiei cotelor de piaţă de-a lungul timpului, a gradului de diferenţiere a produselor, precum şi a altor factori care pot fi suficienţi pentru a exercita presiuni asupra comportamentului pretinsei întreprinderi dominante;
b) presiunea exercitată de ameninţarea credibilă a unei viitoare expansiuni a concurenţilor actuali sau a intrării pe piaţă a unor concurenţi potenţiali (expansiunea şi intrarea pe piaţă). Pentru a exercita presiuni asupra comportamentului pretinsei întreprinderi dominante, expansiunea concurenţilor actuali sau intrarea pe piaţă a unor concurenţi potenţiali trebuie să fie probabilă, oportună şi suficientă;
c) presiunea exercitată de puterea de negociere a clienţilor întreprinderii (puterea compensatorie a cumpărătorilor). Puterea compensatorie a cumpărătorilor poate rezulta din dimensiunea clienţilor sau din importanţa lor comercială pentru pretinsa întreprindere dominantă, precum şi din capacitatea lor de a schimba uşor furnizorii, de a favoriza o nouă intrare pe piaţă sau de a se integra vertical şi de a ameninţa în mod credibil cu astfel de acţiuni.
(4) Se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă pe o piaţă relevantă dacă cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă în cauză, înregistrate în perioada supusă analizei, depăşesc 50%.
(5) Se prezumă, până la proba contrară, că întreprinderile învestite cu drepturi exclusive sau cu drepturi speciale deţin poziţie dominantă pe piaţa relevantă la care se referă aceste drepturi.
(6) Plenul Consiliului Concurenţei va adopta Regulamentul privind stabilirea poziţiei dominante pe piaţă şi evaluarea abuzului de poziţie dominantă.
Articolul 11. Interzicerea abuzului de poziţie dominantă
(1) Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa relevantă. Aceste practici abuzive pot consta în special în:
a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;
b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;
e) practicarea unui preţ excesiv sau a unui preţ de ruinare în scopul înlăturării concurenţilor;
f) refuzul neîntemeiat de a contracta cu un anumit furnizor sau de a face livrări către un anumit beneficiar;
g) ruperea unei relaţii contractuale stabilite anterior pe piaţa relevantă pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate.
(2) Preţul de ruinare poate fi calificat, după caz, ca preţ inferior costurilor medii variabile sau ca preţ inferior costurilor totale medii dacă sunt determinate ca fiind parte a unui plan de eliminare a unui concurent.
(3) Dacă datele sugerează că preţul practicat de întreprinderea dominantă riscă să ducă la înlăturarea unor concurenţi la fel de eficienţi, acest element se va include în evaluarea generală a restrângerii semnificative a concurenţei, ţinând cont de alte probe cantitative şi/sau calitative.
(4) Întreprinderile dominante nu se penalizează pentru pierderi ex post în cazul în care decizia ex ante de aplicare a pretinselor practici abuzive a fost luată cu bună-credinţă, şi anume dacă pot furniza probe concludente conform cărora au putut estima în mod rezonabil că activitatea va fi profitabilă.
(5) Interdicţiile stabilite la alin.(1) nu se aplică dacă întreprinderea dominantă demonstrează că practicile sale sunt justificate, fiind necesare din punct de vedere obiectiv sau producând creşteri semnificative ale eficienţei, care compensează orice efecte anticoncurenţiale asupra consumatorilor, cu condiţia că practicile respective sunt indispensabile şi proporţionale cu pretinsul scop urmărit de întreprinderea dominantă.
(6) Caracterul de necesitate obiectivă şi de proporţionalitate trebuie să fie determinat pe baza unor factori care nu ţin de întreprinderea dominantă, cum ar fi motivele de sănătate sau de siguranţă legate de natura produsului respectiv.
(7) În cazul în care invocă motivele de creştere a eficienţei care sunt suficiente pentru a garanta că nu există riscul de a cauza un prejudiciu net consumatorilor, întreprinderea dominantă va trebui să demonstreze, cu un grad de probabilitate suficient de ridicat şi pe baza unor probe verificabile, că sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) s-a realizat creşterea eficienţei sau este probabil să fie realizată ca urmare a practicilor respective, cum ar fi îmbunătăţirile tehnice ale calităţii bunurilor sau reducerea costului de producţie ori de distribuţie;
b) practicile respective sunt indispensabile pentru creşterea eficienţei: trebuie să nu existe alternative mai puţin anticoncurenţiale la aceste practici care să fie capabile să determine în aceeaşi măsură creşterea eficienţei;
c) creşterea probabilă a eficienţei determinată de practicile respective compensează orice efecte negative probabile asupra concurenţei şi bunăstării consumatorilor pe pieţele afectate;
d) practicile respective nu elimină concurenţa efectivă prin suprimarea majorităţii sau a tuturor surselor existente de concurenţă efectivă sau potenţială.
(8) Practicile de excludere care menţin, creează sau consolidează o poziţie de piaţă ce se apropie de cea de monopol nu pot fi justificate în mod normal pe motivul că acestea creează şi câştiguri de eficienţă.
Secţiunea a 3-a
Acţiunile sau inacţiunile interzise ale autorităţilor publice de restrângere,
împiedicare sau denaturare a concurenţei
Articolul 12. Acţiunile sau inacţiunile interzise ale autorităţilor publice de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei
(1) Sub incidenţa prezentului articol cad autorităţile publice definite în sensul prevederilor Codului administrativ.
(2) Sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor publice care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare ori comercializare;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, în cazul în care acestea nu sunt prevăzute de lege;
c) stabilirea de interdicţii sau restricţii, neprevăzute de lege, pentru activitatea întreprinderilor;
d) impunerea, directă ori indirectă, a întreprinderilor de a se asocia ori de a se concentra sub orice formă.
(3) În cazuri excepţionale pot fi realizate acţiunile sau inacţiunile prevăzute la alin.(2) în condiţiile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război.
(4) Faptele autorităţilor publice realizate contrar prevederilor alin.(2) constituie încălcări ale prezentei legi.
(5) Persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul autorităţilor publice poartă răspundere în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.
Articolul 13. Modul de executare a deciziilor Consiliului Concurenţei privind acţiunile sau inacţiunile autorităţilor publice de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei
(1) În cazul în care autorităţile publice nu execută sau nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenţei, în scopul restabilirii mediului concurenţial, acesta înaintează acţiune în conformitate cu prevederile Codului administrativ, solicitând instanţei, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei, obligarea autorităţii publice să emită un act administrativ ori să efectueze o anumită operaţiune administrativă.
(2) Prin derogare de la termenul prevăzut la art.209 alin.(1) din Codul administrativ nr.116/2018, Consiliul Concurenţei se adresează în instanţa de judecată, în condiţiile alin.(1), în termen de 6 luni de la data expirării termenului stabilit în decizie, perioadă în care autorităţile publice aveau obligaţia să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurenţial.
Capitolul III
CONCURENŢA NELOIALĂ
Articolul 14. Interzicerea concurenţei neloiale
(1) Se interzice întreprinderilor să realizeze acţiuni de concurenţă neloială.
(2) Acţiunile de concurenţă neloială interzise prin prevederile art.15–19 se examinează de către Consiliul Concurenţei, la plângerea privind presupusele acţiuni de concurenţă neloială depusă de către întreprinderea ale cărei interese legitime au fost lezate, în condiţiile stipulate la art.49 alin.(2)–(4).
(3) Plângerea privind presupusele acţiuni de concurenţă neloială se depune conform formularului adoptat prin hotărâre a Consiliului Concurenţei, în condiţiile prevăzute la art.51 alin.(2) şi (3).
(4) Procedura de examinare preliminară, investigare şi luare a deciziilor asupra cazurilor de concurenţă neloială este prevăzută la art.50–55, 58–66, care se aplică în mod corespunzător.
(5) Întreprinderea ale cărei interese legitime au fost lezate poate înainta plângerea privind presupusele acţiuni de concurenţă neloială la Consiliul Concurenţei în termen de 6 luni de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască despre realizarea presupuselor acţiuni de concurenţă neloială de către o altă întreprindere.
(6) Expirarea termenului de 6 luni prevăzut la alin.(5) constituie temei de refuz de către Consiliul Concurenţei de a examina plângerea, dar nu constituie un impediment pentru adresarea în instanţa de judecată în cadrul termenului general de prescripţie.
(7) Dacă nu corespunde cerinţelor stabilite la alin.(3), plângerea depusă nu constituie o plângere privind presupusele acţiuni de concurenţă neloială.
(8) În urma examinării cazului de concurenţă neloială, Plenul Consiliului Concurenţei adoptă o decizie privind constatarea acţiunilor de concurenţă neloială sau privind lipsa acestora.
(9) În cazul constatării acţiunilor de concurenţă neloială, prin decizia Plenului Consiliului Concurenţei, întreprinderea este sancţionată conform prezentei legi şi/sau obligată să înceteze acţiunile respective.
Articolul 15. Discreditarea concurenţilor
Este interzisă discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau punerea în pericol a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin:
a) răspândirea de către o întreprindere a informaţiilor false despre activitatea sa, despre produsele sale, menite să îi creeze o situaţie favorabilă în raport cu unii concurenţi;
b) răspândirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează activităţii concurentului.
Articolul 16. Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul
Este interzisă instigarea, din interes sau în interesul persoanelor terţe, la rezilierea neîntemeiată a contractului cu concurentul unei alte întreprinderi, la neîndeplinirea sau la îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale faţă de concurentul respectiv prin acordarea sau oferirea, mijlocit sau nemijlocit, de recompense materiale, compensaţii sau de alte avantaje întreprinderii parte a contractului.
Articolul 17. Obţinerea şi/sau folosirea ilegală a secretului comercial al concurentului
Se interzice obţinerea şi/sau folosirea de către o întreprindere a informaţiilor ce constituie secret comercial al concurentului, fără consimţământul lui, dacă acestea au adus sau pot aduce atingere intereselor legitime ale concurentului.
Articolul 18. Deturnarea clientelei concurentului
Este interzisă deturnarea clientelei concurentului realizată de întreprinderi prin inducerea în eroare a consumatorului cu privire la natura, modul şi locul de fabricare, la caracteristicile principale, inclusiv utilizarea, cantitatea produselor, preţul sau modul de calculare a preţului produsului.
Articolul 19. Confuzia
(1) Sunt interzise orice acţiuni sau fapte care sunt de natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent, realizate prin:
a) folosirea ilegală, integrală sau parţială a unei mărci, embleme de deservire, denumiri de firmă, a unui desen sau model industrial sau a altor obiecte ale proprietăţii industriale de natură să creeze o confuzie cu cele folosite în mod legal de către o altă întreprindere;
b) copierea ilegală a formei, a ambalajului şi/sau a aspectului exterior al produsului unei întreprinderi şi plasarea produsului respectiv pe piaţă, copierea ilegală a publicităţii unei întreprinderi, dacă aceasta a adus sau poate aduce atingere intereselor legitime ale concurentului.
(2) Prezentul articol nu este aplicabil caracteristicilor produsului determinate exclusiv de funcţia tehnică pe care o îndeplinesc.
Capitolul IV
CONCENTRĂRILE ECONOMICE
Articolul 20. Prevederi generale privind concentrarea economică
(1) Până la declararea concentrării economice ca fiind compatibilă cu mediul concurenţial, în temeiul unei decizii emise de către Plenul Consiliului Concurenţei în conformitate cu art.25 alin.(1) lit.b) ori alin.(2) lit.b) sau c) ori pe baza unei prezumţii în conformitate cu art.25 alin.(5), este interzisă punerea în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică ce cade sub incidenţa art.22 alin.(1).
(2) O operaţiune de concentrare economică are loc în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma:
a) fuzionării a două sau mai multor întreprinderi independente anterior ori mai multor părţi ale unor întreprinderi independente anterior; sau
b) preluării, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puţin o întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziţionarea de valori mobiliare (părţi sociale) sau de active, fie prin contract ori prin alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părţi ale acestora, inclusiv prin crearea unei societăţi în comun care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome.
(3) În măsura în care crearea unei societăţi în comun, reprezentând o concentrare potrivit prevederilor alin.(2) din prezentul articol, are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurenţial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art.5 alin.(1) şi la art.6.
(4) La realizarea evaluării prevăzute la alin.(3), Consiliul Concurenţei ia în considerare, în special, următoarele criterii:
a) dacă două sau mai multe societăţi-mamă reţin, într-o măsură semnificativă, activităţile de pe aceeaşi piaţă ca şi societatea în comun ori de pe o piaţă situată în amonte sau în aval faţă de cea a societăţii în comun ori pe o piaţă vecină aflată în strânsă legătură cu această piaţă;
b) dacă, prin coordonarea care reprezintă consecinţa directă a creării societăţii în comun, întreprinderile implicate au posibilitatea de a elimina concurenţa pentru o parte semnificativă a produselor în cauză.
(5) Alin.(1) nu împiedică punerea în aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de tranzacţii cu valori mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacţionării pe o piaţă reglementată şi/sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacţionare, prin care se dobândeşte controlul de la vânzători diferiţi, cu condiţia ca:
a) concentrarea economică să fie notificată fără întârziere Consiliului Concurenţei în conformitate cu art.22; şi
b) cel care dobândeşte controlul să nu exercite drepturile de vot aferente valorilor mobiliare în cauză sau să facă acest lucru numai pentru a menţine valoarea integrală a investiţiei sale în temeiul unei derogări acordate de Plenul Consiliului Concurenţei în conformitate cu alin.(6).
(6) Plenul Consiliului Concurenţei poate acorda, la cerere, o derogare de la obligaţiile impuse la alin.(1) sau (5). Cererea pentru acordarea unei derogări trebuie justificată. La adoptarea unei decizii privind cererea, Plenul Consiliului Concurenţei ia în considerare, printre altele, efectele suspendării asupra uneia sau mai multor întreprinderi implicate în concentrarea economică sau asupra unei terţe părţi şi ameninţarea reprezentată de concentrare asupra concurenţei. O astfel de derogare poate fi acordată sub rezerva îndeplinirii unor condiţii şi obligaţii destinate asigurării unor condiţii de concurenţă efectivă. O derogare poate fi solicitată şi acordată în orice moment, înainte de notificare sau după operaţiune.
(7) Valabilitatea oricărei operaţiuni efectuate cu încălcarea alin.(1) din prezentul articol se stabileşte printr-o decizie adoptată în temeiul art.25 alin.(1) lit.(b) sau alin.(2) ori în temeiul unei prezumţii în conformitate cu art.25 alin.(5).
(8) Prezentul articol nu are niciun efect asupra valabilităţii tranzacţiilor cu valori mobiliare, inclusiv asupra tranzacţiilor cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacţionării pe o piaţă reglementată şi/sau în cadrul sistemului multilateral de tranzacţionare, cu excepţia cazurilor în care vânzătorul şi cumpărătorul ştiau sau ar fi trebuit să ştie că tranzacţia a fost efectuată cu încălcarea alin.(1).
Articolul 21. Operaţiuni ce nu constituie concentrări economice
Nu constituie operaţiuni de concentrare economică situaţiile în care:
a) controlul este dobândit şi exercitat de către un lichidator sau administrator desemnat prin hotărâre judecătorească sau de către o altă persoană împuternicită de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de lichidare, de insolvabilitate sau altei proceduri similare;
b) băncile şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară ale căror activităţi includ operaţiuni cu valori mobiliare pe cont propriu sau pe contul terţilor deţin temporar valori mobiliare ale unei întreprinderi pe care le-au dobândit în vederea revânzării, cât timp ele nu exercită drepturile la vot conferite de valorile mobiliare pentru a determina comportamentul concurenţial al întreprinderii în cauză ori le exercită numai în vederea pregătirii înstrăinării integrale sau parţiale a întreprinderii în cauză sau a activelor acesteia ori revânzării valorilor mobiliare în cauză, cu condiţia ca înstrăinarea sau revânzarea să aibă loc în termen de până la 12 luni de la data dobândirii. Plenul Consiliului Concurenţei poate prelungi acest termen, la cerere, în cazul în care respectivele bănci sau participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară pot dovedi că revânzarea nu a fost posibilă, în condiţii rezonabile, în termenul stabilit;
c) întreprinderile, inclusiv grupurile de întreprinderi, realizează operaţiuni de restructurare sau de reorganizare a propriilor activităţi.
Articolul 22. Notificarea concentrărilor economice
(1) Operaţiunile de concentrare economică sunt supuse evaluării şi urmează a fi notificate Consiliului Concurenţei înainte de punerea în aplicare, atunci când cifra mondială totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul anterior operaţiunii, depăşeşte 50000000 de lei şi există cel puţin două întreprinderi implicate în operaţiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 20000000 de lei în anul anterior operaţiunii.
(2) Prin punerea în aplicare a operaţiunii de concentrare economică se înţelege, după caz, încheierea acordului, anunţarea ofertei publice sau preluarea pachetului de control.
(21) Prin derogare de la art.20 alin.(1), după încheierea acordului, punerea în aplicare a unei oferte publice sau preluarea pachetului de control se admite dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) concentrarea economică să fie notificată fără întârziere Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor alin.(1);
b) cel care dobândeşte controlul să nu exercite drepturile de vot sau să facă acest lucru numai pentru a menţine valoarea integrală a investiţiei sale în temeiul unei derogări acordate de Consiliul Concurenţei, potrivit prevederilor art.20 alin.(6).
(3) Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor întreprinderi trebuie notificate împreună de către părţile la fuziune, iar cele care se realizează prin preluarea controlului în comun trebuie notificate împreună de către persoanele sau întreprinderile care dobândesc controlul în comun. În celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie realizată de persona sau întreprinderea care preia controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori asupra unei părţi a uneia sau mai multor întreprinderi. Fiecare parte care înaintează notificarea este responsabilă pentru caracterul exact şi complet al informaţiilor furnizate.
(4) Notificările se depun conform Formularului de notificare, parte componentă a Regulamentului privind concentrările economice, adoptat de Plenul Consiliului Concurenţei.
(5) Notificarea prezentată Consiliului Concurenţei trebuie să cuprindă: Formularul de notificare, însoţit de copiile documentelor justificative, nota privind cifra totală de afaceri calculată şi dovada plăţii taxei de examinare.
(6) Nota privind cifra totală de afaceri calculată trebuie să cuprindă atât cifra totală de afaceri, cât şi cifrele totale de afaceri din care este compusă, cu menţionarea întreprinderilor de la care provin, împreună cu toate documentele care au stat la baza calculelor.
(7) În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul Concurenţei va confirma în scris părţii/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor acestora întrunirea condiţiilor pentru ca notificarea să fie considerată valabil depusă.
(8) În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul Concurenţei va putea solicita părţii/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor acestora completarea informaţiilor transmise şi/sau confirmarea caracterului exact şi complet al acestora. Notificarea va fi considerată efectivă numai după completarea acesteia.
(9) Partea/părţile notificatoare sau reprezentanţii acestora vor putea furniza şi alte informaţii pe care le consideră utile pentru evaluarea operaţiunii de concentrare economică.
(10) Notificarea devine efectivă la data la care a fost înregistrată la Consiliul Concurenţei, cu excepţia cazurilor în care se constată că informaţiile cuprinse în ea sunt inexacte sau incomplete.
(11) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică notificată intră în sfera de aplicare a prezentei legi, acesta publică pe pagina sa web şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaţia despre efectuarea notificării, menţionând numele părţilor implicate, natura concentrării şi sectoarele economice implicate, luând în considerare interesul legitim al întreprinderilor de protejare a secretelor comerciale.
Articolul 23. Investigarea şi evaluarea concentrărilor economice
(1) Părţile care intenţionează să depună o notificare pot solicita Consiliului Concurenţei consultări prealabile pentru discutarea unor aspecte juridice sau practice esenţiale privind concentrarea economică. În acest scop, părţile vor furniza Consiliului Concurenţei, cu cel puţin 3 zile lucrătoare anterior datei stabilite pentru consultare, informaţii relevante privind concentrarea economică, cum ar fi: părţile implicate în concentrare, pieţele pe care acestea activează, descrierea sumară a concentrării economice respective şi a modalităţii de preluare a controlului.
(2) Investigarea operaţiunilor de concentrare economică se va efectua conform prevederilor cap.VII.
(3) Sunt declarate incompatibile cu un mediu concurenţial concentrările economice care ar ridica obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte semnificativă a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante.
(4) O concentrare economică care nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte semnificativă a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, este declarată compatibilă cu un mediu concurenţial.
(5) Pentru stabilirea compatibilităţii cu un mediu concurenţial, operaţiunile de concentrare economică se evaluează în baza următoarelor criterii, cu condiţia ca acestea să fie în beneficiul consumatorului şi să nu reprezinte un obstacol în calea concurenţei:
a) necesitatea de a menţine şi de a dezvolta concurenţa pe piaţa relevantă, ţinând cont de structura tuturor pieţelor vizate de concentrare şi de concurenţa existentă sau potenţială din partea întreprinderilor aflate pe teritoriul sau în afara Republicii Moldova;
b) poziţia de piaţă deţinută de către întreprinderile implicate, puterea lor economică şi financiară;
c) alternativele disponibile pentru furnizori şi utilizatori, accesul lor la pieţe şi la surse de aprovizionare, precum şi orice bariere legale sau de altă natură la intrarea pe piaţă;
d) tendinţa cererii şi a ofertei pentru produsele relevante;
e) interesele consumatorilor intermediari şi ale celor finali;
f) evoluţia progresului tehnic şi economic.
(6) Concentrările economice susceptibile a ridica obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia pot fi autorizate dacă părţile implicate în operaţiunea de concentrare economică dovedesc îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) operaţiunea de concentrare urmează a contribui la creşterea eficienţei economice, la ameliorarea calităţii producţiei, distribuţiei sau progresului tehnic ori la creşterea competitivităţii la export;
b) efectele favorabile ale concentrării compensează efectele nefavorabile ale restrîngerii concurenţei;
c) de avantajele rezultate profită într-o măsură rezonabilă şi consumatorii.
(7) Modalitatea de aplicare a evaluării concentrărilor economice va fi stabilită în Regulamentul privind concentrările economice.
Articolul 24. Calcularea cifrei totale de afaceri
(1) În sensul prezentului capitol, cifra totală de afaceri cuprinde sumele obţinute de întreprinderile implicate în anul anterior din vânzare de produse făcând parte din activităţile obişnuite ale întreprinderilor în cauză, după deducerea rabaturilor aplicate la vânzare şi a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite direct legate de cifra de afaceri.
(2) Cifra de afaceri realizată pe teritoriul Republicii Moldova cuprinde produsele vândute întreprinderilor sau consumatorilor din Republica Moldova.
(3) Când o operaţiune de concentrare economică are loc în modul prevăzut la art.20 alin.(2) lit.b) prin cumpărarea de elemente de active, cifra totală de afaceri este asimilată sumei aferente activelor ce constituie obiectul operaţiunii. Dacă două sau mai multe operaţiuni, în sensul prezentului alineat, au loc pe parcursul unei perioade de doi ani între aceleaşi persoane sau întreprinderi, aceste operaţiuni sunt tratate ca fiind una şi aceeaşi concentrare realizată la data încheierii ultimei operaţiuni.
(4) Cifra totală de afaceri realizată de întreprinderile implicate se calculează prin adunarea cifrelor totale de afaceri ale:
a) întreprinderilor implicate;
b) întreprinderilor la care întreprinderea implicată, în mod direct sau indirect:
– deţine peste jumătate din capital; sau
– are puterea de a exercita peste jumătate din drepturile de vot; sau
– are puterea de a numi peste jumătate din membrii consiliului societăţii, ai organului executiv sau ai organelor care reprezintă legal întreprinderile; sau
– are dreptul de a gestiona activităţile întreprinderilor;
c) întreprinderilor care deţin în întreprinderea implicată drepturile sau competenţele specificate la lit.b);
d) întreprinderilor în care o întreprindere menţionată la lit.c) deţine drepturile sau competenţele specificate la lit.b);
e) întreprinderilor în care două sau mai multe întreprinderi menţionate la lit.a)–d) deţin împreună drepturile sau competenţele specificate la lit.b).
(5) Cifra totală de afaceri realizată de întreprinderile implicate nu include valoarea vânzărilor de produse intervenite între oricare dintre întreprinderile menţionate la alin.(4).
(6) Dacă întreprinderile implicate în concentrarea economică deţin împreună drepturile sau competenţele prevăzute la alin.(4) lit.b), la calcularea cifrei totale de afaceri a întreprinderilor implicate nu se ia în considerare cifra de afaceri rezultată din vânzările de produse intervenite între întreprinderea comună şi fiecare dintre întreprinderile implicate sau orice altă întreprindere care are legături cu oricare dintre ele, în conformitate cu alin.(4) lit.b)–e), dar se ia în considerare cifra de afaceri rezultată din vânzările de produse intervenite între întreprinderea comună şi orice întreprinderi terţe. Cifra totală de afaceri astfel calculată se distribuie în mod egal între întreprinderile implicate.
Articolul 25. Competenţa Consiliului Concurenţei în domeniul concentrărilor economice
(1) În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei:
a) informează părţile notificatoare, printr-o scrisoare, despre faptul că operaţiunea de concentrare economică notificată nu cade sub incidenţa prezentei legi; sau
b) adoptă în plen o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică notificată ca fiind compatibilă cu mediul concurenţial, dacă constată că, deşi operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa prezentei legi:
– nu există îndoieli grave privind compatibilitatea cu mediul concurenţial;
– îndoielile privind compatibilitatea cu mediul concurenţial au fost înlăturate prin modificarea de către părţile implicate a concentrării economice notificate.
Plenul Consiliului Concurenţei poate stabili prin decizie condiţii şi obligaţii de natură să asigure respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat în scopul realizării compatibilităţii concentrării cu mediul concurenţial; sau
c) decide în plen iniţierea unei investigaţii, dacă constată că operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa prezentei legi şi prezintă îndoieli grave privind compatibilitatea cu mediul concurenţial, iar acestea nu au putut fi înlăturate potrivit prevederilor alin.(1) lit.b).
(2) Cu excepţia cazurilor în care întreprinderile implicate demonstrează, convingând Plenul Consiliului Concurenţei, că au renunţat la concentrarea economică, Plenul Consiliului Concurenţei, în termen de 90 de zile lucrătoare de la iniţierea investigaţiei în privinţa operaţiunilor de concentrare economică notificate şi, după caz, în termen rezonabil în cazul investigaţiei operaţiunilor de concentrare economică nenotificate:
a) emite o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial, dacă operaţiunea de concentrare economică ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art.23 alin.(3), ori, în cazurile prevăzute la art.20 alin.(3), dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.6;
b) emite o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică compatibilă cu mediul concurenţial, dacă operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art.23 alin.(4), ori, în cazurile prevăzute la art.20 alin.(3), dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.6. Se consideră că o decizie prin care se declară o concentrare ca fiind compatibilă include restricţiile direct legate şi necesare punerii în aplicare a concentrării;
c) emite o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică compatibilă cu mediul concurenţial, dacă constată că, în urma modificărilor efectuate de întreprinderile implicate, operaţiunea de concentrare economică notificată îndeplineşte criteriul prevăzut la art.23 alin.(4) şi, în cazurile menţionate la art.20 alin.(3), criteriile prevăzute la art.6. Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul de a stabili, prin decizie, obligaţiile şi/sau condiţiile necesare să asigure respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat în scopul realizării compatibilităţii concentrării cu mediul concurenţial.
(3) Termenele prevăzute la alin.(1) şi (2) se prelungesc în cazul în care părţile care fac notificarea înaintează o cerere în acest sens în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la iniţierea procedurii. Părţile care fac notificarea pot înainta o singură cerere de prelungire. După iniţierea procedurii, Plenul Consiliului Concurenţei poate prelungi termenele prevăzute la alin.(1) şi (2) cu acordul părţilor care au făcut notificarea. Durata totală a oricărei prelungiri sau a oricăror prelungiri efectuate nu poate depăşi 20 de zile lucrătoare.
(4) Termenele prevăzute la alin.(1) şi (2) se prelungesc cu 30 de zile lucrătoare în cazul în care întreprinderile implicate se oferă să îşi asume angajamente în temeiul alin.(1) sau (2) în vederea realizării compatibilităţii concentrării economice cu mediul concurenţial.
(41) Termenul prevăzut la alin.(2) se suspendă:
a) de la data comunicării raportului de investigaţie părţilor implicate în concentrare economică până la data prezentării de către acestea a observaţiilor asupra raportului de investigaţie sau, în cazul în care observaţiile nu au fost prezentate în termenul stabilit, până la data expirării termenului stabilit pentru prezentarea observaţiilor;
b) de la data solicitării de către părţile implicate în concentrare economică a audierii pe marginea raportului de investigaţie până la data desfăşurării audierii. Consiliul Concurenţei examinează solicitarea de audieri în termen de 3 zile lucrătoare.
(5) În cazul în care Plenul Consiliului Concurenţei nu ia o decizie în termenele prevăzute la alin.(1) şi (2), operaţiunea de concentrare economică se consideră autorizată tacit.
(6) Dacă, din cauza unor împrejurări de care este responsabilă una dintre întreprinderile implicate în concentrare, Consiliul Concurenţei a trebuit să solicite informaţii în temeiul art.54 sau să dispună o inspecţie printr-un ordin adoptat în temeiul art.56, termenele prevăzute la alin.(1) şi (2) din prezentul articol se suspendă şi încep să curgă de la data la care părţile au furnizat Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate.
(7) Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să adopte, printr-o decizie, măsuri interimare adecvate pentru restabilirea sau menţinerea condiţiilor de concurenţă efectivă în cazul în care o concentrare economică:
a) a fost pusă în aplicare cu încălcarea art.20 alin.(1) şi nu a fost încă adoptată o decizie privind compatibilitatea concentrării cu mediul concurenţial;
b) a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei sau a mai multor condiţii incluse într-o decizie adoptată în conformitate cu alin.(1) lit.b) sau alin.(2) lit.c);
c) a fost deja pusă în aplicare şi este declarată incompatibilă cu mediul concurenţial.
(8) Consiliul Concurenţei poate revoca actul administrativ emis în temeiul alin.(1) sau (2) în cazul în care:
a) actul administrativ se bazează pe informaţii incorecte pentru care este responsabilă una dintre întreprinderi ori informaţiile au fost obţinute prin fraudă; sau
b) întreprinderile implicate încalcă una sau mai multe obligaţii incluse în act.
(9) În cazurile menţionate la alin.(8), Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să adopte un act în conformitate cu alin.(1) fără a avea obligaţia de a respecta termenul prevăzut la alin.(1).
Articolul 251. Evaluarea concentrărilor economice în domeniul mass-mediei
(1) Actele legislative speciale în domeniul mass-mediei pot prevedea praguri privind notificarea concentrărilor economice, altele decât pragurile specificate la art.22 alin.(1).
(2) Actele legislative speciale în domeniul mass-mediei pot prevedea cote de piaţă ce prezumă existenţa poziţiei dominante, altele decât cota stabilită la art.10 alin.(4).
(3) Consiliul Audiovizualului va prezenta anual, până la data de 1 martie, Consiliului Concurenţei un raport privind beneficiarii efectivi în domeniul audiovizualului, cu anexarea copiilor de pe documentele relevante deţinute.
(4) Consiliul Audiovizualului va sesiza Consiliul Concurenţei cu privire la fapte constatate cu semne de concentrare economică în domeniul audiovizualului şi îi va pune la dispoziţie toate informaţiile relevante deţinute.
Articolul 26. Restabilirea situaţiei anterioare
(1) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică a fost deja pusă în aplicare şi că ea a fost declarată incompatibilă cu mediul concurenţial, acesta este în drept:
a) să solicite întreprinderilor implicate să dizolve concentrarea, în special prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea tuturor acţiunilor (părţilor sociale) sau activelor dobândite, astfel încât să se restabilească situaţia existentă anterior punerii în aplicare a concentrării;
b) să intenteze o acţiune în instanţa de judecată privind dizolvarea concentrării.
(2) În cazul în care prin dizolvarea concentrării nu este posibilă restabilirea situaţiei existente anterior punerii în aplicare a concentrării, Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să adopte orice altă măsură adecvată pentru a restabili, în măsura posibilului, situaţia anterioară.
(3) Consiliul Concurenţei poate acţiona potrivit alin.(1) şi (2) din prezentul articol şi atunci când constată că o concentrare economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiţii impuse printr-o decizie adoptată potrivit prevederilor art.25 alin.(2) lit.c), prin care s-a stabilit că, în cazul absenţei condiţiei, concentrarea ar îndeplini criteriul prevăzut la art.23 alin.(3) sau, în cazurile prevăzute la art.20 alin.(3), nu ar îndeplini criteriile prevăzute la art.6.
(4) În cazurile care intră sub incidenţa alin.(1) lit.a) din prezentul articol, măsurile prevăzute la alin.(1) pot fi impuse fie printr-o decizie adoptată în temeiul art.25 alin.(2) lit.a), fie printr-o decizie separată.
Articolul 27. Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică
(1) Prin prezenta lege se instituie taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică.
(2) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se stabileşte în mărime de 0,1% din cifra totală de afaceri realizată cumulat pe teritoriul Republicii Moldova de către întreprinderile implicate în concentrarea economică. Taxa de examinare se calculează pe baza cifrei totale de afaceri realizate în anul anterior notificării operaţiunii de concentrare economică şi nu poate depăşi 150000 de lei.
(3) Sunt obligate să achite taxa de examinare persoana, întreprinderea sau întreprinderile care au înaintat Consiliului Concurenţei o notificare a unei operaţiuni de concentrare economică.
(4) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se administrează de Consiliul Concurenţei prin intermediul unui cont trezorerial. Taxa de examinare se achită pe contul trezorerial al Consiliului Concurenţei şi se depozitează până la adoptarea în plen a deciziei în temeiul art.25. Soldurile contului trezorerial de administrare a taxei de examinare a notificării rămân în gestiunea Consiliului Concurenţei pentru perioada următoare.
(5) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se restituie persoanelor şi/sau întreprinderilor care au înaintat Consiliului Concurenţei notificarea operaţiunii de concentrare economică dacă operaţiunea nu cade sub incidenţa prezentei legi sau partea a renunţat la concentrarea economică notificată până la iniţierea investigaţiei în temeiul art.25 alin.(1) lit.c). După adoptarea de către Plenul Consiliului Concurenţei a deciziei în temeiul art.25 asupra notificării concentrării economice, taxa de examinare se încasează în contul trezorerial al Consiliului Concurenţei de administrare a acestei taxe.
(6) Din momentul informării părţilor în temeiul art.25 alin.(1) lit.a) sau al informării Consiliului Concurenţei despre renunţare la concentrare în termenul stabilit la alin.(5), Consiliul Concurenţei, în termen de 30 de zile, restituie mijloacele băneşti achitate pentru examinarea notificării.
(7) Taxa de examinare încasată de către Consiliul Concurenţei în urma adoptării în plen a deciziei în temeiul art.25 asupra notificării concentrării economice constituie venit al Consiliului Concurenţei şi este trecută în contul veniturilor anului de gestiune.
(8) Consiliul Concurenţei poate utiliza venitul obţinut din taxa de examinare a notificărilor privind concentrarea economică pentru expertize, studii de piaţă, pregătirea profesională a personalului Consiliului Concurenţei, obţinerea accesului la baze de date sau pentru abonarea la ediţii periodice de specialitate necesare activităţii Consiliului Concurenţei.
Capitolul V
DETERMINAREA PIEŢEI RELEVANTE
Articolul 28. Piaţa relevantă şi concurenţa
(1) Examinarea problemelor concurenţiale şi evaluarea unei cauze de concurenţă se efectuează în cadrul pieţei relevante.
(2) Determinarea pieţei relevante este necesară în special pentru:
a) evaluarea concentrărilor economice şi analiza modificărilor structurale care afectează cererea sau oferta unui produs pentru împiedicarea creării sau consolidării poziţiei dominante şi pentru prevenirea restrângerii semnificative a concurenţei;
b) investigarea şi constatarea abuzurilor de poziţie dominantă;
c) stabilirea existenţei unor restricţii semnificative ale concurenţei, analiza efectelor restrictive ale unui acord sau verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art.6 alin.(1) lit.d);
d) evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutorului de stat.
(3) Determinarea pieţei relevante reprezintă un instrument de identificare şi de definire a cadrului în care se exercită concurenţa. În funcţie de natura problemei concurenţiale, dimensiunile pieţei relevante pot fi diferite.
(4) Scopul principal al determinării pieţei relevante rezidă în identificarea constrângerilor concurenţiale cu care se confruntă sistematic întreprinderile în cauză.
(5) În sensul prezentului capitol, întreprinderile în cauză sunt: părţile care participă la concentrarea economică, în cazul unei concentrări economice; întreprinderile care fac obiectul investigaţiei sau, după caz, autorul plângerii, în cazul investigaţiilor efectuate în temeiul prevederilor cap. II secţiunea a 2-a; părţile acordului, în cazul investigaţiilor efectuate în temeiul prevederilor cap. II secţiunea 1.
(6) Determinarea pieţei relevante, atât la nivelul produselor, cât şi la nivel geografic, trebuie să permită identificarea concurenţilor existenţi şi potenţiali ai întreprinderilor în cauză care sunt capabili să condiţioneze comportamentul respectivelor întreprinderi şi să le împiedice să acţioneze independent de presiunile unei concurenţe.
(7) Perioada de timp a analizei pieţei relevante se determină în funcţie de obiectul investigaţiei şi de particularităţile pieţei relevante.
(8) Principiile fundamentale de determinare a pieţei relevante ţin de constrângerile concurenţiale şi sunt următoarele: substituibilitatea la nivelul cererii, substituibilitatea la nivelul ofertei şi concurenţa potenţială.
(9) În cazul de cartel realizat prin trucarea ofertelor în cadrul licitaţiilor sau al oricăror alte forme de concurs de oferte, este considerată ca piaţă relevantă a produsului obiectul acestor proceduri.
Articolul 29. Procedura de determinare a pieţei relevante
(1) Criteriile şi elementele probatorii utilizate pentru determinarea pieţei relevante a produsului sunt diferite, în funcţie de caracteristicile şi de specificul ramurii economiei naţionale şi al produselor analizate.
(2) La determinarea pieţei relevante a produsului se vor utiliza elemente probatorii suficiente pentru a ajunge la o concluzie privind dimensiunile pieţei, în scopul rezolvării problemei concurenţiale aferente unui caz concret, precum şi a altor sarcini nominalizate la art.28 alin.(2).
(3) În procesul de determinare a pieţei relevante a produsului, în baza informaţiilor preliminare disponibile sau a informaţiilor comunicate de întreprinderile în cauză, se decide dacă produsele aparţin aceleiaşi pieţe a produsului.
(4) În caz de necesitate, ulterior vor fi luate în considerare şi alte elemente probatorii decât cele indicate la alin.(3) care permit evaluarea măsurii în care substituţia între produse ar putea avea loc. În unele cazuri anumite elemente de fapt pot fi decisive, în timp ce în alte cazuri aceleaşi elemente de fapt ar putea fi irelevante.
(5) Modul de abordare a informaţiilor este unul deschis, care are scopul de a exploata eficace toate informaţiile posibile ce ar putea fi utile la evaluarea cazurilor individuale. Nu se utilizează o ierarhie strictă a diferitelor surse de informaţii sau a diferitelor tipuri de elemente de fapt pentru stabilirea existenţei substituibilităţii.
(6) În funcţie de fiecare caz, când nu se pun probleme de concurenţă, nu este necesar să se delimiteze definitiv piaţa relevantă a produsului sau să se determine dacă aceasta include ori nu produse suplimentare.
(7) Procesul de determinare a pieţei geografice relevante constă în selectarea şi sistematizarea informaţiilor care contribuie la identificarea obstacolelor şi a barierelor ce izolează întreprinderile situate într-o anumită zonă de presiunea concurenţială a întreprinderilor situate în afara acestei zone, astfel încât să se clarifice cu precizie gradul de interpenetrare a pieţelor la nivel naţional.
(8) Atunci când o determinare precisă a pieţei relevante este considerată necesară, vor fi contactaţi, după caz, pentru prezentarea informaţiei în formă verbală şi/sau scrisă:
a) clienţii principali şi întreprinderile principale din sectorul respectiv pentru comunicări asupra limitelor pieţei relevante a produsului şi ale pieţei geografice relevante şi pentru a obţine elemente de fapt, în scopul de a ajunge la o concluzie privind definirea pieţei relevante;
b) asocierile profesionale competente şi întreprinderile care activează pe piaţă în amonte sau în aval pentru a defini, în măsura în care acest lucru este necesar, pieţe relevante ale produsului şi pieţe geografice relevante distincte pentru diferite niveluri de producţie sau de distribuţie a produselor în cauză;
c) întreprinderile în cauză referitor la prezentarea informaţiilor suplimentare.
Articolul 30. Elemente probatorii pentru determinarea pieţei relevante
(1) Pentru evaluarea substituibilităţii între produse se utilizează, după caz, următoarele categorii de elemente probatorii:
a) informaţii referitoare la utilizarea dată produselor, substituibilitatea funcţională sau caracteristicile similare. Utilizarea dată produselor, substituibilitatea funcţională sau caracteristicile similare pot, într-o primă etapă, să limiteze sfera cercetărilor privind eventualele produse substituibile. În cazul în care probele respective nu sunt suficiente, se vor lua în considerare alte categorii de elemente;
b) informaţii despre preţuri, despre capacitatea de reacţie a clienţilor la creşterea permanentă şi semnificativă a preţurilor. Se consideră semnificativă creşterea preţurilor cu 10%;
c) rezultate obţinute în urma aplicării diferitelor abordări statistice şi/sau econometrice;
d) elemente privind substituţia în trecutul apropiat;
e) puncte de vedere argumentate ale principalilor consumatori şi concurenţi asupra limitelor pieţei relevante a produsului;
f) preferinţe ale consumatorilor finali, opinii exprimate de comercianţii cu amănuntul, studii de piaţă prezentate de părţi şi de concurenţii lor, anchete cu privire la obiceiurile de consum şi la comportamentele de cumpărare ale consumatorilor;
g) informaţii referitoare la barierele şi la costurile aferente unui transfer al cererii către produsele potenţial substituibile;
h) informaţii referitoare la diferite categorii de clienţi şi la discriminare prin preţ;
i) rezultate obţinute în urma aplicării diferitelor teste cantitative, sondaje concepute pentru delimitarea pieţelor relevante.
(2) Pentru determinarea dimensiunii geografice se utilizează, în caz de necesitate, următoarele categorii de elemente probatorii:
a) informaţii referitoare la reorientarea comenzilor în trecut către alte zone;
b) natura cererii (preferinţele consumatorilor, necesitatea unei prezenţe locale) pentru produsul relevant;
c) puncte de vedere argumentate ale principalilor consumatori şi concurenţi asupra limitelor pieţei geografice relevante;
d) localizare a comportamentului de cumpărare al consumatorilor. Când consumatorii se aprovizionează prin licitaţii ai căror ofertanţi sunt întreprinderi situate pe teritoriul Republicii Moldova, se consideră că piaţa geografică relevantă este teritoriul Republicii Moldova;
e) fluxuri comerciale;
f) bariere şi costuri de transfer aferente reorientării comenzilor către întreprinderi situate în alte zone.
(3) Pe baza elementelor de probaţiune colectate se defineşte piaţa geografică relevantă, a cărei sferă ar putea varia de la dimensiuni locale la dimensiuni mondiale.
(4) Determinări diferite ale pieţei relevante ar putea rezulta în cazul în care:
a) eventualele constrângeri asupra substituţiei sunt impuse de condiţiile de pe pieţele conexe;
b) compatibilitatea cu produsul primar este importantă;
c) este dificil de identificat produsele secundare, precum şi existenţa unor preţuri ridicate şi a unui ciclu de viaţă lung al produselor primare;
d) substituţia între produsele secundare este semnificativă;
e) caracteristicile produselor primare fac posibile reacţii rapide şi obiective ale consumatorilor la creşterile preţurilor relative ale produselor secundare;
f) există lanţuri de substituţie coroborate cu elemente legate de interdependenţa la nivelul preţurilor la limitele lanţurilor de substituţie. Nivelurile de preţ la limitele lanţurilor trebuie să fie de aceeaşi dimensiune.
Articolul 31. Calcularea cotelor de piaţă
(1) Determinarea pieţei relevante permite identificarea furnizorilor şi a consumatorilor care acţionează pe piaţa respectivă.
(2) Mărimea totală a pieţei şi cotele de piaţă deţinute pot fi cunoscute consultând surse de informaţie cum ar fi previziunile întreprinderilor sau studiile comandate întreprinderilor de consultanţă şi/sau asocierilor profesionale competente, rapoartele financiare şi statistice, informaţiile de la autorităţile vamale, de la autorităţile de reglementare etc. În absenţa unor astfel de surse de informaţie sau atunci când previziunile disponibile nu sunt fiabile, Consiliul Concurenţei solicită, de obicei, fiecărui furnizor de pe piaţa relevantă să îi comunice propria cifră de afaceri, astfel încât să poată calcula mărimea totală a pieţei şi cotele de piaţă deţinute.
(3) Vânzările sunt punctul de referinţă pentru calculul cotelor de piaţă. În funcţie de specificul produselor sau de industria în cauză, există şi alte repere care pot oferi informaţii utile, cum ar fi, în special, numărul de clienţi, volumul de trafic, capacitatea instalată, numărul întreprinderilor în oferta de pe piaţă, unităţile de flote în domeniul aerospaţial sau rezervele deţinute în cazul anumitor sectoare.
(4) În cazul cartelurilor realizate prin trucarea ofertelor în cadrul licitaţiilor sau al oricăror alte forme de concurs de oferte, nu se calculează cota de piaţă, concurenţa realizându-se în cadrul procedurilor respective.
Capitolul VI
CONSILIUL CONCURENŢEI
Articolul 32. Prevederi generale privind Consiliul Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei este o autoritate publică autonomă, independentă şi imparţială faţă de alte autorităţi, responsabilă faţă de Parlament, asigurând aplicarea şi respectarea legislaţiei ce vizează:
a) domeniul concurenţei;
b) domeniul ajutorului de stat reglementat de Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat;
c) domeniul publicităţii comerciale sub aspectul asigurării drepturilor şi intereselor întreprinderilor reglementat de Legea nr.62/2022 cu privire la publicitate;
d) domeniul de reglementare a serviciilor de transport feroviar conform atribuţiilor stabilite de Codul transportului feroviar nr.19/2022;
e) domeniul practicilor comerciale neloiale în limitele atribuţiilor stabilite de Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior.
(2) Consiliul Concurenţei este învestit cu putere de decizie, de reglementare, de interdicţie, de intervenţie, de inspecţie şi de sancţionare, în limitele stabilite de legislaţie.
(21) Consiliul Concurenţei este asigurat cu personal înalt calificat în număr suficient şi cu suficiente resurse financiare, tehnice şi tehnologice care sunt necesare pentru îndeplinirea cu eficacitate a sarcinilor şi pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor prevăzute de lege.
(3) Consiliul Concurenţei este persoană juridică, cu bilanţ propriu, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa. Sediul central al Consiliului Concurenţei este în municipiul Chişinău. În funcţie de necesităţi, acesta îşi poate deschide subdiviziuni în teritoriu.
(4) Activitatea Consiliului Concurenţei se exercită pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 33. Activitatea Consiliului Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei activează potrivit prevederilor Constituţiei, ale prezentei legi, ale altor acte normative şi este independent în exercitarea atribuţiilor sale.
(2) Organizarea şi activitatea Consiliului Concurenţei se bazează pe principiile autonomiei, independenţei şi colegialităţii.
(3) În scopul garantării independenţei Consiliului Concurenţei în aplicarea prevederilor prezentei legi, acesta îşi duce la îndeplinire sarcinile şi îşi exercită atribuţiile în mod imparţial şi în interesul asigurării eficace şi uniforme a aplicării dispoziţiilor legii, sub rezerva cerinţelor de proporţionalitate în materie de răspundere.
(4) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi angajaţii Consiliului Concurenţei, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege:
a) nu sunt supuşi intervenţiilor politice şi altor influenţe din exterior;
b) nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi publice sau întreprinderi în îndeplinirea sarcinilor care le revin şi în exercitarea atribuţiilor lor de aplicare a legii, fără a aduce atingere dreptului Parlamentului şi Guvernului de a adopta/aproba norme de politică generală care nu sunt legate de investigaţii utile de cunoaştere a pieţei sau proceduri specifice de aplicare a legii.
(5) Consiliul Concurenţei întocmeşte anual un raport privind activitatea sa. Raportul respectiv se aprobă de către Plenul Consiliului Concurenţei şi se remite Parlamentului până la data de 1 iunie. Raportul se prezintă Parlamentului în şedinţă plenară de către preşedintele Consiliului Concurenţei.
(6) Raportul privind activitatea Consiliului Concurenţei conţine:
a) raportul financiar anual şi, după caz, raportul auditului de performanţă;
b) informaţii despre activităţile Consiliului Concurenţei în realizarea atribuţiilor stabilite de prezenta lege;
c) informaţii despre direcţiile prioritare de activitate ale Consiliului Concurenţei pentru anul următor;
d) informaţii despre numiri şi destituiri ale membrilor Plenului Consiliului Concurenţei;
e) informaţii despre volumul resurselor alocate şi orice modificare cu privire la acest volum în comparaţie cu anii precedenţi;
f) alte informaţii stabilite de Consiliul Concurenţei.
Articolul 331. Conflictul de interese
(1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, membrii Plenului şi angajaţii Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să respecte regimul juridic al restricţiilor şi limitărilor prevăzute de Legea integrităţii nr.82/2017, de Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale şi de Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
(2) La expirarea mandatului sau în caz de demisie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei, aceştia primesc o indemnizaţie unică egală cu 10 salarii medii pe economie.
(3) Indemnizaţia specificată la alin.(2) nu se acordă dacă membrul Plenului Consiliului Concurenţei a activat în funcţia respectivă mai puţin de 2 ani sau a fost eliberat din funcţie pentru motive imputabile acestuia, indicate în hotărârea de Parlament, precum şi în cazul reîncadrării în câmpul muncii pe parcursul perioadei de 1 an după demisie sau eliberare din funcţie.
Articolul 34. Colaborarea Consiliului Concurenţei cu alte autorităţi
(1) În exercitarea atribuţiilor, Consiliul Concurenţei conlucrează cu autorităţile publice în vederea realizării prevederilor legislaţiei concurenţiale, a publicităţii comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenţei sale.
(2) Autorităţile administraţiei publice transmit Consiliului Concurenţei spre avizare proiectele de acte normative care au sau pot avea impact anticoncurenţial.
(3) În cazul în care constată pe pieţele reglementate fapte ce pot fi calificate ca practici anticoncurenţiale, Consiliul Concurenţei solicită opinia autorităţii de reglementare competente asupra acestor fapte. Opinia trebuie prezentată în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei.
(4) Dacă, în exercitarea atribuţiilor, autorităţile de reglementare şi alte autorităţi ale administraţiei publice constată, din oficiu sau la cerere, semne ale încălcării prezentei legi, acestea vor sesiza Consiliul Concurenţei cu privire la cazul respectiv şi îi vor pune la dispoziţie toate informaţiile relevante deţinute.
(5) Colaborarea dintre Consiliul Concurenţei şi alte autorităţi de reglementare se efectuează conform delimitării de funcţii şi atribuţii date prin lege pe baza următorului principiu: organele de reglementare acţionează ex ante (anterior) în sectorul reglementat, iar Consiliul Concurenţei acţionează ex post (ulterior) pentru asigurarea concurenţei, aplicând legislaţia concurenţială asupra tuturor relaţiilor din economia naţională ce cad sub incidenţa prezentei legi.
(6) Consiliul Concurenţei este în drept să colaboreze cu organismele de specialitate internaţionale corespunzătoare.
Articolul 35. Structura Consiliului Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei este constituit din Plenul Consiliului Concurenţei şi Aparatul executiv al Consiliului Concurenţei.
(2) Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial decizional compus din 5 membri, inclusiv un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, care sunt, respectiv, preşedinte şi vicepreşedinţi ai Consiliului Concurenţei. Membrii Plenului Consiliului Concurenţei exercită funcţii de demnitate publică.
(3) Aparatul executiv al Consiliului Concurenţei este compus din subdiviziuni specializate şi operaţionale şi, după caz, subdiviziuni teritoriale. Personalul Aparatului executiv al Consiliului Concurenţei include funcţionari publici, care cad sub incidenţa Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal de deservire tehnică, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt reglementate de legislaţia muncii.
(4) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei se aprobă de Plenul Consiliului Concurenţei.
(5) În scopul exercitării eficace a atribuţiilor prevăzute de lege şi menţinerii personalului calificat al Consiliului Concurenţei, salarizarea se reexaminează anual în funcţie de condiţiile economice din ţară şi de posibilităţile bugetului public naţional, cel puţin la nivelul prognozat al ratei inflaţiei.
(6) Consiliul Concurenţei asigură formarea iniţială şi instruirea profesională continuă a personalului şi, în acest scop, dispune de resurse financiare şi tehnice suficiente.
Articolul 36. Finanţarea Consiliului Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei se finanţează de la bugetul de stat în limita alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală, inclusiv din veniturile obţinute din:
a) taxa de examinare a notificărilor privind concentrările economice prevăzută la art.27;
b) încasări din serviciile prestate contra plată;
c) alte venituri prevăzute de legislaţie.
(2) În vederea aplicării eficace a prezentei legi, Guvernul alocă fondurile bugetare adecvate solicitate de Consiliul Concurenţei pentru exercitarea în mod corespunzător, în condiţii de independenţă, a atribuţiilor sale. Bugetul alocat Consiliului Concurenţei cuprinde resurse necesare, adecvate pentru asigurarea numărului optim de personal calificat, pregătirea profesională, salarizarea, stimularea şi acordarea garanţiilor sociale, pentru dotarea tehnică şi logistică, pentru întreţinerea aparatului central şi a subdiviziunilor teritoriale şi pentru alte activităţi aferente desfăşurării activităţii sale.
(3) Bugetul Consiliului Concurenţei se elaborează, se aprobă şi se administrează conform principiilor, regulilor şi procedurilor prevăzute de Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.
(4) Structura organizatorică şi efectivul-limită de personal ale Consiliului Concurenţei se aprobă de Parlament, la propunerea motivată a preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(5) Consiliul Concurenţei dispune de independenţa necesară în cheltuirea bugetului alocat în scopul îndeplinirii sarcinilor încredinţate, fără a aduce atingere normelor şi procedurilor bugetare naţionale.
(6) Sumele ce reprezintă amenzi sau alte sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de stat, în condiţiile legii.
Articolul 37. Evidenţa contabilă şi auditul activităţii Consiliului Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei asigură înregistrarea contabilă a tuturor mijloacelor financiare încasate şi alocate, autorizarea corespunzătoare a plăţilor din contul acestor mijloace financiare şi controlul adecvat asupra patrimoniului Consiliului Concurenţei.
(2) Anual, după efectuarea auditului intern al Consiliului Concurenţei prin care sunt evaluate procesele de activitate, se raportează Plenului Consiliului Concurenţei asupra suficienţei şi eficienţei sistemelor de control intern managerial şi de contabilitate.
(3) Auditul de performanţă se efectuează de către Curtea de Conturi.
Articolul 38. Responsabilităţi
(1) În exerciţiul funcţiei, membrii Plenului şi angajaţii Consiliului Concurenţei exclud orice interes personal care ar putea influenţa îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia se abţin de la orice acţiune incompatibilă cu îndeplinirea obligaţiilor lor şi/sau cu îndeplinirea atribuţiilor de aplicare a legii de natură să conducă la un conflict de interese.
(2) Angajaţii Consiliului Concurenţei nu pot desfăşura alte activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor didactice, ştiinţifice, de creaţie sau activităţii remunerate în cadrul organizaţiilor internaţionale în legătură cu activitatea Consiliului Concurenţei.
(3) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi angajaţii Consiliului Concurenţei respectă strict regimul juridic al conflictului de interese prevăzut de legislaţia cu privire la conflictul de interese, precum şi prevederile art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
(4) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei, angajaţii Consiliului Concurenţei şi experţii antrenaţi de Consiliul Concurenţei sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiei ce constituie secret ocrotit de lege şi a altei informaţii confidenţiale la care au acces în legătură cu exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege.
(5) Informaţiile confidenţiale colectate în procesul aplicării prezentei legi se utilizează de Consiliul Concurenţei doar în scopul pentru care au fost obţinute şi nu pot fi divulgate decât cu consimţământul, exprimat într-o formă explicită, al persoanei de la care au fost obţinute sau la cererea instanţei de judecată ori a altor organe competente, dacă acest fapt este prevăzut de lege.
(6) Pentru divulgarea informaţiei ce constituie secret ocrotit de lege, membrii Plenului Consiliului Concurenţei, angajaţii Consiliului Concurenţei şi experţii antrenaţi de acesta poartă răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz.
(7) Opinia oficială a Consiliului Concurenţei este exprimată de preşedintele Consiliului Concurenţei sau de vicepreşedintele împuternicit în acest sens. Un angajat al Consiliului Concurenţei poate exprima opinia oficială a Consiliului Concurenţei numai dacă este împuternicit în acest sens.
Articolul 39. Atribuţiile Consiliului Concurenţei
Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii principale:
a) promovează cultura concurenţială;
b) elaborează actele normative necesare pentru implementarea legislaţiei concurenţiale, a publicităţii, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele atribuţiilor sale;
c) avizează proiectele de acte normative ce pot avea impact anticoncurenţial;
d) sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor normative cu legislaţia concurenţială, a publicităţii, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele atribuţiilor sale;
e) investighează practicile anticoncurenţiale, concurenţa neloială şi alte încălcări ale legislaţiei concurenţiale, în limitele atribuţiilor sale;
f) examinează şi constată încălcări ale Legii nr.62/2022 cu privire la publicitate ce vizează publicitatea comercială în cazul în care sunt afectate drepturile întreprinderilor;
g) realizează atribuţii de reglementare a transportului feroviar în condiţiile Codului transportului feroviar nr.19/2022;
h) examinează plângerile şi constată practicile comerciale neloiale în limitele atribuţiilor stabilite de Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior;
i) sesizează organele de urmărire penală sau alte organe competente asupra posibilelor fapte de încălcare a legislaţiei;
j) adoptă decizii prevăzute de lege pentru cazurile de concentrări economice;
k) autorizează, monitorizează şi raportează ajutorul de stat;
l) înaintează în instanţa de judecată acţiuni privind cazurile ce ţin de atribuţiile sale;
m) realizează alte atribuţii în conformitate cu legislaţia.
Articolul 391. Investigaţii utile de cunoaştere a pieţei şi analiza unor sectoare economice
(1) În scopul studierii anumitor pieţe şi identificării problemelor de concurenţă, Consiliul Concurenţei poate desfăşura investigaţii utile de cunoaştere a pieţei sau analize ale unor sectoare economice.
(2) Informaţiile obţinute în cadrul investigaţiilor utile de cunoaştere a pieţei sau analizelor sectoarelor economice, dacă prezintă semne de încălcare a legislaţiei concurenţiale, pot servi drept temei de iniţiere a investigaţiei concurenţiale din oficiu. Rezultatele investigaţiei utile de cunoaştere a pieţei sunt publicate pe pagina web oficială a Consiliului Concurenţei.
(3) Neprezentarea informaţiei, prezentarea informaţiei neautentice sau incomplete către Consiliul Concurenţei de către întreprinderi, asocieri de întreprinderi, autorităţi publice sau persoane fizice, care a fost solicitată în scopul efectuării investigaţiilor utile sau analizelor unor sectoare economice, se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.
Articolul 40. Atribuţiile preşedintelui Consiliului Concurenţei
(1) Preşedintele Consiliului Concurenţei:
a) poartă răspundere în faţa Parlamentului pentru îndeplinirea de către Consiliul Concurenţei a atribuţiilor acestuia, în limitele prevăzute de prezenta lege;
b) reprezintă Consiliul Concurenţei în relaţiile cu autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice, instanţele de judecată, precum şi cu organismele internaţionale de specialitate respective;
c) convoacă şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei, le prezidează şi monitorizează îndeplinirea deciziilor adoptate;
d) aprobă ordinea de zi a şedinţelor Plenului Consiliului Concurenţei;
e) repartizează atribuţii vicepreşedinţilor şi membrilor Plenului Consiliului Concurenţei, confirmate prin hotărâre a Plenului Consiliului Concurenţei;
f) organizează activitatea Consiliului Concurenţei;
g) organizează şi desfăşoară concursuri pentru ocuparea funcţiilor vacante;
h) numeşte în funcţie, încheie, modifică, suspendă şi desface contractele individuale de muncă cu angajaţii Consiliului Concurenţei, în conformitate cu legislaţia. În caz de necesitate, aplică angajaţilor sancţiuni disciplinare;
i) asigură pregătirea şi instruirea profesională a angajaţilor Consiliului Concurenţei;
j) semnează ordinele, delegaţiile, acţiunile în judecată, corespondenţa;
k) semnează actele administrative, avizele, rapoartele Consiliului Concurenţei;
k1) organizează şi implementează sistemul de control intern managerial şi poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului şi a patrimoniului public aflat în gestiune;
l) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) În caz de absenţă ori de indisponibilitate a preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt exercitate de vicepreşedintele desemnat al Consiliului Concurenţei.
(3) Preşedintele Consiliului Concurenţei este în drept să acorde împuterniciri oricărui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, angajaţilor Consiliului Concurenţei, urmând să specifice expres împuternicirile delegate şi durata exercitării acestora.
Articolul 41. Atribuţiile Plenului Consiliului Concurenţei
(1) Plenul Consiliului Concurenţei are următoarele atribuţii:
a) exercită conducerea Consiliului Concurenţei în conformitate cu legislaţia;
b) aprobă limita numărului de unităţi de personal şi schema de încadrare a Consiliului Concurenţei, care ulterior se prezintă spre aprobare Parlamentului;
c) dispune elaborarea şi adoptă acte normative necesare executării legislaţiei concurenţiale, a publicităţii comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenţei sale;
d) emite avize pentru proiectele de acte normative care reglementează activitatea economică şi pot avea impact anticoncurenţial sau propune modificarea actelor normative care au sau pot avea un impact anticoncurenţial;
e) sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor normative cu legislaţia concurenţială, a publicităţii comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenţei sale;
f) ia decizii de respingere a plângerii privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale;
g) dispune iniţierea, conexarea, separarea, disjungerea sau redeschiderea investigaţiilor privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale;
h) examinează rapoarte de investigaţie, formulează observaţii cu privire la acestea şi, după caz, dispune investigarea suplimentară şi alte măsuri ce se impun, în limitele competenţei sale;
i) examinează propunerile de redeschidere a investigaţiei sau de revocare ori de anulare a actelor administrative, în cazurile prevăzute de lege;
j) dispune aplicarea de măsuri interimare, în condiţiile prevăzute de lege;
k) dispune asupra oportunităţii/inoportunităţii iniţierii discuţiilor privind angajamentele propuse de întreprinderi şi, după caz, ia decizii privind acceptarea/respingerea angajamentelor propuse de întreprinderi;
l) ia decizii de constatare a încălcării legislaţiei concurenţiale, după caz, de impunere a măsurilor corective, de aplicare a politicii de clemenţă, de aplicare a sancţiunilor sau de încetare a investigaţiei ori alte decizii prevăzute de prezenta lege în urma investigaţiilor efectuate, în limitele competenţei sale;
m) dispune acceptarea propunerilor părţilor de soluţionare pe cale amiabilă a cazurilor de concurenţă neloială şi încetarea investigaţiei;
n) dispune retragerea beneficiului exceptării de la prevederile art.5, stabilit prin regulamentul adoptat de Plen pentru unele categorii de acorduri, dacă constată că acestea nu mai îndeplinesc prevederile art.6 alin.(1);
o) ia decizii de refuz, de autorizare şi de autorizare condiţionată a concentrărilor economice sau de revocare a unei decizii adoptate în conformitate cu art.25;
p) ia decizii de constatare a faptului că măsura notificată nu constituie ajutor de stat, decizii de autorizare a ajutorului de stat, de autorizare condiţionată, de incompatibilitate, de interzicere a ajutorului de stat şi de recuperare a ajutorului utilizat abuziv sau ilegal;
q) asigură aplicarea şi executarea eficientă a deciziilor proprii;
r) dispune iniţierea, din oficiu, a investigaţiei utile de cunoaştere a pieţei;
s) urmăreşte aplicarea legislaţiei concurenţiale, a publicităţii comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenţei sale;
t) face recomandări Guvernului şi autorităţilor publice, în diverse sectoare economice, pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea concurenţei şi prevenirea restrângerii semnificative a concurenţei;
u) aprobă raportul anual de activitate al Consiliului Concurenţei şi alte rapoarte prevăzute de lege, care se publică pe pagina web oficială a acestuia;
v) ia decizii de modificare sau anulare a propriilor acte administrative, avize şi rapoarte emise în îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din prezenta lege sau din alte acte normative;
w) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Plenul Consiliului Concurenţei poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura în cazul în care:
a) intervine o schimbare esenţială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;
b) întreprinderile acţionează contrar angajamentelor asumate şi acceptate prin decizia Plenului;
c) decizia a fost fundamentată pe informaţii furnizate care sunt incomplete, inexacte sau care induc în eroare.
(3) Plenul Consiliului Concurenţei, în cazul în care nu este necesară adoptarea unei hotărâri, dispoziţii, decizii sau prescripţii, poate pune în discuţie în şedinţă şi soluţiona unele chestiuni ce ţin de exercitarea atribuţiilor sale, prin consemnarea înscrierilor protocolare în procesul-verbal al şedinţei Plenului.
Articolul 42. Calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei. Incompatibilităţi şi restricţii
(1) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei, inclusiv preşedintele, sunt numiţi în funcţie prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul comisiei parlamentare de profil.
(2) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu reprezintă autoritatea care i-a numit şi sunt independenţi în luarea deciziilor.
(3) Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani. Fiecare membru al Plenului Consiliului Concurenţei are dreptul la două mandate consecutive.
(4) Mandatele membrilor Plenului Consiliului Concurenţei încep la data intrării în vigoare a hotărârii respective a Parlamentului şi încetează la expirarea termenului prevăzut la alin.(3) din prezentul articol, cu excepţia încetării calităţii de membru în condiţiile art.44.
(5) În funcţia de membru al Plenului Consiliului Concurenţei poate fi numită persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are studii superioare, competenţă profesională, o bună reputaţie, nu are interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate, nu are în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale şi are şi vechime în muncă de cel puţin 10 ani în activităţi din domeniul: economic, al concurenţei sau juridic.
(6) Preşedintele Consiliului Concurenţei trebuie să fi îndeplinit o funcţie de conducere, în care a făcut dovada competenţei sale profesionale şi manageriale.
(7) Calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi remunerate, profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă sau prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor întreprinderi publice sau private, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie.
(8) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice.
(9) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sunt responsabili pentru actele administrative adoptate de Plenul Consiliului Concurenţei şi pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin.
(10) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu pot fi reţinuţi, arestaţi decât la cererea Procurorului General.
(11) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sunt responsabili de sectorul ce ţine de domeniul activităţii Consiliului Concurenţei, încredinţat de preşedintele Consiliului Concurenţei.
(12) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să participe la şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei şi să voteze „pentru” sau „contra” adoptării actelor administrative ale Plenului Consiliului Concurenţei, cu excepţia situaţiei prevăzute la art.38 alin.(1).
(13) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei depun declaraţii de avere şi interese personale în condiţiile legii.
Articolul 43. Jurământul membrilor Plenului Consiliului Concurenţei
(1) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei, inclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii, la numire în funcţie, depun următorul jurământ: „Jur să slujesc Republica Moldova cu credinţă, să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, să protejez proprietatea publică, democraţia şi bunăstarea poporului.”.
(2) Jurământul se depune în faţa Parlamentului după adoptarea actului de numire.
Articolul 44. Încetarea calităţii de membru al Plenului Consiliului Concurenţei
(1) Calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează în caz de:
a) expirare a duratei mandatului;
b) demisie;
c) revocare;
d) deces.
(2) Revocarea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei se face de Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaţilor aleşi, în cazul în care:
a) a încălcat prevederile prezentei legi, fapt stabilit de către instanţa de judecată, sau a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru săvârşirea unei infracţiuni;
b) survine cel puţin una din situaţiile prevăzute la art.42 alin.(7) şi (8), fapt stabilit prin act de constatare rămas definitiv;
c) nu-şi poate îndeplini atribuţiile din cauza incapacităţii fizice sau psihice, constatată de către o comisie medicală;
d) a lipsit nemotivat de la trei sau mai multe şedinţe consecutive ale Plenului Consiliului Concurenţei. În acest caz, revocarea se face la propunerea preşedintelui Consiliului Concurenţei;
e) s-a stabilit, prin act de constatare rămas definitiv, emiterea/adoptarea de către acesta a unui act administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane terţe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictului de interese;
f) nu a depus declaraţia de avere şi interese personale sau a refuzat să o depună, în condiţiile art.27 alin.(8) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate;
g) s-a dispus de către instanţa de judecată, prin hotărâre irevocabilă, confiscarea averii nejustificate;
h) se constată executarea necorespunzătoare sau neexecutarea atribuţiilor sale;
i) se constată, în rezultatul controlului parlamentar efectuat în condiţiile legii, o activitate defectuoasă.
(21) La stabilirea temeiului de revocare din funcţie pe motivul executării necorespunzătoare sau al neexecutării atribuţiilor de serviciu ori pe motivul aprecierii activităţii autorităţii ca fiind defectuoasă, comisia parlamentară de profil va analiza, în mod obiectiv şi transparent, managementul instituţional, actele adoptate de autoritate, rapoartele de activitate ale autorităţii, rapoartele de audit, plângerile, reclamaţiile, petiţiile, obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă pentru persoana evaluată, alte date şi informaţii relevante acumulate şi prezentate comisiei. În baza analizei efectuate, comisia parlamentară de profil întocmeşte un raport prin care apreciază competenţele manageriale şi competenţele profesionale ale membrului Plenului Consiliului Concurenţei, modul în care acesta îşi realizează atribuţiile de serviciu ori, după caz, apreciază eficienţa activităţii autorităţii. În procesul examinării temeiurilor de revocare din funcţie, comisia parlamentară de profil poate audia membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi orice angajat al instituţiei în care aceştia activează, de asemenea poate solicita şi primi orice informaţie relevantă de la persoane fizice sau juridice. În cazul în care comisia parlamentară de profil constată existenţa temeiurilor de revocare din funcţie prevăzute la alin.(2) lit.h) şi i), aceasta întocmeşte un raport motivat, în care se indică faptele, împrejurările şi circumstanţele ce servesc drept temei pentru revocarea din funcţie, şi îl remite plenului Parlamentului.
(22) În baza raportului comisiei parlamentare de profil, Parlamentul, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, poate revoca din funcţie membrii Plenului Consiliului Concurenţei. Hotărârea Parlamentului de revocare din funcţie a membrului Plenului Consiliului Concurenţei poate fi contestată în instanţa de judecată în condiţiile şi termenele prevăzute de Codul administrativ.
(3) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei se revocă din funcţie cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
(4) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei ale căror mandate au expirat vor rămâne în funcţie până la numirea succesorilor lor. Cel puţin cu o lună până la expirarea mandatului membrului, preşedintele Consiliului Concurenţei va notifica în acest sens Parlamentul, pentru demararea procesului de numire a unui nou membru.
(5) În caz de vacanţă a unui loc în Plenul Consiliului Concurenţei, pentru situaţiile prevăzute la alin.(1) lit.b)–d) din prezentul articol se va proceda, conform art.42 alin.(1), la numirea unui nou membru în funcţia devenită vacantă.
(6) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să notifice de îndată Consiliului Concurenţei survenirea oricărei situaţii de incompatibilitate prevăzute la art.42 alin.(7) şi (8), ei fiind de drept suspendaţi din funcţie din momentul survenirii acestei situaţii, iar dacă situaţia se prelungeşte peste 10 zile calendaristice, mandatul încetează şi se procedează conform prevederilor alin.(2) şi (5) din prezentul articol.
Articolul 45. Modul de adoptare în plen a actelor administrative ale Consiliului Concurenţei şi intrarea în vigoare a acestora
(1) Actele administrative ale Consiliului Concurenţei se adoptă la şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei, care pot fi ordinare sau extraordinare. Procesele-verbale ale şedinţelor sunt semnate de preşedintele Consiliului Concurenţei, de membrii prezenţi şi de secretarul şedinţei. Şedinţele ordinare se convoacă în funcţie de necesitate, dar nu mai rar de 2 ori pe lună. Şedinţele extraordinare se convoacă din iniţiativa preşedintelui sau a cel puţin 2 membri ai Plenului Consiliului Concurenţei.
(2) Şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei pot fi închise sau publice. Şedinţele închise ale Consiliului Concurenţei au loc în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat, secret comercial ori a unei alte informaţii confidenţiale a cărei divulgare este restrânsă sau interzisă prin lege.
(3) Şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 3 membri, dintre care unul este preşedintele sau vicepreşedintele, şi dacă sunt prezidate de către preşedintele Consiliului Concurenţei sau, în absenţa acestuia, de către vicepreşedintele desemnat.
(4) Actele administrative ale Consiliului Concurenţei se adoptă de Plenul Consiliului Concurenţei cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Fiecare membru dispune de un vot. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui sau, în absenţa acestuia, al vicepreşedintelui care prezidează şedinţa este decisiv.
(5) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu au dreptul de a se abţine de la vot, cu excepţia situaţiei prevăzute la art.38 alin.(1). În cazul unei opinii separate, aceasta se anexează la actul administrativ adoptat.
(6) Deciziile, dispoziţiile şi prescripţiile Consiliului Concurenţei intră în vigoare la data adoptării, dacă decizia, dispoziţia sau prescripţia nu prevede o dată ulterioară. Hotărârile Plenului Consiliului Concurenţei intră în vigoare în conformitate cu prevederile art.56 alin.(1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.
Articolul 46. Forma actelor administrative adoptate de Plenul Consiliului Concurenţei
(1) Plenul Consiliului Concurenţei adoptă următoarele acte administrative: decizii, dispoziţii, prescripţii şi hotărâri, care se expun în scris şi se semnează de preşedintele Consiliului Concurenţei sau, în absenţa acestuia, de vicepreşedintele desemnat.
(2) Deciziile sunt acte administrative prin care, după caz, se constată încălcarea legislaţiei concurenţiale, încetarea investigaţiei sau respingerea plângerii, impunerea măsurilor corective sau a măsurilor interimare, acceptarea sau respingerea angajamentelor propuse de întreprinderi, aplicarea sancţiunilor corespunzătoare, soluţionarea notificărilor privind concentrările economice şi a notificărilor de acordare a ajutorului de stat, aprobarea rapoartelor de activitate şi a rapoartelor privind ajutorul de stat, precum şi alte acţiuni conform atribuţiilor.
(3) Decizia privind aplicarea sancţiunilor trebuie să specifice termenul în care urmează a fi achitată sancţiunea. Data-limită la care urmează a fi achitată sancţiunea nu poate fi mai mică de 60 de zile lucrătoare de la data comunicării către întreprinderea sau asocierea de întreprinderi obligată să achite sancţiunea a deciziei motivate privind aplicarea sancţiunii.
(4) Prin dispoziţii se iniţiază investigaţii ale presupuselor încălcări ale legislaţiei concurenţiale, conexarea, separarea sau redeschiderea procedurii, precum şi se iniţiază investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei.
(5) Prin prescripţii se obligă autorităţile publice să înceteze încălcarea legii şi/sau să înlăture efectele negative aduse prin încălcarea legii, inclusiv să abroge sau să modifice un act normativ sau un act administrativ individual, să efectueze anumite operaţiuni administrative sau să se abţină de la efectuarea lor.
(6) Hotărârile sunt acte cu caracter normativ prin care se adoptă, se modifică sau se abrogă actele necesare pentru asigurarea şi organizarea activităţii Consiliului Concurenţei şi actele normative necesare pentru aplicarea prezentei legi, cum ar fi cele care vizează:
a) organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei;
b) organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Consiliului de experţi de pe lângă Consiliul Concurenţei;
c) evaluarea acordurilor anticoncurenţiale, acordurile anticoncurenţiale care nu intră în sfera de aplicare a art.5 şi exceptarea unor categorii de acorduri anticoncurenţiale;
d) stabilirea poziţiei dominante pe piaţă şi evaluarea abuzului de poziţie dominantă;
e) concentrările economice;
f) acceptarea, evaluarea şi monitorizarea angajamentelor propuse de întreprinderi sau asocierile de întreprinderi;
g) raportarea, evidenţa, notificarea, evaluarea, autorizarea şi monitorizarea ajutorului de stat;
h) aplicarea procedurii simplificate în cazurile de acordare a tratamentului favorabil întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi care recunosc săvârşirea unei practici anticoncurenţiale în conformitate cu art.731;
i) alte aspecte ce ţin de îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din legislaţia concurenţială şi din domeniul reglementării transportului feroviar, în limitele atribuţiilor.
(7) Plenul Consiliului Concurenţei elaborează şi adoptă actele normative necesare aplicării prezentei legi, prevăzute la alin.(6) lit.c)–g), în concordanţă cu prevederile Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.
Articolul 47. Modul de contestare a actelor administrative ale Consiliului Concurenţei
(1) Deciziile şi prescripţiile Consiliului Concurenţei, precum şi ordinele prevăzute la art.56 alin.(3) şi art.57 pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.
(2) Dispoziţiile prevăzute la art.46 alin.(4) se contestă numai odată cu decizia prin care se finalizează investigaţia.
(3) Ordinele adoptate de Consiliul Concurenţei în aplicarea art.56 alin.(17) şi a art.60 alin.(5), precum şi decizia Plenului Consiliului Concurenţei emisă în temeiul art.572 alin.(1) pot fi contestate, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare. Aceste cauze se soluţionează în procedură accelerată.
(4) Intentarea acţiunii în contencios administrativ nu suspendă executarea actelor administrative ale Consiliului Concurenţei până la soluţionarea cauzei în fond de instanţa de judecată, dacă instanţa nu dispune altfel.
(5) Contestarea ordinelor emise de preşedintele Consiliului Concurenţei în temeiul art.56 alin.(3) şi art.57 nu suspendă efectuarea inspecţiei dispuse.
(6) În cazul în care decizia contestată în partea ce ţine de aplicarea sancţiunilor a fost anulată, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, suma corespunzătoare a amenzii se restituie plătitorului acesteia din bugetul de stat în termen de 45 de zile.
(7) Instanţa de judecată nu poate anula decizia Consiliului Concurenţei care este legală în fond, în cazul constatării unor încălcări procedurale care nu influenţează fondul cauzei şi care nu au dus la limitarea dreptului la apărare al părţilor implicate, însă poate trimite cauza la reinvestigare la Consiliul Concurenţei.
Articolul 48. Antrenarea experţilor şi a specialiştilor
(1) Pe lângă Consiliul Concurenţei poate fi constituit temporar, ca organ consultativ, Consiliul de experţi. Modul de constituire, componenţa şi atribuţiile acestui organ se stabilesc de către Plenul Consiliului Concurenţei.
(2) Consiliul Concurenţei poate antrena specialişti şi experţi pentru consultaţii, pentru efectuarea expertizelor şi a analizelor necesare. Aceştia pot emite opinii, care nu sunt obligatorii.
(3) Experţii şi specialiştii antrenaţi de către Consiliul Concurenţei asigură respectarea legislaţiei privind conflictul de interese şi privind asigurarea confidenţialităţii informaţiilor, în baza declaraţiilor pe propria răspundere.
Capitolul VII
EXAMINAREA PRELIMINARĂ, INVESTIGAREA ŞI
LUAREA DECIZIILOR
Articolul 49. Temeiurile pentru iniţierea procedurii de examinare
(1) Consiliul Concurenţei iniţiază procedura de examinare a presupusului caz de încălcare a legislaţiei concurenţiale:
a) la plângerea unei persoane fizice sau întreprinderi afectate de presupusa încălcare a legii;
b) din oficiu, cu excepţia încălcărilor prevăzute la cap.III.
(2) Pentru a fi abilitat să depună o plângere privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale, autorul plângerii trebuie să demonstreze interesul lui legitim.
(3) Autorul plângerii are un interes legitim dacă comportamentul denunţat afectează în mod real şi direct interesele lui. Interesul trebuie să fie bazat pe un drept prevăzut de legislaţie.
(4) Asocierea de întreprinderi poate invoca un interes legitim chiar dacă nu este afectată în mod direct de comportamentul denunţat, cu condiţia că, pe de o parte, asocierea are dreptul de a reprezenta interesele membrilor săi şi, pe de altă parte, comportamentul denunţat afectează în mod real şi direct interesele colective ale membrilor asocierii.
(5) Consiliul Concurenţei poate începe examinarea din oficiu, în baza materialelor de care dispune referitoare la presupusa încălcare a legislaţiei.
Articolul 50. Procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale
Procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale cuprinde examinarea preliminară şi/sau investigarea. Investigarea pe marginea cazului se dispune în condiţiile art.55. În celelalte cazuri, etapa investigării va fi omisă.
Articolul 51. Plângerea privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale
(1) Plângerea privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale este cererea care vizează o problemă de concurenţă şi care este depusă la autoritatea de concurenţă conform procedurii şi condiţiilor stabilite de prezenta lege. Plângerea trebuie să conţină informaţiile cuprinse în Formularul de plângere, aprobat prin hotărâre de Plenul Consiliului Concurenţei.
(2) Plângerea se transmite prin scrisoare recomandată, cu aviz de primire sau se depune la Consiliul Concurenţei pe suport de hârtie, în două exemplare, şi, în măsura posibilităţii, în versiune electronică.
(21) Plângerea privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale poate fi transmisă în formă electronică. Dacă se transmite în formă electronică, plângerea trebuie să corespundă cerinţelor legale stabilite pentru un document electronic.
(3) În cazul în care se solicită confidenţialitatea pentru oricare dintre părţile plângerii, autorul plângerii trebuie să furnizeze şi o versiune neconfidenţială a plângerii, precum şi un rezumat al informaţiilor confidenţiale. În versiunea care conţine informaţii confidenţiale, autorul plângerii trebuie să indice în mod obligatoriu temeiul de fapt şi de drept în baza căruia informaţiile sunt considerate confidenţiale.
(4) Dacă nu corespunde cerinţelor prevăzute la alin.(1)–(3), plângerea depusă nu constituie o plângere privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale şi este considerată de către Consiliul Concurenţei drept o informaţie de ordin general.
(5) În cazul prevăzut la alin.(4), Consiliul Concurenţei:
a) iniţiază, printr-o dispoziţie adoptată în plen, o investigaţie din oficiu, dacă constată un interes public major şi consideră că sunt întrunite condiţiile art.55 pentru iniţierea investigaţiei;
b) la cerere, restituie plângerea autorului.
(6) Despre cele prevăzute la alin.(4) şi, după caz, despre dispoziţia adoptată Consiliul Concurenţei informează în scris autorul plângerii în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii ei.
(7) În cazul restituirii plângerii în conformitate cu alin.(5) lit.b), autorul plângerii are dreptul să depună o nouă plângere care să corespundă cerinţelor prevăzute la alin.(1)–(3).
(8) Dacă după expedierea deciziei Plenului Consiliului Concurenţei se depune o nouă plângere de către acelaşi autor, în privinţa aceloraşi părţi şi aceluiaşi obiect şi temei, aceasta nu se examinează şi se conexează la dosarul iniţial.
(9) Dacă plângerea adresată Consiliului Concurenţei conţine şi aspecte ce ţin de competenţa altor autorităţi publice, o copie a plângerii cu probele anexate se remite autorităţii publice competente, urmând ca Plenul Consiliului Concurenţei să se expună doar asupra aspectelor ce ţin de atribuţiile sale.
Articolul 52. Sarcina probei
(1) La sesizarea presupuselor încălcări ale legislaţiei concurenţiale, autorul plângerii trebuie să prezinte probe în susţinerea faptelor pe care îşi întemeiază plângerea.
(2) Întreprinderii sau asocierii de întreprinderi care invocă beneficiul exceptării prevăzut la art.6 îi revine sarcina de a dovedi că sunt îndeplinite condiţiile din respectivul articol sau prevederile regulamentelor respective.
(3) În procedura de examinare a presupuselor cazuri de încălcare a legislaţiei concurenţiale, sarcina probei încălcării îi revine Consiliului Concurenţei.
(4) În scopul aplicării prezentei legi, Consiliul Concurenţei poate să utilizeze ca mijloc de probă orice element de fapt şi de drept, inclusiv informaţii confidenţiale dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea existenţei sau lipsei încălcării.
(5) În scopul aplicării prezentei legi, Consiliul Concurenţei admite atât probe directe, cât şi probe indirecte. Probe directe sunt depoziţiile martorilor sau ale altor persoane, probele materiale, înscrisurile, înregistrările audio şi/sau video, concluziile experţilor şi orice alte dovezi care probează în mod expres existenţa sau lipsa unei încălcări a legii. Probe indirecte sunt probele care dau naştere unei concluzii logice precum că o încălcare a legii există sau a existat la un moment dat ori nu există şi nu a existat la un moment dat.
(6) Probe care stau la baza luării deciziei Plenului Consiliului Concurenţei sunt probele obţinute de angajaţii Consiliului Concurenţei, precum şi cele prezentate de părţi sau terţe persoane.
(7) Informaţiile obţinute legal de angajaţii Consiliului Concurenţei pot fi utilizate ca probe indiferent dacă sunt făcute în scris, verbal sau în formă electronică ori înregistrată. Consiliul Concurenţei poate lua în considerare ca dovezi relevante mesajele electronice, indiferent dacă acestea apar ca necitite sau au fost şterse.
(8) Informaţiile obţinute legal de către Consiliul Concurenţei în cadrul unei proceduri, în cazul în care este necesar, pot fi utilizate ca probe în cadrul altor investigaţii.
(9) În realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, Consiliul Concurenţei poate utiliza în calitate de probe informaţiile şi documentele colectate de către alte autorităţi publice, organele de urmărire penală şi de către subiecţii care efectuează activitatea specială de investigaţii, informaţiile obţinute de la terţi, precum şi de la autorităţile de concurenţă din alte state.
Articolul 53. Examinarea preliminară a plângerii
(1) Examinarea preliminară a plângerii privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale se efectuează în termen de 45 de zile lucrătoare de la data recepţionării.
(2) În cadrul examinării preliminare a plângerii, Consiliul Concurenţei determină dacă există temeiuri rezonabile pentru a suspecta încălcarea legislaţiei concurenţiale.
(3) Dacă consideră că, în baza informaţiilor prezentate de autorul plângerii şi a celor acumulate pe parcursul examinării preliminare, nu există temeiurile menţionate la alin.(2), Consiliul Concurenţei va informa în scris autorul plângerii despre aceasta, indicând motivele unei asemenea concluzii, şi îi va acorda un termen de 10 zile lucrătoare în care acesta să-şi exprime în scris punctul de vedere. În cazul dat, termenul prevăzut la alin.(1) se suspendă. Consiliul Concurenţei nu este obligat să ia în considerare orice alte observaţii scrise prezentate după expirarea termenului de 10 zile lucrătoare.
(4) În cazul în care autorul plângerii nu prezintă observaţii relevante în termenul menţionat la alin.(3), plângerea este considerată retrasă în mod tacit. În notificarea expediată autorului plângerii, Consiliul Concurenţei îl va informa şi despre efectele neprezentării observaţiilor.
(5) Dacă autorul plângerii îşi expune observaţiile în termenul menţionat la alin.(3), Consiliul Concurenţei:
a) respinge prin decizie plângerea, în cazul în care obiecţiile primite nu conduc la o altă evaluare a plângerii; sau
b) dispune prin dispoziţie efectuarea investigaţiei.
(6) Pentru a respinge o plângere pe motiv că comportamentul sesizat nu contravine regulilor de concurenţă sau nu intră în sfera lor de aplicare, Consiliul Concurenţei nu este obligat să ţină cont de circumstanţele care nu i-au fost aduse la cunoştinţă de către autorul plângerii şi pe care nu le-ar fi putut descoperi decât investigând cazul.
(7) Decizia de respingere a plângerii, adoptată conform alin.(5) lit.a), împiedică autorul plângerii să ceară redeschiderea procedurii de examinare preliminară a plângerii sau să depună o nouă plângere cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
(8) Consiliul Concurenţei are dreptul să solicite autorului plângerii informaţii complementare celor prezentate pentru a se putea determina asupra necesităţii iniţierii unei investigaţii ca urmare a plângerii depuse.
(9) În caz de ambiguitate a plângerii, Consiliul Concurenţei poate solicita autorului plângerii precizarea obiectului plângerii şi temeiurilor acesteia.
Articolul 531. Conexarea, separarea şi disjungerea procedurilor de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale
(1) Pentru eficientizarea activităţii, Consiliul Concurenţei este în drept să examineze mai multe plângeri într-o procedură comună când există o conexiune cu privire la obiect şi/sau părţi. Fiecare autor al plângerii participă în cadrul procedurii administrative în mod independent faţă de ceilalţi participanţi.
(2) Pentru eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, Plenul Consiliului Concurenţei poate dispune conexarea unei investigaţii la o altă investigaţie atunci când între acestea există conexiune cu privire la obiect şi/sau părţi.
(3) Pentru eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, Plenul Consiliului Concurenţei este în drept să separe:
a) o investigaţie iniţiată în baza plângerii care vizează mai multe probleme de concurenţă invocate de autorul plângerii în mai multe investigaţii, dacă consideră că examinarea lor separată este posibilă fără a afecta examinarea acestora;
b) o investigaţie, împărţind în două sau, după caz, în mai multe investigaţii, atunci când este posibilă finalizarea examinării unora din faptele investigate fără a afecta restul investigaţiei pentru care este necesară continuarea examinării cazului.
(4) Pentru eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, Plenul Consiliului Concurenţei este în drept să dispună, prin înscriere protocolară, disjungerea unei investigaţii.
Articolul 532. Prioritizarea cazurilor
(1) Consiliul Concurenţei este în drept să îşi stabilească priorităţile pentru îndeplinirea sarcinilor de aplicare a prevederilor prezentei legi, în funcţie de potenţialul impact asupra concurenţei efective, de interesul public sau de importanţa strategică a sectorului economic vizat.
(2) În măsura în care este obligat să examineze plângeri, Plenul Consiliului Concurenţei este în drept să respingă astfel de plângeri pe motiv că nu consideră că plângerile respective constituie o prioritate în ceea ce priveşte analizarea cazurilor.
(3) Consiliul Concurenţei are dreptul de a respinge plângeri şi pe alte motive stabilite de legislaţie.
Articolul 54. Solicitarea informaţiilor
(1) În scopul exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei are dreptul să solicite şi să obţină gratuit, asigurând confidenţialitatea informaţiei, de la întreprinderi, asocieri de întreprinderi, persoane fizice şi autorităţi publice orice documente şi informaţii necesare, inclusiv în format digital, care sunt accesibile şi pot fi relevante pentru aplicarea legii, fără a putea invoca protecţia secretului de stat, a secretului urmăririi penale, a secretului bancar, a secretului comercial, a secretului fiscal, a secretului profesional (cu excepţia secretului profesional prevăzut la art.55 din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură), a datelor cu caracter personal şi a altor informaţii confidenţiale, dacă prezenta lege nu prevede altfel.
(2) Consiliul Concurenţei solicită în scris informaţiile necesare, indică temeiul juridic şi scopul solicitării informaţiilor şi stabileşte un termen rezonabil în care acestea trebuie furnizate, care este de cel puţin 3 zile lucrătoare, precum şi specifică sancţiunile prevăzute de lege.
(3) Solicitările de informaţii trebuie să fie proporţionale şi să nu oblige întreprinderile şi asocierile de întreprinderi să recunoască faptul că au comis o încălcare, acestea fiind obligate să răspundă la întrebări factuale şi să furnizeze documente chiar dacă acestea pot fi folosite pentru a stabili împotriva lor sau a altei întreprinderi existenţa unei încălcări.
(4) Obligaţia de a furniza informaţiile solicitate în numele întreprinderii sau al asocierii de întreprinderi şi al autorităţii publice în cauză revine proprietarilor întreprinderilor ori reprezentanţilor întreprinderilor, asocierilor de întreprinderi sau autorităţilor publice, iar în cazul asocierilor care nu au personalitate juridică, obligaţia îi revine persoanelor autorizate să le reprezinte în temeiul legii sau al statutului. Avocaţii împuterniciţi să acţioneze în mod corespunzător vor furniza informaţiile în numele clienţilor lor. Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi poartă răspundere pentru neprezentarea informaţiilor sau furnizarea informaţiilor incomplete, inexacte sau care induc în eroare, în conformitate cu prezenta lege.
Articolul 541. Interviul
(1) În scopul exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei are dreptul de a convoca la interviu orice reprezentant împuternicit al întreprinderii, al asocierii de întreprinderi, orice reprezentant legal al autorităţii publice, precum şi orice persoană fizică, în cazul în care un astfel de reprezentant sau o astfel de persoană ar putea deţine informaţii relevante.
(2) În vederea realizării interviului prevăzut la alin.(1), Consiliul Concurenţei transmite o solicitare scrisă, prin orice metodă disponibilă şi eficientă, întreprinderii, asocierii de întreprinderi, autorităţii publice sau persoanei fizice, cu indicarea persoanelor ce urmează a fi intervievate, a temeiului juridic, a scopului, a datei şi locului desfăşurării interviului, precum şi a sancţiunilor prevăzute de prezenta lege.
(3) În cazul în care Consiliul Concurenţei urmează să intervieveze angajaţi ai întreprinderilor, ai asocierilor de întreprinderi sau ai autorităţilor publice supuse investigaţiei, întreprinderile, asocierile de întreprinderi sau autorităţile publice în cauză vor asigura prezenţa angajaţilor săi la interviu.
(4) Interviul poate fi realizat prin orice mijloace, inclusiv prin telefon, video, teleconferinţă sau alte mijloace electronice. Consiliul Concurenţei poate înregistra sub orice formă declaraţiile făcute de persoanele intervievate. O copie a înregistrării trebuie pusă la dispoziţia persoanei intervievate pentru aprobare, care, în termenul stabilit, poate comunica orice corectare ce trebuie făcută în declaraţie. Corectările vor fi comunicate în scris.
(5) În cadrul interviului realizat în procesul investigaţiei cazului, pentru prezentarea informaţiei neautentice, incomplete sau neprezentarea informaţiei solicitate, persoanele fizice neangajate la întreprinderea supusă investigaţiei sau persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul autorităţilor publice se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.
Articolul 55. Investigarea
(1) Dacă după examinarea preliminară a plângerii se consideră că, în baza informaţiilor prezentate de autorul plângerii şi a celor acumulate pe parcursul examinării preliminare, există temeiuri rezonabile pentru a suspecta încălcarea legislaţiei concurenţiale, Plenul Consiliului Concurenţei adoptă o dispoziţie de iniţiere a investigaţiei concurenţiale.
(2) Plenul Consiliului Concurenţei este în drept să dispună din oficiu iniţierea investigaţiei în baza materialelor de care dispune.
(3) Prin dispoziţia de iniţiere a unei investigaţii, Plenul Consiliului Concurenţei desemnează un raportor responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigaţiei, pentru comunicarea acestuia părţilor în cauză, pentru primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în şedinţa Plenului Consiliului Concurenţei. Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedurii de investigaţie şi propune Plenului Consiliului Concurenţei dispunerea măsurilor care sunt de competenţa acestuia.
(4) Dispoziţia de iniţiere a investigaţiei nu stabileşte comiterea unei încălcări a legislaţiei concurenţiale. Încălcarea legislaţiei concurenţiale se constată prin decizie a Plenului Consiliului Concurenţei.
(41) Dispoziţia de iniţiere a investigaţiei se notifică autorului plângerii, întreprinderii, asocierii de întreprinderi sau autorităţii publice care fac obiectul investigaţiei într-un termen rezonabil de la emitere, fără a periclita buna desfăşurare a investigaţiei.
(5) Consiliul Concurenţei este abilitat să stabilească diferite grade de prioritate pentru cazurile pe care urmează să le investigheze, în dependenţă de gravitatea încălcării şi de interesul public.
Articolul 56. Efectuarea inspecţiilor
(1) La investigarea cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale, efectuarea inspecţiilor de către Consiliul Concurenţei se desfăşoară în conformitate cu prezenta lege.
(2) Inspecţia reprezintă un instrument procedural de obţinere a informaţiilor şi a documentelor necesare, indiferent de suportul pe care se găsesc şi locul aflării acestora, utilizat de Consiliul Concurenţei pentru investigarea încălcării legislaţiei concurenţiale.
(3) În scopul efectuării investigaţiilor dispuse conform art.55, Consiliul Concurenţei poate să efectueze inspecţiile necesare la orice întreprindere, asociere de întreprinderi sau autoritate publică. Efectuarea inspecţiilor este dispusă prin ordin emis de către preşedintele Consiliului Concurenţei, în care se indică scopul şi obiectul inspecţiei, data la care începe inspecţia, sancţiunile prevăzute de lege, precum şi dreptul de a contesta ordinul în instanţa de judecată.
(4) Inspecţia este efectuată de către angajaţii Consiliului Concurenţei, împuterniciţi în baza delegaţiei de inspecţie, cu excepţia debutanţilor, dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru investigaţia presupusului caz de încălcare a legislaţiei concurenţiale. Inspecţia este iniţiată prin dispoziţia Plenului Consiliului Concurenţei, fapt care nu necesită a fi demonstrat subiectului supus inspecţiei.
(5) La efectuarea inspecţiilor pot participa, după caz, experţi sau specialişti în anumite domenii împuterniciţi de către Consiliul Concurenţei prin delegaţia de inspecţie şi/sau reprezentanţii altor autorităţi, în cazurile prevăzute de lege.
(6) Inspecţia se desfăşoară între orele 09:00 şi 18:00 şi se efectuează în prezenţa subiectului supus inspecţiei sau a reprezentantului acestuia. Inspecţia poate continua şi după ora 18:00 numai cu acordul subiectului supus inspecţiei sau al reprezentantului acestuia.
(7) La desfăşurarea inspecţiei, angajaţii Consiliului Concurenţei prezintă subiectului supus inspecţiei copia dispoziţiei de iniţiere a investigaţiei, ordinul menţionat la alin.(3) şi delegaţia de inspecţie în care se indică împuternicirile acestora.
(8) În cazul în care nu este nicio persoană în încăperea în care urmează a fi efectuată inspecţia, angajaţii Consiliului Concurenţei autorizaţi să desfăşoare inspecţia sunt obligaţi:
a) înainte de începerea acesteia, să întreprindă toate acţiunile rezonabile pentru a informa persoana care ocupă sau operează încăperea despre intenţia de a efectua inspecţia;
b) după ce persoana respectivă a fost informată, să-i ofere acesteia sau reprezentantului ei posibilitatea rezonabilă de a asista la efectuarea inspecţiei.
Comunicarea ordinului de inspecţie şi a delegaţiei de inspecţie în lipsa reprezentantului subiectului supus inspecţiei sau a oricărui angajat al subiectului supus inspecţiei se poate efectua prin mijloace care asigură transmiterea conţinutului acestor acte şi confirmarea expedierii. În acest caz, comunicarea se consideră îndeplinită la data şi ora expedierii.
(9) Dacă comunicarea nu se poate face prin niciuna dintre modalităţile prevăzute la alin.(7) şi (8), ordinul de inspecţie şi copia dispoziţiei de iniţiere a investigaţiei se afişează la adresa destinată desfăşurării inspecţiei, fapt confirmat în procesul-verbal al inspecţiei, în care vor fi indicate data şi ora afişării actelor. În cazul în care încăperea nu este ocupată sau persoana care o ocupă este absentă temporar, angajaţii Consiliului Concurenţei, după desfăşurarea inspecţiei, vor părăsi încăperea lăsând-o în starea de siguranţă în care au găsit-o.
(10) Persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei au dreptul de a inspecta şi de a obţine toate informaţiile legate de obiectul şi scopul investigaţiei de la subiectul supus inspecţiei, inclusiv în format digital, indiferent de suportul pe care sunt stocate şi locul aflării acestora.
(11) Pe parcursul inspecţiei, utilizând echipamente tehnice şi/sau programe specializate, persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei pot să ia sau să obţină, sub orice formă, copii sau extrase din registre sau documente şi, în cazul în care consideră că este oportun, să le ridice şi să continue prelucrarea acestora la sediul Consiliului Concurenţei. După caz, pentru a asigura integritatea probelor, pot fi ridicate originalele registrelor sau ale documentelor. Ridicarea registrelor şi a documentelor se admite numai dacă asemenea măsură este necesară pentru prevenirea ascunderii, înlăturării, modificării sau distrugerii acestora sau dacă nu este posibil de a face copii de pe acestea în incinta respectivă. Registrele şi documentele ridicate în baza prezentei legi pot fi reţinute cel mult 3 luni.
(12) Explicaţiile solicitate de către persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei de la reprezentantul sau angajaţii subiectului supus inspecţiei se înregistrează sub orice formă. La cerere, o copie a înregistrării este transmisă subiectului supus inspecţiei. În cazul în care s-au cerut explicaţii unui angajat al subiectului supus inspecţiei care nu a fost împuternicit de subiectul supus inspecţiei să dea explicaţii în numele acestuia, în termenul stabilit în procesul-verbal, subiectul supus inspecţiei urmează să prezinte în scris rectificările sau completările la explicaţii.
(13) În contextul inspecţiilor, Consiliul Concurenţei poate solicita sprijinul subdiviziunilor abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne, care sunt obligate să acorde asistenţa necesară persoanelor delegate pentru efectuarea inspecţiei în exerciţiul funcţiunii, în conformitate cu legea.
(14) Comunicările dintre subiectul supus inspecţiei şi avocatul acestuia, realizate în cadrul şi în scopul exclusiv al exercitării dreptului la apărare al subiectului supus inspecţiei, care are legătură cu obiectul investigaţiei, nu pot fi folosite ca probă în cursul investigaţiei desfăşurate de Consiliul Concurenţei.
(15) Obligaţia de a proba îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.(16) revine subiectului supus inspecţiei. Dacă subiectul supus inspecţiei nu dovedeşte caracterul protejat al comunicării, aceasta se sigilează şi se ridică, în două exemplare. În procesul-verbal de inspecţie se stabileşte un termen în care subiectul supus inspecţiei urmează să remită probele şi explicaţiile de natură a demonstra caracterul protejat.
(16) Preşedintele Consiliului Concurenţei decide, de urgenţă, cu privire la caracterul protejat al comunicării pe baza cererii şi a probelor şi argumentelor prezentate de subiectul supus inspecţiei. Dacă preşedintele Consiliului Concurenţei respinge cererea privind caracterul protejat al comunicării, desigilarea documentului poate avea loc doar după expirarea termenului în care ordinul poate fi contestat, potrivit alin.(17), sau, în cazul în care decizia este contestată, după ce hotărârea instanţei de judecată devine irevocabilă.
(17) Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei de respingere a cererii cu privire la caracterul protejat al comunicării poate fi atacat în termen de 15 zile de la comunicare, fără respectarea procedurii prealabile, în conformitate cu prevederile Codului administrativ.
(18) Rezultatul inspecţiei este consemnat într-un proces-verbal privind efectuarea inspecţiei, care se întocmeşte în două exemplare, se numerotează fiecare pagină şi se semnează pe fiecare pagină de către toate persoanele delegate care au efectuat inspecţia şi de reprezentantul subiectului supus inspecţiei.
(19) Un exemplar al procesului-verbal se înmânează, prin confirmarea înscrisă pe acesta, subiectului supus inspecţiei, care este obligat să confirme, prin semnătura reprezentantului sau a altei persoane desemnate, primirea procesului-verbal. În cazul în care reprezentantul subiectului supus inspecţiei refuză să primească sau să confirme prin semnătură primirea procesului-verbal, pe procesul-verbal se face menţiunea corespunzătoare şi acesta, fiind semnat, se expediază prin poştă sau prin mijloace electronice subiectului supus inspecţiei.
(20) În cazul în care desfăşurarea inspecţiei a fost înregistrată în format video, înregistrarea este parte a dosarului şi se eliberează subiectului supus inspecţiei, la solicitare, în vederea exercitării dreptului la apărare.
(21) Termenul de efectuare a unei inspecţii se stabileşte în funcţie de gravitatea presupusei încălcări, de durata acesteia, precum şi de alte criterii care ar afecta durata de efectuare a inspecţiei, şi nu poate depăşi 10 zile lucrătoare.
Articolul 561. Drepturile şi obligaţiile Consiliului Concurenţei în cadrul inspecţiilor
(1) Persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei au următoarele drepturi:
a) să intre în orice incintă, pe orice teren şi în orice mijloc de transport ale întreprinderilor şi asocierilor de întreprinderi;
b) să examineze registrele şi alte documente privind activitatea economică, indiferent de suportul pe care sunt stocate, şi să acceseze orice informaţie care este accesibilă subiectului care face obiectul inspecţiei;
c) să ia sau să obţină, sub orice formă, copii sau extrase din registre şi alte documente privind activitatea economică şi, în cazul în care consideră că este oportun, să continue realizarea de astfel de căutări de informaţii şi selectarea de copii sau extrase la sediul Consiliului Concurenţei;
d) să sigileze orice incintă destinată activităţii economice şi orice registru şi document aflate în raport cu obiectul şi scopul investigaţiei pe perioada inspecţiei (dar nu mai mult de 72 de ore) şi în măsura necesară inspecţiei, fără a suspenda activitatea întreprinderii sau asocierii de întreprinderi supuse inspecţiei;
e) să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asocierii de întreprinderi explicaţii cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul şi scopul inspecţiei şi să înregistreze răspunsul acestora;
f) să solicite schimbarea parolei/blocarea unor conturi de utilizator şi/sau de e-mail pe durata şi în măsura necesară inspecţiei;
g) să caute şi să copieze, utilizând echipamente tehnice şi/sau programe specializate, documente, fişiere sau alte informaţii stocate pe dispozitive care nu sunt identificate cu precizie în prealabil;
h) să folosească echipamente tehnice şi programe specializate de restabilire, copiere şi analiză a informaţiei, indiferent de forma şi suportul de stocare.
(2) Persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei au următoarele obligaţii:
a) să comunice subiectului supus inspecţiei ordinul de efectuare a inspecţiei, delegaţia de inspecţie şi dispoziţia de iniţiere a investigaţiei;
b) să informeze subiectul supus inspecţiei despre drepturile şi obligaţiile acestuia;
c) să efectueze inspecţia în conformitate cu împuternicirile atribuite.
Articolul 562. Drepturile şi obligaţiile subiectului supus inspecţiei
(1) Subiectul supus inspecţiei are următoarele drepturi:
a) să ia cunoştinţă de conţinutul dispoziţiei de iniţiere a investigaţiei, al ordinului de inspecţie şi al delegaţiei de inspecţie şi să obţină câte o copie de pe acestea;
b) să prezinte probe în cadrul efectuării inspecţiei;
c) să prezinte explicaţii cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul şi scopul inspecţiei;
d) să identifice informaţiile ce constituie secret comercial, comunicările care au un caracter protejat şi alte informaţii confidenţiale, formulând, în acest sens, o cerere motivată către Consiliul Concurenţei, şi, după caz, să prezinte versiunea neconfidenţială a acestor informaţii, cu aceeaşi valoare probantă ca a versiunii confidenţiale;
e) să obţină copii de pe toate registrele sau documentele ridicate pe parcursul inspecţiei şi lista acestora;
f) să fie asistat de avocat. Lipsa acestuia nu poate fi invocată ca motiv de amânare a începerii sau continuării inspecţiei;
g) să obţină un exemplar al procesului-verbal privind efectuarea inspecţiei.
(2) Subiectul supus inspecţiei are următoarele obligaţii:
a) să permită angajaţilor Consiliului Concurenţei, fără întârziere, începerea şi derularea inspecţiei;
b) să se supună inspecţiei şi să îndeplinească indicaţiile angajaţilor Consiliului Concurenţei delegaţi pentru efectuarea inspecţiei;
c) să faciliteze, pe întreaga durată a inspecţiei, accesul la toate documentele şi informaţiile solicitate;
d) să furnizeze într-o formă completă documentele, informaţiile, înregistrările şi evidenţele solicitate, inclusiv copiile acestora, precum şi orice explicaţii necesare, fără a putea invoca caracterul confidenţial al acestora;
e) la inspectarea echipamentelor electronice de calcul, de comunicaţii, a echipamentelor şi/sau mediilor de stocare/arhivare, să desemneze persoane care să ofere suportul necesar angajaţilor Consiliului Concurenţei pe parcursul inspecţiei. Lipsa acestor persoane nu poate constitui motiv de amânare a începerii sau continuării inspectării respectivelor echipamente şi/sau medii de stocare/arhivare;
f) să pună la dispoziţie şi să asigure accesul la toate echipamentele şi programele folosite, inclusiv la cele care nu se află fizic în spaţiul inspectat, dar pot fi accesate din acel spaţiu, să furnizeze parolele şi cheile de criptare/decriptare necesare, inclusiv cele de administrator local şi/sau de reţea şi să asigure suportul necesar pentru utilizarea echipamentelor şi programelor specializate.
Articolul 57. Efectuarea inspecţiilor în alte încăperi
(1) În cazul în care există o suspiciune întemeiată că registrele sau alte documente privind activitatea şi obiectul inspecţiei care ar putea fi pertinente pentru a dovedi o încălcare gravă a art.5 şi 11 sunt păstrate în încăperi, terenuri şi mijloace de transport ale persoanelor fizice, inclusiv în locuinţele membrilor organelor de conducere sau ale membrilor personalului întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi în cauză, Plenul Consiliului Concurenţei poate dispune, printr-o decizie, desfăşurarea unei inspecţii în aceste încăperi, terenuri sau mijloace de transport.
(2) Inspecţia prevăzută la alin.(1) se efectuează în condiţiile art.56. Suplimentar la informaţia menţionată la art.56 alin.(3), ordinul privind efectuarea unei asemenea inspecţii va indica motivul care a determinat Consiliul Concurenţei să concluzioneze că există o suspiciune în sensul alin.(1) al prezentului articol.
(3) Accesul reprezentanţilor Consiliului Concurenţei în încăperi, terenuri sau mijloace de transport ocupate de persoane fizice, în lipsa consimţământului lor, se permite numai în baza mandatului judecătoresc emis în condiţiile prezentului articol şi prezentat persoanei supuse inspecţiei.
(4) Mandatul judecătoresc poate fi eliberat numai dacă:
a) există o suspiciune întemeiată că în încăperile, terenurile sau mijloacele de transport ce urmează a fi supuse inspecţiei sunt păstrate registre sau alte documente a căror prezentare a fost solicitată de Consiliul Concurenţei în conformitate cu prezenta lege, dar care nu au fost prezentate în termenul stabilit; sau
b) există o suspiciune întemeiată că în încăperile, terenurile sau mijloacele de transport ce urmează a fi supuse inspecţiei sunt păstrate registre sau alte documente a căror prezentare poate fi solicitată de Consiliul Concurenţei în conformitate cu prezenta lege şi care, dacă ar fi fost cerute, nu ar fi fost prezentate, dar ar fi fost ascunse, înlăturate, modificate sau distruse; sau
c) angajaţii Consiliului Concurenţei au încercat să pătrundă în încăperile, terenurile sau mijloacele de transport ce urmează a fi supuse inspecţiei, dar nu au reuşit şi există o suspiciune întemeiată că în încăperile, terenurile sau mijloacele de transport respective sunt păstrate registre sau alte documente a căror prezentare a fost solicitată de Consiliul Concurenţei în conformitate cu prezenta lege.
(5) Mandatul judecătoresc va conţine informaţia menţionată la art.56 alin.(3) şi este valabil o lună de la data emiterii.
(6) În cazul solicitării unui mandat, instanţa de judecată este obligată să verifice dacă ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei privind efectuarea inspecţiei este autentic şi dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt arbitrare sau excesive, având în vedere obiectul investigaţiei. Atunci când verifică proporţionalitatea măsurilor coercitive, instanţa de judecată poate solicita Consiliului Concurenţei explicaţii detaliate, în special privind temeiurile care determină Consiliul Concurenţei să suspecteze încălcarea art.5 sau 11, precum şi privind gravitatea încălcării suspectate, importanţa probelor căutate, natura implicării întreprinderii în cauză şi probabilitatea rezonabilă că registrele şi documentele legate de obiectul investigaţiei se păstrează în locul pentru care se solicită mandatul.
(7) Mandatul judecătoresc emis în conformitate cu prezentul articol poate fi atacat cu recurs, care nu este suspensiv de executare.
(8) Prevederile prezentului articol se aplică mutatis mutandis în cazul solicitării de la furnizorii reţelei şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice a datelor de trafic aferente serviciilor de comunicaţii electronice furnizate.
Articolul 571. Angajamente
(1) Pe durata procedurii de investigaţie privind presupusul acord anticoncurenţial sau abuz de poziţie dominantă, până la adoptarea deciziei de către Plenul Consiliului Concurenţei, întreprinderile sau asocierile de întreprinderi supuse investigaţiei pot formula propuneri de angajamente în scopul înlăturării îngrijorărilor Plenului Consiliului Concurenţei care au determinat iniţierea investigaţiei.
(2) Dacă importanţa pedepsei şi a descurajării comportamentului investigat prevalează, sunt exceptate de la aplicarea la angajamente faptele de gravitate mare, cum ar fi cartelurile şi formele abuzului de poziţie dominantă care au avut consecinţe deosebit de grave pentru piaţă şi au produs consecinţe şi efecte iremediabile.
(3) Înainte de adoptarea deciziei în temeiul art.41 alin.(1) lit.k), Consiliul Concurenţei publică un rezumat al cauzei şi conţinutul esenţial al angajamentelor sau al acţiunii viitoare propuse. Terţii interesaţi pot să îşi prezinte observaţiile într-un termen stabilit în publicarea efectuată, care nu poate fi mai mic de o lună. La publicare se va lua în considerare interesul legitim al întreprinderilor în protejarea secretului comercial.
(4) Dacă întreprinderile sau asocierile de întreprinderi au propus angajamente, Plenul Consiliului Concurenţei poate:
a) accepta angajamentele, prin decizie, dacă stabileşte că angajamentele propuse sunt suficiente pentru protecţia concurenţei şi aplicarea acestora conduce la înlăturarea problemei ce a determinat iniţierea investigaţiei, şi înceta investigaţia cazului în privinţa întreprinderii care şi-a asumat angajamente;
b) respinge angajamentele, prin decizie, şi continua acţiunile procedurale ce se impun ca urmare a iniţierii investigaţiei, dacă angajamentele nu întrunesc condiţiile prevăzute la lit.a), dacă identifică dificultăţi de punere în aplicare a angajamentelor propuse sau de monitorizare a îndeplinirii acestora. Această soluţie a Consiliului Concurenţei este comunicată în scris întreprinderii care a propus angajamente.
(5) Consiliul Concurenţei monitorizează îndeplinirea de către întreprindere sau asocierea de întreprinderi a angajamentelor acceptate prin decizia Plenului Consiliului Concurenţei.
(6) Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să redeschidă investigaţia finalizată cu acceptarea angajamentelor propuse de întreprindere sau asocierea de întreprinderi:
a) în cazul în care intervine o schimbare esenţială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia cu angajamente;
b) în cazul în care întreprinderile sau asocierile de întreprinderi în cauză acţionează contrar angajamentelor asumate;
c) în cazul în care decizia a fost fundamentată pe informaţii incomplete, inexacte sau care induc în eroare, furnizate de părţi.
(7) Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi pot formula propuneri de angajamente şi în cazul operaţiunilor de concentrare economică în scopul compatibilizării acestora cu un mediu concurenţial normal, potrivit art.25.
Articolul 572. Măsurile interimare
(1) Plenul Consiliului Concurenţei poate impune orice măsură interimară pe care o consideră necesară, înainte de emiterea unei decizii de constatare a unei încălcări concurenţiale, în caz de urgenţă determinată de riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existenţa unor fapte de încălcare concurenţială care trebuie eliminate fără întârziere.
(2) Decizia menţionată la alin.(1) trebuie să fie proporţională şi să se aplice fie pe o durată determinată, care poate fi reînnoită în măsura în care acest lucru este necesar şi adecvat, fie până la adoptarea deciziei finale.
(3) Decizia menţionată la alin.(1) poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, fără respectarea procedurii prealabile, conform prevederilor Codului administrativ.
(4) Consiliul Concurenţei monitorizează aplicarea măsurilor interimare impuse.
Articolul 58. Exercitarea drepturilor la apărare
(1) Înainte de adoptarea deciziilor prevăzute la art.65 alin.(1), Consiliul Concurenţei, în cadrul procedurilor de investigaţie, garantează pe deplin drepturile la apărare ale părţilor în cauză prin acordarea dreptului de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la concluziile şi propunerile din raportul de investigaţie, prin asigurarea accesului la dosar şi dreptului la audieri.
(2) În cazul unei proceduri de investigaţie desfăşurate în conformitate cu cap.IV, prevederile alin.(1) sunt aplicabile persoanelor şi întreprinderilor implicate în concentrarea economică.
(3) Înainte de adoptarea deciziei privind presupusele încălcări ale normelor de procedură prevăzute la art.68, se întocmeşte un raport care va conţine faptele constatate şi probele pe care se întemeiază concluziile raportorului. Până la adoptarea deciziei de către Plenul Consiliului Concurenţei, părţile implicate pot să prezinte observaţiile lor în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare.
(4) Plenul Consiliului Concurenţei îşi bazează deciziile doar pe constatările din raportul de investigaţie şi pe alte probe pe care îşi întemeiază decizia, asupra cărora părţile în cauză şi-au putut prezenta observaţiile.
Articolul 59. Transmiterea raportului de investigaţie şi prezentarea observaţiilor
(1) Raportul de investigaţie va conţine obiectul investigaţiei, faptele constatate, probele, concluziile şi propunerile raportorului.
(2) După întocmirea raportului de investigaţie, o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului se transmite pentru informare părţilor şi, după caz, altor persoane vizate de investigaţie. La solicitare, o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului de investigaţie se transmite persoanelor a căror audiere a fost admisă conform prevederilor art.64 alin.(3).
(3) În termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii raportului de investigaţie, părţile şi alte persoane cărora le-a fost transmis raportul au dreptul să prezinte observaţii asupra acestuia.
(4) Termenul menţionat la alin.(3) poate fi prelungit de către Consiliul Concurenţei, o singură dată, cu cel mult 30 de zile lucrătoare, în baza unei cereri întemeiate, la care se anexează probele ce dovedesc necesitatea prelungirii termenului. În acest caz, părţii ce a înaintat cererea i se comunică în scris, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, rezultatul examinării cererii.
(5) Părţile pot menţiona în observaţiile lor scrise temeiul legal şi faptele pe care le cunosc şi care sunt pertinente pentru apărarea lor împotriva pretenţiilor înaintate de Consiliul Concurenţei. Părţile pot anexa orice documente relevante care dovedesc faptele menţionate şi pot propune să fie audiate persoane care ar putea confirma faptele prezentate în observaţiile lor.
(6) Raportul de investigaţie, împreună cu observaţiile prezentate de părţi şi cu materialele întregului dosar al cauzei, se predă de către raportor Plenului Consiliului Concurenţei pentru audieri şi, după caz, pentru adoptarea deciziei respective.
(7) Consiliul Concurenţei poate solicita de la orice persoană, inclusiv de la o autoritate a administraţiei publice, să-şi expună în scris punctul de vedere asupra raportului de investigaţie.
(8) În cazul în care, după transmiterea raportului de investigaţie, sunt identificate sau prezentate noi elemente de probă pe care Consiliul Concurenţei intenţionează să le utilizeze sau în cazul în care Consiliul Concurenţei intenţionează să îşi modifice calificarea juridică a faptelor investigate în defavoarea întreprinderilor în cauză, Consiliul Concurenţei transmite un supliment la raportul de investigaţie şi oferă posibilitate întreprinderilor să prezinte observaţii asupra acestuia.
(9) În caz de necesitate, după transmiterea raportului de investigaţie, Plenul Consiliului Concurenţei poate solicita întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi, precum şi autorităţilor publice, orice informaţii şi documente necesare în legătură cu circumstanţele de fapt sau de drept ale investigaţiei în derulare, pentru aplicarea atribuţiilor prevăzute la art.41 alin.(1) lit.l), o) şi p).
Articolul 60. Accesul la dosar
(1) Autorul plângerii poate solicita accesul la documentele pe care Consiliul Concurenţei şi-a bazat examinarea preliminară. La cerere scrisă, autorului plângerii i se va acorda o singură dată accesul la aceste documente, ca urmare a informării făcute de Consiliul Concurenţei în conformitate cu art.53 alin.(3). Accesul la dosar este acordat părţilor în cauză cu condiţia ca informaţiile din dosar să fie utilizate numai în cadrul procedurii în cauza desfăşurată de Consiliul Concurenţei sau al eventualei proceduri judiciare conexe.
(2) Părţile în cauză care fac obiectul procedurilor desfăşurate de Consiliul Concurenţei au dreptul de acces la dosarul Consiliului Concurenţei, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-şi proteja secretele comerciale şi alte informaţii confidenţiale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informaţiile a căror dezvăluire ar putea afecta concurenţa, la informaţiile confidenţiale şi documentele interne ale Consiliului Concurenţei, la observaţiile altor părţi la raportul de investigaţie, la corespondenţa Consiliului Concurenţei cu autorităţile de concurenţă din alte state, la informaţiile protejate de alte legi. Accesul la dosar se acordă la cererea scrisă a părţilor în cauză, după transmiterea de către Consiliul Concurenţei a raportului de investigaţie.
(3) Consiliul Concurenţei asigură ca accesul la declaraţiile de clemenţă sau la propunerile de recunoaştere a săvârşirii încălcării legislaţiei concurenţiale să se acorde numai părţilor care fac obiectul procedurii şi numai în scopul exercitării dreptului acestora la apărare în cadrul unei proceduri judiciare.
(4) Consiliul Concurenţei poate acorda părţilor acces suplimentar la documentele primite după comunicarea raportului de investigaţie în etapele ulterioare ale procedurii, în cazul în care aceste documente constituie probe noi ce vizează partea respectivă.
(5) Accesul la documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul cauzei şi obţinerea copiilor şi/sau extraselor pot fi dispuse prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(6) Accesul la dosar este acordat părţilor la investigaţie, cu condiţia ca informaţia din dosar să fie folosită numai de partea căreia i-a fost oferit accesul, sau succesorilor în drepturi şi obligaţii ori celor care continuă activitatea economică a acestora numai în cadrul procedurii respective desfăşurate de Consiliul Concurenţei sau procedurii judiciare eventuale aferente.
Articolul 61. Modalităţile de acces la dosarul examinat de Consiliul Concurenţei
(1) Preşedintele Consiliului Concurenţei permite părţilor accesul la dosar şi obţinerea, la cerere, contra cost, a copiilor pe suport de hârtie sau în format electronic.
(2) Părţilor li se comunică data stabilită pentru accesul la dosar în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
(3) Accesul se acordă la forma originală a dosarului, cu excepţia cazului în care se acordă acces la versiuni neconfidenţiale ale informaţiilor originale sau la un rezumat, unde confidenţialitatea poate fi asigurată numai prin rezumarea informaţiilor relevante.
(4) Consiliul Concurenţei nu are obligaţia să furnizeze traducerea documentelor din dosar.
Articolul 62. Tratamentul documentelor şi informaţiilor din dosar
(1) Documentele, informaţiile obţinute ca urmare a unei solicitări de informaţii sau în cadrul inspecţiei care nu au legătură cu obiectul investigaţiei şi nu au stat la baza adoptării deciziei se returnează.
(2) În cazul documentelor cu acces restricţionat, accesul se acordă, dacă este posibil, la versiunea neconfidenţială a acestor documente transmise de întreprinderea care a invocat protecţia secretelor comerciale sau a altor informaţii confidenţiale. Când confidenţialitatea poate fi asigurată, accesul se acordă la varianta neconfidenţială a informaţiilor prezentată de întreprinderea care a furnizat informaţia. Întreprinderea prezintă varianta neconfidenţială a informaţiilor furnizate Consiliului Concurenţei într-un termen stabilit. Dacă întreprinderea nu prezintă varianta neconfidenţială a informaţiilor, se consideră că documentele şi informaţiile nu conţin secrete comerciale sau alte informaţii confidenţiale.
(3) Procesele-verbale întocmite în baza interviurilor sunt accesibile după înlăturarea din conţinutul lor a informaţiilor ce constituie secret comercial sau a altor informaţii confidenţiale identificate de întreprinderi.
Articolul 63. Criterii pentru acceptarea cererilor referitoare la tratamentul confidenţial al informaţiilor din dosar
(1) Informaţiile ce pot constitui secret comercial sunt definite de Codul civil.
(2) Alte informaţii decât secretele comerciale pot fi considerate ca fiind confidenţiale în măsura în care dezvăluirea acestora poate dăuna semnificativ unei persoane sau unei întreprinderi. Informaţiile confidenţiale pot include informaţii care ar permite părţilor să-i identifice pe autorii plângerii sau pe terţi, atunci când aceştia din urmă au un temei motivat, probat în scris, de a rămâne anonimi. După caz, alte informaţii confidenţiale pot fi reprezentate de informaţiile transmise de către terţi despre întreprinderile implicate care ar putea exercita o presiune considerabilă din punct de vedere economic şi comercial asupra concurenţilor sau asupra partenerilor comerciali, clienţilor şi/sau furnizorilor respectivi ai întreprinderilor implicate.
(3) Informaţiile ce constituie secret comercial şi alte informaţii confidenţiale din dosar se marchează cu sigla „Conţine informaţii confidenţiale”.
(4) Pentru ca o informaţie să fie considerată confidenţială, persoana fizică, întreprinderea, asocierea de întreprinderi sau autoritatea publică care invocă respectarea interesului legitim de a-şi proteja secretele şi alte informaţii confidenţiale trebuie să adreseze Consiliului Concurenţei o cerere motivată, care va conţine şi identificarea părţilor faţă de care informaţiile sale sunt considerate confidenţiale.
(5) Accesul la informaţiile confidenţiale furnizate de către autorităţile publice se acordă doar cu acordul acestor autorităţi.
(6) Cererea de acordare a caracterului confidenţial trebuie să aibă ca obiect informaţiile ce pot constitui secrete comerciale sau corespund descrierii pentru alte informaţii confidenţiale. Consiliul Concurenţei examinează temeiul cererii de acordare a caracterului confidenţial. Atunci când nu acceptă cererea, Consiliul Concurenţei trebuie să răspundă solicitantului în termen de 15 zile lucrătoare de la recepţionarea cererii.
(7) Calificarea unei informaţii ca fiind secret comercial sau altă informaţie confidenţială nu împiedică Consiliul Concurenţei să divulge sau să utilizeze o astfel de informaţie dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare.
Articolul 64. Audierea părţilor şi a altor persoane fizice sau juridice
(1) Părţile cărora le-a fost transmis raportul de investigaţie sunt în drept să solicite audieri. Audierile sunt solicitate de către părţi în scris odată cu prezentarea observaţiilor pe marginea raportului de investigaţie.
(2) Audierile pot fi dispuse, de asemenea, din oficiu, de preşedintele Consiliului Concurenţei.
(3) În cazul în care consideră necesar, Preşedintele Consiliului Concurenţei poate dispune sau admite audierea altor persoane fizice sau juridice. Cererile de audiere ale acestor persoane se aprobă dacă acestea demonstrează suficient interes. Dacă cererile persoanelor menţionate se aprobă, acestora li se transmite, la solicitare, o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului de investigaţie.
(4) Consiliul Concurenţei poate invita orice persoană, inclusiv reprezentanţi ai autorităţilor publice, să asiste la audiere fizic sau de la distanţă, prin intermediul mijloacelor electronice, şi să îşi exprime punctul de vedere pe parcursul desfăşurării audierii.
(5) Persoanele invitate să participe la audieri fizic sau de la distanţă, prin intermediul mijloacelor electronice, se prezintă personal sau sunt reprezentate, după caz, de reprezentanţi legali sau statutari ori de avocaţi împuterniciţi legal.
(6) Audierile se desfăşoară în cadrul şedinţelor închise ale Plenului Consiliului Concurenţei. Persoanele invitate sunt audiate în prezenţa altor părţi ale cauzei, cu luarea măsurilor impuse pentru protejarea informaţiilor ce constituie secret comercial sau au caracter confidenţial. Dacă se consideră util, pentru asigurarea protecţiei informaţiilor ce constituie secret comercial sau au caracter confidenţial, persoanele invitate pot fi audiate separat.
(7) Audierea se înregistrează pe suport magnetic sau se consemnează într-un proces-verbal care conţine principalele declaraţii făcute de părţi şi care se anexează la dosar. Declaraţiile trebuie să fie semnate de partea care le-a făcut. Consiliul Concurenţei va informa persoana audiată despre intenţia de a înregistra declaraţiile făcute la audiere.
(8) Neprezentarea sau renunţarea la audiere, precum şi refuzul oricărei declaraţii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigaţie.
Articolul 65. Adoptarea şi comunicarea deciziilor
(1) După examinarea observaţiilor prezentate de părţi asupra raportului de investigaţie şi, după caz, după desfăşurarea audierilor şi examinarea informaţiilor acumulate suplimentar la solicitarea Plenului, Plenul Consiliului Concurenţei:
a) adoptă decizia de încetare a investigaţiei cazului, deoarece pe parcursul desfăşurării acesteia nu au fost descoperite probe suficiente privind încălcarea legislaţiei concurenţiale care ar justifica aplicarea de măsuri corective sau sancţiuni;
b) adoptă decizia de constatare a încălcării legislaţiei concurenţiale şi, după caz, de aplicare a sancţiunilor;
c) dispune investigarea suplimentară a cazului;
d) adoptă alte decizii sau prescripţii prevăzute la art.41.
(2) Dacă constată o încălcare a legislaţiei concurenţiale, Plenul Consiliului Concurenţei solicită întreprinderilor, asocierilor de întreprinderi şi autorităţilor publice să înceteze respectiva încălcare. În acest scop, Plenul Consiliului Concurenţei poate impune, prin decizie, orice măsuri corective comportamentale sau structurale care sunt proporţionale cu încălcarea comisă şi sunt necesare pentru încetarea efectivă a încălcării.
(3) Decizia menţionată la alin.(2) se bazează pe constatările şi probele la care părţile în cauză au avut acces şi asupra cărora au avut posibilitate de a prezenta observaţii, cu condiţia respectării regulilor de acces la informaţii confidenţiale. Deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei se comunică, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării, prin modalităţile de notificare prevăzute de Codul administrativ.
(4) Deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei se publică pe pagina web a Consiliului Concurenţei. Publicarea deciziilor şi a prescripţiilor se face cu luarea în considerare a interesului legitim al întreprinderilor în protejarea secretelor comerciale.
Articolul 66. Modul de executare a deciziilor şi a prescripţiilor şi urmărirea executării măsurilor aplicate
(1) Deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei adoptate în condiţiile prezentei legi se execută, în termenul menţionat în ele, de către întreprinderile, asocierile de întreprinderi, autorităţile publice cărora le sunt adresate.
(2) Persoanele vizate sunt obligate să informeze Consiliul Concurenţei despre măsurile întreprinse în vederea executării deciziei, în termenul stabilit în aceasta.
(3) Executarea măsurilor aplicate autorităţilor publice, precum şi urmărirea executării lor se efectuează în condiţiile art.13.
(4) În cazul neexecutării în termen de către întreprinderi sau asocierile de întreprinderi a deciziilor Plenului Consiliului Concurenţei prin care sunt aplicate sancţiuni potrivit prezentei legi, executarea acestora se efectuează în conformitate cu prevederile Codului administrativ.
(5) În cazul neexecutării în termen de către întreprinderi sau asocierile de întreprinderi a altor decizii decât aplicarea sancţiunilor, executarea acestora se efectuează în conformitate cu prevederile Codului de executare.
Capitolul VIII
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA
LEGISLAŢIEI CONCURENŢIALE
Secţiunea 1
Determinarea şi individualizarea sancţiunilor
pentru încălcarea legislaţiei concurenţiale
Articolul 67. Reguli generale de individualizare şi determinare a amenzilor pentru încălcările legislaţiei concurenţiale
(1) Individualizarea amenzilor prevăzute de prezenta lege se efectuează ţinând seama de gravitatea şi durata faptei.
(2) Stabilirea cuantumului amenzii se face prin determinarea nivelului de bază al acesteia, care se va majora în cazul existenţei circumstanţelor agravante şi se va reduce în cazul existenţei circumstanţelor atenuante.
(3) Pentru determinarea nivelului de bază al amenzii, ca bază de calcul se ia în considerare cifra de afaceri totală realizată de întreprindere sau asocierea de întreprinderi în anul anterior sancţionării. Atunci când o încălcare depăşeşte teritoriul Republicii Moldova, Consiliul Concurenţei estimează valoarea totală a vânzărilor de produse care au legătură cu încălcarea pentru sectorul geografic care depăşeşte teritoriul Republicii Moldova.
(4) În cazul în care cifra totală de afaceri realizată în anul anterior sancţionării nu este înregistrată, se ia în considerare ultimul an anterior sancţionării în care întreprinderea sau asocierea de întreprinderi a realizat o cifră de afaceri.
(5) Prin derogare de la Codul contravenţional, amenzile pentru încălcarea legislaţiei concurenţiale se stabilesc conform prezentei legi.
Articolul 68. Faptele ce constituie încălcări ale normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale
(1) Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să aplice, prin decizie, persoanelor menţionate la art.20 alin.(2) lit.b) sau întreprinderilor ori asocierilor de întreprinderi amenzi eficace, proporţionale şi disuasive în cazul în care, în mod intenţionat sau din neglijenţă:
1) ca răspuns la o solicitare făcută în temeiul art.54, acestea furnizează informaţii sau documente inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori nu furnizează în termenul stabilit informaţiile sau documentele solicitate;
2) acestea furnizează informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, confirmare, notificare sau completare a acesteia, potrivit prevederilor art.22;
3) în timpul inspecţiilor desfăşurate potrivit art.56, acestea prezintă registrele sau celelalte documente solicitate, aflate în raport cu scopul şi obiectul investigaţiei, în formă incompletă;
4) acestea refuză să se supună unei inspecţii desfăşurate în conformitate cu art.56 sau 57;
5) acestea obstrucţionează desfăşurarea inspecţiilor potrivit art.56 sau 57:
a) refuză oferirea accesului la încăperile sau echipamentele electronice supuse inspectării;
b) refuză prezentarea documentelor, a registrelor, a informaţiilor, indiferent de modalitatea de stocare a acestora, în formă incompletă sau eronată;
c) întreprind măsuri de distrugere totală sau parţială a documentelor, a registrelor, a informaţiilor, inclusiv de pe echipamentele electronice sau mediile de stocare a informaţiei;
d) refuză, împiedică, creează obstacole, tergiversează sau oferă acces limitat la registre, documente, informaţii ori la echipamente electronice sau medii de stocare a informaţiei, inclusiv prin neoferirea parolelor de acces la acestea;
e) dau indicaţii angajaţilor de a nu comunica cu echipa de inspecţie sau a limita acţiunile acesteia;
6) ca răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu art.56 alin.(14), acestea:
a) dau un răspuns inexact sau care induce în eroare;
b) nu rectifică, în termenul stabilit de către Consiliul Concurenţei, un răspuns inexact, incomplet sau care induce în eroare;
c) nu dau un răspuns complet sau refuză să răspundă cu privire la fapte care au legătură cu obiectul şi scopul inspecţiei;
7) sigiliile aplicate în conformitate cu art.561 alin. (1) lit.d) au fost deteriorate;
8) în cazul unui interviu desfăşurat în cadrul investigaţiei, acestea nu se prezintă sau nu asigură prezentarea persoanelor solicitate la interviul dispus în temeiul art.541ori se prezintă la interviu, dar refuză de a fi intervievate sau, în cadrul interviului, nu furnizează sau furnizează informaţii neautentice, incomplete sau care induc în eroare.
(2) În apărarea sa, persoana, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate demonstra că informaţiile solicitate nu se află în posesia sa sau sub controlul său şi că este imposibil ca ea să se conformeze cerinţei Consiliului Concurenţei, utilizând toate mijloacele rezonabile.
(3) Amenda prevăzută la prezentul articol nu se aplică dacă informaţia, registrele sau documentele au fost solicitate ori sigiliile au fost aplicate de Consiliul Concurenţei sau reprezentanţii acestuia cu încălcarea prevederilor prezentei legi.
Articolul 69. Determinarea nivelului de bază al amenzii pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale
(1) Nivelul de bază al amenzii pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale se determină în funcţie de gravitatea şi durata faptei. Nivelul de bază se obţine prin înmulţirea procentului determinat în funcţie de gradul de gravitate cu factorul aferent duratei încălcării.
(2) La evaluarea gravităţii încălcării se ţine cont de natura faptei, în special dacă informaţiile solicitate puteau avea impact semnificativ asupra soluţionării cazului aflat în examinare la Consiliul Concurenţei datorită naturii, importanţei şi caracterului util al acestora.
(3) În funcţie de gravitate, faptele se împart în 3 categorii:
a) fapte de gravitate mică: nivelul de bază se stabileşte în cuantum de până la 0,15% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67;
b) fapte de gravitate medie: nivelul de bază se stabileşte în cuantum de la 0,15% până la 0,25% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67;
c) fapte de gravitate mare: nivelul de bază se stabileşte în cuantum de la 0,25% până la 0,45% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67.
(3) În funcţie de gravitate, faptele se împart în 3 categorii:
a) fapte de gravitate mică: nivelul de bază se stabileşte în cuantum de până la 0,25% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67;
b) fapte de gravitate medie: nivelul de bază se stabileşte în cuantum de la 0,25% la 0,5% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67;
c) fapte de gravitate mare: nivelul de bază se stabileşte în cuantum de la 0,5% la 0,75% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67.1
______________________
1 Prevederile art.69 al.(3) vor intra în vigoare începând cu 18.08.2026
(4) Încălcările prevăzute la art.68 alin.(1) pct.4) şi 7) sunt considerate fapte de gravitate mare.
(5) În funcţie de durată, faptele se împart în 3 categorii:
a) fapte de scurtă durată (mai puţin de 15 zile) sau cu consumare instantanee: factor 1;
b) fapte de durată medie (15 – 30 de zile): factor 1,2;
c) fapte de lungă durată (peste 30 de zile): factor 1,4.
Articolul 70. Adaptarea nivelului de bază al amenzii pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale
(1) Nivelul de bază al amenzii pentru încălcarea normelor de procedură ale legislaţiei concurenţiale poate fi majorat sau redus cu un procent cuprins între 5% şi 10% din cuantumul nivelului de bază stabilit în conformitate cu art.69 pentru fiecare circumstanţă agravantă sau atenuantă constatată.
(2) Circumstanţe agravante care determină majorarea nivelului de bază pot fi:
a) continuarea sau repetarea de către o întreprindere a unei încălcări identice sau similare după ce Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că această întreprindere a comis o încălcare menţionată la art.68;
b) măsurile de intimidare asupra altor întreprinderi pentru a le determina să nu furnizeze informaţiile solicitate de Consiliul Concurenţei sau să le furnizeze de o manieră inexactă ori incompletă sau orice încercare de a determina astfel de atitudini.
(3) Circumstanţe atenuante care determină reducerea nivelului de bază pot fi:
a) colaborarea efectivă cu Consiliul Concurenţei în cadrul procedurilor, dincolo de obligaţia legală de a coopera;
b) încetarea încălcării din propria voinţă a făptuitorului sau de la primele intervenţii ale Consiliului Concurenţei;
c) alte împrejurări care demonstrează voinţa întreprinderii de a facilita examinarea cauzelor iniţiate de Consiliul Concurenţei;
d) dovada făcută de întreprindere privind faptul că încălcarea a fost comisă din neglijenţă.
(4) Lista circumstanţelor atenuante menţionate la alin.(3) nu este exhaustivă.
(5) Pentru încălcările prevăzute la art.68 alin.(1), săvârşite de către o întreprindere nou-înfiinţată care nu a realizat o cifră totală de afaceri în anul anterior sancţionării, amenda se stabileşte în cuantum de până la 500000 lei.
(6) În urma aplicării criteriilor de individualizare conform prevederilor art.69 şi 70, amenda nu poate depăşi un nivel maxim de 1% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării.
Articolul 71. Faptele ce constituie încălcări ale normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale
Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să aplice, prin decizie, întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi amenzi eficace, proporţionale şi disuasive în cazul în care, în mod intenţionat sau din neglijenţă, aceste întreprinderi sau asocieri de întreprinderi:
a) încalcă prevederile art.5 şi 11;
b) nu respectă o măsură corectivă dispusă printr-o decizie în temeiul art.41 alin.(1) lit.l);
c) nu respectă o decizie prin care se dispun măsuri interimare, în temeiul art.572;
d) nu respectă un angajament care devine obligatoriu printr-o decizie, în temeiul art.571;
e) nu notifică o concentrare economică, definită la art.22 alin.(1), înainte de punerea în aplicare a acesteia, cu excepţia cazurilor în care sunt autorizate în mod expres în acest sens în conformitate cu art.20 alin.(5) sau printr-o decizie adoptată în temeiul art.20 alin.(6);
f) realizează o operaţiune de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art.20 alin.(5);
g) pun în aplicare o operaţiune de concentrare economică declarată incompatibilă cu mediul concurenţial printr-o decizie a Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor art.25 alin.(2) lit.a).
Articolul 72. Determinarea nivelului de bază al amenzii pentru încălcarea normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale
(1) Nivelul de bază al amenzii pentru încălcarea normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale se determină în funcţie de gravitatea şi durata faptei. Nivelul de bază se obţine prin înmulţirea procentului determinat în funcţie de gradul de gravitate cu factorul aferent duratei încălcării.
(2) La evaluarea gravităţii încălcării normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale se iau în considerare, în special, natura faptei săvârşite, ponderea în cifra totală de afaceri a vânzărilor de produse realizate de întreprindere pe piaţa geografică relevantă de pe teritoriul Republicii Moldova care au legătură directă sau indirectă cu încălcarea (atunci când este posibilă o astfel de estimare), cotele de piaţă cumulate ale tuturor întreprinderilor participante, impactul încălcării pe piaţă (atunci când acesta poate fi măsurat), probabilitatea ca o operaţiune de concentrare economică să fi fost interzisă dacă ar fi fost notificată.
(3) Nivelul de bază al amenzii calculat pentru gravitatea faptei constituie:
a) până la 1% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67, pentru faptele de gravitate mică: acordurile anticoncurenţiale verticale care au un impact redus asupra pieţei sau care afectează o parte limitată a acesteia; încălcările prevăzute la art.71 lit.d), e) şi f) referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei emite o decizie de autorizare fără obiecţiuni, deoarece nu există îndoieli privind compatibilitatea cu mediul concurenţial sau deoarece îndoielile privind compatibilitatea cu mediul concurenţial au fost înlăturate prin modificările propuse de întreprinderi şi acceptate de Consiliul Concurenţei; încălcările prevăzute la art.11 care au un impact redus asupra pieţei sau care afectează o parte limitată a acesteia; încălcările comise din neglijenţă;
b) de la 1% până la 2% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67, pentru faptele de gravitate medie: acordurile anticoncurenţiale orizontale sau verticale, cu excepţia celor prevăzute la lit.a) şi c) din prezentul alineat; încălcările prevăzute la art.11, cu excepţia celor prevăzute la lit.a) şi c) din prezentul alineat; încălcările prevăzute la art.71 lit.d), e) şi f) referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei, în urma desfăşurării unei investigaţii, poate adopta o decizie de autorizare condiţionată;
c) de la 2% până la 4% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67, pentru faptele de gravitate mare: acordurile orizontale de tipul cartelurilor dure; încălcările prevăzute la art.71 lit.d), e) şi f) referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei, în urma desfăşurării unei investigaţii, poate adopta o decizie prin care va declara operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial; încălcările prevăzute la art.11 care au avut consecinţe deosebit de grave pentru piaţă, producând efecte pe zone întinse ale acesteia.
(3) Nivelul de bază al amenzii calculat pentru gravitatea faptei constituie:
a) până la 2% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67, pentru faptele de gravitate mică: acordurile anticoncurenţiale verticale care au un impact redus asupra pieţei sau care afectează o parte limitată a acesteia; încălcările prevăzute la art.71 lit.e), f) şi g) referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei emite o decizie de autorizare fără obiecţii, deoarece nu există îndoieli privind compatibilitatea cu mediul concurenţial sau deoarece îndoielile privind compatibilitatea cu mediul concurenţial au fost înlăturate prin modificările propuse de întreprinderi şi acceptate de Consiliul Concurenţei; încălcările prevăzute la art.11 care au un impact redus asupra pieţei sau care afectează o parte limitată a acesteia;
b) de la 2% la 4% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67, pentru faptele de gravitate medie: acordurile anticoncurenţiale orizontale sau verticale, cu excepţia celor prevăzute la lit.a) şi c) din prezentul alineat; încălcările prevăzute la art.11, cu excepţia celor prevăzute la lit.a) şi c) din prezentul alineat; încălcările prevăzute la art.71 lit.e), f) şi g) referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei, în urma desfăşurării unei investigaţii, poate adopta o decizie de autorizare condiţionată;
c) de la 4% la 8% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67, pentru faptele de gravitate mare: cartelurile, abuzul de poziţie dominantă care a produs consecinţe sau efecte iremediabile; încălcările prevăzute la art.71 lit.e), f) şi g) referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei, în urma desfăşurării unei investigaţii, poate adopta o decizie prin care va declara operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial.2
______________________
2 Prevederile art.72 al.(3) vor intra în vigoare începând cu 18.08.2026
(4) În cazul în care o asociere de întreprinderi săvârşeşte o încălcare ce se referă la activităţile membrilor săi, nivelul de bază al amenzii se calculează din cifra totală de afaceri a fiecărui membru activ pe piaţa afectată de încălcarea săvârşită de asociere.
(5) În funcţie de durată, faptele se împart în 3 categorii:
a) fapte de scurtă durată (mai puţin de un an) sau cu consumare instantanee: factor 1;
b) fapte de durată medie (de la un an la cinci ani): factor 1,2;
c) fapte de lungă durată (peste cinci ani): factor 1,4.
(6) În cazul unei întreprinderi nou-înfiinţate care nu a realizat o cifră de afaceri în anul financiar anterior sancţionării, amenda se stabileşte în cuantum de până la 5 000 000 lei.
Articolul 721. Amenda aplicată unităţilor economice unice
(1) Consiliul Concurenţei este în drept să aplice noţiunea de întreprindere, ca unitate economică ce poate fi constituită din mai multe persoane fizice şi/sau juridice, pentru a atrage la răspundere întreprinderea-mamă şi a-i impune amenzi pentru comportamentul uneia dintre filialele acesteia în cazul în care întreprinderea-mamă şi filiala ei constituie o singură unitate economică.
(2) Când întreprinderea-mamă şi filiala sa constituie o singură întreprindere, deşi filiala are personalitate juridică distinctă, dar nu decide în mod independent comportamentul său pe piaţă, aplicând în esenţă instrucţiunile care îi sunt date de întreprinderea-mamă, Consiliul Concurenţei este în drept să adreseze întreprinderii-mamă decizia prin care aplică amenzi acesteia, fără să fie necesară stabilirea implicării nemijlocite a întreprinderii-mamă în cadrul acelei încălcări constatate.
(3) Consiliul Concurenţei este în drept să considere întreprinderea-mamă răspunzătoare în solidar cu filiala ei pentru plata amenzii aplicate acesteia din urmă, cu excepţia cazului în care întreprinderea-mamă prezintă elemente de probă suficiente de natură să demonstreze că filiala sa s-a comportat în mod independent pe piaţă.3
______________________
3 Prevederile art.721 vor intra în vigoare începând cu 18.08.2026
Articolul 722. Amenda aplicată succesorilor legali sau economici
Dacă în cadrul întreprinderii care a participat la săvârşirea unei încălcări a legislaţiei concurenţiale au avut loc modificări juridice sau organizatorice ori dacă întreprinderea a încetat să mai existe, Consiliul Concurenţei atrage la răspundere succesorii legali sau economici ai întreprinderii date şi aplică succesorilor legali sau economici amenzile pentru încălcarea legislaţiei concurenţiale.4
______________________
4 Prevederile art.722 vor intra în vigoare începând cu 18.08.2026
Articolul 73. Adaptarea nivelului de bază al amenzii pentru încălcarea normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale
(1) Nivelul de bază al amenzii pentru încălcarea normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale poate fi majorat sau redus cu un procent cuprins între 5% şi 10% din cuantumul nivelului de bază stabilit în conformitate cu art.72 pentru fiecare circumstanţă agravantă ori atenuantă constatată. În cazul circumstanţelor agravante menţionate la alin.(2) lit.a) din prezentul articol, nivelul de bază va fi majorat cu un procent cuprins între 10% şi 25% pentru fiecare astfel de încălcare constatată de Consiliul Concurenţei.
(2) Circumstanţe agravante care determină majorarea nivelului de bază pot fi:
a) continuarea sau repetarea de către o întreprindere a unei încălcări identice sau similare după ce Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că această întreprindere a încălcat dispoziţiile art.5 sau 11;
b) continuarea deliberată a încălcării în cursul desfăşurării investigaţiei în cazurile referitoare la cartelurile dure;
c) refuzul de a coopera cu Consiliul Concurenţei sau obstrucţionarea acestuia în desfăşurarea investigaţiilor;
d) rolul de conducător sau de instigator la încălcare. Se iau în considerare măsurile întreprinse pentru a constrînge alte întreprinderi să participe la încălcare şi/sau măsurile de retorsiune întreprinse împotriva altor întreprinderi cu scopul de a impune comiterea încălcării;
e) natura instituţionalizată a cartelului dur.
(3) Circumstanţe atenuante care determină reducerea nivelului de bază pot fi:
a) furnizarea de către întreprindere a dovezilor de încetare a comiterii încălcării de la primele intervenţii ale Consiliului Concurenţei. Circumstanţa atenuantă în cauză nu se aplică acordurilor sau practicilor de natură secretă (în special cartelurilor dure);
b) furnizarea de către întreprindere a dovezilor că participarea sa la încălcarea săvârşită este extrem de redusă şi că, în cursul perioadei în care a fost parte la încălcare, în mod efectiv, a evitat punerea în aplicare a acesteia, adoptînd un comportament concurenţial corect pe piaţă;
c) colaborarea efectivă a întreprinderii cu Consiliul Concurenţei în afara domeniului de aplicare a politicii de clemenţă şi dincolo de obligaţia sa legală de a coopera;
d) autorizarea sau încurajarea comportamentului anticoncurenţial al întreprinderii de autorităţi publice ori de legislaţia existentă;
e) dovada făcută de întreprindere privind faptul că încălcarea a fost comisă din neglijenţă.
(4) Lista circumstanţelor atenuante menţionate la alin.(3) nu este exhaustivă.
(5) Consiliul Concurenţei va lua în considerare necesitatea de a majora amenda pentru a depăşi câştigurile ilicite realizate ca urmare a încălcării săvârşite, atunci când este posibilă estimarea acestui cuantum, însă nu mai mult decât nivelul maxim stabilit la alin.(7).
(51) La individualizarea amenzii ce urmează a fi impusă unei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, Consiliul Concurenţei este în drept să ţină seama de orice compensaţie plătită persoanelor prejudiciate în urma unei tranzacţii.
(6) – abrogat.
(7) În urma aplicării criteriilor de individualizare conform art.72 şi 73, amenda nu poate depăşi un nivel maxim de 10% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării.
Articolul 731. Acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi care recunosc săvârşirea unei practici anticoncurenţiale
(1) În cazul încălcărilor prevăzute la art.71 lit.a), dacă întreprinderea sau asocierea de întreprindere recunoaşte, în mod expres, săvârşirea practicii anticoncurenţiale şi, după caz, propune remedii care duc la înlăturarea cauzelor şi/sau a efectelor încălcării, Consiliul Concurenţei poate aplica o reducere a amenzii între 10% şi 30% din nivelul de bază determinat potrivit art.72.
(2) Reducerea cuantumului amenzii în temeiul alin.(1) este posibilă doar pe baza unei solicitări scrise formulate de întreprinderea sau asocierea de întreprindere interesată. Solicitarea va conţine recunoaşterea clară şi neechivocă a răspunderii pentru încălcare, precum şi o declaraţie privind cuantumul maxim al amenzii pe care întreprinderea este dispusă să o plătească. În decizia Consiliului Concurenţei se vor menţiona cuantumul amenzii determinat anterior aplicării dispoziţiilor alin.(1), precum şi cuantumul amenzii rezultat în urma reducerii acordate pentru recunoaştere. În situaţia în care Consiliul Concurenţei nu acceptă termenii solicitării adresate de întreprindere sau asocierea de întreprindere, nu se va acorda o reducere a amenzii şi recunoaşterea formulată nu va fi utilizată ca element probatoriu.
(3) În cazul în care, înainte de comunicarea raportului de investigaţie, întreprinderea sau asocierea de întreprindere transmite o propunere privind formularea unei recunoaşteri în condiţiile alin.(2), Consiliul Concurenţei va putea aplica o procedură simplificată în cazurile de acordare a tratamentului favorabil întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi care recunosc săvârşirea unei practici anticoncurenţiale, stabilită conform unui regulament aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei.
(4) Contestarea de către întreprindere sau asocierea de întreprindere a deciziei Consiliului Concurenţei în privinţa aspectelor care fac obiectul recunoaşterii atrage pierderea beneficiului prevăzut la alin.(1) referitor la reducerea cuantumului amenzii. La solicitarea Consiliului Concurenţei, instanţa va soluţiona acţiunea înlăturând beneficiul reducerii acordat pentru recunoaştere şi va stabili amenda în consecinţă.
(5) În cazurile care implică părţi ce beneficiază de aplicarea politicii de clemenţă, dar nu sunt exonerate de amendă, reducerea cuantumului amenzii ca urmare a recunoaşterii va fi adăugată reducerii aplicate în urma procedurii de clemenţă, fără ca însumate să depăşească 50% din nivelul de bază determinat.
Articolul 74. Posibilitatea de plată a amenzii
În cazuri excepţionale, la solicitare, Consiliul Concurenţei are dreptul să reducă amenda, ţinînd seama de absenţa capacităţii de plată a unei întreprinderi într-un anumit context social şi economic. Plenul Consiliului Concurenţei nu acordă o reducere a amenzii într-un astfel de caz doar pe baza simplei constatări a unei situaţii financiare nefavorabile sau precare. Reducerea se poate acorda numai pe baza unor probe obiective potrivit cărora aplicarea unei amenzi, în condiţiile stabilite de prezenta lege, ar pune iremediabil în pericol viabilitatea economică a întreprinderii implicate şi ar conduce la devalorizarea completă a activelor acesteia.
Articolul 75. Aplicarea amenzii unei asocieri de întreprinderi
(1) În cazul în care amenda se aplică unei asocieri de întreprinderi, se ia în considerare cifra totală de afaceri a membrilor acesteia. Cuantumul maxim al amenzii nu poate depăşi 10% din cifra totală de afaceri realizată de fiecare membru activ pe piaţa afectată de încălcarea comisă de asociere.
(2) În cazul în care asocierea de întreprinderi nu are capacitate de a-şi onora obligaţiile de plată, Consiliul Concurenţei poate dispune membrilor asocierii să acopere suma amenzii aplicate.
(3) În cazul în care sumele solicitate nu s-au acordat asocierii de întreprinderi în termenul stabilit de Plenul Consiliului Concurenţei, plata amenzii sau a diferenţei rămase se solicită direct de la fiecare întreprindere ai cărei reprezentanţi au fost membri în organele de decizie ale asocierii respective.
(4) Dacă, în urma solicitării efectuate în conformitate cu procedura prevăzută la alin.(2) şi (3), nu s-a acoperit întregul cuantum al amenzii, plata diferenţei este cerută de la membrii asocierii care au fost activi pe piaţa relevantă pe care a fost constatată şi sancţionată încălcarea legislaţiei concurenţiale.
(5) Plenul Consiliului Concurenţei nu solicită plata în temeiul alin.(3) sau (4) întreprinderilor care demonstrează că nu au pus în aplicare decizia asocierii care a dus la încălcare sau că nu au avut cunoştinţă de existenţa acesteia ori că s-au distanţat activ de decizia asocierii înaintea iniţierii investigaţiei.
(6) Suma care revine spre plată fiecărei întreprinderi membru al asocierii în condiţiile alin.(2)–(4) nu poate depăşi 10% din cifra totală de afaceri realizată de întreprinderea în cauză în anul anterior sancţionării.
Articolul 76. Penalităţi cu titlu cominatoriu
(1) Plenul Consiliului Concurenţei poate aplica, prin decizie, persoanelor menţionate la art.20 alin.(2) lit.b), întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi penalităţi eficace, proporţionale şi disuasive în sumă de până la 5% din cifra totală de afaceri zilnică medie, realizată de întreprinderea sau asocierea de întreprinderi în cauză în anul anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data stabilită în decizie, pentru a le obliga:
a) să înceteze o încălcare a prevederilor art.5 sau art.11, în conformitate cu o decizie luată în temeiul art.65;
b) să respecte o decizie prin care se dispun măsuri interimare în temeiul art.572;
c) să respecte un angajament devenit obligatoriu printr-o decizie adoptată în temeiul art.571;
d) să furnizeze în mod complet şi corect informaţiile şi documentele care le-au fost cerute potrivit prevederilor art.54;
e) să se supună inspecţiei dispuse în condiţiile art.56;
f) să se prezinte la interviul convocat în conformitate cu art.541;
g) să respecte o condiţie, o măsură corectivă sau o obligaţie impusă printr-o decizie adoptată în temeiul art.25 alin.(1) lit.b) sau alin.(2) lit.c).
(2) În cazul în care persoanele menţionate la art.20 alin.(2) lit.b), întreprinderile sau asocierile de întreprinderi au îndeplinit obligaţia pentru executarea căreia au fost aplicate penalităţile cu titlu cominatoriu, Plenul Consiliului Concurenţei poate fixa suma definitivă a penalităţilor cu titlu cominatoriu la o valoare mai mică decât cea care rezultă din decizia iniţială. Art.75 se aplică în mod corespunzător.
Articolul 77. Răspunderea pentru concurenţa neloială
(1) Prin derogare de la legea penală, comiterea faptelor de concurenţă neloială interzise la art.15–19 din prezenta lege se sancţionează de Consiliul Concurenţei cu amendă în mărime de până la 0,5% din cifra totală de afaceri realizată de întreprinderea în cauză în anul anterior sancţionării. Nivelul de bază al amenzii pentru concurenţa neloială se determină în funcţie de gravitatea şi durata faptei.
(2) Prejudiciul produs ca rezultat al acţiunilor constatate drept concurenţă neloială urmează a fi reparat, în conformitate cu prevederile Codului civil, de întreprinderea care l-a cauzat.
Articolul 78. Controlul deciziilor privind aplicarea amenzilor sau penalităţilor cu titlu cominatoriu
(1) Deciziile prin care Plenul Consiliului Concurenţei a aplicat o amendă sau o penalitate cu titlu cominatoriu pot fi contestate direct în instanţa de judecată, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.
(2) Instanţele menţionate la alin.(1) pot reduce sau majora amenzile sau penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate, iar în cazul în care constată că decizia privind constatarea încălcării şi/sau aplicarea amenzii sau a penalităţii este neîntemeiată şi/sau este adoptată cu încălcarea procedurii, acestea pot anula amenzile sau penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate.
Articolul 79. Repararea prejudiciului cauzat prin practici anticoncurenţiale interzise
(1) Independent de sancţiunile aplicate potrivit prevederilor prezentei legi, dreptul la acţiune al persoanelor fizice şi/sau juridice pentru repararea integrală a prejudiciului ce le-a fost cauzat printr-o practică anticoncurenţială interzisă de prezenta lege rămâne rezervat.
(2) Persoanele fizice sau juridice care se consideră prejudiciate printr-o practică anticoncurenţială interzisă de prezenta lege vor putea înainta cerere privind acordarea de despăgubiri în termen de un an de la data la care decizia Consiliului Concurenţei pe care se întemeiază acţiunea a rămas definitivă sau a fost menţinută, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Articolul 80. Răspunderea pentru acţiuni de concurenţă neloială
(1) Instanţa va obliga persoana care săvârşeşte o acţiune de concurenţă neloială să înceteze acţiunea sau să înlăture consecinţele, să restituie documentele confidenţiale însuşite în mod ilicit de la deţinătorul lor legitim şi, după caz, să plătească despăgubiri pentru daunele pricinuite, conform legislaţiei în vigoare.
(2) La cererea deţinătorului legitim al secretului comercial, instanţa poate dispune măsuri de interzicere a exploatării industriale şi/sau comerciale a produselor rezultate din însuşirea ilicită a secretului comercial sau distrugerea acestor produse. Interdicţia încetează atunci când informaţia protejată a devenit publică.
(3) Dacă vreuna dintre acţiunile de concurenţă neloială cauzează daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este în drept să se adreseze instanţei competente cu acţiune în răspundere civilă corespunzătoare.
(4) Prin hotărârea dată asupra fondului, instanţa poate dispune ca mărfurile sechestrate să fie vândute, după distrugerea falselor menţiuni. Din suma obţinută în urma vânzării se vor acoperi mai întâi despăgubirile acordate.
(5) Dreptul la acţiune în concurenţă neloială aparţine persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător, cu condiţia ca între acestea şi autorul faptei să existe un raport de concurenţă, adică să exercite un gen de activitate identic sau similar.
(6) Dacă acţiunea de concurenţă neloială a fost săvârşită de un salariat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, patronul răspunde solidar cu salariatul pentru pagubele pricinuite, cu excepţia cazului în care va putea dovedi că, potrivit uzanţelor, nu era în măsură să prevină comiterea faptei.
(7) Persoanele care au creat împreună prejudiciul răspund solidar pentru actele sau faptele de concurenţă neloială săvârşite.
(8) Pentru luarea unei măsuri ce nu suferă amînare se pot aplica dispoziţiile art.174–179 din Codul de procedură civilă.
(9) Dreptul la acţiune prevăzut de alin.(3) se prescrie în termen de un an de la data la care păgubitul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască dauna şi pe cel care a cauzat-o, dar nu mai târziu de trei ani de la data săvârşirii faptei.
Articolul 801. Răspunderea pentru înfăptuirea practicilor comerciale neloiale dintre întreprinderi la furnizarea de produse agricole şi alimentare
Examinarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute la art.273 pct.55) din Codul contravenţional nr.218/2008 se efectuează conform procedurilor şi atribuţiilor stabilite în cod, dacă aceste fapte nu constituie infracţiuni sau încălcări ale prezentei legi.
Secţiunea a 2-a
Termenele de prescripţie
Articolul 81. Termenele de prescripţie pentru aplicarea de sancţiuni
(1) Dreptul Consiliului Concurenţei de a aplica sancţiuni pentru încălcarea prevederilor prezentei legi se supune următoarelor termene de prescripţie:
a) un an, în cazul încălcărilor ce ţin de concurenţă neloială prevăzute la art.15–19;
b) trei ani, în cazul încălcării prevederilor art.68;
c) cinci ani, în cazul tuturor celorlalte încălcări ale prevederilor prezentei legi.
(2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data comiterii încălcării. În cazul încălcărilor cu caracter continuu sau repetate, termenul de prescripţie începe să curgă de la data încetării încălcării.
(3) Dacă are un interes legitim de a acţiona în acest mod, Plenul Consiliului Concurenţei poate constata că s-a comis o încălcare în trecut.
Articolul 82. Întreruperea termenului de prescripţie pentru aplicarea de sancţiuni
(1) Orice act emis de către Consiliul Concurenţei în scopul examinării preliminare sau investigării unei încălcări întrerupe cursul termenului de prescripţie pentru aplicarea de sancţiuni prevăzut la art.81. Întreruperea termenului de prescripţie produce efect de la data comunicării de către Consiliul Concurenţei a actului emis, comunicare făcută cel puţin unei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi care a participat la săvârşirea încălcării.
(2) Termenul de prescripţie se întrerupe prin acte ale Consiliului Concurenţei, cum ar fi:
a) solicitare de informaţii, în scris;
b) ordin privind desfăşurarea inspecţiei;
c) dispoziţie privind iniţierea procedurii de investigaţie.
(3) Întreruperea termenului de prescripţie produce efecte pentru toate întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care au participat la săvârşirea încălcării.
(4) După întreruperea cursului termenului de prescripţie începe să curgă un nou termen, cu o durată similară, de la data la care Consiliul Concurenţei a emis unul din actele menţionate la alin.(2). Termenul de prescripţie va expira cel târziu în ziua în care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripţie aplicabil pentru săvârşirea încălcării în cauză, fără să fi aplicat Consiliul Concurenţei o sancţiune prevăzută de prezenta lege.
(5) Termenul de prescripţie se suspendă pe perioada în care actele administrative ale Plenului Consiliului Concurenţei formează obiectul unei proceduri judiciare.
Articolul 83. Termenul de prescripţie pentru executarea sancţiunilor
(1) Orice act al Consiliului Concurenţei emis în scopul examinării preliminare sau investigării unei încălcări întrerupe cursul termenului de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor prevăzut la art.81. Întreruperea termenului de prescripţie produce efect de la data comunicării actului de către Consiliul Concurenţei, comunicare făcută cel puţin unei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi care a participat la săvârşirea încălcării.
(2) Termenul de prescripţie se întrerupe prin acte ale Consiliului Concurenţei, cum ar fi:
a) solicitare de informaţii, în scris;
b) ordin privind desfăşurarea inspecţiei;
c) dispoziţie privind iniţierea procedurii de investigaţie.
(3) Termenul de prescripţie pentru executarea sancţiunilor este întrerupt:
a) prin comunicarea unei decizii de modificare a cuantumului iniţial al sancţiunii sau de refuzare a unei cereri de modificare;
b) prin orice act al Consiliului Concurenţei emis în scopul executării silite a sancţiunilor.
(4) După întreruperea cursului termenului de prescripţie începe să curgă un nou termen, cu o durată similară, de la data la care Consiliul Concurenţei a emis unul din actele menţionate la alin.(2). Termenul de prescripţie va expira cel târziu în ziua în care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripţie aplicabil pentru săvârşirea încălcării în cauză, fără să fi aplicat Consiliul Concurenţei o sancţiune prevăzută de prezenta lege.
(5) Termenul de prescripţie pentru executarea sancţiunilor se suspendă:
a) pe perioada în care se poate efectua plata;
b) pe perioada în care executarea silită a plăţii este suspendată în temeiul unei hotărâri a instanţei de judecată.
Secţiunea a 3-a
Politica de clemenţă
Articolul 84. Sfera şi condiţiile de aplicare a politicii de clemenţă
(1) Clemenţa este recompensa acordată de Consiliul Concurenţei pentru cooperarea întreprinderilor şi asocierilor de întreprinderi cu Consiliul Concurenţei, în cazul în care acestea sunt sau au fost parte a unui acord anticoncurenţial.
(2) Politica de clemenţă nu se aplică acordurilor orizontale sau verticale care, conform legii, pot fi exceptate de la interdicţia prevăzută la art.5 alin.(1).
(3) Întreprinderile şi asocierile de întreprinderi pot obţine imunitate la amendă sau reducerea cuantumului acesteia dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(4) Orice declaraţie înaintată de o întreprindere Consiliului Concurenţei în scopul beneficierii de clemenţă face parte integrantă din dosarul cauzei, dacă întreprinderii respective i se acordă clemenţa de către Consiliul Concurenţei. Aceasta nu poate fi divulgată sau utilizată în alte scopuri decât pentru aplicarea art.5.
(5) Accesul la explicaţii este acordat doar părţilor implicate, cu condiţia ca acestea să se angajeze, împreună cu reprezentanţii împuterniciţi legal care primesc acces în numele lor, să nu facă copii, prin mijloace mecanice sau electronice, ale oricăror informaţii din explicaţiile la care este acordat accesul. Aceste persoane trebuie să asigure faptul că informaţiile obţinute din explicaţie vor fi utilizate doar pentru scopurile menţionate la alin.(4). Alte persoane, precum autorii plângerilor, nu au acces la explicaţii. Consiliul Concurenţei va considera că acest tip de protecţie specifică nu se mai justifică din momentul în care solicitantul dezvăluie unor terţe persoane conţinutul cererii.
(6) Consiliul Concurenţei nu poate lua nicio decizie în ceea ce priveşte oportunitatea acordării imunităţii condiţionate sau oportunitatea recompensării vreunei solicitări de clemenţă în cazul în care se constată că solicitarea se referă la încălcări care depăşesc termenul de prescripţie de 5 ani prevăzut la art.81, deoarece o astfel de cerere nu ar mai avea obiect.
(7) Consiliul Concurenţei are obligaţia să asigure, la cererea întreprinderii sau asocierii de întreprinderi care solicită clemenţă, confidenţialitatea cu privire la identitatea acesteia, până la momentul comunicării raportului de investigaţie.
Articolul 85. Imunitatea la amendă Imunitatea la amendă reprezintă exonerarea de la aplicarea amenzii pentru încălcarea prevederilor art.5 alin.(1). Există două tipuri de imunitate la amendă: de tip A şi de tip B.
Articolul 86. Imunitatea de tip A
(1) Consiliul Concurenţei va acorda imunitate de tip A la amendă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) întreprinderea sau asocierea de întreprinderi este prima care furnizează informaţii şi elemente probatorii care, în opinia Consiliului Concurenţei, permit declanşarea investigaţiei şi/sau desfăşurarea inspecţiei;
b) la data furnizării elementelor probatorii, Consiliul Concurenţei nu deţinea suficiente elemente pentru iniţierea investigaţiei şi/sau efectuarea inspecţiei.
c) sunt îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea clemenţei prevăzute la art.90.
(2) Pentru ca Consiliul Concurenţei să poată declanşa procedura de investigaţie şi să poată efectua inspecţii în conformitate cu prevederile alin.(1), întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi elemente probatorii:
1) o declaraţie care să includă, în măsura în care întreprinderea sau asocierea de întreprinderi are cunoştinţă despre aceste elemente la momentul înaintării cererii:
a) o declaraţie a participării la acord, care să includă:
– scopurile sale, activităţile şi modalitatea de funcţionare;
– produsele implicate, aria geografică, durata de funcţionare şi volumele de piaţă estimate a fi afectate de către presupusul acord;
– datele şi locurile de întâlnire, conţinutul discuţiilor şi participanţii la întâlnirile desfăşurate în cadrul presupusului acord;
– toate explicaţiile relevante în legătură cu elementele probatorii furnizate pentru a susţine cererea;
– precizarea referitoare la neaplicarea măsurilor de constrângere a altor întreprinderi sau asocieri de întreprinderi să participe la presupusul acord sau să rămână parte a acestuia;
– informaţii despre orice cerere de clemenţă anterioară sau posibil transmisă pe viitor oricărei alte autorităţi de concurenţă sau autorităţilor de concurenţă din alte state în legătură cu presupusul acord;
b) numele şi adresa întreprinderii sau asocierii de întreprinderi care înaintează cererea pentru acordarea imunităţii, precum şi numele şi adresele tuturor celorlalte întreprinderi sau asocieri de întreprinderi care participă sau au participat la presupusul acord;
c) numele, funcţiile, amplasarea birourilor şi, în caz de necesitate, adresele de domiciliu ale persoanelor care, din informaţiile întreprinderii sau asocierii de întreprinderi, sunt sau au fost parte a presupusului acord, inclusiv a persoanelor care au fost implicate în numele solicitantului;
2) alte probe în legătură cu presupusul acord, aflate în posesia întreprinderii sau asocierii de întreprinderi ori disponibile la momentul înaintării cererii, incluzând în mod particular orice probe din perioada încălcării suspectate.
(3) Declaraţiile pot lua forma unor documente scrise şi semnate de către reprezentanţi ai întreprinderii sau asocierii de întreprinderi ori de împuterniciţi în numele acestora sau pot fi efectuate oral, în acest caz fiind înregistrate pe suport magnetic.
Articolul 87. Imunitatea de tip B
(1) Consiliul Concurenţei va acorda imunitate de tip B la amendă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) întreprinderea sau asocierea de întreprinderi este prima care furnizează informaţii şi elemente probatorii ce vor permite Consiliului Concurenţei să constate încălcarea prevederilor art.5 alin.(1);
b) la data furnizării elementelor probatorii, Consiliul Concurenţei nu deţinea suficiente elemente pentru a stabili încălcarea prevederilor art.5 alin.(1);
c) nicio întreprindere sau asociere de întreprinderi nu obţinuse imunitatea conform art.86 în legătură cu presupusul acord;
d) sunt îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea clemenţei specificate la art.90.
(2) Pentru a obţine imunitatea de tip B, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie să furnizeze informaţii şi elemente probatorii de natura celor prevăzute la art.86 alin.(2).
Articolul 88. Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi excluse de la beneficiul imunităţii la amendă
(1) Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care au întreprins măsuri pentru a constrânge alte întreprinderi sau asocieri de întreprinderi să se alăture unui acord sau să îşi menţină participarea în cadrul acestuia nu pot beneficia de imunitate la amenzi.
(2) Întreprinderile şi asocierile de întreprinderi prevăzute la alin.(1) pot beneficia de o reducere a cuantumului amenzii dacă îndeplinesc cerinţele şi condiţiile prevăzute de prezenta lege.
Articolul 89. Reducerea cuantumului amenzii
(1) Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care dezvăluie participarea la un acord anticoncurenţial, dar care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea imunităţii, pot beneficia de o reducere a cuantumului amenzii faţă de nivelul care le-ar fi fost aplicat în mod normal.
(2) Pentru a putea beneficia de reducerea prevăzută la alin.(1), întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie să furnizeze Consiliului Concurenţei elemente probatorii referitoare la pretinsa încălcare a legii, inclusiv participarea sa, care să aducă o contribuţie suplimentară semnificativă în raport cu cele aflate deja în posesia acestuia şi trebuie să îndeplinească condiţiile generale pentru acordarea clemenţei.
(3) Contribuţia suplimentară semnificativă se referă la măsura în care elementele probatorii, necunoscute până la acea dată, furnizate de o întreprindere sau asociere de întreprinderi consolidează, prin înseşi natura lor şi/sau prin gradul lor de precizie, capacitatea Consiliului Concurenţei de a demonstra existenţa presupusului acord.
(4) Elementele probatorii scrise provenind din perioada la care faptele se raportează au o contribuţie mai mare decât cele stabilite ulterior.
(5) Elementele probatorii care au o legătură directă cu faptele în cauză vor fi considerate ca fiind mai importante decât cele care nu au decât o legătură indirectă cu faptele respective.
(6) Elementele probatorii concludente vor fi considerate ca având o contribuţie suplimentară mai importantă decât elementele probatorii, precum declaraţiile, care necesită verificarea şi coroborarea cu alte surse, în situaţia în care sunt contestate.
(7) În toate deciziile emise, la sfârşitul procedurii de investigaţie, în cazul în care au fost depuse cereri pentru reducerea cuantumului amenzii, Consiliul Concurenţei determină nivelul reducerii de care va beneficia întreprinderea sau asocierea de întreprinderi, raportat la amenda care i-ar fi fost aplicată în mod normal:
a) pentru prima întreprindere care furnizează elemente probatorii ce aduc o contribuţie suplimentară semnificativă – o reducere cuprinsă între 30% şi 50%;
b) pentru a doua întreprindere care furnizează elemente probatorii ce aduc o contribuţie suplimentară semnificativă – o reducere cuprinsă între 20% şi 30%;
c) pentru celelalte întreprinderi care furnizează elemente probatorii ce aduc o contribuţie suplimentară semnificativă – o reducere de maximum 20%.
(8) Pentru a determina nivelul reducerii în cadrul fiecăreia dintre tranşele menţionate la alin.(7), Consiliul Concurenţei va lua în considerare data la care i-au fost comunicate elementele probatorii ce îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(2), precum şi valoarea contribuţiei suplimentare aduse de acestea.
(9) Dacă întreprinderea sau asocierea de întreprinderi care solicită reducerea cuantumului amenzii este prima care furnizează elemente probatorii, în sensul celor prevăzute la alin.(3)–(6), pe care Consiliul Concurenţei le utilizează pentru a identifica fapte adiţionale care conduc la creşterea gravităţii sau duratei încălcării, Consiliul Concurenţei nu va lua în calcul aceste fapte adiţionale la stabilirea cuantumului amenzii aplicate întreprinderii sau asocierii de întreprinderi care le-a furnizat.
Articolul 90. Condiţiile generale pentru acordarea clemenţei
(1) Orice întreprindere sau asociere de întreprinderi care doreşte aplicarea politicii de clemenţă trebuie să se adreseze Consiliului Concurenţei.
(2) Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate beneficia de clemenţă dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) cooperează în mod real, total, continuu şi prompt cu Consiliul Concurenţei pe parcursul întregii proceduri de investigaţie, adică:
– furnizează Consiliului Concurenţei toate informaţiile relevante şi elementele probatorii de care dispune sau ar trebui să dispună referitoare la încălcarea suspectată;
– rămâne la dispoziţia Consiliului Concurenţei pentru a răspunde oricărei solicitări care ar putea contribui la stabilirea faptelor în cauză;
– nu distruge, nu falsifică şi nu ascunde informaţii relevante ori elemente probatorii referitoare la presupusul acord; şi
– nu dezvăluie existenţa cererii pentru clemenţă sau conţinutul acesteia înainte ca Consiliul Concurenţei să transmită raportul de investigaţie părţilor, cu excepţia cazului în care Consiliul Concurenţei a stabilit altfel;
– asigură disponibilitatea directorilor, a managerilor şi a altor angajaţi pentru intervievare la Consiliul Concurenţei şi depune eforturi rezonabile pentru asigurarea disponibilităţii foştilor directori, manageri şi alţi angajaţi pentru intervievare;
b) a încetat implicarea în presupusul acord cel târziu imediat după depunerea cererii de clemenţă, a cererii de acordare a numărului de ordine sau a cererii oficiale, cu excepţia cazului în care, pentru a asigura integritatea investigaţiilor sau a inspecţiilor, Consiliul Concurenţei solicită altfel;
c) nu a dezvăluit intenţia sa de depunere a unei cereri pentru clemenţă sau a unor elemente ale cererii, altele decât cele depuse la oricare autoritate de concurenţă din alte state.
Articolul 91. Procedura de acordare a imunităţii la amendă
(1) O întreprindere sau asociere de întreprinderi care înaintează o cerere pentru imunitate trebuie:
a) să furnizeze imediat Consiliului Concurenţei, pe lângă declaraţii, toate informaţiile şi elementele probatorii de care dispune în legătură cu presupusa încălcare a legii; sau
b) să prezinte în primă fază informaţiile de care dispune, într-o formă ipotetică. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie să prezinte o listă descriptivă a elementelor probatorii propuse a fi divulgate la o dată ulterioară convenită. Această listă trebuie să reflecte cu exactitate natura şi conţinutul elementelor probatorii, păstrând caracterul ipotetic al divulgării. Copiile documentelor, din care au fost eliminate pasaje sensibile, pot fi utilizate pentru a demonstra natura şi conţinutul elementelor probatorii prezentate în lista descriptivă. Numele întreprinderii sau asocierii de întreprinderi solicitante, precum şi numele altor întreprinderi implicate în presupusa înţelegere nu sunt necesare a fi divulgate până la momentul în care sunt furnizate elementele probatorii indicate în lista descriptivă. Trebuie identificate cu claritate tipul încălcării, produsul implicat în presupusul acord, aria geografică afectată, precum şi durata estimată a presupusei încălcări.
(2) Consiliul Concurenţei va confirma în scris primirea cererii de imunitate la amendă, precum şi data şi ora la care întreprinderea a furnizat elementele probatorii menţionate.
(3) După ce a primit informaţiile şi elementele probatorii furnizate conform alin.(1) lit.a) din prezentul articol şi a verificat dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.a) şi b) sau la art.87 alin.(1) lit.a), b) şi c), Consiliul Concurenţei acordă întreprinderii sau asocierii de întreprinderi, în scris, imunitatea condiţionată la amendă.
(4) În situaţia în care o întreprindere sau asociere de întreprinderi a prezentat informaţiile şi elementele probatorii în formă ipotetică, Consiliul Concurenţei verifică dacă natura şi conţinutul elementelor probatorii descrise în lista menţionată la alin.(1) lit.b) din prezentul articol îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.a) şi b) sau la art.87 alin.(1) lit.a), b) şi c) şi informează întreprinderea sau asocierea de întreprinderi în acest sens. După furnizarea elementelor probatorii, dar nu mai târziu de data convenită, şi după ce a verificat că acestea corespund descrierii făcute în listă, Consiliul Concurenţei îi va acorda în scris întreprinderii sau asocierii de întreprinderi imunitatea condiţionată la amendă.
(5) Consiliul Concurenţei va informa în scris întreprinderea sau asocierea de întreprinderi despre neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.86 şi 87.
(6) În situaţia în care există mai multe solicitări pentru acordarea imunităţii, Consiliul Concurenţei examinează cererile referitoare la aceeaşi potenţială încălcare a legii în ordinea cronologică a primirii lor, indiferent dacă cererea pentru imunitate este prezentată formal sau prin solicitarea unui număr de ordine.
(7) Dacă, la sfârşitul procedurii de investigaţie, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.86 sau 87, după caz, Consiliul Concurenţei îi acordă prin decizie imunitate la amendă. În situaţia în care, la sfârşitul procedurii de investigaţie, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.86 sau 87, aceasta nu va beneficia de imunitate.
(8) Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate să informeze în orice moment Consiliul Concurenţei că nu mai doreşte continuarea procedurilor referitoare la cererea sa. În această situaţie, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate retrage informaţiile şi documentele înaintate Consiliului Concurenţei în vederea acordării imunităţii sau poate solicita ca acestea să fie luate în considerare pentru o eventuală reducere a amenzii. Acest lucru nu poate împiedica Consiliul Concurenţei să se folosească de drepturile sale de investigaţie pentru a obţine informaţiile respective.
Articolul 92. Procedura beneficierii de reducere a amenzii
(1) O întreprindere sau asociere de întreprinderi care doreşte să beneficieze de reducerea cuantumului amenzii conform art.89 alin.(2) trebuie să înainteze o cerere Consiliului Concurenţei şi să prezinte suficiente elemente probatorii ale presupusului acord. Orice furnizare voluntară a unor elemente probatorii către Consiliul Concurenţei, de natură a fi luată în considerare pentru a beneficia de tratamentul favorabil prevăzut la art.89, trebuie să fie clar identificată la momentul transmiterii ca făcând parte dintr-o solicitare pentru reducerea cuantumului amenzii.
(2) Consiliul Concurenţei confirmă în scris primirea cererii pentru reducerea cuantumului amenzii şi fiecare furnizare ulterioară de elemente probatorii, indicând data şi ora exactă a fiecărei furnizări. Consiliul Concurenţei nu se pronunţă asupra unei cereri pentru reducerea cuantumului amenzii înainte de a lua o decizie cu privire la o cerere existentă pentru imunitate condiţionată la amendă referitoare la aceeaşi încălcare.
(3) În cazul în care Consiliul Concurenţei ajunge la concluzia preliminară că elementele probatorii prezentate de întreprindere sau asocierea de întreprinderi aduc o contribuţie suplimentară semnificativă conform art.89 alin.(2) şi (3) şi că întreprinderea sau asocierea de întreprinderi a îndeplinit condiţiile prevăzute la art.90 alin.(2) şi la alin.(1) al prezentului articol, acesta informează în scris întreprinderea sau asocierea de întreprinderi cu privire la posibilitatea de a reduce cuantumul amenzii conform art.89 alin.(7), dar nu mai târziu de data la care raportul de investigaţie este transmis părţilor implicate. În cadrul aceleiaşi perioade de timp, Consiliul Concurenţei informează în scris întreprinderea sau asocierea de întreprinderi, dacă ajunge la concluzia preliminară că respectiva întreprindere sau asociere de întreprinderi nu poate beneficia de reducerea cuantumului amenzii.
(4) În deciziile pe care le emite la finalizarea procedurii de investigaţie, Consiliul Concurenţei va evalua situaţia finală a fiecărei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi care a înaintat o cerere pentru reducerea cuantumului amenzii şi va determina:
a) dacă elementele probatorii furnizate de către întreprindere sau asocierea de întreprinderi aduc o contribuţie suplimentară semnificativă în raport cu elementele probatorii aflate deja în posesia Consiliului Concurenţei;
b) dacă au fost îndeplinite condiţiile prevăzute la art.89 alin.(2);
c) nivelul exact al reducerii de care beneficiază întreprinderea sau asocierea de întreprinderi conform art.89 alin.(7).
(5) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că întreprinderea sau asocierea de întreprinderi nu a îndeplinit condiţiile prevăzute la art.89 alin.(2), aceasta nu va beneficia de reducere.
Articolul 921. Solicitarea unui număr de ordine
(1) Un participant la acord poate contacta Consiliul Concurenţei manifestându-şi voinţa de a depune o cerere pentru clemenţă. În acest sens, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate solicita acordarea unui număr de ordine, pentru a furniza informaţiile prevăzute de prezenta secţiune, cu scopul de a-şi asigura prioritatea în ceea ce priveşte ordinea de înregistrare a cererilor de clemenţă. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi justifică cererea sa de obţinere a unui număr de ordine.
(2) Consiliul Concurenţei poate acorda numărul de ordine pe o perioadă care va fi specificată de la caz la caz, dar nu mai puţin de 10 zile lucrătoare, pentru a permite colectarea informaţiilor şi a elementelor probatorii necesare.
(3) Pentru a putea obţine un număr de ordine, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie să furnizeze Consiliului Concurenţei informaţii referitoare la numele şi adresa sa, părţile la presupusa înţelegere, produsele/serviciile şi teritoriile afectate, tipul înţelegerii, durata estimată a încălcării, precum şi o scurtă descriere a modalităţii de funcţionare a presupusei înţelegeri. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie, de asemenea, să informeze Consiliul Concurenţei cu privire la cererile pentru clemenţă adresate sau pe care intenţionează să le adreseze autorităţilor de concurenţă din alte state cu privire la presupusa înţelegere.
(4) Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi care beneficiază de un număr de ordine nu poate să completeze solicitarea prin înaintarea unei cereri formale sub formă ipotetică.
(5) Dacă întreprinderea sau asocierea de întreprinderi completează cererea în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei, se consideră că informaţiile şi elementele probatorii furnizate au fost transmise la data depunerii cererii iniţiale.
(6) Dacă solicitarea nu este completată în termenul stabilit, Consiliul Concurenţei o respinge. În cazul în care întreprinderea sau asocierea de întreprinderi solicită din nou clemenţă, iar aceasta nu a fost încă acordată condiţionat, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi nu va mai avea posibilitatea să recurgă la sistemul numărului de ordine sau la cererea formală sub formă ipotetică. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate înainta Consiliului Concurenţei doar o cerere formală prin care să furnizeze imediat toate informaţiile şi elementele probatorii de care dispune în legătură cu presupusa încălcare a legii.
Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia prevederilor ce ţin de acceptarea angajamentelor propuse de întreprinderi, care se pun în aplicare cu începere de la 1 ianuarie 2015.
(2) În termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei se reorganizează în Consiliul Concurenţei, care devine succesor al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei.
(3) Până la 1 noiembrie 2012, Guvernul, în comun cu Consiliul Concurenţei, va prezenta Parlamentului propuneri privind modificarea legislaţiei referitoare la nivelul de salarizare a Consiliului Concurenţei.
(4) Directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei şi cei doi adjuncţi ai acestuia, numiţi în funcţie în condiţiile Legii nr.1103-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la protecţia concurenţei, vor exercita funcţia de preşedinte şi, respectiv, de vicepreşedinţi ai Plenului Consiliului Concurenţei până la desemnarea componenţei Plenului Consiliului Concurenţei în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(5) Plângerile şi cauzele ale căror proceduri de examinare de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei nu s-au încheiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi se examinează conform normelor de procedură prevăzute de prezenta lege şi normelor materiale, inclusiv celor privind răspunderea pentru încălcarea legislaţiei concurenţiale, prevăzute de legea în vigoare la data comiterii încălcării.
(6) Litigiile care la data intrării în vigoare a prezentei legi se află în proces de examinare se soluţionează în conformitate cu normele legii în vigoare la data apariţiei litigiului.
În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Consiliul Concurenţei:
a) va elabora şi va adopta actele normative necesare punerii în aplicare a prezentei legi;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi;
c) va prezenta, în comun cu Guvernul, propuneri de modificare a legislaţiei în vigoare, în scopul asigurării compatibilităţii cu prezenta lege.
La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
Legea nr.906-XII din 29 ianuarie 1992 privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr.2, art.46), cu modificările şi completările ulterioare;
Legea nr.1103-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la protecţia concurenţei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.166–168, art.1205), cu modificările şi completările ulterioare.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Marian LUPU
|
| Nr.183. Chişinău, 11 iulie 2012. |
_______________________
* Republicată în temeiul art.II alin.(4) al Legii nr.199/2023, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.322-324, art.575; în vigoare – 18.09.2023
Modificată prin legile Republicii Moldova:
Legea nr.174 din 12.07.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.167-172, art.536
Legea nr.134 din 17.06.2016, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.245-246, art.515
Legea nr.102 din 21.07.2016, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.256-267, art.547
Legea nr.225 din 15.12.2017, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.464-470, art.790
Legea nr.254 din 01.12.2017, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.14
Legea nr.305 din 21.12.2017, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.66
Legea nr.74 din 26.04.2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.235-244, art.368
Legea nr.172 din 27.07.2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.321-332, art.529
Legea nr.262 din 23.11.2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.1-5, art.6
Legea nr.6 din 06.02.2020, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.63-68, art.48
Legea nr.38 din 28.02.2020, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.103, art.176
Legea nr.121 din 30.09.2021, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.239-248, art.282
Legea nr.155 din 15.07.2022, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.246-250, art.474
Legea nr.250 din 29.07.2022, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.267-273, art.568
Legea nr.199 din 20.07.2023, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.322-324, art.574
