L E G E
cu privire la publicitate
nr. 62 din 17.03.2022
Monitorul Oficial nr.98-105/171 din 08.04.2022
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul legii
Articolul 2. Obiectul şi sfera de reglementare
Articolul 3. Semnificaţia noţiunilor utilizate
Articolul 4. Legislaţia cu privire la publicitate
Articolul 5. Dreptul de autor
Articolul 6. Dreptul la propria imagine
Articolul 7. Identificarea şi conţinutul publicităţii
Articolul 8. Contractul de difuzare a publicităţii
Capitolul II
PUBLICITATEA POLITICĂ
Articolul 9. Conţinutul publicităţii politice
Articolul 10. Contractul de difuzare a publicităţii politice
Articolul 11. Cerinţe privind difuzarea publicităţii politice
Capitolul III
MESAJELE DE INTERES PUBLIC
Articolul 12. Obiectul mesajelor de interes public
Articolul 13. Conţinutul mesajelor de interes public
Articolul 14. Contractul de difuzare a mesajelor de interes public
Articolul 15. Planificarea mesajelor de interes public ale entităţilor din sectorul public
Articolul 16. Limba de difuzare a mesajelor de interes public
Articolul 17. Cerinţe privind difuzarea mesajelor de interes public
Capitolul IV
PUBLICITATEA COMERCIALĂ
Articolul 18. Conţinutul publicităţii comerciale
Articolul 19. Contractul de difuzare a publicităţii comerciale
Articolul 20. Publicitatea înşelătoare
Articolul 21. Publicitatea comparativă
Articolul 22. Protecţia minorilor în domeniul publicităţii comerciale
Articolul 23. Cerinţe privind difuzarea publicităţii comerciale
Capitolul V
DIFUZAREA PUBLICITĂŢII
Articolul 24. Publicitatea în publicaţiile periodice
Articolul 25. Publicitatea audiovizuală
Articolul 26. Publicitatea pe paginile web şi prin poşta electronică
Articolul 27. Publicitatea în timpul demonstrării publice a filmelor
Articolul 28. Publicitatea prin serviciile poştale şi serviciile de telefonie
Articolul 29. Publicitatea interioară
Capitolul VI
PUBLICITATEA EXTERIOARĂ
Articolul 30. Firma şi publicitatea în localurile de comerţ şi de prestări de servicii
Articolul 31. Dispozitivul publicitar fix
Articolul 32. Autorizaţia pentru dispozitiv publicitar în cazul dispozitivelor publicitare fixe
Articolul 33. Anularea autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar în cazul dispozitivelor publicitare fixe
Articolul 34. Construcţia, amplasarea şi exploatarea dispozitivului publicitar fix
Articolul 35. Interdicţii privind amplasarea dispozitivelor publicitare fixe, inclusiv în zona drumurilor publice
Articolul 36. Amplasarea dispozitivelor publicitare fixe în intravilanul localităţilor, inclusiv în zona drumurilor publice
Articolul 37. Cerinţe speciale privind amplasarea unor categorii de dispozitive publicitare
Articolul 38. Iluminarea dispozitivelor publicitare fixe în intravilanul localităţilor
Articolul 39. Autorizaţia pentru dispozitiv publicitar în cazul dispozitivelor publicitare mobile în publicitatea exterioară şi dispozitivele publicitare netradiţionale
Articolul 40. Publicitatea pe vehicule
Articolul 41. Imaginea publicitară în publicitatea exterioară
Articolul 42. Taxe în publicitatea exterioară
Capitolul VII
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND PUBLICITATEA
PENTRU ANUMITE PRODUSE
Articolul 43. Publicitatea pentru producţia alcoolică
Articolul 44. Publicitatea pentru produsele din tutun
Articolul 45. Publicitatea pentru medicamente
Articolul 46. Publicitatea pentru arme, armament şi tehnica militară
Articolul 47. Publicitatea pentru jocurile de noroc
Articolul 48. Publicitatea pentru serviciile financiare, serviciile de asigurare, serviciile de investiţii şi pentru valorile mobiliare
Capitolul VIII
AUTOREGLEMENTAREA ÎN DOMENIUL PUBLICITĂŢII
Articolul 49. Autoreglementarea în domeniul publicităţii
Capitolul IX
CONTROLUL DE STAT, MONITORIZAREA ŞI SANCŢIUNILE
ÎN DOMENIUL PUBLICITĂŢII
Articolul 50. Controlul privind respectarea legislaţiei cu privire la publicitate
Articolul 51. Monitorizarea respectării legislaţiei privind publicitatea exterioară
Articolul 52. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate
Capitolul X
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege stabileşte cadrul legal necesar activităţii în domeniul publicităţii în conformitate cu legislaţia europeană, de asemenea transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2006/114/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înşelătoare şi comparativă (versiunea codificată) (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 376 din 27 decembrie 2006.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul legii
Prezenta lege are drept scop organizarea şi dezvoltarea pieţei naţionale de publicitate în temeiul principiilor şi bunelor practici internaţionale din domeniu, inclusiv al principiilor concurenţei loiale şi protecţiei drepturilor consumatorilor de publicitate.
Articolul 2. Obiectul şi sfera de reglementare
(1) Obiectul prezentei legi este reglementarea relaţiilor ce apar între furnizorii de publicitate, producătorii de publicitate, distribuitorii de publicitate, difuzorii de publicitate şi consumatorii de publicitate.
(2) Sub incidenţa prezentei legi cad persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în domeniul publicităţii pe teritoriul Republicii Moldova sau care îşi direcţionează activitatea către Republica Moldova sau către mai multe state, inclusiv Republica Moldova, în sensul prevăzut de art.3 din Legea comerţului electronic nr.284/2004.
(3) Prezenta lege nu se aplică:
1) informaţiilor a căror difuzare este obligatorie în conformitate cu legislaţia, inclusiv:
a) informaţiilor despre un produs, despre producătorul, importatorul sau exportatorul acestuia, imprimate pe produsul în cauză ori pe ambalajul acestuia;
b) oricărui element de design al unui produs, imprimat pe produsul în cauză sau pe ambalajul acestuia şi care nu are legătură cu alte produse;
2) informaţiilor analitice şi/sau celor statistice din mass-media, din publicaţiile ştiinţifice sau cele de specialitate;
3) indicatoarelor şi panourilor rutiere care nu conţin publicitate;
4) anunţurilor şi spoturilor publicitare difuzate de mass-media în scop de autopromovare.
Articolul 3. Semnificaţia noţiunilor utilizate
Noţiunile utilizate în prezenta lege au următoarele semnificaţii:
autorizaţie pentru dispozitiv publicitar – act permisiv, emis de autoritatea abilitată, prin care titularul este învestit cu o serie de drepturi şi obligaţii privind desfăşurarea lucrărilor de terasament, de construcţie şi/sau de exploatare a dispozitivului publicitar şi a unor acţiuni aferente, indispensabile acestor activităţi;
cod de conduită în domeniul publicităţii – acord sau ansamblu de reguli în domeniul publicităţii, neimpuse prin legislaţie sau prin dispoziţii administrative, ce definesc comportamentul comercianţilor care se angajează să le respecte în legătură cu una sau mai multe practici comerciale în unul sau mai multe sectoare de activitate;
comerciant – orice persoană fizică sau juridică care exercită activităţi comerciale, industriale (de producţie), artizanale sau liber-profesioniste, precum şi orice persoană care acţionează, în scop comercial, în numele ori în beneficiul unui comerciant, inclusiv societatea comercială şi întreprinzătorul individual;
consumator de publicitate – persoana al cărei interes este suscitat în raport cu obiectul publicităţii;
date de identificare în publicitate:
a) în cazul persoanei fizice – numele şi prenumele;
b) în cazul persoanei juridice – denumirea completă sau prescurtată, stabilită prin actul de constituire şi înregistrată în mod corespunzător;
dezminţire a publicităţii – infirmarea publicităţii ce conţine informaţii false;
difuzor de publicitate – orice persoană, inclusiv mass-media, care difuzează publicitate către consumatorii de publicitate;
dispozitiv publicitar fix – parte a mobilierului urban, reprezentând o construcţie fixă, edificată în spaţii publice, care serveşte drept suport pentru imaginea publicitară în publicitatea exterioară;
dispozitiv publicitar mobil – elemente de decor mobil, uşor demontabile, amplasate în spaţii publice, destinate publicităţii interioare sau publicităţii exterioare, după caz;
distribuitor de publicitate – persoana care distribuie publicitate către difuzorul de publicitate în interesul furnizorului de publicitate;
entitate din sectorul public:
a) orice autoritate publică centrală;
b) orice autoritate a administraţiei publice locale, inclusiv orice autoritate a administraţiei publice locale din unitatea teritorială autonomă cu statut special;
c) orice altă autoritate creată de stat în persoana autorităţii publice, având drept scop exercitarea atribuţiilor administrative, social-culturale şi a altor atribuţii cu caracter necomercial;
d) orice întreprindere de stat sau municipală;
e) orice societate comercială care are, în calitate de membru, una dintre entităţile prevăzute la lit.a)–d);
f) orice instituţie publică sau o altă organizaţie necomercială ce are, în calitate de membru, una dintre entităţile prevăzute la lit.a)–d);
g) orice organizaţie comercială de drept privat ale cărei activităţi sunt finanţate/achitate integral sau parţial de la bugetul de stat;
h) orice altă persoană declarată, prin hotărâre de Guvern, drept entitate a sectorului public;
firmă – inscripţie amplasată pe imobilul în care îşi desfăşoară activitatea un comerciant sau într-un loc adiacent, special amenajat, având ca obiect denumirea, marca comercială, logotipul/emblema, programul de activitate şi/sau genurile de activitate ale comerciantului respectiv şi, după caz, elemente de design şi aranjament artistic/arhitectural;
furnizor de publicitate – persoana care determină obiectul publicităţii;
imagine publicitară în publicitatea exterioară – publicitate cu caracter fluctuant, tipărită/afişată pe dispozitivul publicitar, reprodusă pe un ecran electronic şi/sau proiectată pe diferite suprafeţe prin sisteme optice;
indicator publicitar direcţional – înscrisul, forma sau imaginea ce indică o direcţie sau proximitatea unui obiectiv ori a unui imobil în care se desfăşoară o anumită activitate;
mesaj de interes public – publicitatea ce are ca obiect promovarea unor valori, idei şi/sau scopuri de interes public ori comunitar, difuzată în vederea creşterii gradului de conştientizare, schimbării atitudinii şi a comportamentului social, prevenirii şi contracarării viciilor sociale;
obiect al publicităţii – persoane fizice şi/sau persoane juridice, bunuri materiale şi/sau bunuri imateriale, servicii (lucrări), valori şi/sau scopuri de interes public ori comunitar, idei, iniţiative, campanii, evenimente şi/sau mijloacele de individualizare a acestora;
paşaport al dispozitivului publicitar – act ce conţine schema de amplasare şi alte informaţii privind dispozitivul publicitar şi care constituie temei pentru eliberarea autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar;
perioadă extraelectorală – perioada de timp din care este exclusă perioada electorală prevăzută la art.1 din Codul electoral;
producător de publicitate – persoana care conferă publicităţii, în totalitate sau în parte, forma finală necesară pentru difuzare;
produs – orice bun şi/sau serviciu (lucrare) destinate consumului sau utilizării, inclusiv bunurile imobile, energia electrică, energia termică, gazele şi apa livrate pentru consum, precum şi drepturile şi obligaţiile aferente acestora;
publicitate – informaţie difuzată în orice mod şi utilizând orice mijloace, adresată unui număr nedeterminat de persoane, în vederea generării şi/sau susţinerii interesului public faţă de un obiect al publicităţii;
publicitate imorală – publicitatea care încalcă normele moralei general acceptate în societate;
publicitate audiovizuală – publicitatea şi alte forme de comunicări comerciale audiovizuale difuzate de serviciile media audiovizuale liniare şi/sau serviciile media audiovizuale neliniare;
publicitate comercială – publicitatea care are ca obiect unul sau mai mulţi comercianţi şi/sau mijloacele de individualizare ale acestuia/acestora, unul sau mai multe produse şi/sau mijloacele de individualizare ale acestuia/acestora, de asemenea evenimente/acţiuni (lansări de produse şi altele asemenea);
publicitate comparativă – publicitatea care identifică în mod explicit sau implicit un concurent al comerciantului ori unul sau mai multe produse oferite de un concurent;
publicitate discriminatorie – publicitatea care are ca obiect orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a unei persoane sau a unui grup de persoane, precum şi susţinerea unui comportament discriminatoriu, bazat pe criteriile reale sau presupuse ale unei persoane sau ale unui grup de persoane privind rasa, naţionalitatea, profesia, originea sau categoria socială, vârsta, sexul, limba, convingerile religioase, filosofice, politice sau de altă natură;
publicitate exterioară (outdoor) – publicitatea difuzată pe dispozitive publicitare amplasate în spaţiile publice din exteriorul imobilelor şi care este vizibilă în exteriorul imobilelor. Aceasta include şi publicitatea difuzată prin intermediul dispozitivelor publicitare amplasate pe/în mijloace de transport;
publicitate exterioară temporară – publicitatea difuzată pe dispozitive publicitare mobile, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, cu ocazia unor evenimente, manifestaţii culturale, sportive etc. şi/sau pentru acţiuni de promovare de produse sau activităţi, care pot fi montate/demontate în cel mult 24 de ore în/din toate locaţiile aprobate prin autorizaţia pentru dispozitiv publicitar;
publicitate interioară – publicitatea difuzată pe dispozitive publicitare mobile în spaţiile publice din interiorul imobilelor şi care nu este vizibilă în exteriorul imobilelor;
publicitate în presa scrisă – publicitatea difuzată în publicaţiile periodice în variantă tipărită;
publicitate înşelătoare – publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce ori poate induce în eroare consumatorul de publicitate şi care, datorită caracterului înşelător, poate afecta comportamentul economic al consumatorului de publicitate sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent al comerciantului;
publicitate online – publicitatea difuzată în mass-media digitală, pe reţelele de socializare, prin poşta electronică, prin intermediul motoarelor de căutare, pe bloguri şi/sau pe alte pagini web;
publicitate online direcţionată (targetată) – publicitatea difuzată online în mod diferenţiat, personalizată în baza unor criterii geografice, demografice, social-economice şi/sau comportamentale;
publicitate penetrantă – publicitatea accesibilă consumatorilor de publicitate de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a cărei difuzare nu a fost efectuată plata către un difuzor de publicitate din Republica Moldova;
publicitate pe vehicule – publicitatea difuzată prin aplicarea de afişe pe/în vehicule sau prin vopsirea vehiculelor în scop publicitar;
publicitate politică – publicitatea care are ca obiect unul ori mai mulţi subiecţi ai publicităţii politice sau activitatea acestora, unul ori mai multe proiecte (cauze, iniţiative, idei etc.) politice şi/sau unul ori mai multe simboluri (expresii, desene, imagini, voci etc.) utilizate de către unul sau de mai mulţi subiecţi ai publicităţii politice;
publicitate sexistă – publicitatea care are ca obiect:
a) prezentarea femeii sau a bărbatului drept obiect sexual în situaţii umilitoare/degradante/violente şi care ofensează demnitatea persoanei; şi/sau
b) promovarea stereotipurilor sexiste în scop discriminatoriu, cu menţinerea percepţiei tradiţionale asupra femeii drept o fiinţă slabă, vulnerabilă şi dependentă, având o poziţie socială inferioară;
publicitate subliminală – publicitatea în care sunt utilizaţi stimuli prea slabi pentru a fi percepuţi în mod conştient, dar care pot influenţa comportamentul consumatorului de publicitate;
responsabil de codul de conduită în domeniul publicităţii – orice entitate, inclusiv un comerciant sau un grup de comercianţi, responsabilă de elaborarea şi revizuirea unui cod de conduită în domeniul publicităţii şi/sau de supravegherea respectării acestui cod de către cei care s-au angajat să îl respecte;
subiecţi ai publicităţii politice – concurenţii electorali, partidele politice, membrii partidelor politice, persoanele care şi-au afirmat public susţinerea pentru un partid politic în ultimele 3 luni, organizaţiile social-politice, membrii organizaţiilor social-politice, persoanele care şi-au afirmat public susţinerea pentru o organizaţie social-politică în ultimele 3 luni, grupurile de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la funcţii elective, grupurile de iniţiativă pentru iniţierea unui referendum, persoanele care, în ultimele 3 luni, şi-au afirmat public susţinerea pentru unul sau mai multe grupuri de iniţiativă menţionate, precum şi activitatea acestora;
suprafaţă de afişaj – suprafaţa dispozitivului publicitar, mobil sau fix, destinată pentru afişarea imaginilor publicitare.
[Art.3 modificat prin Legea nr.336 din 08.12.2022, în vigoare 01.01.2023]
Articolul 4. Legislaţia cu privire la publicitate
(1) Legislaţia cu privire la publicitate include Constituţia Republicii Moldova, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege, legile şi hotărârile Parlamentului, ordonanţele şi hotărârile Guvernului, alte acte normative adoptate în conformitate cu acestea.
(2) În domeniul publicităţii politice, prezenta lege se aplică în măsura în care nu contravine prevederilor Codului electoral.
Articolul 5. Dreptul de autor
Utilizarea în publicitate a obiectelor protejate prin dreptul de autor şi/sau drepturile conexe se admite cu respectarea prevederilor Legii nr.230/2022 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
[Art.5 modificat prin Legea nr.338 din 24.11.2023, în vigoare 14.01.2024]
Articolul 6. Dreptul la propria imagine
(1) Utilizarea în publicitate a datelor cu caracter personal, inclusiv a numelui, a imaginii şi/sau a vocii unei persoane fizice, este permisă doar pe bază de contract, încheiat în scris cu persoana respectivă sau cu reprezentantul legal al acesteia, în baza acordului scris al persoanei fizice respective, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2) Persoana fizică ale cărei date cu caracter personal sunt utilizate în publicitate conform alin.(1) îşi poate retrage consimţământul chiar şi în cazul în care acesta a fost dat pe o perioadă determinată. Repararea prejudiciului cauzat prin retragerea consimţământului poate avea loc doar în cazul în care acesta a fost dat pe o perioadă determinată şi nu va depăşi mărimea remuneraţiei care a fost achitată persoanei fizice respective, cu condiţia că retragerea consimţământului nu are la bază nerespectarea obligaţiilor contractuale ale celeilalte părţi.
(3) Prevederile alin.(1) şi (2) nu se aplică în cazul utilizării datelor cu caracter personal:
a) în publicitatea politică, care are ca obiect calităţile politice, profesionale şi/sau personale ale candidatului la o funcţie electivă;
b) în publicitatea comercială, care are la bază consimţământul persoanei fizice, acordat pentru o perioadă mai mare de 3 ani.
Articolul 7. Identificarea şi conţinutul publicităţii
(1) Publicitatea trebuie să fie identificată fără ca consumatorul de publicitate să deţină cunoştinţe speciale.
(2) Publicitatea trebuie să conţină informaţii ce corespund realităţii. Această prevedere nu aduce atingere practicilor publicitare curente şi legitime, ce constau în formularea unor afirmaţii exagerate sau care nu trebuie înţelese în sens literal.
(3) Este interzisă:
a) publicitatea subliminală;
b) publicitatea înşelătoare;
c) publicitatea imorală;
d) publicitatea discriminatorie;
e) publicitatea sexistă;
f) publicitatea care poate provoca panică, poate instiga la violenţă sau la acţiuni periculoase, în măsură să prejudicieze sănătatea ori să ameninţe securitatea oamenilor;
g) publicitatea care încurajează, în mod direct sau indirect, un comportament contrar legii;
h) publicitatea care conţine în mod nejustificat imagini ale unor situaţii periculoase, acţiuni, exerciţii, obiceiuri, prin care sunt ignorate securitatea sau mijloacele de securitate;
i) publicitatea prin care se denigrează produse, servicii sau profesii, chiar fără a fi menţionate explicit;
j) publicitatea care utilizează neautorizat simbolica de stat a Republicii Moldova sau a altor state;
k) publicitatea care nu este însoţită de datele de identificare în publicitate şi/sau mijloacele de individualizare ale furnizorului de publicitate sau ale difuzorului de publicitate;
l) publicitatea care conţine un text necorespunzător din punctul de vedere al normelor ortografice curente.
Articolul 8. Contractul de difuzare a publicităţii
(1) Difuzarea publicităţii are loc în baza contractului de difuzare a publicităţii, încheiat în formă scrisă între distribuitorul de publicitate şi difuzorul de publicitate, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.
(2) Distribuitorul de publicitate poate avea concomitent şi statutul de furnizor de publicitate şi/sau pe cel de producător de publicitate.
(3) Difuzorul de publicitate are dreptul să solicite distribuitorului de publicitate confirmarea:
a) dreptului de a utiliza în publicitate obiecte protejate prin dreptul de autor şi/sau drepturile conexe;
b) dreptului de a utiliza în publicitate date cu caracter personal, inclusiv numele şi prenumele, imaginea şi/sau vocea unei persoane fizice;
c) dreptului de a difuza publicitate în interesul furnizorului de publicitate, cu excepţia cazurilor în care distribuitorul de publicitate are şi statutul de furnizor de publicitate;
d) faptului că conţinutul publicităţii corespunde prevederilor legislaţiei cu privire la publicitate.
(4) În cazul refuzului distribuitorului de publicitate de a-şi asuma răspunderea în conformitate cu alin.(3), difuzorul de publicitate are dreptul să refuze încheierea contractului de difuzare a publicităţii, inclusiv în cazul în care contractul respectiv poate fi încheiat verbal.
Capitolul II
PUBLICITATEA POLITICĂ
Articolul 9. Conţinutul publicităţii politice
(1) În perioada extraelectorală, conţinutul publicităţii politice trebuie să corespundă prevederilor art.7 din prezenta lege. În perioada electorală, prevederile art.7 din prezenta lege se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor Codului electoral.
(2) Publicitatea politică trebuie să conţină:
a) genericul „Publicitate politică”;
b) datele de identificare în publicitate ale persoanei care a plătit pentru difuzarea publicităţii politice, cu excepţia informaţiilor prevăzute la alin.(3);
c) data şi numărul ordinului bancar de plată, având ca obiect plata pentru difuzarea publicităţii politice.
(3) Publicitatea politică nu poate să conţină niciuna dintre următoarele informaţii:
a) datele de identificare în publicitate ale comerciantului, inclusiv ale comerciantului care a plătit pentru difuzarea publicităţii politice, cu excepţiile prevăzute la alin.(4);
b) mijloacele de individualizare ale comerciantului;
c) produsele sau mijloacele de individualizare ale produselor comerciantului;
d) datele de identificare în publicitate ale unei entităţi din sectorul public sau mijloacele de individualizare ale acesteia.
(4) Informaţiile ce trebuie incluse în conţinutul publicităţii politice sunt stabilite de Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu Codul electoral.
Articolul 10. Contractul de difuzare a publicităţii politice
(1) În perioada extraelectorală, publicitatea politică se difuzează în baza contractului prevăzut la art.8 din prezenta lege. În perioada electorală, difuzarea publicităţii politice se face în conformitate cu prevederile Codului electoral.
(2) Contractul de difuzare a publicităţii politice se încheie doar în formă scrisă.
(3) În cazul publicităţii politice, nu poate fi furnizor de publicitate:
a) un stat străin;
b) o organizaţie internaţională, inclusiv o organizaţie politică internaţională;
c) o persoană juridică care nu este înregistrată în Republica Moldova;
d) o persoană fizică care nu este cetăţean al Republicii Moldova;
e) o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova, care are în calitate de fondator, asociat şi/sau proprietar beneficiar una dintre entităţile/persoanele prevăzute la lit.a)–d);
f) o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova, care, pe parcursul ultimilor 3 ani până la semnarea contractului de difuzare a publicităţii politice, a desfăşurat activităţi finanţate/plătite integral sau parţial de către una dintre entităţile/persoanele prevăzute la lit.a)–e);
g) o fundaţie;
h) o organizaţie filantropică;
i) un sindicat;
j) o organizaţie religioasă;
k) o entitate din sectorul public;
l) o persoană anonimă;
m) un difuzor de publicitate, public sau privat, cu statut de mass-media;
n) un cetăţean al Republicii Moldova care nu a împlinit vârsta de 18 ani;
o) o persoană fizică care a împlinit vârsta de 18 ani, privată de dreptul de a alege în conformitate cu prevederile Codului electoral;
p) o persoană care acţionează în numele unei persoane terţe;
q) un comerciant.
(4) În cazul publicităţii politice, nu poate fi distribuitor de publicitate niciuna dintre entităţile/persoanele prevăzute la alin.(3) lit.a)–o).
(5) Plata serviciilor de difuzare a publicităţii politice se poate efectua doar prin transfer bancar.
Articolul 11. Cerinţe privind difuzarea publicităţii politice
(1) În perioada extraelectorală, publicitatea politică este difuzată în conformitate cu Codul electoral şi cu prezenta lege. Comisia Electorală Centrală instituie reglementări suplimentare privind difuzarea publicităţii politice în perioada extraelectorală, în conformitate cu Codul electoral.
(2) În perioada extraelectorală, difuzorii de publicitate nu au dreptul să difuzeze publicitate politică în următoarele cazuri:
a) din proprie iniţiativă, în calitate de furnizor de publicitate şi/sau de distribuitor de publicitate;
b) în lipsa unui contract de difuzare a publicităţii politice încheiat în formă scrisă, până la difuzarea publicităţii politice;
c) dacă în contractul de difuzare a publicităţii politice este desemnată în calitate de furnizor de publicitate una dintre entităţile/persoanele prevăzute la art.10 alin.(3);
d) dacă în contractul de difuzare a publicităţii politice este desemnată în calitate de distribuitor de publicitate una dintre entităţile/persoanele prevăzute la art.10 alin.(3) lit.a)–o);
e) publicitatea prezentată spre difuzare contravine cerinţelor privind conţinutul publicităţii politice, prevăzute la art.9;
f) nu a fost efectuată plata în avans pentru difuzarea publicităţii politice, determinată în raport cu ziua difuzării publicităţii politice;
g) plata în avans prevăzută la lit.f) din prezentul alineat a fost efectuată de către una dintre entităţile/persoanele prevăzute la art.10 alin.(3);
h) plata în avans prevăzută la lit.f) din prezentul alineat a fost efectuată de către o altă persoană decât cea indicată în contractul de difuzare a publicităţii politice şi care are un alt statut decât cele prevăzute la art.10 alin.(3);
i) difuzarea publicităţii politice are ca efect încălcarea cerinţelor legislaţiei în vigoare privind modul şi/sau timpul de difuzare a publicităţii politice.
(3) În perioada extraelectorală, publicitatea politică este prezentată difuzorului de publicitate cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de ziua difuzării.
(4) Difuzorul de publicitate poate refuza difuzarea publicităţii politice şi nu va răspunde pentru prejudiciile materiale şi/sau morale cauzate, inclusiv în condiţiile în care contractul de difuzare a publicităţii politice a fost semnat de părţile contractante în formă scrisă, în următoarele cazuri:
a) în cazul în care difuzarea este interzisă prin reglementările prevăzute la alin.(1), adoptate anterior sau ulterior semnării contractului de difuzare a publicităţii politice;
b) în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.c), d) şi f)–i);
c) în cazul prevăzut la alin.(2) lit.e), în situaţia nerespectării obligaţiei prevăzute la alin.(3).
(5) Distribuitorii de publicitate şi furnizorii de publicitate sunt obligaţi să păstreze, în original sau în copii, materialul publicitar, inclusiv modificările operate ulterior, pe parcursul unui an din ziua ultimei difuzări a publicităţii politice.
Capitolul III
MESAJELE DE INTERES PUBLIC
Articolul 12. Obiectul mesajelor de interes public
Mesajele de interes public pot avea ca obiect:
a) valorile şi principiile constituţionale;
b) drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
c) modul de viaţă sănătos şi ocrotirea sănătăţii;
d) drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice, inclusiv ale cetăţenilor străini şi ale apatrizilor cu domiciliul sau reşedinţa temporară pe teritoriul Republicii Moldova;
e) drepturile şi obligaţiile instituţiilor publice şi ale autorităţilor publice centrale şi/sau locale, condiţiile de acces şi de utilizare a serviciilor publice oferite gratuit de către instituţiile şi autorităţile publice;
f) protecţia mediului;
g) informarea cetăţenilor cu privire la alegeri şi/sau referendumuri în perioadele electorale, în conformitate cu legislaţia electorală;
h) prevederi legale/normative care, datorită noutăţii şi impactului lor social, necesită măsuri de informare suplimentară;
i) decizii sau acţiuni privind securitatea publică;
j) prevenirea riscurilor sau a daunelor de orice natură pentru sănătatea oamenilor sau patrimoniul natural;
k) resursele energetice regenerabile şi/sau integritatea resurselor energetice;
l) protecţia socială a populaţiei;
m) promovarea consumului produselor autohtone;
n) patrimoniul lingvistic, cultural şi istoric al Republicii Moldova;
o) diversitatea culturală şi/sau socială;
p) alte valori şi/sau scopuri de interes public, prevăzute în prezenta lege şi/sau în Planul de difuzare a mesajelor de interes public.
Articolul 13. Conţinutul mesajelor de interes public
(1) În cazul mesajelor de interes public, sunt aplicabile prevederile art.7.
(2) Fiecare mesaj de interes public difuzat gratuit trebuie să conţină:
a) genericul „Mesaj de interes public”;
b) informaţia privind caracterul gratuit al difuzării mesajului de interes public;
c) numărul şi data contractului de difuzare a mesajului de interes public, cu excepţia cazului prevăzut la art.14 alin.(5).
(3) Fiecare mesaj de interes public difuzat contra plată trebuie să conţină:
a) genericul „Mesaj de interes public”;
b) data ordinului bancar de plată privind plata pentru difuzarea mesajului de interes public, în cazul plăţii anticipate;
c) datele de identificare în publicitate ale persoanei care a plătit pentru difuzarea mesajului de interes public sau mijloacele de individualizare ale acestei persoane, cu excepţia informaţiilor prevăzute la alin.(4).
(4) Mesajele de interes public nu pot conţine niciuna dintre următoarele informaţii:
a) care nu au ca obiect promovarea unor valori şi/sau scopuri de interes public;
b) privind realizările manageriale şi/sau obiectivele realizate de entităţi din sectorul public;
c) care constituie publicitate politică;
d) care au ca scop influenţarea procesului de adoptare a unor acte normative;
e) care constituie publicitate comercială;
f) care exploatează suferinţa umană, aducând atingere demnităţii persoanei;
g) care recurg la fapte şocante, de natură să justifice solicitări exagerate ori să inducă sentimente de teamă sau anxietate;
h) care îi face pe cei care nu sunt de acord cu mesajul conţinut în ea să se simtă vinovaţi sau datori;
i) care solicită contribuţie în bani din partea minorilor;
j) privind evenimentele culturale sau sportive la care accesul este contra plată.
(5) În cazul în care mesajul de interes public al unei entităţi din sectorul public conţine informaţia prevăzută la alin.(4) lit.b), acesta poate fi difuzat doar în calitate de publicitate comercială.
(6) În cazul difuzării mesajelor de interes public cu titlu gratuit, difuzorul de publicitate este obligat:
a) să solicite distribuitorului de publicitate eliminarea datelor de identificare în publicitate şi a mijloacelor de individualizare ale persoanei, dacă aceasta este o entitate din sectorul public ori o organizaţie necomercială; şi/sau
b) să difuzeze mesajul de interes public fără datele de identificare în publicitate şi fără mijloacele de individualizare ale persoanei, cu excepţia cazului în care conţinutul mesajului de interes public se denaturează esenţial.
Articolul 14. Contractul de difuzare a mesajelor de interes public
(1) În perioada extraelectorală, prevederile art.8 din prezenta lege sunt aplicabile în cazul contractelor de difuzare a mesajelor de interes public. În perioada electorală, prevederile art.8 din prezenta lege se aplică în conformitate cu Codul electoral.
(2) Contractul de difuzare a mesajelor de interes public se încheie în formă scrisă, cu excepţia cazului prevăzut la alin.(5).
(3) Entitatea din sectorul public este obligată să încheie contracte de difuzare a mesajelor de interes public în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice şi legislaţia privind concurenţa. Entitatea din sectorul public are dreptul să încheie contracte de difuzare a mesajelor de interes public doar în cazul în care obiectul acestor mesaje corespunde:
a) atribuţiilor/competenţelor respectivei entităţi din sectorul public;
b) unei categorii de mesaje de interes public prevăzute în Planul de difuzare a mesajelor de interes public.
(4) Toate informaţiile din contractele încheiate de către entităţile din sectorul public în vederea producerii, distribuirii şi/sau difuzării mesajelor de interes public sunt informaţii de interes public.
(5) Difuzorul de publicitate privat are dreptul să difuzeze mesaje de interes public în lipsa unui contract de difuzare a mesajelor de interes public în cazul în care are, concomitent, şi statutul de furnizor de publicitate, şi de producător de publicitate.
Articolul 15. Planificarea mesajelor de interes public ale entităţilor din sectorul public
(1) Activitatea de planificare, asistenţă tehnică, evaluare şi monitorizare în domeniul difuzării mesajelor de interes public ale entităţilor din sectorul public este coordonată de Consiliul privind mesajele de interes public.
(2) Membrii Consiliului privind mesajele de interes public îşi desfăşoară activitatea în şedinţe publice, fără a fi remuneraţi.
(3) Structura, modul de constituire, de organizare şi de funcţionare a Consiliului privind mesajele de interes public se stabilesc şi se aprobă prin hotărâre de Guvern.
(4) Anual, în baza propunerilor entităţilor din sectorul public, Consiliul privind mesajele de interes public elaborează şi propune spre examinare Guvernului Planul de difuzare a mesajelor de interes public.
(5) Planul de difuzare a mesajelor de interes public conţine următoarele informaţii privind fiecare categorie de mesaje de interes public planificată spre difuzare:
a) semnificaţia şi obiectivele determinate în conformitate cu art.12;
b) costul estimativ al producerii, distribuirii şi difuzării;
c) sursa de finanţare;
d) perioada de implementare;
e) instrumentele de comunicare utilizate.
(6) Planul de difuzare a mesajelor de interes public se adoptă şi se revizuieşte prin hotărâre de Parlament, la propunerea Guvernului.
(7) Raportul anual privind implementarea Planului de difuzare a mesajelor de interes public este înaintat de Consiliul privind mesajele de interes public la Guvern, care îl prezintă Parlamentului la începutul fiecărei sesiuni de primăvară a organului legislativ suprem.
Articolul 16. Limba de difuzare a mesajelor de interes public
(1) Mesajele de interes public sunt difuzate în limba română. Mesajele de interes public pot fi traduse şi difuzate în limbile minorităţilor naţionale.
(2) În cadrul unităţii teritoriale autonome cu statut special, mesajele de interes public se difuzează în limbile oficiale ale unităţii teritoriale autonome cu statut special.
Articolul 17. Cerinţe privind difuzarea mesajelor de interes public
(1) Difuzorii de publicitate au dreptul să difuzeze mesaje de interes public:
a) ai căror furnizori de publicitate sunt entităţile din sectorul public – în conformitate cu art.8 alin.(3) şi (4) şi art.14 alin.(2);
b) ai căror furnizori de publicitate sunt organizaţiile necomerciale înregistrate în Republica Moldova – în conformitate cu art.8 alin.(3) şi (4);
c) din proprie iniţiativă – în conformitate cu art.14 alin.(5).
(2) În perioada electorală a alegerilor generale sunt difuzate doar mesajele de interes public aprobate de Comisia Electorală Centrală.
(3) Distribuitorii de publicitate şi difuzorii de publicitate sunt obligaţi să păstreze materialul publicitar, în original sau în copii, inclusiv modificările operate ulterior, pe parcursul unui an din ziua ultimei difuzări a mesajului de interes public.
Capitolul IV
PUBLICITATEA COMERCIALĂ
Articolul 18. Conţinutul publicităţii comerciale
(1) În cazul publicităţii comerciale sunt aplicabile prevederile art.7.
(2) Publicitatea comercială al cărei furnizor este un comerciant trebuie să conţină:
a) genericul „Publicitate comercială”, „Publicitate”, semnul „P” sau o altă formă de identificare în conformitate cu art.7 alin.(1);
b) datele de identificare în publicitate ale comerciantului şi/sau mijloacele de individualizare ale acestuia, produsele şi/sau mijloacele de individualizare ale acestora sau, după caz, datele de identificare în publicitate ale distribuitorului de publicitate şi/sau mijloacele de individualizare ale acestuia.
(3) Publicitatea comercială al cărei furnizor este un comerciant nu poate să conţină niciuna dintre următoarele informaţii:
a) datele de identificare în publicitate ale unui partid politic şi/sau informaţii privind activitatea acestuia, datele de identificare în publicitate ale unei organizaţii social-politice şi/sau informaţii privind activitatea acesteia, numele şi prenumele, imaginea sau vocea unor politicieni, informaţii privind proiectele politice (inclusiv cauze, iniţiative sau idei), simboluri (expresii, desene, imagine sau voce) utilizate de partidele politice şi/sau organizaţiile social-politice;
b) datele de identificare în publicitate şi/sau mijloacele de individualizare ale entităţii din sectorul public care nu este un comerciant.
(4) Este interzisă publicitatea comercială:
a) ce reprezintă o acţiune de concurenţă neloială, conform Legii concurenţei nr.183/2012;
b) pentru un produs a cărui producere şi/sau comercializare este interzisă prin lege;
c) ce discreditează consumatorul de publicitate care nu foloseşte produsul ce constituie obiect al publicităţii.
Articolul 19. Contractul de difuzare a publicităţii comerciale
(1) Contractul de difuzare a publicităţii comerciale este încheiat în formă scrisă, în conformitate cu prevederile art.8, cu următoarele excepţii:
a) la difuzarea comunicatelor de presă ale comercianţilor, în cazul în care este indicat autorul fiecărui comunicat de presă;
b) la difuzarea publicităţii comerciale în mass-media şi pe platforme digitale, pentru care plata se efectuează în avans, integral;
c) la difuzarea publicităţii comerciale, în cazul în care furnizorul de publicitate are şi statut de difuzor de publicitate.
(2) Cu excepţia cazurilor prevăzute în mod expres de lege, plata pentru serviciile de difuzare a publicităţii comerciale al cărei furnizor de publicitate şi/sau distribuitor de publicitate este o entitate din sectorul public se efectuează în conformitate cu Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice.
Articolul 20. Publicitatea înşelătoare
(1) Publicitatea înşelătoare conţine date ce nu corespund realităţii în ceea ce priveşte unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:
1) caracteristicile bunului sau ale serviciului:
a) disponibilitatea;
b) natura;
c) modul de execuţie;
d) compoziţia;
e) metoda de fabricaţie sau de prestare;
f) data fabricaţiei sau a prestării;
g) dacă acesta corespunde scopului;
h) destinaţia;
i) cantitatea;
j) parametrii tehnico-funcţionali, inclusiv durata de funcţionare şi/sau termenul de valabilitate/garanţie;
k) originea geografică sau comercială;
l) rezultatele aşteptate ca urmare a utilizării;
m) rezultatele şi caracteristicile esenţiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra acestuia;
2) preţul sau modul de calcul al preţului bunului sau al serviciului, inclusiv:
a) existenţa şi mărimea reducerilor;
b) existenţa şi mărimea tarifelor;
c) dobândirea unor drepturi sau avantaje în cazul procurării/prestării acestuia;
d) condiţiile în care acesta se distribuie/se prestează, inclusiv datele privind timpul şi locul de distribuţie/prestare, transportul, preschimbarea, restituirea, reparaţia şi/sau deservirea;
e) sursa de informare suplimentară/completă, a cărei dezvăluire obligatorie în publicitate este prevăzută de legislaţie;
3) natura, competenţele şi drepturile furnizorului de publicitate şi/sau ale altui comerciant menţionat în publicitate:
a) identitatea şi/sau mijloacele de individualizare;
b) patrimoniul;
c) calificările, inclusiv datele privind deţinerea actelor necesare pentru fabricarea bunului, prestarea serviciului şi/sau comercializarea acestuia;
d) statutul juridic;
e) deţinerea drepturilor de proprietate intelectuală;
f) datele statistice selective, inclusiv cele ce vizează volumul producerii/vânzării bunului sau prestării serviciului;
g) premiile şi/sau distincţiile, inclusiv aprecierea cu medalii, diplome şi alte distincţii;
4) normele de desfăşurare a concursului, a jocului ori a unei activităţi similare, inclusiv:
a) termenele de primire a cererilor de participare;
b) numărul şi/sau valoarea premiilor;
c) termenele şi modul (inclusiv locul) de primire a premiilor;
d) sursa de informaţii suplimentare;
5) alte informaţii care nu corespund realităţii.
(2) Publicitatea comercială difuzată de mass-media în schimbul unei plăţi/contraprestaţii, fără însă ca publicitatea respectivă să fie precizată clar, fie în cuprins, fie prin imagini ori sunete uşor de identificat de către consumatorii de publicitate, reprezintă publicitate comercială înşelătoare.
Articolul 21. Publicitatea comparativă
(1) În ceea ce priveşte comparaţia, publicitatea comparativă este permisă în cazul în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) nu este o publicitate înşelătoare în sensul noţiunii „publicitate înşelătoare”, definită la art.3, şi al prevederilor art.20;
b) nu constituie o practică comercială înşelătoare în conformitate cu art.13 din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor;
c) compară bunuri ori servicii care răspund aceloraşi necesităţi sau care sunt destinate aceloraşi scopuri;
d) compară în mod obiectiv una sau mai multe caracteristici esenţiale, relevante, verificabile şi reprezentative ale bunurilor sau serviciilor, care pot include şi preţul;
e) nu discreditează sau nu denigrează mărci, denumiri comerciale, alte semne distinctive, bunurile, serviciile, activităţile sau situaţia unui concurent;
f) în cazul produselor cu denumire de origine sau cu indicaţie geografică, se referă în fiecare caz la produse cu aceeaşi denumire;
g) nu profită în mod neloial de reputaţia unei mărci, unei denumiri comerciale sau a altor semne distinctive ale unui concurent ori a denumirii de origine a produselor concurente;
h) nu prezintă bunurile sau serviciile ca imitaţii ori reproduceri ale bunurilor sau serviciilor purtând o marcă ori o denumire comercială protejată;
i) nu creează confuzie între comercianţi, între un comerciant şi un concurent al acestuia sau între mărci, denumiri comerciale, alte semne distinctive, între bunurile sau serviciile comerciantului şi cele ale unui concurent.
(2) Comparaţiile care se referă la o ofertă specială trebuie să indice, în mod clar şi neechivoc, data la care încetează oferta sau, dacă este cazul, faptul că oferta specială se referă la stocul de bunuri sau servicii disponibil, iar dacă oferta specială nu a început încă, data de începere a perioadei în care se aplică preţul special sau alte condiţii specifice.
(3) Publicitatea comparativă care nu întruneşte cerinţele prevăzute la alin.(1) şi (2) este interzisă.
Articolul 22. Protecţia minorilor în domeniul publicităţii comerciale
Este interzisă publicitatea comercială care:
a) conţine elemente ce dăunează minorilor din punct de vedere fizic, moral, intelectual sau psihic;
b) încurajează minorii să cumpere bunuri sau servicii profitând de lipsa de experienţă sau de credulitatea acestora;
c) sugerează că posesia ori folosirea unui produs va oferi minorului un avantaj fizic ori social asupra celorlalţi copii de vârsta lui sau că lipsa acelui produs va avea un efect opus;
d) afectează relaţiile speciale care există între minori, pe de o parte, şi părinţi sau cadrele didactice, pe de altă parte;
e) conţine afirmaţii sau reprezentări care riscă să le cauzeze minorilor un prejudiciu de natură fizică, psihologică sau morală ori să-i împingă spre situaţii sau activităţi care ar putea să le pună în pericol sănătatea sau siguranţa, ori să-i încurajeze să frecventeze persoane sau locuri periculoase ori necunoscute;
f) prezintă, în mod nejustificat, minori în situaţii periculoase.
Articolul 23. Cerinţe privind difuzarea publicităţii comerciale
(1) Difuzorii de publicitate nu au dreptul să difuzeze publicitate comercială în următoarele cazuri:
a) publicitatea prezentată spre difuzare este în contradicţie cu cerinţele privind conţinutul publicităţii, prevăzute la art.7 şi 18;
b) lipseşte un contract de difuzare a publicităţii încheiat în formă scrisă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.19 alin.(1);
c) difuzarea publicităţii are ca efect încălcarea cerinţelor legislaţiei privind modul şi/sau timpul de difuzare a publicităţii comerciale.
(2) În perioada electorală este interzisă difuzarea publicităţii comerciale cu participarea unuia sau mai multor subiecţi ai publicităţii politice.
(3) Distribuitorii de publicitate şi difuzorii de publicitate sunt obligaţi să păstreze materialul publicitar, în original sau în copii, inclusiv modificările operate ulterior, pe parcursul unui an din ziua ultimei difuzări a publicităţii comerciale.
Capitolul V
DIFUZAREA PUBLICITĂŢII
Articolul 24. Publicitatea în publicaţiile periodice
(1) În publicaţiile periodice publice, spaţiul rezervat publicităţii nu poate depăşi 30% din spaţiul unui număr al ediţiei.
(2) În cazul publicaţiilor periodice private, spaţiul rezervat publicităţii este determinat de către fiecare publicaţie periodică.
(3) Publicaţiile periodice distribuite pe bază de abonament au obligaţia să indice, în condiţiile abonării, spaţiul rezervat publicităţii din spaţiul total al publicaţiei.
(4) În perioada electorală, spaţiul rezervat publicităţii politice în publicaţiile periodice publice nu poate depăşi 20% din spaţiul total al fiecărui număr şi/sau al fiecărui supliment.
Articolul 25. Publicitatea audiovizuală
(1) Serviciile media audiovizuale liniare şi serviciile media audiovizuale neliniare difuzează publicitatea şi alte forme de comunicări comerciale audiovizuale în conformitate cu prezenta lege şi cu Codul serviciilor media audiovizuale.
(2) În domeniul mesajelor de interes public şi al comunicărilor comerciale audiovizuale difuzate de serviciile media audiovizuale, prezenta lege se aplică în măsura în care nu contravine Codului serviciilor media audiovizuale.
Articolul 26. Publicitatea pe paginile web şi prin poşta electronică
(1) Difuzorul de publicitate pe o platformă digitală este obligat să prezinte, pe platforma digitală respectivă, date suficiente despre sine, care să permită identificarea sa în calitate de subiect de drept.
(2) Difuzorul de publicitate pe o platformă digitală este obligat să prezinte, pe platforma digitală respectivă:
a) datele sale de identificare şi numărul de identificare personal (IDNP) – în cazul persoanelor fizice;
b) datele de identificare în publicitate, numărul de identificare de stat (IDNO), numele administratorului, adresa poştală şi adresa de poştă electronică – în cazul persoanelor juridice.
(3) Este interzisă difuzarea publicităţii, inclusiv a publicităţii direcţionate comportamental, prin poşta electronică, cu excepţia cazului în care destinatarul (consumatorul de publicitate) şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi publicitate.
(4) Consimţământul prevăzut la alin.(3) poate fi obţinut sub orice formă (inclusiv în scris, prin schimb de mesaje electronice sau verbal, în cadrul unui apel telefonic) şi poate fi dovedit prin orice mijloc de probă. Sarcina probei revine difuzorului de publicitate.
(5) Destinatarul (consumatorul de publicitate) are dreptul de a-şi revoca consimţământul de a primi publicitate prin poşta electronică prin simpla notificare a furnizorului de publicitate. Furnizorul de publicitate are obligaţia de a implementa o procedură gratuită, accesibilă inclusiv prin mijloace electronice, prin care destinatarul (consumatorul de publicitate) să poată să-şi revoce consimţământul. Revocarea consimţământului prin mijloace electronice trebuie să-şi producă efectele în cel mult 72 de ore de la iniţierea procedurii.
Articolul 27. Publicitatea în timpul demonstrării publice a filmelor
Este interzisă întreruperea filmelor artistice/documentare, prezentate în cinematografe sau în alte locuri publice, cu scopul de a difuza publicitate.
Articolul 28. Publicitatea prin serviciile poştale şi serviciile de telefonie
(1) Difuzarea publicităţii prin serviciile poştale se efectuează în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016.
(2) Publicitatea prin serviciile de telefonie poate fi difuzată către adresat/abonat doar în cazul solicitării sau al exprimării în prealabil, din partea consumatorului de publicitate, a consimţământului expres pentru a primi mesaje sau apeluri cu conţinut publicitar. Publicitatea este considerată ca fiind recepţionată fără consimţământul adresatului/abonatului dacă difuzorul de publicitate nu demonstrează contrariul.
(3) Consimţământul prevăzut la alin.(2) poate fi obţinut sub orice formă (inclusiv în scris, prin schimb de mesaje electronice, sau verbal, printr-un apel telefonic) şi poate fi dovedit prin orice mijloc de probă. Sarcina probei revine furnizorului de publicitate.
(4) Adresatul/abonatul are dreptul de a-şi revoca consimţământul de a primi publicitate prin simpla notificare a furnizorului de publicitate.
(5) Difuzarea publicităţii prin liniile telefonice ale Serviciului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 şi ale serviciilor gratuite de informaţii de interes public este interzisă.
Articolul 29. Publicitatea interioară
(1) Publicitatea interioară se difuzează de către sau cu acordul proprietarului imobilului/locaţiei sau al reprezentantului legal al acestuia şi nu necesită autorizaţie pentru dispozitiv publicitar mobil.
(2) Este interzisă difuzarea publicităţii interioare în incinta autorităţilor publice centrale şi locale, a instituţiilor preşcolare şi a instituţiilor de învăţământ preuniversitar. Această interdicţie nu se aplică în cazul mesajelor de interes public.
(3) Publicitatea politică interioară este difuzată în conformitate cu prevederile Codului electoral.
Capitolul VI
PUBLICITATEA EXTERIOARĂ
Articolul 30. Firma şi publicitatea în localurile de comerţ şi de prestări de servicii
(1) Nu constituie publicitate exterioară şi nu necesită autorizaţie pentru dispozitiv publicitar:
a) firma cu o suprafaţă maximă de 1 m2;
b) vitrinele localurilor de comerţ şi de prestări de servicii, amenajate cu mărfuri comercializate şi iluminate pe timp de noapte.
(2) Pe vitrinele localurilor de comerţ şi de prestări de servicii pot fi amplasate imagini şi/sau inscripţii cu conţinut publicitar, cu excepţia cazului în care acestea contravin cerinţelor stabilite prin Regulamentul cu privire la publicitatea exterioară, conform art.36 alin.(2).
(3) Orice alte imagini şi/sau inscripţii amplasate pe un local de comerţ sau de prestări de servicii, cu excepţia celor prevăzute la alin.(1), se consideră publicitate şi se autorizează în modul stabilit.
Articolul 31. Dispozitivul publicitar fix
(1) Dispozitivele publicitare fixe pot fi amplasate pe terenuri sau calcane, pe faţade, pe terase şi/sau pe acoperişurile imobilelor.
(2) Dispozitivele publicitare fixe sunt amplasate şi exploatate în baza autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar:
a) pe terenurile şi/sau imobilele persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice de drept privat;
b) pe terenurile şi/sau imobilele ce fac parte din domeniul public al statului şi din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Dispozitivele publicitare fixe sunt utilizate doar în calitate de suport pentru imaginile publicitare.
(4) Dispozitivele publicitare fixe au statut de construcţii provizorii şi sunt demontate de către titularul autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar în termen de 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului de valabilitate sau anularea autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar.
Articolul 32. Autorizaţia pentru dispozitiv publicitar în cazul dispozitivelor publicitare fixe
(1) În cazul dispozitivelor publicitare fixe, autorizaţia pentru dispozitiv publicitar se eliberează de către:
a) autoritatea administraţiei publice locale, cu excepţia cazului prevăzut la lit.b);
b) autoritatea emitentă prevăzută de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, în cazul în care dispozitivul publicitar fix urmează a fi amplasat şi exploatat în zona de protecţie a drumurilor publice din extravilanul localităţilor.
(2) Pentru amplasarea şi exploatarea fiecărui dispozitiv publicitar fix, solicitantul depune o cerere, însoţită de paşaportul dispozitivului publicitar fix, la autoritatea prevăzută la alin.(1).
(3) Paşaportul dispozitivului publicitar fix este întocmit de către solicitant şi trebuie să conţină:
a) în cazul în care solicitantul este persoană fizică – copia de pe buletinul de identitate şi extrasul din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali, iar în cazul în care solicitantul este persoană juridică – extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice;
b) informaţii privind locul preconizat pentru amplasarea dispozitivului publicitar fix, însoţite de o copie de pe harta topografică la scara 1:500, cu indicarea exactă a locului preconizat pentru amplasare, şi de fotografia acestuia;
c) informaţii privind dispozitivul publicitar fix, inclusiv dimensiunile, numărul de feţe, suprafaţa imaginii publicitare şi categoria dispozitivului publicitar;
d) în cazul dispozitivelor publicitare fixe ce urmează a fi amplasate pe pereţii sau pe acoperişul unor imobile, inclusiv pe pavilioanele staţiilor de transport public sau pe chioşcurile aflate în proprietate privată, se prezintă acordul scris al proprietarului/proprietarilor respectivului bun imobil sau al reprezentantului legal al acestuia/acestora;
e) în cazul în care dispozitivul publicitar fix este amplasat în extravilanul localităţii, în zona unui drum public naţional sau local de interes raional şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia, se prezintă şi actele prevăzute în anexa nr.3 la Legea drumurilor nr.509/1995.
(4) Autoritatea prevăzută la alin.(1) are următoarele obligaţii:
a) să recepţioneze şi să înregistreze cererea de solicitare a autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar, însoţită de paşaportul dispozitivului publicitar fix, chiar dacă paşaportul nu conţine toate documentele şi informaţiile prevăzute la alin.(3);
b) să recepţioneze şi să înregistreze cererea de solicitare a autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar, însoţită de paşaportul dispozitivului publicitar fix, chiar dacă cererea nu conţine informaţia necesară pentru identificarea solicitantului;
c) să elibereze imediat şi necondiţionat solicitantului certificatul constatator în modul în care a fost depusă cererea;
d) să examineze cererea de solicitare a autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar, însoţită de paşaportul dispozitivului publicitar fix, în cadrul serviciilor sale de specialitate, fără implicarea solicitantului;
e) să elibereze autorizaţia pentru dispozitiv publicitar în termen de 10 zile lucrătoare, începând cu ziua eliberării certificatului constatator.
(5) Dacă autoritatea prevăzută la alin.(1) din prezentul articol nu a răspuns la cererea de solicitare a autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar, însoţită de paşaportul dispozitivului publicitar fix, în termenul prevăzut la alin.(4) lit.e) din prezentul articol, se consideră că există aprobare tacită şi solicitantul, în conformitate cu art.62 din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, are dreptul să amplaseze şi să exploateze dispozitivul publicitar fix în baza paşaportului dispozitivului publicitar fix conform alin.(4) lit.a) din prezentul articol.
(6) Autorizaţia pentru dispozitiv publicitar se eliberează gratuit, pentru o perioadă de 5 ani, în conformitate cu Nomenclatorul actelor permisive prevăzut de Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
(7) În procesul de eliberare a autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar, autoritatea prevăzută la alin.(1):
a) oferă solicitantului informaţii privind reglementările şi cerinţele din domeniu, inclusiv cele aplicabile la nivel local, cu excepţia cazului în care informaţiile sunt publicate pe pagina web a autorităţii menţionate;
b) la cererea solicitantului, oferă consultaţiile necesare, inclusiv prin intermediul subdiviziunilor/serviciilor de specialitate, privind motivele care stau la baza refuzului de eliberare a autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar;
c) oferă solicitantului accesul la formularele-model ale documentelor, inclusiv prin publicarea acestora pe propria pagină web oficială;
d) în termen de 3 zile lucrătoare, oferă solicitantului acces la informaţiile privind locaţiile dispozitivelor publicitare fixe autorizate, cu excepţia cazului în care informaţiile sunt accesibile prin internet în conformitate cu art.42 alin.(7) din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător;
e) în termen de 3 zile lucrătoare, oferă solicitantului acces la ridicările topografice şi hărţile de specialitate, cu excepţia cazului în care acestea reprezintă informaţii oficiale cu accesibilitate limitată.
(8) Absenţa unor reglementări în domeniu la nivel local nu constituie temei pentru refuzul de a elibera solicitantului autorizaţia pentru dispozitiv publicitar.
(9) Autoritatea prevăzută la alin.(1) are dreptul să elibereze o nouă autorizaţie pentru dispozitiv publicitar doar după expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei pentru aceeaşi locaţie.
(10) Reconstrucţia sau înlocuirea dispozitivului publicitar fix necesită eliberarea unei noi autorizaţii pentru dispozitiv publicitar în cazul în care:
a) dispozitivul publicitar reconstruit sau cel înlocuit este amplasat într-un alt loc decât cel prevăzut în autorizaţia în vigoare;
b) dispozitivul publicitar reconstruit sau cel înlocuit are o suprafaţă de afişaj mai mare decât suprafaţa de afişaj a dispozitivului publicitar pentru care a fost eliberată autorizaţia în vigoare.
(11) Reconstrucţia sau înlocuirea dispozitivului publicitar fix nu necesită eliberarea unei noi autorizaţii pentru dispozitiv publicitar în cazul în care:
a) dispozitivul publicitar reconstruit sau cel înlocuit se plasează în locul indicat în autorizaţia în vigoare;
b) se păstrează suprafaţa de afişaj a dispozitivului publicitar reconstruit sau înlocuit.
(12) Informaţia privind locaţiile dispozitivelor publicitare fixe pentru care au fost eliberate autorizaţii pentru dispozitiv publicitar, precum şi cea privind cererile depuse pentru solicitarea unor astfel de autorizaţii constituie informaţii de interes public, acestea fiind publicate pe pagina web a autorităţii prevăzute la alin.(1).
(13) În cazul în care cererea de solicitare a unei noi autorizaţii pentru dispozitiv publicitar este depusă cu cel mult 90 de zile şi cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei în vigoare, titularul acesteia are drept prioritar pentru eliberarea unei noi autorizaţii pentru aceeaşi locaţie.
Articolul 33. Anularea autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar în cazul dispozitivelor publicitare fixe
(1) Drept temei pentru anularea autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar, eliberată pentru amplasarea şi exploatarea unui dispozitiv publicitar fix, servesc:
a) cererea titularului autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar privind anularea acesteia;
b) decizia de radiere a titularului autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali sau, după caz, din Registrul de stat al persoanelor juridice;
c) neamplasarea dispozitivului publicitar fix într-un termen de 6 luni din ziua eliberării autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar;
d) efectuarea unor lucrări considerate de utilitate publică în conformitate cu art.5 din Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999. În acest caz, decizia privind anularea autorizaţiei se adoptă în baza Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică;
e) necorespunderea dispozitivului publicitar fix uneia dintre următoarele cerinţe incluse în autorizaţia pentru dispozitiv publicitar: categorie, locaţie, dimensiuni, suprafaţă de afişaj, număr de feţe.
(2) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.a)–d), decizia de anulare a autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar este adoptată de către autoritatea emitentă a autorizaţiei, fără adresare în instanţa de judecată. Decizia autorităţii emitente privind anularea autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar poate fi atacată în instanţa de judecată.
(3) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.e), autorizaţia pentru dispozitiv publicitar este anulată prin hotărâre a instanţei de judecată. Hotărârea instanţei de judecată privind anularea autorizaţiei se adoptă la cererea autorităţii emitente a autorizaţiei, după suspendarea valabilităţii acesteia în conformitate cu art.10 din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
(4) Autorizaţia pentru dispozitiv publicitar eliberată anterior intrării în vigoare sau modificării/completării prezentei legi şi/sau a Regulamentului cu privire la publicitatea exterioară, cu excepţia cazurilor prevăzute în mod expres de lege, este valabilă până la expirarea termenului ei de valabilitate.
(5) În cazul vânzării-cumpărării dispozitivului publicitar fix, autoritatea emitentă a autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar, în baza contractului de vânzare-cumpărare, a cererii titularului autorizaţiei valabile şi a cererii cumpărătorului dispozitivului publicitar fix, în termen de 10 zile lucrătoare, anulează autorizaţia pentru dispozitiv publicitar eliberată anterior vânzătorului şi eliberează cumpărătorului, gratuit, o autorizaţie pentru dispozitiv publicitar. Autorizaţia eliberată cumpărătorului este valabilă până în ziua în care urma să expire termenul de valabilitate al autorizaţiei eliberate anterior vânzătorului.
(6) Încălcările constatate în procesul de control al respectării legislaţiei privind conţinutul imaginilor publicitare în publicitatea exterioară nu constituie temei pentru suspendarea/retragerea/anularea autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar.
Articolul 34. Construcţia, amplasarea şi exploatarea dispozitivului publicitar fix
(1) Dispozitivul publicitar fix se proiectează şi se construieşte în conformitate cu:
a) prevederile prezentei legi;
b) cerinţele prevăzute în autorizaţia pentru dispozitiv publicitar, cu excepţia cazului prevăzut la lit.c);
c) cerinţele prevăzute în paşaportul dispozitivului publicitar fix, prezentat autorităţii publice locale sau altei autorităţi emitente, în cazul prevăzut la art.32 alin.(11).
(2) Dispozitivul publicitar fix poate fi amplasat doar după eliberarea autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar, cu excepţia cazului prevăzut la art.32 alin.(11).
(3) Fiecare dispozitiv publicitar fix trebuie să conţină datele de identificare în publicitate ale titularului autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar.
(4) Fiecare dispozitiv publicitar fix este amplasat astfel încât proiecţia la sol a acestuia să fie în totalitate în interiorul proprietăţii prevăzute în autorizaţia pentru dispozitiv publicitar.
(5) Realizarea lucrărilor de fundare/ancorare, necesare pentru asigurarea stabilităţii dispozitivului publicitar fix, se execută sub cota suprafeţei solului/trotuarului.
(6) Titularul autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar este obligat să amplaseze dispozitivul publicitar fix într-un termen de 6 luni din ziua eliberării autorizaţiei.
(7) În perioada amplasării şi/sau exploatării dispozitivului publicitar fix, la solicitarea titularului autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar, autoritatea administraţiei publice locale:
a) asigură titularului autorizaţiei accesul la locul amplasării şi/sau exploatării dispozitivului publicitar fix aflat pe terenurile şi/sau imobilele ce fac parte din domeniul public al statului;
b) oferă titularului autorizaţiei acces la informaţiile prevăzute la art.32 alin.(7) lit.a), ce au ca obiect reglementările şi cerinţele privind efectuarea lucrărilor de terasament, montare şi exploatare a dispozitivelor publicitare fixe;
c) în termen de 10 zile lucrătoare, oferă titularului autorizaţiei consultaţii, inclusiv prin intermediul subdiviziunilor/serviciilor de specialitate ale administraţiei publice locale, privind amplasarea/exploatarea dispozitivului publicitar fix.
(8) Dispozitivele publicitare fixe sunt demontate de către titularul autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar în conformitate cu art.31 alin.(4). În cazul în care termenul autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar nu a expirat, autoritatea emitentă a autorizaţiei are dreptul să demonteze dispozitivul publicitar fix doar în baza art.33 sau în baza unei hotărâri definitive şi irevocabile a instanţei de judecată.
Articolul 35. Interdicţii privind amplasarea dispozitivelor publicitare fixe, inclusiv în zona drumurilor publice
(1) Este interzisă amplasarea dispozitivelor publicitare fixe:
a) pe imobilele muzeelor;
b) pe arbori şi/sau prin vătămarea/distrugerea de arbori;
c) în interiorul rondurilor cu circulaţie în sens giratoriu;
d) pe partea carosabilă a drumurilor publice, indiferent de categoria acestora;
e) pe monumente de importanţă naţională sau locală, precum şi în zonele de protecţie a acestora;
f) pe monumentele istorice, cu excepţia firmelor şi a mesh-urilor publicitare amplasate pe perioada efectuării lucrărilor de consolidare/restaurare în condiţiile prezentei legi;
g) în incinta şi pe elementele de împrejmuire ale cimitirelor şi ale lăcaşurilor de cult;
h) pe planşeele (acoperămintele) pasajelor pietonale subterane;
i) pe pilonii de susţinere a elementelor de semnalizare rutieră sau de circulaţie, cu excepţia publicităţii temporare;
j) al căror aspect poate fi confundat cu indicatoarele rutiere şi cu alte mijloace de semnalizare rutieră;
k) pe instalaţiile de semaforizare sau astfel încât să fie redusă vizibilitatea semafoarelor şi a indicatoarelor rutiere;
l) pe reţelele subterane de apă, gaze, telefonie şi canalizare.
(2) Se interzice amplasarea şi exploatarea mijloacelor de difuzare a publicităţii sonore, cu excepţia celor amplasate temporar în ariile de desfăşurare a acţiunilor de masă, a târgurilor, a expoziţiilor sau a competiţiilor sportive.
(3) În extravilanul localităţilor, în zona drumurilor publice naţionale sau locale de interes raional şi/sau în zonele de protecţie ale acestora, dispozitivele publicitare fixe se amplasează în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea drumurilor nr.509/1995.
Articolul 36. Amplasarea dispozitivelor publicitare fixe în intravilanul localităţilor, inclusiv în zona drumurilor publice
(1) Amplasarea dispozitivelor publicitare fixe în intravilanul localităţilor, inclusiv în zona drumurilor publice din intravilanul localităţilor, se efectuează în baza Regulamentului cu privire la publicitatea exterioară, aprobat de către autoritatea administraţiei publice locale.
(2) În Regulamentul cu privire la publicitatea exterioară sunt stabilite cerinţe privind:
1) distanţa minimă dintre dispozitivele publicitare fixe amplasate în zona drumurilor publice din intravilanul localităţilor:
a) în cazul dispozitivelor publicitare fixe cu suprafaţa mai mică de 12 m2;
b) în cazul dispozitivelor publicitare fixe cu suprafaţa cuprinsă între 12 m2 şi 36 m2;
c) în cazul dispozitivelor publicitare fixe cu suprafaţa mai mare de 36 m2;
2) distanţa minimă dintre dispozitivele publicitare fixe pe porţiunile curbe ale drumurilor publice din intravilanul localităţilor;
3) distanţa minimă dintre dispozitivele publicitare fixe în spaţiile pietonale;
4) înălţimea minimă de suspendare a muchiei inferioare a dispozitivului publicitar fix.
(3) Pe porţiunile curbe ale drumurilor publice din intravilanul localităţilor, distanţele minime dintre dispozitivele publicitare fixe prevăzute la alin.(2) pot fi reduse până la 15 m.
(4) Prevederile alin.(2) nu sunt aplicabile în cazul dispozitivelor publicitare fixe amplasate pe teritoriul centrelor comerciale, al parcurilor comerciale sau al parcurilor şi întreprinderilor industriale.
(5) În intravilanul localităţilor, muchia laturii inferioare a dispozitivelor publicitare suspendate deasupra carosabilului se amplasează la înălţimea minimă de 4,25 m de la cota carosabilului.
(6) În intravilanul localităţilor, distanţa minimă dintre carosabil şi pilonul dispozitivului publicitar fix este de 0,8 m.
(7) În cazul amplasării dispozitivelor publicitare fixe în zona drumurilor publice din intravilanul localităţilor, prevederile Legii drumurilor nr.509/1995 referitoare la amplasarea dispozitivelor publicitare fixe se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi.
Articolul 37. Cerinţe speciale privind amplasarea unor categorii de dispozitive publicitare
(1) Steagurile publicitare se amplasează doar pe teritoriul expoziţiilor, al târgurilor, al magazinelor şi supermagazinelor, al parcurilor şi întreprinderilor industriale, al zonelor de desfăşurare a acţiunilor în masă şi a celor sportive. Steagurile publicitare se amplasează la înălţimea minimă de 2,5 m de la cota terenului.
(2) În intravilanul municipiilor, amplasarea mesh-urilor publicitare pe imobile este interzisă, cu excepţia imobilelor aflate în reconstrucţie, renovare sau restaurare şi doar în perioada efectuării respectivelor lucrări.
(3) Indicatoarele publicitare direcţionale pot fi instalate în cazul necesităţii de a indica locul aflării obiectivului de interes public.
Articolul 38. Iluminarea dispozitivelor publicitare fixe în intravilanul localităţilor
(1) Dispozitivele publicitare fixe din intravilanul localităţilor pot fi racordate la reţeaua de iluminare şi pot fi iluminate pe timp de noapte, cu excepţia cazurilor în care nu există posibilităţi tehnice de racordare la reţeaua de iluminare.
(2) Iluminarea imaginii publicitare de pe dispozitivele publicitare fixe se efectuează cu utilaj industrial de iluminat ce corespunde exigenţelor de securitate în domeniul electrotehnic şi antiincendiar. Lumina proiectoarelor nu-i va orbi pe participanţii la trafic şi nu va fi orientată în geamurile blocurilor locative.
(3) Sistemele de iluminare ale dispozitivelor de publicitate vor fi amplasate în condiţii care să asigure protecţia pietonilor.
Articolul 39. Autorizaţia pentru dispozitiv publicitar în cazul dispozitivelor publicitare mobile în publicitatea exterioară şi dispozitivele publicitare netradiţionale
(1) În publicitatea exterioară, dispozitivele publicitare mobile sunt amplasate şi exploatate în temeiul autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar care este eliberată de către autoritatea administraţiei publice locale.
(2) În publicitatea exterioară, autorizaţia pentru dispozitiv publicitar este eliberată în temeiul paşaportului dispozitivului publicitar mobil.
(3) Absenţa unor reglementări la nivel local în domeniu nu constituie temei pentru refuzul de a elibera unui solicitant autorizaţie pentru dispozitiv publicitar mobil în publicitatea exterioară.
(4) Dispozitivele publicitare netradiţionale (baloane gonflabile, aerostate, bannere remorcate de avioane, instalaţii de proiecţie a imaginilor publicitare etc.) sunt exploatate în temeiul unei autorizaţii eliberate de către autoritatea abilitată.
(5) Se interzice amplasarea şi exploatarea mijloacelor de difuzare a publicităţii sonore, cu excepţia celor amplasate temporar în ariile de desfăşurare a acţiunilor de masă, a târgurilor, a expoziţiilor sau a competiţiilor sportive.
(6) Este interzisă publicitatea prin reţelele de informare sonoră a pasagerilor în mijloacele de transport public, în staţii, în gări şi în aeroporturi. Această interdicţie nu se aplică mesajelor de interes public, difuzate în staţii, în gări şi în aeroporturi.
Articolul 40. Publicitatea pe vehicule
(1) Afişarea imaginilor publicitare pe/în vehiculele aflate în trafic interraional sau internaţional, de pasageri sau de mărfuri, se efectuează pe bază de contracte încheiate cu proprietarii acestora, în baza autorizaţiei eliberate de autoritatea administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu este înregistrat respectivul vehicul şi a avizului prealabil eliberat de poliţie.
(2) Pe taximetre şi pe vehiculele destinate publicităţii, imaginile publicitare sunt afişate în baza autorizaţiei eliberate de autoritatea administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu este înregistrat respectivul vehicul şi a avizului prealabil eliberat de poliţie.
(3) Este interzisă afişarea imaginilor publicitare pe/în vehicule în următoarele cazuri:
a) pe suprafeţe de sticlă/transparente, fapt ce obstrucţionează vederea din interiorul vehiculului;
b) pe unităţile de transport ale serviciilor de urgenţă;
c) pe unităţile de transport şi utilajele destinate reparaţiei drumurilor;
d) în alte cazuri prevăzute în mod expres de lege.
(4) Alte restricţii privind afişarea imaginilor publicitare pe/în vehicule se stabilesc de către Poliţie.
Articolul 41. Imaginea publicitară în publicitatea exterioară
(1) În publicitatea exterioară, difuzor de publicitate este titularul autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar.
(2) Conţinutul imaginilor publicitare difuzate pe dispozitivele publicitare nu se avizează/autorizează de către organul teritorial de arhitectură şi/sau autorităţile administraţiei publice locale. Imixtiunea autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau a serviciilor de specialitate ale acestora în conţinutul şi/sau designul publicităţii exterioare este interzisă.
(3) În publicitatea exterioară, se interzice difuzarea unor imagini publicitare care:
a) prin formă, conţinut, dimensiuni şi culori în combinaţii specifice, reproduc imagini ale indicatoarelor rutiere sau imagini ce pot fi confundate cu acestea;
b) produc semnale luminiscente intermitente, asemănătoare cu cele ale semafoarelor sau ale girofarurilor unităţilor de transport ale serviciilor de urgenţă.
(4) În perioada de exploatare a dispozitivului publicitar fix, titularul autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar nu are dreptul să menţină dispozitivul publicitar fără imagini afişate. În pauzele dintre campaniile de publicitate, pe suprafaţa de afişaj pot fi amplasate imagini albe/decorative sau mesaje de interes public.
Articolul 42. Taxe în publicitatea exterioară
În publicitatea exterioară pot fi încasate doar taxele prevăzute de Codul fiscal.
Capitolul VII
DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND PUBLICITATEA
PENTRU ANUMITE PRODUSE
Articolul 43. Publicitatea pentru producţia alcoolică
(1) Este interzisă publicitatea pentru producţia alcoolică:
a) la competiţiile sportive sau de altă natură, prin referiri la denumirea/marca comercială a unei băuturi alcoolice;
b) adresată minorilor, în care sunt imagini ale minorilor şi/sau relatări ale persoanelor ce se bucură de autoritate în rândul minorilor;
c) care stabileşte o legătură între consumul de alcool şi îmbunătăţirea calităţilor fizice, psihice sau a abilităţii în conducerea de vehicule;
d) care sugerează că, prin consumul de alcool, se pot obţine performanţe sociale ori sexuale;
e) care sugerează că alcoolul are calităţi terapeutice sau că acesta este stimulent, sedativ, sau este un mijloc de soluţionare a problemelor personale;
f) care încurajează consumul excesiv de alcool şi/sau pune într-o lumină negativă consumul moderat sau abţinerea de la consumul de alcool;
g) care prezintă drept o calitate conţinutul ridicat în alcool al băuturilor;
h) în producţia cinematografică, tipărită sau online, destinată minorilor;
i) pe prima şi ultima pagină a ziarelor, pe coperte şi pe prima pagină a revistelor, pe pagina de deschidere a mass-mediei digitale;
j) pe/în mijloacele de transport public, în staţii;
k) în instituţiile de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi în instituţii medicale;
l) amplasată pe o rază mai mică de 200 m de la cea mai apropiată intrare într-o instituţie de învăţământ, într-un cămin pentru elevi sau studenţi, într-o instituţie medicală, cât şi în preajma acestora.
(2) Publicitatea audiovizuală pentru producţia alcoolică este însoţită, în toate cazurile, de avertismentul privind dauna consumului excesiv de alcool.
Articolul 44. Publicitatea pentru produsele din tutun
Publicitatea produselor din tutun este reglementată de Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului.
Articolul 45. Publicitatea pentru medicamente
Publicitatea pentru medicamente este reglementată prin Legea nr.1409/1997 cu privire la medicamente.
Articolul 46. Publicitatea pentru arme, armament şi tehnica militară
Se interzice publicitatea pentru orice tip de arme, muniţii, explozivi, metode şi mijloace pirotehnice în alte locuri decât cele de comercializare a acestora sau în revistele de specialitate.
Articolul 47. Publicitatea pentru jocurile de noroc
Publicitatea pentru jocurile de noroc, pentru pariurile pe competiţii/evenimente sportive şi pentru alte activităţi din domeniul jocurilor de noroc este reglementată prin Legea nr.291/2016 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc.
Articolul 48. Publicitatea pentru serviciile financiare, serviciile de asigurare, serviciile de investiţii şi pentru valorile mobiliare
(1) Se interzice difuzarea publicităţii pentru serviciile financiare (inclusiv cele bancare), pentru serviciile de asigurare, pentru serviciile de investiţii legate de utilizarea mijloacelor băneşti ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru valorile mobiliare, al cărei conţinut:
a) are ca obiect mărimile presupuse ale venitului din valorile mobiliare (cu excepţia valorilor mobiliare cu venit fixat) şi pronosticul creşterii cursului lor;
b) garantează mărimea dividendelor pentru acţiunile nominative ordinare;
c) garantează în mod public sau în alt mod aduce la cunoştinţa investitorilor informaţia privind asigurarea valorii mobiliare respective în raport cu alte valori mobiliare;
d) prezintă garanţii, promisiuni sau presupuneri cu privire la viitoarea eficienţă (rentabilitate) a activităţii, inclusiv comunicarea creşterii cursului valorii mobiliare.
(2) Se interzice publicitatea pentru valorile mobiliare:
a) până în momentul înregistrării ofertelor publice de valori mobiliare;
b) în perioada suspendării emisiunii de valori mobiliare.
Capitolul VIII
AUTOREGLEMENTAREA ÎN DOMENIUL PUBLICITĂŢII
Articolul 49. Autoreglementarea în domeniul publicităţii
(1) Producătorii de publicitate, distribuitorii de publicitate, difuzorii de publicitate şi alte organizaţii din domeniul publicităţii au dreptul să se asocieze în vederea reprezentării şi apărării intereselor lor, în vederea elaborării, adoptării şi monitorizării privind respectarea codurilor de conduită în domeniul publicităţii.
(2) Organizaţiile din domeniul publicităţii au dreptul:
a) să colaboreze cu autorităţile publice în vederea promovării politicilor în domeniul publicităţii şi pentru implementarea reglementărilor legislaţiei cu privire la publicitate;
b) să elaboreze şi să adopte coduri de conduită în domeniul publicităţii şi să desemneze responsabilii de acestea;
c) să exercite alte drepturi în conformitate cu legislaţia.
(3) În cazul organizaţiilor care au semnat un cod de conduită în domeniul publicităţii, responsabilul de codul de conduită are dreptul:
a) să exercite controlul privind respectarea prevederilor codului de conduită în domeniul publicităţii de către organizaţie;
b) să examineze plângerile parvenite referitoare la nerespectarea codului de conduită de către organizaţiile semnatare ale acestuia;
c) să aplice sancţiuni în conformitate cu prevederile codului de conduită în domeniul publicităţii şi ale altor acte ce reglementează activitatea organizaţiei.
(4) Organele abilitate să constate contravenţiile în domeniul publicităţii şi să aplice sancţiuni au dreptul să solicite organizaţiilor profesionale cu rol de autoreglementare formularea şi prezentarea de avize cu privire la contravenţiile în cauză.
Capitolul IX
CONTROLUL DE STAT, MONITORIZAREA ŞI SANCŢIUNILE
ÎN DOMENIUL PUBLICITĂŢII
Articolul 50. Controlul privind respectarea legislaţiei cu privire la publicitate
(1) Controlul privind respectarea legislaţiei cu privire la publicitate se realizează de către:
a) Consiliul Concurenţei – în limita atribuţiilor sale prevăzute de Legea concurenţei nr.183/2012;
b) Consiliul Audiovizualului – în limita atribuţiilor sale prevăzute de Codul serviciilor media audiovizuale pe domeniul publicităţii şi al altor forme de comunicări comerciale audiovizuale, difuzate de serviciile media audiovizuale liniare şi serviciile media audiovizuale neliniare;
c) Poliţie – în limita atribuţiilor sale prevăzute de Legea nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier şi Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului.
(2) Consiliul Concurenţei prezintă, într-un capitol separat al raportului anual de activitate, următoarele informaţii privind controlul respectării legislaţiei cu privire la publicitate:
a) o caracteristică generală a pieţei de publicitate;
b) date relevante referitoare la piaţa de publicitate, inclusiv volumul acesteia;
c) acţiunile necesare întreprinse ori care urmează a fi întreprinse în vederea respectării legislaţiei cu privire la publicitate;
d) impactul acţiunilor întreprinse ori care urmează a fi întreprinse asupra situaţiei din domeniul publicităţii;
e) alte informaţii relevante pentru controlul respectării legislaţiei cu privire la publicitate.
Articolul 51. Monitorizarea respectării legislaţiei privind publicitatea exterioară
(1) În publicitatea exterioară, monitorizarea respectării legislaţiei se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Anual, până în data de 31 martie, informaţia privind numărul de dispozitive publicitare fixe şi suprafaţa totală de afişaj pe care le deţine orice persoană în fiecare unitate administrativ-teritorială este prezentată Consiliului Concurenţei de către organele teritoriale de arhitectură şi autorităţile prevăzute la art.32 alin.(1).
(3) Autorităţile emitente ale autorizaţiilor pentru dispozitiv publicitar monitorizează respectarea legislaţiei cu privire la publicitate pe segmentul publicităţii exterioare, în conformitate cu propriile atribuţii.
(4) Monitorizarea respectării cerinţelor legislaţiei privind amplasarea şi exploatarea dispozitivelor publicitare fixe este exercitată de către autorităţile prevăzute la art.32 alin.(1). Actul de control al autorităţilor prevăzute la art.32 alin.(1), în care sunt reflectate încălcările legislaţiei şi cerinţele de intrare în legalitate, este prezentat titularului autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar.
(5) În cazul în care titularul autorizaţiei pentru dispozitiv publicitar nu înlătură încălcările prevăzute la alin.(4) în termen de 5 zile lucrătoare, autoritatea emitentă a autorizaţiei aplică sancţiunile prevăzute de legislaţie sau informează organele competente în vederea aplicării sancţiunilor.
Articolul 52. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate
(1) Pentru încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate, persoanele fizice şi persoanele juridice poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
(2) Furnizorul de publicitate este responsabil de prezentarea unor informaţii false pentru producerea publicităţii. Sarcina probei privind autenticitatea publicităţii revine furnizorului de publicitate.
(3) Producătorul de publicitate este responsabil:
a) de prezentarea spre distribuire/difuzare a publicităţii subliminale;
b) de încălcarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe;
c) de încălcarea dreptului la propria imagine;
d) în alte cazuri prevăzute în mod expres de legislaţia cu privire la publicitate.
(4) În cazul imposibilităţii de a identifica producătorul de publicitate, responsabilitatea pentru faptele prevăzute la alin.(3) revine furnizorului de publicitate şi/sau distribuitorului de publicitate.
(5) Distribuitorul de publicitate este responsabil:
a) de prezentarea spre difuzare a publicităţii subliminale;
b) de conţinutul publicităţii pe care o prezintă spre difuzare, prin care ar putea fi ori sunt încălcate prevederile legislaţiei cu privire la publicitate;
c) în alte cazuri prevăzute în mod expres de legislaţia cu privire la publicitate.
(6) În cazul imposibilităţii de a identifica distribuitorul de publicitate, responsabilitatea pentru faptele prevăzute la alin.(5) revine difuzorului de publicitate.
(7) Difuzorul de publicitate este responsabil:
a) de difuzarea publicităţii prin care se încalcă cerinţele legislaţiei privind protecţia copiilor în domeniul publicităţii comerciale;
b) de încălcarea prevederilor legislaţiei privind locul, timpul şi/sau mijloacele de difuzare a publicităţii;
c) de difuzarea publicităţii politice cu încălcarea prevederilor art.9 alin.(2)–(4);
d) de difuzarea publicităţii politice în lipsa unui contract şi/sau de încălcarea legislaţiei privind plata serviciilor de difuzare a publicităţii politice;
e) de difuzarea mesajelor de interes public cu încălcarea prevederilor art.13 alin.(2)–(6);
f) de difuzarea mesajelor de interes public în lipsa unui contract şi/sau de încălcarea legislaţiei privind plata serviciilor de difuzare a mesajelor de interes public;
g) în alte cazuri prevăzute în mod expres de legislaţia cu privire la publicitate.
(8) Comercianţii şi consumatorii de publicitate ale căror drepturi au fost încălcate ca urmare a difuzării publicităţii au dreptul să intenteze acţiuni în instanţa de judecată privind recuperarea prejudiciului, inclusiv a venitului ratat şi a daunelor aduse sănătăţii, privind repararea prejudiciului moral şi/sau material, precum şi în vederea dezminţirii publicităţii.
(9) Comercianţii şi consumatorii de publicitate au dreptul să intenteze acţiuni în instanţa de judecată în conformitate cu alin.(8) nu mai târziu de 3 luni din ziua ultimei difuzări a publicităţii. Acesta este un termen de prescripţie.
(10) Acţiunea poate fi repusă în termen, pentru motive temeinice, şi peste termenul specificat la alin.(9), dar nu mai târziu de 6 luni din ziua ultimei difuzări a publicităţii. Termenul de 6 luni este un termen de decădere.
Capitolul X
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
(1) Prezenta lege intră în vigoare după expirarea termenului de 9 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.1227/1997 cu privire la publicitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.67–68, art.555), cu modificările ulterioare.
(3) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba reglementări privind structura, modul de constituire, organizare şi funcţionare a Consiliului privind mesajele de interes public.
(4) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile prevăzute la art.50 alin.(1):
a) vor prezenta Guvernului propuneri privind aducerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prezenta lege;
b) vor aduce în concordanţă cu prezenta lege propriile acte normative.
(5) În termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul:
a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prezenta lege;
b) va aduce în concordanţă cu prezenta lege propriile acte normative.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor adopta regulamentul cu privire la publicitatea exterioară. Autorităţile administraţiei publice locale care au adoptat regulamentul menţionat până la intrarea în vigoare a prezentei legi, într-un termen de 6 luni, îl vor aduce în concordanţă cu prevederile prezentei legi.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Igor GROSU |
Nr.62. Chişinău, 17 martie 2022. |
