Codul transportului feroviar al Republicii Moldova

 

nr. 19  din  03.02.2022

 

Monitorul Oficial nr.45-52/57 din 18.02.2022

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi domeniul de aplicare

Articolul 2. Noţiuni

 

Capitolul II

ORGANIZAREA SECTORULUI TRANSPORT FEROVIAR

Articolul 3. Misiunea, funcţiile de bază şi atribuţiile principale ale organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar

Articolul 4. Misiunea, funcţiile de bază şi atribuţiile principale ale Autorităţii Feroviare

Articolul 5. Drepturi şi competenţe ale Autorităţii Feroviare

Articolul 6. Principii de activitate ale Autorităţii Feroviare

Articolul 7. Organizarea activităţii Autorităţii Feroviare

Articolul 8. Atribuţiile entităţilor din domeniul transportului feroviar

 

Capitolul III

DEZVOLTAREA CĂILOR FERATE

 

Secţiunea 1

Independenţa administrării

Articolul 9. Independenţa administrării infrastructurii feroviare şi a administrării întreprinderilor feroviare

Articolul 10. Gestionarea infrastructurii feroviare

Articolul 11. Administrarea întreprinderilor feroviare conform principiilor comerciale

 

Secţiunea a 2-a

Separarea între administrarea infrastructurii feroviare şi

operaţiunile de transport feroviar

Articolul 12. Separarea financiară

Articolul 13. Independenţa Administratorului infrastructurii

Articolul 14. Independenţa funcţiilor esenţiale de gestionare a infrastructurii

Articolul 15. Imparţialitatea Administratorului infrastructurii în ceea ce priveşte gestionarea traficului feroviar şi planificarea întreţinerii infrastructurii

Articolul 16. Condiţii de utilizare a veniturilor Administratorului infrastructurii

Articolul 17. Finanţarea infrastructurii feroviare

 

Secţiunea a 3-a

Accesul la infrastructura şi serviciile feroviare

Articolul 18. Condiţiile de acces la infrastructura feroviară

Articolul 19. Limitarea dreptului de acces la infrastructura feroviară

Articolul 20. Condiţiile de acces la serviciile feroviare

 

Capitolul IV

CONDIŢII DE ACTIVITATE A ÎNTREPRINDERILOR FEROVIARE

Articolul 21. Condiţii pentru desfăşurarea activităţii de transport feroviar

Articolul 22. Procedura de acordare a autorizaţiilor de transport feroviar

Articolul 23. Controlul întreprinderilor feroviare

Articolul 24. Prescripţiile emise de Autoritatea Feroviară şi termenele de conformare

Articolul 25. Crearea şi gestionarea registrelor de către Autoritatea Feroviară

Articolul 26. Activitatea de supraveghere a siguranţei feroviare

 

Capitolul V

TARIFE PENTRU UTILIZAREA INFRASTRUCTURII FEROVIARE ŞI

ALOCAREA CAPACITĂŢILOR DE INFRASTRUCTURĂ

 

Secţiunea 1

Principii generale

Articolul 27. Utilizarea efectivă a capacităţilor de infrastructură şi veniturile din utilizarea acestora

Articolul 28. Documentul de referinţă al reţelei

 

Secţiunea a 2-a

Tarife pentru servicii şi pentru utilizarea infrastructurii feroviare

Articolul 29. Modul de stabilire a tarifelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare

Articolul 30. Contractul multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare

Articolul 31. Reguli de tarifare a infrastructurii feroviare

Articolul 32. Excepţii de la regulile de tarifare a infrastructurii feroviare

Articolul 33. Reduceri la utilizarea infrastructurii feroviare

Articolul 34. Planuri de compensare a costurilor de mediu, de accident şi de infrastructură neplătite

Articolul 35. Sistemul performanţelor

Articolul 36. Tarifele de rezervare

Articolul 37. Cooperarea cu alte state privind cadrele de tarifare pentru mai mult de o reţea

 

Secţiunea a 3-a

Alocarea capacităţilor de infrastructură

Articolul 38. Drepturile asupra capacităţii de infrastructură

Articolul 39. Alocarea capacităţilor de infrastructură

Articolul 40. Colaborarea în vederea alocării capacităţilor de infrastructură pe mai multe reţele

Articolul 41. Solicitanţii

Articolul 42. Contractul de alocare a capacităţii

Articolul 43. Calendarul procesului de alocare a capacităţilor de infrastructură

Articolul 44. Cererile de alocare a capacităţilor de infrastructură

Articolul 45. Planificarea

Articolul 46. Mecanismul şi procedura de coordonare

Articolul 47. Infrastructura saturată

Articolul 48. Cererile pentru capacităţi de infrastructură specifice

Articolul 49. Măsuri speciale în cazul perturbării traficului feroviar

 

Secţiunea a 4-a

Organul de reglementare a pieţei transportului feroviar

Articolul 50. Organul de reglementare a pieţei

Articolul 51. Atribuţiile Organului de reglementare a pieţei

 

Capitolul VI

ÎNTREŢINEREA ŞI CONSTRUCŢIA INFRASTRUCTURII FEROVIARE

 

Secţiunea 1

Elementele principale ale infrastructurii feroviare

Articolul 52. Elementele principale ale infrastructurii feroviare

Articolul 53. Clasificarea infrastructurii feroviare şi a liniilor de cale ferată

Articolul 54. Terenurile ocupate de infrastructura feroviară

 

Secţiunea a 2-a

Întreţinerea infrastructurii feroviare

Articolul 55. Principii de bază privind întreţinerea infrastructurii feroviare

Articolul 56. Întreţinerea trecerilor de nivel cu calea ferată

Articolul 57. Reabilitarea sau adaptarea infrastructurii feroviare

Articolul 58. Întreţinerea construcţiilor comune

Articolul 59. Întreruperea circulaţiei

 

Secţiunea a 3-a

Construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare

Articolul 60. Construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare

Articolul 61. Programul naţional de infrastructură feroviară

Articolul 62. Construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare

 

Secţiunea a 4-a

Protecţia infrastructurii feroviare

Articolul 63. Principii de bază privind protecţia infrastructurii feroviare

Articolul 64. Deşeuri în zona infrastructurii feroviare

Articolul 65. Măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor

 

Secţiunea a 5-a

Excluderea infrastructurii feroviare din lista bunurilor proprietate

publică, concesiuni şi parteneriatul public-privat

Articolul 66. Infrastructura feroviară privată

Articolul 67. Coordonarea construcţiei şi racordării liniilor ferate de acces

Articolul 68. Operaţiunile de manevră pe liniile ferate de acces

 

Capitolul VII

CONDIŢII DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A TRANSPORTULUI FEROVIAR

 

Secţiunea 1

Condiţiile de organizare a transportului feroviar

Articolul 69. Particularităţile organizării transportului feroviar

Articolul 70. Condiţii generale de organizare a transportului feroviar

 

Secţiunea a 2-a

Transportul feroviar de pasageri, bagaje şi mărfuri

Articolul 71. Graficul de circulaţie

Articolul 72. Modificări ale graficului de circulaţie

Articolul 73. Îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor

Articolul 74. Circumstanţe excepţionale

Articolul 75. Condiţii generale pentru transportul feroviar de pasageri, bagaje şi mărfuri

Articolul 76. Drepturile şi obligaţiile pasagerilor în transportul feroviar

Articolul 77. Răspunderea şi obligaţiile întreprinderilor feroviare faţă de pasageri

Articolul 78. Servicii publice de transport feroviar de pasageri

Articolul 79. Tarife pentru transportul feroviar de pasageri şi bagaje

Articolul 80. Garantarea plăţilor stabilite în contractul de transport feroviar de mărfuri

Articolul 81. Documentele de transport

Articolul 82. Transportul feroviar de mărfuri periculoase

Articolul 83. Tarife pentru transportul feroviar de mărfuri şi serviciile aferente

Articolul 84. Transportul combinat de mărfuri

Articolul 85. Răspunderea întreprinderilor feroviare, a pasagerilor, a expeditorilor şi a beneficiarilor de servicii de transport de mărfuri

 

Secţiunea a 3-a

Cerinţe faţă de personalul din domeniul transportului feroviar

Articolul 86. Cerinţe faţă de personalul din domeniul transportului feroviar care îndeplineşte sarcini esenţiale de siguranţă

Articolul 87. Cunoştinţele teoretice şi competenţa profesională

Articolul 88. Condiţiile de realizare a funcţiei de gestionare a traficului feroviar

 

Capitolul VIII

SIGURANŢA FEROVIARĂ

 

Secţiunea 1

Dezvoltarea şi gestionarea siguranţei feroviare

Articolul 89. Principii de bază în gestionarea siguranţei feroviare

Articolul 90. Indicatorii de siguranţă feroviară

Articolul 91. Metodele de siguranţă

Articolul 92. Obiectivele de siguranţă

 

Secţiunea a 2-a

Sisteme de management al siguranţei

Articolul 93. Cerinţe privind sistemele de management al siguranţei

Articolul 94. Monitorizarea sistemelor de management al siguranţei

 

Secţiunea a 3-a

Certificatul de siguranţă

Articolul 95. Certificatul de siguranţă

Articolul 96. Acordarea certificatului de siguranţă

Articolul 97. Recunoaşterea unui certificat de siguranţă străin

Articolul 98. Retragerea certificatului de siguranţă şi notificarea Agenţiei Uniunii Europene pentru Căile Ferate

 

Secţiunea a 4-a

Autorizaţia de siguranţă

Articolul 99. Principii de bază

Articolul 100. Acordarea autorizaţiei de siguranţă

Articolul 101. Retragerea autorizaţiei de siguranţă

Articolul 102. Cererile de eliberare a certificator de siguranţă şi a autorizaţiilor de siguranţă

Articolul 103. Accesul la serviciile de instruire pentru mecanicii de locomotivă şi alţi membri ai personalului de la bordul trenurilor

 

Secţiunea a 5-a

Materialul rulant feroviar

Articolul 104. Întreţinerea şi admiterea în circulaţie a vehiculelor feroviare

Articolul 105. Aplicabilitatea obligaţiei de identificare a entităţilor responsabile cu întreţinerea vehiculelor feroviare

 

Secţiunea a 6-a

Investigarea accidentelor şi incidentelor în transportul feroviar

Articolul 106. Obligaţiile de investigare

Articolul 107. Interacţiunea autorităţii de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi cu alte autorităţi şi entităţi din domeniul transportului feroviar

Articolul 108. Informarea Autorităţii Feroviare şi a Ministerului cu privire la accidente, incidente şi investigaţii

Articolul 109. Recomandări privind siguranţa feroviară

Articolul 110. Supravegherea internă a siguranţei feroviare

 

Capitolul IX

CERTIFICAREA MECANICILOR DE LOCOMOTIVĂ

 

Secţiunea 1

Obiectul certificării şi domeniul de aplicare

Articolul 111. Obiectul certificării

Articolul 112. Domeniul de aplicare

 

Secţiunea a 2-a

Certificarea mecanicilor de locomotivă

Articolul 113. Modul de certificare

Articolul 114. Monitorizarea permiselor şi a legitimaţiilor mecanicilor de locomotivă

Articolul 115. Organul emitent şi limba de emitere a permiselor şi legitimaţiilor mecanicilor de locomotivă

Articolul 116. Valabilitatea geografică

 

Secţiunea a 3-a

Condiţii de obţinere a permisului şi a legitimaţiei

de mecanic de locomotivă

Articolul 117. Condiţiile de obţinere a permisului de mecanic de locomotivă

Articolul 118. Condiţii pentru obţinerea legitimaţiei de mecanic de locomotivă

 

Secţiunea a 4-a

Verificările, valabilitatea permisului şi a legitimaţiei şi monitorizarea

mecanicilor de locomotivă

Articolul 119. Verificările periodice

Articolul 120. Valabilitatea legitimaţiei de mecanic de locomotivă la încetarea raporturilor de muncă

Articolul 121. Monitorizarea mecanicilor de locomotivă de către întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii

 

Secţiunea a 5-a

Atribuţiile şi deciziile Autorităţii Feroviare în procesul de eliberare a

permiselor şi legitimaţiilor de mecanic de locomotivă

Articolul 122. Atribuţiile Autorităţii Feroviare în procesul de eliberare a permiselor şi legitimaţiilor de mecanic de locomotivă

Articolul 123. Acreditarea şi recunoaşterea persoanelor şi a organizaţiilor de instruire şi testare a mecanicilor de locomotivă

Articolul 124. Deciziile Autorităţii Feroviare

Articolul 125. Evidenţa permiselor şi a legitimaţiilor de mecanic de locomotivă. Schimbul de informaţii

 

Secţiunea a 6-a

Instruirea şi testarea mecanicilor de locomotivă

Articolul 126. Instruirea mecanicilor de locomotivă

Articolul 127. Costurile instruirii

Articolul 128. Examinările

 

Secţiunea a 7-a

Evaluare, controale şi sancţiuni

Articolul 129. Standarde de calitate

Articolul 130. Evaluarea independentă

Articolul 131. Controlul mecanicilor de locomotivă efectuat de Autoritatea Feroviară

 

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 132.

Articolul 133.

 

 

 

Parlamentul adoptă prezentul cod.

 

Prezentul cod transpune, parţial, în legislaţia naţională:

– Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european (revizuire) (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343 din 14 decembrie 2012, astfel cum a fost modificată ultima oară prin Decizia delegată (UE) 2017/2075 a Comisiei din 4 septembrie 2017;

– Directiva 2016/798/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranţa feroviară (revizuire) (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 138 din 26 mai 2016;

– Directiva 2007/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar comunitar, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 3 decembrie 2007, astfel cum a fost modificată ultima oară prin Directiva (UE) 2016/882 a Comisiei din 1 iunie 2016.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi domeniul de aplicare

(1) Prezentul cod stabileşte:

a) cadrul juridic privind condiţiile de gestionare a infrastructurii feroviare şi organizarea activităţilor de transport feroviar;

b) condiţiile de înregistrare şi certificare a întreprinderilor feroviare;

c) cerinţele faţă de angajaţii din domeniul transportului feroviar;

d) raporturile juridice dintre subiecţii implicaţi în transportul feroviar de pasageri, bagaje şi mărfuri.

(2) Prevederile prezentului cod se aplică:

a) utilizării infrastructurii feroviare pentru furnizarea serviciilor de transport feroviar;

b) serviciilor de transport feroviar;

c) sistemului feroviar naţional;

d) materialului rulant feroviar;

e) serviciilor conexe transportului feroviar.

 

Articolul 2. Noţiuni

În sensul prezentului cod, următoarele noţiuni se definesc astfel:

Administratorul infrastructurii – gestionarul infrastructurii feroviare publice, întreprinderea care gestionează infrastructura feroviară publică prin furnizarea serviciilor de acces la aceasta, care administrează şi întreţine această infrastructură, inclusiv gestionează traficul feroviar prin sisteme de control şi comandă şi de semnalizare, şi care asigură dezvoltarea acesteia în conformitate cu politicile de dezvoltare şi finanţare a infrastructurii feroviare, aprobate de Guvern;

autorizaţie de siguranţă – act prin care se confirmă implementarea unui sistem de management al siguranţei şi îndeplinirea cerinţelor specifice, necesare pentru întreţinerea şi exploatarea în siguranţă a infrastructurii feroviare de către Administratorul infrastructurii;

autorizaţie de transport feroviar – act care confirmă capacitatea tehnică şi economică a întreprinderii feroviare pentru efectuarea activităţilor de transport feroviar;

capacitate de infrastructură – posibilitatea de programare a traselor cerute pentru o secţiune de infrastructură feroviară pe o anumită perioadă;

cerinţe esenţiale – toate cerinţele aprobate prin prezentul cod, prin actele normative ale Guvernului şi ale organului central de specialitate din domeniul transportului feroviar, pe care trebuie să le îndeplinească sistemul feroviar, subsistemele şi elementele constitutive de interoperabilitate ale acestuia, inclusiv interfeţele;

certificat de siguranţă – act prin care se confirmă implementarea de către întreprinderea feroviară a unui sistem de management al siguranţei, precum şi îndeplinirea cerinţelor stabilite în specificaţiile tehnice de interoperabilitate, a normelor de siguranţă şi a altor reglementări relevante în vederea controlului riscurilor şi efectuării operaţiunilor de transport feroviar în siguranţă;

contract de alocare a capacităţii – contractul care stabileşte drepturile şi obligaţiile unui solicitant şi ale Administratorului infrastructurii cu privire la capacităţile de infrastructură care trebuie alocate şi cu privire la tarifarea care se aplică pe o durată ce depăşeşte o singură perioadă de valabilitate a graficului de circulaţie;

dezvoltarea infrastructurii – acţiuni, măsuri şi lucrări întreprinse pentru construcţia, reconstrucţia sau modernizarea infrastructurii feroviare ori a sistemelor şi echipamentelor din componenţa acesteia;

document de referinţă al reţelei – document prin care se precizează în mod detaliat regulile generale, termenele-limită, procedurile şi criteriile pentru cadrul de tarifare şi de alocare a capacităţilor, informaţiile şi cerinţele tehnice necesare pentru a putea solicita capacităţi de infrastructură;

elemente constitutive de interoperabilitate – componente elementare, grup de componente, subansamblu ori ansamblu complet de echipament încorporat ori destinat a fi încorporat într-un subsistem, inclusiv programe de calculator, de care depinde, direct sau indirect, interoperabilitatea sistemului feroviar;

funcţii esenţiale de gestionare a infrastructurii – luarea deciziilor privind alocarea traselor (capacităţilor de infrastructură), inclusiv definirea şi evaluarea disponibilităţii acestora, alocarea traselor individuale, luarea deciziilor privind tarifarea infrastructurii feroviare şi determinarea tarifelor în conformitate cu cadrul de tarifare şi de alocare a capacităţilor;

grafic de circulaţie – datele care definesc toate deplasările programate ale trenurilor şi ale materialului rulant feroviar pe o infrastructură feroviară, pe perioada de valabilitate a acestui grafic;

infrastructură feroviară – infrastructura căilor ferate şi terenurile ocupate de către aceasta, formată din ansamblul elementelor tehnologice, care include linii de cale ferată şi alte structuri, staţii de cale ferată, dispozitive de alimentare cu energie electrică, reţele de comunicaţii, sisteme de alarmă, de centralizare şi interblocare, sisteme informaţionale, de comunicare şi de control al traficului, clădiri (exceptând clădirile administrative) şi echipamente prevăzute de prezentul cod;

infrastructură saturată – secţiune sau element al infrastructurii feroviare pentru care cererile de capacităţi de infrastructură nu pot fi satisfăcute în totalitate în anumite perioade, chiar şi după coordonarea diferitor cereri de rezervare a acestor capacităţi;

infrastructură de servicii – instalaţiile, inclusiv teren, clădiri şi echipamente, care au fost amenajate în mod special, în totalitate sau parţial, pentru a permite furnizarea unuia sau mai multor servicii de către Administratorul infrastructurii sau de către operatorul infrastructurii de servicii;

întreprindere feroviară – operator de transport feroviar, care poate fi orice întreprindere înregistrată în conformitate cu prezentul cod şi cu Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, a cărei activitate de bază constă în furnizarea serviciilor de transport feroviar de mărfuri şi/sau de pasageri, cu obligativitatea ca întreprinderea să asigure tracţiunea, inclusiv întreprinderi care asigură doar tracţiunea;

întreţinerea infrastructurii – lucrări de reparaţie şi alte activităţi asupra infrastructurii feroviare destinate să menţină starea acesteia în conformitate cu condiţiile şi parametrii stabiliţi de cerinţele normative privind exploatarea şi siguranţa infrastructurii feroviare;

linie ferată de acces – linie de cale ferată legată cu reţeaua comună a căilor ferate printr-o cale neîntreruptă cu şine, destinată pentru deservirea anumitor expeditori de mărfuri şi destinatari ai mărfurilor;

metode de siguranţă (MS) – metode ce trebuie elaborate pentru descrierea modului de evaluare a nivelurilor de siguranţă, realizării obiectivelor de siguranţă şi a conformităţii cu alte cerinţe de siguranţă în sistemul feroviar;

obligaţie de serviciu public – obligaţie impusă prin contract întreprinderii feroviare în interes economic general, cu scopul de a asigura populaţia cu servicii de transport feroviar de pasageri la un preţ accesibil, care, în lipsa compensaţiilor, sunt nerentabile şi nu prezintă interes comercial;

obiective de siguranţă (OS) – niveluri minime de siguranţă ce trebuie să fie atinse de sistemul feroviar în ansamblu sau de diferite părţi ale acestui sistem;

organism de evaluare a conformităţii – astfel cum este definit prin Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii;

organism de evaluare a conformităţii notificat – astfel cum este definit prin Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii;

organism de evaluare a conformităţii recunoscut – astfel cum este definit prin Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii;

operatorul unei infrastructuri de servicii – orice entitate publică sau privată responsabilă de gestionarea uneia sau mai multor infrastructuri de servicii ori de furnizarea unuia sau mai multor servicii către întreprinderile feroviare;

pasager – persoana fizică care deţine un bilet sau orice alt document de călătorie perfectat pe numele său, având dreptul de a se îmbarca în tren şi de a fi transportat de întreprinderea feroviară până la punctul de destinaţie;

principii comerciale – elemente fundamentale care se aplică în relaţiile antreprenoriale;

profit rezonabil – rata rentabilităţii capitalului propriu, care ţine seama de riscuri, inclusiv riscul pentru venituri, sau de absenţa unor riscuri suportate de Administratorul infrastructurii, întreprinderile feroviare şi de operatorul infrastructurii de servicii, a cărei mărime se stabileşte de Guvern;

Registrul naţional al vehiculelor feroviare (RNVF) – registru gestionat de Autoritatea Feroviară, care include informaţii privind vehiculele feroviare cu drept de circulaţie pe reţeaua de cale ferată naţională, persoanele fizice şi juridice având drept de proprietate sau de posesie asupra vehiculelor feroviare, numerele de înregistrare ale vehiculelor feroviare, documentaţia tehnică şi entităţile responsabile cu întreţinerea acestor vehicule;

sistem feroviar – reţeaua formată din mai multe tipuri de linii de cale ferată, inclusiv sisteme de management al traficului feroviar, sisteme de localizare, de navigaţie şi de telecomunicaţii, şi vehiculele feroviare;

sistem de management al siguranţei (SMS) – organizarea şi aranjamentele stabilite de Administratorul infrastructurii sau de o întreprindere feroviară pentru a asigura gestionarea în siguranţă a operaţiunilor sale;

specificaţii tehnice de interoperabilitate (STI) – specificaţiile care acoperă fiecare subsistem sau parte a unui subsistem pentru a îndeplini cerinţele esenţiale şi pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor feroviare convenţionale, astfel cum acestea sunt definite în prezentul cod;

solicitant – întreprindere feroviară, grup de întreprinderi feroviare, autoritate implicată în realizarea contractelor de servicii publice de transport feroviar de pasageri sau orice întreprindere ce furnizează servicii de transport combinat de mărfuri, care doreşte să obţină capacităţi de infrastructură pentru activităţi de transport feroviar;

trafic internaţional – transport între Republica Moldova şi alte ţări în cadrul căruia se efectuează introducerea şi/sau scoaterea de vagoane din compunerea unui tren, care pot avea origini şi destinaţii diferite, cu condiţia ca toate vagoanele să traverseze frontiera;

trasă – capacitate de infrastructură necesară pentru a permite circulaţia unui tren între două puncte ale reţelei, în cursul unei perioade determinate;

vehicul feroviar – material rulant feroviar (locomotivă, vagon, automotor) sau echipament de reparaţie a liniei de cale ferată, sau maşină mobilă adecvată circulaţiei pe linii de cale ferată, cu sau fără tracţiune, compusă din unul sau mai multe subsisteme structurale şi funcţionale ori din părţi ale acestor subsisteme;

zonă de exploatare – zona ce cuprinde terenurile necesare realizării transportului feroviar, ocupate de terasament, lucrări inginereşti (poduri, tuneluri, pasaje), cantoane şi alte clădiri, instalaţii de comunicaţii feroviare, instalaţii de alimentare cu energie electrică, staţii de cale ferată şi instalaţii de linie. Zona de exploatare cuprinde de asemenea zona de siguranţă şi zona de protecţie a infrastructurii feroviare, stabilite de către organul central de specialitate din domeniul transportului feroviar în coordonare cu Agenţia de Mediu;

zonă de siguranţă – zona ce cuprinde fâşiile de teren situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor de semnalizare şi de siguranţă a circulaţiei, a altor instalaţii de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului;

zonă de protecţie – terenurile necesare pentru asigurarea integrităţii, rezistenţei şi stabilităţii construcţiilor, instalaţiilor şi a altor obiective de transport feroviar, de asemenea terenurile cu soluri alunecătoare, limitrofe terenurilor transportului feroviar şi terenurile ocupate de plantaţii forestiere de protecţie.

 

Capitolul II

ORGANIZAREA SECTORULUI TRANSPORT FEROVIAR

Articolul 3. Misiunea, funcţiile de bază şi atribuţiile principale ale organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar

(1) Misiunea organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar (denumit în continuare Minister) rezidă în elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul transportului feroviar.

(2) Funcţiile de bază ale Ministerului sunt elaborarea, asigurarea implementării, monitorizarea, evaluarea şi raportarea asupra realizării politicii de stat privind dezvoltarea durabilă a transportului feroviar în condiţii de siguranţă a traficului şi perfecţionarea calităţii serviciilor furnizate de transportul feroviar.

(3) În vederea realizării misiunii şi a funcţiilor sale de bază, Ministerul are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează documente de politici pentru dezvoltarea transportului feroviar şi proiecte de acte normative în domeniul transportului feroviar şi le prezintă Guvernului spre aprobare;

b) promovează propuneri de alocare a mijloacelor financiare necesare pentru întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare conform Programului naţional de infrastructură feroviară, a compensaţiilor pentru serviciile publice de transport feroviar de pasageri, furnizate în cadrul contractelor de servicii publice, şi a compensaţiilor pentru acoperirea cheltuielilor suportate de întreprinderile feroviare ca urmare a acordării unor înlesniri la serviciile de transport feroviar de pasageri. Alocarea de compensaţii se face în baza unei metodologii aprobate de Guvern;

c) elaborează, promovează şi monitorizează politicile de restructurare a sectorului transport feroviar;

d) elaborează Metodologia de formare a tarifelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare şi o prezintă Guvernului spre aprobare;

e) elaborează contractul multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare şi Programul naţional de infrastructură feroviară şi le prezintă Guvernului spre aprobare;

f) transferă mijloacele financiare primite de la bugetul de stat pentru întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare, pentru serviciile publice de transport feroviar de pasageri furnizate în cadrul contractelor de servicii publice şi pentru compensarea cheltuielilor suportate de întreprinderile feroviare ca urmare a acordării unor înlesniri la serviciile de transport feroviar de pasageri;

g) aprobă tarifele conform metodologiilor aprobate de Guvern;

h) întreprinde măsurile necesare privind protecţia consumatorilor în domeniul transportului feroviar;

i) înaintează Guvernului spre aprobare proiecte de aderare la tratatele internaţionale în domeniul transportului feroviar;

j) prezintă Guvernului spre aprobare regulamentul de organizare şi funcţionare, structura şi efectivul-limită ale autorităţii administrative responsabile de implementarea politicilor în domeniul transportului feroviar (denumită în continuare Autoritate Feroviară);

k) aprobă regulamente şi instrucţiuni conform prevederilor prezentului cod;

l) reprezintă statul în relaţiile cu organizaţiile internaţionale din domeniul transportului feroviar şi cu autorităţile similare ale altor state pe sarcinile ce ţin de elaborarea şi promovarea politicilor în domeniul respectiv;

m) încheie contracte de servicii publice cu întreprinderi selectate pentru realizarea obligaţiilor de serviciu public de transport feroviar de pasageri, de asemenea încheie contracte multianuale pentru administrarea infrastructurii feroviare cu Administratorul infrastructurii.

 

Articolul 4. Misiunea, funcţiile de bază şi atribuţiile principale ale Autorităţii Feroviare

(1) Autoritatea Feroviară are drept scop implementarea şi realizarea politicilor în domeniul transportului feroviar şi al siguranţei feroviare. Aceasta acţionează ca o autoritate de siguranţă feroviară, deţine atribuţii de control, emite autorizaţii de transport feroviar, autorizaţii de siguranţă, certificate de siguranţă şi permise de mecanic de locomotivă.

(2) Autoritatea Feroviară cooperează cu organul de reglementare a pieţei serviciilor de transport feroviar (denumit în continuare Organ de reglementare a pieţei) în vederea asigurării concurenţei şi prevenirii discriminării pe piaţa serviciilor de transport feroviar conform prevederilor prezentului cod.

(3) Misiunea Autorităţii Feroviare rezidă în implementarea politicilor în domeniul transportului feroviar şi în supravegherea respectării de către persoanele fizice şi juridice a cadrului normativ din domeniu pentru a asigura siguranţa transportului feroviar.

(4) Funcţiile de bază ale Autorităţii Feroviare sunt:

a) realizarea politicii de stat în domeniul transportului feroviar;

b) asigurarea executării obligaţiilor şi a realizării drepturilor Republicii Moldova ce rezultă din prevederile tratatelor internaţionale din domeniul transportului feroviar;

c) asigurarea aplicării cadrului normativ prin activităţile de certificare, de supraveghere continuă şi de control în domeniul transportului feroviar;

d) asigurarea unui nivel optim de siguranţă a transportului feroviar.

(5) În vederea realizării misiunii şi a funcţiilor sale de bază, Autoritatea Feroviară deţine următoarele atribuţii principale:

a) aprobă punerea în funcţiune a subsistemelor structurale care formează sistemul feroviar şi verifică dacă acestea sunt exploatate şi întreţinute în conformitate cu cerinţele esenţiale;

b) emite, reperfectează, suspendă şi retrage autorizaţiile de siguranţă, certificatele de siguranţă şi verifică dacă Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare îndeplinesc condiţiile stabilite în acestea;

c) admite în circulaţie un material rulant nou sau modificat substanţial, care nu este acoperit de specificaţiile tehnice de interoperabilitate;

d) supraveghează conformitatea constituenţilor de interoperabilitate cu cerinţele esenţiale aprobate prin actele normative ale Guvernului şi ale Ministerului;

e) monitorizează, promovează, pune în aplicare şi dezvoltă cadrul de reglementare în domeniul siguranţei feroviare;

f) înregistrează vehiculele feroviare în Registrul naţional al vehiculelor feroviare, asigurând veridicitatea şi actualizarea permanentă a informaţiilor privind siguranţa acestora;

g) emite autorizaţii de transport feroviar, autorizaţii de siguranţă, certificate de siguranţă şi permise de mecanic de locomotivă cu un nivel adecvat de securitate pentru prevenirea falsificării;

h) elaborează şi aprobă manuale, ghiduri şi instrucţiuni tehnice privind siguranţa, exploatarea şi semnalizarea transportului feroviar şi a elementelor infrastructurii feroviare;

i) elaborează propuneri de regulamente tehnice, instrucţiuni, specificaţii tehnice de interoperabilitate în domeniul transportului feroviar conform prevederilor prezentului cod şi normelor stabilite de Guvern;

j) are alte atribuţii stabilite de Minister.

(6) În cadrul certificării mecanicilor de locomotivă, Autoritatea Feroviară deţine următoarele atribuţii:

a) emite şi retrage permise de mecanic de locomotivă;

b) asigură examinarea periodică a mecanicilor de locomotivă;

c) emite cereri motivate de suspendare a legitimaţiilor de mecanic de locomotivă;

d) recunoaşte persoanele şi organizaţiile de instruire şi testare a mecanicilor de locomotivă;

e) publică şi actualizează lista de persoane şi organizaţii de instruire şi testare a mecanicilor de locomotivă;

f) păstrează şi actualizează permanent lista permiselor de mecanic de locomotivă eliberate;

g) monitorizează procesul de certificare a mecanicilor de locomotivă.

(7) Autoritatea Feroviară asigură instituirea şi ţinerea registrelor în conformitate cu prevederile Legii nr.71/2007 cu privire la registre şi în baza unui regulament aprobat de Guvern.

(8) Autoritatea Feroviară publică pe pagina sa web oficială instrucţiunile şi regulamentele tehnice în domeniul traficului feroviar, cerinţele şi procedurile de eliberare a autorizaţiilor de transport feroviar, autorizaţiilor de siguranţă, certificatelor de siguranţă şi permiselor de mecanic de locomotivă, precum şi actele pe care le aprobă în domeniul transportului feroviar.

 

Articolul 5. Drepturi şi competenţe ale Autorităţii Feroviare

Autoritatea Feroviară, în limita competenţelor sale, are dreptul:

a) de a efectua inspecţiile şi investigaţiile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, acordându-i-se acces la spaţiile, instalaţiile şi echipamentele ce pot influenţa siguranţa transportului feroviar, gestionate de către Administratorul infrastructurii sau de întreprinderile feroviare;

b) de acces la documentele şi informaţiile confirmative, referitoare la îndeplinirea condiţiilor şi a cerinţelor privind:

– înregistrarea întreprinderilor feroviare;

– certificarea de siguranţă a întreprinderilor feroviare;

– autorizarea de siguranţă a Administratorului infrastructurii;

– înregistrarea vehiculelor feroviare;

– eliberarea permiselor de mecanic de locomotivă;

– îndeplinirea obiectivelor de siguranţă şi a indicatorilor de siguranţă;

c) de a emite prescripţii privind înlăturarea încălcărilor constatate în urma controalelor;

d) de a participa la cooperarea internaţională în domeniul transportului feroviar:

– cu organizaţiile internaţionale în care aceasta este împuternicită de Minister să reprezinte Republica Moldova;

– cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate, precum şi cu autorităţile altor state, responsabile de siguranţa şi interoperabilitatea în domeniu;

– cu autorităţile similare ale altor state.

 

Articolul 6. Principii de activitate ale Autorităţii Feroviare

(1) Autoritatea Feroviară îşi îndeplineşte sarcinile într-un mod deschis, nediscriminatoriu şi transparent.

(2) În procesul de examinare a cererilor şi petiţiilor, Autoritatea Feroviară poate solicita asistenţă tehnică şi informaţii de la Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare sau de la autorităţile calificate.

(3) La elaborarea reglementărilor prevăzute la art.4, Autoritatea Feroviară consultă toate părţile implicate şi cele interesate, inclusiv Administratorul infrastructurii, întreprinderile feroviare, producătorii din domeniu, furnizorii serviciilor de întreţinere, utilizatorii serviciilor de transport feroviar şi sindicatele de ramură.

(4) Autoritatea Feroviară desfăşoară un schimb activ de opinii şi de experienţă cu autorităţile similare ale altor state. Cooperarea vizează facilitarea şi coordonarea procesului de certificare a siguranţei întreprinderilor feroviare cărora li s-au acordat sau care intenţionează să obţină trase internaţionale.

(5) Autoritatea Feroviară este independentă din punct de vedere funcţional şi decizional faţă de orice întreprindere sau entitate care furnizează servicii de transport feroviar, de asemenea faţă de Administratorul infrastructurii.

(6) Deciziile, acţiunile şi inacţiunile Autorităţii Feroviare pot fi contestate conform procedurilor stabilite de Codul administrativ.

 

Articolul 7. Organizarea activităţii Autorităţii Feroviare

(1) Autoritatea Feroviară este o autoritate administrativă subordonată Ministerului, având forma juridică de organizare de agenţie, fiind abilitată cu funcţii de control şi deţinând conturi deschise în Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanţelor.

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii Feroviare, precum şi structura şi efectivul-limită ale acesteia se aprobă de către Guvern.

(3) Autoritatea Feroviară este condusă de un director, asistat de un director adjunct. Directorul şi directorul adjunct sunt numiţi şi eliberaţi sau destituiţi din funcţie în condiţiile legii.

(4) În cadrul Autorităţii Feroviare activează funcţionari publici în condiţiile Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, precum şi alte categorii de personal a căror activitate este reglementată de cadrul normativ din domeniul muncii.

(5) Autoritatea Feroviară este finanţată de la bugetul de stat în limita alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală, de asemenea din veniturile colectate de Autoritatea Feroviară.

(6) Anual, până în data de 1 mai, Autoritatea Feroviară prezintă Ministerului un raport financiar şi un raport de activitate, care sunt publicate pe pagina sa web oficială după aprobarea acestora de către Minister.

(7) Bugetul Autorităţii Feroviare se elaborează, se aprobă şi se administrează în conformitate cu principiile, regulile şi procedurile prevăzute de Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

[Art.7 modificat prin Legea nr.47 din 14.03.2024, în vigoare 01.04.2024]

 

Articolul 8. Atribuţiile entităţilor din domeniul transportului feroviar

Atribuţiile entităţilor din domeniul transportului feroviar sunt stabilite după cum urmează:

a) Administratorul infrastructurii este responsabil de gestionarea (conducerea, administrarea şi controlul intern) a infrastructurii feroviare, promovează şi implementează proiecte de investiţii în infrastructura feroviară în cooperare cu Ministerul;

b) întreprinderile feroviare de pasageri şi întreprinderile feroviare de marfă realizează activităţi de transport feroviar de pasageri şi transport feroviar de mărfuri în trafic naţional şi/sau internaţional în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

 

Capitolul III

DEZVOLTAREA CĂILOR FERATE

 

Secţiunea 1

Independenţa administrării

Articolul 9. Independenţa administrării infrastructurii feroviare şi a administrării întreprinderilor feroviare

(1) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii sunt independenţi între ei în ceea ce priveşte conducerea, administrarea şi controlul intern al activităţilor administrative, economice şi contabile.

(2) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii au autonomie financiară şi deţin conturi bancare în instituţii financiare şi, după caz, în Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanţelor.

(3) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii pot avea forma juridică de organizare de societate pe acţiuni, de societate cu răspundere limitată sau de întreprindere de stat.

(4) Întreprinderile feroviare pot opera servicii de transport feroviar de pasageri şi de mărfuri în conformitate cu reglementările prezentului cod.

(5) Administratorul infrastructurii nu poate fi fondator al unei întreprinderi feroviare. Întreprinderile feroviare nu pot fi fondatoare ale Administratorului infrastructurii.

 

Articolul 10. Gestionarea infrastructurii feroviare

(1) Infrastructura feroviară este o proprietate din domeniul public al statului, susţinută parţial de la bugetul de stat în baza contractului multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare.

(2) Gestionarea infrastructurii feroviare este o activitate de interes public, realizată de Administratorul infrastructurii în conformitate cu prevederile prezentului cod şi cu actele normative aprobate de Guvern.

(3) Administratorul infrastructurii trebuie să deţină o autorizaţie de siguranţă, emisă în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(4) În procesul de gestionare a infrastructurii feroviare, Administratorul infrastructurii are următoarele responsabilităţi:

a) îndeplineşte ansamblul funcţiilor economice şi tehnice necesare pentru realizarea obiectivelor de performanţă stabilite în contractul multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare;

b) asigură buna funcţionare a liniilor de cale ferată, a instalaţiilor, a sistemelor şi a celorlalte elemente ale infrastructurii feroviare;

c) repartizează capacităţile de infrastructură în conformitate cu prevederile prezentului cod şi reglementările aprobate de Guvern;

d) gestionează circulaţia trenurilor şi operaţiunile de manevră pe liniile de cale ferată gestionate.

 

Articolul 11. Administrarea întreprinderilor feroviare conform principiilor comerciale

(1) Întreprinderile feroviare sunt administrate conform principiilor şi reglementărilor aplicate societăţilor comerciale.

(2) Administrarea conform principiilor comerciale se aplică şi întreprinderilor feroviare ce furnizează servicii de transport feroviar în cadrul obligaţiilor de serviciu public, realizate în baza unor contracte de servicii publice încheiate cu Ministerul.

(3) În vederea realizării echilibrului financiar, a obiectivelor tehnice şi comerciale, întreprinderile feroviare îşi întocmesc planuri de afaceri proprii, inclusiv programe de investiţii şi de finanţare, cu indicarea obiectivelor şi a mijloacelor de atingere a acestor obiective.

(4) Întreprinderile feroviare, în măsura în care nu contravin cadrului normativ, au dreptul:

a) să-şi stabilească organizarea internă;

b) să introducă şi să sisteze servicii pe piaţa serviciilor de transport feroviar;

c) să ia decizii cu privire la personalul, activele şi achiziţiile proprii;

d) să sisteze furnizarea unui serviciu, pe o linie sau într-o staţie, atunci când acest serviciu nu este profitabil, cu excepţia cazului în care serviciul respectiv este convenit în cadrul unui contract de servicii publice;

e) să-şi extindă cota de piaţă, să dezvolte tehnologii noi şi servicii noi, să adopte tehnici manageriale inovatoare.

 

Secţiunea a 2-a

Separarea între administrarea infrastructurii feroviare şi

operaţiunile de transport feroviar

Articolul 12. Separarea financiară

(1) Bilanţurile, situaţiile de profit şi pierderi pentru activităţile legate de sectorul furnizarea serviciilor de transport feroviar se gestionează şi se publică separat de cele pentru sectorul activităţilor legate de administrarea infrastructurii feroviare.

(2) Resursele financiare alocate unuia dintre cele două sectoare de activitate stabilite la alin.(1) nu pot fi transferate celuilalt.

(3) Întreprinderile feroviare ţin evidenţa veniturilor şi cheltuielilor privind activităţile de furnizare a serviciilor de transport feroviar de mărfuri în mod separat de cea privind activităţile de furnizare a serviciilor de transport feroviar de pasageri şi le prezintă anual, spre evaluare, Autorităţii Feroviare şi Ministerului.

(4) Resursele financiare pentru activităţile de furnizare a serviciilor de transport feroviar ca obligaţie de serviciu public se prezintă în mod separat, conform procedurilor stabilite de Ministerul Finanţelor, şi nu pot fi transferate activităţilor de furnizare a altor servicii de transport sau altor activităţi.

(5) Conturile sectoarelor de activitate menţionate la alin.(1) se ţin în aşa fel încât să permită:

a) monitorizarea interdicţiei de transfer al resurselor financiare alocate unui sector de activitate către altul;

b) monitorizarea utilizării veniturilor din tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare şi din alte activităţi comerciale.

(6) Întreprinderea feroviară care furnizează servicii de transport feroviar de mărfuri şi servicii de transport feroviar de pasageri ca obligaţie de serviciu public efectuează evidenţa contabilă separată a celor două tipuri de servicii.

 

Articolul 13. Independenţa Administratorului infrastructurii

(1) Administratorul infrastructurii este independent în luarea deciziilor legate de funcţiile esenţiale de gestionare a infrastructurii.

(2) Membrii organelor de conducere ale Administratorului infrastructurii acţionează în mod nediscriminatoriu şi imparţial, evitând conflictele de interese.

(3) Administratorul infrastructurii trebuie să fie organizat ca o entitate distinctă din punct de vedere juridic faţă de orice întreprindere feroviară.

(4) Aceeaşi persoană nu poate fi numită sau angajată concomitent:

a) în calitate de membru al organelor de conducere ale Administratorului infrastructurii şi ale altor întreprinderi feroviare;

b) în calitate de persoană responsabilă de luarea deciziilor cu privire la funcţiile esenţiale de gestionare a infrastructurii şi în calitate de membru al organelor de conducere ale unei întreprinderi feroviare.

(5) În cazul în care sistemele informaţionale sunt comune pentru mai multe entităţi, dreptul de acces la informaţiile cu accesibilitate limitată din punct de vedere comercial referitoare la funcţiile esenţiale de gestionare a infrastructurii se oferă personalului Administratorului infrastructurii, autorizat în baza unui acord de confidenţialitate.

(6) Informaţiile cu accesibilitate limitată din punct de vedere comercial referitoare la funcţiile esenţiale de gestionare a infrastructurii nu pot fi transmise altor entităţi.

 

Articolul 14. Independenţa funcţiilor esenţiale de gestionare a infrastructurii

(1) Administratorul infrastructurii are o independenţă organizatorică şi decizională în ceea ce priveşte funcţiile esenţiale de gestionare a infrastructurii.

(2) În sensul alin.(1) se aplică următoarele condiţii:

a) o întreprindere feroviară sau orice altă entitate juridică nu poate să exercite o influenţă decisivă asupra Administratorului infrastructurii în ceea ce priveşte funcţiile esenţiale de gestionare a infrastructurii;

b) o întreprindere feroviară nu poate să influenţeze numirile şi concedierile persoanelor responsabile de luarea deciziilor cu privire la funcţiile esenţiale de gestionare a infrastructurii;

c) la desemnarea în funcţii a persoanelor responsabile de luarea deciziilor cu privire la funcţiile esenţiale de gestionare a infrastructurii se evită orice conflict de interese.

 

Articolul 15. Imparţialitatea Administratorului infrastructurii în ceea ce priveşte gestionarea traficului feroviar şi planificarea întreţinerii infrastructurii

(1) Funcţiile de gestionare a traficului feroviar se exercită într-un mod transparent şi nediscriminatoriu, iar persoanele responsabile de luarea deciziilor cu privire la aceste funcţii nu trebuie să se afle în conflicte de interese.

(2) În cazul perturbării traficului feroviar, Administratorul infrastructurii comunică neîntârziat situaţia survenită întreprinderilor feroviare afectate.

(3) Administratorul infrastructurii, atunci când acordă acces suplimentar la procesul de monitorizare a transportului de mărfuri pe traseu sau a deplasării trenurilor, furnizează acest serviciu întreprinderilor feroviare vizate în mod transparent şi nediscriminatoriu.

(4) În cazul planificării pe termen lung a unor lucrări majore de întreţinere şi/sau de reînnoire a infrastructurii feroviare, Administratorul infrastructurii consultă solicitanţii vizaţi şi ţine cont de propunerile acestora.

(5) Administratorul infrastructurii efectuează programarea lucrărilor de întreţinere a infrastructurii feroviare într-un mod nediscriminatoriu.

 

Articolul 16. Condiţii de utilizare a veniturilor Administratorului infrastructurii

(1) Veniturile din activităţile de gestionare a infrastructurii feroviare sunt utilizate de Administratorul infrastructurii doar pentru a asigura funcţionarea infrastructurii feroviare, inclusiv pentru întreţinerea şi dezvoltarea acesteia, precum şi pentru rambursarea împrumuturilor contractate.

(2) Administratorul infrastructurii nu achită dividende acţionarilor societăţii. Profitul obţinut din gestionarea infrastructurii feroviare este utilizat pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru înnoirea echipamentelor de întreţinere a acesteia.

(3) Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare nu-şi acordă împrumuturi unul altuia.

(4) Datoriile Administratorului infrastructurii trebuie să fie separate de datoriile altor întreprinderi feroviare.

 

Articolul 17. Finanţarea infrastructurii feroviare

(1) Guvernul, prin intermediul Ministerului, asigură întreţinerea, reînnoirea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare în baza contractului multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare şi conform Programului naţional de infrastructură feroviară, aprobate de Guvern, în limita alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală.

(2) Costurile anuale de funcţionare a infrastructurii feroviare sunt prognozate de către Administratorul infrastructurii în baza traficului contractat cu întreprinderile feroviare, a normativelor tehnice de întreţinere şi reparaţie a infrastructurii feroviare şi în baza proiectelor de reabilitare şi/sau de modernizare a infrastructurii conform Programului naţional de infrastructură feroviară aprobat de Guvern.

(3) Funcţionarea infrastructurii feroviare, inclusiv întreţinerea şi dezvoltarea acesteia, este asigurată de către Administratorul infrastructurii pe seama:

a) veniturilor din furnizarea serviciilor de utilizare a infrastructurii feroviare;

b) finanţărilor externe nerambursabile;

c) creditelor interne şi a creditelor externe recreditate de stat conform procedurilor aprobate de Guvern;

d) resurselor financiare de la bugetul de stat, stabilite conform contractului multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare;

e) altor venituri legale.

(4) În cazul unor calamităţi naturale, dezastre sau incidente/accidente pe calea ferată, elementele afectate ale infrastructurii feroviare sunt repuse în funcţiune în cel mai scurt timp, utilizându-se resursele financiare ce pot fi mobilizate în acest scop.

(5) Cheltuielile cauzate de repunerea în funcţiune a infrastructurii feroviare publice, afectată ca urmare a unor calamităţi naturale, dezastre sau incidente/accidente pe calea ferată, sunt acoperite de la bugetul de stat în cazul insuficienţei resurselor financiare prevăzute la alin.(1) sau la alin.(4).

 

Secţiunea a 3-a

Accesul la infrastructura şi serviciile feroviare

Articolul 18. Condiţiile de acces la infrastructura feroviară

(1) Întreprinderilor feroviare li se acordă, în condiţii echitabile, nediscriminatorii şi transparente, dreptul de acces la infrastructura feroviară naţională pentru a opera orice tip de servicii de transport feroviar de mărfuri şi de pasageri. Respectivul drept include şi accesul la infrastructura existentă de conexiune cu porturile maritime şi fluviale.

(2) Accesul la infrastructura feroviară publică, la echipamentele feroviare şi la infrastructurile de servicii se acordă întreprinderii feroviare în baza unui contract de alocare a capacităţii încheiat cu Administratorul infrastructurii, inclusiv cu următoarele condiţii:

a) întreprinderea feroviară deţine o autorizaţie de transport feroviar şi este înregistrată conform Legii nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali;

b) întreprinderea feroviară deţine un certificat de siguranţă.

(3) În cazul serviciilor de transport feroviar între Republica Moldova şi alte state, dreptul de acces prevăzut la alin.(1) poate fi limitat din cauza lipsei de acces nediscriminatoriu la infrastructura feroviară şi la serviciile aferente din statele respective.

 

Articolul 19. Limitarea dreptului de acces la infrastructura feroviară

(1) Autoritatea Feroviară poate limita dreptul de acces la infrastructura feroviară, între un punct de plecare şi o destinaţie, pentru operarea serviciilor de transport care fac obiectul unuia sau mai multor contracte de servicii publice şi care acoperă aceeaşi trasă sau o trasă alternativă. Dreptul de acces menţionat este limitat în situaţia în care exercitarea acestuia ar periclita echilibrul economic al unuia sau mai multor contracte de servicii publice.

(2) Organul de reglementare a pieţei stabileşte, în baza unei analize economice obiective, dacă echilibrul economic al unui contract de servicii publice ar putea fi periclitat. Acest fapt se stabileşte la solicitarea oricăreia dintre următoarele entităţi sau autorităţi, înaintată în termen de 30 de zile de la primirea informaţiilor privind serviciul destinat pasagerilor:

a) autoritatea care a atribuit contractul de servicii publice;

b) orice altă autoritate interesată care are dreptul de a limita accesul la infrastructura feroviară în sensul prezentului articol;

c) Administratorul infrastructurii;

d) întreprinderea feroviară care execută contractul de servicii publice.

(3) Organul de reglementare a pieţei îşi prezintă decizia privind dreptul de acces menţionat la alin.(1), motivele acesteia, precum şi modul de contestare a acesteia de către:

a) autoritatea care a limitat dreptul de acces;

b) Administratorul infrastructurii;

c) întreprinderea feroviară care execută contractul de servicii publice;

d) întreprinderea feroviară care solicită accesul.

(4) În cazul în care Organul de reglementare a pieţei constată că echilibrul economic al unui contract de servicii publice ar putea fi periclitat de serviciul destinat pasagerilor, acesta indică eventualele modificări ale serviciului respectiv care ar garanta îndeplinirea condiţiilor de acordare a dreptului de acces.

 

Articolul 20. Condiţiile de acces la serviciile feroviare

(1) Administratorul infrastructurii furnizează prin contract, în condiţii nediscriminatorii, tuturor întreprinderilor feroviare autorizate şi certificate în condiţiile prezentului cod pachetul minim de acces (servicii), accesul la infrastructurile de servicii şi, în caz de necesitate, servicii suplimentare şi auxiliare.

1) Tarifele pentru pachetul minim de acces (servicii) şi accesul pe calea ferată la infrastructurile de servicii şi/sau la instalaţiile de servicii se bazează pe costurile care sunt suportate direct ca urmare a unei operaţiuni de transport feroviar.

2) Pachetul minim de acces (servicii) include:

a) gestionarea cererii pentru alocarea capacităţii de infrastructură;

b) dreptul de utilizare a capacităţii de infrastructură alocate;

c) utilizarea liniilor de cale ferată, a schimbătoarelor de cale ferată şi a joncţiunilor (punctelor de intersecţii ale liniilor de cale ferată);

d) gestionarea traficului feroviar, inclusiv sistemul de semnalizare, sistemul de monitorizare operativă şi de comunicare, precum şi furnizarea de informaţii privind circulaţia trenurilor;

e) furnizarea oricăror alte informaţii necesare privind gestionarea traficului feroviar pentru care a fost alocată capacitatea de infrastructură;

f) utilizarea echipamentelor de alimentare cu energie electrică pentru curentul de tracţiune, în cazul în care acestea sunt disponibile.

3) Accesul, inclusiv accesul pe calea ferată, se acordă la următoarele infrastructuri de servicii, atunci când acestea există, precum şi la serviciile furnizate în aceste unităţi:

a) echipamente de alimentare cu combustibil;

b) gări, staţii pentru pasageri şi mărfuri, clădirile acestora şi alte instalaţii, inclusiv sisteme de afişare a informaţiilor cu privire la călătorii şi amplasament adecvat pentru serviciile de emitere a biletelor/documentelor de călătorie;

c) terminale de mărfuri;

d) facilităţi de formare a trenurilor;

e) linii de depozitare;

f) facilităţi tehnice pentru întreţinere;

g) depozite de întreţinere şi alte facilităţi tehnice;

h) facilităţi de descărcare;

i) porturi conectate la infrastructura feroviară;

j) facilităţi tehnice, inclusiv instalaţii de curăţare şi spălare.

4) În afară de pachetul minim de acces (servicii) şi infrastructurile de servicii menţionate la pct.3), Administratorul infrastructurii poate percepe şi poate furniza următoarele servicii suplimentare:

a) preîncălzirea trenurilor de pasageri;

b) furnizarea de combustibil;

c) servicii de manevră şi orice alte servicii furnizate la structurile şi infrastructurile de servicii;

d) servicii personalizate pentru:

– controlul transportului de mărfuri periculoase;

– asistenţă în exploatarea trenurilor cu încărcături speciale; şi

5) următoarele servicii auxiliare:

a) acces la reţelele de comunicaţii electronice;

b) furnizarea de informaţii suplimentare;

c) revizia şi echiparea tehnică a vehiculelor feroviare;

d) servicii de emitere a biletelor/documentelor de călătorie în gările pentru pasageri;

e) servicii de întreţinere a materialului rulant care necesită facilităţi specifice.

(2) Serviciile suplimentare şi cele auxiliare prevăzute la alin.(1) pct.4) şi 5) pot fi furnizate şi de întreprinderile care operează aceste infrastructuri de servicii, altele decât Administratorul infrastructurii. Operatorii infrastructurilor de servicii oferă, în mod nediscriminatoriu, tuturor întreprinderilor feroviare accesul, inclusiv accesul pe calea ferată, la infrastructurile indicate în documentul de referinţă al reţelei şi la serviciile furnizate în cadrul acestor infrastructuri.

(3) Pentru a garanta transparenţa deplină şi accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de servicii menţionate la alin.(1) pct.3) lit.a), b), c), e) şi i), precum şi la furnizarea de servicii în cadrul acestor infrastructuri, în cazul în care un operator al unei astfel de infrastructuri de servicii este controlat de o entitate care, de asemenea, activează şi deţine o poziţie dominantă pe piaţa de servicii de transport feroviar pentru care se utilizează infrastructura respectivă, operatorii acestor infrastructuri de servicii trebuie să se organizeze într-un mod independent din punct de vedere organizatoric şi decizional faţă de respectiva entitate.

1) Condiţia de independenţă prevăzută în acest alineat nu implică cerinţa de instituire a unei entităţi juridice separate pentru infrastructurile de servicii şi poate fi obţinută prin organizarea unor departamente distincte în cadrul aceleiaşi entităţi juridice.

2) Pentru toate infrastructurile de servicii menţionate la alin.(1) pct.3), operatorul infrastructurii de servicii sau respectiva entitate duce o evidenţă separată a veniturilor şi cheltuielilor pentru aceste servicii.

3) În cazul în care operarea infrastructurii de servicii este asigurată de Administratorul infrastructurii sau operatorul unei infrastructuri de servicii se află sub controlul direct ori indirect al Administratorului infrastructurii, îndeplinirea cerinţelor stabilite în prezentul alineat se consideră demonstrată prin respectarea cerinţelor prevăzute la art.14.

(4) Cererile depuse de întreprinderile feroviare pentru obţinerea accesului la servicii şi la furnizarea acestora în cadrul infrastructurilor de servicii prevăzute la alin.(1) pct.3) se examinează în termen de 30 de zile din ziua înregistrării acestora. Aceste cereri pot fi respinse numai dacă există alternative viabile care le permit întreprinderilor feroviare să opereze serviciul respectiv de transport feroviar de mărfuri sau de pasageri pe aceleaşi rute sau pe rute alternative, în condiţii acceptabile din punct de vedere economic. Acest lucru nu obligă operatorul infrastructurii de servicii să facă investiţii în resurse sau în infrastructuri pentru a răspunde tuturor cererilor depuse de întreprinderile feroviare.

(5) În cazul în care întreprinderile feroviare solicită acces la servicii şi la furnizarea acestora în cadrul unei infrastructuri de servicii gestionate de un operator al infrastructurii de servicii menţionat la alin.(3), operatorul infrastructurii de servicii justifică în scris orice decizie de respingere şi indică alternative viabile în cadrul altor infrastructuri de servicii.

(6) În cazul în care un operator al infrastructurii de servicii furnizează serviciile stabilite la alin.(1) pct.3) şi nu poate soluţiona un conflict între diferite cereri pentru o anumită infrastructură, propunând alternative, solicitantul poate depune o plângere la Organul de reglementare a pieţei, care examinează cazul şi, dacă este necesar, propune măsuri fezabile pentru a asigura satisfacerea cererii de capacitate de infrastructură a respectivului solicitant.

(7) În cazul în care o infrastructură de servicii menţionată la alin.(1) pct.3) nu este utilizată timp de cel puţin doi ani consecutivi, aceasta, cu acordul Ministerului, poate fi declarată ca infrastructură neutilizată şi dată în locaţiune întreprinderilor feroviare interesate în modul stabilit de Guvern, cu excepţia cazului în care operatorul respectivei infrastructuri de servicii demonstrează faptul că un proces de reconversie aflat în desfăşurare face imposibilă utilizarea acesteia de către o întreprindere feroviară.

(8) În cazul în care un operator al infrastructurii de servicii furnizează oricare dintre serviciile menţionate la alin.(1) pct.4), acesta le furnizează întreprinderilor feroviare la cerere, într-un mod nediscriminatoriu.

(9) Operatorul infrastructurii de servicii nu este obligat să furnizeze serviciile menţionate la alin.(1) pct.5) dacă acestea nu prezintă un interes economic. Operatorul infrastructurii de servicii care decide să furnizeze oricare dintre serviciile menţionate este obligat să le furnizeze întreprinderilor feroviare într-un mod nediscriminatoriu.

(10) În cazul încheierii unor tratate internaţionale, prevederile acestora nu trebuie să limiteze accesul la infrastructura feroviară publică, la echipamentele şi serviciile feroviare, nu trebuie să creeze discriminarea întreprinderilor feroviare sau să restricţioneze posibilitatea întreprinderilor feroviare de a opera servicii de transport feroviar în trafic internaţional.

 

Capitolul IV

CONDIŢII DE ACTIVITATE A ÎNTREPRINDERILOR FEROVIARE

Articolul 21. Condiţii pentru desfăşurarea activităţii de transport feroviar

(1) Pentru a desfăşura activitatea de transport feroviar, întreprinderile feroviare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1) întreprinderea nu a fost declarată insolvabilă;

2) administratorul întreprinderii nu a fost condamnat penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru infracţiuni economice sau din domeniul transporturilor;

3) administratorul întreprinderii nu a fost sancţionat pentru încălcări grave sau repetate privind îndeplinirea obligaţiilor impuse de legislaţia muncii, inclusiv a obligaţiilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă, de legislaţia privind asigurările medicale sau de legislaţia vamală, în cazul întreprinderilor care intenţionează să opereze servicii de transport de mărfuri în trafic internaţional, supuse procedurilor vamale;

4) întreprinderea, printr-o declaraţie pe propria răspundere şi bugetul aprobat de organul de conducere (de consiliul societăţii, în cazul unei societăţi cu răspundere limitată), comunică că are capacitatea financiară necesară, pentru o perioadă de 12 luni, pentru:

a) a-şi îndeplini obligaţiile de remunerare a personalului;

b) a achita impozitele pentru activele deţinute şi contribuţiile la asigurările sociale;

c) a întreţine propriul parc de vehicule feroviare conform cerinţelor tehnice de exploatare şi întreţinere prescrise de uzina producătoare;

5) întreprinderea are un contract încheiat cu o entitate sau are o subdiviziune cu personal competent, care deţine cunoştinţele şi experienţa necesare pentru exercitarea unui control operaţional, a unei supravegheri sigure şi eficace a activităţii de transport feroviar, fapt confirmat prin diplome sau certificate de perfecţionare periodică a angajaţilor în domeniul activităţii de organizare a operaţiunilor de transport feroviar;

6) întreprinderea are capacitatea de a acoperi riscurile de răspundere civilă şi este asigurată în mod corespunzător pentru acoperirea acestora în conformitate cu legislaţia de răspundere civilă în caz de accidente sau incidente, în special în ceea ce priveşte pasagerii, bagajele, mărfurile, materialul rulant şi părţile terţe. Valoarea minimă a asigurării se stabileşte de Guvern în funcţie de tipul activităţii şi de riscurile acesteia;

7) întreprinderea nu înregistrează arierate substanţiale sau recurente în materie de impozite sau contribuţii la asigurările sociale, rezultate din activitatea sa.

(2) Pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.(1), Autoritatea Feroviară, la efectuarea controlului de stat asupra respectării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de transport feroviar în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, examinează următoarele informaţii şi documente, care pot fi obţinute în mod independent sau pot fi solicitate de la întreprindere, privind:

a) resursele financiare disponibile;

b) fondurile şi activele disponibile cu titlu de garanţie;

c) capitalul circulant;

d) costurile relevante ale serviciilor furnizate, inclusiv valoarea de bilanţ sau costurile de achiziţie a terenurilor, clădirilor, instalaţiilor şi a materialului rulant;

e) sarcinile instituite asupra activelor întreprinderii;

f) impozitele şi contribuţiile la fondurile de asigurări sociale;

g) rapoartele de audit pentru ultimii ani;

h) asigurarea în caz de accidente, în special în ceea ce priveşte pasagerii, bagajele, mărfurile, poşta şi vehiculele feroviare;

i) angajarea sau contractarea personalului competent, care deţine cunoştinţele sau experienţa necesare pentru exercitarea unui control operaţional şi a unei supravegheri sigure şi eficace a activităţii de transport feroviar;

j) vehiculele feroviare deţinute în proprietate sau posesie;

k) bugetul întreprinderii, aprobat de organul de conducere (de consiliul societăţii, în cazul unei societăţi cu răspundere limitată).

(3) Întrunirea condiţiilor stabilite în prezentul articol se confirmă prin emiterea autorizaţiei de transport feroviar, care este un act permisiv obligatoriu, emis de către Autoritatea Feroviară pentru iniţierea şi desfăşurarea activităţii de transport feroviar.

 

Articolul 22. Procedura de acordare a autorizaţiilor de transport feroviar

(1) Autorizaţia de transport feroviar se emite în baza evaluării documentelor stabilite la art.21 alin.(2) şi a constatării faptului că întreprinderea feroviară care solicită autorizaţia întruneşte condiţiile de desfăşurare a activităţii de transport feroviar stabilite la art.21 alin.(1).

(2) Cererea pentru emiterea autorizaţiei de transport feroviar se examinează în termen de 30 de zile de la data recepţionării acesteia.

(3) Autorizaţiile de transport feroviar se eliberează în mod gratuit, conform prevederilor anexei nr.1 la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(4) Regulile privind modul de examinare şi soluţionare a cererilor, modelul tipizat şi conţinutul autorizaţiilor de transport feroviar se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 23. Controlul întreprinderilor feroviare

(1) În scopul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezentul cod, Autoritatea Feroviară are dreptul să controleze întreprinderile feroviare ce furnizează servicii de transport feroviar pentru a verifica condiţiile de desfăşurare a activităţii de transport feroviar şi respectarea prevederilor prezentului cod.

(2) Autoritatea Feroviară efectuează controale planificate şi controale inopinate în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

(3) Întreprinderile feroviare care îşi lansează activitatea în domeniul transportului feroviar sau o relansează după o perioadă de întrerupere de peste şase luni sunt supuse controlului inopinat.

(4) În cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii de transport feroviar, Autoritatea Feroviară emite prescripţii pentru înlăturarea iregularităţilor depistate.

(5) Autoritatea Feroviară iniţiază procedura de suspendare sau retragere a autorizaţiei de transport feroviar, printr-o decizie oficială, informând obligatoriu întreprinderea feroviară, în cazul în care constată în mod repetat neîndeplinirea de către aceasta a condiţiilor de desfăşurare a activităţii de transport feroviar.

(6) Suspendarea autorizaţiei de transport feroviar se aplică în cazul unor abateri de la condiţiile de desfăşurare a activităţii de transport feroviar, cu excepţia condiţiei privind capacitatea întreprinderii feroviare de a acoperi riscurile de răspundere civilă şi a cazului în care aceasta utilizează material rulant a cărui circulaţie este restricţionată.

(7) Retragerea autorizaţiei de transport feroviar se aplică în cazul în care întreprinderea feroviară nu îndeplineşte condiţia privind capacitatea de a acoperi riscurile de răspundere civilă şi în cazul în care aceasta utilizează material rulant a cărui circulaţie este restricţionată.

(8) Contestarea acţiunilor, a inacţiunilor sau a actelor administrative emise în cadrul procedurii de control se face în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

 

Articolul 24. Prescripţiile emise de Autoritatea Feroviară şi termenele de conformare

(1) Autoritatea Feroviară emite prescripţii pentru întreprinderile feroviare în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi, în baza acestora, recomandă şi indică modalităţi de înlăturare a încălcărilor, stabilind termene pentru remedierea situaţiei, după cum urmează:

a) un termen de maximum 3 luni – pentru recrutarea personalului competent prevăzut la art.21, în cazul în care personalul desemnat al întreprinderii feroviare nu deţine competenţele necesare;

b) un termen de maximum 6 luni – atunci când întreprinderea feroviară trebuie să se conformeze condiţiei privind deţinerea capacităţii financiare;

c) un termen de maximum 2 luni – în cazul neîndeplinirii condiţiei privind acoperirea riscurilor de răspundere civilă.

Termenul maxim acordat pentru înlăturarea încălcărilor nu poate depăşi cumulativ 6 luni.

(2) În cursul termenelor de remediere a încălcărilor menţionate la alin.(1), întreprinderea feroviară este obligată să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

(3) În cazul constatării faptului că întreprinderea feroviară comite în continuare încălcări privind condiţiile de desfăşurare a activităţii de transport feroviar şi al imposibilităţii de a acorda un nou termen pentru înlăturarea acestora, Autoritatea Feroviară iniţiază procedura de retragere a autorizaţiei de transport feroviar.

 

Articolul 25. Crearea şi gestionarea registrelor de către Autoritatea Feroviară

(1) Autoritatea Feroviară creează, dezvoltă şi actualizează Registrul operatorilor de transport feroviar şi Registrul naţional al vehiculelor feroviare, care sunt publice şi pot fi accesate în format electronic, în mod gratuit, de către entităţile înregistrate, precum şi de către autorităţile publice interesate.

(2) Registrele menţionate la alin.(1) sunt create şi gestionate pentru monitorizarea operatorilor de transport feroviar, a vehiculelor feroviare şi a entităţilor responsabile cu întreţinerea vehiculelor feroviare.

(3) Pentru a garanta confidenţialitatea datelor cu caracter personal în cadrul activităţilor de recepţionare a notificărilor, de ţinere a registrelor şi de acordare a accesului la acestea, Autoritatea Feroviară instituie măsuri organizatorice şi de ordin tehnic pentru protecţia datelor cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

 

Articolul 26. Activitatea de supraveghere a siguranţei feroviare

(1) Autoritatea Feroviară efectuează supravegherea continuă a respectării condiţiilor:

a) de desfăşurare a activităţii de transport feroviar de către întreprinderile feroviare;

b) de certificare a siguranţei feroviare pentru întreprinderile feroviare;

c) de autorizare în materie de siguranţă a Administratorului infrastructurii;

d) de aplicare a sistemului de management al siguranţei.

(2) Activitatea de supraveghere a siguranţei feroviare se realizează prin evaluarea situaţiilor economico-financiare semestriale ale entităţilor din domeniul transportului feroviar, a rapoartelor privind incidentele şi accidentele feroviare, a procesului de întreţinere a vehiculelor feroviare şi a procesului de întreţinere a infrastructurii feroviare.

(3) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii achită plăţi pentru supravegherea respectării condiţiilor stabilite la alin.(1). Aceste plăţi constituie venituri colectate de Autoritatea Feroviară pentru finanţarea cheltuielilor aprobate în bugetul acesteia.

(4) Nomenclatorul serviciilor de supraveghere a siguranţei feroviare, mărimea plăţilor, precum şi modul de achitare a acestor plăţi se stabilesc de Guvern.

(5) Supravegherea şi controlul de stat al respectării obligaţiilor menţionate la art.89 alin.(3¹) din prezenta lege sunt exercitate de către autoritatea competentă la nivel naţional în domeniul securităţii cibernetice în conformitate cu Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică.

[Art.26 completat prin Legea nr.58 din 21.03.2024, în vigoare 01.01.2025]

 

Capitolul V

TARIFE PENTRU UTILIZAREA INFRASTRUCTURII FEROVIARE ŞI

ALOCAREA CAPACITĂŢILOR DE INFRASTRUCTURĂ

 

Secţiunea 1

Principii generale

Articolul 27. Utilizarea efectivă a capacităţilor de infrastructură şi veniturile din utilizarea acestora

(1) Cadrul de tarifare şi de alocare a capacităţilor de infrastructură feroviară trebuie să-i permită Administratorului infrastructurii să introducă pe piaţă şi să utilizeze optim şi eficient capacităţile de infrastructură disponibile.

(2) Veniturile din furnizarea serviciilor de utilizare a infrastructurii feroviare se constituie din plăţile pentru serviciile stabilite în pachetul minim de acces (servicii).

 

Articolul 28. Documentul de referinţă al reţelei

(1) Conţinutul şi formatul documentului de referinţă al reţelei se stabilesc de Minister şi se publică pe pagina web oficială a acestuia.

(2) Administratorul infrastructurii întocmeşte documentul de referinţă al reţelei în consultare cu Autoritatea Feroviară şi îl prezintă Ministerului spre aprobare.

(3) Documentul de referinţă al reţelei stabileşte natura şi caracteristicile infrastructurii feroviare puse la dispoziţia întreprinderilor feroviare şi conţine informaţii privind condiţiile de acces la infrastructura feroviară, în special:

a) dispoziţii generale;

b) condiţiile de acces şi de utilizare a infrastructurii feroviare;

c) prezentarea generală a traficului feroviar, a caracteristicilor tehnice ale infrastructurii feroviare disponibile şi a restricţiilor privind utilizarea acesteia;

d) principiile, priorităţile şi criteriile de alocare a capacităţilor de infrastructură;

e) tipurile de servicii;

f) principiile de percepere a tarifelor şi a taxelor pentru servicii;

g) nivelul tarifelor şi metoda de calcul al acestora.

(4) După consultarea părţilor interesate, Administratorul infrastructurii stabileşte şi publică anual, pe propria pagină web oficială, documentul de referinţă al reţelei.

(5) Documentul de referinţă al reţelei se publică cel târziu cu 4 luni înainte de data-limită pentru depunerea cererilor pentru capacităţi de infrastructură.

 

Secţiunea a 2-a

Tarife pentru servicii şi pentru utilizarea infrastructurii feroviare

Articolul 29. Modul de stabilire a tarifelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare

(1) Administratorul infrastructurii, în baza Metodologiei de formare a tarifelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare, aprobate de Guvern, prezintă Ministerului spre aprobare un cadru de tarifare pentru pachetul minim de acces (servicii), accesul la infrastructurile de servicii, la serviciile auxiliare şi cele suplimentare conform cu legislaţia naţională şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Nivelul tarifelor trebuie să asigure o competitivitate optimă a transportului feroviar în raport cu alte tipuri de transport.

(2) Cadrul de tarifare trebuie să asigure aplicarea unor tarife echivalente şi nediscriminatorii pentru diferite tipuri de servicii la toate întreprinderile feroviare care furnizează acelaşi tip de servicii, de asemenea să asigure că tarifele aplicate efectiv respectă regulile stabilite în documentul de referinţă al reţelei.

(3) La prelucrarea datelor furnizate de către solicitanţi se asigură respectarea legislaţiei privind secretul comercial şi confidenţialitatea din punct de vedere comercial a informaţiilor şi a datelor cu caracter personal.

(4) În cazul unei infrastructuri de servicii gestionate de o entitate independentă faţă de Administratorul infrastructurii, tarifele pentru utilizarea acesteia se stabilesc de către entitatea care operează respectiva infrastructură de servicii.

 

Articolul 30. Contractul multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare

(1) Administratorul infrastructurii este stimulat să reducă costurile de furnizare a infrastructurii feroviare şi nivelul tarifelor de acces la aceasta, respectându-se cerinţele în materie de siguranţă feroviară şi menţinând şi îmbunătăţind calitatea serviciului de utilizare a infrastructurii feroviare.

(2) Guvernul aprobă încheierea contractului multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare între Minister şi Administratorul infrastructurii, prevăzut pe o perioadă de cel puţin cinci ani, fără a influenţa competenţa Administratorului infrastructurii în ceea ce priveşte planificarea şi finanţarea infrastructurii feroviare sau principiul bugetar al anualităţii în aplicarea acestuia.

(3) Guvernul poate pune în aplicare stimulente în baza contractului multianual menţionat la alin.(2), prin intermediul unor măsuri de reglementare sau printr-o combinaţie de stimulente şi măsuri de reglementare, în vederea reducerii costurilor stabilite în contractul multianual şi reducerii nivelului tarifelor de acces la infrastructura feroviară şi la servicii.

(4) La aplicarea stimulentelor prin intermediul măsurilor de reglementare, Guvernul se bazează pe o analiză a reducerilor de costuri ce ar putea fi obţinute.

(5) Clauzele contractului multianual menţionat la alin.(2) şi structura plăţilor destinate pentru finanţarea Administratorului infrastructurii trebuie să fie convenite în prealabil şi trebuie să acopere întreaga durată a contractului.

(6) Contractul multianual menţionat la alin.(2) se consultă cu solicitanţii cunoscuţi şi potenţiali de capacităţi de infrastructură în caz de necesitate şi la cererea acestora.

(7) Administratorul infrastructurii asigură coerenţa dintre dispoziţiile contractului multianual menţionat la alin.(2) şi cele ale Programului naţional de infrastructură feroviară.

(8) Administratorul infrastructurii ţine o evidenţă a activelor administrate pentru a evalua finanţarea necesară reparării sau înlocuirii acestora.

(9) Evidenţa activelor Administratorului infrastructurii trebuie să includă informaţii privind cheltuielile legate de reînnoirea şi modernizarea infrastructurii feroviare.

(10) Administratorul infrastructurii stabileşte o metodă de repartizare a costurilor între diferite categorii de servicii oferite întreprinderilor feroviare.

 

Articolul 31. Reguli de tarifare a infrastructurii feroviare

(1) Tarifele pentru utilizarea infrastructurii feroviare şi a infrastructurii de servicii se aplică de către Administratorul infrastructurii în conformitate cu cadrul de tarifare prevăzut la art.29 alin.(1).

(2) Administratorul infrastructurii şi operatorul infrastructurii de servicii stabilesc plăţile pentru utilizarea infrastructurii feroviare şi pentru servicii în conformitate cu tarifele, regulile şi baremurile stabilite în documentul de referinţă al reţelei.

(3) Tarifele pentru pachetul minim de acces (servicii) şi pentru accesul la secţiunile de infrastructură feroviară care conectează infrastructurile de servicii se stabilesc la costul direct imputabil operării serviciilor de transport feroviar pe aceste secţiuni.

(4) Tarifele pentru utilizarea infrastructurii feroviare pot include o componentă care să reflecte deficitul de capacitate pentru anumite secţiuni ale infrastructurii feroviare pe durata perioadelor de saturare.

(5) Dacă serviciile suplimentare şi cele auxiliare prevăzute la art.20 alin.(1) pct.4) şi 5) sunt oferite de un singur furnizor, tariful perceput pentru serviciul respectiv nu trebuie să depăşească costul prestaţiei, plus un profit rezonabil.

(6) Pentru capacitatea de infrastructură utilizată, în scopul întreţinerii infrastructurii feroviare, pot fi percepute tarife. Respectivele tarife se stabilesc în baza costului direct, cauzat de utilizarea capacităţii respective.

(7) Operatorii infrastructurilor de servicii care furnizează infrastructurile şi serviciile menţionate la art.20 alin.(1) pct.3)–5) prezintă Administratorului infrastructurii informaţii referitoare la tarifele ce urmează a fi incluse în documentul de referinţă al reţelei.

(8) Administratorul infrastructurii cooperează cu administratorii de infrastructură din străinătate pentru a asigura coordonarea activităţii de tarifare a serviciilor de utilizare a infrastructurii feroviare pentru transportul feroviar în trafic internaţional.

 

Articolul 32. Excepţii de la regulile de tarifare a infrastructurii feroviare

(1) Pentru a recupera în totalitate costurile suportate de Administratorul infrastructurii, dacă piaţa permite, tarifele pot fi majorate în baza Metodologiei de formare a tarifelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare, aprobată de Guvern, pe baza principiilor de eficienţă, transparenţă şi nediscriminare, garantând totodată competitivitatea optimă pe segmentele pieţei serviciilor de transport feroviar.

(2) Majorarea tarifelor poate fi efectuată în baza unei evaluări a relevanţei pentru segmente de piaţă specifice, stabilite în documentul de referinţă al reţelei.

1) Lista segmentelor de piaţă cuprinde cel puţin 2 segmente: serviciul de transport feroviar de mărfuri şi serviciul de transport feroviar de pasageri.

2) Segmentele de piaţă pot fi diferenţiate în funcţie de destinaţii, de mărfurile sau de pasagerii transportaţi.

(3) Tarifele medii şi cele marginale percepute pentru utilizarea echivalentă a infrastructurii feroviare trebuie să fie comparabile. Aceleaşi servicii de pe aceleaşi segmente de piaţă au aceleaşi tarife.

(4) Nivelul tarifelor nu trebuie să excludă utilizarea infrastructurii feroviare de către întreprinderile feroviare de pe segmentele de piaţă care pot plăti cel puţin costul suportat direct, ca urmare a operării serviciilor de transport feroviar, plus un profit rezonabil, stabilit de Guvern.

 

Articolul 33. Reduceri la utilizarea infrastructurii feroviare

(1) Prin excepţie de la principiul costurilor directe enunţat la art.31 alin.(3), Administratorul infrastructurii aplică reduceri, în mod nediscriminatoriu, tuturor utilizatorilor infrastructurii feroviare în cazurile specificate de Guvern.

(2) Reducerile se limitează la economisirea efectivă a costurilor administrative ale Administratorului infrastructurii. La calculul reducerii nu se iau în considerare economiile efective deja incluse în tariful perceput.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin.(2), Ministerul poate introduce, pentru toţi utilizatorii infrastructurii feroviare, sisteme de reduceri pentru fluxuri de circulaţie determinate, prin care acordă reduceri, pe o perioadă limitată, pentru a încuraja dezvoltarea unor noi servicii de transport feroviar sau reduceri ce favorizează utilizarea unor linii de cale ferată folosite mult sub capacitatea lor.

(4) Reducerile se pot referi doar la tarifele percepute pentru o secţiune determinată a infrastructurii feroviare.

(5) Reducerile se consultă cu Organul de reglementare a pieţei pentru a evalua caracterul nediscriminatoriu al tarifelor reduse.

 

Articolul 34. Planuri de compensare a costurilor de mediu, de accident şi de infrastructură neplătite

(1) Guvernul poate introduce, pe o perioadă limitată, un sistem de compensare pentru utilizarea infrastructurii feroviare legat de costurile de mediu, de accident şi de infrastructură ale altor tipuri de transport, în măsura în care aceste costuri depăşesc costurile echivalente ale transportului feroviar.

(2) Compensaţiile se acordă utilizatorilor de infrastructură feroviară în mod nediscriminatoriu, sub formă de reduceri ale tarifelor de acces la infrastructură.

(3) Metodologia de compensare a costurilor de mediu, de accident şi de infrastructură se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 35. Sistemul performanţelor

(1) Utilizatorii infrastructurii feroviare cărora li s-au alocat trase sunt încurajaţi să îmbunătăţească performanţele de utilizare a reţelei feroviare printr-un sistem de îmbunătăţire a performanţelor, aprobat de Minister.

(2) Sistemul de îmbunătăţire a performanţelor se aplică întregii reţele feroviare şi va conţine:

a) supraplăţi pentru utilizatorii de infrastructură feroviară care perturbă exploatarea reţelei prin întârzieri;

b) compensaţii pentru utilizatorii de infrastructură feroviară care au avut de suferit din cauza perturbării traficului (întârzierilor);

c) plăţi mai reduse de acces la infrastructura feroviară ca recompensă pentru depăşirea performanţelor.

(3) Mărimea plăţilor se stabileşte în baza Metodologiei de formare a tarifelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare, aprobată de Guvern. Veniturile ratate conform alin.(2) lit.b) şi c) nu sunt compensate de Guvern.

 

Articolul 36. Tarifele de rezervare

(1) Pentru capacitatea de infrastructură alocată dar neutilizată, Administratorul infrastructurii percepe un tarif corespunzător, conform regulilor de alocare a capacităţilor de infrastructură aprobate de Guvern.

(2) Tariful de neutilizare a capacităţii de infrastructură alocate încurajează o utilizare eficientă a capacităţilor de infrastructură alocate.

(3) Tariful de neutilizare a capacităţii de infrastructură alocate se indică obligatoriu în contractul prin care se alocă capacitatea de infrastructură.

(4) Organul de reglementare a pieţei controlează şi înaintează propuneri vizând revizuirea tarifelor de rezervare.

 

Articolul 37. Cooperarea cu alte state privind cadrele de tarifare pentru mai mult de o reţea

(1) Administratorul infrastructurii se obligă să colaboreze cu administratorii de infrastructură ai altor state pentru:

a) a aplica cadre de tarifare eficiente;

b) a coordona activitatea de tarifare a infrastructurii feroviare pentru serviciile de transport feroviar în trafic internaţional;

c) a tarifa serviciile de transport feroviar care utilizează mai multe reţele de infrastructură feroviară.

(2) Prin procesul de cooperare cu alte state se urmăreşte garantarea, în special, a competitivităţii optime a serviciilor de transport feroviar, inclusiv la nivel internaţional, şi asigurarea utilizării eficiente a reţelei feroviare naţionale.

 

Secţiunea a 3-a

Alocarea capacităţilor de infrastructură

Articolul 38. Drepturile asupra capacităţii de infrastructură

(1) Capacităţile de infrastructură deja alocate de către Administratorul infrastructurii unei întreprinderi feroviare nu pot fi transferate de către acesta unei alte întreprinderi feroviare sau unui alt serviciu de transport feroviar.

(2) Transferul dreptului de utilizare a capacităţilor de infrastructură al unui solicitant către un altul este interzis şi conduce la excluderea de la alte alocări de capacităţi de infrastructură.

(3) Utilizarea capacităţilor de infrastructură de către o întreprindere feroviară în situaţia în care aceasta desfăşoară activităţile unui solicitant care nu este o întreprindere feroviară nu se consideră transfer.

(4) Dreptul de a utiliza capacităţi determinate ale infrastructurii sub formă de trasă poate fi acordat solicitanţilor pe durata maximă corespunzătoare unui grafic de circulaţie.

(5) Drepturile şi obligaţiile Administratorului infrastructurii şi ale solicitanţilor privind orice alocare de capacităţi de infrastructură se stabilesc prin contract.

(6) Dacă un solicitant intenţionează să solicite o capacitate de infrastructură în situaţia în care dreptul de acces la respectiva infrastructură este limitat, acesta trebuie să informeze în acest sens Administratorul infrastructurii şi Organul de reglementare a pieţei cu cel puţin 6 luni înainte de intrarea în vigoare a graficului de circulaţie la care se referă cererea de capacitate.

(7) Administratorul infrastructurii, în termen de 10 zile de la primirea cererii, evaluează impactul economic al serviciului de transport pentru care se solicită alocarea capacităţii de infrastructură cu drept de acces limitat asupra contractelor de servicii publice existente în consultare cu Organul de reglementare a pieţei, cu Autoritatea Feroviară (care a limitat accesul la infrastructură conform art.19 alin.(1) şi cu întreprinderile feroviare care execută contractul de servicii publice pe ruta afectată.

 

Articolul 39. Alocarea capacităţilor de infrastructură

(1) Guvernul aprobă Regulile de alocare a capacităţilor de infrastructură şi Contractul-tip de alocare a capacităţii de infrastructură sub rezerva condiţiei de independenţă a administrării, prevăzută la art.9.

(2) Administratorul infrastructurii aplică Regulile de alocare a capacităţilor de infrastructură în mod echitabil şi nediscriminatoriu.

(3) Administratorul infrastructurii respectă confidenţialitatea din punct de vedere comercial a informaţiilor şi a datelor cu caracter personal care îi sunt comunicate.

 

Articolul 40. Colaborarea în vederea alocării capacităţilor de infrastructură pe mai multe reţele

(1) Administratorul infrastructurii colaborează cu administratorii de infrastructură ai altor state pentru a permite crearea şi alocarea eficientă a traselor pentru transportul feroviar în trafic internaţional.

(2) Administratorul infrastructurii stabileşte procedurile necesare pentru organizarea şi alocarea traselor ce traversează mai multe reţele feroviare, în conformitate cu prevederile prezentului cod.

 

Articolul 41. Solicitanţii

(1) Cererile de alocare a unor capacităţi de infrastructură pot fi făcute de solicitanţi. Pentru a utiliza aceste capacităţi de infrastructură, solicitanţii care nu sunt întreprinderi feroviare desemnează o întreprindere feroviară pentru a încheia un contract de alocare a capacităţii cu Administratorul infrastructurii.

(2) Administratorul infrastructurii poate impune anumite cerinţe solicitanţilor de capacităţi de infrastructură pentru a asigura încasarea plăţilor în avans şi utilizarea viitoare a infrastructurii feroviare. Cerinţele respective trebuie să fie rezonabile, transparente şi nediscriminatorii şi să fie specificate în documentul de referinţă al reţelei.

(3) Cerinţele menţionate la alin.(2) pot include doar prevederea unei garanţii financiare ce nu trebuie să depăşească un nivel realizabil, proporţional cu nivelul de activitate prevăzut al solicitantului, precum şi garantarea capacităţii acestuia de pregătire a unor oferte conforme pentru obţinerea unor capacităţi de infrastructură.

 

Articolul 42. Contractul de alocare a capacităţii

(1) Contractul de alocare a capacităţii se încheie între Administratorul infrastructurii şi solicitant. Contractul precizează caracteristicile capacităţilor de infrastructură cerute de solicitant şi oferite acestuia pe o perioadă care poate depăşi valabilitatea unui grafic de circulaţie.

(2) Contractul de alocare a capacităţii nu trebuie să împiedice utilizarea infrastructurii feroviare în cauză de către alţi solicitanţi sau servicii.

(3) Contractul de alocare a capacităţii prevede modificarea sau limitarea unor clauze pentru a permite o mai bună utilizare a infrastructurii feroviare. Modificările pot fi efectuate în limita excepţiilor stabilite prin Regulile de alocare a capacităţilor de infrastructură.

(4) Contractul de alocare a capacităţii cuprinde clauze privind repararea prejudiciului în cazul executării necorespunzătoare a contractului.

(5) Termenul contractului de alocare a capacităţii se stabileşte cu acordul comun al părţilor la contract.

(6) Respectând confidenţialitatea din punct de vedere comercial a informaţiilor şi a datelor cu caracter personal, caracterul general al fiecărui contract de alocare a capacităţii poate fi comunicat oricărei părţi interesate.

 

Articolul 43. Calendarul procesului de alocare a capacităţilor de infrastructură

Administratorul infrastructurii trebuie să stabilească şi să respecte programul de alocare a capacităţilor de infrastructură, termenele şi conţinutul căruia sunt descrise în Regulile de alocare a capacităţilor de infrastructură, aprobate de Guvern.

 

Articolul 44. Cererile de alocare a capacităţilor de infrastructură

(1) Infrastructura feroviară este oferită spre utilizare prin alocarea traselor în baza unui contract de alocare a capacităţii.

(2) Cererile de alocare a capacităţilor de infrastructură se examinează în conformitate cu programul de alocare stabilit de Guvern în Regulile de alocare a capacităţilor de infrastructură.

(3) Pentru trasele ce străbat mai multe reţele, solicitanţii de capacităţi de infrastructură se pot adresa unui ghişeu unic. Administratorul infrastructurii poate acţiona în numele unui solicitant pentru a solicita capacităţi de infrastructură de la alţi administratori ai infrastructurii.

(4) La depunerea cererii de alocare a capacităţii de infrastructură, solicitantul achită costul procedurii de examinare pentru alocarea trasei solicitate conform Regulilor de alocare a capacităţilor de infrastructură, aprobate de Guvern.

(5) La încheierea contractului de alocare a capacităţii, solicitantul achită în avans o cotă procentuală de 10% din plata stabilită pentru alocarea trasei solicitate.

 

Articolul 45. Planificarea

(1) Administratorul infrastructurii satisface, în mod obiectiv, toate cererile de alocare a capacităţilor de infrastructură, inclusiv cererile pentru trasele ce traversează mai multe reţele, şi ţine seama, în mod obiectiv, de toate constrângerile impuse solicitanţilor, inclusiv de efectul economic asupra activităţii lor.

(2) În cadrul procesului de planificare şi coordonare, Administratorul infrastructurii poate acorda prioritate unor servicii specifice, dar numai în cazul infrastructurilor saturate şi specializate.

(3) Administratorul infrastructurii informează părţile interesate asupra proiectului graficului de circulaţie şi le acordă cel puţin 30 de zile de la publicarea proiectului respectiv pe pagina sa web oficială pentru prezentarea de propuneri şi obiecţii. Părţi interesate sunt toţi cei care au solicitat capacităţi de infrastructură şi părţile care şi-au exprimat dorinţa de a formula comentarii asupra modului în care graficul de circulaţie le poate afecta capacitatea de a obţine servicii de transport feroviar pe perioada de valabilitate a graficului de circulaţie.

(4) Administratorul infrastructurii ia măsurile necesare pentru a ţine cont de obiecţiile şi propunerile exprimate de părţile interesate în cazul în care acestea sunt benefice pentru părţile vizate de propunerile respective.

 

Articolul 46. Mecanismul şi procedura de coordonare

(1) Administratorul infrastructurii instituie un mecanism de coordonare cu întreprinderile feroviare interesate şi cu toţi solicitanţii cunoscuţi şi interesaţi de alocarea capacităţilor de infrastructură. Coordonarea se referă la:

a) necesităţile solicitanţilor privind întreţinerea şi dezvoltarea capacităţilor de infrastructură;

b) conţinutul obiectivelor de performanţă orientate spre utilizatori, incluse în contractele prin care se acordă acces la utilizarea infrastructurii feroviare, precum şi al stimulentelor menţionate la art.30 alin.(3) şi aplicarea lor;

c) conţinutul şi aplicarea documentului de referinţă al reţelei;

d) aspectele de intermodalitate şi interoperabilitate;

e) orice alte aspecte legate de condiţiile de acces la infrastructura feroviară, de utilizarea acestei infrastructuri şi de calitatea serviciilor acordate de Administratorul infrastructurii.

(2) Administratorul infrastructurii organizează şedinţe de coordonare cel puţin o dată pe an şi invită Organul de reglementare a pieţei pentru a participa în calitate de observator.

(3) În procesul de planificare, examinând cererile adresate pentru aceeaşi trasă (capacitate de infrastructură), Administratorul infrastructurii aplică procedura de coordonare a cererilor pentru a asigura cea mai bună concordanţă a tuturor cerinţelor.

(4) Pentru situaţii care necesită coordonare, Administratorul infrastructurii are dreptul, într-un termen de 30 de zile, să propună capacităţi de infrastructură diferite de cele solicitate.

 

Articolul 47. Infrastructura saturată

(1) În cazul în care, după coordonarea traselor solicitate şi după consultarea solicitanţilor, nu pot fi satisfăcute în mod adecvat cererile pentru capacităţi de infrastructură pe o anumită secţiune, Administratorul infrastructurii declară imediat respectiva secţiune a infrastructurii feroviare ca fiind saturată. În mod similar se procedează şi în cazul secţiunii de infrastructură despre care se poate prevedea că va avea o capacitate insuficientă în viitorul apropiat.

(2) În cazul în care o secţiune de infrastructură a fost declarată saturată, Administratorul infrastructurii efectuează o analiză a capacităţii acesteia, dacă nu a fost deja introdus un plan de dezvoltare a capacităţii respective, şi prezintă Ministerului şi solicitanţilor propuneri de dezvoltare a capacităţii de infrastructură respective.

(3) În cazul în care tarifele nu au fost percepute sau nu au determinat un rezultat satisfăcător şi secţiunea de infrastructură a fost declarată saturată, Administratorul infrastructurii poate utiliza, suplimentar, criterii de prioritate pentru a aloca capacităţile de infrastructură.

(4) Criteriile de prioritate la luarea deciziei de alocare a capacităţii de infrastructură iau în considerare importanţa unui anumit serviciu pentru societate în raport cu un alt serviciu care, în consecinţă, va fi exclus.

(5) Pentru a asigura dezvoltarea unor servicii de transport corespunzătoare, în special pentru a satisface cerinţele de serviciu public sau pentru a promova dezvoltarea transportului feroviar de mărfuri în trafic naţional şi internaţional, prin regulile de alocare a capacităţilor de infrastructură se stabilesc măsuri în condiţii nediscriminatorii pentru a se asigura că astfel de servicii au prioritate la alocarea capacităţilor de infrastructură.

(6) Pentru determinarea criteriilor de prioritate la alocarea capacităţilor de infrastructură se apreciază importanţa transportului de mărfuri şi, în special, a transportului de mărfuri în trafic internaţional.

(7) Procedurile ce trebuie urmate şi criteriile ce trebuie utilizate în cazul unei infrastructuri saturate se stabilesc în documentul de referinţă al reţelei.

 

Articolul 48. Cererile pentru capacităţi de infrastructură specifice

(1) Administratorul infrastructurii răspunde cererilor ad-hoc pentru trase individuale cât mai rapid posibil, cel târziu în cinci zile lucrătoare. Informaţiile cu privire la capacităţile de infrastructură disponibile sunt publicate pe pagina web oficială a Administratorului infrastructurii.

(2) Administratorul infrastructurii evaluează necesitatea menţinerii capacităţilor de infrastructură de rezervă disponibile în cadrul planificării finale a graficului de circulaţie.

 

Articolul 49. Măsuri speciale în cazul perturbării traficului feroviar

(1) În cazul perturbării traficului feroviar, provocată de o problemă de natură tehnică sau de un accident, Administratorul infrastructurii ia toate măsurile necesare pentru restabilirea situaţiei normale.

(2) În acest scop, Administratorul infrastructurii elaborează un plan de intervenţie, în care enumeră autorităţile ce trebuie informate în caz de accidente grave sau în cazul perturbării semnificative a traficului feroviar.

(3) În cazul unei perturbări a traficului feroviar ce are un impact asupra traficului între staţiile de la frontiera Republicii Moldova cu alte state, Administratorul infrastructurii informează asupra problemei administratorul de infrastructură afectat şi cooperează cu acesta pentru restabilirea normală a traficului feroviar.

(4) În cazuri urgente şi în situaţia în care este absolut necesar, din cauza unei defecţiuni în urma căreia infrastructura feroviară a fost scoasă temporar din funcţiune, trasele alocate pot fi retrase fără preaviz pe toată perioada necesară înlăturării defecţiunii.

(5) În cazurile menţionate la alin.(4), întreprinderile feroviare sau alţi utilizatori ai capacităţilor de infrastructură nu au dreptul de a solicita despăgubiri din partea Administratorului infrastructurii.

(6) Administratorul infrastructurii, în cazul unei perturbări a traficului feroviar, provocată de o problemă de natură tehnică sau de un accident, poate solicita întreprinderilor feroviare sprijinul necesar pentru restabilirea cât mai rapidă a situaţiei normale. Modul de compensare a cheltuielilor pentru sprijinul acordat se stabileşte conform înţelegerii dintre părţi.

(7) Autoritatea Feroviară are dreptul să solicite întreprinderilor feroviare aplicarea şi monitorizarea conformităţii lor cu cerinţele şi regulile de siguranţă feroviară în vederea evitării unor perturbări ale traficului feroviar, provocate de probleme de natură tehnică sau de accidente.

 

Secţiunea a 4-a

Organul de reglementare a pieţei transportului feroviar

Articolul 50. Organul de reglementare a pieţei

(1) Organul de reglementare a pieţei este autoritatea publică autonomă în domeniul concurenţei, care efectuează monitorizarea pieţei serviciilor de transport feroviar, supraveghează utilizarea infrastructurii feroviare publice şi a serviciilor feroviare de către întreprinderile feroviare, asigurând o concurenţă loială în domeniul transportului feroviar din Republica Moldova.

(2) Organul de reglementare a pieţei este independent faţă de Autoritatea Feroviară, Administratorul infrastructurii, întreprinderile feroviare şi faţă de orice autoritate implicată în acordarea unui contract de servicii publice.

(3) Personalul Organului de reglementare a pieţei este obligat:

a) să acţioneze în mod independent faţă de orice interes al pieţei serviciilor de transport feroviar;

b) să evite orice conflict de interese ori relaţii de afaceri cu întreprinderile feroviare sau cu alte entităţi reglementate;

c) să prezinte anual declaraţii de avere şi interese personale, indicând toate interesele directe sau indirecte ce ar putea să le afecteze independenţa şi să le influenţeze îndeplinirea atribuţiilor;

d) să se retragă din procesul decizional în cazurile ce privesc o întreprindere feroviară cu care au avut o legătură directă sau indirectă în anul precedent lansării unei proceduri;

e) să evite orice indicaţii sau instrucţiuni din partea oricăror entităţi sau autorităţi publice în realizarea funcţiilor Organului de reglementare a pieţei.

(4) Personalul cu drept de luare a deciziilor din Organul de reglementare a pieţei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să nu deţină acţiuni şi să nu fie fondatori ai Administratorului infrastructurii sau ai întreprinderilor feroviare;

b) să nu facă parte din consiliul de administraţie şi/sau din adunarea generală a acţionarilor ale întreprinderilor feroviare sau ale Administratorului infrastructurii;

c) să nu aibă raporturi de muncă, nici să desfăşoare activităţi remunerate pentru Administratorul infrastructurii sau pentru întreprinderile feroviare, sau pentru acţionarii ori asociaţii persoanelor juridice din domeniul transportului feroviar;

d) să nu îndeplinească sarcini legate de atribuirea contractelor de servicii publice de transport feroviar de pasageri sau de contractul multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare;

e) să nu fie desemnaţi în calitate de experţi sau arbitri, sau de părţi în litigii nici de către instanţa judecătorească, nici de către orice altă instituţie;

f) timp de un an de la încetarea activităţii, să nu deţină nicio poziţie de conducere în cadrul întreprinderilor feroviare dacă în cursul ultimului an de activitate a avut atribuţii directe de supraveghere şi/sau control al acestor întreprinderi.

(5) Organul de reglementare a pieţei trebuie să deţină o capacitate organizaţională suficientă în ceea ce priveşte resursele umane şi materiale pentru realizarea atribuţiilor sale.

 

Articolul 51. Atribuţiile Organului de reglementare a pieţei

(1) Solicitanţii,operatori de transport feroviar, au dreptul să conteste la Organul de reglementare a pieţei deciziile prin care au fost trataţi inechitabil, au fost discriminaţi sau nedreptăţiţi în orice fel, în special deciziile adoptate de Administratorul infrastructurii sau, după caz, ale operatorului unei infrastructuri de servicii în ceea ce priveşte:

a) documentul de referinţă al reţelei;

b) criteriile stabilite în documentul de referinţă al reţelei;

c) procedura de alocare a capacităţilor de infrastructură şi rezultatul ei;

d) cadrul de tarifare;

e) nivelul sau structura tarifelor de infrastructură care li se percep ori li se pot percepe;

f) măsurile privind accesul la infrastructura şi serviciile feroviare conform art.18–20;

g) accesul la servicii şi tarifarea acestora în conformitate cu art.20;

h) gestionarea traficului;

i) planificarea reparaţiilor şi întreţinerea planificată sau neprogramată;

j) respectarea cerinţelor prevăzute la art.13–16.

(2) Organul de reglementare a pieţei verifică respectarea dispoziţiilor alin.(1) pentru a preveni abuzul de influenţă asupra solicitanţilor operatori pe piaţa serviciilor de transport feroviar.

(3) Organul de reglementare a pieţei este responsabil de:

a) verificarea conformităţii tarifelor de acces la infrastructura feroviară cu prevederile secţiunii a 2-a din prezentul capitol;

b) verificarea şi controlul privind aplicarea corectă şi nediscriminatorie a tarifelor de către Administratorul infrastructurii;

c) monitorizarea şi supravegherea negocierilor asupra tarifelor de acces la infrastructura feroviară;

d) controlul respectării condiţiilor de separare financiară, stabilite la art.12;

e) consultarea, cel puţin o dată la doi ani, a opiniilor reprezentanţilor utilizatorilor serviciilor de transport feroviar de mărfuri şi de pasageri referitoare la piaţa serviciilor de transport feroviar;

f) consultările asupra conţinutului planului de afaceri al Administratorului infrastructurii, asupra contractului multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare şi asupra planului de sporire a capacităţii, pentru a determina dacă acestea sunt conforme cu situaţia concurenţei pe piaţa serviciilor de transport feroviar;

g) formularea de recomandări pentru luarea unor măsuri care să asigure caracterul nediscriminatoriu al tarifelor şi al accesului la infrastructura feroviară şi care să faciliteze dezvoltarea pieţei serviciilor de transport feroviar.

(4) Organul de reglementare a pieţei examinează cererile de contestare formulate conform alin.(1) în termen de 30 de zile de la înregistrarea acestora. Termenul de examinare poate fi prelungit cu 30 de zile în cazul cererilor pentru a căror soluţionare este necesară solicitarea unor informaţii de la alte autorităţi sau entităţi implicate.

(5) În procesul de examinare a cererilor de contestare, Organul de reglementare a pieţei are dreptul să solicite informaţii relevante şi documente de la Administratorul infrastructurii, de la solicitanţi sau de la alte părţi implicate şi, în caz de necesitate, iniţiază consultări cu aceştia.

(6) Deciziile Organului de reglementare a pieţei privind procesul de acordare a dreptului de acces la infrastructura feroviară, tarifarea infrastructurii feroviare şi separarea financiară au un caracter obligatoriu pentru toate părţile implicate şi nu se supun controlului din partea altor autorităţi administrative.

(7) Organul de reglementare a pieţei stabileşte proceduri pentru schimbul de informaţii şi pentru cooperarea cu alte autorităţi vizând prevenirea efectelor negative asupra concurenţei pe piaţa serviciilor de transport feroviar.

(8) Informaţiile solicitate conform alin.(5) se furnizează într-un termen rezonabil, stabilit de Organul de reglementare a pieţei, care nu va depăşi 30 de zile, cu excepţia cazurilor în care, în circumstanţe excepţionale, Organul de reglementare a pieţei convine şi acceptă o prelungire a termenului, care nu poate depăşi 14 zile. Informaţiile ce trebuie furnizate Organului de reglementare a pieţei cuprind toate datele pe care acesta le solicită conform competenţelor legale, inclusiv datele necesare în scopuri statistice şi de observare a pieţei serviciilor de transport feroviar.

(9) Deciziile Organului de reglementare a pieţei cu privire la controalele efectuate şi rezultatele acestora se comunică părţilor vizate şi se publică pe pagina sa web oficială, cu respectarea confidenţialităţii din punct de vedere comercial a datelor şi informaţiilor.

(10) Anual, până în data de 1 iunie, Organul de reglementare a pieţei elaborează şi publică pe pagina sa web oficială raportul privind activitatea sa desfăşurată în anul precedent.

(11) Pentru a verifica conformitatea cu dispoziţiile privind separarea financiară, prevăzute la art.12, şi cu dispoziţiile privind transparenţa financiară, Organul de reglementare a pieţei are dreptul de a efectua audituri externe la Administratorul infrastructurii.

(12) Organul de reglementare a pieţei are dreptul să solicite de la Administratorul infrastructurii sau, după caz, de la operatorul unei infrastructuri de servicii informaţii şi documente privind separarea financiară, prevăzută la art.12, şi privind formarea şi calculul tarifelor de acces la infrastructura feroviară.

(13) Termenul de prescripţie pentru contestarea deciziilor Administratorului infrastructurii sau, după caz, ale operatorului infrastructurii de servicii este de 6 luni de la data la care persoana a aflat ori trebuia să afle despre decizia în legătură cu care este formulată contestaţia.

(14) Organul de reglementare a pieţei efectuează schimburi de informaţii şi de experienţă cu organele de reglementare din domeniul transportului feroviar ale altor state.

(15) Deciziile Organului de reglementare a pieţei pot fi contestate conform procedurilor stabilite de Codul administrativ.

 

Capitolul VI

ÎNTREŢINEREA ŞI CONSTRUCŢIA INFRASTRUCTURII FEROVIARE

 

Secţiunea 1

Elementele principale ale infrastructurii feroviare

Articolul 52. Elementele principale ale infrastructurii feroviare

(1) Infrastructura feroviară este constituită din următoarele elemente, cu condiţia ca ele să facă parte din căile principale sau magistrale, inclusiv căile de acces, dar cu excepţia liniilor de cale ferată situate în interiorul atelierelor de reparaţii feroviare, în depouri sau în depozitele de locomotive şi vagoane şi cu excepţia liniilor secundare private:

a) terenuri;

b) linii de cale ferată şi terasamente, în special rambleuri, debleuri, instalaţii de evacuare a apei, podeţe, ziduri de sprijin, plantaţii pentru protecţia taluzurilor şi alte construcţii şi instalaţii similare; peroane de pasageri şi de mărfuri, inclusiv în staţii de pasageri şi în terminale de mărfuri; acostamente şi trotuare; ziduri de protecţie, garduri vii, parapete şi garduri; benzi de protecţie împotriva incendiilor; dispozitive de încălzire a macazurilor; traversări şi alte construcţii şi instalaţii similare; ecrane de protecţie împotriva zăpezii;

c) construcţii: poduri, podeţe şi alte pasaje superioare; tuneluri, conducte şi alte pasaje inferioare; pereţi de sprijin, structuri de protecţie împotriva avalanşelor şi căderilor de pietre şi alte construcţii similare;

d) treceri de nivel cu calea ferată, pe ambele părţi ale căii, care acoperă o lăţime de trei metri, măsurată de la axa căii ferate, inclusiv spaţiul dintre linii, dacă traversarea la nivel cuprinde mai multe linii de cale ferată, inclusiv instalaţii destinate asigurării siguranţei traficului rutier;

e) suprastructură, în special: şine; traverse şi longrine, material mărunt de cale ferată, balast; aparate de cale ferată, traversări şi alte elemente similare; plăci turnante şi pentru transbordare;

f) căi de acces pentru pasageri şi mărfuri, inclusiv acces pe drum şi acces pentru pasagerii care sosesc sau pleacă din staţii;

g) instalaţii de siguranţă, de semnalizare şi de comunicaţii electronice de pe calea ferată deschisă, din staţii şi triaje, inclusiv instalaţii pentru generarea, transformarea şi distribuţia curentului electric pentru semnalizare şi comunicaţii electronice; clădiri pentru astfel de instalaţii sau dispozitive; frâne de cale ferată;

h) instalaţii de iluminat pentru traficul feroviar şi siguranţa feroviară;

i) instalaţii de transformare şi de transport al energiei electrice pentru tracţiunea trenurilor; substaţii, cabluri de alimentare între substaţii şi firele de contact, linii de contact cu suspensie catenară şi suporturi; a treia şină cu suporturi;

j) clădiri utilizate de subdiviziunile Administratorului infrastructurii, cu excepţia celor administrative.

(2) Toate elementele infrastructurii feroviare utilizate în procesul de transport feroviar, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate aceste bunuri, sunt scutite de taxe şi impozite conform prevederilor Codului fiscal.

 

Articolul 53. Clasificarea infrastructurii feroviare şi a liniilor de cale ferată

(1) Infrastructura feroviară naţională cuprinde infrastructura ce poate fi conectată la infrastructura feroviară transeuropeană, precum şi pe cea care nu poate fi conectată la aceasta, după cum urmează:

a) infrastructura feroviară interoperabilă – parte a infrastructurii feroviare a statului aferentă traficului naţional şi internaţional, administrată în concordanţă cu cerinţele privind accesul liber al întreprinderilor feroviare, care se dezvoltă în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan european şi transpuse în legislaţia Republicii Moldova;

b) infrastructura feroviară neinteroperabilă – parte a infrastructurii feroviare a statului aferentă traficului local, conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă, care este administrată şi se dezvoltă pe baza unor reglementări specifice interne.

(2) Liniile de cale ferată sunt clasificate după cum urmează:

a) linii principale – liniile de importanţă pentru transportul în trafic naţional şi internaţional;

b) linii secundare – liniile de staţie, primire/expediere, triere, pentru manevre, încărcare-descărcare, liniile de acces şi alte linii de importanţă pentru entităţile comerciale;

c) linii speciale – liniile pentru folosinţe speciale, liniile de garare, destinate staţionării vagoanelor în timpul neutilizării lor.

(3) Liniile de cale ferată sunt supuse înregistrării de stat în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară.

 

Articolul 54. Terenurile ocupate de infrastructura feroviară

(1) Terenuri ocupate de infrastructura feroviară sunt terenurile date în folosinţă Administratorului infrastructurii de către organul abilitat cu administrarea terenurilor proprietate publică, conform Legii nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi altor acte normative, pentru executarea unor sarcini speciale.

(2) Pe terenurile ocupate de infrastructura feroviară sunt amplasate liniile şi staţiile de cale ferată (inclusiv zonele de exploatare şi de protecţie şi alte terenuri, obţinute prin expropriere), precum şi plantaţiile de protecţie şi consolidare, construcţiile, clădirile, instalaţiile şi alte obiective necesare pentru asigurarea funcţionării transportului feroviar.

(3) Modul de utilizare a terenurilor ocupate de infrastructura feroviară se stabileşte de Administratorul infrastructurii şi/sau de întreprinderile feroviare posesoare ale acestora, cu respectarea prevederilor Codului funciar.

(4) Dimensiunile terenurilor ocupate de infrastructura feroviară se stabilesc în conformitate cu normele şi documentaţia de proiect şi cu schemele generale de dezvoltare a liniilor şi staţiilor de cale ferată, iar repartizarea acestor terenuri se efectuează ţinându-se cont de succesiunea valorificării lor.

(5) Terenurile ocupate de infrastructura feroviară, aflate în proprietatea publică a statului sunt determinate ca bunuri ale domeniului public.

 

Secţiunea a 2-a

Întreţinerea infrastructurii feroviare

Articolul 55. Principii de bază privind întreţinerea infrastructurii feroviare

(1) Infrastructura feroviară este menţinută în astfel de condiţii încât să se asigure un transport feroviar sigur şi fără obstacole, calitativ şi regulat, în conformitate cu reglementările privind siguranţa feroviară şi cu reglementările şi standardele tehnice.

(2) Administratorul infrastructurii efectuează supravegherea periodică şi testarea funcţională a infrastructurii feroviare, iar neregularităţile identificate se corectează în mod prioritar.

(3) Întreţinerea infrastructurii feroviare se efectuează în conformitate cu regulile şi instrucţiunile aprobate de Minister.

 

Articolul 56. Întreţinerea trecerilor de nivel cu calea ferată

Modul de întreţinere a trecerilor de nivel cu calea ferată se stabileşte de Minister prin regulamente şi instrucţiuni corespunzătoare. Administratorul infrastructurii coordonează planificarea construcţiilor de treceri de nivel cu calea ferată în conformitate cu normele de siguranţă feroviară.

 

Articolul 57. Reabilitarea sau adaptarea infrastructurii feroviare

(1) Dacă infrastructura feroviară necesită o reabilitare sau o adaptare datorată construcţiei unor alte obiective de infrastructură, partea infrastructurii care este reabilitată sau adaptată trebuie construită folosind elemente care se potrivesc categoriei respectivei infrastructuri, indiferent de starea reală în care se află infrastructura feroviară în momentul reabilitării sau adaptării.

(2) Costurile de reabilitare sau adaptare a infrastructurii feroviare conform alin.(1) sunt suportate de către investitorul sau beneficiarul obiectivului a cărui construcţie a determinat necesitatea reabilitării sau adaptării.

 

Articolul 58. Întreţinerea construcţiilor comune

(1) Întreţinerea pilonilor comuni şi a structurilor comune pe un pod construit pentru infrastructura feroviară şi un drum public trebuie să fie efectuată de Administratorul infrastructurii şi administratorul drumurilor în conformitate cu reglementările de trafic şi standardele tehnice. Administratorul drumurilor este responsabil de structura drumurilor publice, în timp ce Administratorul infrastructurii este responsabil de structura liniei de cale ferată.

(2) Cheltuielile de întreţinere a porţiunilor cu piloni de pod comuni şi a structurilor comune vor fi suportate separat de Administratorul infrastructurii şi de entitatea care administrează aceste bunuri.

(3) Administratorul infrastructurii asigură întreţinerea părţii de trecere la nivel cu calea ferată pentru a garanta un trafic sigur şi fără obstacole pe suprafaţa respectivă.

(4) Administratorul infrastructurii încheie contracte cu administratorul drumurilor, prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile reciproce legate de întreţinerea construcţiilor comune.

(5) Contractele menţionate la alin.(4) se încheie pe o perioadă nedeterminată, în care Administratorul infrastructurii are obligaţia de a informa administratorul drumurilor cu privire la eventualele modificări ale datelor şi condiţiilor tehnice ale construcţiilor comune.

 

Articolul 59. Întreruperea circulaţiei

(1) În cazul întreruperii circulaţiei pe infrastructura feroviară din cauza unui dezastru natural, în situaţia în care Administratorul infrastructurii nu poate să elimine obstacolele şi să restabilească transportul feroviar ca atare şi cât mai curând posibil, autoritatea administraţiei publice locale pe teritoriul căreia a avut loc întreruperea traficului feroviar va oferi asistenţă şi va stabili, împreună cu Administratorul infrastructurii, măsuri de eliminare a obstacolelor şi de restabilire a traficului feroviar cât mai curând posibil, conform prevederilor Legii nr.271/1994 cu privire la protecţia civilă.

(2) În cazul în care sunt necesare servicii ale persoanelor fizice şi juridice, capacităţi tehnice şi materiale pentru eliminarea efectelor dezastrului natural, costurile respective sunt suportate de Administratorul infrastructurii conform art.17 alin.(5).

 

Secţiunea a 3-a

Construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare

Articolul 60. Construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare

(1) Construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare se realizează în conformitate cu legislaţia şi cu documentele normative din domeniul construcţiilor.

(2) În sensul prezentului cod, construcţia unei infrastructuri feroviare înseamnă construirea unei noi linii de cale ferată, precum şi construcţia dispozitivelor de comunicaţii electronice, de control şi comandă, de semnalizare şi siguranţă, de alimentare cu energie electrică, de tracţiune electrică şi a altor instalaţii şi echipamente, clădiri şi structuri pe noua linie şi pe liniile de cale ferată existente.

 

Articolul 61. Programul naţional de infrastructură feroviară

(1) Guvernul, la propunerea Ministerului, aprobă Programul naţional de infrastructură feroviară, care include:

a) caracteristicile actuale şi starea infrastructurii feroviare din Republica Moldova;

b) strategia de construcţie, reconstrucţie şi întreţinere a infrastructurii feroviare;

c) componentele de dezvoltare în construcţia de noi capacităţi de infrastructură de importanţă deosebită pentru Republica Moldova;

d) definirea structurii, a dinamicii implementării şi a priorităţilor, a sumelor şi a surselor de finanţare necesare pentru implementarea activităţilor din cadrul Programului naţional de infrastructură feroviară.

(2) Programul naţional de infrastructură feroviară se aprobă pentru o perioadă de cinci ani.

(3) În baza Programului naţional de infrastructură feroviară, Administratorul infrastructurii elaborează şi prezintă Ministerului spre aprobare un program anual de construcţie, reconstrucţie şi întreţinere a infrastructurii feroviare, de organizare şi reglementare a traficului feroviar.

(4) Administratorul infrastructurii prezintă Ministerului un raport anual privind implementarea Programului naţional de infrastructură feroviară.

(5) Până la finele primului trimestru al fiecărui an, Ministerul va publica pe pagina sa web oficială un raport anual privind implementarea Programului naţional de infrastructură feroviară.

 

Articolul 62. Construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare

(1) Construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare se efectuează în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale şi cu documentele normative din domeniul construcţiilor, după efectuarea în prealabil a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu prevederile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

(2) Costurile legate de construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare şi a trecerilor de nivel cu calea ferată se acoperă din resursele stabilite conform Programului naţional de infrastructură feroviară.

(3) Costurile legate de construcţia şi reconstrucţia infrastructurii feroviare, cauzate de construcţia unor obiective conexe infrastructurii feroviare, sunt suportate de către beneficiarii/posesorii obiectivelor respective.

 

Secţiunea a 4-a

Protecţia infrastructurii feroviare

Articolul 63. Principii de bază privind protecţia infrastructurii feroviare

(1) În zona de exploatare, cu excepţia zonei de protecţie şi a celei de siguranţă, obiectivele care nu participă la procesul de transport feroviar pot fi construite doar cu acordul Administratorului infrastructurii şi numai dacă acestea nu afectează siguranţa circulaţiei trenurilor sau a infrastructurii feroviare.

(2) Cablurile, liniile electrice de iluminat de joasă tensiune, liniile telefonice şi telegrafice aeriene, catenara şi instalaţiile de tramvai şi troleibuze, instalaţiile de canalizare, conductele de apă şi gaze naturale, canalele şi alte instalaţii pot fi construite/instalate în zona de exploatare în conformitate cu cerinţele tehnice prescrise de Administratorul infrastructurii.

(3) Structuri cum ar fi minele, carierele în care se utilizează explozivi, fabricile de explozivi nu pot fi construite în zona de protecţie şi la o distanţă mai mică de 50 de metri de la linia de cale ferată sau la o altă distanţă în conformitate cu reglementările speciale.

(4) Entitatea interesată/responsabilă de construcţia sau instalarea elementelor stabilite la alin.(2) notifică Administratorul infrastructurii cu privire la intenţia sa de a construi sau instala elementele respective.

(5) Ca urmare a notificării entităţii menţionate la alin.(4), în termen de 30 de zile de la recepţionarea notificării, Administratorul infrastructurii comunică entităţii cerinţele tehnice şi activităţile ce urmează a fi îndeplinite pentru a exclude pericolul de afectare a siguranţei circulaţiei trenurilor sau a infrastructurii feroviare.

 

Articolul 64. Deşeuri în zona infrastructurii feroviare

(1) În zona infrastructurii feroviare este interzisă orice eliminare a deşeurilor, precum şi evacuarea apelor reziduale.

(2) Se interzice plantarea de arbori şi instalarea de indicatoare, de surse de lumină puternică sau alte obiecte şi dispozitive a căror culoare, formă sau lumină reduce vizibilitatea semnalelor feroviare ori care pot induce în eroare lucrătorii în raport cu semnificaţia semnalelor.

(3) Administratorul infrastructurii are dreptul să solicite de la proprietar eliminarea imediată a neregularităţilor menţionate la alin.(1) şi (2), informând în acest sens Autoritatea Feroviară.

(4) În cazul refuzului proprietarului de a înlătura neregularităţile menţionate la alin.(1) şi (2), Administratorul infrastructurii are dreptul să înlăture aceste neregularităţi pe cheltuiala proprietarului.

 

Articolul 65. Măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor

Persoanele fizice şi juridice implicate în împădurirea terenurilor goale şi în efectuarea construcţiilor de protecţie împotriva inundaţiilor în zona de protecţie şi Administratorul infrastructurii stabilesc, de comun acord, modul de cofinanţare a costului împăduririi şi al construcţiilor de protecţie, cu considerarea importanţei acestora pentru protecţia infrastructurii feroviare.

 

Secţiunea a 5-a

Excluderea infrastructurii feroviare din lista bunurilor proprietate

publică, concesiuni şi parteneriatul public-privat

Articolul 66. Infrastructura feroviară privată

(1) O parte a infrastructurii feroviare şi liniile de cale ferată închise pentru transportul public, pentru care nu există interesul statului de a le exploata, pot fi supuse privatizării cu excluderea din lista bunurilor proprietate publică, cu excepţia liniilor de cale ferată de tranzit şi a celor internaţionale.

(2) Decizia privind excluderea unei părţi a infrastructurii feroviare sau a unor linii de cale ferată din lista bunurilor proprietate publică în cazul stabilit la alin.(1) se aprobă de Guvern în conformitate cu prevederile legislaţiei privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

(3) Infrastructura feroviară privată este gestionată de către posesorii sau administratorii acesteia sub propria răspundere.

(4) Materialul rulant utilizat în circulaţie pe infrastructura feroviară publică poate circula pe infrastructura feroviară privată sub răspunderea administratorului infrastructurii private şi a întreprinderii feroviare ce realizează servicii de transport pe aceste secţiuni de infrastructură.

(5) Materialul rulant utilizat în circulaţie pe infrastructura feroviară privată poate circula pe infrastructura feroviară publică dacă este înregistrat în Registrul naţional al vehiculelor feroviare şi dacă întruneşte cerinţele de siguranţă şi cele tehnice stabilite de Autoritatea Feroviară.

 

Articolul 67. Coordonarea construcţiei şi racordării liniilor ferate de acces

(1) Racordarea liniilor ferate de acces la infrastructura feroviară publică este autorizată de Autoritatea Feroviară, cu informarea autorităţilor publice locale.

(2) Construcţia şi reconstrucţia liniilor ferate de acces, precum şi a dispozitivelor de încărcare, descărcare şi curăţare a vagoanelor şi containerelor, se efectuează de comun acord cu administratorul liniilor ferate de racordare.

(3) Construcţia şi starea dispozitivelor de cale ferată şi a instalaţiilor tehnice ale liniilor ferate de acces trebuie să corespundă documentelor normative din domeniul construcţiilor şi normelor de exploatare a infrastructurii feroviare, de asemenea să asigure trecerea vagoanelor cu norma de încărcare tehnică admisibilă pe infrastructura feroviară publică.

(4) Liniile ferate de acces care nu sunt gestionate de Administratorul infrastructurii pot fi transmise acestuia în gestiune pe bază de contract şi/sau pentru deservirea lor tehnică.

 

Articolul 68. Operaţiunile de manevră pe liniile ferate de acces

(1) Modul de realizare a operaţiunilor de manevră care implică intrarea materialului rulant de pe liniile ferate de acces gestionate de operatori privaţi pe liniile de cale ferată gestionate de Administratorul infrastructurii se stabileşte de comun acord. În cazul în care operatorii privaţi şi Administratorul infrastructurii nu pot încheia un acord în acest sens, sunt notificaţi Autoritatea Feroviară şi Organul de reglementare a pieţei.

(2) Realizarea operaţiunilor de manevră pe liniile ferate de acces gestionate de operatorii privaţi se efectuează cu respectarea regulilor de siguranţă feroviară.

 

Capitolul VII

CONDIŢII DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A

TRANSPORTULUI FEROVIAR

 

Secţiunea 1

Condiţiile de organizare a transportului feroviar

Articolul 69. Particularităţile organizării transportului feroviar

(1) Regulile privind furnizarea de servicii în transportul feroviar de pasageri, precum şi în transportul feroviar de mărfuri, bagaje şi colete, se stabilesc de Guvern.

(2) Particularităţile organizării, asigurării şi efectuării transporturilor feroviare militare sunt reglementate prin Statutul transporturilor militare pe calea ferată, aprobat de Guvern.

(3) Modul de interacţiune între autorităţile vamale şi întreprinderile feroviare este stabilit în Regulile privind interacţiunea autorităţilor vamale cu întreprinderile feroviare la perfectarea actelor vamale pentru mărfurile transportate pe calea ferată. Regulile sunt aprobate de Minister.

(4) Modul de interacţiune a întreprinderilor feroviare şi a Autorităţii Feroviare cu Poliţia de frontieră şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate se stabileşte prin acte normative aprobate de Guvern.

(5) Pregătirea de mobilizare a transportului feroviar, conducerea acţiunilor de pregătire de mobilizare şi apărare civilă în transportul feroviar, precum şi responsabilitatea pentru buna stare a pregătirii de mobilizare şi a apărării civile se pun în sarcina conducătorilor de întreprinderi feroviare.

(6) Finanţarea acţiunilor de pregătire de mobilizare în transportul feroviar se efectuează în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

 

Articolul 70. Condiţii generale de organizare a transportului feroviar

(1) Transportul feroviar de pasageri, bagaje şi mărfuri se organizează în funcţie de necesităţile populaţiei, ale economiei naţionale şi ale agenţilor economici, în baza studiilor şi a analizelor efectuate în acest domeniu.

(2) Transportul feroviar de pasageri, bagaje şi mărfuri se efectuează în conformitate cu cerinţele pieţei şi în condiţiile prevăzute de contractele de transport încheiate între întreprinderile feroviare şi expeditori sau beneficiarii serviciilor de transport de mărfuri.

(3) Transportul feroviar poate fi efectuat în baza contractelor de utilizare a infrastructurii feroviare, de către întreprinderile feroviare care deţin certificate de siguranţă emise de Autoritatea Feroviară conform prevederilor prezentului cod.

 

Secţiunea a 2-a

Transportul feroviar de pasageri, bagaje şi mărfuri

Articolul 71. Graficul de circulaţie

(1) Transportul feroviar de pasageri, bagaje şi mărfuri se efectuează conform graficului de circulaţie stabilit de Administratorul infrastructurii. Graficul de circulaţie se stabileşte în baza cererilor depuse de întreprinderile feroviare.

(2) Staţionarea trenurilor în punctele de trecere a frontierei de stat se coordonează cu autorităţile de frontieră şi cele vamale.

 

Articolul 72. Modificări ale graficului de circulaţie

(1) Graficul de circulaţie este adoptat şi valabil pentru o perioadă stabilită.

(2) Graficul de circulaţie, în special modificările şi completările la graficul pentru transportul feroviar de pasageri, se publică pe paginile web oficiale ale operatorilor de transport feroviar şi cea a Administratorului infrastructurii şi se afişează în locuri vizibile în clădirile gărilor şi staţiilor.

(3) Întreprinderile feroviare respectă graficul de circulaţie publicat şi asigură transportul în timp util şi regulat, pe durata valabilităţii graficului, cu excepţia cazurilor unor perturbări majore de trafic, cauzate de catastrofe naturale, accidente majore sau daune grave ale infrastructurii feroviare.

(4) Autoritatea Feroviară, împreună cu Administratorul infrastructurii, stabileşte componentele graficului de circulaţie, forma şi conţinutul acestuia.

(5) La elaborarea graficului de circulaţie se acordă prioritate trenurilor de pasageri.

 

Articolul 73. Îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor

Îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor din trenuri se efectuează în gări, staţii şi la alte opriri specificate în graficul de circulaţie, dotate în mod corespunzător pentru asigurarea unui nivel optim de siguranţă a pasagerilor şi de calitate a serviciilor furnizate.

 

Articolul 74. Circumstanţe excepţionale

(1) Administratorul infrastructurii sau întreprinderile feroviare, după caz, iau măsuri urgente pentru înlăturarea consecinţelor unor circumstanţe excepţionale, precum deraieri, accidente, calamităţi naturale etc., care au cauzat perturbări în funcţionarea transportului feroviar.

(2) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne asigură pregătirea de mobilizare a Administratorului infrastructurii şi a întreprinderilor feroviare. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne şi ministerele de forţă acordă ajutor Administratorului infrastructurii şi întreprinderilor feroviare la lichidarea consecinţelor unor circumstanţe excepţionale, precum deraieri, accidente, calamităţi naturale etc., care periclitează viaţa şi sănătatea oamenilor, siguranţa circulaţiei şi integritatea mărfurilor.

(3) Guvernul poate stabili măsuri care să permită funcţionarea transportului feroviar în circumstanţe excepţionale, măsurile respective fiind obligatorii pentru Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare. Modul de compensare a cheltuielilor aferente acordării de ajutor Administratorului infrastructurii şi întreprinderilor feroviare se stabileşte de Guvern.

(4) În sensul alin.(1), circumstanţe excepţionale sunt considerate calamităţile naturale (înzăpeziri, inundaţii, incendii, alunecări de teren etc.), evenimentele excepţionale rezultate din activităţi umane care ameninţă mediul înconjurător, perturbările semnificative în activitatea economiei naţionale, evenimentele de forţă majoră, grevele şi alte circumstanţe similare.

 

Articolul 75. Condiţii generale pentru transportul feroviar de pasageri, bagaje şi mărfuri

(1) Condiţiile pentru transportul feroviar de pasageri şi bagaje, precum şi drepturile şi obligaţiile pasagerilor şi ale întreprinderilor feroviare se stabilesc:

a) în trafic feroviar naţional, prin regulamente aprobate de Guvern;

b) în trafic feroviar internaţional, în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) Condiţiile pentru transportul feroviar de mărfuri în trafic internaţional se stabilesc prin termenii şi condiţiile întreprinderii feroviare în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Aceste condiţii se aplică în mod nediscriminatoriu, faptul respectiv fiind monitorizat de Organul de reglementare a pieţei.

(3) Transportul feroviar de mărfuri se face în baza contractelor de transport încheiate între întreprinderile feroviare şi expeditori sau între întreprinderile feroviare şi beneficiarii serviciilor de transport feroviar de mărfuri.

(4) Prin contractul de transport, întreprinderea feroviară se obligă să transporte la destinaţie pasageri, bagaje sau mărfuri, iar beneficiarul se obligă să achite preţul transportului. Contractul de transport cade sub incidenţa legislaţiei civile în partea care nu este reglementată de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte sau de normele aprobate de Guvern.

 

Articolul 76. Drepturile şi obligaţiile pasagerilor în transportul feroviar

(1) În procesul de transport feroviar, pasagerii au dreptul:

a) să achiziţioneze bilete/documente de călătorie pentru destinaţia, cursa şi locul dorit în limita disponibilităţii, prin modalităţile şi mijloacele disponibile ale întreprinderii feroviare;

b) să transporte în mod gratuit un copil, dacă acesta nu ocupă un loc separat, şi mai mulţi copii cu tarif redus pentru locurile ocupate. Categoriile de vârstă pentru copiii ce pot fi transportaţi în mod gratuit şi pentru cei cărora li se aplică un tarif redus se stabilesc prin Regulile privind drepturile şi obligaţiile pasagerilor în transportul feroviar, aprobate de Guvern;

c) să ia cu sine (pe lângă lucruri mărunte) bagaje de mână, ale căror dimensiuni şi masă sunt stabilite prin Regulile privind drepturile şi obligaţiile pasagerilor din transportul feroviar, aprobate de Guvern;

d) să beneficieze de compensaţii din partea întreprinderii feroviare în cazul curselor feroviare anulate, al întârzierilor sau al pierderii bagajelor. Mărimea compensaţiilor şi condiţiile de compensare a pasagerilor se stabilesc prin Regulile privind drepturile şi obligaţiile pasagerilor din transportul feroviar, aprobate de Guvern;

e) să beneficieze de condiţii adecvate de acces la serviciile de transport feroviar. Condiţiile de acces în gări, pe peroane şi în trenuri includ accesul tuturor pasagerilor, şi în special al persoanelor cu dizabilităţi;

f) să aibă acces la informaţiile relevante privind serviciile de transport feroviar furnizate de întreprinderile feroviare şi condiţiile de utilizare a acestora.

(2) În procesul de transport feroviar, pasagerii sunt obligaţi să deţină bilete/documente de călătorie valabile, să respecte ordinea publică, regulile de comportament în tren, în încăperile din gară şi să nu producă daune bunurilor transportului feroviar.

 

Articolul 77. Răspunderea şi obligaţiile întreprinderilor feroviare faţă de pasageri

(1) Răspunderea întreprinderilor feroviare cu privire la întârzieri, pierderea legăturii cu alte curse sau anulări ale curselor se reglementează prin Regulile privind drepturile şi obligaţiile pasagerilor din transportul feroviar, aprobate de Guvern.

(2) Întreprinderile feroviare sunt obligate să asigure disponibilitatea biletelor/documentelor de călătorie, a rezervărilor, a informaţiilor cu privire la călătorii şi modificările graficului de circulaţie, de asemenea să asigure asistenţa necesară pentru persoanele cu dizabilităţi.

(3) Întreprinderile feroviare trebuie să ofere compensaţii pasagerilor în cazurile de întârzieri, de anulări ale curselor, de accidente, de pierderi ale bagajelor, iar în caz de deces al unui pasager – să asigure măsuri de compensare a persoanei fizice îndreptăţite.

(4) În cazul imposibilităţii de a acorda călătorului un loc în vagon conform biletului achiziţionat, întreprinderea feroviară este obligată să-i acorde, cu consimţământul acestuia, un loc în alt vagon, fie şi de clasă superioară, fără perceperea taxei suplimentare. Călătorului care a acceptat un loc în vagon, având costul biletului mai mic decât costul celui achiziţionat de el, i se restituie diferenţa de preţ.

(5) Pasagerii trebuie să beneficieze de informaţii oportune şi veridice, inclusiv prin panouri de afişaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu dizabilităţi vizuale şi auditive, despre orele de pornire şi de sosire a trenurilor, despre costul biletelor/documentelor de călătorie şi al transportului de bagaje şi mesagerii, despre programul caselor de bilete, al caselor de bagaje, al camerelor de păstrare, despre dislocaţia încăperilor gării, despre serviciile disponibile, despre înlesnirile acordate unor anumite categorii de pasageri, furnizându-li-se şi alte informaţii prevăzute în regulile aprobate de Guvern.

 

Articolul 78. Servicii publice de transport feroviar de pasageri

(1) Guvernul stabileşte volumul necesar de servicii publice de transport feroviar de pasageri (denumite în continuare servicii publice) şi asigură furnizarea acestora prin încheierea unor contracte de servicii publice cu întreprinderile feroviare.

(2) Conţinutul, durata, procedurile, condiţiile de tarifare şi de încheiere a contractelor de servicii publice, precum şi compensaţiile pentru acoperirea parţială a costurilor întreprinderilor feroviare cauzate de furnizarea acestor servicii se stabilesc de Guvern în limita alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală.

(3) Prin contractul de servicii publice, Ministerul acordă unui operator ales (întreprindere feroviară) dreptul exclusiv de furnizare a serviciilor publice şi/sau o compensaţie de orice natură în schimbul îndeplinirii unor obligaţii de serviciu public.

(4) Autoritatea competentă de selectarea întreprinderii feroviare pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public şi de încheierea contractelor de servicii publice este Ministerul.

(5) Ministerul atribuie contractele de servicii publice prin licitaţie. Anunţul cu privire la licitaţie se publică în buletinele web de achiziţii naţionale şi internaţionale. Excepţii de la procedura de atribuire a contractelor de servicii publice prin licitaţie se admit în cazul unei perturbări a acestor servicii sau în cazul unui risc iminent de producere a unei perturbări.

(6) La licitaţia pentru un contract de servicii publice trebuie să participe cel puţin doi ofertanţi. Dacă la licitaţie participă un singur ofertant, licitaţia se anulează. La a doua licitaţie poate să participe un singur ofertant. Dacă a doua licitaţie a fost anulată, iar pe piaţa naţională există o singură întreprindere prestatoare de servicii de transport feroviar de pasageri, Ministerul poate atribui contractul direct acesteia.

(7) Guvernul stabileşte modul de calcul al costurilor suportate de întreprinderea feroviară ca urmare a furnizării serviciilor publice.

(8) Întreprinderile feroviare desemnate să realizeze transportul feroviar de pasageri în baza contractelor de servicii publice asigură evidenţa corespunzătoare a numărului de pasageri şi a distanţei de transport al acestora prin utilizarea sistemelor informaţionale de evidenţă a pasagerilor în vagoane.

 

Articolul 79. Tarife pentru transportul feroviar de pasageri şi bagaje

(1) Tarifele pentru transportul feroviar de pasageri şi bagaje în trafic naţional, cu excepţia tarifelor pentru transportul de pasageri în baza contractelor de servicii publice, se stabilesc de către întreprinderea feroviară în mod liber şi se publică pe pagina web oficială a acesteia.

(2) Pentru transportul feroviar de pasageri şi bagaje în trafic internaţional, tarifele se stabilesc de către întreprinderile feroviare în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale privind procedurile de transport feroviar în trafic internaţional.

(3) Reducerile de tarife pentru transportul feroviar de pasageri în trafic naţional în baza contractelor de servicii publice şi în temeiul prevederilor actelor normative privind beneficiarii de înlesniri la transportul feroviar, precum şi procedura de compensare a cheltuielilor suportate de întreprinderile feroviare ca urmare a acestor reduceri de tarife sunt stabilite de Guvern. Autoritatea Feroviară efectuează o evaluare a nivelului de reduceri aplicate, verifică relevanţa acestora şi raportează Ministerului rezultatele acestor evaluări.

 

Articolul 80. Garantarea plăţilor stabilite în contractul de transport feroviar de mărfuri

Pentru garantarea tuturor plăţilor ce rezultă dintr-un contract de transport feroviar de mărfuri, întreprinderea feroviară poate solicita prezentarea garanţiilor bancare la încheierea contractului respectiv.

 

Articolul 81. Documentele de transport

(1) Scrisoarea de trăsură trebuie să fie disponibilă pe toată durata transportului în vehiculul feroviar de tracţiune al unui tren ce efectuează transport de mărfuri, cu excepţia transportului în timpul manevrelor sau în timpul formării, sau al reformării garniturilor de tren.

(2) La prezentarea mărfurilor pentru transport, expeditorul de mărfuri trebuie să prezinte o scrisoare de trăsură completată în mod corespunzător pentru fiecare lot de marfă, precum şi alte documente prevăzute de normele privind transportul feroviar de mărfuri în trafic naţional sau de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(3) Forma scrisorii de trăsură şi procedura de completare a acesteia se specifică în regulile privind transportul feroviar de mărfuri sau în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(4) Scrisoarea de trăsură, având ştampila staţiei de cale ferată sau semnătura electronică, este dovada contractului de transport de mărfuri şi a conţinutului său.

(5) Pentru simplificarea procedurilor de transport, Administratorul infrastructurii, împreună cu întreprinderile feroviare, instituie sisteme de gestionare a transportului feroviar de mărfuri cu utilizarea scrisorii de trăsură în format electronic, respectând prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

 

Articolul 82. Transportul feroviar de mărfuri periculoase

Transportul feroviar de mărfuri periculoase se realizează în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi Regulile privind transportul feroviar de mărfuri periculoase, aprobate de Guvern.

 

Articolul 83. Tarife pentru transportul feroviar de mărfuri şi serviciile aferente

(1) Plăţile pentru transportul feroviar de mărfuri şi pentru serviciile aferente acestuia, furnizate de întreprinderile feroviare, se percep în conformitate cu tarifele şi regulile de tarifare stabilite de fiecare întreprindere feroviară.

(2) Plata pentru transport o achită beneficiarul serviciului de transport de mărfuri, expeditorul sau o persoană autorizată de beneficiar către întreprinderea feroviară în momentul livrării mărfurilor către staţia de expediţie sau conform înţelegerii convenite între părţi.

(3) În cazul în care întreprinderile feroviare convin, plata pentru transport poate fi achitată direct întreprinderii feroviare de către beneficiarul serviciilor de transport de mărfuri sau de către o persoană autorizată de beneficiar. Aceste menţiuni se introduc în scrisoarea de trăsură. Expeditorul sau beneficiarul serviciilor de transport de mărfuri ori persoana autorizată de aceştia achită plata pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor, pentru executarea unor comenzi suplimentare, pentru expedierea mărfurilor şi pentru alte servicii furnizate de întreprinderile feroviare.

 

Articolul 84. Transportul combinat de mărfuri

(1) Modul de realizare a transportului combinat de mărfuri se stabileşte prin reguli aprobate de Minister.

(2) Unităţile de transport sau vehiculele rutiere ale căror dimensiuni depăşesc dimensiunile specificate în standarde, încărcate pe material rulant feroviar, pot fi transportate în condiţiile stabilite de Administratorul infrastructurii.

(3) Pentru efectuarea transportului combinat de mărfuri, unităţile de încărcare, vehiculele rutiere şi materialul rulant feroviar implicate în transportul combinat trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice, tehnologice şi standarde prescrise de Minister:

a) unităţile de încărcare transportate cu material rulant feroviar trebuie să conţină marcajul corespunzător;

b) materialul rulant feroviar care transportă unităţile de încărcare trebuie să fie specializat pentru transportul combinat de mărfuri şi să conţină marcaje speciale;

c) infrastructura feroviară pe care se efectuează transportul combinat de mărfuri trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice şi tehnologice speciale şi să fie marcată în mod corespunzător.

(4) Ministerul specifică tipul de marcaj şi cerinţele detaliate pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de încărcare, materialul rulant feroviar şi infrastructura feroviară implicate în transportul combinat de mărfuri.

 

Articolul 85. Răspunderea întreprinderilor feroviare, a pasagerilor, a expeditorilor şi a beneficiarilor de servicii de transport de mărfuri

Întreprinderile feroviare, pasagerii, expeditorii şi beneficiarii serviciilor de transport de mărfuri care încalcă drepturile participanţilor la activităţile din domeniul transportului feroviar sunt pasibili de răspundere civilă, contravenţională şi penală.

 

Secţiunea a 3-a

Cerinţe faţă de personalul din domeniul transportului feroviar

Articolul 86. Cerinţe faţă de personalul din domeniul transportului feroviar care îndeplineşte sarcini esenţiale de siguranţă

(1) Personalul din domeniul transportului feroviar care îndeplineşte sarcini esenţiale de siguranţă trebuie să deţină un nivel suficient de educaţie şi de aptitudini fizice şi mentale pentru a dobândi, a reţine şi a demonstra cunoştinţele teoretice şi competenţele practice necesare realizării atribuţiilor lor funcţionale.

(2) Criteriile privind nivelul de educaţie şi aptitudinile fizice şi mentale ale personalului din domeniul transportului feroviar care îndeplineşte sarcini esenţiale de siguranţă se stabilesc de Guvern.

(3) Categoriile de personal din domeniul transportului feroviar care îndeplineşte sarcini esenţiale de siguranţă se stabilesc de Guvern.

 

Articolul 87. Cunoştinţele teoretice şi competenţa profesională

(1) Personalul din domeniul transportului feroviar care îndeplineşte sarcini esenţiale de siguranţă urmează programe de instruire pentru menţinerea cunoştinţelor teoretice şi a competenţelor profesionale necesare realizării atribuţiilor lor funcţionale.

(2) Cunoştinţele teoretice şi competenţele profesionale ale personalului din domeniul transportului feroviar care îndeplineşte sarcini esenţiale de siguranţă cuprind cerinţele tehnice privind siguranţa feroviară şi regulile de siguranţă feroviară aprobate de Minister.

(3) Cunoştinţele teoretice şi competenţele profesionale ale personalului din domeniul transportului feroviar care îndeplineşte sarcini esenţiale de siguranţă sunt testate periodic conform cerinţelor stabilite de Guvern.

 

Articolul 88. Condiţiile de realizare a funcţiei de gestionare a traficului feroviar

(1) Administratorul infrastructurii desemnează un personal competent şi apt din punct de vedere fizic şi mental pentru realizarea funcţiei de gestionare a traficului feroviar.

(2) Administratorul infrastructurii asigură instruirea corespunzătoare a personalului desemnat pentru realizarea funcţiei de gestionare a traficului feroviar. Instruirea se efectuează pentru menţinerea şi perfecţionarea competenţelor profesionale necesare realizării acestei funcţii.

(3) Personalul desemnat pentru realizarea funcţiei de gestionare a traficului feroviar este supus unor testări periodice pentru verificarea competenţelor profesionale.

(4) Întrunirea cerinţelor privind starea fizică şi mentală a personalului care gestionează traficul feroviar se verifică periodic, după cum urmează:

a) persoanele cu vârsta de până la 45 de ani – o dată la cinci ani;

b) persoanele care au împlinit vârsta de 45 de ani – o dată la doi ani.

(5) Administratorul infrastructurii prezintă anual Autorităţii Feroviare lista persoanelor desemnate pentru realizarea funcţiei de gestionare a traficului feroviar şi informaţii privind îndeplinirea condiţiilor stabilite de prezentul articol.

 

Capitolul VIII

SIGURANŢA FEROVIARĂ

 

Secţiunea 1

Dezvoltarea şi gestionarea siguranţei feroviare

Articolul 89. Principii de bază în gestionarea siguranţei feroviare

(1) Ministerul, Autoritatea Feroviară (în calitate de autoritate naţională de siguranţă feroviară), Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare, fiecare în conformitate cu propriile responsabilităţi, asigură următoarele:

a) menţinerea şi îmbunătăţirea în mod continuu a siguranţei feroviare, acordând prioritate prevenirii accidentelor atunci când aceasta este judicios şi fezabil;

b) aplicarea, într-o manieră transparentă şi nediscriminatorie, a normelor de siguranţă feroviară;

c) dezvoltarea unui sistem feroviar uniform;

d) abordări bazate pe sistem privind măsurile de dezvoltare şi îmbunătăţire a siguranţei feroviare.

(2) Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare sunt responsabile de funcţionarea în siguranţă a sistemului feroviar şi de controlul riscurilor asociate, pun în aplicare măsurile necesare de control al riscurilor, cooperează în vederea aplicării normelor şi a standardelor naţionale şi internaţionale de siguranţă feroviară şi stabilesc sisteme de management al siguranţei.

(3) Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare răspund de părţile componente ale sistemului feroviar şi de funcţionarea în siguranţă a acestora, inclusiv de furnizarea de materiale şi contractarea de servicii, faţă de utilizatori, clienţi şi angajaţi.

(3¹) Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare, identificaţi în calitate de furnizori de servicii în conformitate cu Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, sunt responsabili de îndeplinirea obligaţiilor privind asigurarea securităţii cibernetice prevăzute de legea respectivă.

(4) Răspunderea Administratorului infrastructurii şi a întreprinderilor feroviare prevăzută la alin.(3) nu-i scuteşte de răspundere pe producătorii de piese integrale şi de elemente constitutive de interoperabilitate ale subsistemelor individuale, pe entităţile responsabile cu întreţinerea vehiculelor feroviare, pe deţinătorii de vehicule feroviare şi pe furnizorii de alte servicii necesare vehiculelor feroviare, de structuri, instalaţii, echipamente, materiale. Toate acestea trebuie să fie conforme cu cerinţele şi condiţiile stipulate privind utilizarea lor, astfel încât Administratorul infrastructurii sau întreprinderile feroviare să le poată folosi în siguranţă în sistemul feroviar.

[Art.89 completat prin Legea nr.58 din 21.03.2024, în vigoare 01.01.2025]

 

Articolul 90. Indicatorii de siguranţă feroviară

(1) Indicatorii de siguranţă feroviară se stabilesc de Autoritatea Feroviară pentru a facilita evaluarea realizării obiectivelor de siguranţă şi pentru a asigura monitorizarea dezvoltării generale a siguranţei feroviare. Autoritatea Feroviară colectează informaţii privind indicatorii de siguranţă şi le publică în rapoartele sale anuale.

(2) În fiecare an, până în data de 31 mai, Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare prezintă Autorităţii Feroviare un raport anual de siguranţă feroviară pentru anul calendaristic precedent.

(3) Raportul anual de siguranţă feroviară include următoarele:

a) informaţii privind îndeplinirea obiectivelor de siguranţă ale entităţii raportoare şi rezultatele implementării planurilor de siguranţă;

b) informaţii privind supravegherea şi analiza indicatorilor de siguranţă, în măsura în care este relevant pentru entitatea raportoare;

c) rezultatele controlului intern al siguranţei;

d) reclamaţii privind deficienţele şi defecţiunile înregistrate în realizarea transportului feroviar şi în gestionarea infrastructurii feroviare;

e) o informare privind aplicarea metodelor de siguranţă.

(4) Autoritatea Feroviară precizează indicatorii de siguranţă feroviară în baza cărora Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare pregătesc raportul anual de siguranţă feroviară, precum şi metodele de calcul al consecinţelor economice ale accidentelor.

(5) Până în data de 30 iunie a anului în curs, Autoritatea Feroviară prezintă Ministerului un raport anual de siguranţă feroviară privind activităţile sale din anul precedent şi, până în data de 30 iulie, îl publică pe propria pagină web oficială. Raportul conţine date specificate în detaliu privind următoarele subiecte:

a) dezvoltarea condiţiilor de siguranţă feroviară, inclusiv indicatorii de siguranţă colectaţi;

b) măsurile efectuate şi măsurile necesare pentru dezvoltarea siguranţei feroviare, inclusiv nivelul de realizare a indicatorilor de siguranţă;

c) propunerile de modificări importante în legislaţia şi în reglementările privind siguranţa feroviară;

d) îmbunătăţirea siguranţei infrastructurii feroviare şi a transportului feroviar;

e) măsurile efectuate şi măsurile necesare pentru perfecţionarea procedurilor privind certificarea de siguranţă şi autorizarea de siguranţă;

f) rezultatele supravegherii Administratorului infrastructurii şi a întreprinderilor feroviare.

(6) În cazul în care se constată noi fapte sau erori după prezentarea raportului prevăzut la alin.(5), Autoritatea Feroviară completează sau corectează indicatorii de siguranţă feroviară ce se referă la un anumit an cât mai curând posibil şi cel târziu în următorul raport anual.

 

Articolul 91. Metodele de siguranţă

(1) Metodele de siguranţă reprezintă norme care stabilesc modul în care se evaluează nivelul de siguranţă feroviară, îndeplinirea obiectivelor de siguranţă şi conformitatea cu alte cerinţe de siguranţă feroviară prin elaborarea şi aplicarea următoarelor metode şi proceduri:

1) metoda de siguranţă pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor şi a condiţiilor ce trebuie îndeplinite la evaluarea riscurilor;

2) metode de siguranţă pentru evaluarea respectării cerinţelor ce trebuie îndeplinite pentru a obţine autorizaţia de siguranţă şi certificatul de siguranţă, care să cuprindă:

a) procedurile de evaluare a îndeplinirii cerinţelor de către Administratorul infrastructurii, pentru a i se acorda autorizaţia de siguranţă, sau de către întreprinderile feroviare, pentru a li se acorda certificatul de siguranţă;

b) criteriile de evaluare a îndeplinirii cerinţelor pentru obţinerea autorizaţiei de siguranţă sau a certificatului de siguranţă;

c) principiile de monitorizare a respectării cerinţelor ce trebuie îndeplinite de sistemul de management al siguranţei după obţinerea autorizaţiei de siguranţă sau a certificatului de siguranţă;

3) metoda de siguranţă pentru monitorizarea performanţei de siguranţă după acordarea autorizaţiei de siguranţă sau a certificatului de siguranţă;

4) metoda de siguranţă pentru monitorizarea eficienţei în gestionarea siguranţei în timpul funcţionării şi întreţinerii sistemului feroviar;

5) metoda de siguranţă pentru evaluarea realizării obiectivelor de siguranţă.

(2) Metodele de siguranţă se aplică pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor în cazul oricărei schimbări semnificative în sistemul feroviar, care poate afecta siguranţa transportului feroviar. Aceste schimbări pot fi de natură tehnică, operaţională sau organizatorică. Metoda de siguranţă pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor este parte integrantă din sistemul de management al siguranţei al Administratorului infrastructurii şi al întreprinderilor feroviare.

(3) În cazul unor schimbări semnificative în subsistemele structurale, metoda de siguranţă pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor se aplică:

a) dacă aprecierea şi evaluarea riscurilor sunt cerute de specificaţiile tehnice de interoperabilitate relevante, caz în care STI trebuie să indice care sunt părţile din metoda de siguranţă pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor;

b) pentru a verifica integrarea sigură a subsistemelor structurale în sistemul existent.

(4) Entitatea care propune o schimbare semnificativă aplică metoda de siguranţă pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor. Entitatea în cauză poate fi:

a) Administratorul infrastructurii sau o întreprindere feroviară;

b) o entitate contractantă sau un producător, atunci când depune cererea de verificare a unui subsistem;

c) solicitantul înregistrării vehiculelor feroviare în Registrul naţional al vehiculelor feroviare, pentru punerea în funcţiune a acestora;

d) entitatea responsabilă cu întreţinerea infrastructurii.

(5) O evaluare independentă privind aplicarea corectă a metodei de siguranţă pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor şi rezultatele acestei aplicări poate fi realizată de către:

a) un organism de evaluare a conformităţii acreditat, recunoscut pentru activitatea în domeniu şi, după caz, notificat Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene. Criteriile de recunoaştere se stabilesc de către Guvern;

b) Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate, la solicitarea Autorităţii Feroviare.

(6) Dacă în cadrul Autorităţii Feroviare a fost instituit un organism de evaluare a conformităţii acreditat, acesta poate efectua o evaluare privind aplicarea corectă a metodei de siguranţă pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor şi rezultatele acestei aplicări în următoarele cazuri:

a) la înregistrarea vehiculelor feroviare;

b) la modificarea înregistrării vehiculelor feroviare pentru punerea lor în funcţiune;

c) la reperfectarea certificatelor de siguranţă în legătură cu schimbarea tipului şi domeniului de activitate al unei întreprinderi feroviare;

d) în cazul reperfectării autorizaţiei de siguranţă ca urmare a schimbărilor semnificative aduse infrastructurii feroviare, sistemului de semnalizare, sistemului de alimentare cu energie sau modului de funcţionare şi întreţinere a infrastructurii;

e) la revizuirea certificatelor de siguranţă şi a autorizaţiei de siguranţă după schimbări semnificative ale reglementărilor de siguranţă.

(7) Organismul de evaluare a conformităţii emite un raport privind evaluarea siguranţei către entitatea care formulează propunerea de evaluare, iar în baza acestuia entitatea respectivă decide dacă va accepta sau nu schimbarea semnificativă.

(8) Rapoartele de evaluare a siguranţei emise de organismele de evaluare a conformităţii din statele membre ale Uniunii Europene sunt recunoscute în Republica Moldova dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) evaluarea riscurilor a fost efectuată în conformitate cu metoda de siguranţă pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor;

b) aplicarea metodei menţionate la lit.a) a fost evaluată de un organism de evaluare a conformităţii recunoscut pentru activitatea în domeniu şi, după caz, notificat Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene;

c) a fost acceptată o schimbare semnificativă a unui sistem feroviar la propunerea entităţii menţionate la alin.(4);

d) partea sistemului feroviar va fi utilizată în Republica Moldova în aceleaşi condiţii funcţionale, operaţionale, topografice şi climatice;

e) s-au aplicat aceleaşi criterii pentru acceptarea riscurilor ca şi în Republica Moldova.

(9) Controlul privind aplicarea metodei de siguranţă pentru aprecierea şi evaluarea riscurilor este parte integrantă a controlului periodic intern al sistemului de management al siguranţei al Administratorului infrastructurii şi al întreprinderilor feroviare.

(10) Metodele de siguranţă se aprobă de Guvern. Metodele de siguranţă menţionate la:

a) alin.(1) pct.2) se aplică de către Autoritatea Feroviară, luând în considerare cererile de autorizaţii de siguranţă şi de certificate de siguranţă;

b) alin.(1) pct.3) se aplică de către Autoritatea Feroviară pentru a supraveghea punerea în aplicare a sistemului de management al siguranţei şi a metodei de siguranţă menţionate la alin.(1) pct.2) lit.b) de către întreprinderile feroviare, Administratorul infrastructurii şi de către entitatea responsabilă de întreţinerea infrastructurii;

c) alin.(1) pct.2) lit.b) se aplică de către întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii după obţinerea certificatului de siguranţă sau a autorizaţiei de siguranţă, precum şi de către entitatea responsabilă de întreţinere.

(11) Modificările necesare la normele naţionale de siguranţă feroviară se adoptă în conformitate cu metodele de siguranţă internaţionale, adoptate şi revizuite.

(12) Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare descriu în rapoartele anuale de siguranţă feroviară experienţa lor în legătură cu aplicarea metodelor menţionate la alin.(1) pct.1) şi 4).

(13) Autoritatea Feroviară include în raportul anual de siguranţă feroviară experienţa entităţilor care formulează propuneri, experienţa întreprinderilor feroviare şi experienţa Administratorului infrastructurii, precum şi experienţa proprie cu privire la aplicarea metodelor de siguranţă menţionate la alin.(1) pct.1), 3) şi 4).

 

Articolul 92. Obiectivele de siguranţă

(1) Obiectivele de siguranţă se aprobă de către Autoritatea Feroviară.

(2) Obiectivele de siguranţă stabilesc nivelul minim de siguranţă pentru diferitele părţi ale sistemului feroviar, exprimate în criterii de acceptare a riscului privind:

a) riscurile individuale legate de pasageri, angajaţi, de personalul întreprinderilor feroviare şi al Administratorului infrastructurii, de utilizatorii trecerilor de nivel cu calea ferată, precum şi riscurile individuale legate de prezenţa persoanelor neautorizate la instalaţiile de infrastructură feroviară;

b) riscurile sociale.

(3) Obiectivele de siguranţă trebuie să includă un grafic pentru punerea lor în aplicare treptată, care va lua în considerare natura lor şi sectorul investiţiilor necesare.

(4) Ministerul efectuează şi promovează modificările necesare la normele de siguranţă pentru a asigura realizarea obiectivelor de siguranţă.

 

Secţiunea a 2-a

Sisteme de management al siguranţei

Articolul 93. Cerinţe privind sistemele de management al siguranţei

(1) Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare instituie un sistem de management al siguranţei (SMS) pentru a atinge cel puţin obiectivele de siguranţă stabilite pentru întregul sistem feroviar. SMS-ul trebuie să respecte normele de siguranţă şi cerinţele de siguranţă stabilite în specificaţiile tehnice de interoperabilitate, precum şi dispoziţiile metodelor de siguranţă.

(2) SMS-ul trebuie să îndeplinească cerinţele şi să includă elementele prevăzute de prezentul cod în conformitate cu caracterul, sfera şi tipul activităţilor desfăşurate în traficul feroviar.

(3) SMS-ul asigură controlul tuturor riscurilor legate de activităţile Administratorului infrastructurii sau ale întreprinderii feroviare, inclusiv furnizarea serviciilor de întreţinere, furnizarea de materiale şi angajarea de contractanţi. SMS-ul ia în considerare, dacă este cazul şi este rezonabil, riscurile ce apar ca urmare a activităţilor altor părţi.

(4) SMS-ul Administratorului infrastructurii se stabileşte în funcţie de efectele activităţilor diferitor întreprinderi feroviare asupra reţelei şi trebuie să conţină dispoziţii care să le permită întreprinderilor feroviare să-şi desfăşoare activităţile în conformitate cu specificaţiile tehnice de interoperabilitate, normele naţionale de siguranţă şi cu condiţiile stabilite în certificatele lor de siguranţă. De asemenea, SMS-ul Administratorului infrastructurii trebuie să dezvolte coordonarea procedurilor de urgenţă cu toate întreprinderile feroviare în situaţii excepţionale.

(5) Toate părţile relevante ale SMS-ului trebuie să fie documentate şi, în special, trebuie furnizată o descriere a distribuirii responsabilităţilor în cadrul organizaţiei, precum şi modul în care controlul este asigurat de conducere la diferite niveluri, modul în care angajaţii şi reprezentanţii acestora sunt implicaţi la toate nivelurile şi cum se asigură îmbunătăţirea continuă a SMS-ului.

(6) Elementele de bază ale SMS-ului sunt următoarele:

1) politica de siguranţă, aprobată de Administratorul infrastructurii sau de întreprinderea feroviară, care este comunicată întregului personal;

2) obiectivele calitative şi cantitative ale Administratorului infrastructurii sau ale întreprinderii feroviare privind menţinerea şi îmbunătăţirea siguranţei, precum şi planurile şi procedurile pentru atingerea acestor obiective;

3) procedurile care asigură respectarea standardelor şi a altor cerinţe prescrise pe întreaga durată de viaţă a echipamentului şi în timpul funcţionării acestuia şi procedurile în vederea respectării standardelor tehnice şi operaţionale noi sau modificate sau a altor cerinţe stabilite în oricare dintre următoarele:

a) specificaţiile tehnice de interoperabilitate;

b) normele naţionale de siguranţă;

c) regulile, cerinţele tehnice şi deciziile aprobate de Autoritatea Feroviară;

4) procedurile pentru identificarea riscurilor, pentru efectuarea evaluării riscurilor şi punerea în aplicare a măsurilor de control al riscurilor ori de câte ori o schimbare a condiţiilor de funcţionare sau introducerea unui nou produs conduce la noi riscuri pentru infrastructura feroviară sau pentru operaţiunile feroviare;

5) asigurarea programelor de instruire pentru angajaţi, care să menţină şi să perfecţioneze calificarea şi competenţa acestora la îndeplinirea funcţiilor;

6) soluţiile practice pentru circulaţia informaţiilor în cadrul organizaţiei şi între entităţile care activează în acelaşi sistem feroviar;

7) procedurile şi formatele pentru documentarea informaţiilor privind siguranţa, precum şi stabilirea unei proceduri pentru controlul configurării informaţiilor de siguranţă critice;

8) proceduri de asigurare a raportării, investigării şi analizei accidentelor, incidentelor, accidentelor grave şi a altor evenimente periculoase în transportul feroviar, precum şi luarea măsurilor preventive necesare;

9) elaborarea planurilor de acţiune, a planurilor în situaţii de alertă şi a planurilor de furnizare a informaţiilor în caz de urgenţă, consultate cu autorităţile corespunzătoare;

10) prevederi pentru controlul periodic intern al SMS-ului.

(7) Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare adoptă acte interne în propriul SMS pentru a reglementa procedurile menţionate la alin.(6).

(8) Actele interne ale Administratorului infrastructurii menţionate la alin.(7), referitoare la procedurile ce trebuie puse în aplicare de către întreprinderile feroviare, sunt puse la dispoziţia tuturor întreprinderilor feroviare interesate care operează pe o infrastructură feroviară specificată.

(9) Autoritatea Feroviară defineşte în detaliu elementele SMS-ului şi publică un ghid pentru elaborarea şi instituirea SMS-ului.

 

Articolul 94. Monitorizarea sistemelor de management al siguranţei

(1) După acordarea certificatelor de siguranţă şi a autorizaţiilor de siguranţă, Autoritatea Feroviară monitorizează SMS-ul Administratorului infrastructurii şi SMS-urile întreprinderilor feroviare, inclusiv la faţa locului.

(2) Procesul de monitorizare este utilizat de Autoritatea Feroviară pentru a verifica dacă Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare aplică SMS-urile relevante şi, în caz de necesitate, pentru a dispune punerea în aplicare a măsurilor corespunzătoare.

 

Secţiunea a 3-a

Certificatul de siguranţă

Articolul 95. Certificatul de siguranţă

(1) Pentru a obţine acces la infrastructura feroviară, o întreprindere feroviară trebuie să deţină un certificat de siguranţă. În funcţie de cererea întreprinderii feroviare, certificatul de siguranţă se aplică pentru întreaga reţea feroviară sau pentru o secţiune definită a acesteia.

(2) Certificatul de siguranţă reprezintă dovada că întreprinderea feroviară a instituit un sistem de management al siguranţei şi poate îndeplini cerinţele stabilite în specificaţiile tehnice de interoperabilitate, normele de siguranţă şi în alte reglementări relevante pentru controlul riscurilor şi realizarea operaţiunilor de transport feroviar în siguranţă.

(3) Certificatul de siguranţă prevede:

a) acceptarea de către Autoritatea Feroviară a sistemului de management al siguranţei al întreprinderii feroviare;

b) acceptarea de către Autoritatea Feroviară a dispoziţiilor adoptate de întreprinderea feroviară pentru a îndeplini cerinţele specifice prevăzute pentru transportul sigur pe secţiunea definită a reţelei feroviare, şi anume:

– respectarea specificaţiilor tehnice de interoperabilitate;

– deţinerea de către mecanicii de locomotive angajaţi a legitimaţiilor corespunzătoare pentru întreaga reţea feroviară sau pentru o secţiune definită a acesteia.

(4) Pentru a emite un certificat de siguranţă, Autoritatea Feroviară evaluează dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la alin.(3) în baza documentaţiei prezentate de întreprinderea feroviară.

(5) Pentru evaluarea condiţiilor prevăzute la alin.(3), Autoritatea Feroviară are dreptul să efectueze vizite şi inspecţii la sediile întreprinderii feroviare.

(6) Informaţia privind elementele care respectă cerinţele stabilite în specificaţiile tehnice de interoperabilitate, metodele de siguranţă, obiectivele de siguranţă şi în regulamentele privind siguranţa feroviară se prezintă sub formă de rezumat.

(7) Certificatul de siguranţă precizează zona de funcţionare, tipul şi amploarea activităţilor de transport feroviar ale întreprinderii feroviare pentru care se emite certificatul.

 

Articolul 96. Acordarea certificatului de siguranţă

(1) Autoritatea Feroviară eliberează certificatul de siguranţă în baza unui formular prestabilit.

(2) Perioada de valabilitate a certificatului de siguranţă este de cinci ani. Certificatul de siguranţă se reperfectează, în totalitate sau parţial, la fiecare schimbare semnificativă a tipului de activitate sau în caz de extindere a activităţii de transport feroviar, la cererea titularului acestuia.

(3) Autoritatea Feroviară stabileşte formularele pentru certificatul de siguranţă, numerotarea acestor formulare conform numărului de identificare, formularul de depunere a cererii pentru certificat de siguranţă şi instrucţiunile de completare a acestuia.

(4) Titularul certificatului de siguranţă informează Autoritatea Feroviară cu privire la orice schimbare semnificativă a condiţiilor din partea relevantă a certificatului de siguranţă, care se referă la elementele sistemului de management al siguranţei. O schimbare semnificativă este situaţia care modifică în mod semnificativ condiţiile în baza cărora a fost emis certificatul de siguranţă.

(5) Autoritatea Feroviară poate solicita revizuirea părţii relevante din certificatul de siguranţă după o schimbare semnificativă a cadrului de reglementare în domeniu, fără a solicita careva plăţi suplimentare.

(6) Dacă Autoritatea Feroviară constată că deţinătorul certificatului de siguranţă nu îndeplineşte condiţiile de certificare, acest fapt constituie temei pentru retragerea certificatului de siguranţă.

(7) Autoritatea Feroviară trebuie să retragă certificatul de siguranţă în cazul în care constată că deţinătorul acestuia nu l-a utilizat conform destinaţiei.

(8) Emiterea şi reperfectarea certificatului de siguranţă se fac gratuit, conform prevederilor Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(9) Autoritatea Feroviară ţine evidenţa certificatelor de siguranţă emise şi actualizează în permanenţă informaţiile privind starea acestor certificate.

(10) Decizia de refuz al emiterii sau reperfectării certificatului de siguranţă poate fi contestată conform procedurilor stabilite de Codul administrativ.

 

Articolul 97. Recunoaşterea unui certificat de siguranţă străin

(1) Certificatul de siguranţă eliberat unei întreprinderi feroviare de către autorităţile unui alt stat poate fi valabil în Republica Moldova în cazul în care întreprinderea feroviară respectivă întruneşte cerinţele în materie de siguranţă feroviară aprobate în Republica Moldova. Întrunirea cerinţelor de siguranţă se evaluează de către Autoritatea Feroviară.

(2) Recunoaşterea certificatelor de siguranţă străine se face în baza unor acorduri interdepartamentale, potrivit principiului de recunoaştere reciprocă a conformităţii cerinţelor de siguranţă.

 

Articolul 98. Retragerea certificatului de siguranţă şi notificarea Agenţiei Uniunii Europene pentru Căile Ferate

(1) Retragerea certificatului de siguranţă se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. În textul deciziei de retragere a certificatului se menţionează motivele acestei decizii.

(2) Decizia de retragere a certificatului de siguranţă poate fi contestată conform procedurilor stabilite de Codul administrativ.

(3) Autoritatea Feroviară notifică Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate cu privire la certificatele de siguranţă emise, reperfectate sau retrase.

(4) În notificarea prevăzută la alin.(3) Autoritatea Feroviară indică denumirea şi adresa întreprinderii feroviare, data emiterii/reperfectării/retragerii certificatului de siguranţă, domeniul de aplicare, valabilitatea şi motivele deciziei de retragere a acestuia.

 

Secţiunea a 4-a

Autorizaţia de siguranţă

Articolul 99. Principii de bază

(1) Administratorul infrastructurii trebuie să obţină o autorizaţie de siguranţă pentru gestionarea infrastructurii feroviare.

(2) Autorizaţia de siguranţă este emisă de către Autoritatea Feroviară. Perioada de valabilitate a autorizaţiei de siguranţă este de cinci ani.

(3) Autorizaţia de siguranţă emisă pentru gestionarea infrastructurii feroviare reprezintă:

a) confirmarea faptului că Autoritatea Feroviară acceptă sistemul de management al siguranţei al Administratorului infrastructurii;

b) confirmarea faptului că Autoritatea Feroviară acceptă dispoziţiile adoptate de Administratorul infrastructurii pentru a îndeplini cerinţele specifice necesare pentru întreţinerea şi exploatarea în siguranţă a infrastructurii feroviare, inclusiv întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de control şi comandă, de semnalizare şi de gestionare a traficului feroviar.

(4) Autorizaţia de siguranţă poate fi reperfectată la cererea Administratorului infrastructurii. Aceasta este reperfectată în cazul reconstrucţiei (reabilitării, modernizării) infrastructurii feroviare, a sistemului de semnalizare sau în cazul modificării principiilor de exploatare şi întreţinere a acestora. Deţinătorul autorizaţiei de siguranţă informează Autoritatea Feroviară cu privire la modificările menţionate şi solicită reperfectarea autorizaţiei.

(5) Autoritatea Feroviară cere ca autorizaţia de siguranţă să fie reperfectată în urma unor modificări esenţiale ale normelor de reglementare din domeniul siguranţei feroviare.

 

Articolul 100. Acordarea autorizaţiei de siguranţă

(1) Autorizaţia de siguranţă se acordă de către Autoritatea Feroviară prin utilizarea unui formular prestabilit.

(2) Emiterea, reperfectarea sau prelungirea autorizaţiei de siguranţă se face în mod gratuit.

(3) Autoritatea Feroviară stabileşte:

a) forma autorizaţiei de siguranţă;

b) numerotarea formularelor de autorizaţii de siguranţă în conformitate cu numărul naţional de identificare;

c) formularul cererii de solicitare a autorizaţiei de siguranţă;

d) instrucţiunile de completare a formularului cererii.

(4) Pentru emiterea, reperfectarea sau prelungirea autorizaţiei de siguranţă trebuie prezentate următoarele documente care vor fi anexate la cerere:

a) informaţii privind permisele şi legitimaţiile personalului angajat sau contractat pentru exploatarea materialului rulant;

b) acte privind posesia sau dreptul de gestiune şi documentaţia tehnică a materialului rulant;

c) decizia organului de conducere al întreprinderii privind instituirea propriului sistem de management al siguranţei şi o copie, în format electronic sau pe suport de hârtie, a SMS-ului respectiv;

d) decizia organului de conducere al întreprinderii privind instituirea procedurilor de îndeplinire a cerinţelor stabilite în specificaţiile tehnice de interoperabilitate, metodele de siguranţă şi obiectivele de siguranţă, precum şi în regulamentele privind siguranţa transportului feroviar, pentru a controla riscurile;

e) copiile de pe contractele de muncă ale personalului angajat al întreprinderii şi informaţii privind competenţa acestuia în gestionarea în siguranţă a traficului feroviar.

(5) Pentru a emite o autorizaţie de siguranţă, Autoritatea Feroviară evaluează documentele prevăzute la alin.(4).

(6) Pentru evaluarea documentelor prevăzute la alin.(4), Autoritatea Feroviară are dreptul să efectueze vizite şi inspecţii la sediile Administratorului infrastructurii.

(7) Autoritatea Feroviară ţine evidenţa autorizaţiilor de siguranţă şi actualizează în permanenţă informaţiile privind starea acestora.

(8) Decizia de refuz al emiterii, reperfectării sau prelungirii autorizaţiei de siguranţă poate fi contestată conform procedurilor stabilite de Codul administrativ.

 

Articolul 101. Retragerea autorizaţiei de siguranţă

(1) Retragerea autorizaţiei de siguranţă se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. În textul deciziei de retragere a autorizaţiei de siguranţă se menţionează motivele acestei decizii.

(2) Decizia privind retragerea autorizaţiei de siguranţă poate fi contestată conform procedurilor stabilite de Codul administrativ.

(3) Autoritatea Feroviară notifică Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate cu privire la emiterea, reperfectarea sau retragerea autorizaţiei de siguranţă, indicând numele şi adresa Administratorului infrastructurii, data emiterii, domeniul de aplicare, valabilitatea autorizaţiei de siguranţă şi, în cazul retragerii, motivele acestei decizii.

 

Articolul 102. Cererile de eliberare a certificator de siguranţă şi a autorizaţiilor de siguranţă

(1) Autoritatea Feroviară decide cu privire la cererea de eliberare a autorizaţiei de siguranţă sau a certificatului de siguranţă în termen 30 de zile de la înregistrarea acesteia.

(2) Pentru a facilita depunerea cererilor de către întreprinderile feroviare, Autoritatea Feroviară:

a) asigură posibilitatea depunerii cererilor prin intermediul unui ghişeu unic;

b) publică pe pagina web oficială instrucţiuni detaliate şi o listă a tuturor cerinţelor privind obţinerea certificatului de siguranţă şi a autorizaţiei de siguranţă;

c) oferă accesul gratuit al solicitanţilor la toate documentele necesare.

(3) Întreprinderile feroviare care solicită certificat de siguranţă şi care intenţionează să furnizeze servicii de transport feroviar pe o secţiune definită şi limitată a reţelei feroviare beneficiază de instrucţiuni şi îndrumări speciale privind reglementările aplicabile secţiunii de reţea respective.

 

Articolul 103. Accesul la serviciile de instruire pentru mecanicii de locomotivă şi alţi membri ai personalului de la bordul trenurilor

(1) Accesul la serviciile de instruire oferite de organizaţiile de instruire pentru mecanicii de locomotivă şi alţi membri ai personalului de la bordul trenurilor se face în mod echitabil şi nediscriminatoriu. Programele de instruire includ informaţii privind norme şi proceduri de exploatare, sistemul de semnalizare, sistemul de control şi comandă, procedurile de urgenţă aplicate pe trasee.

(2) Organizaţiile de instruire pentru mecanicii de locomotivă şi alţi membri ai personalului de la bordul trenurilor trebuie să deţină dotarea tehnică şi informatică necesară şi un personal competent, atestat de Autoritatea Feroviară, pentru instruirea în domeniul respectiv. Criteriile privind dotarea tehnică şi informatică şi privind atestarea personalului de instruire se stabilesc de Guvern.

(3) În cazul recrutării mecanicilor de locomotivă, a personalului de bord şi a personalului cu sarcini esenţiale de siguranţă, întreprinderile feroviare iau în considerare documentele confirmative privind instruirile, calificările şi experienţele dobândite anterior de către candidaţi.

(4) În sensul alin.(3), foştii angajaţi au dreptul să obţină de la fostul angajator copii şi orice alte documente confirmative privind instruirile, calificările şi experienţele acestora.

(5) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii sunt responsabili de nivelul de pregătire şi de menţinerea competenţelor profesionale ale personalului angajat în funcţii de mecanici de locomotivă, ale personalului de bord şi ale personalului cu sarcini esenţiale de siguranţă.

 

Secţiunea a 5-a

Materialul rulant feroviar

Articolul 104. Întreţinerea şi admiterea în circulaţie a vehiculelor feroviare

(1) Fiecare vehicul feroviar, înainte de a fi pus în funcţiune sau a fi utilizat pe reţeaua feroviară naţională, se înregistrează în Registrul naţional al vehiculelor feroviare şi se atribuie unei entităţi responsabile cu întreţinerea vehiculelor feroviare, fapt confirmat printr-o decizie a Autorităţii Feroviare.

(2) Condiţiile de înregistrare a vehiculelor feroviare şi a entităţilor responsabile cu întreţinerea vehiculelor feroviare se aprobă de Guvern.

(3) O întreprindere feroviară, Administratorul infrastructurii, precum şi un alt deţinător de vehicule feroviare pot fi entităţi responsabile cu întreţinerea vehiculelor feroviare.

(4) Entitatea responsabilă cu întreţinerea vehiculelor feroviare se asigură că vehiculele feroviare pentru care aceasta are sarcina de întreţinere se află într-o stare de funcţionare sigură, datorită unui sistem de întreţinere. Sistemul de întreţinere a vehiculelor feroviare trebuie să întrunească condiţiile şi cerinţele stabilite de Guvern.

(5) Pentru a menţine vehiculele feroviare într-o stare de funcţionare sigură, întreprinderea feroviară, Administratorul infrastructurii sau un alt deţinător de vehicule feroviare se asigură că vehiculele feroviare sunt întreţinute, fie de sine stătător, fie prin contractarea serviciilor unei entităţi responsabile cu întreţinerea, în conformitate cu:

a) fişa de întreţinere a fiecărui vehicul feroviar;

b) cerinţele tehnice, inclusiv normele de întreţinere şi dispoziţiile specificaţiilor tehnice de interoperabilitate.

(6) Fiecare entitate responsabilă cu întreţinerea vehiculelor feroviare trebuie să fie înregistrată în Registrul naţional al vehiculelor feroviare, fapt confirmat printr-o decizie a Autorităţii Feroviare.

(7) În cazul în care entitatea responsabilă cu întreţinerea vehiculelor feroviare este o întreprindere feroviară sau Administratorul infrastructurii, conformitatea cu cerinţele de întreţinere este verificată de către Autoritatea Feroviară potrivit cu procedurile de emitere a certificatelor de siguranţă sau a autorizaţiilor de siguranţă.

(8) Materialul rulant care a fost acceptat pentru a fi admis în circulaţie într-un stat membru al Uniunii Europene şi care nu este acoperit integral de specificaţiile tehnice de interoperabilitate relevante este admis în circulaţie în Republica Moldova în conformitate cu prezentul articol dacă corespunde condiţiilor tehnice privind circulaţia în siguranţă pe reţeaua feroviară naţională.

(9) Întreprinderea feroviară care solicită admiterea în circulaţie a materialului rulant din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi a materialului rulant din alte state, prezintă Autorităţii Feroviare o cerere însoţită de un dosar tehnic privind vehiculele feroviare, cu indicarea scopului utilizării acestuia pe reţeaua feroviară naţională. Dosarul trebuie să conţină următoarele informaţii:

a) dovada faptului că materialul rulant a fost admis în circulaţie într-un alt stat, precum şi documentele care indică istoricul exploatării, al întreţinerii şi al modificărilor tehnice existente ale acestuia;

b) datele tehnice relevante, programul de întreţinere şi caracteristicile operaţionale ale materialului rulant solicitate de Autoritatea Feroviară;

c) dovezi privind caracteristicile tehnice şi operaţionale, care să ateste că materialul rulant respectă sistemul de alimentare cu energie, sistemul de semnalizare, sistemul de control şi comandă, gabaritul de cale ferată şi gabaritele de infrastructură, sarcina maximă admisă pe osie şi alte constrângeri tehnice ale reţelei feroviare naţionale;

d) informaţii privind derogările de la normele de siguranţă, care sunt necesare pentru admiterea în circulaţie, şi dovezi, bazate pe evaluarea riscurilor, care demonstrează că materialul rulant nu afectează siguranţa feroviară în reţeaua feroviară naţională.

(10) Autoritatea Feroviară are dreptul să solicite efectuarea de încercări pe reţeaua feroviară naţională pentru a verifica conformitatea cu parametrii prevăzuţi pentru această reţea şi prescrie amploarea sau conţinutul acestor încercări.

(11) Autoritatea Feroviară adoptă fără întârziere decizia cu privire la o cerere de admitere în circulaţie a materialului rulant în conformitate cu alin.(9), în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului tehnic complet şi a documentaţiei probelor de testare, dacă acestea au fost efectuate. Textul deciziei de admitere în circulaţie a materialului rulant poate conţine condiţii de utilizare şi alte restricţii tehnice.

 

Articolul 105. Aplicabilitatea obligaţiei de identificare a entităţilor responsabile cu întreţinerea vehiculelor feroviare

(1) Obligaţia de a identifica entitatea responsabilă cu întreţinerea vehiculelor feroviare poate fi realizată prin intermediul unor măsuri alternative la sistemul de întreţinere prevăzut la art.104, în cazul:

a) vehiculelor înregistrate în alte state decât Republica Moldova sau statele membre ale Uniunii Europene, care sunt întreţinute în conformitate cu legislaţiile statelor respective;

b) vehiculelor utilizate pe reţelele feroviare sau pe liniile de cale ferată cu ecartament diferit de cel al reţelei feroviare principale din cadrul Uniunii Europene şi pentru care îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art.104 alin.(9) este asigurată prin tratate internaţionale;

c) vehiculelor utilizate pe reţelele feroviare private, al echipamentului militar şi al transportului special, care necesită un permis pentru admiterea temporară în exploatare a vehiculelor feroviare din partea Autorităţii Feroviare, ce trebuie emis înainte de începerea exploatării. În acest caz, se acordă derogări pentru perioade de cel mult cinci ani.

(2) Măsurile alternative cu privire la identificarea entităţii responsabile cu întreţinerea vehiculelor feroviare, prevăzute la alin.(1), se aplică de către Autoritatea Feroviară:

a) la înregistrarea vehiculelor feroviare;

b) la eliberarea autorizaţiilor de siguranţă către administratorii de infrastructură şi a certificatelor de siguranţă către întreprinderile feroviare.

(3) Vehiculele feroviare şi entităţile responsabile cu întreţinerea acestora ce cad sub incidenţa măsurilor alternative prevăzute la alin.(1) sunt identificate şi prezentate în raportul anual al Autorităţii Feroviare privind siguranţa feroviară. Autoritatea Feroviară interzice circulaţia pe reţeaua feroviară naţională a vehiculelor feroviare specificate la alin.(2) care prezintă riscuri nejustificate pentru siguranţa transportului feroviar.

 

Secţiunea a 6-a

Investigarea accidentelor şi incidentelor în transportul feroviar

Articolul 106. Obligaţiile de investigare

(1) Pentru prevenirea producerii de accidente şi îmbunătăţirea siguranţei feroviare, autoritatea de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi, instituită de Guvern, asigură efectuarea investigaţiilor accidentelor şi incidentelor din transportul feroviar.

(2) Rezultatele investigaţiilor accidentelor şi incidentelor din transportul feroviar pot constitui obiectul unor recomandări pentru îmbunătăţirea siguranţei feroviare, adresate Autorităţii Feroviare, Administratorului infrastructurii şi întreprinderilor feroviare.

 

Articolul 107. Interacţiunea autorităţii de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi cu alte autorităţi şi entităţi din domeniul transportului feroviar

(1) Autoritatea de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi este independentă din punctul de vedere:

a) al organizării, al structurii juridice şi din punct de vedere decizional faţă de Administratorul infrastructurii, faţă de întreprinderile feroviare, faţă de Autoritatea Feroviară şi faţă de orice parte ale cărei interese ar putea intra în conflict cu sarcinile încredinţate autorităţii de investigare;

b) funcţional faţă de Autoritatea Feroviară şi faţă de Organul de reglementare a pieţei.

(2) Autoritatea de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi îşi îndeplineşte sarcinile în mod independent de alte organizaţii şi trebuie să deţină resurse financiare suficiente pentru realizarea sarcinilor sale.

(3) Întreprinderile feroviare, Administratorul infrastructurii şi Autoritatea Feroviară sunt obligate să informeze imediat autoritatea de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi despre accidentele şi incidentele feroviare care au loc, iar autoritatea de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi confirmă primirea informării şi întreprinde măsurile necesare pentru lansarea investigaţiei.

(4) În caz de necesitate, autoritatea de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi poate solicita asistenţă de la autorităţile de investigare ale altor state sau din cadrul Agenţiei Uniunii Europene pentru Căile Ferate în scopul obţinerii de expertize sau a sprijinului în realizarea inspecţiilor, analizelor şi a evaluărilor tehnice.

(5) Autoritatea de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi realizează un schimb activ de opinii şi de experienţă cu autorităţile de investigare ale altor state în vederea elaborării unor metode comune de investigare, a unor principii comune de urmărire a recomandărilor de siguranţă feroviară şi în vederea adaptării la evoluţia progresului tehnic şi ştiinţific.

 

Articolul 108. Informarea Autorităţii Feroviare şi a Ministerului cu privire la accidente, incidente şi investigaţii

(1) Autoritatea de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi informează Autoritatea Feroviară şi Ministerul cu privire la investigaţiile lansate în domeniul transportului feroviar, în termen de 7 zile de la luarea deciziei de investigare.

(2) Informaţia comunicată Autorităţii Feroviare şi Ministerului conform alin.(1) cuprinde:

a) data, ora şi locul producerii accidentului/incidentului;

b) tipul accidentului/incidentului şi consecinţele acestuia privind eventualele decese, vătămări corporale şi pagube materiale.

(3) Autoritatea de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi prezintă Autorităţii Feroviare o copie a rapoartelor finale privind investigaţiile efectuate în domeniul transportului feroviar.

 

Articolul 109. Recomandări privind siguranţa feroviară

(1) Recomandările privind siguranţa feroviară sunt adresate Autorităţii Feroviare şi, dacă este necesar, altor organizaţii din domeniul transportului feroviar.

(2) Autoritatea Feroviară întreprinde măsurile necesare pentru a se asigura că recomandările de siguranţă feroviară sunt luate în considerare în mod corespunzător şi se întreprind măsurile necesare pentru îmbunătăţirea nivelului de siguranţă feroviară.

(3) Autoritatea Feroviară, Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare cărora li s-au adresat recomandări raportează anual autorităţii de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi măsurile luate sau planificate ca urmare a recomandărilor primite.

 

Articolul 110. Supravegherea internă a siguranţei feroviare

Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare desemnează persoane responsabile de siguranţa feroviară şi organizează o supraveghere internă a siguranţei feroviare în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale actelor normative de implementare a prezentului cod.

 

Capitolul IX

CERTIFICAREA MECANICILOR DE LOCOMOTIVĂ

 

Secţiunea 1

Obiectul certificării şi domeniul de aplicare

Articolul 111. Obiectul certificării

(1) Condiţiile şi procedurile de certificare a mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar se aprobă de Guvern în conformitate cu prevederile prezentului cod.

(2) Condiţiile şi procedurile aprobate de Guvern specifică sarcinile Autorităţii Feroviare, ale mecanicilor de locomotivă şi ale altor părţi interesate din domeniu, în special ale întreprinderilor feroviare, Administratorului infrastructurii şi ale organizaţiilor de instruire şi testare, în procesul de certificare a mecanicilor de locomotivă.

(3) Condiţiile şi procedurile aprobate de Guvern prevăd cerinţe specifice cu privire la permisele şi legitimaţiile mecanicilor de locomotivă.

 

Articolul 112. Domeniul de aplicare

Procedura de certificare se aplică mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar din Republica Moldova pentru o întreprindere feroviară care solicită un certificat de siguranţă sau pentru Administratorul infrastructurii care necesită o autorizaţie de siguranţă.

 

Secţiunea a 2-a

Certificarea mecanicilor de locomotivă

Articolul 113. Modul de certificare

(1) Toţi mecanicii de locomotive trebuie să aibă capacitatea şi calificările necesare pentru a conduce trenuri şi trebuie să deţină următoarele documente:

a) un permis care să demonstreze că mecanicul de locomotivă întruneşte condiţiile minime privind cerinţele medicale, studiile de bază şi competenţele profesionale generale. Permisul identifică mecanicul, autoritatea emitentă şi indică termenul de valabilitate;

b) o legitimaţie care să indice infrastructura feroviară pe care titularul are dreptul să conducă vehicule feroviare şi tipul de vehicule pe care titularul are dreptul să le conducă.

(2) Cerinţa de a deţine o legitimaţie pentru o anumită secţiune a infrastructurii feroviare nu se aplică în următoarele cazuri excepţionale, cu condiţia că mecanicul de locomotivă respectiv este asistat în timpul conducerii de un alt mecanic de locomotivă, care posedă o legitimaţie valabilă pentru infrastructura în cauză:

a) în cazul în care o perturbare a traficului feroviar necesită devierea trenurilor sau în cazurile justificate de Administratorul infrastructurii;

b) în cazul unor servicii excepţionale, unice, care utilizează trenuri vechi;

c) pentru conducerea vehiculelor de întreţinere a infrastructurii feroviare în cazurile justificate de Administratorul infrastructurii;

d) în cazul livrării sau testării unui tren nou sau a unei locomotive noi;

e) în cazul instruirii şi examinării mecanicilor de locomotivă.

(3) Excepţia prevăzută la alin.(2) este o decizie a întreprinderii feroviare şi nu poate fi impusă de Administratorul infrastructurii sau de Autoritatea Feroviară.

(4) Administratorul infrastructurii trebuie informat în prealabil ori de câte ori se aplică o excepţie prevăzută la alin.(2).

(5) Legitimaţia de mecanic de locomotivă acordă dreptul de a conduce în una sau mai multe dintre următoarele categorii:

a) categoria A: locomotive de manevră, trenuri pentru lucrări, vehicule feroviare de întreţinere şi toate celelalte locomotive atunci când sunt utilizate pentru operaţiuni de manevră;

b) categoria B: transportul de pasageri şi/sau de mărfuri.

(6) Modelul permisului şi modelul legitimaţiei de mecanic de locomotivă se stabilesc de Guvern.

 

Articolul 114. Monitorizarea permiselor şi a legitimaţiilor mecanicilor de locomotivă

Autoritatea Feroviară, întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii întreprind măsurile necesare şi cooperează între ei prin schimburi de informaţii pentru monitorizarea permiselor şi a legitimaţiilor mecanicilor de locomotivă emise, suspendate sau retrase.

 

Articolul 115. Organul emitent şi limba de emitere a permiselor şi legitimaţiilor mecanicilor de locomotivă

(1) Permisul mecanicului de locomotivă este emis de Autoritatea Feroviară şi deţinut de titularul acestuia.

(2) Permisele şi legitimaţiile mecanicilor de locomotivă sunt emise în limba română.

(3) Întreprinderea feroviară sau Administratorul infrastructurii care angajează sau contractează serviciile unui mecanic de locomotivă emite o legitimaţie în care se indică secţiunea de infrastructură feroviară şi materialul rulant pe care mecanicul de locomotivă are dreptul să conducă. Legitimaţia constituie proprietate a întreprinderii feroviare sau a Administratorului infrastructurii. Mecanicii de locomotivă au dreptul să primească o confirmare privind deţinerea legitimaţiei corespunzătoare.

 

Articolul 116. Valabilitatea geografică

(1) Permisul de mecanic de locomotivă este valabil pe teritoriul Republicii Moldova şi pe teritoriul altor state care recunosc valabilitatea permiselor emise de autorităţile Republicii Moldova.

(2) Legitimaţia de mecanic de locomotivă este valabilă pentru secţiunea de infrastructură feroviară şi materialul rulant pentru care a fost instruit mecanicul de locomotivă şi care sunt specificate în respectiva legitimaţie.

(3) Documentele de certificare a mecanicilor de locomotivă din alte state, care conduc exclusiv pe secţiuni de frontieră ale sistemului feroviar al Republicii Moldova, pot fi recunoscute în conformitate cu acordurile bilaterale încheiate de Republica Moldova cu statele respective.

 

Secţiunea a 3-a

Condiţii de obţinere a permisului şi a legitimaţiei

de mecanic de locomotivă

Articolul 117. Condiţiile de obţinere a permisului de mecanic de locomotivă

(1) Pentru a obţine un permis de mecanic de locomotivă, persoana trebuie să întrunească următoarele cerinţe:

a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;

b) să deţină certificate sau diplome privind absolvirea cel puţin a nivelului 3 de învăţământ (învăţământ profesional tehnic secundar) în domeniul transportului feroviar;

c) să-şi confirme aptitudinea fizică prin trecerea unui examen medical;

d) să-şi demonstreze aptitudinea psihologică confirmată de un psiholog sau de un medic;

e) să demonstreze că deţine cunoştinţe teoretice şi competenţe profesionale prin susţinerea unui examen teoretic şi practic.

(2) Cerinţele privind aptitudinea fizică, aptitudinea psihologică şi privind deţinerea cunoştinţelor teoretice şi a competenţelor profesionale sunt stabilite în regulile privind certificarea mecanicilor de locomotivă, aprobate de Guvern.

(3) Cererile pentru emiterea unui permis de mecanic de locomotivă nou sau pentru schimbarea permisului vechi/existent se depun la Autoritatea Feroviară de către candidat sau de reprezentantul ori entitatea care acţionează în numele candidatului.

(4) Autoritatea Feroviară eliberează permisul de mecanic de locomotivă conform termenelor stabilite în regulile privind certificarea mecanicilor de locomotivă, aprobate de Guvern.

(5) Permisul de mecanic de locomotivă este valabil pe o perioadă de 10 ani.

(6) Permisele de mecanic de locomotivă emise de către autorităţile altor state pot fi recunoscute în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

 

Articolul 118. Condiţii pentru obţinerea legitimaţiei de mecanic de locomotivă

(1) Pentru a obţine o legitimaţie de mecanic de locomotivă şi pentru ca aceasta să rămână valabilă, persoana trebuie să deţină un permis de mecanic de locomotivă şi să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) să posede cunoştinţe de limbă română necesare pentru secţiunea de infrastructură feroviară şi materialul rulant corespunzător categoriei legitimaţiei solicitate;

b) să susţină un examen pentru testarea cunoştinţelor şi a competenţelor profesionale privind materialul rulant pentru care solicită legitimaţia;

c) să susţină un examen pentru testarea cunoştinţelor şi a competenţelor profesionale privind secţiunea de infrastructură feroviară pentru care solicită legitimaţia.

(2) Cerinţele şi procedura de examinare a persoanelor care solicită legitimaţia de mecanic de locomotivă se stabilesc de către Autoritatea Feroviară. Procesul de examinare este monitorizat de Autoritatea Feroviară.

(3) Persoanele care solicită legitimaţia de mecanic de locomotivă sunt instruite de întreprinderea feroviară sau de Administratorul infrastructurii cu privire la sistemul lor de gestionare a siguranţei.

(4) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii îşi stabilesc propriile proceduri de emitere şi actualizare a legitimaţiilor de mecanic de locomotivă ca parte a sistemului lor de gestionare a siguranţei, în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod, de asemenea stabilesc modalitatea de examinare a contestaţiilor solicitanţilor cu privire la eliberarea, actualizarea, suspendarea sau retragerea legitimaţiilor de mecanic de locomotivă.

(5) În caz de dezacord cu o decizie privind legitimaţia de mecanic de locomotivă, solicitantul o poate contesta printr-o petiţie/cerere. Cererile de contestare nu pot fi examinate de către persoanele care au participat la luarea deciziei contestate.

(6) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii actualizează legitimaţiile mecanicilor de locomotivă ori de câte ori aceştia obţin permisiuni suplimentare de conducere privind materialul rulant sau secţiunea de infrastructură feroviară.

 

Secţiunea a 4-a

Verificările, valabilitatea permisului şi a legitimaţiei şi monitorizarea

mecanicilor de locomotivă

Articolul 119. Verificările periodice

(1) Mecanicii de locomotivă sunt supuşi unor examinări sau teste privind aptitudinea fizică şi cea psihologică, a căror periodicitate se stabileşte în regulile privind certificarea mecanicilor de locomotivă, aprobate de Guvern.

(2) În cazul schimbării unui permis de mecanic de locomotivă, Autoritatea Feroviară verifică îndeplinirea de către mecanicul de locomotivă respectiv a cerinţei prevăzute la alin.(1).

(3) Valabilitatea legitimaţiei de mecanic de locomotivă se prelungeşte în baza examinărilor sau testelor periodice privind întrunirea cerinţelor prevăzute la art.118 alin.(1).

(4) Frecvenţa examinărilor sau a testelor este stabilită de întreprinderea feroviară sau de Administratorul infrastructurii care angajează sau contractează mecanici de locomotivă în conformitate cu propriul sistem de gestionare a siguranţei, cu respectarea cerinţelor privind frecvenţa minimă a verificărilor periodice după cum urmează:

a) cunoştinţe de limbă română (pentru cei care nu sunt vorbitori nativi) – la fiecare trei ani sau după orice absenţă de peste un an;

b) cunoştinţele privind infrastructura feroviară (inclusiv cunoştinţele privind traseul şi regulile de funcţionare) – la fiecare trei ani sau după orice absenţă de peste un an pe traseul relevant;

c) cunoaşterea materialului rulant – la fiecare trei ani.

(5) Pentru fiecare dintre verificările menţionate la alin.(4), întreprinderea feroviară şi Administratorul Infrastructurii asigură o evidenţă a confirmărilor că mecanicii de locomotivă au îndeplinit cerinţele prevăzute de prezentul articol.

(6) În cazul în care o verificare periodică este omisă sau are un rezultat negativ, se aplică procedura de monitorizare a mecanicilor de locomotivă prevăzută la art.121.

 

Articolul 120. Valabilitatea legitimaţiei de mecanic de locomotivă la încetarea raporturilor de muncă

(1) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii informează în permanenţă Autoritatea Feroviară cu privire la încetarea raporturilor de muncă cu mecanicii de locomotivă.

(2) Legitimaţia de mecanic de locomotivă îşi pierde valabilitatea la încetarea raporturilor de muncă, la suspendarea mecanicului din funcţie, la transferul acestuia în altă funcţie sau în alte circumstanţe ce produc întreruperea activităţii de mecanic de locomotivă.

(3) La încetarea raporturilor de muncă, titularul legitimaţiei de mecanic de locomotivă primeşte o copie a legitimaţiei şi copii de pe documentele care dovedesc instruirea, calificările, experienţa şi competenţele sale profesionale.

(4) La reangajarea mecanicului de locomotivă, întreprinderea feroviară sau Administratorul infrastructurii eliberează acestuia o legitimaţie de mecanic de locomotivă în baza documentelor care dovedesc instruirea, calificările, experienţa şi competenţele sale profesionale.

 

Articolul 121. Monitorizarea mecanicilor de locomotivă de către întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii

(1) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii au obligaţia de a asigura şi verifica valabilitatea permiselor şi a legitimaţiilor mecanicilor de locomotivă angajaţi sau contractaţi.

(2) Angajatorii instituie un sistem de monitorizare a mecanicilor de locomotivă. În cazul în care constată că un mecanic de locomotivă nu îndeplineşte cerinţele de competenţă pentru realizarea funcţiilor sale în condiţiile în care valabilitatea permisului sau a legitimaţiei sale se menţine, întreprinderea feroviară sau Administratorul infrastructurii întreprinde măsurile necesare pentru suspendarea activităţii acestuia.

(3) În cazul în care mecanicul de locomotivă consideră că starea sa de sănătate îi afectează aptitudinea de realizare a sarcinilor de muncă, el informează în acest sens conducătorul său responsabil de siguranţa feroviară.

(4) Întreprinderea feroviară sau Administratorul infrastructurii examinează concluziile medicale privind starea de sănătate a mecanicului de locomotivă şi, dacă este necesar, întreprinde măsuri adecvate privind sistarea activităţii acestuia sau retragerea legitimaţiei acestuia.

(5) Angajatorul instituie un sistem de control operaţional care să asigure că mecanicii de locomotivă nu se află, în timpul serviciului lor, sub influenţa unor substanţe ce le-ar putea afecta concentrarea, atenţia sau comportamentul.

(6) Întreprinderile feroviare şi Administratorul infrastructurii informează în permanenţă Autoritatea Feroviară cu privire la orice caz de incapacitate de muncă a mecanicilor de locomotivă pentru perioade mai mari de trei luni.

 

Secţiunea a 5-a

Atribuţiile şi deciziile Autorităţii Feroviare în procesul de eliberare a

permiselor şi legitimaţiilor de mecanic de locomotivă

Articolul 122. Atribuţiile Autorităţii Feroviare în procesul de eliberare a permiselor şi legitimaţiilor de mecanic de locomotivă

(1) Autoritatea Feroviară este responsabilă de realizarea corectă, transparentă şi nediscriminatorie a procedurii de eliberare a permiselor de mecanic de locomotivă, de recunoaşterea examinatorilor, de gestionarea registrelor şi de alte activităţi prevăzute de prezentul cod.

(2) La emiterea permiselor de mecanic de locomotivă, Autoritatea Feroviară trebuie să răspundă la orice cerere de informaţii, de asemenea poate solicita informaţiile necesare de la alte autorităţi în termenul stabilit pentru examinarea cererilor.

 

Articolul 123. Acreditarea şi recunoaşterea persoanelor şi a organizaţiilor de instruire şi testare a mecanicilor de locomotivă

(1) Persoanele şi organizaţiile de instruire şi testare a mecanicilor de locomotivă sunt acreditate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare conform prevederilor Codului educaţiei.

(2) Procesul de acreditare a persoanei/organizaţiei de instruire şi testare a mecanicilor de locomotivă se bazează pe criteriile de independenţă, competenţă şi imparţialitate, pe standarde moldoveneşti sau internaţionale şi pe evaluarea unui dosar depus de candidat, care furnizează dovezi de competenţă pentru domeniul în cauză.

(3) Pe lângă condiţia de acreditare prevăzută la alin.(1), persoanele şi organizaţiile de instruire şi testare a mecanicilor de locomotivă trebuie să fie recunoscute de Autoritatea Feroviară. Recunoaşterea se bazează pe criteriile de independenţă, competenţă şi imparţialitate. Regulile de recunoaştere se aprobă de Guvern.

(4) Criteriul de independenţă prevăzut de prezentul articol nu se aplică în cazul instruirii prevăzute la art.126 alin.(4) şi (5).

(5) Autoritatea Feroviară asigură crearea, gestionarea, publicarea şi actualizarea listei de persoane şi organizaţii de instruire şi testare a mecanicilor de locomotivă recunoscute în conformitate cu procedura prevăzută de prezentul cod.

 

Articolul 124. Deciziile Autorităţii Feroviare

(1) Orice decizie luată de Autoritatea Feroviară trebuie să fie temeinică şi însoţită de motivarea acesteia.

(2) Autoritatea Feroviară stabileşte proceduri de contestare conform Codului administrativ, care să permită angajatorilor şi mecanicilor de locomotivă să solicite revizuirea oricărei decizii referitoare la o cerere.

 

Articolul 125. Evidenţa permiselor şi a legitimaţiilor de mecanic de locomotivă. Schimbul de informaţii

(1) Autoritatea Feroviară are obligaţia:

a) de a asigura o evidenţă a tuturor permiselor de mecanic de locomotivă eliberate, reperfectate, expirate, suspendate, retrase sau declarate pierdute, furate ori distruse, care să conţină datele prescrise pentru fiecare permis şi să fie accesibilă fiecărui mecanic de locomotivă;

b) de a furniza, la cererea motivată a autorităţilor competente ale altor state, a Agenţiei Uniunii Europene pentru Căile Ferate sau a oricărui angajator de mecanici de locomotivă, informaţii privind starea oricărui permis de mecanic de locomotivă.

(2) Fiecare întreprindere feroviară şi Administratorul infrastructurii au obligaţia:

a) să ţină o evidenţă a tuturor legitimaţiilor de mecanic de locomotivă eliberate, actualizate, reînnoite, modificate, expirate, suspendate, retrase sau declarate ca fiind pierdute, furate ori distruse. Prin această evidenţă, se înregistrează datele prescrise pentru fiecare legitimaţie, precum şi datele referitoare la verificările periodice;

b) să coopereze cu Autoritatea Feroviară pentru a face schimb de informaţii şi pentru a-i oferi acces la datele solicitate;

c) să furnizeze autorităţilor competente ale altor state, la cerere, informaţii privind conţinutul acestor legitimaţii, atunci când acest lucru este necesar în contextul activităţilor lor transnaţionale.

(3) Mecanicii de locomotivă au acces la informaţiile lor personale privind activitatea de muncă, testările, examinările, perfecţionarea profesională şi instruirile efectuate pe parcursul activităţii lor, înregistrate în evidenţa ţinută de Autoritatea Feroviară, de Administratorul infrastructurii sau de întreprinderile feroviare. Copii de pe aceste informaţii li se furnizează gratuit, la cerere.

(4) Autoritatea Feroviară cooperează cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate pentru a asigura interoperabilitatea informaţiilor prevăzute de prezentul articol.

(5) Autoritatea Feroviară, Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare trebuie să se asigure că evidenţa informaţiilor prevăzute de prezentul articol şi modul de gestionare a acestor informaţii respectă prevederile legale privind protecţia datelor cu caracter personal.

 

Secţiunea a 6-a

Instruirea şi testarea mecanicilor de locomotivă

Articolul 126. Instruirea mecanicilor de locomotivă

(1) Instruirea mecanicilor de locomotivă include o parte referitoare la permisul de mecanic de locomotivă, care conţine cunoştinţele profesionale generale, şi o parte referitoare la legitimaţia de mecanic de locomotivă, care conţine cunoştinţele profesionale specifice.

(2) Cerinţele şi obiectivele de instruire a mecanicilor de locomotivă se stabilesc în mod detaliat de Guvern.

(3) Guvernul stabileşte normele necesare pentru a asigura accesul corect şi nediscriminatoriu al candidaţilor la instruirea necesară în vederea obţinerii permisului şi a legitimaţiei de mecanic de locomotivă.

(4) Sarcinile de instruire referitoare la cunoştinţele profesionale generale, cunoştinţele de limbă şi cunoştinţele profesionale privind materialul rulant sunt îndeplinite de către persoane şi organizaţii de instruire şi testare recunoscute de Autoritatea Feroviară.

(5) Instruirea referitoare la infrastructura feroviară, inclusiv cunoaşterea traselor, regulilor şi a procedurilor de operare, este îndeplinită de către persoane recunoscute de Autoritatea Feroviară.

(6) Sistemul de recunoaştere a calificărilor profesionale trebuie să fie aplicabil atât mecanicilor de locomotivă care au obţinut certificatul de calificare profesională în Republica Moldova, cât şi celor care au obţinut certificatul de calificare profesională într-o altă ţară, fie că sunt cetăţeni ai Republicii Moldova sau cetăţeni ai altor state.

(7) Menţinerea competenţelor profesionale ale personalului din domeniul transportului feroviar se asigură prin instituirea de către angajatori a unui proces de instruire continuă.

 

Articolul 127. Costurile instruirii

Administratorul infrastructurii şi întreprinderile feroviare trebuie să se asigure că cheltuielile suportate pentru instruirea mecanicilor de locomotivă sunt garantate prin încheierea unor contracte cu persoanele care beneficiază de aceste programe de formare profesională. Contractele trebuie să prevadă obligativitatea beneficiarului instruirii de a activa în cadrul întreprinderii feroviare sau al Administratorului Infrastructurii o anumită perioadă după realizarea programului de formare profesională achitat de angajator. Perioada respectivă se stabileşte de către angajator de comun acord cu mecanicul de locomotivă în funcţie de costurile programului de formare profesională.

 

Articolul 128. Examinările

(1) La finalul programului de formare profesională a mecanicilor de locomotivă se organizează examinări teoretice şi practice.

(2) Examinările şi examinatorii numiţi pentru testarea calificărilor necesare pentru mecanicii de locomotivă se stabilesc:

a) în partea referitoare la permisul de mecanic de locomotivă – de către Autoritatea Feroviară, atunci când se stabileşte procedura ce trebuie urmată pentru obţinerea unui permis;

b) în partea referitoare la legitimaţia de mecanic de locomotivă – de către întreprinderea feroviară sau de Administratorul infrastructurii, la stabilirea procedurii pentru obţinerea legitimaţiilor.

(3) Examinările sunt supravegheate de către examinatori competenţi, recunoscuţi de Autoritatea Feroviară, şi sunt organizate astfel încât să se evite orice conflict de interese.

(4) Evaluarea cunoştinţelor privind infrastructura feroviară, inclusiv cunoaşterea rutelor şi a regulilor de funcţionare, se efectuează de către persoane sau organizaţii recunoscute de Autoritatea Feroviară.

(5) Examinările sunt organizate astfel încât să se evite orice conflict de interese, fără a aduce atingere posibilităţii ca examinatorul să aparţină întreprinderii feroviare sau Administratorului infrastructurii care emite legitimaţia de mecanic de locomotivă.

(6) Alegerea examinatorilor şi a examinărilor se efectuează conform criteriilor stabilite de Autoritatea Feroviară.

(7) Capacitatea de conducere a mecanicului de locomotivă este evaluată prin teste de conducere a trenului.

(8) Pentru a examina aplicarea regulilor de circulaţie a trenurilor, a regulilor operaţionale, precum şi a performanţelor mecanicului de locomotivă în situaţii deosebit de dificile pot fi utilizate simulatoare.

 

Secţiunea a 7-a

Evaluare, controale şi sancţiuni

Articolul 129. Standarde de calitate

(1) Autoritatea Feroviară se asigură că toate activităţile legate de formarea profesională, evaluarea competenţelor şi schimbarea permiselor şi a legitimaţiilor mecanicilor de locomotivă fac obiectul unei monitorizări continue în cadrul unui sistem de standarde de calitate.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică activităţilor deja acoperite de sistemele de management al siguranţei instituite de întreprinderile feroviare şi de Administratorul infrastructurii.

 

Articolul 130. Evaluarea independentă

(1) Ministerul efectuează o evaluare independentă a procedurilor de instruire şi testare a cunoştinţelor şi competenţelor profesionale şi a sistemului de eliberare a permiselor şi legitimaţiilor de mecanic de locomotivă la intervale de cinci ani.

(2) Evaluarea efectuată de Minister nu se aplică activităţilor deja acoperite de sistemele de management al siguranţei aplicate de întreprinderile feroviare şi de Administratorul infrastructurii.

(3) Evaluarea independentă menţionată la alin.(1) este efectuată de persoane calificate, neimplicate în activităţile evaluate.

(4) Rezultatele evaluării independente menţionate la alin.(1) sunt documentate în mod corespunzător şi comunicate Autorităţii Feroviare. În caz de necesitate, Ministerul întreprinde măsurile adecvate pentru remedierea oricăror deficienţe constatate ca urmare a acestei evaluări.

 

Articolul 131. Controlul mecanicilor de locomotivă efectuat de Autoritatea Feroviară

(1) Autoritatea Feroviară efectuează controale pentru a verifica prezenţa legitimaţiilor de mecanic de locomotivă.

(2) În cadrul controalelor, Autoritatea Feroviară verifică dacă mecanicii de locomotivă îndeplinesc cerinţele privind obţinerea permisului de mecanic de locomotivă.

(3) Autoritatea Feroviară desfăşoară controale privind respectarea cerinţelor prezentului cod de către mecanicii de locomotivă, întreprinderile feroviare, Administratorul infrastructurii şi de către organizaţiile de instruire şi testare.

(4) În cazul în care Autoritatea Feroviară constată că un mecanic de locomotivă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.126–128, aceasta întreprinde următoarele măsuri:

a) în cazul unui permis de mecanic de locomotivă eliberat de Autoritatea Feroviară, suspendă valabilitatea sau retrage permisul respectivului mecanic;

b) informează imediat mecanicul de locomotivă şi pe angajatorul său cu privire la decizia sa motivată, indicând procedura ce trebuie urmată pentru redobândirea permisului;

c) în cazul unui permis de mecanic de locomotivă eliberat de o autoritate competentă a unui alt stat, Autoritatea Feroviară se adresează autorităţii emitente şi formulează o cerere motivată fie pentru efectuarea unei inspecţii suplimentare, fie pentru suspendarea permisului;

d) interzice mecanicului de locomotivă să opereze pe reţeaua feroviară naţională până la luarea unei decizii de către autoritatea emitentă;

e) în cazul unei legitimaţii de mecanic de locomotivă eliberate de o autoritate competentă a unui alt stat, Autoritatea Feroviară se adresează autorităţii emitente şi solicită fie efectuarea unei inspecţii noi, fie suspendarea legitimaţiei;

f) interzice mecanicului de locomotivă să opereze pe reţeaua feroviară naţională până la primirea raportului autorităţii emitente.

(5) Dacă Autoritatea Feroviară constată că un mecanic de locomotivă nu a susţinut testările periodice privind cunoştinţele profesionale, aceasta îi retrage permisul de mecanic de locomotivă până la înlăturarea cauzei.

(6) Activitatea de control a Autorităţii Feroviare se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

 

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 132.

(1) Prezentul cod intră în vigoare la expirarea termenului de 24 de luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia prevederilor:

a) art.3 alin.(1), (2) şi alin.(3) lit.a), b), f), h), i), k) şi l); art.12; art.78 alin.(1)–(4), (7) şi (8); art.79 alin.(1), care reglementează serviciile publice de transport feroviar de pasageri şi care vor intra în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării prezentului cod;

b) art.3 alin.(3) lit.c), d), e), g) şi j); art.4 alin.(3), alin.(4) lit.a), b) şi d), alin.(5) lit.e), f), h), i) şi j), alin.(7) şi (8); art.5 lit.d); art.7; art.49 alin.(7); art.89 alin.(1), care reglementează funcţionarea Autorităţii Feroviare şi care vor intra în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării prezentului cod;

c) art.10 alin.(1) şi art.17 alin.(1), care reglementează finanţarea infrastructurii feroviare şi care vor intra în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării prezentului cod.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Codul transportului feroviar nr.309/2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.226–228, art.892), cu modificările ulterioare.

(3) Prevederile secţiunii a 6-a din capitolul VIII al prezentului cod se pun în aplicare de la data instituirii autorităţii de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi.

(4) Guvernul:

a) în termen de 6 luni de la data publicării prezentului cod, va asigura aprobarea regulamentului de activitate şi instituirea Autorităţii Feroviare, conform prevederilor prezentului cod;

b) în termen de 24 de luni de la data publicării prezentului cod, va asigura aprobarea actelor normative necesare pentru implementarea prezentului cod;

c) în termen de 18 luni de la data publicării prezentului cod, va asigura prezentarea propunerilor către Parlament privind armonizarea cadrului normativ în vigoare cu prevederile prezentului cod;

d) până în data de 30 noiembrie 2022, va efectua inventarierea, delimitarea, evaluarea şi înregistrarea proprietăţii publice administrate şi gestionate de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”;

e) până în data de 31 decembrie 2022, va reorganiza Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” în societate pe acţiuni.

(5) Întru realizarea prevederilor alin.(1) lit.a), până la intrarea în vigoare a prezentului cod, Guvernul poate să stabilească necesarul de servicii publice de transport feroviar de pasageri şi are dreptul să aprobe, în limita alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală, conform art.78 alin.(1)–(4), (7) şi (8), încheierea contractului de servicii publice de transport feroviar de pasageri între Minister şi Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” sau societatea pe acţiuni înfiinţată ca urmare a reorganizării acesteia.

(6) Întru realizarea prevederilor alin.(1) lit.c) din prezentul articol, până la intrarea în vigoare a prezentului cod, Guvernul are dreptul să aprobe, conform art.17 alin.(1), în limita alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală, încheierea contractului multianual pentru administrarea infrastructurii feroviare între Minister şi Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” sau societatea pe acţiuni înfiinţată ca urmare a reorganizării acesteia.

 

Articolul 133.

Actele normative din domeniul transportului feroviar în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin prezentului cod.