L E G E

cu privire la comerţul interior*

 

nr. 231  din  23.09.2010

 

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.230-237/262 din 01.10.2021

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.265-276/571 din 19.08.2016

Monitorul Oficial nr.206-209/681 din 22.10.2010

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul şi obiectivele legii

Articolul 1¹. Principiile de bază ale activităţii de comerţ

Articolul 2. Domeniul de reglementare

Articolul 3. Noţiuni

 

Capitolul II

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL COMERŢULUI

Articolul 4. Reglementarea activităţilor de comerţ

Articolul 5. Autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul comerţului

Articolul 6. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului

 

Capitolul III

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN COMERŢ

Articolul 7. Formele de desfăşurare a comerţului

Articolul 8. Comerţul cu ridicata

Articolul 8¹. Comerţul cash and carry

Articolul 9. Comerţul cu amănuntul

Articolul 10. Prestarea serviciilor comerciale

Articolul 11. Alimentaţia publică

Articolul 12. Organizarea comerţului în pieţe

Articolul 12¹. Producătorii casnici

 

Capitolul IV

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMERŢ

Articolul 13. Iniţierea unei activităţi de comerţ

Articolul 14. Notificarea activităţii de comerţ

Articolul 15. Cerinţe faţă de notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ

Articolul 16. Recepţionarea notificării

Articolul 17. Verificarea corectitudinii datelor şi respectării cerinţelor de desfăşurare a activităţilor de comerţ

Articolul 17¹. Abrogat

Articolul 17². Abrogat

Articolul 17³. Durata desfăşurării activităţii de comerţ

Articolul 17⁴. Suspendarea (limitarea) activităţii de comerţ

Articolul 17⁵. Încetarea activităţii de comerţ în temeiul notificării comerciantului

Articolul 17⁶. Modificarea datelor

Articolul 17⁷. Taxe

Articolul 17⁸. Abrogat

Articolul 17⁹. Resursa informaţională în domeniul comerţului

 

Capitolul V

REGULI GENERALE DE COMERCIALIZAREA PRODUSELOR

ŞI SERVICIILOR

Articolul 18. Protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor

Articolul 19. Etichetarea, marcarea şi ambalarea

Articolul 20. Cantitatea şi preţul

Articolul 20¹. Restricţii în domeniul comerţului cu amănuntul

Articolul 21. Alte reguli de comercializare

Articolul 21¹. Abrogat

Articolul 21². Regimul de lucru

Articolul 21³. Comerţul ambulant şi amplasamentele

Articolul 21⁴. Cerinţe de pregătire profesională şi sănătate

Articolul 21⁵. Activitatea de comerţ în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similar

Articolul 21⁶. Protecţia populaţiei împotriva zgomotului şi a vibraţiei la desfăşurarea activităţii de comerţ

 

Capitolul V¹

VÂNZAREA PRODUSELOR/SERVICIILOR CU PREŢ REDUS

Articolul 21⁷. Metodele de comerţ cu preţ redus

Articolul 21⁸. Informarea privind vânzările cu preţ redus

Articolul 21⁹. Vânzarea de lichidare

Articolul 21¹⁰. Vânzarea de soldare

Articolul 21¹¹. Vânzări efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică

Articolul 21¹². Vânzările promoţionale

Articolul 21¹³. Publicitatea şi anunţurile privind reducerile de preţuri

 

Capitolul V²

RELAŢIILE CONTRACTUALE DINTRE FURNIZOR ŞI

CUMPĂRĂTOR PRIVIND LIVRAREA DE PRODUSE

AGRICOLE ŞI ALIMENTARE

Articolul 21¹⁴. Domeniul de aplicare şi noţiunile utilizate în sensul prezentului capitol

Articolul 21¹⁵. Relaţiile contractuale dintre furnizor şi cumpărător şi termenele de plată

Articolul 21¹⁶. Practici comerciale neloiale

Articolul 21¹⁷. Autorităţile competente

Articolul 21¹⁸. Plângerile şi procedurile privind practicile comerciale neloiale

 

Capitolul VI

(Abrogat)

Articolul 22. Abrogat

Articolul 23. Abrogat

Articolul 24. Abrogat

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 25. Intrarea în vigoare a legii

Articolul 26. Ajustarea cadrului normativ

 

Anexa nr.1 Lista activităţilor de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi de prestări de servicii conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM Rev.2)

Anexa nr.2 Abrogată

Anexa nr.3 Abrogată

Anexa nr.4 Abrogată

Anexa nr.5 Nomenclatorul unităţilor comerciale

Anexa nr.6 Declaraţie de producător casnic

Anexa nr.7 Notificare privind iniţierea activităţii de comerţ

 

 

 

Notă: În cuprinsul legii, sintagma „Ministerul Economiei şi Infrastructurii”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Economiei” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022

 

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune parţial prevederile Directivei 2019/633 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 111 din 25 aprilie 2019.

[Clauza de armonizare introdusă prin Legea nr.250 din 29.07.2022, în vigoare 26.02.2023]

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul şi obiectivele legii

(1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului juridic corespunzător desfăşurării activităţilor de comerţ prin dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor comerciale în condiţiile respectării liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor.

(2) Prezenta lege stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţilor de comerţ pe teritoriul Republicii Moldova.

(3) Prezenta lege are în vedere realizarea următoarelor obiective:

a) stimularea activităţii de comercializare a produselor şi serviciilor;

b) încurajarea liberei iniţiative, asigurarea concurenţei loiale şi a circulaţiei libere a produselor şi serviciilor comerciale;

c) satisfacerea la maximum a nevoilor consumatorilor pentru diverse produse şi servicii, asigurarea securităţii alimentare şi de consum;

d) stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;

e) perfecţionarea cadrului instituţional de reglementare a activităţilor în comerţ;

f) crearea mecanismului de interacţiune între administraţia publică centrală şi cea locală în domeniul comerţului;

g) modernizarea şi dezvoltarea formelor de distribuţie a mărfurilor şi de prestare a serviciilor comerciale;

h) simplificarea procedurilor de lansare a activităţilor de comerţ;

i) coordonarea funcţiilor instituţiilor de stat abilitate să supravegheze domeniul comerţului.

 

Articolul 1¹. Principiile de bază ale activităţii de comerţ

Principiile de bază de reglementare şi desfăşurare a activităţii de comerţ interior sunt cele aplicabile desfăşurării activităţii de întreprinzător, şi anume:

a) egalitatea în drepturi şi egalitatea intereselor legitime ale tuturor persoanelor fizice şi persoanelor juridice care practică activitate de comerţ;

b) transparenţa şi previzibilitatea iniţierii, desfăşurării şi/sau încetării activităţii de comerţ. Ambiguităţile apărute la aplicarea prezentei legi în procesul iniţierii, desfăşurării şi lichidării activităţii de comerţ se vor interpreta în favoarea deponentului/comerciantului;

c) transparenţa decizională în domeniul reglementării activităţii de comerţ;

d) reglementarea materială şi procedurală prin legi a condiţiilor iniţierii, modificării şi încetării activităţii de comerţ;

e) declararea de către deponent pe propria răspundere a respectării condiţiilor prevăzute de prezenta lege şi de cadrul normativ aplicabil;

f) aprobarea tacită în cazul depăşirii de către autoritatea administraţiei publice locale a termenului stabilit de lege pentru eliberarea înştiinţărilor, a schemei de amplasament sau a altor acte complementare procedurii de notificare;

g) echitabilitatea (proporţionalitatea) dintre interesele societăţii şi ale comercianţilor, precum şi în raporturile dintre stat şi întreprinzător. Activitatea autorităţii administraţiei publice locale sau a altei instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi de control în relaţiile cu comerciantul trebuie să fie proporţională asigurării intereselor societăţii şi protecţiei drepturilor comercianţilor. Autorităţile administraţiei publice nu vor întreprinde acţiuni ce excedează necesităţile atingerii scopurilor societăţii;

h) utilizarea ghişeului unic – autorităţile emitente, în cooperare cu alte autorităţi cu funcţii publice sau aferente, sunt obligate să interacţioneze în cadrul ghişeului unic în vederea minimizării costurilor şi eforturilor comercianţilor la iniţierea, desfăşurarea şi încetarea activităţii;

i) comercializarea unui sortiment de mărfuri corespunzător tipului unităţii comerciale;

j) gestionarea stocurilor de mărfuri şi prestarea serviciilor complementare din perspectiva asigurării eficienţei economice;

k) cunoaşterea formelor şi metodelor de comercializare a mărfurilor conform specializării unităţii comerciale;

l) asigurarea condiţiilor de gestionare, păstrare, trasabilitate şi inofensivitate specifice produselor sau serviciilor conform legislaţiei;

m) conformarea la cerinţele legale de desfăşurare a activităţii de comerţ pe bază benevolă, inclusiv prin declarare pe propria răspundere.

 

Articolul 2. Domeniul de reglementare

(1) Prezenta lege reglementează activităţile în domeniul comerţului interior, stabileşte cerinţele principale pentru desfăşurarea acestor activităţi, formele de desfăşurare a comerţului, competenţele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului.

(2) În sensul prezentei legi, activităţile de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi prestările de servicii sunt definite conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM) şi sunt expuse în anexa nr.1.

 

Articolul 3. Noţiuni

În sensul prezentei legi, termenii utilizaţi semnifică următoarele:

activitate de comerţ – activitate a comerciantului în baza unei sau mai multor forme de comerţ, exercitate separat sau combinat, participând la circuitul comercial, prin intermediul unităţilor comerciale, inclusiv prin prestarea serviciilor comerciale complementare;

amplasament – suprafaţă de teren sau suprafaţă în cadrul unei încăperi/construcţii/structuri, preconizată pentru desfăşurarea activităţii de comerţ prin intermediul uneia sau mai multor unităţi comerciale ambulante;

circuit comercial (piaţa de mărfuri şi servicii) – sistem al relaţiilor sociale, reglementat prin norme juridice, care apar în procesul prestării de servicii comerciale, executării de lucrări, pregătirii spre vânzare, vânzării/procurării bunurilor sau serviciilor, locaţiunii sau altor acţiuni aferente aducerii bunului (produsului, mărfii) sau serviciului către consumator, apărute între subiecţii relaţiilor comerciale;

comerciant – persoană care desfăşoară activităţi de comerţ sub una dintre formele juridice de organizare a activităţii de antreprenoriat sau sub o altă formă de activitate de comerţ prevăzută de lege;

comerţ ambulant – activitate de comerţ cu amănuntul realizată prin unităţi comerciale ambulante;

comerţ cash and carry – formă de comerţ desfăşurată prin unităţi comerciale fixe care îmbină comerţul cu ridicata cu cel cu amănuntul;

comerţ cu amănuntul – formă de comerţ în care produsele se vând direct consumatorilor pentru consum final, cu excepţiile prevăzute expres de lege;

comerţ cu ridicata – formă de comerţ desfăşurată prin unităţi comerciale fixe, în care mărfurile sunt comercializate, în special pentru revânzarea acestora cu amănuntul sau utilizarea în producere, procesare sau în alte scopuri neinterzise expres prin lege;

comerţ electronic – activitate de comerţ, care presupune vânzarea bunurilor, executarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor, desfăşurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicaţie la distanţă, contractelor încheiate la distanţă;

cumpărătură de control – acţiune efectuată de către persoane împuternicite din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor, Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Serviciului Fiscal de Stat, care constă în procurarea bunurilor materiale, în efectuarea comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor, din contul mijloacelor prevăzute pentru acest scop în bugetul autorităţii respective, fără scopul de a le achiziţiona (consuma) sau de a le comercializa. După legitimarea persoanei împuternicite şi informarea comerciantului despre cumpărătura de control, produsele procurate se restituie contra valorii acestora, cu excepţia produselor care nu pot fi restituite în starea lor iniţială şi a serviciilor executate;

declaraţie de producător – declaraţie pe propria răspundere privind cantitatea şi inofensivitatea produselor comercializate, întocmită conform modelului şi procedurii stabilite de Guvern, care oferă dreptul preferenţial de acces în pieţe sau amplasamente în temeiul art.12 alin.(5);

declaraţie de producător casnic – declaraţie pe propria răspundere privind cantitatea şi inofensivitatea produselor comercializate, precum şi corespunderea declarantului cerinţelor de producător casnic, întocmită conform anexei nr.6;

deponent al notificării în comerţ – persoană care depune o notificare în comerţ în condiţiile stabilite de prezenta lege;

ghişeu unic – procedură prin care autoritatea administraţiei publice locale verifică autenticitatea datelor prezentate de deponent, prin intermediul resurselor informaţionale disponibile (sistemelor informaţionale), în limitele şi în cazurile prevăzute de legislaţie, fără implicarea deponentului, sau întreprinde din oficiu acţiuni în numele deponentului;

indicator de preţ – purtător de informaţie (hârtie, carton, material plastic etc.) privind costul, cantitatea şi, după caz, calitatea produsului, precum şi privind diverse caracteristici ale acestui produs;

loc de prestare a serviciului comercial – perimetru din cadrul unităţii comerciale unde are loc efectuarea operaţiunilor nemijlocite prin care se prestează (comercializează) serviciul (locul de frizer, masaj, tatuaj, boxele de spălare sau de deservire tehnică etc.) sau obiectele de închiriat (vehicul, bicicletă, unitate de agrement etc.);

loc public – amplasament, structură, clădire sau spaţiu deschis ori îngrădit care, prin natura sau destinaţia sa, este accesibil(ă) publicului permanent sau în orele de program;

notificare în comerţ – manifestare de voinţă a deponentului, prin care autorităţii administraţiei publice locale i se notifică condiţiile de iniţiere, modificare, suspendare sau încetare a activităţii de comerţ, conformarea pe propria răspundere la condiţiile stabilite prin lege pentru desfăşurarea activităţii de comerţ, precum şi asumarea unor drepturi şi obligaţii;

plasare pe piaţă – introducere a bunului (produsului, mărfii) sau serviciului în circuitul comercial în baza unui contract civil (aplicabil activităţii de comerţ);

preţ de referinţă – cel mai scăzut preţ practicat de aceeaşi unitate comercială în perioada ultimelor 30 de zile sau după scurgerea a 2/3 din termenul de valabilitate a produselor alimentare, înainte de data aplicării preţului redus;

preţ de vânzare – preţ final al unei unităţi de produs sau al unei cantităţi din produs, incluzând TVA şi toate celelalte taxe;

preţ unitar – preţ final, incluzând TVA şi toate celelalte taxe, pe unitatea de măsură din produs sau unitatea cantitativă unică din produs care se foloseşte la comercializarea unor produse specifice;

producător casnic – persoană fizică care obţine producţie agroalimentară ca rezultat al muncii proprii sau în comun cu membrii familiei prin valorificarea lotului de pe lângă casă din intravilanul localităţii (gospodăria casnică), a lotului/loturilor pentru legumicultură sau a lotului/loturilor din întovărăşirile pomicole, în scopul satisfacerii necesităţilor de produse alimentare şi alte nevoi casnice (de familie), şi care nu se încadrează în noţiunea de comerciant;

produse vândute în vrac – produse ce sunt cântărite sau măsurate în prezenţa cumpărătorului;

schemă de amplasament – act emis de către autoritatea administraţiei publice locale, care prezintă grafic (schematic) amplasarea unităţii de comerţ ambulant, cu transpunerea fizică ulterioară pe teren, la necesitate;

serviciu comercial – orice activitate (prestaţie) aferentă participării la circuitul comercial fără a antrena un schimb fizic de bunuri materiale, efectuată în scopul satisfacerii unor necesităţi ale consumatorului final;

serviciu comercial complementar – serviciu menit să sporească atractivitatea produsului comercializat sau serviciului prestat prin oferirea unor informaţii relevante sau consultaţii consumatorului final, testarea şi livrarea produselor, acordarea asistenţei în întocmirea de acte aferente procurării sau deţinerii produsului, acordarea posibilităţii de plasare a comenzilor sau de rezervare a produselor, inclusiv la telefon sau on-line, acordarea de alte servicii caracteristice sau indispensabile activităţii de comerţ de bază;

suprafaţă comercială a unităţii comerciale – suprafaţă ce include: sala de vânzare (suprafaţa destinată pentru expunerea produselor, pentru plata acestora, pentru circulaţia vânzătorilor şi consumatorilor); sala de servire a unităţii de alimentaţie publică (inclusiv terasele); spaţiile pentru prestarea serviciilor (servire a clienţilor);

suprafaţă totală a unităţii comerciale – suprafaţă a tuturor încăperilor unităţii comerciale, măsurată în limita suprafeţei intrados a pereţilor, inclusiv a rampelor, a depozitelor, a încăperilor auxiliare şi a trecerilor în alte clădiri;

unitate comercială – unitate (spaţiu/structură/teritoriu/dispozitiv) amenajată/instalată conform specificului activităţii de comerţ prin care se desfăşoară activitatea de comerţ;

unitate de comerţ ambulant – unitate care desfăşoară activitate de comerţ cu amănuntul conform specificului stabilit în compartimentul E din anexa nr.5.

[Art.3 completat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]

[Art.3 completat prin Legea nr.60 din 17.03.2023, în vigoare 05.04.2023]

[Art.3 modificat prin Legea nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022]

 

Capitolul II

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL COMERŢULUI

Articolul 4. Reglementarea activităţilor de comerţ

Reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ cuprinde:

a) – abrogată;

b) evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor;

c) autorizarea activităţii de comerţ prin acte permisive, în cazurile prevăzute de lege;

d) monitorizarea activităţilor de comerţ (crearea şi gestionarea resursei informaţionale în domeniul comerţului);

e) stabilirea regulilor pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ;

f) restricţionarea sau interzicerea comercializării unor produse şi servicii conform legislaţiei în vigoare;

g) asigurarea desfăşurării activităţilor de comerţ;

h) stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă socială;

i) promovarea mărfurilor autohtone;

j) controlul statului asupra activităţilor de comerţ;

k) asigurarea protecţiei consumatorilor, a persoanelor care desfăşoară activităţi în comerţ şi a populaţiei în general faţă de publicitatea înşelătoare, interzicerea publicităţii pentru anumite mărfuri şi servicii care contravin bunelor moravuri.

 

Articolul 5. Autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul comerţului

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale asigură dezvoltarea armonioasă a reţelei comerciale şi a modurilor de distribuţie a produselor şi serviciilor comerciale, oferind condiţii egale de activitate pentru toţi comercianţii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

(1¹) Regulile de desfăşurare a activităţii de comerţ, inclusiv cele sanitare, sanitar-veterinare, privind siguranţa alimentelor şi de protecţie a drepturilor consumatorilor se aprobă de Guvern.

(2) Ministerul Economiei este organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de elaborarea politicii de stat în domeniul comerţului şi de reglementarea acestui domeniu. Atribuţiile principale ale Ministerului Economiei în domeniul activităţilor de comerţ sunt următoarele:

a) elaborarea proiectelor de acte normative în vederea perfecţionării legislaţiei în domeniul comerţului interior;

b) elaborarea programelor de stat şi a strategiilor de dezvoltare a activităţilor de comerţ;

c) promovarea politicii de stat în domeniul comercializării mărfurilor şi serviciilor;

d) formularea propunerilor privind desfăşurarea activităţilor de comerţ, precum şi crearea condiţiilor favorabile pentru producerea şi comercializarea mărfurilor şi a serviciilor;

e) coordonarea activităţilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului interior;

f) elaborarea şi înaintarea măsurilor de protecţie a pieţei interne;

g) monitorizează, prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului, activitatea de comerţ desfăşurată pe teritoriul localităţii respective;

h) examinarea opiniilor persoanelor fizice şi juridice în scopul dezvoltării raporturilor din domeniul comerţului;

i) înaintarea propunerilor privind optimizarea atribuţiilor organelor de stat abilitate cu funcţii de control în domeniul comerţului;

j) iniţierea, organizarea şi desfăşurarea iarmaroacelor şi expoziţiilor republicane;

k) organizarea seminarelor, meselor rotunde, trainningurilor etc. în scopul instruirii şi perfecţionării cadrelor din domeniul comerţului, informării populaţiei referitor la probleme ce ţin de comerţ.

(3) Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor:

a) coordonează şi realizează strategia statului în domeniul protecţiei consumatorilor;

b) participă la elaborarea actelor normative privind regulile de desfăşurare a activităţilor de comerţ;

c) lansează propuneri privind scoaterea din producţie/oprirea importului şi comercializării produselor/serviciilor care dăunează sănătăţii consumatorilor şi aduc prejudicii statului;

d) organizează cursuri de instruire a personalului implicat în comercializarea produselor şi serviciilor;

e) efectuează controlul de stat privind respectarea normelor şi regulilor de desfăşurare a activităţilor de comerţ, inclusiv prin efectuarea cumpărăturii de control.

(4) Organele de control elaborează, emit şi actualizează periodic (la modificarea legislaţiei în vigoare sau în vederea perfecţionării) ghiduri informative care să conţină, într-un limbaj accesibil, cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească comercianţii la desfăşurarea activităţii de comerţ. Organele de control asigură publicarea ghidurilor pe paginile web oficiale proprii şi accesul la ele al publicului larg.

[Art.5 modificat prin Legea nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022]

 

Articolul 6. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului

(1) Activităţile de comerţ desfăşurate în teritoriu sunt administrate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale conform reglementărilor naţionale în vigoare. Autorităţile menţionate exercită următoarele atribuţii:

a) asigură implementarea politicii de stat în domeniul comerţului în teritoriu în limita competenţelor funcţionale;

b) elaborează şi implementează programele de dezvoltare a comerţului în teritoriul respectiv;

c) participă la examinarea proiectelor de acte normative ce reglementează activităţile de comerţ;

d) contribuie la consolidarea resurselor de mărfuri în scopul asigurării unui comerţ permanent cu un sortiment minim necesar satisfacerii cerinţelor cotidiene ale consumatorilor din teritoriu;

e) asigură implementarea principiului „ghişeului unic” la verificarea datelor indicate în notificările depuse de comercianţi;

f) – abrogată;

g) verifică şi apreciază tipologia unităţilor comerciale, conform Nomenclatorului unităţilor comerciale;

h) stimulează dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii ce activează în comerţ în vederea sporirii gradului de ocupare a forţei de muncă;

i) reglementează prin regulamentul de comerţ local desfăşurarea comerţului în locuri publice, organizează târguri şi iarmaroace;

j) întreprind acţiuni de protecţie a drepturilor consumatorilor în limita competenţelor lor;

k) coordonează acţiunile structurilor descentralizate din teritoriu referitoare la domeniul comerţului;

l) efectuează supravegherea în domeniul activităţii de comerţ în conformitate cu legislaţia;

m) înaintează instanţei de judecată cerere de suspendare (limitare) a activităţii de comerţ în temeiul art.17⁴ alin.(3);

n) stabilesc, în cadrul regulamentului de comerţ local, interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ conform alin.(5);

o) organizează instruiri, seminare şi mese rotunde pentru instruirea şi perfecţionarea cadrelor din domeniul comerţului;

p) acordă înlesniri sau scutiri de la plata de notificare, în special în cazul depunerii notificării on-line.

(2) Structurile de profil economic din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale prezintă Ministerului Economiei, la solicitare, informaţii referitoare la activităţile de comerţ desfăşurate în teritoriul respectiv. Consiliile raionale acordă Ministerului Economiei asistenţă în diseminarea şi/sau comasarea informaţiilor în/din teritoriu, precum şi în realizarea politicilor în domeniul economic.

(3) La elaborarea strategiilor teritoriale în domeniul comerţului, autorităţile administraţiei publice locale se consultă cu asociaţiile profesionale, asociaţiile de consumatori, patronatele, reprezentanţele teritoriale ale Camerei de Comerţ şi Industrie şi cu alte persoane interesate.

(4) În scopul promovării şi protejării activităţilor de comerţ desfăşurate în suburbii, precum şi în zonele rurale defavorizate, autorităţile administraţiei publice locale pot acorda înlesniri speciale în limita competenţelor. În vederea desfăşurării activităţilor de comerţ în zonele turistice sau în cele cu valoare arhitectonică, autorităţile administraţiei publice locale pot acorda facilităţi, conform legislaţiei în vigoare, investitorilor care contribuie pe cont propriu la reabilitarea zonelor respective.

(5) În cadrul regulamentului de comerţ local, consiliul local are dreptul să stabilească interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ în următoarele privinţe:

a) interdicţia de a desfăşura activităţi de comerţ sau anumite forme ale activităţii de comerţ, inclusiv comerţul ambulant, în perimetrul anumitor zone sau străzi ori în intervalul anumitor zile sau ore;

b) modul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în apropierea edificiilor autorităţilor publice, instituţiilor de învăţământ, instituţiilor medicale, locaşurilor de cult, monumentelor, lucrărilor de artă, edificiilor cu valoare arhitecturală, istorică sau arheologică, zonelor istorice, precum şi în locurile (destinaţiile) de interes turistic;

c) distribuirea activităţilor de comerţ între zona centrală şi zonele periferice ale localităţii, precum şi între zonele aglomerate şi cele neaglomerate;

d) raza în care este interzisă comercializarea producţiei alcoolice în preajma instituţiilor de învăţământ, instituţiilor medicale şi a locaşurilor de cult;

e) cerinţe privind regimul de lucru (orarul de funcţionare) al comercianţilor în perimetrul anumitor zone sau străzi;

f) interdicţia de a comercializa anumite produse sau servicii în perimetrul anumitor zone sau străzi;

g) cerinţe privind zonele de parcare de care trebuie să dispună comerciantul la desfăşurarea anumitor forme de comercializare;

h) cerinţe privind respectarea regulilor de asigurare a curăţeniei pe adresa unităţii comerciale/unităţii de alimentaţie publică, în modul stabilit de autoritatea administraţiei publice locale;

i) modul de acces al mijloacelor tehnice speciale (ambulanţe, tehnică de intervenţii la incendii, vehiculele speciale ale băncilor etc.) către obiective de importanţă socială (sediile autorităţilor publice, de sănătate publică, ale băncilor, lăcaşelor de cult, centrelor comerciale) sau terenuri publice, separat sau în colaborare cu alte autorităţi publice (entităţi) ori persoane de drept privat.

(6) Cerinţele stabilite la alin.(5) se aprobă prin decizia consiliului local. Regulamentul de comerţ local, schemele de amplasament prestabilite sau alte acte ale autorităţii administraţiei publice locale cu impact direct asupra activităţii de comerţ vor fi plasate pe pagina web oficială a autorităţii administraţiei publice locale, iar în lipsa paginii web – la un loc vizibil în sediul primăriei, şi eliberate în copie (pe hârtie sau electronic) la solicitare, precum şi ataşate la decizia de adoptare publicată în registrul actelor locale (http://actelocale.gov.md/). În lipsa regulamentului de comerţ local, sunt lovite de nulitate interdicţiile şi cerinţele privind desfăşurarea activităţii de comerţ în localitatea respectivă.

 

Capitolul III

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN COMERŢ

Articolul 7. Formele de desfăşurare a comerţului

(1) Formele principale ale comerţului sunt:

a) comerţul cu ridicata;

b) comerţul cu amănuntul;

c) comerţul cash and carry;

d) serviciile comerciale;

e) alimentaţia publică.

(2) Tipologia unităţilor comerciale se stabileşte conform nomenclatorului prevăzut în anexa nr.5. Devierile nesemnificative de la tipul notificat nu pot fi considerate drept necorespundere tipului respectiv. Devierile nesemnificative sunt cele dictate de conjunctura pieţei (cererea şi oferta), specificul pieţei sau alte condiţii (sezoniere) ale activităţii de comerţ ori de condiţii iminente.

 

Articolul 8. Comerţul cu ridicata

(1) Comerţul cu ridicata se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale de tip C (conform anexei nr.5) care dispun, după caz, de depozite, organizează păstrarea şi prelucrarea produselor, completează stocurile de marfă, asigură suportul informaţional, prestează servicii de transport, oferă şi alte servicii aferente comerţului.

(2) La desfăşurarea comerţului cu ridicata, comercianţii sunt obligaţi să respecte următoarele cerinţe:

a) existenţa unor încăperi de depozitare dimensionate şi dotate tehnic, corespunzătoare volumului şi naturii produselor stocate. În cazul comercializării produselor alimentare, unitatea comercială dispune, după caz, de utilaj frigorific, iar în cazul activităţii de prelucrare (ambalare) a produselor – de utilajul corespunzător acestor activităţi;

b) dotarea unităţii comerciale cu un sistem de evidenţă computerizată;

c) utilizarea mijloacelor de măsurare şi control verificate metrologic;

d) respectarea cerinţelor tehnice privind vecinătatea locurilor de depozitare şi expunere a mărfurilor;

e) – abrogată.

(3) – abrogat.

(4) – abrogat.

(5) – abrogat.

 

Articolul 8¹. Comerţul cash and carry

(1) Condiţiile şi cerinţele generale de desfăşurare a comerţului cash and carry şi de încadrare a unităţilor comerciale în tipul respectiv sunt:

a) comerţul se desfăşoară pe bază de autoservire, permiţând clientului alegerea produsului din sortimentul propus;

b) sortimentul propus trebuie să conţină o varietate de produse alimentare şi nealimentare, asigurând un spectru larg al necesităţilor clienţilor, şi nu poate fi compus doar din produse de acelaşi tip;

c) clienţii sunt înregistraţi în baza de date electronică a unităţii comerciale, în care se înregistrează toate operaţiunile încheiate cu fiecare client. După înregistrarea în baza de date, clientului i se eliberează o legitimaţie de acces netransmisibilă;

d) actele permisive necesare pentru comerţul cash and carry şi condiţionările aplicabile corespund cu cele pentru comerţul cu ridicata;

e) logoul companiei (brandul), amplasat la sediile unităţilor comerciale, pe indicatoare şi utilizat în publicitate, va conţine în mod obligatoriu inscripţia „cash and carry” cu un font lizibil.

(2) În cazul comerţului cash and carry, plata pentru produsele achiziţionate se face în numerar sau prin virament, la alegerea clientului, iar emiterea facturii fiscale este precedată de identificarea acestuia. Emiterea facturii şi plata acesteia se admit doar cu condiţia că sistemul informatic gestionat de comerciant recunoaşte legitimaţia de acces a clientului înregistrat în baza de date.

 

Articolul 9. Comerţul cu amănuntul

(1) Comerţul cu amănuntul se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale, cu excepţia celor menţionate la art.8 alin.(1).

(2) Regulile specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul se aprobă de Guvern.

 

Articolul 10. Prestarea serviciilor comerciale

(1) Activitatea de prestare (comercializare) a serviciilor se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale.

(2) La prestarea serviciilor comerciale, comercianţii sunt obligaţi să respecte următoarele cerinţe:

a) prezenţa unei forţe de muncă capabile să presteze serviciul;

b) existenţa bazei tehnice necesare (existenţa unităţii de prestări servicii şi a utilajului corespunzător);

c) existenţa unei oferte de prestare a serviciului având caracteristicile specifice tipului de serviciu.

(3) – abrogat.

 

Articolul 11. Alimentaţia publică

(1) Alimentaţia publică se desfăşoară în unităţi specializate, care se clasifică pe tipuri, în funcţie de serviciile prestate consumatorilor.

(2) Regulile specifice de prestare a serviciilor de alimentaţie publică, inclusiv cele sanitare, se aprobă de Guvern, respectându-se următoarele condiţii obligatorii:

a) existenţa unor încăperi dotate cu echipament corespunzător procesului tehnologic pentru fiecare tip de unitate de alimentaţie publică;

b) înregistrarea în domeniul siguranţei alimentelor în temeiul capitolului V¹ din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

c) – abrogată.

[Art.11 modificat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]

 

Articolul 12. Organizarea comerţului în pieţe

(1) Piaţa este o zonă special amenajată, unde se comercializează preponderent produse agricole, produse alimentare şi nealimentare, precum şi servicii, prin intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acesteia.

(2) În funcţie de specificul produselor comercializate, pieţele pot fi de mai multe tipuri: pieţe agroalimentare, pieţe de mărfuri nealimentare, pieţe auto, pieţe de flori, pieţe de mărfuri second hand, pieţe mixte etc.

(3) Pieţele se creează în baza deciziei consiliului local. Administratorii pieţei de comun acord cu autoritatea administraţiei publice locale aprobă regulamentul pieţei elaborat în conformitate cu regulamentul-tip aprobat de Guvern.

(4) Pieţele sunt administrate de către administratorul pieţei, care poate fi nemijlocit autoritatea administraţiei publice locale sau un agent economic, conform legislaţiei în vigoare.

(5) Unităţile comerciale ambulante (cu excepţia celor prevăzute la poziţiile 37 şi 38 din anexa nr.5) în pieţele agroalimentare şi în cele mixte se acordă în mod prioritar întreprinderilor autohtone producătoare de produse agroalimentare (înregistrate în conformitate cu legislaţia), pentru comercializarea producţiei proprii, în baza declaraţiei de producător. Cota unităţilor comerciale ambulante pentru întreprinderile producătoare de produse agroalimentare se stabileşte de către administratorul pieţei în funcţie de tipul pieţei, dar nu poate constitui mai puţin de 50% din suprafaţa comercială a pieţei agroalimentare şi 30% din suprafaţa comercială a pieţei mixte.

(5¹) Guvernul stabileşte modelul, procedura de completare, înregistrare şi evidenţă a declaraţiei de producător, precum şi modul de generalizare şi analiză a datelor pe care le conţine, utilizând Sistemul informaţional automatizat „Stingerea obligaţiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale” (SIA SCITL). Declaraţia de producător este păstrată în evidenţa administraţiei pieţei sau, în cazul amplasamentelor, a autorităţii administraţiei publice locale până la generalizare şi 1 an după generalizare.

(5²) Administratorul pieţei poate decide utilizarea spaţiilor destinate unităţilor comerciale stabilite la alin.(5) în alte scopuri (reprofilare) în cazul lipsei de solicitări dictate de factori sezonieri sau raportate la roada anumitor produse agricole, în vederea evitării utilizării ineficiente a spaţiilor pentru unităţile comerciale. Reprofilarea poate avea doar caracter temporar. Revenirea la cotele stabilite la alin.(5) se face imediat după dispariţia condiţiilor reprofilării.

(5³) Unităţile comerciale destinate realizării cotelor stabilite la alin.(5) nu sunt notificate autorităţii administraţiei publice locale şi se atribuie zilnic, conform principiului „primul venit, primul servit”.

(5⁴) Autorităţile administraţiei publice locale pot decide aplicarea prevederilor alin.(5) amplasamentelor.

(6) Tarifele pentru serviciile pieţei se stabilesc de către administratorul pieţei în baza principiilor transparenţei, nediscriminării şi al echităţii economice şi, în termen de 30 de zile calendaristice, se coordonează cu autoritatea administraţiei publice locale. Mărimea tarifelor se calculează în raport cu cheltuielile suportate la prestarea serviciilor pieţei. Se interzice stabilirea de taxe pentru acces în piaţă.

(7) Regulile specifice de desfăşurare a comerţului în pieţe, tipurile de pieţe, regulamentul-cadru de funcţionare a pieţelor, precum şi lista mărfurilor interzise comercializării în pieţe se aprobă de către Guvern.

(8) Activitatea şi amplasarea unităţilor comerciale în pieţe se vor efectua în baza şi pe durata contractului încheiat între deponent/comerciant şi administratorul pieţei, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5) din prezentul articol şi la art.12¹.

 

Articolul 12¹. Producătorii casnici

(1) Prevederile art.12 alin.(5), (5²) şi (5³) se aplică în egală măsură producătorilor casnici după îndestularea cerinţei în unităţi comerciale pentru întreprinderile menţionate la art.12 alin.(5). În perioada de sezon (în care este colectată roada pentru un produs agricol anume), locurile pentru amplasarea unităţilor comerciale vor fi acordate producătorilor casnici şi întreprinderilor menţionate la art.12 alin.(5) după principiul „primul venit, primul servit”.

(2) Producătorii casnici vor putea comercializa doar surplusul producţiei agricole de sezon pentru care a fost asigurată respectarea cerinţelor de siguranţă a alimentelor, precum şi surplusul din producţia din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, pentru care a fost asigurată respectarea cerinţelor sanitar-veterinare. Comercializarea produselor supuse controlului sanitar-veterinar se permite în conformitate cu procedura stabilită de Guvern.

(3) Producătorii casnici pot comercializa produsele menţionate la alin.(2) în pieţe, amplasamente, precum şi direct din gospodăria proprie (lotul de pe lângă casă din intravilanul localităţii (gospodăria casnică), lotul/loturile pentru legumicultură sau lotul/loturile din întovărăşirile pomicole).

(4) Acordarea unităţilor comerciale ambulante producătorilor casnici se face de către reprezentantul administraţiei pieţei sau, în cazul amplasamentelor, de către reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale, în baza declaraţiei de producător casnic. Reprezentantul administraţiei pieţei sau reprezentantul autorităţii publice locale indică în declaraţia de producător casnic data şi unitatea comercială atribuită (locul/numărul de amplasare a unităţii comerciale pe teritoriul pieţei sau al amplasamentului), aplicând semnătura sau, după caz, alt identificator special în rubricile respective ale declaraţiei.

(5) Declaraţia de producător casnic se completează personal sau cu asistenţa reprezentantului administraţiei pieţei, în cazul vânzării în pieţe, ori al autorităţii administraţiei publice locale, în celelalte cazuri, cu indicarea actului relevant ce confirmă dreptul de proprietar sau deţinător de teren, prevăzut la art.20 din Codul funciar.

(6) La epuizarea cantităţii produselor menţionate în declaraţie sau încetarea exerciţiului de comerţ în cazurile comerţului în pieţe sau amplasamente, declaraţia de producător casnic se prezintă reprezentantului administraţiei pieţei sau, după caz, reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale, cu indicarea soldului produselor necomercializate şi a sumei obţinute. Reprezentantul administraţiei pieţei sau al autorităţii administraţiei publice locale confirmă recepţionarea declaraţiei prin aplicarea semnăturii sau, după caz, a altui identificator special în rubricile respective ale declaraţiei.

(7) În cazul comerţului din gospodăria proprie, producătorul casnic include în declaraţia de producător casnic cantitatea estimativă a produselor ce urmează a fi comercializate, o copie a acesteia fiind prezentată, până la momentul începerii vânzărilor, autorităţii administraţiei publice locale (primăriei) pe teritoriul căreia are loc activitatea de comerţ. La expirarea termenului de valabilitate a declaraţiei sau la finalizarea exerciţiului de comercializare, declaraţia este prezentată primăriei, cu indicarea soldului zilnic şi a soldului final al produselor necomercializate, precum şi a sumei obţinute ca urmare a comercializării.

(8) În cazurile prevăzute la alin.(4), declaraţia producătorului casnic este valabilă o zi, iar în cele prevăzute la alin.(7) – 30 de zile.

(9) Administratorul pieţei sau reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale are dreptul să verifice periodic soldul produsului în vederea estimării corectitudinii datelor declarate de producătorul casnic.

(10) Declaraţia de producător casnic este păstrată în evidenţa administraţiei pieţei sau, în cazul amplasamentelor şi al comerţului din gospodăria proprie, a administraţiei publice locale până la generalizare şi 1 an după generalizare. Guvernul stabileşte procedura de înregistrare, generalizare şi analiză a datelor din declaraţiile de producător casnic, utilizând Sistemul informaţional automatizat „Stingerea obligaţiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale” (SIA SCITL).

(11) Producătorul casnic nu este pasibil înregistrării de stat în calitate de întreprinzător şi depunerii notificării privind iniţierea activităţii de comerţ. Taxa pentru unitatea comercială din piaţă sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăşi 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Autoritatea administraţiei publice locale decide mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia.

(12) Producătorul casnic poartă răspundere în faţa consumatorului pentru calitatea şi inofensivitatea produselor comercializate.

(13) Pe parcursul comercializării, declaraţia de producător casnic se prezintă, la solicitare, consumatorului, reprezentantului administraţiei pieţei, funcţionarilor autorităţii administraţiei publice locale, precum şi organelor împuternicite cu dreptul de efectuare a controlului de stat sau a cumpărăturii de control. În aceste cazuri, declaraţia de producător casnic se restituie deţinătorului (producătorului casnic).

(14) Nu se încadrează în categoria de producători casnici persoanele fizice care profilează o îndeletnicire din creşterea şi comercializarea producţiei agroalimentare sau de origine animală.

(15) Faptul profilării îndeletnicirii menţionate la alin.(14) se constată de către Serviciul Fiscal de Stat, având la bază următoarele criterii:

a) utilizarea de terenuri arendate în extravilanul localităţii;

b) folosirea utilajelor (tehnicii agricole) destinate obţinerii producţiei agroalimentare în capacităţi industriale sau care nu poate fi atribuită la obţinerea unui surplus provenit în mod natural ca urmare a prelucrării obişnuite a terenurilor, a plantelor şi îngrijirea animalelor destinate consumului personal sau familial, cu luarea în considerare a prevederilor legislaţiei aplicabile tehnicilor de prelucrare a terenurilor, recoltare sau a practicilor din domeniul agroalimentar;

c) comercializarea per an a surplusului producţiei agroalimentare în sumă mai mare decât valoarea scutirii personale prevăzute la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, indiferent de numărul declaraţiilor din aceeaşi perioadă;

d) comercializarea produselor nespecifice zonei climaterice în care se află Republica Moldova;

e) cantitatea produselor comercializate corelată cu numărul declaraţiilor de producător casnic care atestă depăşirea capacităţilor de obţinere a surplusului de produse în condiţii casnice.

(16) La prima constatare de către agentul constatator a faptului profilării îndeletnicirii menţionate la alin.(15), producătorul casnic este avertizat (somat oficial) privind necesitatea înregistrării îndeletnicirii (activităţii) sub o formă juridică de organizare a activităţii de întreprinzător. În urma constatării repetate a îndeletnicirii se aplică măsurile prevăzute de legislaţie pentru practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător.

 

Capitolul IV

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMERŢ

Articolul 13. Iniţierea unei activităţi de comerţ

(1) Activitatea de comerţ poate fi exercitată de persoanele fizice şi juridice în conformitate cu cerinţele prezentei legi.

(2) – abrogat.

(3) – abrogat.

(4) – abrogat.

(5) Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile profesionale şi persoanele juridice interesate pot organiza cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul comercializării produselor şi serviciilor conform legislaţiei în vigoare.

(6) Pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ, comercianţii trebuie:

a) să aibă o pregătire profesională în domeniu sau să angajeze persoane care corespund cerinţelor de pregătire profesională şi de sănătate conform art.21⁴;

b) să fie înregistraţi conform legislaţiei în vigoare;

c) să notifice autoritatea administraţiei publice locale conform prezentei legi;

d) să obţină actul permisiv corespunzător, dacă acesta este impus de lege în raport cu activitatea comerciantului.

(7) – abrogat.

 

Articolul 14. Notificarea activităţii de comerţ

(1) Activitatea de comerţ este condiţionată de depunerea notificării în comerţ de către persoana înregistrată în condiţiile legii. Activitatea de comerţ începe din data emiterii înştiinţării de recepţionare de către autoritatea administraţiei publice locale, prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului.

(2) În cazurile prevăzute de lege, iniţierea şi desfăşurarea activităţii de comerţ pot fi condiţionate de obţinerea actelor permisive corespunzătoare.

(3) În cazul neemiterii în termen a înştiinţărilor, a schemelor de amplasament sau în cazul acţiunilor ori inacţiunilor de orice fel ale autorităţii administraţiei publice locale aferente notificării care duc la imposibilitatea iniţierii, modificării, suspendării sau încetării activităţii de comerţ, intervine aprobarea tacită, notificarea se consideră depusă, iar comerciantul poate începe/înceta activitatea:

a) din a treia zi lucrătoare următoare zilei depunerii notificării; sau

b) din a 16-a zi lucrătoare din data depunerii notificării pentru cazurile prevăzute la art.21³ alin.(3) lit.a).

(4) În cazurile menţionate la alin.(3), numărul de identificare al notificării va fi considerat numărul care a fost generat de resursa informaţională în domeniul comerţului la introducerea notificării în sistem (număr de dosar).

(5) Notificarea va conţine date generale obligatorii conform alin.(6), precum şi alte date corespunzătoare specificului activităţii, tipului unităţii comerciale şi condiţiilor de activitate conform blanchetelor prevăzute în anexa nr.7.

(6) Datele generale obligatorii pentru notificare sunt:

a) denumirea/numele, sediul/domiciliul, IDNO/IDNP şi datele de contact ale comerciantului sau ale reprezentantului său legal;

b) denumirea şi codul activităţii de comerţ conform anexei nr.1 (la nivel de patru cifre), cu menţiunea privind comercializarea producţiei alcoolice, a berii şi/sau a articolelor din tutun;

c) denumirea şi adresa unităţii comerciale sau a pieţei/amplasamentului;

d) tipul unităţii comerciale conform Nomenclatorului unităţilor comerciale;

e) programul de activitate al unităţii comerciale;

f) numărul cadastral al bunului imobil de amplasare a unităţii comerciale, cu excepţia comerţului ambulant;

g) indicarea amplasării unităţii comerciale în bloc locativ;

h) suprafaţa comercială sau/şi totală, după caz;

i) declaraţia pe propria răspundere a comerciantului privind respectarea legislaţiei.

(7) Alte date din notificare, care nu sunt prevăzute la alin.(6), se indică corespunzător activităţii de comerţ, produselor comercializate sau serviciilor prestate, tipului unităţii comerciale şi proprietăţii asupra terenului de amplasare a unităţii comerciale. Activităţile de comerţ prevăzute în partea I pct.5 poziţiile 5.8, 5.8.1, 5.8.2, 5.8.3 şi 5.8¹ şi în partea II pct.3 poziţiile 3.3 şi 3.4 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, precum şi activităţile prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (conform următorilor clasificatori din anexa respectivă (CAEM-2): 46.46; 47.30; 47.73; 55.20 – doar pentru taberele pentru copii; 93.29 – doar pentru activităţi ale plajelor; 96.02; 96.04; 96.09) se indică în notificare şi în cazurile în care acestea nu constituie activitatea principală a comerciantului.

(8) Autorităţile administraţiei publice locale verifică corectitudinea notificării în privinţa corelării elementelor specificate la alin.(7) şi acordă, la solicitare, asistenţă deponenţilor în completarea notificărilor.

(9) La notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ a pieţei se anexează informaţia privind numărul şi data deciziei de creare a pieţei şi copia de pe regulamentul de funcţionare a pieţei.

(10) În cazul unităţilor comerciale amplasate pe un teren/într-o încăpere proprietate publică, la notificare se anexează copia actului care confirmă dreptul de proprietate sau de folosinţă, după caz, asupra terenului/încăperii proprietate publică. Copiile actelor menţionate urmează a fi certificate prin semnătură de către comerciant sau de către reprezentantul său legal.

(11) Prevederile alin.(10) nu se aplică în cazurile prevăzute la art.21³ alin.(3) şi (6).

(12) Unităţile comerciale de tipul celor de la poziţia 32 din anexa nr.5 şi alte unităţi comerciale, care nu dispun de suprafaţă comercială datorită specificului activităţii de comerţ, nu indică în notificare datele prevăzute la alin.(6) lit.h) din prezentul articol, iar în partea care se referă la adresa unităţii comerciale sau a pieţei/amplasamentului, prevăzută la alin.(6) lit.c) din prezentul articol, indică, după cum urmează, localitatea:

a) în care se află sediul/domiciliul comerciantului – pentru unităţile nou-create (notificare de iniţiere a activităţii de comerţ);

b) în care încetează activitatea de comerţ cu utilizarea suprafeţei comerciale, cu efectuarea evaluării prevăzute la alin.(13) din prezentul articol – pentru trimestrul care urmează celui în care a încetat activitatea de comerţ cu utilizarea suprafeţei comerciale;

c) în care se desfăşoară cea mai mare parte a activităţii (în care se efectuează cea mai mare parte a livrărilor către consumator) – în urma evaluării prevăzute la alin.(13) din prezentul articol.

(13) Evaluarea amplasării unităţii comerciale, care cade sub incidenţa prevederilor alin.(12), se efectuează de către comerciant o dată la 75 de zile, calculate de la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cu schimbarea, după caz, a adresei unităţii comerciale în termen de 15 zile de la finalizarea evaluării şi, respectiv, cu depunerea notificărilor privind încetarea şi privind iniţierea activităţii de comerţ, în cazul în care intervine situaţia prevăzută la alin.(12) lit.c).

(14) În cazul în care bunul imobil nu dispune de număr cadastral, indicarea datelor prevăzute la alin.(6) lit.f) în notificare nu este obligatorie.

[Art.14 modificat prin Legea nr.216 din 20.07.2023, în vigoare 03.11.2023]

[Art.14 modificat prin Legea nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.07.2023]

[Art.14 completat prin Legea nr.60 din 17.03.2023, în vigoare 05.04.2023]

 

Articolul 15. Cerinţe faţă de notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ

(1) Datele incluse de comerciant în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ trebuie să corespundă interdicţiilor şi cerinţelor stabilite de prezenta lege şi de regulamentul de comerţ local, aprobat de consiliul local, conform art.6 alin.(5).

(2) Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ se depune de comerciant în mod separat pentru fiecare unitate comercială, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.12 alin.(5) şi la art.12¹ alin.(1).

(3) Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ poate fi depusă on-line, prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului, sau fizic, la ghişeul autorităţii administraţiei publice locale.

(4) Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ se depune la autoritatea administraţiei publice locale (primăria satului (comunei), oraşului sau municipiului) unde se intenţionează sau se desfăşoară activitatea de comerţ, care poate fi diferită de primăria în a cărei rază teritorială îşi are adresa juridică sau domiciliul persoana.

(4¹) Activităţile de comerţ care presupun prin esenţă desfăşurarea activităţii în afara unităţii comerciale notificate, a licitaţiilor sau intermedierilor, organizarea unor evenimente promoţionale ori desfăşurarea activităţilor cu caracter ocazional pe teritoriul unei autorităţi administrativ-teritoriale, alta decât cea notificată, nu necesită notificare separată, cu excepţia cazurilor desfăşurării activităţilor menţionate prin sucursale sau a cazurilor când activitatea de comerţ îşi pierde caracterul ocazional. Caracterul ocazional al activităţii de comerţ se poate determina prin numărul de prestaţii sau volumul vânzărilor, raportate la activitatea aferentă unităţii comerciale notificate.

(4²) Autoritatea administraţiei publice locale pe teritoriul căreia se constată pierderea caracterului ocazional al activităţii de comerţ se poate adresa în instanţa de judecată în vederea impunerii notificării. Achitarea taxelor locale în astfel de cazuri se calculează din data constatării pierderii caracterului ocazional al activităţii de comerţ.

(4³) Desfăşurarea acţiunilor prevăzute la alin.(4¹) în spaţii/pe terenuri publice are loc cu respectarea cerinţelor stabilite la art.21⁵ alin.(2).

(5) Notificările semnate olograf de către deponent, precum şi actele aferente prezentate pe suport de hârtie se păstrează în arhiva autorităţii administraţiei publice locale. Actele depuse on-line sau încărcate în resursa informaţională în domeniul comerţului se păstrează conform cerinţelor tehnice de funcţionare a resursei fără suport de hârtie.

(6) Activitatea de comerţ ambulant poate fi desfăşurată doar de către deponentul notificării.

(7) Depunerea notificării de iniţiere sau de modificare a activităţii de comerţ implică achitarea de către deponent autorităţii administraţiei publice locale a unei plăţi de notificare în mărime de 100 de lei, cu excepţia cazurilor în care este aplicabilă o scutire în conformitate cu art.6 alin.(1) lit.p).

(8) Dovada achitării plăţii de notificare se prezintă odată cu depunerea notificării, pe suport fizic sau electronic, în funcţie de modalitatea de achitare, precum şi de forma depunerii notificării.

(9) Notificările de iniţiere sau de modificare a activităţii de comerţ depuse cu nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin.(7) şi (8) sunt lovite de nulitate.

 

Articolul 16. Recepţionarea notificării

(1) În momentul recepţionării notificării, autoritatea administraţiei publice locale este obligată:

a) să proceseze datele din notificare în resursa informaţională în domeniul comerţului;

b) să elibereze comerciantului o înştiinţare de recepţionare sau refuz corespunzător formei depunerii, fizice sau on-line, cu indicarea următoarelor date:

– data şi ora de recepţionare a notificării;

– numărul de ordine al notificării, atribuit de resursa informaţională în domeniul comerţului;

– numele şi prenumele, funcţia şi datele de contact (telefon, e-mail) ale persoanei responsabile din autoritatea administraţiei publice locale care a recepţionat sau refuzat notificarea;

c) să înştiinţeze organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor din raza teritorială despre notificarea recepţionată şi să transmită informaţia ce se conţine în aceasta;

d) în cazul refuzului de recepţionare, să indice temeiul şi să prezinte recomandări de remediere.

(2) Înştiinţarea de recepţionare sau refuz se va emite:

a) cel târziu în a doua zi lucrătoare următoare zilei depunerii notificării, în cazul depunerii on-line;

b) în ziua depunerii notificării, în cazul depunerii notificării la ghişeul autorităţii administraţiei publice locale;

c) prin derogare de la lit.a) şi b), în termen de până la 15 zile lucrătoare de la data depunerii notificării în comerţ, în cazurile stabilite la art.21³ alin.(3) lit.a).

(2¹) Notificările sunt examinate în ordinea recepţionării/introducerii în resursa informaţională în domeniul comerţului. Operatorii din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale verifică permanent existenţa notificărilor în comerţ recepţionate în resursa informaţională în domeniul comerţului.

(2²) În cazul existenţei mai multor notificări având ca subiect aceeaşi unitate de comerţ ambulant disponibilă notificării din cadrul unui amplasament sau făcută publică conform art.6 alin.(6), se consideră recepţionată prima notificare. Notificarea întârziată (ratată), pentru care însă a fost emisă o înştiinţare de recepţionare, se consideră lovită de nulitate în temeiul prezentului alineat, fapt despre care deponentul este informat prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului sau prin scrisoare recomandată.

(2³) Înştiinţarea de recepţionare sau refuz se emite prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului. Înştiinţarea se pune la dispoziţia deponentului:

a) la adresa electronică, în cazul depunerii notificării în comerţ on-line;

b) pe suport de hârtie, în cazul depunerii notificării în comerţ la ghişeul autorităţii administraţiei publice locale;

c) la adresa electronică, în toate cazurile când adresa electronică a deponentului a fost setată în resursa informaţională în domeniul comerţului;

d) pe suport de hârtie, la solicitarea deponentului, indiferent de modul de depunere a notificării în comerţ.

(3) Autoritatea administraţiei publice locale refuză recepţionarea notificării doar în următoarele cazuri:

a) notificarea nu conţine datele menţionate la art.14 alin.(6) sau conţine discrepanţe vădite între elementele prevăzute la art.14 alin.(7);

b) la notificare nu sunt anexate actele stabilite, după caz, la art.14 alin.(9) sau (10);

c) notificarea nu este semnată de persoana care deţine împuternicirile necesare;

d) notificarea contravine prevederilor regulamentului de comerţ local în privinţa locului amplasării unităţii comerciale, programului (orarului) de activitate sau mărfurilor comercializate;

e) nu este prezentată dovada achitării plăţii de notificare.

(4) – abrogat.

(5) Autoritatea administraţiei publice locale, prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului, depune cererea pentru eliberarea actului permisiv lipsă, aferent activităţilor prevăzute în partea I pct.5 poziţiile 5.8, 5.8.1, 5.8.2, 5.8.3 şi 5.8¹ şi în partea II pct.3 poziţiile 3.3 şi 3.4 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, precum şi celor prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (conform următorilor clasificatori din anexa respectivă (CAEM-2): 46.46; 47.30; 47.73; 55.20 – doar pentru taberele pentru copii; 93.29 – doar pentru activităţi ale plajelor; 96.02; 96.04; 96.09), în următoarele cazuri:

a) bifării opţiunii respective de către deponent în resursa informaţională în domeniul comerţului, la depunerea notificării on-line;

b) solicitării înscrise în rubrica „Anexe” a notificării, certificată cu semnătura olografă a deponentului, la depunerea notificării la ghişeu.

(6) Efectuarea de către deponent a acţiunilor menţionate la alin.(5) constituie manifestare de voinţă şi declarare a întrunirii cerinţelor legale pentru emiterea actului permisiv lipsă. Autoritatea administraţiei publice locale nu verifică autenticitatea datelor (actelor) prezentate de deponent, operând acţiunile necesare în resursa informaţională în domeniul comerţului în numele şi pe seama deponentului.

[Art.16 modificat prin Legea nr.216 din 20.07.2023, în vigoare 03.11.2023]

[Art.16 modificat prin Legea nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.07.2023]

 

Articolul 17. Verificarea corectitudinii datelor şi respectării cerinţelor de desfăşurare a activităţilor de comerţ

(1) Autoritatea administraţiei publice locale verifică datele indicate în notificare în privinţa corespunderii cu prevederile prezentei legi.

(2) Datele din notificare şi actele depuse de comerciant se examinează potrivit principiului „ghişeului unic” în următoarele privinţe:

a) corectitudinea datelor privind denumirea/numele, sediul/domiciliul, administratorul comerciantului şi IDNO/IDNP-ul se verifică prin accesarea datelor din Registrul de stat al unităţilor de drept şi, după caz, din Registrul de stat al populaţiei sau din alte registre de stat – în caz de necesitate;

b) corectitudinea datelor privind adresa unităţii comerciale se verifică prin accesarea datelor din resursele informaţionale deţinute de Agenţia Servicii Publice – în caz de necesitate;

c) respectarea cerinţelor în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi construcţiilor prin accesarea datelor şi interacţiunea cu subdiviziunile responsabile ale autorităţii administraţiei publice locale – în caz de necesitate.

(3) Autoritatea administraţiei publice locale colaborează cu alte autorităţi publice sau entităţi private în vederea realizării atribuţiilor de verificare a legalităţii activităţii comercianţilor. Autorităţile şi entităţile menţionate prezintă, la solicitarea autorităţii administraţiei publice locale, informaţia respectivă, cu respectarea legislaţiei.

(4) Autoritatea administraţiei publice locale poate verifica activitatea comerciantului în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova.

(5) Informaţia privind o nouă notificare (cu anexarea notificării de iniţiere sau de modificare, după caz) se remite prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului către Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică în toate cazurile, către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul în care comerciantul desfăşoară activităţi stabilite în partea I pct.5 poziţiile 5.8, 5.8.1, 5.8.2, 5.8.3 şi 5.8¹ şi în partea II pct.3 poziţiile 3.3 şi 3.4 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, şi către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică în cazul în care comerciantul desfăşoară activităţi stabilite în anexa nr.2 la Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, conform următorilor clasificatori din anexa respectivă (CAEM-2): 46.46; 47.30; 47.73; 55.20 – doar pentru taberele pentru copii; 93.29 – doar pentru activităţi ale plajelor; 96.02; 96.04; 96.09.

(6) Autorităţile menţionate la alin.(5) examinează datele din notificare în privinţa corespunderii activităţii comerciantului cu cerinţele prevăzute de lege, inclusiv pot utiliza datele din notificare în vederea constatării unei fapte ilicite prevăzute de legea contravenţională sau penală, sau efectuează un control de stat, în cazul în care se întrunesc temeiurile stabilite de lege pentru efectuarea acestuia.

[Art.17 modificat prin Legea nr.216 din 20.07.2023, în vigoare 03.11.2023]

[Art.17 modificat prin Legea nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.07.2023]

[Art.17 modificat prin Legea nr.132 din 26.05.2023, în vigoare 08.06.2023]

 

Articolul 17¹. Respectarea legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor la desfăşurarea activităţii de comerţ

[Art.17¹ abrogat prin Legea nr.17 din 04.03.2021, în vigoare 02.10.2021]

 

Articolul 17². Respectarea legislaţiei în domeniul sanitar la desfăşurarea activităţii de comerţ

[Art.17² abrogat prin Legea nr.17 din 04.03.2021, în vigoare 02.10.2021]

 

Articolul 17³. Durata desfăşurării activităţii de comerţ

(1) Activitatea de comerţ nu este limitată în timp, cu excepţia următoarelor cazuri:

a) lichidarea persoanei juridice ori decesul persoanei fizice care a notificat activitatea de comerţ sau lipsa activităţii de comerţ pe parcursul a 13 luni de la începerea activităţii;

b) depunerea notificării de încetare a activităţii de comerţ, conform art.17⁵;

c) suspendarea activităţii de comerţ, conform art.17⁴;

d) expirarea termenului, în cazul notificărilor cu termen, în condiţiile alin.(6);

e) expirarea termenului, pentru unităţile comerciale din pieţe, în temeiul art.12 alin.(8);

f) expirarea termenului pentru care a fost constituit amplasamentul.

(2) Pentru unitatea comercială care practică mai multe activităţi de comerţ, suspendarea dreptului de practicare a unei anumite activităţi nu împiedică desfăşurarea celorlalte activităţi de comerţ, cu excepţia cazurilor în care actul de suspendare sau scurgerea termenului de valabilitate sunt aplicabile întregii unităţi comerciale.

(3) Comerciantul persoană juridică este obligat să depună o notificare de încetare a activităţii de comerţ în cazurile prevăzute la alin.(1) lit.a). În caz de neexecutare a obligaţiei, precum şi pentru comerciantul persoană fizică, autoritatea administraţiei publice locale operează din oficiu încetarea activităţii de comerţ în resursa informaţională în domeniul comerţului cel târziu în a treia zi lucrătoare din momentul în care i-a devenit cunoscută oficial proba prevăzută la alin.(4).

(4) Proba (actul sau orice altă informaţie legală) care serveşte temei de modificare a statutului notificării se păstrează pe format de hârtie în evidenţele autorităţii administraţiei publice locale în dosarul notificării sau electronic, în funcţie de modul în care a parvenit, ceea ce nu exclude dreptul de a deţine orice acte pe suport de hârtie, cu condiţia de a nu impune cheltuieli nejustificate comerciantului.

(5) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.d), e) şi f), activitatea încetează fără depunerea notificării de încetare.

(6) Autoritatea administraţiei publice locale poate limita durata desfăşurării activităţii de comerţ:

1) pentru unităţile comerciale din pieţe, în temeiul art.12 alin.(8);

2) la expirarea termenului pentru care a fost constituit amplasamentul;

3) la solicitarea comerciantului;

4) prin prevederile regulamentului de comerţ local:

a) pentru comerţul ambulant, unităţile de agrement amplasate pe terenuri/spaţii deschise sau terasele amplasate pe/în terenuri/locaţii/încăperi/structuri de domeniu public al autorităţii publice locale, fără a aduce atingere prevederilor legale;

b) în cazurile prevăzute la art.21⁵;

c) pentru teritoriile/spaţiile/locurile/structurile/clădirile care, conform planurilor urbanistice, vor suferi modificări incompatibile cu forma, tipul activităţii de comerţ sau vor dispărea/se vor transforma.

(7) În cazurile prevăzute la alin.(6) pct.4) lit.c) din prezentul articol, autoritatea administraţiei publice locale informează în scris comerciantul privind survenirea circumstanţelor care au justificat stabilirea termenului, cu cel puţin 30 de zile până la survenirea acestuia. În lipsa acestei informări, termenul notificării se va prelungi până la informare, fapt ce nu exclude dreptul de încetare prevăzut la art.17⁵.

 

Articolul 17⁴. Suspendarea (limitarea) activităţii de comerţ

(1) Activitatea de comerţ se suspendă (se limitează) de către organele abilitate cu funcţii de control, prin aplicarea măsurilor restrictive prevăzute de legislaţie, pentru încălcările constatate în cadrul controlului de stat efectuat conform prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

(2) Activitatea de comerţ se suspendă (se limitează) prin suspendarea unui act permisiv/licenţă de către autoritatea abilitată, în condiţiile prevăzute la art.17 din Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

(3) Autoritatea administraţiei publice locale are dreptul să se adreseze în instanţa de judecată în vederea suspendării activităţii de comerţ în următoarele cazuri:

a) constatarea necorespunderii condiţiilor de desfăşurare a activităţii de comerţ cu datele notificate sau încălcării regulamentului de comerţ local;

b) constatarea comiterii repetate a încălcării regulilor de comerţ conform prevederilor Codului contravenţional al Republicii Moldova;

c) constatarea încălcării condiţiilor prevăzute la art.21 alin.(7) lit.a).

(4) Hotărârea judecătorească privind suspendarea activităţii de comerţ se adoptă în termen de 5 zile lucrătoare şi se execută în conformitate cu legislaţia.

(5) Organele abilitate cu funcţii de control şi/sau de reglementare care au emis decizii (sau alte acte prevăzute de lege) prin care este suspendat sau reluat sub orice formă dreptul comerciantului de a practica o anumită activitate remit în mod oficial decizia (actul), inclusiv hotărârea instanţei de judecată emisă în acest sens, pe adresa autorităţii administraţiei publice locale.

(6) Autoritatea administraţiei publice locale nu verifică autenticitatea, legalitatea deciziilor sau temeiurilor de suspendare/reluare a activităţii, operând în resursa informaţională în domeniul comerţului suspendarea sau reluarea activităţii, după caz, în termenul stabilit la art.17⁹ alin.(3).

[Art.17⁴ completat prin Legea nr.60 din 17.03.2023, în vigoare 05.04.2023]

 

Articolul 17⁵. Încetarea activităţii de comerţ în temeiul notificării comerciantului

(1) Activitatea de comerţ încetează la cererea comerciantului, începând cu data de depunere a notificării de încetare de către comerciant.

(2) De la data de depunere a notificării privind încetarea activităţii de comerţ, comerciantul:

a) nu are dreptul să desfăşoare activităţi de comerţ în cadrul unităţii comerciale în cauză;

b) nu va achita taxa stabilită la art.17⁷ alin.(2) pentru unitatea comercială în cauză.

 

Articolul 17⁶. Modificarea datelor

(1) În cazul necesităţii de schimbare a datelor indicate în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ, comerciantul depune la autoritatea administraţiei publice locale notificarea de modificare a datelor.

(2) Comerciantul va anexa la notificarea de modificare a datelor, după caz, actele necesare conform art.14 alin.(9) şi (10).

(3) În cazul depistării unor greşeli, erori tehnice sau neconcordanţe între notificarea depusă şi situaţia de facto a unităţii comerciale, dacă cele depistate nu se încadrează în componenţa unei fapte ilicite sau nu constituie temei de refuz, autoritatea administraţiei publice locale poate modifica notificarea cu acordul comerciantului, exprimat prin mijloace legale, sau prin acord tacit.

(4) Acordul tacit prevăzut la alin.(3) survine ca urmare a adresării unei somaţii în formă scrisă din partea autorităţii administraţiei publice locale, remisă pe adresa juridică sau la domiciliul comerciantului prin scrisoare recomandată, la care nu s-a răspuns în scris în termen de 30 de zile de la data recepţionării scrisorii recomandate sau de la data restituirii indicată de către oficiul poştal. În cazul refuzului comerciantului de acceptare a modificării notificării ca urmare a somaţiei, autoritatea administraţiei publice locale are dreptul să suspende notificarea în comerţ în procedura stabilită la art.17⁴ alin.(3) lit.a).

(5) Nu se acceptă modificarea notificării, dar se va depune o nouă notificare privind iniţierea activităţii de comerţ în următoarele cazuri:

a) în cazul pieţelor ca unităţi comerciale;

b) schimbarea adresei unităţii comerciale;

c) schimbarea tipului unităţii comerciale din fixă în ambulantă sau invers;

d) schimbarea amplasamentului.

 

Articolul 17⁷. Taxe

(1) Pentru fiecare unitate comercială în cadrul căreia se desfăşoară activitate de comerţ, comercianţii achită taxă pentru unităţile comerciale şi pentru prestări de servicii în conformitate cu legislaţia fiscală.

(2) Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau pentru prestări de servicii se achită de comerciant în modul stabilit de legislaţia fiscală, pe durata desfăşurării activităţii de comerţ conform art.17³.

 

Articolul 17⁸. – abrogat.

 

Articolul 17⁹. Resursa informaţională în domeniul comerţului

(1) Evidenţa şi monitorizarea unităţilor comerciale, precum şi a datelor aferente acestora, se efectuează prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului, instituită şi administrată de Guvern.

(2) Guvernul asigură şi oferă suportul necesar pentru conectarea autorităţilor administraţiei publice locale la resursa informaţională în domeniul comerţului, precum şi pentru interacţiunea acestuia cu alte resurse informaţionale de stat şi cu alte autorităţi publice.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură introducerea şi actualizarea datelor privind unităţile comerciale, inclusiv a datelor din notificările şi din actele anexate, depuse de comerciant la autoritatea administraţiei publice locale, şi a deciziilor de suspendare sau încetare a activităţii de comerţ, emise de autorităţile competente, în termen de cel mult 3 zile de la data de recepţionare a acestora.

(4) Accesul la informaţiile privind unităţile comerciale din resursa informaţională în domeniul comerţului este garantat tuturor persoanelor cu titlu oneros.

 

Capitolul V

REGULI GENERALE DE COMERCIALIZAREA PRODUSELOR

ŞI SERVICIILOR

Articolul 18. Protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor

(1) Comercianţii sunt obligaţi să plaseze pe piaţă numai produse/servicii sigure pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor. Orice comerciant trebuie să se convingă, în baza informaţiilor obţinute de la producător/importator şi a pregătirii profesionale, că produsele oferite spre comercializare sunt sigure şi să informeze consumatorii asupra factorilor de risc în utilizarea/consumul acestora.

(2) Se interzice plasarea pe piaţă a produselor în lipsa actelor de însoţire referitoare la calitatea, cantitatea şi securitatea lor, emise conform reglementărilor tehnice, sanitare şi contabile în vigoare.

(3) Se consideră sigur produsul/serviciul care este conform reglementărilor obligatorii care definesc caracteristicile de securitate ale acestuia şi modalităţile de control al conformităţii cu caracteristicile parametrilor definiţi potrivit legislaţiei în vigoare.

(4) Dacă securitatea produsului/serviciului nu poate fi stabilită conform prevederii alin.(3), produsul/serviciul se consideră sigur în cazul în care, utilizat în condiţii normale sau previzibile, nu prezintă riscuri pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor.

 

Articolul 19. Etichetarea, marcarea şi ambalarea

(1) Informaţiile furnizate prin etichetare, marcare, ambalare, precum şi modul de aplicare a etichetelor sunt stabilite de legislaţia în vigoare. Etichetarea şi normele în conformitate cu care aceasta se realizează nu trebuie să fie de natură să inducă consumatorul în eroare.

(2) La vânzarea produsului/prestarea serviciului, comerciantul/prestatorul trebuie să aducă la cunoştinţa consumatorului, la solicitarea acestuia, pe lângă informaţiile furnizate prin etichetare, marcare şi ambalare, alte informaţii corecte şi utile referitoare la caracteristicile produsului/serviciului, condiţiile de vânzare şi modul de utilizare.

(3) Ambalajul produsului trebuie să asigure integritatea şi protecţia calităţii acestuia, să fie uşor de manipulat, să promoveze vânzarea produsului, fiind totodată conform cu prevederile legale referitoare la protecţia muncii, mediului şi securitatea consumatorilor.

 

Articolul 20. Cantitatea şi preţul

(1) În funcţie de tipul şi caracteristicile produsului, pe ambalajul acestuia se vor indica vizibil şi fără echivoc masa şi volumul nominale, lungimea, aria sau alte mărimi prin care se caracterizează cantitatea (conţinutul) produsului, exprimate în unităţi de măsură recunoscute de Sistemul naţional de metrologie. Prevederile prezentului alineat nu se aplică produselor comercializate în vrac.

(2) Obligativitatea indicării datelor menţionate la alin.(1) revine producătorului, comerciantului sau, după caz, importatorului.

(3) Informaţiile furnizate de mijloacele de măsurare a cantităţii produselor vândute în vrac trebuie să fie clare şi vizibile pentru consumator. Mijloacele de măsurare utilizate pentru determinarea cantităţii produselor din comerţ trebuie să fie legalizate (incluse în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare din Republica Moldova), adecvate şi periodic verificate metrologic.

(4) Comerciantul care oferă un produs/serviciu spre vânzare în reţeaua cu amănuntul trebuie să indice pe indicatorul de preţ preţul de vânzare, preţul pe unitatea de măsură şi tariful practicat, conform prevederilor legale în vigoare. Nu este necesar să se indice preţul unitar dacă acesta este identic cu preţul de vânzare.

(5) Preţurile de vânzare, preţurile pe unitatea de măsură şi tarifele se indică în mod vizibil şi fără echivoc prin marcare, etichetare, prin meniul propus şi/sau afişare şi se exprimă exclusiv în monedă naţională.

(6) Produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat. Preţul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă coşul alimentar al minimului de existenţă, se aprobă de către Guvern şi se reglementează prin limitarea rentabilităţii la producere şi/sau a adaosului comercial la vânzarea acestora.

 

Articolul 20¹. Restricţii în domeniul comerţului cu amănuntul

(1) Se interzice utilizarea/comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri, începând cu 1 ianuarie 2019.

(2) Se interzice utilizarea/comercializarea pungilor din plastic subţire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepţia celor care sunt utilizate ca ambalaj, începând cu 1 ianuarie 2020.

(3) Se interzice utilizarea/comercializarea pungilor din plastic foarte subţire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepţia celor care sunt utilizate ca ambalaj, începând cu 1 ianuarie 2021.

(4) Se interzice utilizarea/comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă şi beţişoarelor, de unică folosinţă, fabricate din plastic, cu excepţia celor biodegradabile, începând cu 1 ianuarie 2021.

 

Articolul 21. Alte reguli de comercializare

(1) Comerciantul păstrează în unitatea comercială documentele care atestă conformarea unităţii comerciale sau a mărfurilor la reglementările tehnice în vigoare, la alte cerinţe legale, actele permisive, precum şi copia (copiile) înştiinţării de recepţionare aferente notificării. Documentele menţionate se păstrează în copii autentificate prin semnătura administratorului şi se prezintă la solicitarea consumatorilor, a organelor de control sau a agenţilor constatatori.

(2) Comerciantul este obligat să ţină evidenţa produselor comercializate/a serviciilor prestate şi să elibereze cumpărătorilor/consumatorilor bonuri de casă sau alte acte ce confirmă cumpărarea produsului/prestarea serviciului. Actele de evidenţă sunt disponibile la cererea autorităţilor de control, conform prevederilor legale în vigoare.

(3) Fiecare comerciant stabileşte, în conformitate cu regulamentul de comerţ local, aprobat de consiliul local, orarul de funcţionare al unităţii comerciale, care va respecta prevederile legislaţiei muncii şi reglementările în vigoare privind liniştea şi ordinea publică. Unităţile comerciale cu amănuntul şi cele prestatoare de servicii comerciale pot fi deschise publicului în toate zilele săptămînii. Unităţile comerciale din sectorul alimentar nu pot fi închise mai mult de două zile consecutiv în cazul sărbătorilor legale, cu excepţia unor cauze obiective de nefuncţionare. Orarul de funcţionare se afişează la intrarea în unitatea comercială, în mod vizibil din exterior. Comerciantul este obligat să asigure respectarea acestuia. Orice modificare în orarul de funcţionare al unităţii comerciale se face prin modificarea notificării.

(4) Comercianţii sunt obligaţi să asigure colectarea, depozitarea şi transportarea deşeurilor rezultate din activitatea de comerţ în conformitate cu legislaţia privind gestionarea deşeurilor. Colectarea şi transportarea deşeurilor se efectuează:

a) de către comerciant în cazul în care acesta deţine autorizaţie privind gestionarea deşeurilor; şi/sau

b) de către persoane juridice care deţin autorizaţie privind gestionarea deşeurilor şi care au încheiat contract cu comerciantul.

(5) Comercianţii sunt obligaţi să respecte interdicţiile şi cerinţele privind desfăşurarea activităţii de comerţ, stabilite în regulamentul de comerţ local, inclusiv în cazul în care interdicţiile şi cerinţele în cauză au fost stabilite ulterior depunerii notificării privind iniţierea activităţii de comerţ.

(6) La desfăşurarea activităţii de comerţ, comercianţii sunt responsabili de respectarea legislaţiei sanitare, sanitar-veterinare, de prevenirea şi stingerea incendiilor, de protecţia mediului, precum şi de respectarea legislaţiei specifice domeniului de activitate.

(7) În temeiul art.5 alin.(1) din Legea nr.75/2015 cu privire la locuinţe, se interzice amplasarea unităţilor comerciale în locuinţe, cu excepţia unităţilor comerciale:

a) de tipul celor de la poziţia 32 din anexa nr.5, numai în cazul în care implică prezenţa fizică în locuinţă doar a unui salariat în afară de administrator. În astfel de situaţii, unitatea comercială nu poate utiliza locuinţa pentru depozitare, transbordare, primirea vizitatorilor (consumatorilor sau clienţilor), pentru alte activităţi care nu corespund scopului folosirii locuinţelor, precum şi pentru instituirea locului de preschimbare a mărfii;

b) de tipul celor de la poziţiile 97 şi 98 din anexa nr.5.

[Art.21 modificat prin Legea nr.60 din 17.03.2023, în vigoare 05.04.2023]

 

Articolul 21¹. Relaţiile contractuale dintre furnizor şi comerciant

[Art.21¹ abrogat prin Legea nr.250 din 29.07.2022, în vigoare 26.02.2023]

 

Articolul 21². Regimul de lucru

(1) Comerciantul desfăşoară activitatea de comerţ conform programului notificat (orar de funcţionare), cu respectarea prevederilor regulamentului de comerţ local.

(2) Activitatea desfăşurată peste orele de program în conformitate cu art.21⁵ sau art.21⁸ nu constituie încălcare de program.

 

Articolul 21³. Comerţul ambulant şi amplasamentele

(1) Comerţul ambulant se desfăşoară prin intermediul unităţilor de comerţ ambulant în pieţe, amplasamente sau în cazurile stabilite la art.21⁵. În cadrul pieţelor şi amplasamentelor se determină spaţiile destinate amplasării unităţilor comerciale ambulante.

(2) Amplasamentele sunt constituite prin decizia autorităţii administraţiei publice locale. Amplasamentele pot fi instituite pe proprietate publică sau privată. Instituirea amplasamentului pe proprietate privată este condiţionată de acordul scris al proprietarului sau posesorului.

(3) Pentru stabilirea spaţiilor de amplasare a unităţilor de comerţ ambulant şi a unităţilor de agrement pe teren/în spaţii deschise, autoritatea administraţiei publice locale elaborează şi emite scheme de amplasament:

a) individualizate – care se emit în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data de depunere a notificării în comerţ de către deponent, cu excepţia cazurilor în care există scheme de amplasament prestabilite;

b) prestabilite – care se elaborează pentru asigurarea unor condiţii egale de depunere a notificării în comerţ în condiţii generale, fapt pentru care se fac publice conform alin.(5).

(4) Schema de amplasament prestabilită prezintă schematic amplasarea unităţilor comerciale ambulante şi numerotarea acestora, poate conţine tipul unităţii comerciale, sortimentul de mărfuri sau servicii şi alte date relevante, după caz. Pentru cazurile menţionate la art.21⁵, schema de amplasament prestabilită poate fi coordonată în prealabil cu potenţialii comercianţi sau cu organizatorul evenimentului.

(5) Atât amplasamentele, cât şi schemele de amplasament prestabilite se fac publice conform art.6 alin.(6), cu indicarea caracteristicilor de identificare a amplasamentului şi a termenului general pentru care este constituit sau a termenului pentru fiecare unitate comercială ambulantă, după caz. Schemele de amplasament prestabilite făcute publice în scopul desfăşurării licitaţiilor, evenimentelor sau manifestaţiilor publice, precum şi în oricare alte scopuri decât activitatea de comerţ ambulant, nu servesc temei pentru depunerea notificării în comerţ.

(6) În cazul desfăşurării activităţii de comerţ prin intermediul teraselor în locuri publice, autoritatea administraţiei publice locale elaborează şi emite comerciantului o schemă de amplasament individualizată, cu excepţia cazurilor în care terasele notificate sunt prevăzute de schemele de amplasament prestabilite.

(7) Amplasarea unităţii comerciale ambulante, de agrement sau a terasei se efectuează în modul stabilit în schema de amplasament. În cazurile prevăzute expres de regulamentul de comerţ local, amplasarea unităţii comerciale în teritoriu poate fi condiţionată de prezenţa funcţionarului autorităţii administraţiei publice locale desemnat în acest sens, făcându-se menţiunea respectivă în schema de amplasament, cu indicarea datei şi a orei amplasării pe teren, după caz.

(8) Schema de amplasament individualizată se eliberează în două exemplare, unul – pentru autoritatea administraţiei publice locale, iar celălalt – pentru deponent, şi se remite:

a) prin e-mail, în toate cazurile în care adresa de e-mail a fost inclusă în notificare;

b) prin ghişeul autorităţii administraţiei publice locale care a recepţionat notificarea;

c) de subdiviziunea autorităţii administraţiei publice locale desemnată în acest sens.

(9) Modalitatea de emitere a schemei de amplasament individualizată în cazurile stabilite la alin.(8) lit.b) şi c) urmează a fi stabilită expres în regulamentul de comerţ local, iar în lipsa unei astfel de reglementări se aplică prevederile alin.(8) lit.b).

(10) Modelul schemei de amplasament este elaborat de autoritatea administraţiei publice locale şi este inclus ca anexă în regulamentul de comerţ local. Schema de amplasament individualizată este ataşată electronic la notificare în resursa informaţională în domeniul comerţului de către autorităţile administraţiei publice locale.

(11) Unităţile comerciale ambulante şi terasele se consideră notificate chiar dacă nu au obţinut acces la reţelele edilitare necesare.

(12) Autorităţile administraţiei publice locale monitorizează spaţiile disponibile pentru amplasarea unităţilor comerciale ambulante în amplasamente şi le fac publice conform art.6 alin.(6). Lipsa de spaţii pentru amplasarea unităţilor comerciale ambulante în amplasamentul notificat serveşte drept temei pentru emiterea înştiinţării de refuz în temeiul art.16 alin.(3) lit.d).

(13) La depunerea fizică a notificării sau în înştiinţarea de refuz, deponentul este informat despre alte spaţii nenotificate (spaţii disponibile) în cadrul amplasamentului notificat sau în cadrul altui amplasament, în cazul în care acesta există.

(14) Pentru desfăşurarea comerţului prin aparate automate pentru vânzări, comerciantul depune notificare pentru fiecare aparat comercial dacă acestea sunt amplasate în locuri diferite. Comerciantul depune o singură notificare pentru aparatele automate pentru vânzări amplasate alăturat sau în aceeaşi încăpere, cu indicarea numărului de aparate. Aparatele automate pentru vânzări care aparţin unităţii comerciale cu un alt tip de activitate sunt incluse în notificarea iniţială sau sunt notificate prin modificare.

 

Articolul 21⁴. Cerinţe de pregătire profesională şi sănătate

(1) Persoanele implicate nemijlocit în activităţi de preparare, prelucrare, comercializare şi/sau păstrare a produselor alimentare şi/sau băuturilor pentru consum în cadrul unităţilor comerciale sunt obligate să aibă pregătire profesională în domeniul comerţului, alimentaţiei publice şi igienei.

(2) Persoanele implicate nemijlocit în activităţi de întreţinere corporală, coafură şi în alte activităţi de înfrumuseţare sunt obligate să aibă pregătire profesională în activităţi de întreţinere corporală şi în domeniul igienei.

(3) Se consideră că persoanele menţionate la alin.(1) şi (2) au pregătirea profesională necesară în cazul în care corespund cel puţin uneia din următoarele condiţii:

a) au absolvit instituţii de învăţământ superior sau profesional tehnic, după caz, în domeniul comerţului, alimentaţiei publice, activităţilor de întreţinere corporală, coafură şi în alte activităţi de înfrumuseţare sau în domeniul igienei;

b) au absolvit cursuri de instruire specializată, după caz, în domeniul alimentaţiei publice, activităţilor de întreţinere corporală, coafură şi în alte activităţi de înfrumuseţare sau în domeniul igienei, desfăşurate de entităţile specificate la art.13 alin.(5).

(4) Cerinţele şi condiţiile pentru efectuarea examenelor medicale la angajare şi a examenelor periodice pentru angajaţii unităţilor comerciale se aplică în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.

 

[Alin.(5) art.21⁴ abrogat prin Legea nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.07.2023]

 

(6) Se interzice organelor de control sau altor autorităţi publice centrale sau locale să aprobe acte normative privind obligarea comercianţilor de a frecventa cursuri de instruire sau de pregătire şi perfecţionare profesională.

[Art.21⁴ modificat prin Legea nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.07.2023]

 

Articolul 21⁵. Activitatea de comerţ în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similar

(1) Activitatea de comerţ ambulant în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare se desfăşoară de comerciant în temeiul notificării de iniţiere a activităţii de comerţ şi în condiţiile stabilite de dispoziţia primarului.

(2) Prin dispoziţia primarului, autoritatea administraţiei publice locale are dreptul să stabilească cerinţe privind desfăşurarea activităţilor de comerţ în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale turistice, sportive şi al altor evenimente similare, inclusiv să permită desfăşurarea acestora fără depunerea notificării.

(3) Activităţile menţionate la alin.(1) se desfăşoară pentru o perioadă de maximum 35 de zile consecutive. Accesul comercianţilor la evenimentele specificate în prezentul articol se permite în baza înştiinţării de recepţionare sau a permisului de acces emis de autoritatea administraţiei publice locale în cazul evenimentelor desfăşurate fără depunerea notificării conform alin.(2).

 

Articolul 21⁶. Protecţia populaţiei împotriva zgomotului şi a vibraţiei la desfăşurarea activităţii de comerţ

(1) Comercianţii sunt obligaţi să respecte normativele admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei, aprobate de Guvern.

(2) Se interzice amplasarea unităţilor comerciale care utilizează deservirea muzicală (discobaruri, săli de festivităţi şi alte unităţi similare) în blocuri locative, instituţii de învăţământ, instituţii medicale sau în locaşuri de cult.

(3) Unităţile comerciale care utilizează deservirea muzicală (discobaruri, săli de festivităţi şi alte unităţi similare) sunt obligate să aplice măsurile necesare de izolaţie fonică în vederea respectării normativelor admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei pentru a nu crea disconfort locatarilor din zona sau localitatea în care sunt amplasate.

(3¹) În vederea respectării normativelor admise, persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în domeniul comerţului interior sunt obligate, la prescrierea autorităţilor cu drept de control, inclusiv în cazul petiţiilor, să solicite măsurări.

(4) Măsurarea nivelului de zgomot şi al vibraţiei poate fi efectuată, la cerere, de către:

a) Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică;

b) subdiviziunile abilitate ale autorităţii administraţiei publice locale;

c) laboratoarele şi instituţiile acreditate în conformitate cu legislaţia;

d) executorul judecătoresc, conform art.25 din Codul de executare nr.443/2004.

[Art.21⁶ modificat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]

 

Capitolul V¹

VÂNZAREA PRODUSELOR/SERVICIILOR CU PREŢ REDUS

Articolul 21⁷. Metodele de comerţ cu preţ redus

Prin vânzare a produselor/serviciilor cu preţ redus, în sensul prezentei legi, se înţelege:

a) vânzări de lichidare;

b) vânzări de soldare;

c) vânzări efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică;

d) vânzări promoţionale.

 

Articolul 21⁸. Informarea privind vânzările cu preţ redus

Vânzările cu preţ redus, în cazul în care se vor desfăşura peste orele de program şi se estimează că vor implica aglomeraţii de persoane şi vehicule peste medie în zonele adiacente unităţii comerciale, urmează a fi aduse la cunoştinţă în scris autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială este amplasată unitatea comercială respectivă, cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de începerea vânzărilor sau cu o zi lucrătoare până la lansarea publicităţii cu privire la vânzările cu preţ redus.

 

Articolul 21⁹. Vânzarea de lichidare

(1) Prin vânzare de lichidare se înţelege orice vânzare precedată sau însoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de „lichidare” şi care, printr-o reducere de preţuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o unitate comercială.

(2) Orice anunţ sau altă formă de publicitate privind vânzarea de lichidare trebuie să specifice în mod obligatoriu data de început al vânzării şi durata acesteia, precum şi sortimentul de mărfuri supus vânzării de lichidare, în cazul în care operaţiunea nu se referă la totalitatea produselor din structura de vânzare.

 

Articolul 21¹⁰. Vânzarea de soldare

(1) Vânzarea de soldare este orice vânzare însoţită sau precedată de publicitate şi anunţată sub denumirea „soldare/soldări/solduri/reduceri” şi care, printr-o reducere de preţuri, are ca efect vânzarea accelerată a stocului de mărfuri sezoniere dintr-o unitate comercială cu amănuntul.

(2) Documentele contabile justificative care atestă că stocul de produse propus pentru soldare a fost constituit cu cel puţin 15 zile înainte de data de început al vânzării de soldare vor fi păstrate timp de 3 ani pentru a putea fi prezentate, ori de câte ori este nevoie, organelor de control abilitate.

 

Articolul 21¹¹. Vânzări efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică

Vânzările efectuate în unităţi comerciale de tip magazin de fabrică sunt vânzările din producţia proprie, efectuate direct consumatorilor de către producători (procesatori), aceştia îndeplinind obligaţiile ce revin oricărui comerciant care desfăşoară comerţ cu amănuntul.

 

Articolul 21¹². Vânzările promoţionale

(1) În sensul prezentei legi, vânzările promoţionale sunt vânzările cu amănuntul/vânzările cash and carry/prestările de servicii de piaţă care pot avea loc în orice perioadă a anului, cu condiţia că se referă la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum şi la servicii vândute ori, după caz, prestate în mod curent.

(2) În sensul prezentei legi, nu sunt considerate vânzări promoţionale:

a) acţiunile de promovare efectuate de producători (procesatori);

b) acţiunile de lansare de produse/servicii noi pe piaţă.

 

Articolul 21¹³. Publicitatea şi anunţurile privind reducerile de preţuri

(1) Vânzările cu preţ redus prevăzute la art.21⁷, astfel cum sunt definite de prezenta lege, atunci când consumatorii sunt anunţaţi despre o reducere de preţuri care comportă o comparaţie exprimată în cifre, sunt supuse următoarelor reguli de fixare şi publicitate a preţurilor:

1) orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de referinţă practicat de aceeaşi unitate comercială pentru produse sau servicii identice;

2) orice anunţ de reducere de preţuri, indiferent de forma, modul de publicitate şi motivaţia reducerii, trebuie să se adreseze consumatorilor şi să indice în cifre o reducere în raport cu preţurile de referinţă, excepţie făcând:

a) publicitatea comparativă de preţ;

b) anunţurile publicitare exclusiv literare, care nu conţin cifre;

c) anunţurile de preţ de lansare a unui nou produs pe piaţă;

d) anunţurile publicitare orale efectuate exclusiv în interiorul magazinului pentru reduceri de preţuri la un anumit raion, pentru o foarte scurtă perioadă a unei zile de vânzare;

3) publicitatea prin catalog şi ofertele de reducere de preţuri, lansate de comercianţii care practică vânzarea în afara unei unităţi comerciale fixe, pot fi valabile numai până la epuizarea stocurilor, cu condiţia ca această menţiune să figureze vizibil şi lizibil în catalog;

4) orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice:

a) fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;

b) fie prin menţiunile „preţ nou”, „preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;

c) fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul de referinţă, barat;

5) se interzice ca o reducere de preţ pentru un produs şi/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părţi din produs şi/sau serviciu;

6) toate documentele contabile care atestă veridicitatea preţului de referinţă trebuie să fie păstrate timp de 3 ani pentru a putea fi prezentate organelor de control abilitate;

7) orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat practică comercială incorectă şi se sancţionează conform legislaţiei.

(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică atunci când reducerile de preţ pe produs rezultă din creşterea cantităţii de produs conţinută în ambalajul utilizat în mod uzual în comercializarea acestora sau din creşterea numărului de produse identice oferite spre vânzare într-un ambalaj colectiv.

(3) Produsele aflate în vânzare cu preţ redus/oferte promoţionale, cu 3 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate sau a datei durabilităţii minimale/datei-limită de consum aferente produselor alimentare ori a termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate aferente produselor nealimentare, se sortează şi se expun la comercializare pe rafturi sau în standuri, delimitate vizibil, cu informarea corectă, completă şi precisă a consumatorilor. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat este considerată practică comercială incorectă şi se sancţionează conform legislaţiei.

 

Capitolul V²

RELAŢIILE CONTRACTUALE DINTRE FURNIZOR ŞI

CUMPĂRĂTOR PRIVIND LIVRAREA DE PRODUSE

AGRICOLE ŞI ALIMENTARE

[Capitolul V² (art.21¹⁴-art.21¹⁸) introdus prin Legea nr.250 din 29.07.2022, în vigoare 26.02.2023]

 

Articolul 21¹⁴. Domeniul de aplicare şi noţiunile utilizate în sensul prezentului capitol

(1) Prevederile prezentului capitol referitoare la practicile comerciale neloiale se aplică, în legătură cu vânzarea de produse agricole şi alimentare, de către:

a) furnizorii din categoria întreprinderilor micro – oricărui cumpărător, cu excepţia cumpărătorilor din categoria întreprinderilor micro, precum şi în cazul excepţiilor prevăzute la alin.(2);

b) furnizorii din categoria întreprinderilor mici – oricărui cumpărător, cu excepţia cumpărătorilor din categoria întreprinderilor micro şi mici, precum şi în cazul excepţiilor prevăzute la alin.(2);

c) furnizorii din categoria întreprinderilor mijlocii – oricărui cumpărător, cu excepţia cumpărătorilor din categoriile întreprinderilor micro, mici şi mijlocii precum şi în cazul excepţiilor prevăzute la alin.(2).

(2) Prevederile prezentului capitol referitoare la practicile comerciale neloiale, în legătură cu vânzarea de produse agricole şi alimentare, nu se aplică:

a) comerţului ambulant, cu excepţia cazului în care venitul din vânzări al comerciantului ambulant pentru o perioadă fiscală depăşeşte 1200000 de lei;

b) comerţului în magazinele de fabrică prevăzute în anexa nr.5 poziţia 31 cu mărfuri ale producătorului/procesatorului;

c) unităţilor comerciale cu o suprafaţă comercială de tipul A conform anexei nr.5 poziţia 1, în cazul în care acestea se încadrează în categoria întreprinderilor micro.

(3) În sensul alin.(1) şi (2) ale prezentului articol, întreprinderile micro, mici şi mijlocii se clasifică conform art.5 alin.(1) din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii.

(4) În sensul prezentului capitol, următoarele noţiuni principale semnifică:

contract comercial – contract care cuprinde condiţiile comerciale efective definite ca însumare a tuturor condiţiilor comerciale, exprimate în procente din valoarea estimată a vânzărilor, însumând toate costurile comerciale percepute în legătură cu vânzarea produselor, valoarea absolută sau procentuală din cifra de afaceri;

cost de achiziţie al produselor – preţ plătit de cumpărător pentru produsele furnizate în condiţiile contractului;

cost al produsului – (i) în cazul furnizorului – cost al produsului final care include profitul furnizorului, costurile de producţie, inclusiv impozitele şi taxele nerecuperabile, drepturile de import/export, costurile suportate pentru livrare, prelucrare, sortare, împachetare sau alte cheltuieli în vederea aducerii lor în forma şi la locul predării către cumpărător; (ii) în cazul furnizorului intermediar – cost al produsului final care include costul de achiziţie al produselor, profitul furnizorului intermediar şi costurile suplimentare de achiziţie a produselor;

costuri suplimentare de achiziţie a produselor (servicii de logistică) – costuri suportate de către cumpărător din momentul recepţionării mărfii în condiţiile contractuale, în vederea aducerii produselor în forma ori la condiţia necesară plasării acestora pe piaţă, pentru recepţionarea, transportarea, încărcarea, descărcarea, impozitele şi taxele nerecuperabile sau alte costuri necesare;

cumpărător – orice persoană fizică sau juridică ori grup, uniuni/asociaţii ale acestora, care cumpără produse agricole şi alimentare, cu excepţia consumatorului final;

furnizor – orice producător agricol, persoană fizică sau juridică ori grup, uniuni/asociaţii ale acestora, care vinde produse agricole şi alimentare;

furnizor intermediar – orice persoană fizică sau juridică care nu este producătorul/procesatorul sau importatorul produsului vândut unui cumpărător; în sensul prezentei noţiuni, grupurile, uniunile/asociaţiile de producători agricoli nu sunt consideraţi intermediari;

listare – acţiune de includere în oferta cumpărătorului (comerciantului) a produselor agricole şi alimentare;

practici comerciale neloiale – practici care contravin bunei conduite comerciale, bunei-credinţe şi corectitudinii, care sunt impuse unilateral de un partener comercial altui partener, chiar şi atunci când acestea rezultă în urma înţelegerii între părţi;

produse agricole şi alimentare – listă de produse agricole şi alimentare stabilită de Guvern;

produse agricole şi alimentare perisabile – produse agricole şi alimentare care, prin natura lor sau la stadiul lor de procesare, sunt susceptibile să devină improprii pentru vânzare în termen de 30 de zile după recoltare, producere sau procesare;

reduceri comerciale – reduceri de la costul produsului (discount, rabat, bonus, retrobonus);

represalii comerciale – acţiuni înfăptuite de către un cumpărător asupra furnizorului sau de către furnizor asupra cumpărătorului, cu scop de intimidare pentru a influenţa comportamentul acestora, în sensul acceptării condiţiilor contractuale ale cumpărătorului sau ale furnizorului ori a unor condiţii comerciale defavorabile furnizorului, respectiv, cumpărătorului, inclusiv ameninţarea cu excluderea din oferta cumpărătorului.

[Art.21¹⁴ introdus prin Legea nr.250 din 29.07.2022, în vigoare 26.02.2023]

 

Articolul 21¹⁵. Relaţiile contractuale dintre furnizor şi cumpărător şi termenele de plată

(1) Relaţiile contractuale dintre furnizorul şi cumpărătorul de produse agricole şi alimentare se stabilesc prin contracte încheiate în scris, inclusiv în formă electronică sau prin mijloace electronice, negociate în prealabil de către părţi.

(2) Termenul de plată pentru produsele agricole şi alimentare furnizate se stabileşte în contract prin negocieri şi nu poate fi mai mare de 45 de zile calendaristice de la data recepţionării produselor de către cumpărător, cu excepţiile prevăzute la alin.(3) şi (4).

(3) Termenul de plată pentru produsele agricole şi alimentare furnizate a căror dată a durabilităţii minimale/dată-limită de consum este de până la 7 zile inclusiv constituie 7 zile din momentul recepţionării produselor de către cumpărător.

(4) Termenul de plată pentru produsele agricole şi alimentare furnizate a căror dată a durabilităţii minimale/dată-limită de consum este între 8 şi 30 de zile inclusiv constituie 30 de zile din momentul recepţionării produselor de către cumpărător.

(5) Prevederile alin.(3) şi (4) ale prezentului articol nu se aplică în cazul furnizării de produse agricole şi alimentare către:

a) instituţiile publice de învăţământ menţionate la art.12 lit.a)–f) din Codul educaţiei nr.152/2014;

b) instituţiile medico-sanitare publice menţionate la art.4 alin.(2) din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995.

(6) Încălcarea termenelor de plată stabilite la alin.(2)–(4) ale prezentului articol este considerată practică comercială neloială interzisă conform art.21¹⁶ alin.(1).

(7) Cumpărătorul este obligat să informeze furnizorul privind acceptarea, în totalitate sau în parte, ori privind refuzul, în totalitate sau în parte, al ofertei furnizorului în cel mult 14 zile calendaristice. Precizările asupra ofertei urmare a solicitării cumpărătorului nu sunt limitate în timp. Furnizorul nu poate prezenta o ofertă identică aceluiaşi cumpărător timp de 14 zile calendaristice de la prezentarea ofertei iniţiale, cu excepţia cazului când o ofertă similară este solicitată expres sau public de către cumpărător. Neinformarea furnizorului în sensul prezentului alineat constituie practică comercială neloială conform art.21¹⁶ alin.(1).

(8) Prevederile alin.(2)–(4) ale prezentului articol, precum şi ale art.21¹⁶ alin.(1) lit.p) şi alin.(3) se aplică oricăror produse agricole şi alimentare, indiferent de lista acestor produse care este stabilită de Guvern în sensul prezentului capitol.

[Art.21¹⁵ introdus prin Legea nr.250 din 29.07.2022, în vigoare 26.02.2023]

 

Articolul 21¹⁶. Practici comerciale neloiale

(1) Sunt interzise următoarele practici comerciale neloiale:

a) stabilirea de clauze contractuale prin care părţile îşi stabilesc interdicţii, directe sau indirecte, de a cumpăra sau de a vinde produse/servicii de la sau către un terţ. Astfel de clauze sunt lovite de nulitate. Această practică se aplică prin derogare de la art.21¹⁴ alin.(1) şi (2), precum şi oricăror tipuri de mărfuri în comerţul interior;

b) solicitarea şi oferirea de reduceri comerciale pentru produsele social importante de primă necesitate conform listei aprobate de către Guvern. Astfel de clauze sunt lovite de nulitate. Această practică se aplică prin derogare de la art.21¹⁴ alin.(1) şi (2);

c) solicitarea şi oferirea de reduceri comerciale în afara negocierii unui contract sau a unei oferte anunţate în formă scrisă, inclusiv în formă electronică. Astfel de clauze sunt lovite de nulitate. Această practică se aplică prin derogare de la art.21¹⁴ alin.(1) şi (2), precum şi oricăror tipuri de mărfuri în comerţul interior;

d) condiţionarea impusă furnizorului să nu vândă produsul altor comercianţi la un preţ mai mic decât cel la care i-l vinde lui. Astfel de clauze sunt lovite de nulitate. Această practică se aplică prin derogare de la art.21¹⁴ alin.(1) şi (2), precum şi oricăror tipuri de mărfuri în comerţul interior;

e) condiţionarea impusă comerciantului privind păstrarea unui anumit preţ de raft. Astfel de clauze sunt lovite de nulitate. Această practică se aplică prin derogare de la art.21¹⁴ alin.(1) şi (2), precum şi oricăror tipuri de mărfuri în comerţul interior;

f) anularea comenzii de produse agricole şi alimentare prevăzute la art.21¹⁵ alin.(3). Astfel de clauze contractuale sau acţiuni sunt lovite de nulitate;

g) anularea sau înlocuirea de către cumpărător a comenzilor de produse agricole şi alimentare perisabile într-un termen de preaviz scurt în care furnizorul nu are posibilităţi rezonabile de a găsi o alternativă pentru comercializarea sau utilizarea produselor respective. Un termen de preaviz mai scurt de 30 de zile este întotdeauna considerat un termen de preaviz scurt;

h) modificarea de către cumpărător, în mod unilateral, a clauzelor contractului comercial privind produsele agricole şi alimentare, care se referă la frecvenţa, metoda, locul, calendarul (termenii sau periodicitatea) sau volumul furnizării ori livrării produselor agricole şi alimentare, standardele de calitate, condiţiile de plată sau preţurile, sau a clauzelor în ceea ce priveşte furnizarea de servicii, în măsura în care acestea sunt menţionate explicit în contract;

i) cumpărătorul solicită furnizorului plăţi care nu sunt legate de vânzarea produselor agricole şi alimentare ale furnizorului sau pentru compensarea costurilor suplimentare de achiziţie a produselor;

j) cumpărătorul solicită furnizorului înlocuirea sau plăţi pentru deteriorarea ori pierderea de produse agricole şi alimentare sau pentru ambele, survenite în spaţiile cumpărătorului sau după ce marfa devine proprietatea cumpărătorului, sau din momentul recepţionării mărfii, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijenţa sau din culpa furnizorului;

k) cumpărătorul refuză confirmarea în scris a clauzelor contractului comercial între cumpărător şi furnizor în legătură cu care furnizorul a solicitat o astfel de confirmare;

l) cumpărătorul dobândeşte, utilizează sau divulgă, în mod ilegal, secrete comerciale ale furnizorului;

m) cumpărătorul ameninţă cu efectuarea sau efectuează represalii comerciale împotriva furnizorului, în cazul în care furnizorul îşi exercită drepturile legale sau contractuale, inclusiv prin depunerea unei plângeri la autoritatea competentă sau prin cooperarea cu această autoritate în timpul unei investigaţii;

n) cumpărătorul solicită furnizorului compensarea costurilor aferente examinării plângerilor clienţilor referitoare la vânzarea produselor furnizorului, în pofida absenţei unei conduite neglijente sau a unei culpe din partea furnizorului;

o) refuzul repetat al furnizorului sau al cumpărătorului de a utiliza, în procesul de negocieri ale unui contract sau ale unei modificări la contract, mijloace de comunicare electronice, în vederea respectării prevederilor art.21¹⁵ alin.(1);

p) returnarea furnizorului a produselor agricole şi alimentare care au fost achiziţionate cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative stipulate în contractele de livrare a produselor, dar care au devenit neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar, inclusiv prin expirarea datei durabilităţii minimale/datei-limită de consum a acestora. În funcţie de natura neconformităţii, comerciantul este obligat să distrugă sau să utilizeze condiţionat întregul lot de produse agricole şi alimentare neconforme. Această practică se aplică prin derogare de la art.21¹⁴ alin.(1) şi (2);

q) neexecutarea de către cumpărător a clauzelor contractuale stabilite în conformitate cu alin.(2);

r) cumpărătorul condiţionează cumpărarea prin livrarea în mai mult decât una dintre unităţile comerciale de care dispune. Se va acorda prioritate unităţii comerciale celei mai apropiate de furnizor sau oricăreia dintre unităţile negociate;

s) cumpărătorul refuză listarea prevăzută la alin.(8), cu excepţia prevăzută la alin.(9);

t) furnizarea (vânzarea) produselor agricole şi alimentare sub costul produsului, neluând în considerare profitul furnizorului, cu excepţia cazului prevăzut la alin.(2) lit.c) şi a termenelor prevăzute la alin.(6). Cumpărătorul nu poate solicita plăţile prevăzute la alin.(2) sub limita stabilită la prezenta literă.

(2) Sunt interzise următoarele practici comerciale neloiale, cu excepţia cazului în care acestea au fost convenite anterior prin clauze clare şi lipsite de ambiguitate în contractul comercial sau într-un alt contract încheiat între furnizor şi cumpărător sau modificare ulterioară:

a) cumpărătorul returnează furnizorului produsele agricole şi alimentare nevândute, fără să achite pentru respectivele produse nevândute sau pentru eliminarea acestora, sau ambele;

b) furnizorului i se impune o plată de care este condiţionată stocarea, afişarea, inclusiv pe raft sau pe o porţiune a acestuia, listarea produselor agricole şi alimentare sau plasarea pe piaţă a respectivelor produse;

c) cumpărătorul solicită furnizorului să suporte, integral sau parţial, costul oricăror reduceri pentru produsele agricole şi alimentare vândute de cumpărător cu titlu promoţional;

d) cumpărătorul solicită furnizorului să plătească pentru publicitatea făcută de către cumpărător produselor agricole şi alimentare;

e) cumpărătorul solicită furnizorului să plătească pentru serviciile de marketing prestate de către cumpărător privind produsele agricole şi alimentare;

f) cumpărătorul solicită furnizorului să plătească personalul care se ocupă de amenajarea spaţiilor utilizate pentru vânzarea produselor agricole şi alimentare ale furnizorului.

(3) În cazul în care produsele alimentare au fost achiziţionate cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative stipulate în contract şi data durabilităţii minimale/data-limită de consum a acestora depăşeşte 180 de zile, comerciantul le poate returna furnizorului cu acceptul acestuia şi cu condiţia că produsele sunt conforme cerinţelor privind siguranţa alimentelor şi că a rămas cel puţin 1/3 din termenul de valabilitate a acestora.

(4) Plăţile şi costurile stipulate la alin.(2) lit.b)–f), precum şi orice reduceri comerciale solicitate de cumpărător ulterior contractului comercial, inclusiv urmare a reuşitei de pe urma vânzării, fac obiectul unor contracte separate sau anexe distincte a contractelor comerciale, se înregistrează separat în evidenţele contabile ale furnizorului şi se reflectă în factura fiscală (cu anexarea actului justificativ). Reducerile obţinute conform prevederilor prezentului alineat se exclud din costul de achiziţie al produselor.

(5) În cazul în care cumpărătorul solicită o plată pentru situaţiile menţionate la alin.(2) lit.b)–e) sau f), acesta îi prezintă furnizorului, la cererea acestuia, o estimare în scris a plăţilor unitare sau totale, în funcţie de cea mai adecvată informaţie, şi, în măsura în care se referă la situaţiile menţionate la alin.(2) lit.b), d), e) sau f), o estimare a costurilor şi fundamentul estimării respective. Plăţile efectuate în baza prevederilor prezentului alineat se înregistrează separat în evidenţele contabile ale furnizorului şi se reflectă în factura fiscală (cu anexarea actului justificativ).

(6) În cazul prevăzut la alin.(2) lit.c), o reducere comercială poate fi solicitată de către cumpărător înaintea demarării unei acţiuni de promovare, iniţiată de cumpărător, în care se precizează perioada promoţiei şi cantitatea de produse agricole şi alimentare pe care preconizează să le comande la preţ redus. Termenul acţiunilor de promovare efectuate în baza prezentului alineat nu poate depăşi 60 de zile per an şi per produs.

(7) Comerciantul poate aranja, la propria discreţie, sau poate oferi, prin înţelegerea părţilor, spaţii distincte de expunere şi semnalizări la raft pentru orice produs în funcţie de ţara de origine, producător, regiune geografică, consumator-ţintă final sau de alte caracteristici specifice ale produsului.

(8) Cumpărătorii nu pot refuza listarea produselor agricole şi alimentare, prezentate în forma şi conform condiţiilor minime cerute de cumpărător, în cazul în care astfel de cerinţe există. Forma şi condiţiile minime cerute de cumpărător privind modul de prezentare a produselor agricole şi alimentare se fac publice şi urmează să fie conforme practicilor comerciale şi de producţie în domeniu corespunzătoare categoriei (tipului) de produs. Cerinţele privind forma şi condiţiile minime se aplică uniform categoriei (tipului) de produs agricol sau alimentar, indiferent de furnizor. Listarea va cuprinde întreaga gamă de produse agricole şi alimentare din ofertă. În cazul ofertelor de produse agricole şi alimentare identice sau similare, la listare se va acorda prioritate producătorilor/procesatorilor din categoria întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite şi clasificate la art.4 şi 5 din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii.

(9) Pentru întreprinderile micro, mici şi mijlocii cu oferte similare în calitate de criterii de prioritare vor servi:

a) prezentarea mărfii preambalate corespunzător categoriei de produs;

b) periodicitatea şi volumul livrărilor. Prezentul criteriu nu se aplică în perioada de sezon/recoltare a anumitor produse agricole şi alimentare, cu condiţia respectării lit.a).

(10) Comercianţii nu pot întrerupe listarea produselor agricole şi alimentare furnizate de către întreprinderile micro, mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite şi clasificate la art.4 şi 5 din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, timp de 60 de zile de la data iniţierii listării în cazul în care sunt incidente cerinţelor stabilite la alin.(8) al prezentului articol.

(11) Refuzul listării poate fi întemeiat pe:

a) nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin.(8);

b) nerespectarea criteriilor prevăzute la alin.(9);

c) lipsa spaţiului de listare urmare aplicării prevederilor alin.(10).

(12) Refuzul listării prevăzut la alin.(11) sau orice excludere nemotivată din oferta furnizorului urmează a fi notificată de către furnizor şi/sau cumpărător autorităţii competente cel târziu în următoarea zi lucrătoare din data refuzului în formă scrisă (contrasemnat), la sediul autorităţii sau pe adresa electronică oficială a acesteia. Notificarea va conţine datele de identificare ale cumpărătorului şi ale furnizorului, produsul din oferta furnizorului şi alte date relevante.

Verificarea condiţiilor refuzului listării se va efectua de către autoritatea competentă în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea acestui refuz, cu întocmirea unui proces-verbal de constatare.

Neverificarea condiţiilor refuzului de listare nu constituie temei de apreciere a acţiunilor cumpărătorului ca practică comercială neloială.

Autoritatea competentă are dreptul de a verifica cazurile de refuz de listare sau de excludere din oferta furnizorului, în baza notificării sau a unei sesizări scrise (inclusiv pe adresa electronică oficială a autorităţii) a cumpărătorului sau furnizorului, maxim o dată la 15 zile pe parcursul a 60 de zile consecutive din data notificării refuzului listării. Verificările efectuate în baza prezentului alineat sunt exceptate de la prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Refuzul neîntemeiat de listare sau excluderea neîntemeiată din oferta cumpărătorului constituie practică comercială neloială în sensul alin.(1) al prezentului articol.

(13) Comercianţii pot comercializa produsele perisabile sub costul de achiziţie, în vederea asigurării rulajului necesar pe raft şi respectării cerinţelor de inofensivitate, precum şi în cazurile prevăzute la capitolul V¹. Comercializarea produselor sub costul de achiziţie nu poate servi temei pentru micşorarea costului de achiziţie sub orice formă (reduceri comerciale). Solicitarea de reduceri comerciale de către cumpărător furnizorului, urmare a comercializării produselor sub preţul de achiziţie, constituie practică comercială neloială în sensul alin.(1).

[Art.21¹⁶ introdus prin Legea nr.250 din 29.07.2022, în vigoare 26.02.2023]

 

Articolul 21¹⁷. Autorităţile competente

(1) Consiliul Concurenţei se desemnează în calitate de autoritate competentă cu atribuţii de stabilire, examinare, asigurare a aplicării interdicţiilor şi sancţionare a practicilor comerciale neloiale.

(2) Ministerul Economiei se desemnează în calitate de autoritate cu atribuţii de monitorizare şi generalizare a informaţiilor privind practicile comerciale neloiale.

(3) Autoritatea competentă va generaliza informaţiile privind practicile comerciale neloiale examinate şi cele refuzate pentru examinare şi, la cerere, va furniza informaţiile autorităţii cu atribuţii de monitorizare şi generalizare.

[Art.21¹⁷ introdus prin Legea nr.250 din 29.07.2022, în vigoare 26.02.2023]

 

Articolul 21¹⁸. Plângerile şi procedurile privind practicile comerciale neloiale

(1) Furnizorii adresează plângeri privind practicile comerciale neloiale Consiliului Concurenţei. În cazul grupurilor de persoane juridice, al uniunilor/asociaţiilor acestor persoane care au acţionat în calitate de furnizor, plângerea poate fi adresată inclusiv de un membru al acesteia în cazul în care practica comercială neloială vizează produsul furnizat de către acest membru.

(2) Pentru examinarea de către Consiliul Concurenţei a plângerilor menţionate la alin.(1) nu se percep taxe.

(3) Furnizorul şi cumpărătorul au dreptul să utilizeze în procesul de negocieri mijloace de înregistrare în formă scrisă, astfel cum este prevăzut la art.21¹⁵ alin.(1), sau mijloace de comunicare electronice care vor putea fi folosite ca probe privind practicile comerciale neloiale.

(4) Litigiile privind practicile comerciale neloiale pot fi soluţionate, înainte de fi adresate Consiliului Concurentei, pe cale amiabilă, conform Legii nr.137/2015 cu privire la mediere sau în arbitraj, conform Legii nr.23/2008 cu privire la arbitraj.

[Art.21¹⁸ introdus prin Legea nr.250 din 29.07.2022, în vigoare 26.02.2023]

 

Capitolul VI

[Capitolul VI (art.22-24) abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

Articolul 22. Controlul din partea statului al activităţilor de comerţ

[Art.22 abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

Articolul 23. Modul de efectuare a controalelor

[Art.23 abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

Articolul 24. Răspunderea în comerţ

[Art.24 abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 25. Intrarea în vigoare a legii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.749-XIII din 23 februarie 1996 cu privire la comerţul interior (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.31, art.318).

(3) Comercianţii care activează în baza autorizaţiilor/licenţelor emise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi vor continua să activeze în baza acestora până la expirarea termenului lor de valabilitate.

 

Articolul 26. Ajustarea cadrului normativ

Guvernul, în termen de:

– 6 luni de la data publicării prezentei legi, va prezenta Parlamentului propuneri pentru a aduce legislaţia în vigoare în corespundere cu prevederile prezentei legi;

– 12 luni de la data publicării prezentei legi, va aproba actele sale normative în vederea implementării prevederilor prezentei legi.

 

 

 

 

 

[Anexa nr.2 abrogată prin Legea nr.17 din 04.03.2021, în vigoare 02.10.2021]

[Anexa nr.2 completată prin Legea nr.225 din 04.12.2020, în vigoare 25.01.2021]

[Anexa nr.2 completată prin Legea nr.235 din 08.11.2018, în vigoare 07.06.2019]

 

 

[Anexa nr.3 abrogată prin Legea nr.112 din 11.05.2023, în vigoare 02.07.2023]

 

 

[Anexa nr.4 abrogată prin Legea nr.216 din 20.07.2023, în vigoare 03.11.2023]

 

 

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.302 din 03.11.2022, în vigoare 04.09.2023]

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.60 din 17.03.2023, în vigoare 05.04.2023]

 

 

 

 

 

 

 

 

____________________

* Republicată în temeiul art.II al.(9) al Legii nr.17/2021 pentru modificarea Legii nr.231/2010 cu privire la comerţul interior – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.88-95, art.81; în vigoare 02.10.2021.

 

Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:

Legea nr.17 din 04.03.2021 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.88-95, art.81;

Legea nr.225 din 04.12.2020 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.360-371, art.303;

Legea nr.91 din 11.06.2020 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.153-158, art.284;

Legea nr.235 din 08.11.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.448-460, art.735;

Legea nr.274 din 29.11.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.1-5, art.12;

Legea nr.79 din 24.05.2018 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.195-209, art.338;

Legea nr.185 din 21.09.2017 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.371-382, art.632;

Legea nr.134 din 07.07.2017 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.265-273, art.438;

Legea nr.80 din 05.05.2017 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.162-170, art.284;

Legea nr.281 din 16.12.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.472-477, art.947;

Legea nr.160 din 07.07.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.306-313, art.647.