L E G E
pentru modificarea Legii concurenţei nr.183/2012
nr. 199 din 20.07.2023
Monitorul Oficial nr.322-324/575 din 18.08.2023
* * *
UE
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art.I. – Legea concurenţei nr.183/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193–197, art.667), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. În cuprinsul legii, cuvântul „asociaţie”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „asociere” la forma gramaticală corespunzătoare.
2. Clauza de armonizare va avea următorul cuprins:
„Prezenta lege transpune prevederile art.101–106 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene din 25 martie 1957, parţial prevederile Directivei (UE) 2019/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităţilor de concurenţă din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii şi privind garantarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 11 din 14 ianuarie 2019, transpune prevederile Regulamentului (CE) nr.1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 001 din 4 ianuarie 2003, şi ale Regulamentului (CE) nr.139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 024 din 29 ianuarie 2004.”
3. Articolul 3 se completează cu alineatele (6)–(8) cu următorul cuprins:
„(6) Consiliul Concurenţei, la exercitarea atribuţiilor conferite de prezenta lege, inclusiv a atribuţiei de investigare, asigură respectarea principiilor generale ale dreptului Uniunii Europene în materie de concurenţă şi ale Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
(7) Prezenta lege se aplică cu luarea în considerare a jurisprudenţei aplicabile a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a altor instrumente de interpretare ale instituţiilor Uniunii Europene.
(8) În cazul în care prezenta lege nu stabileşte un termen, procedurile de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale se desfăşoară de către Consiliul Concurenţei într-un interval de timp rezonabil.”
4. Articolele 4–9 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 4. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni utilizate în domeniul concurenţei semnifică:
acord – orice formă (verbală sau scrisă) de manifestare a voinţei comune cu privire la comportamentul pe piaţă, exprimată de două sau mai multe întreprinderi independente;
acord orizontal – acord sau practică concertată ce se realizează între două sau mai multe întreprinderi independente care funcţionează pe piaţă la acelaşi (aceleaşi) nivel (niveluri);
acord vertical – acord sau practică concertată convenit(ă) între două sau mai multe întreprinderi independente ce acţionează fiecare, în sensul acordului sau al practicii concertate, la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau de distribuţie, care se referă la condiţiile în care părţile pot cumpăra, vinde sau revinde anumite produse;
activitate economică – orice activitate care constă în oferirea de produse pe o anumită piaţă;
asociere de întreprinderi – orice formă de asociere, nonprofit sau având ca scop obţinerea de profit, constituită benevol de două sau mai multe întreprinderi, indiferent de forma juridică de organizare, de tipul de finanţare, de modul în care sunt luate deciziile, de caracterul obligatoriu ori facultativ al acestora, precum şi de caracterul public al funcţiilor pe care le exercită;
autorizare – acţiune prin care Consiliul Concurenţei îi permite solicitantului să îşi realizeze intenţia de concentrare economică sau de acordare a ajutorului de stat, eliberându-i un act cu caracter permisiv sub formă de decizie;
cartel – acord sau practică concertată între doi sau mai mulţi concurenţi care urmăreşte coordonarea comportamentului concurenţial al acestora pe piaţă sau influenţarea parametrilor relevanţi ai concurenţei prin practici care includ fixarea sau coordonarea preţurilor de achiziţie sau de vânzare ori a altor condiţii comerciale, inclusiv în legătură cu drepturile de proprietate intelectuală, alocarea cotelor de producţie sau de vânzare, împărţirea pieţelor şi a clienţilor, manipularea procedurilor de cerere de oferte, restricţionări ale importurilor sau exporturilor sau acţiuni anticoncurenţiale împotriva altor concurenţi;
cerere de clemenţă – informare în mod voluntar a Consiliului Concurenţei, în scris sau verbal, de către o întreprindere sau o persoană fizică ori în numele acesteia sau înregistrare a acestei informări, care prezintă cunoştinţele întreprinderii sau ale persoanei fizice în cauză cu privire la un cartel şi propriul rol în cadrul acestuia şi care a fost redactată în mod specific pentru a fi înaintată autorităţii de concurenţă în vederea obţinerii imunităţii la amenzi sau a unei reduceri a amenzilor în cadrul unei politici de clemenţă, neincluzând dovezile care există indiferent de procedurile de aplicare a legii şi indiferent dacă aceste informaţii se află sau nu în dosarul Consiliului Concurenţei, şi anume informaţiile preexistente;
cifră totală de afaceri – valoare totală a vânzărilor de produse realizată de o întreprindere în cursul perioadei de gestiune, inclusiv la nivel mondial. Cifra totală de afaceri este asimilată:
a) cu suma veniturilor aferente dobânzilor şi suma veniturilor neaferente dobânzilor – pentru bănci, instituţii care acordă împrumuturi;
b) cu valoarea totală a primelor brute subscrise, inclusiv de reasigurare, – pentru societăţile de asigurări;
concentrare economică – operaţiuni care au ca rezultat modificări de durată asupra controlului întreprinderilor implicate şi, prin urmare, asupra structurii pieţei;
concurent – întreprindere independentă care este activă pe o piaţă relevantă;
concurent potenţial – întreprindere independentă care nu este activă pe o piaţă relevantă, dar care, în cazul unei creşteri permanente a preţurilor relative cu 10%, ar putea efectua investiţii suplimentare necesare sau ar putea suporta alte costuri de transformare necesare pentru a intra pe piaţa relevantă respectivă într-un termen de maximum 3 ani;
concurenţă – rivalitate economică, existentă sau potenţială, între două sau mai multe întreprinderi independente pe o piaţă relevantă, când acţiunile lor limitează efectiv posibilităţile fiecăreia dintre ele de a influenţa unilateral condiţiile generale de circulaţie a produselor de pe piaţa respectivă, stimulează progresul tehnico-ştiinţific şi creşterea bunăstării consumatorilor;
concurenţă neloială – orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei, care este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică;
consumator – utilizator, direct sau indirect, de produse, inclusiv producător care utilizează produse pentru prelucrare, comerciant cu ridicata, comerciant cu amănuntul sau consumator final;
control – posibilitate de a exercita o influenţă decisivă asupra unei întreprinderi, care decurge din drepturi, din contracte sau din orice alte mijloace, separat sau combinate, ţinând seama de circumstanţele de drept şi de fapt relevante, în special din:
a) dreptul de proprietate sau de folosinţă integrală ori parţială asupra activelor unei întreprinderi;
b) drepturi sau contracte care conferă o influenţă decisivă asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi.
Controlul este dobândit de persoane sau întreprinderi care sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale drepturilor în baza contractelor în cauză sau care, deşi nu sunt titulare ale acestor drepturi sau beneficiare ale drepturilor în baza acestor contracte, au puterea de a exercita drepturile care decurg din acestea;
decizie a asocierii de întreprinderi – orice manifestare a voinţei exprimată de către asocierea de întreprinderi sau de către organele de conducere ale asocierii de întreprinderi, indiferent de forma manifestării sau de caracterul obligatoriu ori facultativ;
drepturi exclusive – drepturi acordate de stat, printr-o autoritate publică, unei întreprinderi, prin orice instrument legislativ, de reglementare sau administrativ, de a furniza un serviciu sau de a efectua o activitate într-o zonă geografică dată;
drepturi speciale – drepturi acordate de stat prin intermediul unui instrument legislativ, de reglementare sau administrativ unui număr limitat de întreprinderi, care, într-o zonă geografică dată, limitează la două sau mai multe numărul întreprinderilor autorizate să presteze un serviciu sau să efectueze o activitate ori desemnează mai multe întreprinderi concurente ca fiind autorizate să presteze un serviciu sau să efectueze o activitate, ori conferă oricărei (oricăror) întreprinderi orice avantaje juridice sau de natură reglementară care afectează în mod semnificativ capacitatea oricărei alte întreprinderi de a presta acelaşi serviciu sau de a efectua aceeaşi activitate în aceeaşi zonă geografică în condiţii în mare parte echivalente;
grup de întreprinderi – întreprindere care exercită controlul şi toate întreprinderile controlate direct sau indirect de aceasta;
influenţă decisivă – capacitate de a determina comportamentul strategic şi tactic al întreprinderii;
imunitate la amenzi – scutire de amenzile care ar fi impuse în mod normal unei întreprinderi pentru participarea sa la un acord cu scopul de a o recompensa pentru cooperarea sa cu o autoritate de concurenţă în cadrul unei politici de clemenţă;
întreprindere – orice entitate care desfăşoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic şi de modul în care este finanţată;
întreprindere independentă – orice întreprindere, posibil formată din mai multe entităţi legale sau persoane fizice, care îşi stabileşte politica de afaceri în mod autonom faţă de alte întreprinderi;
întreprindere care prezintă caracter de monopol fiscal – întreprindere căreia i s-au atribuit drepturi exclusive de a desfăşura o activitate specifică cu scopul de a obţine venituri pentru stat;
întreprinderi dependente – întreprinderi care fac parte din acelaşi grup de întreprinderi sau sunt controlate de aceeaşi persoană ori de aceleaşi persoane;
legislaţie concurenţială – prezenta lege, Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi alte acte normative adoptate în vederea implementării legilor menţionate;
notificare – solicitare, adresată Consiliului Concurenţei, de autorizare a intenţiei de a realiza o operaţiune de concentrare economică sau de acordare a ajutorului de stat;
piaţă geografică relevantă – zonă în care întreprinderile sunt implicate în oferta sau cererea de pe piaţa relevantă a produsului, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care poate fi deosebită de zonele geografice învecinate prin condiţii de concurenţă ce diferă în mod apreciabil;
piaţă relevantă – piaţă în cadrul căreia trebuie evaluată o anumită problemă de concurenţă şi care se determină prin raportarea pieţei relevante a produsului la piaţa geografică relevantă;
piaţă relevantă a produsului – piaţă a produselor considerate de consumatori ca interschimbabile sau substituibile datorită utilizării date acestora, datorită caracteristicilor fizice, funcţionale şi preţului;
politică de clemenţă – instrument privind aplicarea art.5, pe baza căruia un participant la un cartel, în mod independent de celelalte întreprinderi implicate în acord, cooperează în cadrul unei investigaţii desfăşurate de Consiliul Concurenţei, furnizând în mod voluntar informaţiile pe care acesta le are despre cartel şi despre rolul său în cadrul cartelului şi primind în schimb, printr-o decizie, imunitate la amenzi sau o reducere a amenzilor care ar urma să fie impuse pentru implicarea sa în cartel;
poziţie dominantă pe piaţă – poziţie de putere economică de care beneficiază o întreprindere, ce îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă relevantă, acordându-i posibilitatea de a se comporta, în mare măsură, în mod independent faţă de concurenţi, de clienţii săi şi, în ultimă instanţă, faţă de consumatori;
practică anticoncurenţială – acord anticoncurenţial, decizie a asocierii de întreprinderi, practică concertată, abuz de poziţie dominantă, acţiune sau inacţiune a autorităţilor publice de restrângere a concurenţei interzise de lege;
practică concertată – formă de coordonare a acţiunilor între întreprinderi independente şi/sau grupuri independente de întreprinderi, prin care cooperarea practică dintre acestea înlocuieşte în mod intenţionat riscurile concurenţei fără ca întreprinderile sau grupurile de întreprinderi să fi încheiat un acord în acest sens;
produs – bunuri, lucrări, servicii, inclusiv servicii financiare, destinate vânzării, schimbului sau altor modalităţi de includere în circuitul civil;
propunere de recunoaştere a săvârşirii încălcării legislaţiei concurenţiale – informare în mod voluntar a Consiliului Concurenţei de către o întreprindere sau în numele unei întreprinderi, care cuprinde recunoaşterea participării acesteia la o încălcare a legislaţiei concurenţiale sau renunţarea de a contesta această participare şi asumarea responsabilităţii pentru încălcarea respectivă, informare redactată în mod specific pentru ca autoritatea de concurenţă să poată aplica o procedură simplificată sau accelerată;
reducere a amenzii – reducere a cuantumului amenzii care ar fi impusă în mod normal unei întreprinderi pentru săvârşirea unei practici anticoncurenţiale cu scopul de a o recompensa pentru cooperarea ei cu Consiliul Concurenţei în cadrul unei politici de clemenţă;
restrângere semnificativă a concurenţei – impact negativ asupra a cel puţin unuia dintre parametrii concurenţei pe piaţă, cum ar fi: preţul, producţia, calitatea produsului, varietatea produsului sau inovarea;
servicii de interes economic general – comercializare de produse ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt destinate cetăţenilor sau sunt în interesul societăţii în general;
b) nu mai sunt furnizate sau nu pot fi furnizate în mod satisfăcător şi în condiţii (cum ar fi: preţul, trăsăturile obiective privind calitatea, continuitatea şi accesul la serviciu) compatibile cu interesul public astfel cum este definit de către stat, de către întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale de piaţă, adică a căror furnizare o întreprindere nu şi-ar asuma-o sau nu şi-ar asuma-o în aceeaşi măsură sau în aceleaşi condiţii dacă ar ţine seama de propriile interese comerciale;
c) obligaţia de furnizare este stabilită de o autoritate publică printr-un act normativ sau administrativ sau printr-un contract ori printr-o serie de acte sau contracte care definesc obligaţiile întreprinderii în cauză şi ale autorităţii publice, specifice prestării unor astfel de servicii;
trucare a ofertelor – realizare, prin intermediul licitaţiilor sau altor forme de concurs de oferte, a acordurilor anticoncurenţiale ale întreprinderilor concurente referitoare la preţuri, la împărţirea pieţelor, la sursele de aprovizionare sau la calitatea produselor;
unitate economică unică – întreprindere-mamă şi filiala acesteia în situaţia în care acea filială, deşi are o personalitate juridică separată, nu decide independent asupra propriei conduite pe piaţă, dar îndeplineşte, sub toate aspectele materiale, instrucţiunile date de întreprinderea-mamă şi, prin urmare, formează o singură întreprindere, astfel încât comportamentul anticoncurenţial al filialei poate fi imputat şi întreprinderii-mamă.
Articolul 5. Interzicerea acordurilor anticoncurenţiale
(1) Sunt interzise, fără a fi necesară o decizie prealabilă în acest sens, orice acorduri între întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate (denumite în continuare acorduri) care au ca obiect sau efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, în special cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, preţurile de cumpărare sau de vânzare ori orice alte condiţii de tranzacţionare;
b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;
c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
d) participă cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte;
e) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
f) condiţionează încheierea contractelor de acceptare de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.
(2) Acordurile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.
(3) Dacă s-a stabilit că acordul are ca obiect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei, existenţa unor efecte anticoncurenţiale nu trebuie demonstrată de către Consiliul Concurenţei pentru a constata că există o restrângere a concurenţei în sensul prezentei legi.
(4) Prin natura cartelurilor, ca fiind cele mai grave acorduri anticoncurenţiale, se prezumă că acestea, prin obiectul lor, au capacitatea de a împiedica, restrânge sau denatura concurenţa.
Articolul 6. Exceptarea acordurilor anticoncurenţiale
(1) Prevederile art.5 alin.(1) nu se aplică acordurilor anticoncurenţiale sau categoriilor de acorduri anticoncurenţiale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) contribuie la îmbunătăţirea producerii sau distribuţiei de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic;
b) asigură consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut;
c) nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru atingerea obiectivelor menţionate la lit.a) şi b);
d) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
(2) Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să adopte acte normative privind exceptarea unor categorii de acorduri de la interdicţia stabilită la art.5 alin.(1).
(3) Acordurile menţionate la art.5 alin.(1) care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(1) din prezentul articol sau care se încadrează în categoriile prevăzute la alin.(2) sunt considerate legale fără a fi necesară emiterea unei decizii în acest sens.
(4) Sarcina probei unei încălcări a art.5 alin.(1) revine Consiliului Concurenţei. În cazurile legate de art.5 alin.(1), întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care invocă în apărare faptul că acordurile anticoncurenţiale beneficiază de exceptare individuală în condiţiile alin.(1) din prezentul articol au sarcina de a dovedi că acordurile în cauză îndeplinesc aceste condiţii.
(5) În cazul în care un acord face obiectul unei exceptări pe categorii, părţile la acordul anticoncurenţial sunt eliberate de obligaţia impusă prin alin.(4), fiind obligate, în caz de apărare, doar să dovedească că acordul beneficiază de o exceptare pe categorii.
(6) Cartelurile nu beneficiază de exceptările prevăzute în prezentul articol.
Articolul 7. Retragerea exceptărilor
Dacă Consiliul Concurenţei constată că acordurile care se încadrează în una din categoriile exceptate provoacă sau pot provoca efecte incompatibile cu condiţiile prevăzute la art.6 alin.(1), acesta poate retrage beneficiul exceptării stipulat pentru acordurile respective, acţionând în cadrul unei investigaţii. Retragerea beneficiului exceptării nu are efect retroactiv.
Articolul 8. Acordurile anticoncurenţiale de importanţă minoră
(1) Acordul anticoncurenţial se consideră un acord de importanţă minoră care poate avea ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei în cadrul pieţei şi, implicit, nu restrânge în mod semnificativ concurenţa în cazul în care:
a) cota de piaţă cumulată deţinută de părţile la acord nu depăşeşte 10% pe niciuna dintre pieţele relevante vizate de acord, atunci când acordul este încheiat între întreprinderi care sunt concurenţi existenţi sau potenţiali pe una din aceste pieţe (acorduri între concurenţi);
b) cota de piaţă deţinută de fiecare dintre părţile la acord nu depăşeşte 15% pe niciuna dintre pieţele relevante vizate de acord, atunci când acordul este încheiat între întreprinderi care nu sunt concurenţi existenţi sau potenţiali pe niciuna dintre pieţe (acorduri între neconcurenţi).
În cazul în care este dificil să se stabilească dacă este vorba de un acord între concurenţi sau de un acord între neconcurenţi, se aplică pragul de 10%.
(2) Atunci când, pe o piaţă relevantă, concurenţa este restrânsă de efectul cumulativ al unor acorduri de vânzare de produse încheiate cu diferiţi furnizori sau distribuitori, pragurile cotei de piaţă menţionate la alin.(1) sunt reduse la 5%, atât pentru acordurile între concurenţi, cât şi pentru acordurile între neconcurenţi.
(3) Se consideră că acordurile nu restrâng în mod semnificativ concurenţa în cazul în care cotele de piaţă ale părţilor la acord nu depăşesc pragurile de 10%, 15% şi, respectiv, 5%, menţionate la alin.(1) şi (2), cu mai mult de două puncte procentuale în cursul a doi ani calendaristici succesivi.
(4) Prevederile art.5 alin.(1) nu se aplică acordurilor de importanţă minoră, cu excepţia celor prevăzute la art.9.
Articolul 9. Acordurile de importanţă minoră interzise
(1) Prevederile art.8 nu se aplică acordurilor care conţin oricare dintre următoarele restricţii grave:
1) în ceea ce priveşte acordurile dintre concurenţi definite la art.8 alin.(1), restricţiile care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor, au ca obiect:
a) fixarea preţurilor de vânzare sau de cumpărare;
b) limitarea producţiei sau a vânzărilor;
c) împărţirea pieţelor sau a clienţilor;
d) participarea cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte;
2) în ceea ce priveşte acordurile dintre neconcurenţi, astfel cum sunt definite la art.8 alin.(1), restricţiile care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor, au ca obiect:
a) restrângerea capacităţii cumpărătorului de a-şi stabili preţul de vânzare, fără a aduce atingere posibilităţii furnizorului de a impune un preţ de vânzare maxim sau de a recomanda un preţ de vânzare, cu condiţia ca acestea din urmă să nu fie echivalente cu un preţ de vânzare fix ori minim stabilit în urma presiunilor exercitate de una dintre părţi sau a măsurilor de stimulare practicate de aceasta;
b) restrângerea privind teritoriul pe care cumpărătorul poate vinde produsele ce fac obiectul contractului sau privind clienţii cărora le poate vinde produsele respective, cu excepţia cazului în care este vorba de una dintre următoarele restricţii care nu sunt grave:
– restrângerea vânzărilor active către teritoriul exclusiv sau către o clientelă exclusivă rezervate furnizorului sau cedate de furnizor unui alt cumpărător, atunci când o asemenea restricţie nu limitează vânzările efectuate de clienţii cumpărătorului;
– restrângerea vânzărilor către utilizatorii finali realizate de un cumpărător care acţionează pe piaţă în calitate de comerciant cu ridicata;
– restrângerea vânzărilor către distribuitori neautorizaţi realizate de membrii unui sistem de distribuţie selectivă; şi
– restrângerea capacităţii cumpărătorului de a vinde componente destinate incorporării unor clienţi care ar putea să le utilizeze pentru fabricarea de produse asemănătoare celor produse de furnizor;
c) restrângerea vânzărilor active sau a vânzărilor pasive către utilizatori finali realizate de membrii unui sistem de distribuţie selectivă care acţionează pe piaţă în calitate de vânzători cu amănuntul, fără a aduce atingere posibilităţii de a interzice unui membru al sistemului să îşi desfăşoare activităţile dintr-un sediu secundar neautorizat;
d) restrângerea livrărilor încrucişate între distribuitori în cadrul unui sistem de distribuţie selectivă, inclusiv între distribuitori care acţionează la diferite niveluri ale comerţului;
e) restricţia convenită între un furnizor de componente şi un cumpărător care încorporează aceste componente, care limitează posibilitatea furnizorului de a vinde aceste componente ca piese separate utilizatorilor finali, unor reparatori sau altor prestatori de servicii care nu au fost desemnaţi de cumpărător pentru repararea ori întreţinerea bunurilor sale;
3) în ceea ce priveşte acordurile între concurenţi, astfel cum sunt definite la art.8 alin.(1), atunci când concurenţii acţionează în sensul acordului, la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau de distribuţie şi care conţin oricare dintre restricţiile grave prevăzute la pct.1) şi 2).
(2) Se prezumă, până la proba contrară, că acordurile de importanţă minoră interzise cad în sfera de aplicare a art.5. În cazuri individuale, întreprinderile pot demonstra întrunirea condiţiilor de exceptare prevăzute la art.6 alin.(1).”
5. La articolul 10, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Se prezumă, până la proba contrară, că întreprinderile învestite cu drepturi exclusive sau cu drepturi speciale deţin poziţie dominantă pe piaţa relevantă la care se referă aceste drepturi.”
6. La articolul 11:
alineatele (1), (2) şi (5) vor va avea următorul cuprins:
„(1) Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa relevantă. Aceste practici abuzive pot consta în special în:
a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;
b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;
e) practicarea unui preţ excesiv sau a unui preţ de ruinare în scopul înlăturării concurenţilor;
f) refuzul neîntemeiat de a contracta cu un anumit furnizor sau de a face livrări către un anumit beneficiar;
g) ruperea unei relaţii contractuale stabilite anterior pe piaţa relevantă pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate.
(2) Preţul de ruinare poate fi calificat, după caz, ca preţ inferior costurilor medii variabile sau ca preţ inferior costurilor totale medii dacă sunt determinate ca fiind parte a unui plan de eliminare a unui concurent.”
„(5) Interdicţiile stabilite la alin.(1) nu se aplică dacă întreprinderea dominantă demonstrează că practicile sale sunt justificate, fiind necesare din punct de vedere obiectiv sau producând creşteri semnificative ale eficienţei, care compensează orice efecte anticoncurenţiale asupra consumatorilor, cu condiţia că practicile respective sunt indispensabile şi proporţionale cu pretinsul scop urmărit de întreprinderea dominantă.”
7. Denumirea secţiunii a 3-a va avea următorul cuprins:
„Secţiunea a 3-a
Acţiunile sau inacţiunile interzise ale autorităţilor publice de
restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei”.
8. Articolele 12 şi 13 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 12. Acţiunile sau inacţiunile interzise ale autorităţilor publice de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei
(1) Sub incidenţa prezentului articol cad autorităţile publice definite în sensul prevederilor Codului administrativ.
(2) Sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor publice care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare ori comercializare;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, în cazul în care acestea nu sunt prevăzute de lege;
c) stabilirea de interdicţii sau restricţii, neprevăzute de lege, pentru activitatea întreprinderilor;
d) impunerea, directă ori indirectă, a întreprinderilor de a se asocia ori de a se concentra sub orice formă.
(3) În cazuri excepţionale pot fi realizate acţiunile sau inacţiunile prevăzute la alin.(2) în condiţiile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război.
(4) Faptele autorităţilor publice realizate contrar prevederilor alin.(2) constituie încălcări ale prezentei legi.
(5) Persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul autorităţilor publice poartă răspundere în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.
Articolul 13. Modul de executare a deciziilor Consiliului Concurenţei privind acţiunile sau inacţiunile autorităţilor publice de restrângere, împiedicare sau denaturare a concurenţei
(1) În cazul în care autorităţile publice nu execută sau nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenţei, în scopul restabilirii mediului concurenţial, acesta înaintează acţiune în conformitate cu prevederile Codului administrativ, solicitând instanţei, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei, obligarea autorităţii publice să emită un act administrativ ori să efectueze o anumită operaţiune administrativă.
(2) Prin derogare de la termenul prevăzut la art.209 alin.(1) din Codul administrativ nr.116/2018, Consiliul Concurenţei se adresează în instanţa de judecată, în condiţiile alin.(1), în termen de 6 luni de la data expirării termenului stabilit în decizie, perioadă în care autorităţile publice aveau obligaţia să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurenţial.”
9. La articolul 20 alineatul (3), textul „(3)” se substituie cu textul „(1)”.
10. La articolul 22:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Operaţiunile de concentrare economică sunt supuse evaluării şi urmează a fi notificate Consiliului Concurenţei înainte de punerea în aplicare, atunci când cifra mondială totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul anterior operaţiunii, depăşeşte 50000000 de lei şi există cel puţin două întreprinderi implicate în operaţiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 20000000 de lei în anul anterior operaţiunii.”
articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) Prin derogare de la art.20 alin.(1), după încheierea acordului, punerea în aplicare a unei oferte publice sau preluarea pachetului de control se admite dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) concentrarea economică să fie notificată fără întârziere Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor alin.(1);
b) cel care dobândeşte controlul să nu exercite drepturile de vot sau să facă acest lucru numai pentru a menţine valoarea integrală a investiţiei sale în temeiul unei derogări acordate de Consiliul Concurenţei, potrivit prevederilor art.20 alin.(6).”
11. Articolul 25:
la alineatul (2), partea introductivă se completează cu textul „în privinţa operaţiunilor de concentrare economică notificate şi, după caz, în termen rezonabil în cazul investigaţiei operaţiunilor de concentrare economică nenotificate”;
articolul se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:
„(41) Termenul prevăzut la alin.(2) se suspendă:
a) de la data comunicării raportului de investigaţie părţilor implicate în concentrare economică până la data prezentării de către acestea a observaţiilor asupra raportului de investigaţie sau, în cazul în care observaţiile nu au fost prezentate în termenul stabilit, până la data expirării termenului stabilit pentru prezentarea observaţiilor;
b) de la data solicitării de către părţile implicate în concentrare economică a audierii pe marginea raportului de investigaţie până la data desfăşurării audierii. Consiliul Concurenţei examinează solicitarea de audieri în termen de 3 zile lucrătoare.”
la alineatul (7) partea introductivă, cuvântul „prescripţie” se substituie cu cuvântul „decizie”.
12. Articolul 27 va avea următorul cuprins:
„Articolul 27. Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică
(1) Prin prezenta lege se instituie taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică.
(2) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se stabileşte în mărime de 0,1% din cifra totală de afaceri realizată cumulat pe teritoriul Republicii Moldova de către întreprinderile implicate în concentrarea economică. Taxa de examinare se calculează pe baza cifrei totale de afaceri realizate în anul anterior notificării operaţiunii de concentrare economică şi nu poate depăşi 150000 de lei.
(3) Sunt obligate să achite taxa de examinare persoana, întreprinderea sau întreprinderile care au înaintat Consiliului Concurenţei o notificare a unei operaţiuni de concentrare economică.
(4) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se administrează de Consiliul Concurenţei prin intermediul unui cont trezorerial. Taxa de examinare se achită pe contul trezorerial al Consiliului Concurenţei şi se depozitează până la adoptarea în plen a deciziei în temeiul art.25. Soldurile contului trezorerial de administrare a taxei de examinare a notificării rămân în gestiunea Consiliului Concurenţei pentru perioada următoare.
(5) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se restituie persoanelor şi/sau întreprinderilor care au înaintat Consiliului Concurenţei notificarea operaţiunii de concentrare economică dacă operaţiunea nu cade sub incidenţa prezentei legi sau partea a renunţat la concentrarea economică notificată până la iniţierea investigaţiei în temeiul art.25 alin.(1) lit.c). După adoptarea de către Plenul Consiliului Concurenţei a deciziei în temeiul art.25 asupra notificării concentrării economice, taxa de examinare se încasează în contul trezorerial al Consiliului Concurenţei de administrare a acestei taxe.
(6) Din momentul informării părţilor în temeiul art.25 alin.(1) lit.a) sau al informării Consiliului Concurenţei despre renunţare la concentrare în termenul stabilit la alin.(5), Consiliul Concurenţei, în termen de 30 de zile, restituie mijloacele băneşti achitate pentru examinarea notificării.
(7) Taxa de examinare încasată de către Consiliul Concurenţei în urma adoptării în plen a deciziei în temeiul art.25 asupra notificării concentrării economice constituie venit al Consiliului Concurenţei şi este trecută în contul veniturilor anului de gestiune.
(8) Consiliul Concurenţei poate utiliza venitul obţinut din taxa de examinare a notificărilor privind concentrarea economică pentru expertize, studii de piaţă, pregătirea profesională a personalului Consiliului Concurenţei, obţinerea accesului la baze de date sau pentru abonarea la ediţii periodice de specialitate necesare activităţii Consiliului Concurenţei.”
13. La articolul 28:
alineatul (2) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:
„d) evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutorului de stat.”
articolul se completează cu alineatul (9) cu următorul cuprins:
„(9) În cazul de cartel realizat prin trucarea ofertelor în cadrul licitaţiilor sau al oricăror alte forme de concurs de oferte, este considerată ca piaţă relevantă a produsului obiectul acestor proceduri.”
14. Articolul 31 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) În cazul cartelurilor realizate prin trucarea ofertelor în cadrul licitaţiilor sau al oricăror alte forme de concurs de oferte, nu se calculează cota de piaţă, concurenţa realizându-se în cadrul procedurilor respective.”
15. La articolul 32:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Consiliul Concurenţei este o autoritate publică autonomă, independentă şi imparţială faţă de alte autorităţi, responsabilă faţă de Parlament, asigurând aplicarea şi respectarea legislaţiei ce vizează:
a) domeniul concurenţei;
b) domeniul ajutorului de stat reglementat de Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat;
c) domeniul publicităţii comerciale sub aspectul asigurării drepturilor şi intereselor întreprinderilor reglementat de Legea nr.62/2022 cu privire la publicitate;
d) domeniul de reglementare a serviciilor de transport feroviar conform atribuţiilor stabilite de Codul transportului feroviar nr.19/2022;
e) domeniul practicilor comerciale neloiale în limitele atribuţiilor stabilite de Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior.”
articolul se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) Consiliul Concurenţei este asigurat cu personal înalt calificat în număr suficient şi cu suficiente resurse financiare, tehnice şi tehnologice care sunt necesare pentru îndeplinirea cu eficacitate a sarcinilor şi pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor prevăzute de lege.”
la alineatul (3), cuvântul „filiale” se substituie cu cuvântul „subdiviziuni”.
16. Articolul 33 va avea următorul cuprins:
„Articolul 33. Activitatea Consiliului Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei activează potrivit prevederilor Constituţiei, ale prezentei legi, ale altor acte normative şi este independent în exercitarea atribuţiilor sale.
(2) Organizarea şi activitatea Consiliului Concurenţei se bazează pe principiile autonomiei, independenţei şi colegialităţii.
(3) În scopul garantării independenţei Consiliului Concurenţei în aplicarea prevederilor prezentei legi, acesta îşi duce la îndeplinire sarcinile şi îşi exercită atribuţiile în mod imparţial şi în interesul asigurării eficace şi uniforme a aplicării dispoziţiilor legii, sub rezerva cerinţelor de proporţionalitate în materie de răspundere.
(4) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi angajaţii Consiliului Concurenţei, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege:
a) nu sunt supuşi intervenţiilor politice şi altor influenţe din exterior;
b) nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi publice sau întreprinderi în îndeplinirea sarcinilor care le revin şi în exercitarea atribuţiilor lor de aplicare a legii, fără a aduce atingere dreptului Parlamentului şi Guvernului de a adopta/aproba norme de politică generală care nu sunt legate de investigaţii utile de cunoaştere a pieţei sau proceduri specifice de aplicare a legii.
(5) Consiliul Concurenţei întocmeşte anual un raport privind activitatea sa. Raportul respectiv se aprobă de către Plenul Consiliului Concurenţei şi se remite Parlamentului până la data de 1 iunie. Raportul se prezintă Parlamentului în şedinţă plenară de către preşedintele Consiliului Concurenţei.
(6) Raportul privind activitatea Consiliului Concurenţei conţine:
a) raportul financiar anual şi, după caz, raportul auditului de performanţă;
b) informaţii despre activităţile Consiliului Concurenţei în realizarea atribuţiilor stabilite de prezenta lege;
c) informaţii despre direcţiile prioritare de activitate ale Consiliului Concurenţei pentru anul următor;
d) informaţii despre numiri şi destituiri ale membrilor Plenului Consiliului Concurenţei;
e) informaţii despre volumul resurselor alocate şi orice modificare cu privire la acest volum în comparaţie cu anii precedenţi;
f) alte informaţii stabilite de Consiliul Concurenţei.”
17. Legea se completează cu articolul 331 cu următorul cuprins:
„Articolul 331. Conflictul de interese
(1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, membrii Plenului şi angajaţii Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să respecte regimul juridic al restricţiilor şi limitărilor prevăzute de Legea integrităţii nr.82/2017, de Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale şi de Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
(2) La expirarea mandatului sau în caz de demisie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei, aceştia primesc o indemnizaţie unică egală cu 10 salarii medii pe economie.
(3) Indemnizaţia specificată la alin.(2) nu se acordă dacă membrul Plenului Consiliului Concurenţei a activat în funcţia respectivă mai puţin de 2 ani sau a fost eliberat din funcţie pentru motive imputabile acestuia, indicate în hotărârea de Parlament, precum şi în cazul reîncadrării în câmpul muncii pe parcursul perioadei de 1 an după demisie sau eliberare din funcţie.”
18. Articolul 34:
la alineatul (1), textul „din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii” se substituie cu textul „concurenţiale, a publicităţii comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale”;
la alineatul (2), cuvintele „legislative şi” se exclud.
19. Articolele 35 şi 36 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 35. Structura Consiliului Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei este constituit din Plenul Consiliului Concurenţei şi Aparatul executiv al Consiliului Concurenţei.
(2) Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial decizional compus din 5 membri, inclusiv un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, care sunt, respectiv, preşedinte şi vicepreşedinţi ai Consiliului Concurenţei. Membrii Plenului Consiliului Concurenţei exercită funcţii de demnitate publică.
(3) Aparatul executiv al Consiliului Concurenţei este compus din subdiviziuni specializate şi operaţionale şi, după caz, subdiviziuni teritoriale. Personalul Aparatului executiv al Consiliului Concurenţei include funcţionari publici, care cad sub incidenţa Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal de deservire tehnică, ale cărui drepturi şi obligaţii sunt reglementate de legislaţia muncii.
(4) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei se aprobă de Plenul Consiliului Concurenţei.
(5) În scopul exercitării eficace a atribuţiilor prevăzute de lege şi menţinerii personalului calificat al Consiliului Concurenţei, salarizarea se reexaminează anual în funcţie de condiţiile economice din ţară şi de posibilităţile bugetului public naţional, cel puţin la nivelul prognozat al ratei inflaţiei.
(6) Consiliul Concurenţei asigură formarea iniţială şi instruirea profesională continuă a personalului şi, în acest scop, dispune de resurse financiare şi tehnice suficiente.
Articolul 36. Finanţarea Consiliului Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei se finanţează de la bugetul de stat în limita alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală, inclusiv din veniturile obţinute din:
a) taxa de examinare a notificărilor privind concentrările economice prevăzută la art.27;
b) încasări din serviciile prestate contra plată;
c) alte venituri prevăzute de legislaţie.
(2) În vederea aplicării eficace a prezentei legi, Guvernul alocă fondurile bugetare adecvate solicitate de Consiliul Concurenţei pentru exercitarea în mod corespunzător, în condiţii de independenţă, a atribuţiilor sale. Bugetul alocat Consiliului Concurenţei cuprinde resurse necesare, adecvate pentru asigurarea numărului optim de personal calificat, pregătirea profesională, salarizarea, stimularea şi acordarea garanţiilor sociale, pentru dotarea tehnică şi logistică, pentru întreţinerea aparatului central şi a subdiviziunilor teritoriale şi pentru alte activităţi aferente desfăşurării activităţii sale.
(3) Bugetul Consiliului Concurenţei se elaborează, se aprobă şi se administrează conform principiilor, regulilor şi procedurilor prevăzute de Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.
(4) Structura organizatorică şi efectivul-limită de personal ale Consiliului Concurenţei se aprobă de Parlament, la propunerea motivată a preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(5) Consiliul Concurenţei dispune de independenţa necesară în cheltuirea bugetului alocat în scopul îndeplinirii sarcinilor încredinţate, fără a aduce atingere normelor şi procedurilor bugetare naţionale.
(6) Sumele ce reprezintă amenzi sau alte sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de stat, în condiţiile legii.”
20. La articolul 38, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) În exerciţiul funcţiei, membrii Plenului şi angajaţii Consiliului Concurenţei exclud orice interes personal care ar putea influenţa îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia se abţin de la orice acţiune incompatibilă cu îndeplinirea obligaţiilor lor şi/sau cu îndeplinirea atribuţiilor de aplicare a legii de natură să conducă la un conflict de interese.”
21. Articolul 39 va avea următorul cuprins:
„Articolul 39. Atribuţiile Consiliului Concurenţei
Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii principale:
a) promovează cultura concurenţială;
b) elaborează actele normative necesare pentru implementarea legislaţiei concurenţiale, a publicităţii, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele atribuţiilor sale;
c) avizează proiectele de acte normative ce pot avea impact anticoncurenţial;
d) sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor normative cu legislaţia concurenţială, a publicităţii, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele atribuţiilor sale;
e) investighează practicile anticoncurenţiale, concurenţa neloială şi alte încălcări ale legislaţiei concurenţiale, în limitele atribuţiilor sale;
f) examinează şi constată încălcări ale Legii nr.62/2022 cu privire la publicitate ce vizează publicitatea comercială în cazul în care sunt afectate drepturile întreprinderilor;
g) realizează atribuţii de reglementare a transportului feroviar în condiţiile Codului transportului feroviar nr.19/2022;
h) examinează plângerile şi constată practicile comerciale neloiale în limitele atribuţiilor stabilite de Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior;
i) sesizează organele de urmărire penală sau alte organe competente asupra posibilelor fapte de încălcare a legislaţiei;
j) adoptă decizii prevăzute de lege pentru cazurile de concentrări economice;
k) autorizează, monitorizează şi raportează ajutorul de stat;
l) înaintează în instanţa de judecată acţiuni privind cazurile ce ţin de atribuţiile sale;
m) realizează alte atribuţii în conformitate cu legislaţia.”
22. Legea se completează cu articolul 391 cu următorul cuprins:
„Articolul 391. Investigaţii utile de cunoaştere a pieţei şi analiza unor sectoare economice
(1) În scopul studierii anumitor pieţe şi identificării problemelor de concurenţă, Consiliul Concurenţei poate desfăşura investigaţii utile de cunoaştere a pieţei sau analize ale unor sectoare economice.
(2) Informaţiile obţinute în cadrul investigaţiilor utile de cunoaştere a pieţei sau analizelor sectoarelor economice, dacă prezintă semne de încălcare a legislaţiei concurenţiale, pot servi drept temei de iniţiere a investigaţiei concurenţiale din oficiu. Rezultatele investigaţiei utile de cunoaştere a pieţei sunt publicate pe pagina web oficială a Consiliului Concurenţei.
(3) Neprezentarea informaţiei, prezentarea informaţiei neautentice sau incomplete către Consiliul Concurenţei de către întreprinderi, asocieri de întreprinderi, autorităţi publice sau persoane fizice, care a fost solicitată în scopul efectuării investigaţiilor utile sau analizelor unor sectoare economice, se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.”
23. La articolul 40 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) poartă răspundere în faţa Parlamentului pentru îndeplinirea de către Consiliul Concurenţei a atribuţiilor acestuia, în limitele prevăzute de prezenta lege;”.
24. Articolul 41 va avea următorul cuprins:
„Articolul 41. Atribuţiile Plenului Consiliului Concurenţei
(1) Plenul Consiliului Concurenţei are următoarele atribuţii:
a) exercită conducerea Consiliului Concurenţei în conformitate cu legislaţia;
b) aprobă limita numărului de unităţi de personal şi schema de încadrare a Consiliului Concurenţei, care ulterior se prezintă spre aprobare Parlamentului;
c) dispune elaborarea şi adoptă acte normative necesare executării legislaţiei concurenţiale, a publicităţii comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenţei sale;
d) emite avize pentru proiectele de acte normative care reglementează activitatea economică şi pot avea impact anticoncurenţial sau propune modificarea actelor normative care au sau pot avea un impact anticoncurenţial;
e) sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor normative cu legislaţia concurenţială, a publicităţii comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenţei sale;
f) ia decizii de respingere a plângerii privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale;
g) dispune iniţierea, conexarea, separarea, disjungerea sau redeschiderea investigaţiilor privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale;
h) examinează rapoarte de investigaţie, formulează observaţii cu privire la acestea şi, după caz, dispune investigarea suplimentară şi alte măsuri ce se impun, în limitele competenţei sale;
i) examinează propunerile de redeschidere a investigaţiei sau de revocare ori de anulare a actelor administrative, în cazurile prevăzute de lege;
j) dispune aplicarea de măsuri interimare, în condiţiile prevăzute de lege;
k) dispune asupra oportunităţii/inoportunităţii iniţierii discuţiilor privind angajamentele propuse de întreprinderi şi, după caz, ia decizii privind acceptarea/respingerea angajamentelor propuse de întreprinderi;
l) ia decizii de constatare a încălcării legislaţiei concurenţiale, după caz, de impunere a măsurilor corective, de aplicare a politicii de clemenţă, de aplicare a sancţiunilor sau de încetare a investigaţiei ori alte decizii prevăzute de prezenta lege în urma investigaţiilor efectuate, în limitele competenţei sale;
m) dispune acceptarea propunerilor părţilor de soluţionare pe cale amiabilă a cazurilor de concurenţă neloială şi încetarea investigaţiei;
n) dispune retragerea beneficiului exceptării de la prevederile art.5, stabilit prin regulamentul adoptat de Plen pentru unele categorii de acorduri, dacă constată că acestea nu mai îndeplinesc prevederile art.6 alin.(1);
o) ia decizii de refuz, de autorizare şi de autorizare condiţionată a concentrărilor economice sau de revocare a unei decizii adoptate în conformitate cu art.25;
p) ia decizii de constatare a faptului că măsura notificată nu constituie ajutor de stat, decizii de autorizare a ajutorului de stat, de autorizare condiţionată, de incompatibilitate, de interzicere a ajutorului de stat şi de recuperare a ajutorului utilizat abuziv sau ilegal;
q) asigură aplicarea şi executarea eficientă a deciziilor proprii;
r) dispune iniţierea, din oficiu, a investigaţiei utile de cunoaştere a pieţei;
s) urmăreşte aplicarea legislaţiei concurenţiale, a publicităţii comerciale, de reglementare a transportului feroviar, precum şi din domeniul practicilor comerciale neloiale, în limitele competenţei sale;
t) face recomandări Guvernului şi autorităţilor publice, în diverse sectoare economice, pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea concurenţei şi prevenirea restrângerii semnificative a concurenţei;
u) aprobă raportul anual de activitate al Consiliului Concurenţei şi alte rapoarte prevăzute de lege, care se publică pe pagina web oficială a acestuia;
v) ia decizii de modificare sau anulare a propriilor acte administrative, avize şi rapoarte emise în îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din prezenta lege sau din alte acte normative;
w) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Plenul Consiliului Concurenţei poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura în cazul în care:
a) intervine o schimbare esenţială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;
b) întreprinderile acţionează contrar angajamentelor asumate şi acceptate prin decizia Plenului;
c) decizia a fost fundamentată pe informaţii furnizate care sunt incomplete, inexacte sau care induc în eroare.
(3) Plenul Consiliului Concurenţei, în cazul în care nu este necesară adoptarea unei hotărâri, dispoziţii, decizii sau prescripţii, poate pune în discuţie în şedinţă şi soluţiona unele chestiuni ce ţin de exercitarea atribuţiilor sale, prin consemnarea înscrierilor protocolare în procesul-verbal al şedinţei Plenului.”
25. La articolul 42, alineatul (12) va avea următorul cuprins:
„(12) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să participe la şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei şi să voteze „pentru” sau „contra” adoptării actelor administrative ale Plenului Consiliului Concurenţei, cu excepţia situaţiei prevăzute la art.38 alin.(1).”
26. La articolul 45:
alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu au dreptul de a se abţine de la vot, cu excepţia situaţiei prevăzute la art.38 alin.(1). În cazul unei opinii separate, aceasta se anexează la actul administrativ adoptat.”
la alineatul (6), ultimul enunţ va avea următorul cuprins: „Hotărârile Plenului Consiliului Concurenţei intră în vigoare în conformitate cu prevederile art.56 alin.(1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.”
27. La articolul 46, alineatele (2), (4-7) vor avea următorul cuprins:
„(2) Deciziile sunt acte administrative prin care, după caz, se constată încălcarea legislaţiei concurenţiale, încetarea investigaţiei sau respingerea plângerii, impunerea măsurilor corective sau a măsurilor interimare, acceptarea sau respingerea angajamentelor propuse de întreprinderi, aplicarea sancţiunilor corespunzătoare, soluţionarea notificărilor privind concentrările economice şi a notificărilor de acordare a ajutorului de stat, aprobarea rapoartelor de activitate şi a rapoartelor privind ajutorul de stat, precum şi alte acţiuni conform atribuţiilor.”
„(4) Prin dispoziţii se iniţiază investigaţii ale presupuselor încălcări ale legislaţiei concurenţiale, conexarea, separarea sau redeschiderea procedurii, precum şi se iniţiază investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei.
(5) Prin prescripţii se obligă autorităţile publice să înceteze încălcarea legii şi/sau să înlăture efectele negative aduse prin încălcarea legii, inclusiv să abroge sau să modifice un act normativ sau un act administrativ individual, să efectueze anumite operaţiuni administrative sau să se abţină de la efectuarea lor.
(6) Hotărârile sunt acte cu caracter normativ prin care se adoptă, se modifică sau se abrogă actele necesare pentru asigurarea şi organizarea activităţii Consiliului Concurenţei şi actele normative necesare pentru aplicarea prezentei legi, cum ar fi cele care vizează:
a) organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei;
b) organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Consiliului de experţi de pe lângă Consiliul Concurenţei;
c) evaluarea acordurilor anticoncurenţiale, acordurile anticoncurenţiale care nu intră în sfera de aplicare a art.5 şi exceptarea unor categorii de acorduri anticoncurenţiale;
d) stabilirea poziţiei dominante pe piaţă şi evaluarea abuzului de poziţie dominantă;
e) concentrările economice;
f) acceptarea, evaluarea şi monitorizarea angajamentelor propuse de întreprinderi sau asocierile de întreprinderi;
g) raportarea, evidenţa, notificarea, evaluarea, autorizarea şi monitorizarea ajutorului de stat;
h) aplicarea procedurii simplificate în cazurile de acordare a tratamentului favorabil întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi care recunosc săvârşirea unei practici anticoncurenţiale în conformitate cu art.731;
i) alte aspecte ce ţin de îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din legislaţia concurenţială şi din domeniul reglementării transportului feroviar, în limitele atribuţiilor.
(7) Plenul Consiliului Concurenţei elaborează şi adoptă actele normative necesare aplicării prezentei legi, prevăzute la alin.(6) lit.c)–g), în concordanţă cu prevederile Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.”
28. Articolele 47 şi 48 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 47. Modul de contestare a actelor administrative ale Consiliului Concurenţei
(1) Deciziile şi prescripţiile Consiliului Concurenţei, precum şi ordinele prevăzute la art.56 alin.(3) şi art.57 pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.
(2) Dispoziţiile prevăzute la art.46 alin.(4) se contestă numai odată cu decizia prin care se finalizează investigaţia.
(3) Ordinele adoptate de Consiliul Concurenţei în aplicarea art.56 alin.(17) şi a art.60 alin.(5), precum şi decizia Plenului Consiliului Concurenţei emisă în temeiul art.572 alin.(1) pot fi contestate, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare. Aceste cauze se soluţionează în procedură accelerată.
(4) Intentarea acţiunii în contencios administrativ nu suspendă executarea actelor administrative ale Consiliului Concurenţei până la soluţionarea cauzei în fond de instanţa de judecată, dacă instanţa nu dispune altfel.
(5) Contestarea ordinelor emise de preşedintele Consiliului Concurenţei în temeiul art.56 alin.(3) şi art.57 nu suspendă efectuarea inspecţiei dispuse.
(6) În cazul în care decizia contestată în partea ce ţine de aplicarea sancţiunilor a fost anulată, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, suma corespunzătoare a amenzii se restituie plătitorului acesteia din bugetul de stat în termen de 45 de zile.
(7) Instanţa de judecată nu poate anula decizia Consiliului Concurenţei care este legală în fond, în cazul constatării unor încălcări procedurale care nu influenţează fondul cauzei şi care nu au dus la limitarea dreptului la apărare al părţilor implicate, însă poate trimite cauza la reinvestigare la Consiliul Concurenţei.
Articolul 48. Antrenarea experţilor şi a specialiştilor
(1) Pe lângă Consiliul Concurenţei poate fi constituit temporar, ca organ consultativ, Consiliul de experţi. Modul de constituire, componenţa şi atribuţiile acestui organ se stabilesc de către Plenul Consiliului Concurenţei.
(2) Consiliul Concurenţei poate antrena specialişti şi experţi pentru consultaţii, pentru efectuarea expertizelor şi a analizelor necesare. Aceştia pot emite opinii, care nu sunt obligatorii.
(3) Experţii şi specialiştii antrenaţi de către Consiliul Concurenţei asigură respectarea legislaţiei privind conflictul de interese şi privind asigurarea confidenţialităţii informaţiilor, în baza declaraţiilor pe propria răspundere.”
29. La articolul 49 alineatul (2), cuvintele „acţiuni anticoncurenţiale” se substituie cu cuvintele „încălcări ale legislaţiei concurenţiale”.
30. La articolul 51:
denumirea articolului şi alineatul (1) vor avea următorul cuprins:
„Articolul 51. Plângerea privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale
(1) Plângerea privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale este cererea care vizează o problemă de concurenţă şi care este depusă la autoritatea de concurenţă conform procedurii şi condiţiilor stabilite de prezenta lege. Plângerea trebuie să conţină informaţiile cuprinse în Formularul de plângere, aprobat prin hotărâre de Plenul Consiliului Concurenţei.”
articolul se completează cu alineatul (21) care va avea următorul cuprins:
„(21) Plângerea privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale poate fi transmisă în formă electronică. Dacă se transmite în formă electronică, plângerea trebuie să corespundă cerinţelor legale stabilite pentru un document electronic.”
la alineatul (4), cuvintele „acţiuni anticoncurenţiale” se substituie cu cuvintele „încălcări ale legislaţiei concurenţiale”;
articolul se completează cu alineatele (8) şi (9) cu următorul cuprins:
„(8) Dacă după expedierea deciziei Plenului Consiliului Concurenţei se depune o nouă plângere de către acelaşi autor, în privinţa aceloraşi părţi şi aceluiaşi obiect şi temei, aceasta nu se examinează şi se conexează la dosarul iniţial.
(9) Dacă plângerea adresată Consiliului Concurenţei conţine şi aspecte ce ţin de competenţa altor autorităţi publice, o copie a plângerii cu probele anexate se remite autorităţii publice competente, urmând ca Plenul Consiliului Concurenţei să se expună doar asupra aspectelor ce ţin de atribuţiile sale.”
31. Articolul 52:
la alineatul (1), cuvintele „acţiuni anticoncurenţiale” se substituie cu cuvintele „încălcări ale legislaţiei concurenţiale”;
articolul se completează cu alineatele (7)–(9) cu următorul cuprins:
„(7) Informaţiile obţinute legal de angajaţii Consiliului Concurenţei pot fi utilizate ca probe indiferent dacă sunt făcute în scris, verbal sau în formă electronică ori înregistrată. Consiliul Concurenţei poate lua în considerare ca dovezi relevante mesajele electronice, indiferent dacă acestea apar ca necitite sau au fost şterse.
(8) Informaţiile obţinute legal de către Consiliul Concurenţei în cadrul unei proceduri, în cazul în care este necesar, pot fi utilizate ca probe în cadrul altor investigaţii.
(9) În realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, Consiliul Concurenţei poate utiliza în calitate de probe informaţiile şi documentele colectate de către alte autorităţi publice, organele de urmărire penală şi de către subiecţii care efectuează activitatea specială de investigaţii, informaţiile obţinute de la terţi, precum şi de la autorităţile de concurenţă din alte state.”
32. La articolul 53, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Examinarea preliminară a plângerii privind presupusele încălcări ale legislaţiei concurenţiale se efectuează în termen de 45 de zile lucrătoare de la data recepţionării.”
33. Legea se completează cu articolele 531 şi 532 cu următorul cuprins:
„Articolul 531. Conexarea, separarea şi disjungerea procedurilor de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale
(1) Pentru eficientizarea activităţii, Consiliul Concurenţei este în drept să examineze mai multe plângeri într-o procedură comună când există o conexiune cu privire la obiect şi/sau părţi. Fiecare autor al plângerii participă în cadrul procedurii administrative în mod independent faţă de ceilalţi participanţi.
(2) Pentru eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, Plenul Consiliului Concurenţei poate dispune conexarea unei investigaţii la o altă investigaţie atunci când între acestea există conexiune cu privire la obiect şi/sau părţi.
(3) Pentru eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, Plenul Consiliului Concurenţei este în drept să separe:
a) o investigaţie iniţiată în baza plângerii care vizează mai multe probleme de concurenţă invocate de autorul plângerii în mai multe investigaţii, dacă consideră că examinarea lor separată este posibilă fără a afecta examinarea acestora;
b) o investigaţie, împărţind în două sau, după caz, în mai multe investigaţii, atunci când este posibilă finalizarea examinării unora din faptele investigate fără a afecta restul investigaţiei pentru care este necesară continuarea examinării cazului.
(4) Pentru eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, Plenul Consiliului Concurenţei este în drept să dispună, prin înscriere protocolară, disjungerea unei investigaţii.
Articolul 532. Prioritizarea cazurilor
(1) Consiliul Concurenţei este în drept să îşi stabilească priorităţile pentru îndeplinirea sarcinilor de aplicare a prevederilor prezentei legi, în funcţie de potenţialul impact asupra concurenţei efective, de interesul public sau de importanţa strategică a sectorului economic vizat.
(2) În măsura în care este obligat să examineze plângeri, Plenul Consiliului Concurenţei este în drept să respingă astfel de plângeri pe motiv că nu consideră că plângerile respective constituie o prioritate în ceea ce priveşte analizarea cazurilor.
(3) Consiliul Concurenţei are dreptul de a respinge plângeri şi pe alte motive stabilite de legislaţie.”
34. Articolul 54 va avea următorul cuprins:
„Articolul 54. Solicitarea informaţiilor
(1) În scopul exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei are dreptul să solicite şi să obţină gratuit, asigurând confidenţialitatea informaţiei, de la întreprinderi, asocieri de întreprinderi, persoane fizice şi autorităţi publice orice documente şi informaţii necesare, inclusiv în format digital, care sunt accesibile şi pot fi relevante pentru aplicarea legii, fără a putea invoca protecţia secretului de stat, a secretului urmăririi penale, a secretului bancar, a secretului comercial, a secretului fiscal, a secretului profesional (cu excepţia secretului profesional prevăzut la art.55 din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură), a datelor cu caracter personal şi a altor informaţii confidenţiale, dacă prezenta lege nu prevede altfel.
(2) Consiliul Concurenţei solicită în scris informaţiile necesare, indică temeiul juridic şi scopul solicitării informaţiilor şi stabileşte un termen rezonabil în care acestea trebuie furnizate, care este de cel puţin 3 zile lucrătoare, precum şi specifică sancţiunile prevăzute de lege.
(3) Solicitările de informaţii trebuie să fie proporţionale şi să nu oblige întreprinderile şi asocierile de întreprinderi să recunoască faptul că au comis o încălcare, acestea fiind obligate să răspundă la întrebări factuale şi să furnizeze documente chiar dacă acestea pot fi folosite pentru a stabili împotriva lor sau a altei întreprinderi existenţa unei încălcări.
(4) Obligaţia de a furniza informaţiile solicitate în numele întreprinderii sau al asocierii de întreprinderi şi al autorităţii publice în cauză revine proprietarilor întreprinderilor ori reprezentanţilor întreprinderilor, asocierilor de întreprinderi sau autorităţilor publice, iar în cazul asocierilor care nu au personalitate juridică, obligaţia îi revine persoanelor autorizate să le reprezinte în temeiul legii sau al statutului. Avocaţii împuterniciţi să acţioneze în mod corespunzător vor furniza informaţiile în numele clienţilor lor. Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi poartă răspundere pentru neprezentarea informaţiilor sau furnizarea informaţiilor incomplete, inexacte sau care induc în eroare, în conformitate cu prezenta lege.”
35. Legea se completează cu articolul 541 cu următorul cuprins:
„Articolul 541. Interviul
(1) În scopul exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei are dreptul de a convoca la interviu orice reprezentant împuternicit al întreprinderii, al asocierii de întreprinderi, orice reprezentant legal al autorităţii publice, precum şi orice persoană fizică, în cazul în care un astfel de reprezentant sau o astfel de persoană ar putea deţine informaţii relevante.
(2) În vederea realizării interviului prevăzut la alin.(1), Consiliul Concurenţei transmite o solicitare scrisă, prin orice metodă disponibilă şi eficientă, întreprinderii, asocierii de întreprinderi, autorităţii publice sau persoanei fizice, cu indicarea persoanelor ce urmează a fi intervievate, a temeiului juridic, a scopului, a datei şi locului desfăşurării interviului, precum şi a sancţiunilor prevăzute de prezenta lege.
(3) În cazul în care Consiliul Concurenţei urmează să intervieveze angajaţi ai întreprinderilor, ai asocierilor de întreprinderi sau ai autorităţilor publice supuse investigaţiei, întreprinderile, asocierile de întreprinderi sau autorităţile publice în cauză vor asigura prezenţa angajaţilor săi la interviu.
(4) Interviul poate fi realizat prin orice mijloace, inclusiv prin telefon, video, teleconferinţă sau alte mijloace electronice. Consiliul Concurenţei poate înregistra sub orice formă declaraţiile făcute de persoanele intervievate. O copie a înregistrării trebuie pusă la dispoziţia persoanei intervievate pentru aprobare, care, în termenul stabilit, poate comunica orice corectare ce trebuie făcută în declaraţie. Corectările vor fi comunicate în scris.
(5) În cadrul interviului realizat în procesul investigaţiei cazului, pentru prezentarea informaţiei neautentice, incomplete sau neprezentarea informaţiei solicitate, persoanele fizice neangajate la întreprinderea supusă investigaţiei sau persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul autorităţilor publice se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.”
36. Articolul 55 se completează cu alineatul (41) cu următorul cuprins:
„(41) Dispoziţia de iniţiere a investigaţiei se notifică autorului plângerii, întreprinderii, asocierii de întreprinderi sau autorităţii publice care fac obiectul investigaţiei într-un termen rezonabil de la emitere, fără a periclita buna desfăşurare a investigaţiei.”
37. Articolul 56 va avea următorul cuprins:
„Articolul 56. Efectuarea inspecţiilor
(1) La investigarea cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale, efectuarea inspecţiilor de către Consiliul Concurenţei se desfăşoară în conformitate cu prezenta lege.
(2) Inspecţia reprezintă un instrument procedural de obţinere a informaţiilor şi a documentelor necesare, indiferent de suportul pe care se găsesc şi locul aflării acestora, utilizat de Consiliul Concurenţei pentru investigarea încălcării legislaţiei concurenţiale.
(3) În scopul efectuării investigaţiilor dispuse conform art.55, Consiliul Concurenţei poate să efectueze inspecţiile necesare la orice întreprindere, asociere de întreprinderi sau autoritate publică. Efectuarea inspecţiilor este dispusă prin ordin emis de către preşedintele Consiliului Concurenţei, în care se indică scopul şi obiectul inspecţiei, data la care începe inspecţia, sancţiunile prevăzute de lege, precum şi dreptul de a contesta ordinul în instanţa de judecată.
(4) Inspecţia este efectuată de către angajaţii Consiliului Concurenţei, împuterniciţi în baza delegaţiei de inspecţie, cu excepţia debutanţilor, dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru investigaţia presupusului caz de încălcare a legislaţiei concurenţiale, iniţiată prin dispoziţia Plenului Consiliului Concurenţei, fapt care nu necesită a fi demonstrat subiectului supus inspecţiei.
(5) La efectuarea inspecţiilor pot participa, după caz, experţi sau specialişti în anumite domenii împuterniciţi de către Consiliul Concurenţei prin delegaţia de inspecţie şi/sau reprezentanţii altor autorităţi, în cazurile prevăzute de lege.
(6) Inspecţia se desfăşoară între orele 09:00 şi 18:00 şi se efectuează în prezenţa subiectului supus inspecţiei sau a reprezentantului acestuia. Inspecţia poate continua şi după ora 18:00 numai cu acordul subiectului supus inspecţiei sau al reprezentantului acestuia.
(7) La desfăşurarea inspecţiei, angajaţii Consiliului Concurenţei prezintă subiectului supus inspecţiei copia dispoziţiei de iniţiere a investigaţiei, ordinul menţionat la alin.(3) şi delegaţia de inspecţie în care se indică împuternicirile acestora.
(8) În cazul în care nu este nicio persoană în încăperea în care urmează a fi efectuată inspecţia, angajaţii Consiliului Concurenţei autorizaţi să desfăşoare inspecţia sunt obligaţi:
a) înainte de începerea acesteia, să întreprindă toate acţiunile rezonabile pentru a informa persoana care ocupă sau operează încăperea despre intenţia de a efectua inspecţia;
b) după ce persoana respectivă a fost informată, să-i ofere acesteia sau reprezentantului ei posibilitatea rezonabilă de a asista la efectuarea inspecţiei.
Comunicarea ordinului de inspecţie şi a delegaţiei de inspecţie în lipsa reprezentantului subiectului supus inspecţiei sau a oricărui angajat al subiectului supus inspecţiei se poate efectua prin mijloace care asigură transmiterea conţinutului acestor acte şi confirmarea expedierii. În acest caz, comunicarea se consideră îndeplinită la data şi ora expedierii.
(9) Dacă comunicarea nu se poate face prin niciuna dintre modalităţile prevăzute la alin.(7) şi (8), ordinul de inspecţie şi copia dispoziţiei de iniţiere a investigaţiei se afişează la adresa destinată desfăşurării inspecţiei, fapt confirmat în procesul-verbal al inspecţiei, în care vor fi indicate data şi ora afişării actelor. În cazul în care încăperea nu este ocupată sau persoana care o ocupă este absentă temporar, angajaţii Consiliului Concurenţei, după desfăşurarea inspecţiei, vor părăsi încăperea lăsând-o în starea de siguranţă în care au găsit-o.
(10) Persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei au dreptul de a inspecta şi de a obţine toate informaţiile legate de obiectul şi scopul investigaţiei de la subiectul supus inspecţiei, inclusiv în format digital, indiferent de suportul pe care sunt stocate şi locul aflării acestora.
(11) Pe parcursul inspecţiei, utilizând echipamente tehnice şi/sau programe specializate, persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei pot să ia sau să obţină, sub orice formă, copii sau extrase din registre sau documente şi, în cazul în care consideră că este oportun, să le ridice şi să continue prelucrarea acestora la sediul Consiliului Concurenţei. După caz, pentru a asigura integritatea probelor, pot fi ridicate originalele registrelor sau ale documentelor. Ridicarea registrelor şi a documentelor se admite numai dacă asemenea măsură este necesară pentru prevenirea ascunderii, înlăturării, modificării sau distrugerii acestora sau dacă nu este posibil de a face copii de pe acestea în incinta respectivă. Registrele şi documentele ridicate în baza prezentei legi pot fi reţinute cel mult 3 luni.
(12) Explicaţiile solicitate de către persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei de la reprezentantul sau angajaţii subiectului supus inspecţiei se înregistrează sub orice formă. La cerere, o copie a înregistrării este transmisă subiectului supus inspecţiei. În cazul în care s-au cerut explicaţii unui angajat al subiectului supus inspecţiei care nu a fost împuternicit de subiectul supus inspecţiei să dea explicaţii în numele acestuia, în termenul stabilit în procesul-verbal, subiectul supus inspecţiei urmează să prezinte în scris rectificările sau completările la explicaţii.
(13) În contextul inspecţiilor, Consiliul Concurenţei poate solicita sprijinul subdiviziunilor abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne, care sunt obligate să acorde asistenţa necesară persoanelor delegate pentru efectuarea inspecţiei în exerciţiul funcţiunii, în conformitate cu legea.
(14) Comunicările dintre subiectul supus inspecţiei şi avocatul acestuia, realizate în cadrul şi în scopul exclusiv al exercitării dreptului la apărare al subiectului supus inspecţiei, care are legătură cu obiectul investigaţiei, nu pot fi folosite ca probă în cursul investigaţiei desfăşurate de Consiliul Concurenţei.
(15) Obligaţia de a proba îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.(16) revine subiectului supus inspecţiei. Dacă subiectul supus inspecţiei nu dovedeşte caracterul protejat al comunicării, aceasta se sigilează şi se ridică, în două exemplare. În procesul-verbal de inspecţie se stabileşte un termen în care subiectul supus inspecţiei urmează să remită probele şi explicaţiile de natură a demonstra caracterul protejat.
(16) Preşedintele Consiliului Concurenţei decide, de urgenţă, cu privire la caracterul protejat al comunicării pe baza cererii şi a probelor şi argumentelor prezentate de subiectul supus inspecţiei. Dacă preşedintele Consiliului Concurenţei respinge cererea privind caracterul protejat al comunicării, desigilarea documentului poate avea loc doar după expirarea termenului în care ordinul poate fi contestat, potrivit alin.(17), sau, în cazul în care decizia este contestată, după ce hotărârea instanţei de judecată devine irevocabilă.
(17) Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei de respingere a cererii cu privire la caracterul protejat al comunicării poate fi atacat în termen de 15 zile de la comunicare, fără respectarea procedurii prealabile, în conformitate cu prevederile Codului administrativ.
(18) Rezultatul inspecţiei este consemnat într-un proces-verbal privind efectuarea inspecţiei, care se întocmeşte în două exemplare, se numerotează fiecare pagină şi se semnează pe fiecare pagină de către toate persoanele delegate care au efectuat inspecţia şi de reprezentantul subiectului supus inspecţiei.
(19) Un exemplar al procesului-verbal se înmânează, prin confirmarea înscrisă pe acesta, subiectului supus inspecţiei, care este obligat să confirme, prin semnătura reprezentantului sau a altei persoane desemnate, primirea procesului-verbal. În cazul în care reprezentantul subiectului supus inspecţiei refuză să primească sau să confirme prin semnătură primirea procesului-verbal, pe procesul-verbal se face menţiunea corespunzătoare şi acesta, fiind semnat, se expediază prin poştă sau prin mijloace electronice subiectului supus inspecţiei.
(20) În cazul în care desfăşurarea inspecţiei a fost înregistrată în format video, înregistrarea este parte a dosarului şi se eliberează subiectului supus inspecţiei, la solicitare, în vederea exercitării dreptului la apărare.
(21) Termenul de efectuare a unei inspecţii se stabileşte în funcţie de gravitatea presupusei încălcări, de durata acesteia, precum şi de alte criterii care ar afecta durata de efectuare a inspecţiei, şi nu poate depăşi 10 zile lucrătoare.”
Notă: Vezi Rectificarea din Monitorul Oficial nr.362-363 din 21.09.2023, pag.40 (la art.I pct.37, în partea ce modifică alin.(4) din art.56, în loc de „concurenţiale. Inspecţia este iniţiată” se va citi „concurenţiale, iniţiată”.).
38. Legea se completează cu articolele 561 şi 562 cu următorul cuprins:
„Articolul 561. Drepturile şi obligaţiile Consiliului Concurenţei în cadrul inspecţiilor
(1) Persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei au următoarele drepturi:
a) să intre în orice incintă, pe orice teren şi în orice mijloc de transport ale întreprinderilor şi asocierilor de întreprinderi;
b) să examineze registrele şi alte documente privind activitatea economică, indiferent de suportul pe care sunt stocate, şi să acceseze orice informaţie care este accesibilă subiectului care face obiectul inspecţiei;
c) să ia sau să obţină, sub orice formă, copii sau extrase din registre şi alte documente privind activitatea economică şi, în cazul în care consideră că este oportun, să continue realizarea de astfel de căutări de informaţii şi selectarea de copii sau extrase la sediul Consiliului Concurenţei;
d) să sigileze orice incintă destinată activităţii economice şi orice registru şi document aflate în raport cu obiectul şi scopul investigaţiei pe perioada inspecţiei (dar nu mai mult de 72 de ore) şi în măsura necesară inspecţiei, fără a suspenda activitatea întreprinderii sau asocierii de întreprinderi supuse inspecţiei;
e) să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asocierii de întreprinderi explicaţii cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul şi scopul inspecţiei şi să înregistreze răspunsul acestora;
f) să solicite schimbarea parolei/blocarea unor conturi de utilizator şi/sau de e-mail pe durata şi în măsura necesară inspecţiei;
g) să caute şi să copieze, utilizând echipamente tehnice şi/sau programe specializate, documente, fişiere sau alte informaţii stocate pe dispozitive care nu sunt identificate cu precizie în prealabil;
h) să folosească echipamente tehnice şi programe specializate de restabilire, copiere şi analiză a informaţiei, indiferent de forma şi suportul de stocare.
(2) Persoanele delegate pentru efectuarea inspecţiei au următoarele obligaţii:
a) să comunice subiectului supus inspecţiei ordinul de efectuare a inspecţiei, delegaţia de inspecţie şi dispoziţia de iniţiere a investigaţiei;
b) să informeze subiectul supus inspecţiei despre drepturile şi obligaţiile acestuia;
c) să efectueze inspecţia în conformitate cu împuternicirile atribuite.
Articolul 562. Drepturile şi obligaţiile subiectului supus inspecţiei
(1) Subiectul supus inspecţiei are următoarele drepturi:
a) să ia cunoştinţă de conţinutul dispoziţiei de iniţiere a investigaţiei, al ordinului de inspecţie şi al delegaţiei de inspecţie şi să obţină câte o copie de pe acestea;
b) să prezinte probe în cadrul efectuării inspecţiei;
c) să prezinte explicaţii cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul şi scopul inspecţiei;
d) să identifice informaţiile ce constituie secret comercial, comunicările care au un caracter protejat şi alte informaţii confidenţiale, formulând, în acest sens, o cerere motivată către Consiliul Concurenţei, şi, după caz, să prezinte versiunea neconfidenţială a acestor informaţii, cu aceeaşi valoare probantă ca a versiunii confidenţiale;
e) să obţină copii de pe toate registrele sau documentele ridicate pe parcursul inspecţiei şi lista acestora;
f) să fie asistat de avocat. Lipsa acestuia nu poate fi invocată ca motiv de amânare a începerii sau continuării inspecţiei;
g) să obţină un exemplar al procesului-verbal privind efectuarea inspecţiei.
(2) Subiectul supus inspecţiei are următoarele obligaţii:
a) să permită angajaţilor Consiliului Concurenţei, fără întârziere, începerea şi derularea inspecţiei;
b) să se supună inspecţiei şi să îndeplinească indicaţiile angajaţilor Consiliului Concurenţei delegaţi pentru efectuarea inspecţiei;
c) să faciliteze, pe întreaga durată a inspecţiei, accesul la toate documentele şi informaţiile solicitate;
d) să furnizeze într-o formă completă documentele, informaţiile, înregistrările şi evidenţele solicitate, inclusiv copiile acestora, precum şi orice explicaţii necesare, fără a putea invoca caracterul confidenţial al acestora;
e) la inspectarea echipamentelor electronice de calcul, de comunicaţii, a echipamentelor şi/sau mediilor de stocare/arhivare, să desemneze persoane care să ofere suportul necesar angajaţilor Consiliului Concurenţei pe parcursul inspecţiei. Lipsa acestor persoane nu poate constitui motiv de amânare a începerii sau continuării inspectării respectivelor echipamente şi/sau medii de stocare/arhivare;
f) să pună la dispoziţie şi să asigure accesul la toate echipamentele şi programele folosite, inclusiv la cele care nu se află fizic în spaţiul inspectat, dar pot fi accesate din acel spaţiu, să furnizeze parolele şi cheile de criptare/decriptare necesare, inclusiv cele de administrator local şi/sau de reţea şi să asigure suportul necesar pentru utilizarea echipamentelor şi programelor specializate.”
39. Articolul 57:
la alineatele (2) şi (5), textul „art.56 alin.(1)” se substituie cu textul „art.56 alin.(3)”;
la alineatul (7), textul „, dacă instanţa de recurs nu dispune altfel” se exclude;
articolul se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:
„(8) Prevederile prezentului articol se aplică mutatis mutandis în cazul solicitării de la furnizorii reţelei şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice a datelor de trafic aferente serviciilor de comunicaţii electronice furnizate.”
40. Legea se completează cu articolele 571 şi 572 cu următorul cuprins:
„Articolul 571. Angajamente
(1) Pe durata procedurii de investigaţie privind presupusul acord anticoncurenţial sau abuz de poziţie dominantă, până la adoptarea deciziei de către Plenul Consiliului Concurenţei, întreprinderile sau asocierile de întreprinderi supuse investigaţiei pot formula propuneri de angajamente în scopul înlăturării îngrijorărilor Plenului Consiliului Concurenţei care au determinat iniţierea investigaţiei.
(2) Dacă importanţa pedepsei şi a descurajării comportamentului investigat prevalează, sunt exceptate de la aplicarea la angajamente faptele de gravitate mare, cum ar fi cartelurile şi formele abuzului de poziţie dominantă care au avut consecinţe deosebit de grave pentru piaţă şi au produs consecinţe şi efecte iremediabile.
(3) Înainte de adoptarea deciziei în temeiul art.41 alin.(1) lit.k), Consiliul Concurenţei publică un rezumat al cauzei şi conţinutul esenţial al angajamentelor sau al acţiunii viitoare propuse. Terţii interesaţi pot să îşi prezinte observaţiile într-un termen stabilit în publicarea efectuată, care nu poate fi mai mic de o lună. La publicare se va lua în considerare interesul legitim al întreprinderilor în protejarea secretului comercial.
(4) Dacă întreprinderile sau asocierile de întreprinderi au propus angajamente, Plenul Consiliului Concurenţei poate:
a) accepta angajamentele, prin decizie, dacă stabileşte că angajamentele propuse sunt suficiente pentru protecţia concurenţei şi aplicarea acestora conduce la înlăturarea problemei ce a determinat iniţierea investigaţiei, şi înceta investigaţia cazului în privinţa întreprinderii care şi-a asumat angajamente;
b) respinge angajamentele, prin decizie, şi continua acţiunile procedurale ce se impun ca urmare a iniţierii investigaţiei, dacă angajamentele nu întrunesc condiţiile prevăzute la lit.a), dacă identifică dificultăţi de punere în aplicare a angajamentelor propuse sau de monitorizare a îndeplinirii acestora. Această soluţie a Consiliului Concurenţei este comunicată în scris întreprinderii care a propus angajamente.
(5) Consiliul Concurenţei monitorizează îndeplinirea de către întreprindere sau asocierea de întreprinderi a angajamentelor acceptate prin decizia Plenului Consiliului Concurenţei.
(6) Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să redeschidă investigaţia finalizată cu acceptarea angajamentelor propuse de întreprindere sau asocierea de întreprinderi:
a) în cazul în care intervine o schimbare esenţială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia cu angajamente;
b) în cazul în care întreprinderile sau asocierile de întreprinderi în cauză acţionează contrar angajamentelor asumate;
c) în cazul în care decizia a fost fundamentată pe informaţii incomplete, inexacte sau care induc în eroare, furnizate de părţi.
(7) Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi pot formula propuneri de angajamente şi în cazul operaţiunilor de concentrare economică în scopul compatibilizării acestora cu un mediu concurenţial normal, potrivit art.25.
Articolul 572. Măsurile interimare
(1) Plenul Consiliului Concurenţei poate impune orice măsură interimară pe care o consideră necesară, înainte de emiterea unei decizii de constatare a unei încălcări concurenţiale, în caz de urgenţă determinată de riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existenţa unor fapte de încălcare concurenţială care trebuie eliminate fără întârziere.
(2) Decizia menţionată la alin.(1) trebuie să fie proporţională şi să se aplice fie pe o durată determinată, care poate fi reînnoită în măsura în care acest lucru este necesar şi adecvat, fie până la adoptarea deciziei finale.
(3) Decizia menţionată la alin.(1) poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, fără respectarea procedurii prealabile, conform prevederilor Codului administrativ.
(4) Consiliul Concurenţei monitorizează aplicarea măsurilor interimare impuse.”
41. La articolul 58:
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Înainte de adoptarea deciziei privind presupusele încălcări ale normelor de procedură prevăzute la art.68, se întocmeşte un raport care va conţine faptele constatate şi probele pe care se întemeiază concluziile raportorului. Până la adoptarea deciziei de către Plenul Consiliului Concurenţei, părţile implicate pot să prezinte observaţiile lor în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare.”
la alineatul (4), după cuvintele „constatările din raportul de investigaţie” se introduce textul „şi pe alte probe pe care îşi întemeiază decizia,”.
42. Articolul 59:
la alineatul (1), cuvintele „în urma finalizării investigaţiei” se exclud;
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) După întocmirea raportului de investigaţie, o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului se transmite pentru informare părţilor şi, după caz, altor persoane vizate de investigaţie. La solicitare, o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului de investigaţie se transmite persoanelor a căror audiere a fost admisă conform prevederilor art.64 alin.(3).”
la alineatul (3), după cuvântul „părţile” se introduc cuvintele „şi alte persoane cărora le-a fost transmis raportul”;
la alineatul (6), cuvântul „secretariatului” se exclude;
articolul se completează cu alineatele (8) şi (9) cu următorul cuprins:
„(8) În cazul în care, după transmiterea raportului de investigaţie, sunt identificate sau prezentate noi elemente de probă pe care Consiliul Concurenţei intenţionează să le utilizeze sau în cazul în care Consiliul Concurenţei intenţionează să îşi modifice calificarea juridică a faptelor investigate în defavoarea întreprinderilor în cauză, Consiliul Concurenţei transmite un supliment la raportul de investigaţie şi oferă posibilitate întreprinderilor să prezinte observaţii asupra acestuia.
(9) În caz de necesitate, după transmiterea raportului de investigaţie, Plenul Consiliului Concurenţei poate solicita întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi, precum şi autorităţilor publice, orice informaţii şi documente necesare în legătură cu circumstanţele de fapt sau de drept ale investigaţiei în derulare, pentru aplicarea atribuţiilor prevăzute la art.41 alin.(1) lit.l), o) şi p).”
43. La articolul 60:
alineatul (1) se completează cu următorul enunţ: „Accesul la dosar este acordat părţilor în cauză cu condiţia ca informaţiile din dosar să fie utilizate numai în cadrul procedurii în cauza desfăşurată de Consiliul Concurenţei sau al eventualei proceduri judiciare conexe.”
alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„(2) Părţile în cauză care fac obiectul procedurilor desfăşurate de Consiliul Concurenţei au dreptul de acces la dosarul Consiliului Concurenţei, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-şi proteja secretele comerciale şi alte informaţii confidenţiale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informaţiile a căror dezvăluire ar putea afecta concurenţa, la informaţiile confidenţiale şi documentele interne ale Consiliului Concurenţei, la observaţiile altor părţi la raportul de investigaţie, la corespondenţa Consiliului Concurenţei cu autorităţile de concurenţă din alte state, la informaţiile protejate de alte legi. Accesul la dosar se acordă la cererea scrisă a părţilor în cauză, după transmiterea de către Consiliul Concurenţei a raportului de investigaţie.
(3) Consiliul Concurenţei asigură ca accesul la declaraţiile de clemenţă sau la propunerile de recunoaştere a săvârşirii încălcării legislaţiei concurenţiale să se acorde numai părţilor care fac obiectul procedurii şi numai în scopul exercitării dreptului acestora la apărare în cadrul unei proceduri judiciare.”
articolul se completează cu alineatele (4)–(6) cu următorul cuprins:
„(4) Consiliul Concurenţei poate acorda părţilor acces suplimentar la documentele primite după comunicarea raportului de investigaţie în etapele ulterioare ale procedurii, în cazul în care aceste documente constituie probe noi ce vizează partea respectivă.
(5) Accesul la documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul cauzei şi obţinerea copiilor şi/sau extraselor pot fi dispuse prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(6) Accesul la dosar este acordat părţilor la investigaţie, cu condiţia ca informaţia din dosar să fie folosită numai de partea căreia i-a fost oferit accesul, sau succesorilor în drepturi şi obligaţii ori celor care continuă activitatea economică a acestora numai în cadrul procedurii respective desfăşurate de Consiliul Concurenţei sau procedurii judiciare eventuale aferente.”
44. Articolele 61– 63 vor avea următorul cuprins:
„Articolul 61. Modalităţile de acces la dosarul examinat de Consiliul Concurenţei
(1) Preşedintele Consiliului Concurenţei permite părţilor accesul la dosar şi obţinerea, la cerere, contra cost, a copiilor pe suport de hârtie sau în format electronic.
(2) Părţilor li se comunică data stabilită pentru accesul la dosar în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
(3) Accesul se acordă la forma originală a dosarului, cu excepţia cazului în care se acordă acces la versiuni neconfidenţiale ale informaţiilor originale sau la un rezumat, unde confidenţialitatea poate fi asigurată numai prin rezumarea informaţiilor relevante.
(4) Consiliul Concurenţei nu are obligaţia să furnizeze traducerea documentelor din dosar.
Articolul 62. Tratamentul documentelor şi informaţiilor din dosar
(1) Documentele, informaţiile obţinute ca urmare a unei solicitări de informaţii sau în cadrul inspecţiei care nu au legătură cu obiectul investigaţiei şi nu au stat la baza adoptării deciziei se returnează.
(2) În cazul documentelor cu acces restricţionat, accesul se acordă, dacă este posibil, la versiunea neconfidenţială a acestor documente transmise de întreprinderea care a invocat protecţia secretelor comerciale sau a altor informaţii confidenţiale. Când confidenţialitatea poate fi asigurată, accesul se acordă la varianta neconfidenţială a informaţiilor prezentată de întreprinderea care a furnizat informaţia. Întreprinderea prezintă varianta neconfidenţială a informaţiilor furnizate Consiliului Concurenţei într-un termen stabilit. Dacă întreprinderea nu prezintă varianta neconfidenţială a informaţiilor, se consideră că documentele şi informaţiile nu conţin secrete comerciale sau alte informaţii confidenţiale.
(3) Procesele-verbale întocmite în baza interviurilor sunt accesibile după înlăturarea din conţinutul lor a informaţiilor ce constituie secret comercial sau a altor informaţii confidenţiale identificate de întreprinderi.
Articolul 63. Criterii pentru acceptarea cererilor referitoare la tratamentul confidenţial al informaţiilor din dosar
(1) Informaţiile ce pot constitui secret comercial sunt definite de Codul civil.
(2) Alte informaţii decât secretele comerciale pot fi considerate ca fiind confidenţiale în măsura în care dezvăluirea acestora poate dăuna semnificativ unei persoane sau unei întreprinderi. Informaţiile confidenţiale pot include informaţii care ar permite părţilor să-i identifice pe autorii plângerii sau pe terţi, atunci când aceştia din urmă au un temei motivat, probat în scris, de a rămâne anonimi. După caz, alte informaţii confidenţiale pot fi reprezentate de informaţiile transmise de către terţi despre întreprinderile implicate care ar putea exercita o presiune considerabilă din punct de vedere economic şi comercial asupra concurenţilor sau asupra partenerilor comerciali, clienţilor şi/sau furnizorilor respectivi ai întreprinderilor implicate.
(3) Informaţiile ce constituie secret comercial şi alte informaţii confidenţiale din dosar se marchează cu sigla „Conţine informaţii confidenţiale”.
(4) Pentru ca o informaţie să fie considerată confidenţială, persoana fizică, întreprinderea, asocierea de întreprinderi sau autoritatea publică care invocă respectarea interesului legitim de a-şi proteja secretele şi alte informaţii confidenţiale trebuie să adreseze Consiliului Concurenţei o cerere motivată, care va conţine şi identificarea părţilor faţă de care informaţiile sale sunt considerate confidenţiale.
(5) Accesul la informaţiile confidenţiale furnizate de către autorităţile publice se acordă doar cu acordul acestor autorităţi.
(6) Cererea de acordare a caracterului confidenţial trebuie să aibă ca obiect informaţiile ce pot constitui secrete comerciale sau corespund descrierii pentru alte informaţii confidenţiale. Consiliul Concurenţei examinează temeiul cererii de acordare a caracterului confidenţial. Atunci când nu acceptă cererea, Consiliul Concurenţei trebuie să răspundă solicitantului în termen de 15 zile lucrătoare de la recepţionarea cererii.
(7) Calificarea unei informaţii ca fiind secret comercial sau altă informaţie confidenţială nu împiedică Consiliul Concurenţei să divulge sau să utilizeze o astfel de informaţie dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare.”
45. Articolul 64:
la alineatul (4), textul „administraţiei publice, să asiste la audiere” se substituie cu textul „publice, să asiste la audiere fizic sau de la distanţă, prin intermediul mijloacelor electronice,”;
la alineatul (5), după cuvintele „să participe la audieri” se introduce textul „fizic sau de la distanţă, prin intermediul mijloacelor electronice,”.
46. Articolul 65 va avea următorul cuprins:
„Articolul 65. Adoptarea şi comunicarea deciziilor
(1) După examinarea observaţiilor prezentate de părţi asupra raportului de investigaţie şi, după caz, după desfăşurarea audierilor şi examinarea informaţiilor acumulate suplimentar la solicitarea Plenului, Plenul Consiliului Concurenţei:
a) adoptă decizia de încetare a investigaţiei cazului, deoarece pe parcursul desfăşurării acesteia nu au fost descoperite probe suficiente privind încălcarea legislaţiei concurenţiale care ar justifica aplicarea de măsuri corective sau sancţiuni;
b) adoptă decizia de constatare a încălcării legislaţiei concurenţiale şi, după caz, de aplicare a sancţiunilor;
c) dispune investigarea suplimentară a cazului;
d) adoptă alte decizii sau prescripţii prevăzute la art.41.
(2) Dacă constată o încălcare a legislaţiei concurenţiale, Plenul Consiliului Concurenţei solicită întreprinderilor, asocierilor de întreprinderi şi autorităţilor publice să înceteze respectiva încălcare. În acest scop, Plenul Consiliului Concurenţei poate impune, prin decizie, orice măsuri corective comportamentale sau structurale care sunt proporţionale cu încălcarea comisă şi sunt necesare pentru încetarea efectivă a încălcării.
(3) Decizia menţionată la alin.(2) se bazează pe constatările şi probele la care părţile în cauză au avut acces şi asupra cărora au avut posibilitate de a prezenta observaţii, cu condiţia respectării regulilor de acces la informaţii confidenţiale. Deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei se comunică, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării, prin modalităţile de notificare prevăzute de Codul administrativ.
(4) Deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei se publică pe pagina web a Consiliului Concurenţei. Publicarea deciziilor şi a prescripţiilor se face cu luarea în considerare a interesului legitim al întreprinderilor în protejarea secretelor comerciale.”
47. Articolul 66:
la alineatul (1), textul „asociaţiile de întreprinderi, autorităţile administraţiei publice” se substituie cu textul „asocierile de întreprinderi, autorităţile publice”;
alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) În cazul neexecutării în termen de către întreprinderi sau asocierile de întreprinderi a deciziilor Plenului Consiliului Concurenţei prin care sunt aplicate sancţiuni potrivit prezentei legi, executarea acestora se efectuează în conformitate cu prevederile Codului administrativ.”
articolul se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:
„(5) În cazul neexecutării în termen de către întreprinderi sau asocierile de întreprinderi a altor decizii decât aplicarea sancţiunilor, executarea acestora se efectuează în conformitate cu prevederile Codului de executare.”
48. La articolul 67, alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:
„(3) Pentru determinarea nivelului de bază al amenzii, ca bază de calcul se ia în considerare cifra de afaceri totală realizată de întreprindere sau asocierea de întreprinderi în anul anterior sancţionării. Atunci când o încălcare depăşeşte teritoriul Republicii Moldova, Consiliul Concurenţei estimează valoarea totală a vânzărilor de produse care au legătură cu încălcarea pentru sectorul geografic care depăşeşte teritoriul Republicii Moldova.
(4) În cazul în care cifra totală de afaceri realizată în anul anterior sancţionării nu este înregistrată, se ia în considerare ultimul an anterior sancţionării în care întreprinderea sau asocierea de întreprinderi a realizat o cifră de afaceri.”
49. La articolul 68, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să aplice, prin decizie, persoanelor menţionate la art.20 alin.(2) lit.b) sau întreprinderilor ori asocierilor de întreprinderi amenzi eficace, proporţionale şi disuasive în cazul în care, în mod intenţionat sau din neglijenţă:
1) ca răspuns la o solicitare făcută în temeiul art.54, acestea furnizează informaţii sau documente inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori nu furnizează în termenul stabilit informaţiile sau documentele solicitate;
2) acestea furnizează informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, confirmare, notificare sau completare a acesteia, potrivit prevederilor art.22;
3) în timpul inspecţiilor desfăşurate potrivit art.56, acestea prezintă registrele sau celelalte documente solicitate, aflate în raport cu scopul şi obiectul investigaţiei, în formă incompletă;
4) acestea refuză să se supună unei inspecţii desfăşurate în conformitate cu art.56 sau 57;
5) acestea obstrucţionează desfăşurarea inspecţiilor potrivit art.56 sau 57:
a) refuză oferirea accesului la încăperile sau echipamentele electronice supuse inspectării;
b) refuză prezentarea documentelor, a registrelor, a informaţiilor, indiferent de modalitatea de stocare a acestora, în formă incompletă sau eronată;
c) întreprind măsuri de distrugere totală sau parţială a documentelor, a registrelor, a informaţiilor, inclusiv de pe echipamentele electronice sau mediile de stocare a informaţiei;
d) refuză, împiedică, creează obstacole, tergiversează sau oferă acces limitat la registre, documente, informaţii ori la echipamente electronice sau medii de stocare a informaţiei, inclusiv prin neoferirea parolelor de acces la acestea;
e) dau indicaţii angajaţilor de a nu comunica cu echipa de inspecţie sau a limita acţiunile acesteia;
6) ca răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu art.56 alin.(14), acestea:
a) dau un răspuns inexact sau care induce în eroare;
b) nu rectifică, în termenul stabilit de către Consiliul Concurenţei, un răspuns inexact, incomplet sau care induce în eroare;
c) nu dau un răspuns complet sau refuză să răspundă cu privire la fapte care au legătură cu obiectul şi scopul inspecţiei;
7) sigiliile aplicate în conformitate cu art.561 alin.(1) lit.d) au fost deteriorate;
8) în cazul unui interviu desfăşurat în cadrul investigaţiei, acestea nu se prezintă sau nu asigură prezentarea persoanelor solicitate la interviul dispus în temeiul art.541 ori se prezintă la interviu, dar refuză de a fi intervievate sau, în cadrul interviului, nu furnizează sau furnizează informaţii neautentice, incomplete sau care induc în eroare.”
50. La articolul 69:
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) În funcţie de gravitate, faptele se împart în 3 categorii:
a) fapte de gravitate mică: nivelul de bază se stabileşte în cuantum de până la 0,25% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67;
b) fapte de gravitate medie: nivelul de bază se stabileşte în cuantum de la 0,25% la 0,5% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67;
c) fapte de gravitate mare: nivelul de bază se stabileşte în cuantum de la 0,5% la 0,75% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67.”
la alineatul (4), textul „lit.d) şi f)” se substituie cu textul „pct.4) şi 7)”.
51. La articolul 70, alineatul (6) va avea următorul cuprins:
„(6) În urma aplicării criteriilor de individualizare conform prevederilor art.69 şi 70, amenda nu poate depăşi un nivel maxim de 1% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării.”
52. Articolul 71 va avea următorul cuprins:
„Articolul 71. Faptele ce constituie încălcări ale normelor materiale ale legislaţiei concurenţiale
Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să aplice, prin decizie, întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi amenzi eficace, proporţionale şi disuasive în cazul în care, în mod intenţionat sau din neglijenţă, aceste întreprinderi sau asocieri de întreprinderi:
a) încalcă prevederile art.5 şi 11;
b) nu respectă o măsură corectivă dispusă printr-o decizie în temeiul art.41 alin.(1) lit.l);
c) nu respectă o decizie prin care se dispun măsuri interimare, în temeiul art.572;
d) nu respectă un angajament care devine obligatoriu printr-o decizie, în temeiul art.571;
e) nu notifică o concentrare economică, definită la art.22 alin.(1), înainte de punerea în aplicare a acesteia, cu excepţia cazurilor în care sunt autorizate în mod expres în acest sens în conformitate cu art.20 alin.(5) sau printr-o decizie adoptată în temeiul art.20 alin.(6);
f) realizează o operaţiune de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art.20 alin.(5);
g) pun în aplicare o operaţiune de concentrare economică declarată incompatibilă cu mediul concurenţial printr-o decizie a Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor art.25 alin.(2) lit.a).”
53. La articolul 72, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Nivelul de bază al amenzii calculat pentru gravitatea faptei constituie:
a) până la 2% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67, pentru faptele de gravitate mică: acordurile anticoncurenţiale verticale care au un impact redus asupra pieţei sau care afectează o parte limitată a acesteia; încălcările prevăzute la art.71 lit.e), f) şi g) referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei emite o decizie de autorizare fără obiecţii, deoarece nu există îndoieli privind compatibilitatea cu mediul concurenţial sau deoarece îndoielile privind compatibilitatea cu mediul concurenţial au fost înlăturate prin modificările propuse de întreprinderi şi acceptate de Consiliul Concurenţei; încălcările prevăzute la art.11 care au un impact redus asupra pieţei sau care afectează o parte limitată a acesteia;
b) de la 2% la 4% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67, pentru faptele de gravitate medie: acordurile anticoncurenţiale orizontale sau verticale, cu excepţia celor prevăzute la lit.a) şi c) din prezentul alineat; încălcările prevăzute la art.11, cu excepţia celor prevăzute la lit.a) şi c) din prezentul alineat; încălcările prevăzute la art.71 lit.e), f) şi g) referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei, în urma desfăşurării unei investigaţii, poate adopta o decizie de autorizare condiţionată;
c) de la 4% la 8% din cifra totală de afaceri, în sensul art.67, pentru faptele de gravitate mare: cartelurile, abuzul de poziţie dominantă care a produs consecinţe sau efecte iremediabile; încălcările prevăzute la art.71 lit.e), f) şi g) referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei, în urma desfăşurării unei investigaţii, poate adopta o decizie prin care va declara operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial.”
54. Legea se completează cu articolele 721 şi 722 cu următorul cuprins:
„Articolul 721. Amenda aplicată unităţilor economice unice
(1) Consiliul Concurenţei este în drept să aplice noţiunea de întreprindere, ca unitate economică ce poate fi constituită din mai multe persoane fizice şi/sau juridice, pentru a atrage la răspundere întreprinderea-mamă şi a-i impune amenzi pentru comportamentul uneia dintre filialele acesteia în cazul în care întreprinderea-mamă şi filiala ei constituie o singură unitate economică.
(2) Când întreprinderea-mamă şi filiala sa constituie o singură întreprindere, deşi filiala are personalitate juridică distinctă, dar nu decide în mod independent comportamentul său pe piaţă, aplicând în esenţă instrucţiunile care îi sunt date de întreprinderea-mamă, Consiliul Concurenţei este în drept să adreseze întreprinderii-mamă decizia prin care aplică amenzi acesteia, fără să fie necesară stabilirea implicării nemijlocite a întreprinderii-mamă în cadrul acelei încălcări constatate.
(3) Consiliul Concurenţei este în drept să considere întreprinderea-mamă răspunzătoare în solidar cu filiala ei pentru plata amenzii aplicate acesteia din urmă, cu excepţia cazului în care întreprinderea-mamă prezintă elemente de probă suficiente de natură să demonstreze că filiala sa s-a comportat în mod independent pe piaţă.
Articolul 722. Amenda aplicată succesorilor legali sau economici
Dacă în cadrul întreprinderii care a participat la săvârşirea unei încălcări a legislaţiei concurenţiale au avut loc modificări juridice sau organizatorice ori dacă întreprinderea a încetat să mai existe, Consiliul Concurenţei atrage la răspundere succesorii legali sau economici ai întreprinderii date şi aplică succesorilor legali sau economici amenzile pentru încălcarea legislaţiei concurenţiale.”
55. Articolul 73:
se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins:
„(51) La individualizarea amenzii ce urmează a fi impusă unei întreprinderi sau asocieri de întreprinderi, Consiliul Concurenţei este în drept să ţină seama de orice compensaţie plătită persoanelor prejudiciate în urma unei tranzacţii.”
alineatul (6) se abrogă;
alineatul (7) va avea următorul cuprins:
„(7) În urma aplicării criteriilor de individualizare conform art.72 şi 73, amenda nu poate depăşi un nivel maxim de 10% din cifra totală de afaceri realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării.”
56. Legea se completează cu articolul 731 cu următorul cuprins:
„Articolul 731. Acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi care recunosc săvârşirea unei practici anticoncurenţiale
(1) În cazul încălcărilor prevăzute la art.71 lit.a), dacă întreprinderea sau asocierea de întreprindere recunoaşte, în mod expres, săvârşirea practicii anticoncurenţiale şi, după caz, propune remedii care duc la înlăturarea cauzelor şi/sau a efectelor încălcării, Consiliul Concurenţei poate aplica o reducere a amenzii între 10% şi 30% din nivelul de bază determinat potrivit art.72.
(2) Reducerea cuantumului amenzii în temeiul alin.(1) este posibilă doar pe baza unei solicitări scrise formulate de întreprinderea sau asocierea de întreprindere interesată. Solicitarea va conţine recunoaşterea clară şi neechivocă a răspunderii pentru încălcare, precum şi o declaraţie privind cuantumul maxim al amenzii pe care întreprinderea este dispusă să o plătească. În decizia Consiliului Concurenţei se vor menţiona cuantumul amenzii determinat anterior aplicării dispoziţiilor alin.(1), precum şi cuantumul amenzii rezultat în urma reducerii acordate pentru recunoaştere. În situaţia în care Consiliul Concurenţei nu acceptă termenii solicitării adresate de întreprindere sau asocierea de întreprindere, nu se va acorda o reducere a amenzii şi recunoaşterea formulată nu va fi utilizată ca element probatoriu.
(3) În cazul în care, înainte de comunicarea raportului de investigaţie, întreprinderea sau asocierea de întreprindere transmite o propunere privind formularea unei recunoaşteri în condiţiile alin.(2), Consiliul Concurenţei va putea aplica o procedură simplificată în cazurile de acordare a tratamentului favorabil întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi care recunosc săvârşirea unei practici anticoncurenţiale, stabilită conform unui regulament aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei.
(4) Contestarea de către întreprindere sau asocierea de întreprindere a deciziei Consiliului Concurenţei în privinţa aspectelor care fac obiectul recunoaşterii atrage pierderea beneficiului prevăzut la alin.(1) referitor la reducerea cuantumului amenzii. La solicitarea Consiliului Concurenţei, instanţa va soluţiona acţiunea înlăturând beneficiul reducerii acordat pentru recunoaştere şi va stabili amenda în consecinţă.
(5) În cazurile care implică părţi ce beneficiază de aplicarea politicii de clemenţă, dar nu sunt exonerate de amendă, reducerea cuantumului amenzii ca urmare a recunoaşterii va fi adăugată reducerii aplicate în urma procedurii de clemenţă, fără ca însumate să depăşească 50% din nivelul de bază determinat.”
57. Articolul 75 va avea următorul cuprins:
„Articolul 75. Aplicarea amenzii unei asocieri de întreprinderi
(1) În cazul în care amenda se aplică unei asocieri de întreprinderi, se ia în considerare cifra totală de afaceri a membrilor acesteia. Cuantumul maxim al amenzii nu poate depăşi 10% din cifra totală de afaceri realizată de fiecare membru activ pe piaţa afectată de încălcarea comisă de asociere.
(2) În cazul în care asocierea de întreprinderi nu are capacitate de a-şi onora obligaţiile de plată, Consiliul Concurenţei poate dispune membrilor asocierii să acopere suma amenzii aplicate.
(3) În cazul în care sumele solicitate nu s-au acordat asocierii de întreprinderi în termenul stabilit de Plenul Consiliului Concurenţei, plata amenzii sau a diferenţei rămase se solicită direct de la fiecare întreprindere ai cărei reprezentanţi au fost membri în organele de decizie ale asocierii respective.
(4) Dacă, în urma solicitării efectuate în conformitate cu procedura prevăzută la alin.(2) şi (3), nu s-a acoperit întregul cuantum al amenzii, plata diferenţei este cerută de la membrii asocierii care au fost activi pe piaţa relevantă pe care a fost constatată şi sancţionată încălcarea legislaţiei concurenţiale.
(5) Plenul Consiliului Concurenţei nu solicită plata în temeiul alin.(3) sau (4) întreprinderilor care demonstrează că nu au pus în aplicare decizia asocierii care a dus la încălcare sau că nu au avut cunoştinţă de existenţa acesteia ori că s-au distanţat activ de decizia asocierii înaintea iniţierii investigaţiei.
(6) Suma care revine spre plată fiecărei întreprinderi membru al asocierii în condiţiile alin.(2)–(4) nu poate depăşi 10% din cifra totală de afaceri realizată de întreprinderea în cauză în anul anterior sancţionării.”
58. La articolul 76, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Plenul Consiliului Concurenţei poate aplica, prin decizie, persoanelor menţionate la art.20 alin.(2) lit.b), întreprinderilor sau asocierilor de întreprinderi penalităţi eficace, proporţionale şi disuasive în sumă de până la 5% din cifra totală de afaceri zilnică medie, realizată de întreprinderea sau asocierea de întreprinderi în cauză în anul anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data stabilită în decizie, pentru a le obliga:
a) să înceteze o încălcare a prevederilor art.5 sau art.11, în conformitate cu o decizie luată în temeiul art.65;
b) să respecte o decizie prin care se dispun măsuri interimare în temeiul art.572;
c) să respecte un angajament devenit obligatoriu printr-o decizie adoptată în temeiul art.571;
d) să furnizeze în mod complet şi corect informaţiile şi documentele care le-au fost cerute potrivit prevederilor art.54;
e) să se supună inspecţiei dispuse în condiţiile art.56;
f) să se prezinte la interviul convocat în conformitate cu art.541;
g) să respecte o condiţie, o măsură corectivă sau o obligaţie impusă printr-o decizie adoptată în temeiul art.25 alin.(1) lit.b) sau alin.(2) lit.c).”
59. La articolul 77, alineatul (1) se completează cu următorul enunţ: „Nivelul de bază al amenzii pentru concurenţa neloială se determină în funcţie de gravitatea şi durata faptei.”
60. Articolul 81 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
„(3) Dacă are un interes legitim de a acţiona în acest mod, Plenul Consiliului Concurenţei poate constata că s-a comis o încălcare în trecut.”
61. Articolul 82 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:
„(5) Termenul de prescripţie se suspendă pe perioada în care actele administrative ale Plenului Consiliului Concurenţei formează obiectul unei proceduri judiciare.”
62. Articolul 84 se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:
„(7) Consiliul Concurenţei are obligaţia să asigure, la cererea întreprinderii sau asocierii de întreprinderi care solicită clemenţă, confidenţialitatea cu privire la identitatea acesteia, până la momentul comunicării raportului de investigaţie.”
63. Articolul 86:
la alineatul (1), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:
„a) întreprinderea sau asocierea de întreprinderi este prima care furnizează informaţii şi elemente probatorii care, în opinia Consiliului Concurenţei, permit declanşarea investigaţiei şi/sau desfăşurarea inspecţiei;
b) la data furnizării elementelor probatorii, Consiliul Concurenţei nu deţinea suficiente elemente pentru iniţierea investigaţiei şi/sau efectuarea inspecţiei.”
la alineatul (2) punctul 1) litera a):
partea introductivă va avea următorul cuprins:
„o declaraţie a participării la acord, care să includă:”
litera se completează cu două liniuţe noi cu următorul cuprins:
„– precizarea referitoare la neaplicarea măsurilor de constrângere a altor întreprinderi sau asocieri de întreprinderi să participe la presupusul acord sau să rămână parte a acestuia;
– informaţii despre orice cerere de clemenţă anterioară sau posibil transmisă pe viitor oricărei alte autorităţi de concurenţă sau autorităţilor de concurenţă din alte state în legătură cu presupusul acord;”.
64. La articolul 87 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) întreprinderea sau asocierea de întreprinderi este prima care furnizează informaţii şi elemente probatorii ce vor permite Consiliului Concurenţei să constate încălcarea prevederilor art.5 alin.(1);”.
65. Articolul 88 va avea următorul cuprins:
„Articolul 88. Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi excluse de la beneficiul imunităţii la amendă
(1) Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care au întreprins măsuri pentru a constrânge alte întreprinderi sau asocieri de întreprinderi să se alăture unui acord sau să îşi menţină participarea în cadrul acestuia nu pot beneficia de imunitate la amenzi.
(2) Întreprinderile şi asocierile de întreprinderi prevăzute la alin.(1) pot beneficia de o reducere a cuantumului amenzii dacă îndeplinesc cerinţele şi condiţiile prevăzute de prezenta lege.”
66. La articolul 89:
alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Întreprinderile sau asocierile de întreprinderi care dezvăluie participarea la un acord anticoncurenţial, dar care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea imunităţii, pot beneficia de o reducere a cuantumului amenzii faţă de nivelul care le-ar fi fost aplicat în mod normal.
(2) Pentru a putea beneficia de reducerea prevăzută la alin.(1), întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie să furnizeze Consiliului Concurenţei elemente probatorii referitoare la pretinsa încălcare a legii, inclusiv participarea sa, care să aducă o contribuţie suplimentară semnificativă în raport cu cele aflate deja în posesia acestuia şi trebuie să îndeplinească condiţiile generale pentru acordarea clemenţei.”
la alineatul (7), partea introductivă va avea următorul cuprins:
„În toate deciziile emise, la sfârşitul procedurii de investigaţie, în cazul în care au fost depuse cereri pentru reducerea cuantumului amenzii, Consiliul Concurenţei determină nivelul reducerii de care va beneficia întreprinderea sau asocierea de întreprinderi, raportat la amenda care i-ar fi fost aplicată în mod normal:”.
67. La articolul 90:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Orice întreprindere sau asociere de întreprinderi care doreşte aplicarea politicii de clemenţă trebuie să se adreseze Consiliului Concurenţei.”
la alineatul (2):
litera a) se completează cu o liniuţă nouă cu următorul cuprins:
„– asigură disponibilitatea directorilor, a managerilor şi a altor angajaţi pentru intervievare la Consiliul Concurenţei şi depune eforturi rezonabile pentru asigurarea disponibilităţii foştilor directori, manageri şi alţi angajaţi pentru intervievare;”
literele b) şi c) vor avea următorul cuprins:
„b) a încetat implicarea în presupusul acord cel târziu imediat după depunerea cererii de clemenţă, a cererii de acordare a numărului de ordine sau a cererii oficiale, cu excepţia cazului în care, pentru a asigura integritatea investigaţiilor sau a inspecţiilor, Consiliul Concurenţei solicită altfel;
c) nu a dezvăluit intenţia sa de depunere a unei cereri pentru clemenţă sau a unor elemente ale cererii, altele decât cele depuse la oricare autoritate de concurenţă din alte state.”
68. La articolul 91, alineatul (6) se completează cu textul „, indiferent dacă cererea pentru imunitate este prezentată formal sau prin solicitarea unui număr de ordine.”
69. La articolul 92 alineatul (5), cuvântul „clemenţă” se substituie cu cuvântul „reducere”.
70. Capitolul VIII se completează cu articolul 921 cu următorul cuprins:
„Articolul 921. Solicitarea unui număr de ordine
(1) Un participant la acord poate contacta Consiliul Concurenţei manifestându-şi voinţa de a depune o cerere pentru clemenţă. În acest sens, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate solicita acordarea unui număr de ordine, pentru a furniza informaţiile prevăzute de prezenta secţiune, cu scopul de a-şi asigura prioritatea în ceea ce priveşte ordinea de înregistrare a cererilor de clemenţă. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi justifică cererea sa de obţinere a unui număr de ordine.
(2) Consiliul Concurenţei poate acorda numărul de ordine pe o perioadă care va fi specificată de la caz la caz, dar nu mai puţin de 10 zile lucrătoare, pentru a permite colectarea informaţiilor şi a elementelor probatorii necesare.
(3) Pentru a putea obţine un număr de ordine, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie să furnizeze Consiliului Concurenţei informaţii referitoare la numele şi adresa sa, părţile la presupusa înţelegere, produsele/serviciile şi teritoriile afectate, tipul înţelegerii, durata estimată a încălcării, precum şi o scurtă descriere a modalităţii de funcţionare a presupusei înţelegeri. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi trebuie, de asemenea, să informeze Consiliul Concurenţei cu privire la cererile pentru clemenţă adresate sau pe care intenţionează să le adreseze autorităţilor de concurenţă din alte state cu privire la presupusa înţelegere.
(4) Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi care beneficiază de un număr de ordine nu poate să completeze solicitarea prin înaintarea unei cereri formale sub formă ipotetică.
(5) Dacă întreprinderea sau asocierea de întreprinderi completează cererea în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei, se consideră că informaţiile şi elementele probatorii furnizate au fost transmise la data depunerii cererii iniţiale.
(6) Dacă solicitarea nu este completată în termenul stabilit, Consiliul Concurenţei o respinge. În cazul în care întreprinderea sau asocierea de întreprinderi solicită din nou clemenţă, iar aceasta nu a fost încă acordată condiţionat, întreprinderea sau asocierea de întreprinderi nu va mai avea posibilitatea să recurgă la sistemul numărului de ordine sau la cererea formală sub formă ipotetică. Întreprinderea sau asocierea de întreprinderi poate înainta Consiliului Concurenţei doar o cerere formală prin care să furnizeze imediat toate informaţiile şi elementele probatorii de care dispune în legătură cu presupusa încălcare a legii.”
Art.II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia:
a) pct.50 partea ce modifică alin.(3) al art.69, pct.53 şi pct.54 din art.I, care se pun în aplicare în termen de 3 ani de la data publicării prezentei legi;
b) prevederilor ce se referă la atribuţiile Consiliului Concurenţei în domeniul de reglementare a transportului feroviar, care intră în vigoare odată cu prevederile Codului transportului feroviar nr.19/2022.
(2) Plângerile şi cauzele ale căror proceduri de examinare de către Consiliul Concurenţei nu s-au finalizat până la data intrării în vigoare a prezentei legi se examinează conform normelor de procedură prevăzute de prezenta lege şi normelor materiale, inclusiv celor privind răspunderea pentru încălcarea legislaţiei concurenţiale prevăzute de legea în vigoare la data comiterii încălcării.
(3) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:
a) Guvernul va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta;
b) Consiliul Concurenţei va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege şi va adopta actele necesare implementării acesteia.
(4) Guvernul va asigura republicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Legii concurenţei nr.183/2012.
| VICEPREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Mihail POPŞOI
|
| Nr.199. Chişinău, 20 iulie 2023. |
