C O D U L
electoral al Republicii Moldova
nr. 325 din 08.12.2022
Monitorul Oficial nr.426-427/770 din 23.12.2022
* * *
C U P R I N S
TITLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul I
NOŢIUNI ŞI PRINCIPII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni generale
Articolul 2. Principiile participării la alegeri
Articolul 3. Vot universal
Articolul 4. Vot egal
Articolul 5. Vot direct
Articolul 6. Vot secret
Articolul 7. Vot liber exprimat
Articolul 8. Ziua alegerilor
Articolul 9. Locul exercitării dreptului de vot
Articolul 10. Votarea pentru un singur concurent electoral
Articolul 11. Principiul stabilităţii raporturilor electorale
Articolul 12. Calcularea termenelor
Articolul 13. Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri”
Capitolul II
DREPTUL DE A ALEGE ŞI DE A FI ALES.
RESTRICŢII
Articolul 14. Dreptul de a alege
Articolul 15. Dreptul de a fi ales
Articolul 16. Restricţii privind exercitarea drepturilor electorale
TITLUL II
DISPOZIŢII COMUNE
Capitolul III
ORGANELE ELECTORALE
Articolul 17. Sistemul organelor electorale
Secţiunea 1
Comisia Electorală Centrală
Articolul 18. Misiunea Comisiei Electorale Centrale
Articolul 19. Statutul Comisiei Electorale Centrale
Articolul 20. Constituirea, componenţa şi mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale
Articolul 21. Procedura de alegere a preşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale
Articolul 22. Statutul membrilor Comisiei Electorale Centrale
Articolul 23. Încetarea calităţii de membru al Comisiei Electorale Centrale
Articolul 24. Remunerarea membrilor Comisiei Electorale Centrale
Articolul 25. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale
Articolul 26. Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în domeniul supravegherii şi controlului privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale
Articolul 27. Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală
Articolul 28. Conlucrarea Comisiei Electorale Centrale cu alte entităţi în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor
Articolul 29. Aparatul Comisiei Electorale Centrale
Articolul 30. Finanţarea Comisiei Electorale Centrale
Articolul 31. Şedinţe şi activităţi ale Comisiei Electorale Centrale
Articolul 32. Actele administrative ale Comisiei Electorale Centrale
Articolul 33. Centrul de instruire continuă în domeniul electoral
Secţiunea a 2-a
Circumscripţiile electorale şi consiliile electorale
de circumscripţie
Articolul 34. Constituirea circumscripţiilor electorale
Articolul 35. Constituirea consiliilor electorale de circumscripţie
Articolul 36. Consiliul Electoral Central al Găgăuziei
Articolul 37. Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie
Secţiunea a 3-a
Secţiile de votare şi birourile electorale
ale secţiilor de votare
Articolul 38. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare
Articolul 39. Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare din străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate
Articolul 40. Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru localităţile din stânga Nistrului
Articolul 41. Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare
Articolul 42. Incompatibilităţi şi restricţii în activitatea de membru al consiliului şi al biroului electoral
Articolul 43. Modificarea componenţei consiliului şi a biroului electoral
Secţiunea a 4-a
Organizarea activităţii consiliilor şi birourilor electorale.
Dizolvarea acestora
Articolul 44. Acordarea de sprijin şi asigurarea tehnico-materială a activităţii consiliilor şi birourilor electorale
Articolul 45. Degrevarea şi convocarea funcţionarilor electorali. Modalitatea de remunerare şi garanţiile funcţionarilor electorali
Articolul 46. Dizolvarea consiliilor şi a birourilor electorale
Capitolul IV
ASIGURAREA MATERIALĂ A DESFĂŞURĂRII ALEGERILOR. RESPONSABILITĂŢI
PRIVIND GESTIONAREA MIJLOACELOR FINANCIARE ALOCATE PENTRU
ALEGERI ŞI RAPORTAREA FINANCIARĂ
Articolul 47. Asigurarea mijloacelor necesare pentru desfăşurarea alegerilor
Articolul 48. Responsabilităţi privind gestionarea mijloacelor financiare alocate pentru alegeri
Articolul 49. Modul de raportare a cheltuielilor aferente desfăşurării alegerilor
Capitolul V
FINANŢAREA GRUPURILOR DE INIŢIATIVĂ
ŞI A CAMPANIILOR ELECTORALE
Articolul 50. Principiile de finanţare a grupurilor de iniţiativă, a concurenţilor electorali şi a participanţilor la referendum
Articolul 51. Susţinerea materială de către stat a campaniilor electorale
Articolul 52. Compensarea cheltuielilor aferente organizării şi desfăşurării alegerilor
Articolul 53. Plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”
Articolul 54. Condiţiile şi modul de susţinere financiară a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale
Articolul 55. Persoana responsabilă de finanţe (trezorier)
Articolul 56. Regimul conturilor bancare cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”
Articolul 57. Regimul donaţiilor
Articolul 58. Rapoartele privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale
Articolul 59. Principiile de bază ale efectuării supravegherii şi controlului privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale
Capitolul VI
LISTELE ELECTORALE
Articolul 60. Registrul de stat al alegătorilor
Articolul 61. Listele electorale
Articolul 62. Verificarea listelor electorale
Capitolul VII
DESEMNAREA ŞI ÎNREGISTRAREA CANDIDAŢILOR.
CONFIRMAREA REPREZENTANŢILOR
CONCURENŢILOR ELECTORALI
Articolul 63. Desemnarea candidaţilor
Articolul 64. Particularităţile constituirii şi înregistrării blocurilor electorale
Articolul 65. Colectarea semnăturilor pentru susţinerea candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi a candidatului independent
Articolul 66. Prezentarea listelor de subscripţie
Articolul 67. Verificarea listelor de subscripţie
Articolul 68. Înregistrarea concurenţilor electorali
Articolul 69. Desemnarea şi confirmarea reprezentanţilor în organele electorale şi în instanţele de judecată
Capitolul VIII
CAMPANIA ELECTORALĂ. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE
CONCURENŢILOR ELECTORALI
Articolul 70. Agitaţia electorală
Articolul 71. Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali
Articolul 72. Drepturile şi obligaţiile concurenţilor electorali/participanţilor la referendum
Capitolul IX
BULETINELE DE VOT
Articolul 73. Modelul şi textul buletinelor de vot
Articolul 74. Pregătirea buletinelor de vot
Capitolul X
VOTAREA
Articolul 75. Timpul şi locul votării
Articolul 76. Condiţiile votării
Articolul 77. Organizarea votării
Articolul 78. Efectuarea votării
Articolul 79. Procedura de completare a buletinului de vot
Articolul 80. Asigurarea securităţii procesului de votare
Capitolul XI
NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI STABILIREA
REZULTATELOR ALEGERILOR
Articolul 81. Numărarea şi totalizarea voturilor de către biroul electoral al secţiei de votare
Articolul 82. Buletinele de vot nevalabile
Articolul 83. Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare
Articolul 84. Centralizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de circumscripţie
Articolul 85. Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală
Articolul 86. Anunţarea rezultatelor preliminare
Articolul 87. Păstrarea documentelor electorale
Capitolul XII
MONITORIZAREA ALEGERILOR ŞI REFLECTAREA
LOR ÎN MASS-MEDIA
Articolul 88. Observatorii
Articolul 89. Principii generale privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media
Articolul 90. Particularităţile reflectării alegerilor de către instituţiile mass-media
Capitolul XIII
PROCEDURILE JUDICIARE
Secţiunea 1
Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor
Articolul 91. Contestaţiile
Articolul 92. Forma şi conţinutul contestaţiei
Articolul 93. Condiţiile pentru admisibilitatea contestaţiilor
Articolul 94. Dreptul de a depune contestaţie
Articolul 95. Termenul de depunere a contestaţiilor
Articolul 96. Sarcina probaţiunii
Articolul 97. Competenţa autorităţilor publice în examinarea contestaţiilor
Articolul 98. Competenţa jurisdicţională la examinarea contestaţiilor
Articolul 99. Soluţionarea conflictelor de competenţă
Articolul 100. Termenul de examinare a contestaţiilor
Articolul 101. Soluţionarea contestaţiilor
Secţiunea a 2-a
Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei
electorale
Articolul 102. Răspunderea juridică
Articolul 103. Răspunderea penală
Articolul 104. Răspunderea contravenţională
TITLUL III
ALEGERILE PARLAMENTARE
Articolul 105. Aplicarea prevederilor prezentului titlu
Articolul 106. Alegerea Parlamentului
Articolul 107. Circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie
Articolul 108. Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare
Articolul 109. Candidaţii la funcţia de deputat în Parlament
Articolul 110. Stabilirea datei alegerilor
Articolul 111. Desemnarea candidaţilor din partea partidelor politice sau a blocurilor electorale
Articolul 112. Înregistrarea concurenţilor electorali
Articolul 113. Cerinţe specifice pentru listele de subscripţie
Articolul 114. Grupurile de iniţiativă pentru susţinerea candidatului independent pentru funcţia de deputat
Articolul 115. Modificarea listei de candidaţi
Articolul 116. Retragerea candidatului independent
Articolul 117. Listele electorale
Articolul 118. Campania electorală
Articolul 119. Buletinele de vot
Articolul 120. Votarea
Articolul 121. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor alegerilor
Articolul 122. Stabilirea pragului de reprezentare
Articolul 123. Numărarea mandatelor de deputat obţinute de concurenţii electorali
Articolul 124. Atribuirea mandatelor de deputat
Articolul 125. Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de deputat
Articolul 126. Stabilirea rezultatelor alegerilor
Articolul 127. Alegeri nevalabile
Articolul 128. Alegeri nule
Articolul 129. Votarea repetată
Articolul 130. Alegeri noi
TITLUL IV
ALEGERILE PENTRU FUNCŢIA DE
PREŞEDINTE AL REPUBLICII MOLDOVA
Articolul 131. Aplicarea prezentului titlu
Articolul 132. Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova
Articolul 133. Circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie
Articolul 134. Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare
Articolul 135. Stabilirea datei alegerilor
Articolul 136. Cerinţe specifice pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova
Articolul 137. Desemnarea candidaţilor
Articolul 138. Înregistrarea candidaţilor
Articolul 139. Cerinţe specifice pentru listele de subscripţie
Articolul 140. Grupurile de iniţiativă
Articolul 141. Listele electorale
Articolul 142. Campania electorală
Articolul 143. Buletinele de vot
Articolul 144. Votarea
Articolul 145. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor alegerilor
Articolul 146. Al doilea tur de scrutin. Prevederi speciale
Articolul 147. Stabilirea rezultatelor alegerilor
Articolul 148. Confirmarea legalităţii alegerilor
Articolul 149. Validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova
Articolul 150. Depunerea jurământului
Articolul 151. Alegeri nevalabile
Articolul 152. Alegeri nule
Articolul 153. Votarea repetată
Articolul 154. Alegeri noi
TITLUL V
ALEGERILE REGIONALE ŞI LOCALE
Articolul 155. Particularităţile organizării alegerilor regionale
Articolul 156. Alegerile locale
Articolul 157. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare. Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare
Articolul 158. Atribuţiile speciale ale consiliului electoral
Articolul 159. Stabilirea datei alegerilor
Articolul 160. Restricţiile speciale ale dreptului de vot
Articolul 161. Condiţiile speciale pentru a fi ales
Articolul 162. Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor
Articolul 163. Condiţiile speciale pentru desemnarea candidaţilor de către partide politice şi blocuri electorale
Articolul 164. Condiţiile speciale pentru depunerea candidaturilor de către candidaţii independenţi
Articolul 165. Modificarea listei de candidaţi
Articolul 166. Retragerea candidatului independent
Articolul 167. Listele electorale
Articolul 168. Campania electorală
Articolul 169. Buletinele de vot
Articolul 170. Votarea
Articolul 171. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor alegerilor
Articolul 172. Atribuirea mandatelor de consilier
Articolul 173. Alegerea primarului
Articolul 174. Confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor
Articolul 175. Alegeri nevalabile
Articolul 176. Alegeri nule
Articolul 177. Votarea repetată
Articolul 178. Alegeri noi
Articolul 179. Alegerile parţiale
TITLUL VI
REFERENDUMUL
Articolul 180. Aplicarea prezentului titlu
Capitolul XIV
REFERENDUMUL REPUBLICAN
Articolul 181. Referendumul republican
Articolul 182. Tipurile de referendum republican
Articolul 183. Iniţierea referendumului republican
Articolul 184. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican
Articolul 185. Problemele supuse referendumului republican
Articolul 186. Probleme ce nu pot fi supuse referendumului republican
Articolul 187. Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei
Articolul 188. Iniţierea referendumului privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova
Articolul 189. Hotărârea cu privire la desfăşurarea referendumului republican
Articolul 190. Stabilirea datei referendumului republican
Articolul 191. Iniţierea referendumului republican de către cetăţeni
Articolul 192. Înregistrarea grupului de iniţiativă
Articolul 193. Cerinţe specifice pentru iniţierea referendumului legislativ de către cetăţeni
Articolul 194. Colectarea semnăturilor
Articolul 195. Cerinţe specifice pentru listele de subscripţie
Articolul 196. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii listelor de subscripţie
Articolul 197. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie
Articolul 198.. Circumscripţiile electorale, secţiile de votare, consiliile şi birourile electorale
Articolul 199. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale, organizarea activităţii acestora, modificarea componenţei şi dizolvarea lor
Articolul 200. Înregistrarea participanţilor la referendumul republican
Articolul 201. Listele electorale
Articolul 202. Campania electorală
Articolul 203. Buletinul de vot
Articolul 204. Votarea
Articolul 205. Monitorizarea referendumului republican şi reflectarea lui în mass-media
Articolul 206. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor referendumului republican
Articolul 207. Confirmarea rezultatelor referendumului republican
Articolul 208. Adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a hotărârii supuse referendumului republican
Articolul 209. Anularea sau modificarea hotărârii adoptate prin referendum republican
Articolul 210. Documentele referendumului republican
Articolul 211. Referendumul republican nevalabil
Articolul 212. Referendumul republican nul
Articolul 213. Votarea repetată
Articolul 214. Referendumul republican nou
Capitolul XV
REFERENDUMUL LOCAL
Articolul 215. Referendumul local
Articolul 216. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului local
Articolul 217. Problemele supuse referendumului local
Articolul 218. Probleme ce nu pot fi supuse referendumului local
Articolul 219. Stabilirea datei referendumului local
Articolul 220. Iniţierea referendumului local
Articolul 221. Înregistrarea grupului de iniţiativă
Articolul 222. Colectarea semnăturilor
Articolul 223. Cerinţe specifice pentru listele de subscripţie
Articolul 224. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii listelor de subscripţie
Articolul 225. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie
Articolul 226. Adoptarea şi publicarea deciziei privind desfăşurarea referendumului local
Articolul 227. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare
Articolul 228. Constituirea consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local
Articolul 229. Cumularea atribuţiilor de către consiliile şi birourile electorale
Articolul 230. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale, organizarea activităţii acestora, modificarea componenţei şi dizolvarea lor
Articolul 231. Înregistrarea participanţilor la referendumul local
Articolul 232. Listele electorale
Articolul 233. Campania electorală
Articolul 234. Buletinele de vot
Articolul 235. Votarea
Articolul 236. Monitorizarea referendumului local şi reflectarea lui în mass-media
Articolul 237. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor referendumului local
Articolul 238. Confirmarea rezultatelor referendumului local
Articolul 239. Adoptarea deciziei prin referendum local, anularea sau modificarea ei
Articolul 240. Referendumul local nevalabil
Articolul 241. Referendumul local nul
Articolul 242. Referendumul local repetat
Articolul 243. Referendumul local nou
TITLUL VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 244. Dispoziţii finale
Articolul 245. Dispoziţii tranzitorii
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral. Prezentul cod stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, pentru autorităţile administraţiei publice locale, a alegerilor regionale, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a referendumurilor.
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
TITLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul I
NOŢIUNI ŞI PRINCIPII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni generale
În sensul prezentului cod se definesc următoarele noţiuni generale:
afiş electoral – fotografii şi alte materiale utilizate de concurenţii electorali, candidaţi, persoanele de încredere şi/sau de participanţii la referendum în scop de agitaţie electorală sau de grupurile de iniţiativă şi candidaţii desemnaţi – în scop de agitaţie preelectorală;
agitaţie electorală – apeluri, declaraţii, precum şi acţiuni de difuzare a informaţiei care au scopul de a-i determina pe alegători să îşi dea votul pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali sau pentru una dintre opţiunile la referendum;
agitaţie preelectorală – apeluri, declaraţii, acţiuni de desemnare a candidaţilor în alegeri, pregătirea de colectare a semnăturilor pentru susţinerea acestora/pentru iniţierea unui referendum şi colectarea semnăturilor, inclusiv toate aceste acţiuni întreprinse de însuşi candidatul desemnat;
alegător – cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot;
alegeri – în cazul în care nu se face vreo specificare, alegerile pentru Parlament (în continuare şi – alegeri parlamentare), pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova (în continuare şi – alegeri prezidenţiale), pentru autorităţile administraţiei publice locale (în continuare şi – alegeri locale), precum şi referendumurile;
alegeri generale – orice tip de alegeri care au loc, de regulă, într-o singură zi, de duminică, conform actului de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării;
alegeri anticipate – alegeri organizate în cazul dizolvării Parlamentului sau al încetării înainte de termen a mandatului Preşedintelui Republicii Moldova;
alegeri nevalabile – alegeri declarate astfel prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale în cazul în care organul electoral constată că rata participării la alegeri este sub limita stabilită de prezentul cod;
alegeri noi – alte alegeri decât alegerile anticipate şi cele parţiale;
alegeri nule – alegeri declarate astfel de Curtea Constituţională – în cazul alegerilor parlamentare, al alegerilor prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor locale şi al referendumurilor locale, dacă în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor;
alegeri parţiale – alegeri organizate în cazul în care, în urma alegerilor locale generale, nu au fost aleşi primarii sau numărul stabilit de consilieri într-o singură sau în mai multe circumscripţii electorale;
alegeri regionale – alegeri organizate în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia pentru funcţia de Guvernator (Başcan) al Găgăuziei, pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, precum şi referendumurile pe probleme care, conform Legii nr.344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), ţin de competenţa Găgăuziei;
bloc electoral – uniune benevolă a două sau a mai multor partide politice, constituită în scopul participării în comun la alegeri şi care este înregistrată de Comisia Electorală Centrală;
campanie electorală – perioadă de activitate care se desfăşoară, în condiţiile prezentului cod, cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile pentru alegerea unuia sau a altui concurent electoral sau pentru exprimarea uneia sau a altei opţiuni la referendum;
candidat – persoană care este desemnată pentru ocuparea unei funcţii publice elective din partea partidelor politice sau a blocurilor electorale, înregistrată în modul corespunzător;
candidat desemnat – persoană care îşi înaintează candidatura sau este propus de partidele politice, blocurile electorale sau grupurile de iniţiativă în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral sau candidat pe listă;
candidat independent – persoană care îşi înaintează candidatura pentru ocuparea unei funcţii publice elective independent de partidele politice şi de blocurile electorale, înregistrată în modul corespunzător;
certificarea formării/specializării în domeniul electoral – procedură de atestare a cunoştinţelor şi competenţelor în domeniul electoral, realizată de Centrul de instruire continuă în domeniul electoral în conformitate cu regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală, confirmată prin certificatul de calificare corespunzător;
circumscripţie electorală – unitate electorală administrativă în care se organizează şi se desfăşoară alegerile;
circumscripţie naţională – circumscripţie electorală de nivel naţional în care se organizează şi se desfăşoară alegerile parlamentare, cele prezidenţiale şi referendumurile republicane;
Cod de conduită – convenţie încheiată între concurenţii electorali/participanţii la referendum şi reprezentanţii instituţiilor mass-media privind modul de desfăşurare şi de reflectare a campaniei electorale, care exclude lezarea demnităţii şi a imaginii concurenţilor electorali/participanţilor la referendum;
colector – membru al grupului de iniţiativă care colectează semnături în susţinerea candidatului desemnat la o funcţie electivă, inclusiv în susţinerea propriei candidaturi, sau în vederea iniţierii unui referendum;
competitor electoral – partid politic, bloc electoral, concurent electoral, candidat desemnat, grup de iniţiativă, precum şi participant la referendum, care oferă şi/sau beneficiază de susţinerea financiară (materială) a campaniei electorale şi/sau a activităţii sale, precum şi cel care desfăşoară doar activităţi de campanie sau promovare electorală ce nu implică cheltuieli financiare;
concurent electoral:
a) partid politic, bloc electoral şi persoană care candidează pentru funcţia de deputat în Parlament şi sunt înregistrate de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor parlamentare;
b) candidatul pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, precum şi partidul politic sau blocul electoral care l-a desemnat, înregistrate de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor prezidenţiale;
c) partid politic, bloc electoral şi persoană care candidează pentru funcţia de primar sau de consilier în consiliul local şi sunt înregistrate de consiliile electorale de circumscripţie respective – în cazul alegerilor locale;
d) partid politic, bloc electoral şi persoană care candidează pentru funcţia de Guvernator (Başcan) al Găgăuziei sau de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei şi sunt înregistrate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – în cazul alegerilor regionale;
Comisia Electorală Centrală – autoritate publică independentă şi apolitică, înfiinţată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor, supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
contestatar –subiect care depune contestaţii în condiţiile prezentului cod;
contestaţie – cerere în formă scrisă, inclusiv cerere prealabilă, depusă de contestatar în condiţiile prezentului cod;
declaraţie de şedere – acţiune prin care cetăţeanul cu drept de vot declară locul aflării sale în ziua alegerilor pentru a fi inclus în lista electorală de bază la alegerile pentru Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi la referendumurile republicane;
degrevare – reducere parţială sau totală a sarcinilor şi atribuţiilor la locul de muncă permanent concomitent cu atragerea persoanei în calitate de funcţionar electoral în cadrul activităţii organelor electorale, cu menţinerea salariului la locul de muncă permanent, în condiţiile legislaţiei muncii şi ale prezentului cod;
desemnarea candidaţilor – procedură de adoptare de către partidele politice, blocurile electorale a deciziilor asupra candidaturilor pentru funcţiile elective, desfăşurată în cadrul şedinţelor organelor competente ale partidelor politice, ale blocurilor electorale, în conformitate cu statutele lor sau cu acordurile de constituire, precum şi în condiţiile stabilite de prezentul cod;
domiciliu – loc unde persoana fizică îşi are reşedinţa obişnuită, confirmat în actul de identitate;
drept electoral – drept constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu şi/sau privind probleme locale de interes deosebit;
echipament electoral – cabine, urne de vot, calculatoare şi alte bunuri cu care se dotează localul secţiei de votare;
educaţie electorală – activitate cu caracter educativ, apolitică, realizată de organizaţii şi grupuri ale societăţii civile, de instituţii de educaţie, mass-media şi alte părţi interesate, menită să sporească gradul de cunoştinţe al cetăţenilor privind procesele politice şi electorale pentru exercitarea votului conştient şi liber exprimat. Educaţia electorală poate fi desfăşurată liber de subiecţii interesaţi, prin intermediul seminarelor, al cursurilor de instruire, al meselor rotunde, al campaniilor informaţionale, al dezbaterilor publice electorale şi al altor acţiuni educaţionale nereglementate de Comisia Electorală Centrală sau de alte autorităţi;
finanţare a campaniilor electorale – finanţare directă şi/sau indirectă, precum şi susţinere materială prin alte forme a concurenţilor electorali/participanţilor la referendum, inclusiv acţiuni de voluntariat şi servicii prestate gratuit concurenţilor electorali/participanţilor la referendum de către persoane fizice şi/sau juridice, după caz, de către stat;
finanţare a grupurilor de iniţiativă – finanţare directă şi/sau indirectă, precum şi susţinere materială prin alte forme a grupurilor de iniţiativă, inclusiv acţiuni de voluntariat şi servicii prestate gratuit grupurilor de iniţiativă de către persoane fizice şi/sau juridice;
finanţare a partidelor politice – finanţare directă şi/sau indirectă, adică oferire, alocare sau transmitere în beneficiul partidelor politice a mijloacelor financiare, materiale sau de alt tip, inclusiv acţiuni de voluntariat şi serviciile prestate gratuit partidelor politice de către persoane fizice şi/sau juridice, precum şi acordare a mijloacelor financiare sub formă de alocaţii de la bugetul de stat;
funcţie publică electivă – funcţie de demnitate publică sau calitatea de ales local ce se ocupă prin mandat obţinut direct, în urma alegerilor, în condiţiile prezentului cod. Regimul general al funcţiei de demnitate publică sau de ales local, statutul juridic al persoanelor care ocupă aceste funcţii, precum şi alte raporturi ce decurg din exercitarea funcţiilor respective sunt reglementate de legile speciale;
funcţionar electoral – persoană fizică care activează sau a activat, în condiţiile prezentului cod, în calitate de membru al organului electoral, de angajat în cadrul aparatului organului electoral şi/sau de angajat în cadrul instituţiilor publice şi al altor structuri organizaţionale constituite de Comisia Electorală Centrală;
grup de iniţiativă – grup constituit din cetăţeni cu drept de vot, înregistrat în condiţiile prezentului cod, pentru colectarea semnăturilor în susţinerea unui candidat la funcţie electivă sau în vederea iniţierii referendumului;
listă de candidaţi – listă a candidaţilor desemnaţi de partidele politice sau de blocurile electorale pentru a participa la alegeri;
listă de subscripţie – listă cu semnături ale alegătorilor care susţin candidatul desemnat la o funcţie publică electivă sau iniţierea unui referendum, în condiţiile prezentului cod;
listă electorală de bază – listă ce cuprinde toţi cetăţenii cu drept de vot care îşi au domiciliul sau reşedinţa temporară în raza teritorială a unei secţii de votare;
listă electorală suplimentară– listă electorală în care se înscriu alegătorii care au dreptul să voteze la secţia de votare respectivă, dar nu au fost înscrişi în lista electorală de bază a acesteia;
localitate – unitate administrativ-teritorială organizată conform legii (raion, municipiu, oraş, sat (comună), unitate administrativ-teritorială cu statut special);
local al secţiei de votare – spaţiu în care alegătorii îşi exercită dreptul de vot şi în care, de regulă, îşi are sediul biroul electoral al secţiei de votare;
minim de locuri speciale de afişaj electoral – locuri special amenajate pentru afişaj electoral, amplasate într-o localitate. Panourile de afişaj electoral se amplasează uniform pe întreg teritoriul localităţii. Spaţiul de afişaj electoral oferit trebuie să fie egal pentru toţi concurenţii electorali/participanţii la referendum sau grupurile de iniţiativă;
observator – persoană acreditată în modul stabilit de prezentul cod, care poate reprezenta organizaţii sau instituţii interne, străine sau internaţionale şi care îndeplineşte misiunea de a observa modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor;
operator al Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri” – persoană autorizată în modul stabilit pentru a prelucra datele personale ale alegătorului care s-a prezentat fizic la secţia de votare în ziua alegerilor şi pentru a înregistra faptul participării la votare a acestuia în vederea neadmiterii votării multiple;
organ electoral – organ care organizează desfăşurarea alegerilor pentru Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, pentru autorităţile administraţiei publice locale, a alegerilor regionale, precum şi desfăşurarea referendumurilor;
participant la referendum – partid politic, bloc electoral, Preşedintele Republicii Moldova sau primarul în privinţa căruia a fost iniţiat referendumul pentru demiterea/revocarea acestuia, care se înregistrează la organul electoral respectiv în vederea participării la campania electorală pentru referendum;
perioadă electorală – perioadă cuprinsă între ziua intrării în vigoare a actului cu privire la stabilirea datei scrutinului şi ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 120 de zile. Data începerii perioadei electorale se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale;
persoană autorizată să asiste la operaţiunile electorale – funcţionar electoral, operator al Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, reprezentant al concurentului electoral/participantului la referendum în organele electorale, observator acreditat de organele electorale şi, după caz, interpretul acestuia, precum şi jurnalist legitimat de instituţiile mass-media şi confirmat ulterior de Comisia Electorală Centrală;
raport privind finanţarea grupului de iniţiativă – raport al grupului de iniţiativă privind fluxul mijloacelor băneşti, serviciile şi acţiunile prestate cu titlu gratuit de persoane fizice şi juridice, acţiunile de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor, precum şi alte informaţii relevante;
raport privind finanţarea campaniilor electorale – raport al concurentului electoral/participantului la referendum privind fluxul mijloacelor băneşti, inclusiv veniturile acumulate, sursele de provenienţă a acestora, cheltuielile efectuate în campania electorală, serviciile şi acţiunile prestate cu titlu gratuit de persoane fizice şi juridice, acţiunile de voluntariat, precum şi alte informaţii relevante;
raport privind gestiunea financiară – raport al partidului politic privind veniturile obţinute în condiţiile regulamentului privind finanţarea activităţii partidelor politice, aprobat de Comisia Electorală Centrală, şi ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice, privind sursa de provenienţă a acestora, cheltuielile efectuate în perioada de gestiune, precum şi alte informaţii relevante;
referendum – scrutin prin care poporul îşi exprimă opţiunea în cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu, având drept scop soluţionarea acestora, sau consultare a cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit, precum şi asupra demiterii Preşedintelui Republicii Moldova ori a revocării primarului unei localităţi;
Registrul de stat al alegătorilor – sistem informaţional unic integrat de evidenţă a alegătorilor, parte integrantă a Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care au atins vârsta pentru a alege;
Registrul funcţionarilor electorali – bază de date pentru evidenţa la nivel naţional a funcţionarilor electorali, parte integrantă a Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, în care se indică numele şi prenumele acestora, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă, telefonul de contact, domiciliul/reşedinţa temporară, numărul şi perioada de valabilitate a certificatului de calificare care confirmă formarea/specializarea în domeniul electoral, subiectul care l-a desemnat/numit, iar în cazul participării la alegeri, se indică data şi tipul acestor alegeri, precum şi calitatea deţinută în organele electorale sau aparatele de lucru ale acestora. Modul de completare şi evidenţă a datelor în registru se stabileşte prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală;
resurse administrative – resurse umane, financiare şi materiale de care dispun în egală măsură persoanele cu funcţii de demnitate publică, persoanele cu funcţii de răspundere şi funcţionarii publici şi care derivă din controlul acestor persoane asupra personalului, a resurselor financiare şi a alocaţiilor din bugetul public naţional, din accesul la facilităţile publice sau din administrarea de către aceste persoane a bunurilor mobile şi imobile ce fac parte din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
reşedinţă temporară – loc unde persoana fizică îşi are locuinţa temporară sau secundară, confirmat în actul de identitate;
revocare – încetare înainte de termen a mandatului de demnitar prin referendum, în condiţiile prezentului cod, sau retragere de către instanţa de judecată a mandatului persoanei care ocupă o funcţie publică electivă, precum şi încetare a calităţii de membru al organului electoral;
secţie de votare – unitate electorală în care se împarte o circumscripţie electorală în raport cu numărul alegătorilor şi care se constituie de către organele electorale în condiţiile prezentului cod;
Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri” – sistem informaţional gestionat de Comisia Electorală Centrală şi destinat automatizării procesului electoral;
trezorier – persoană responsabilă de finanţele partidului politic, ale concurentului electoral, ale participantului la referendum sau ale grupului de iniţiativă;
votare repetată – alegeri organizate de Comisia Electorală Centrală în cazul în care alegerile au fost declarate nevalabile sau nule în termenele şi condiţiile prevăzute de prezentul cod.
[Art.1 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 2. Principiile participării la alegeri
(1) Cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Participarea la alegeri este liberă şi benevolă. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe.
(3) Cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline în condiţiile prezentului cod. Guvernul Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice şi oficiile consulare sunt obligate să creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile lor electorale.
Articolul 3. Vot universal
Cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
Articolul 4. Vot egal
În cadrul oricărui scrutin, fiecare alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală.
Articolul 5. Vot direct
Alegătorul votează personal. Votarea în locul unei alte persoane este interzisă.
Articolul 6. Vot secret
Votarea la alegeri este secretă, excluzându-se astfel posibilitatea de a influenţa voinţa alegătorului.
Articolul 7. Vot liber exprimat
Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent.
Articolul 8. Ziua alegerilor
(1) Alegerile au loc într-o singură zi, de duminică, conform actului de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării sau al localităţii respective.
(2) Prin derogare de la alin.(1), alegerile în unele circumscripţii electorale sau secţii de votare pot fi desfăşurate, din motive obiective (pandemii, situaţii excepţionale, asigurarea dreptului la vot în condiţii neordinare, numărul mare de alegători înregistraţi la secţiile de vot de peste hotare etc.), pe parcursul a două zile (sâmbătă şi duminică), fapt ce se stabileşte prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) Procedurile electorale detaliate ce vizează securizarea votării, păstrarea şi asigurarea integrităţii pe parcursul a două zile a buletinelor de vot utilizate şi a celor neutilizate, regulile privind asigurarea confidenţialităţii informaţiei din listele electorale cu privire la participarea alegătorilor la votare etc. se stabilesc prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Articolul 9. Locul exercitării dreptului de vot
(1) Dreptul de vot se exercită în localitatea în care alegătorul îşi are domiciliul, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod.
(2) În cazul în care alegătorul are şi domiciliu, şi reşedinţă temporară, în perioada valabilităţii reşedinţei temporare el votează în localitatea în care îşi are reşedinţa temporară.
Articolul 10. Votarea pentru un singur concurent electoral
În cadrul unui scrutin, alegătorul votează pentru un singur concurent electoral, iar în cadrul unui referendum, acesta alege o singură opţiune.
Articolul 11. Principiul stabilităţii raporturilor electorale
(1) Sistemul electoral şi modalitatea de constituire a circumscripţiilor electorale sau a organelor electorale nu pot fi modificate decât cu cel puţin un an înainte de scrutinul naţional.
(2) Proiectele actelor normative pentru modificarea Codului electoral se transmit spre avizare Comisiei Electorale Centrale.
Articolul 12. Calcularea termenelor
(1) În sensul prezentului cod, referinţa la zi (zile) în vederea calculării termenelor pentru efectuarea procedurilor şi acţiunilor electorale se consideră referinţa la o zi calendaristică, respectiv, la zile calendaristice, cu excepţia stabilirii exprese a termenelor în zile lucrătoare. Dacă calcularea termenelor este determinată de ziua alegerilor, aceasta din urmă nu se include în calcul.
(2) La calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor şi acţiunilor electorale se includ şi zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum şi cele declarate de odihnă, conform Codului muncii.
(3) În cazul în care procedurile şi acţiunile electorale trebuie efectuate la/de către organul electoral, termenul expiră la ora şi data stabilite de organul electoral respectiv.
(4) În scopul aplicării uniforme a prevederilor aferente calculării termenelor conform prezentului cod, pentru organizarea şi desfăşurarea oricărui tip de alegeri, Comisia Electorală Centrală aprobă Programul calendaristic al acţiunilor electorale, prin care se stabilesc termenele exprimate în zile calendaristice pentru realizarea acestora.
Articolul 13. Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri”
(1) Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri” este destinat automatizării procesului electoral în scopul:
a) asigurării transparenţei procedurilor şi acţiunilor electorale efectuate de organele electorale;
b) evidenţei participării la votare şi al contracarării votului multiplu;
c) obţinerii operative a datelor veridice privind rezultatele votării;
d) eficientizării proceselor de colectare, distribuire şi transmitere a informaţiilor şi a datelor privind procedurile electorale realizate;
e) reducerii cheltuielilor bugetare şi al optimizării utilizării resurselor umane pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor;
f) dezvoltării şi al uniformizării proceselor electorale aferente realizării atribuţiilor organelor electorale.
(2) Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri” interacţionează cu alte sisteme informaţionale gestionate de alte autorităţi şi instituţii publice, fiind constituit din subsisteme informatice (blocuri de funcţii) ale căror cerinţe tehnice, funcţionalităţi şi etape de implementare sunt reglementate prin acte administrative ale Comisiei Electorale Centrale, adoptate în conformitate cu cadrul normativ metodologic privind crearea, administrarea, mentenanţa, dezvoltarea şi scoaterea din exploatare a sistemelor informaţionale de stat, aprobat de către Guvern.
(3) În procesul de implementare şi dezvoltare a subsistemelor informatice, părţi componente ale Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, Comisia Electorală Centrală conlucrează cu alte entităţi publice de ale căror competenţă şi obligaţie ţine oferirea suportului informaţional, tehnico-material, organizaţional, normativ şi de alt tip, conform cadrului normativ aferent.
(4) În condiţiile alin.(3), Comisia Electorală Centrală poate beneficia de asistenţa şi suportul organizaţiilor internaţionale în domeniul electoral.
Capitolul II
DREPTUL DE A ALEGE ŞI DE A FI ALES.
RESTRICŢII
Articolul 14. Dreptul de a alege
Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept prin hotărârea judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.
Articolul 15. Dreptul de a fi ales
Dreptul de a fi aleşi îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condiţiile prevăzute de prezentul cod.
Articolul 16. Restricţii privind exercitarea drepturilor electorale
(1) Nu au dreptul de a alege persoanele care nu întrunesc condiţiile prevăzute la art.14.
(2) Nu pot fi alese:
a) persoanele care îndeplinesc serviciul militar în termen;
b) persoanele prevăzute la alin.(1);
c) persoanele care sunt condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum şi persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie. Organele electorale sunt informate despre existenţa antecedentelor penale de către organele Ministerului Afacerilor Interne şi/sau de către Autoritatea Naţională de Integritate şi Ministerul Justiţiei, în limita competenţelor;
d) persoanele private de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă. Organele electorale sunt informate despre existenţa interdicţiei de către Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională de Integritate şi/sau de către Ministerul Afacerilor Interne;
e) persoanele care, la data pronunţării hotărârii Curţii Constituţionale privind declararea neconstituţionalităţii unui partid politic, deţineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politic declarat neconstituţional, precum şi persoanele care ocupau funcţii elective din partea partidului politic declarat neconstituţional, pe o perioadă de 5 ani de la data pronunţării hotărârii Curţii Constituţionale;
Notă: Se declară neconstituţională lit.e) alin.(2) art.16, conform Hot. Curţii Constituţionale nr.16 din 03.10.2023, în vigoare 03.10.2023
f) persoanele care, la data pronunţării hotărârii Curţii Constituţionale privind declararea neconstituţionalităţii unui partid politic, corespund cel puţin unuia dintre următoarele criterii ce au prezentat relevanţă în contextul pronunţării hotărârii respective:
1) sunt bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate de săvârşirea unor infracţiuni care au fost menţionate de către Curtea Constituţională ca argument în contextul declarării neconstituţionalităţii partidului politic;
2) au fost excluse dintr-un scrutin anterior ca urmare a încălcării legislaţiei electorale, iar acest fapt a fost reţinut drept argument la declararea neconstituţionalităţii partidului politic;
3) sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor persoane în listele de sancţiuni internaţionale ale unor organizaţii internaţionale sau ale unor state, iar acest fapt a fost reţinut drept argument la declararea neconstituţionalităţii partidului politic;
4) au realizat alte fapte care, fără a se încadra expres în acţiunile prevăzute la pct.1)–3), au fost menţionate ca argumente reţinute în hotărârea Curţii Constituţionale de declarare a neconstituţionalităţii partidului politic.
(21) Restricţia prevăzută la alin.(2) lit.f) durează o perioadă de 3 ani de la data pronunţării hotărârii Curţii Constituţionale privind declararea neconstituţionalităţii unui partid politic.
(22) În vederea aplicării restricţiei prevăzute la alin.(2) lit.f), Inspectoratul General al Poliţiei, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Procuratura Generală, în comun cu procuraturile specializate, prezintă Comisiei Electorale Centrale informaţia cu privire la persoanele care cad sub incidenţa criteriilor prevăzute la alin.(2) lit.f), cu menţionarea expresă a criteriului respectiv. Comisia Electorală Centrală, în baza informaţiilor prezentate, întocmeşte lista persoanelor care cad sub incidenţa restricţiei prevăzute la alin.(2) lit.f) şi o comunică organelor electorale, care ţin cont de aceasta în cazul aplicării restricţiei la înregistrarea concurenţilor electorali.
(23) Restricţia prevăzută la alin.(2) lit.f) nu se aplică persoanei care, încadrându-se în unul dintre criteriile prevăzute la litera respectivă, poate prezenta probe care demonstrează, în mod inechivoc, că aceasta, anterior declarării neconstituţionalităţii partidului politic, a încercat să determine renunţarea în cadrul partidului politic la acţiunile care au determinat declararea neconstituţionalităţii acestuia sau s-a disociat, în mod public, de aceste acţiuni.
(24) În cazul în care persoana prevăzută la alin.(2) lit.f) pct.1) prezintă probe ce atestă scoaterea acesteia de sub urmărirea penală sau achitarea ei în cadrul procesului penal, pornit pe marginea infracţiunii care a fost menţionată de către Curtea Constituţională ca argument în contextul declarării neconstituţionalităţii partidului politic, acest fapt serveşte ca temei pentru neaplicarea în privinţa persoanei în cauză a restricţiei prevăzute de punctul respectiv.
(3) Candidaţii în alegeri, după caz, participanţii la referendum care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, sunt obligaţi să respecte regimul juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, precum şi alte restricţii şi limitări prevăzute de normele juridice speciale, inclusiv în scopul prevenirii utilizării ilicite a resurselor administrative în perioada electorală, îşi suspendă activitatea în funcţia respectivă din momentul începerii campaniei electorale. Persoanele care cad sub incidenţa acestor prevederi sunt:
a) viceprim-miniştrii, miniştrii şi membrii din oficiu ai Guvernului;
b) secretarul general al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, secretarul general al Parlamentului, secretarul general al Guvernului, secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, secretarii de stat, secretarii generali ai ministerelor;
c) conducătorii şi adjuncţii conducătorilor autorităţilor publice centrale şi ai structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă;
d) preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor;
e) primarii şi viceprimarii;
f) pretorii şi vicepretorii;
g) secretarii consiliilor locale şi ai preturilor;
h) funcţionarii/angajaţii care au obligaţia de a-şi suspenda raporturile de serviciu/muncă potrivit normelor juridice speciale ce reglementează activitatea acestora.
[Art.16 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
[Art.16 completat prin Legea nr.280 din 04.10.2023, în vigoare 04.10.2023]
[Art.16 completat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
TITLUL II
DISPOZIŢII COMUNE
Capitolul III
ORGANELE ELECTORALE
Articolul 17. Sistemul organelor electorale
(1) În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor se constituie:
a) Comisia Electorală Centrală;
b) consiliile electorale de circumscripţie de nivelurile al doilea şi întâi;
c) birourile electorale ale secţiilor de votare;
d) Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.
(2) În sistemul organelor electorale, Comisia Electorală Centrală este organul electoral ierarhic superior care activează permanent.
(3) Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul al doilea sunt organele electorale care activează permanent, cu excepţia consiliilor electorale de circumscripţie constituite pentru secţiile de votare din afara ţării şi pentru localităţile din stânga Nistrului. Activitatea permanentă a consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul al doilea este asigurată în condiţiile art.35 alin.(3).
(4) Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul întâi şi birourile electorale ale secţiilor de votare sunt organele electorale care se constituie şi activează în perioada electorală.
(5) La constituirea organelor electorale, precum şi în cadrul procedurii de desemnare a membrilor şi al procedurii de alegere a preşedintelui şi a secretarului, se va urmări respectarea principiului egalităţii de gen.
(6) Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este parte integrantă a sistemului organelor electorale ale Republicii Moldova şi exercită atribuţiile organului electoral central în cadrul alegerilor regionale în condiţiile prezentului cod şi ale actelor normative locale. În cazul alegerilor pentru Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi al referendumurilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei exercită atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea în condiţiile prezentului cod.
Secţiunea 1
Comisia Electorală Centrală
Articolul 18. Misiunea Comisiei Electorale Centrale
Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condiţiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetăţenii Republicii Moldova a dreptului constituţional de a alege şi de a fi aleşi în cadrul unor alegeri libere şi corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Articolul 19. Statutul Comisiei Electorale Centrale
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Comisia Electorală Centrală se conduce de principiul imparţialităţii şi neutralităţii politice, dispune de independenţă organizaţională, funcţională, operaţională şi financiară conform prevederilor prezentului cod.
(2) Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituţia Republicii Moldova, de prezentul cod şi de alte acte normative, inclusiv de regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărâre a acesteia, precum şi de standardele internaţionale şi bunele practici în materie electorală.
(3) Comisia Electorală Centrală este un organ colegial, format din 7 membri, care activează permanent pe durata mandatului, în condiţiile prezentului cod.
(4) Comisia Electorală Centrală este persoană juridică de drept public, are buget propriu, dispune de conturi trezoreriale şi sigiliu cu imaginea stemei de stat, precum şi de alte atribute necesare. Sediul comisiei, inclusiv adresa juridică pentru corespondenţă, precum şi alte modalităţi de contact sunt stabilite în regulamentul de activitate al acesteia.
(5) În vederea realizării politicii electorale, Comisia Electorală Centrală poate constitui instituţii publice sau alte structuri organizaţionale în condiţiile cadrului normativ aferent.
(6) În relaţiile cu autorităţile oficiale ale statelor străine, Comisia Electorală Centrală acţionează în limitele competenţei sale. Comisia poate să participe la activitatea organismelor internaţionale de profil şi să devină membru al acestora.
Articolul 20. Constituirea, componenţa şi mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale
(1) Membrii Comisiei Electorale Centrale sunt numiţi în funcţie după cum urmează:
a) un membru este numit de către Preşedintele Republicii Moldova;
b) un membru este numit de către Consiliul Superior al Magistraturii;
c) un membru este numit de către Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne;
d) patru membri sunt numiţi de către Parlament, după cum urmează:
– doi membri propuşi de majoritatea parlamentară;
– un membru propus de opoziţia parlamentară. Dacă nu există o nominalizare comună din partea opoziţiei, fracţiunea de opoziţie cu cei mai mulţi deputaţi la data constituirii Parlamentului va desemna membrul comisiei;
– un membru propus de organizaţii ale societăţii civile, reprezentative pentru domeniul electoral.
(2) Autorităţile prevăzute la alin.(1) desfăşoară procedura de selectare a candidaţilor la funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale, pe criterii de competenţă şi profesionalism, conform normelor proprii şi cu respectarea prevederilor art.22 alin.(1). Actele administrative privind numirea membrilor de către aceste autorităţi se transmit comisiei şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 10 zile de la adoptare sau, după caz, emitere.
(3) Comisia Electorală Centrală se consideră legal constituită dacă sunt numiţi în funcţie cel puţin 5 membri.
(4) După ce este numit în funcţie, la prima şedinţă a comisiei la care participă, dar nu mai târziu de 15 zile de la numire, membrul Comisiei Electorale Centrale depune următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce îmi revin potrivit funcţiei, să nu fac declaraţii politice pe durata mandatului meu”.
(5) Mandatul membrului Comisiei Electorale Centrale este de 6 ani. Mandatul începe la data intrării în vigoare a actului administrativ de numire în funcţie, iar atribuţiile se exercită de la data depunerii jurământului. Fiecare membru al comisiei poate deţine două mandate consecutive.
(6) În cazul în care mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale expiră în cursul perioadei electorale, mandatul se prelungeşte de drept până la finele acestei perioade.
(7) În cazul încetării înainte de termen a mandatului unui membru, autoritatea care l-a desemnat numeşte un nou membru al Comisiei Electorale Centrale în condiţiile prezentului cod.
(8) Pe durata exercitării mandatului, membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot face declaraţii sau întreprinde acţiuni susceptibile să dăuneze independenţei funcţiei lor şi nu pot profita de funcţia pe care o deţin în scopul obţinerii avantajelor politice, economice sau de altă natură.
Articolul 21. Procedura de alegere a preşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale
(1) Preşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale sunt aleşi din rândul membrilor comisiei, prin vot secret, cu majoritatea absolută de voturi ale membrilor acesteia, prin adoptarea unei hotărâri în acest sens. Procedura de alegere a preşedintelui şi secretarului se prevede în regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale.
(2) Fiecare membru al Comisiei Electorale Centrale are dreptul de a înainta propuneri privind candidaturile pentru funcţiile de preşedinte şi secretar, inclusiv de a propune şi susţine prin vot propria candidatură.
(3) Şedinţa de alegere a preşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale va avea loc nu mai târziu de 15 zile de la data intervenirii vacanţei acestor funcţii. În cazul vacanţei acestor funcţii în cursul unei perioade electorale, şedinţa de alegere se va organiza în 3 zile de la intervenirea vacanţei.
(4) Şedinţa Comisiei Electorale Centrale de alegere a preşedintelui şi a secretarului va fi prezidată de doi membri ai comisiei, aleşi cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor acesteia, în a căror sarcină se pun organizarea şi supravegherea procedurii de dezbatere a candidaturilor şi de alegere a acestora.
(5) În cazul în care, la prima votare, candidatul la funcţia de preşedinte sau de secretar al Comisiei Electorale Centrale nu a întrunit majoritatea absolută de voturi, se organizează votarea repetată la care pot participa şi membrii care au candidat la aceeaşi funcţie la prima votare.
(6) În absenţa preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, precum şi în cazul intervenirii de drept a vacanţei funcţiei şi până la alegerea unui nou preşedinte, atribuţiile preşedintelui sunt exercitate de secretar.
Articolul 22. Statutul membrilor Comisiei Electorale Centrale
(1) În calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale poate fi numită persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;
b) are o experienţă profesională de cel puţin 5 ani în domeniul electoral sau 8 ani în domeniul juridic ori al administraţiei publice;
c) are o reputaţie ireproşabilă;
d) nu are interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate;
e) în ultimii 5 ani nu are în cazierul privind integritatea profesională înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute la art.7 alin.(2) lit.a) din Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale.
(2) Pe durata mandatului, membrii Comisiei Electorale Centrale nu au dreptul:
a) de a fi membri ai partidelor politice;
b) de a participa şi/sau de a contribui în vreun fel la activităţile pe care le desfăşoară partidele politice, concurenţii electorali, grupurile de iniţiativă sau participanţii la referendum, cu excepţia exercitării atribuţiilor prevăzute de prezentul cod;
c) de a face declaraţii în favoarea sau defavoarea subiecţilor menţionaţi la lit.b).
(3) Înainte de numire, candidaţii la funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale sunt supuşi verificării în condiţiile Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice. Informaţia despre rezultatele verificării se dă publicităţii de către autoritatea care emite actul administrativ de numire în funcţie.
(4) Membrii Comisiei Electorale Centrale deţin funcţii de demnitate publică prin numire şi se supun prevederilor Legii nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.
(5) Drepturile şi obligaţiile membrilor Comisiei Electorale Centrale sunt stipulate în regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale.
Articolul 23. Încetarea calităţii de membru al Comisiei Electorale Centrale
(1) Calitatea de membru al Comisiei Electorale Centrale încetează în caz de:
a) expirare a mandatului;
b) demisie;
c) eliberare din funcţie;
d) imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile consecutive, fapt constatat prin hotărârea comisiei şi adus la cunoştinţa autorităţii care l-a numit în funcţie;
e) deces.
(2) Membrul Comisiei Electorale Centrale este eliberat din funcţie de către autoritatea care l-a numit în caz de:
a) adoptare în privinţa lui a hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare pentru infracţiune săvârşită cu intenţie;
b) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
c) aplicare a unei măsuri de ocrotire judiciară sub forma tutelei;
d) rămânere definitivă a actului de constatare prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către acesta a unui act administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane terţe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese;
e) aflare în incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv;
f) nedepunere a declaraţiei de avere şi interese personale sau refuz de a o depune, în condiţiile art.27 alin.(8) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate;
g) dispunere de către instanţa de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;
h) nerespectare a cerinţelor stabilite la art.22 alin.(2);
i) constatare a imposibilităţii exercitării atribuţiilor în condiţiile alin.(1) lit.d) din prezentul articol.
(3) În condiţiile alin.(2), autoritatea care a numit membrul Comisiei Electorale Centrale iniţiază, din oficiu sau la sesizarea entităţilor responsabile, procedura cu privire la eliberarea lui din funcţie, cu emiterea unui act administrativ în acest sens.
(4) Actul administrativ de eliberare din funcţie se contestă direct la Curtea de Apel Chişinău, conform procedurii stabilite de Codul administrativ.
Articolul 24. Remunerarea membrilor Comisiei Electorale Centrale
(1) Remunerarea membrilor Comisiei Electorale Centrale se efectuează conform prevederilor cadrului normativ aferent. Pentru perioada electorală, la alegerile parlamentare, prezidenţiale, locale generale şi la referendumul republican, acestora li se stabileşte o indemnizaţie lunară în mărimea unui salariu de bază (funcţie), iar la alegerile locale noi şi referendumurile locale, li se stabileşte o indemnizaţie lunară în mărime de 35% din salariul mediu.
(2) În cazuri excepţionale, cu acordul membrilor Comisiei Electorale Centrale, durata timpului de muncă poate deroga de la limita extinsă stabilită conform art.104 din Codul muncii nr.154/2003.
Articolul 25. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale
În calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală:
a) studiază modalitatea organizării şi desfăşurării alegerilor cu scopul de a perfecţiona actele normative în domeniu şi procedurile electorale;
b) înaintează Guvernului şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în legislaţia electorală;
c) elaborează şi aprobă regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale;
d) elaborează şi emite avize la proiectele actelor normative transmise spre avizare Comisiei Electorale Centrale de alte autorităţi publice, precum şi opinii pe marginea sesizărilor privind controlul constituţionalităţii actelor normative în domeniul electoral;
e) elaborează şi aprobă planuri de activitate anuale ale comisiei, planuri strategice şi rapoarte asupra activităţilor desfăşurate în conformitate cu planurile de activitate aprobate şi le publică pe pagina sa web oficială;
f) adoptă strategii de dezvoltare, prin care se asigură stabilirea obiectivelor din domeniul său de activitate;
g) ţine şi gestionează Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri”, elaborează şi aprobă acte normative privind funcţionarea subsistemelor informatice, părţi integrante ale acestuia;
h) constituie consiliile electorale de circumscripţie de nivelul al doilea cu statut permanent;
i) implementează, inclusiv prin intermediul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, programe de educaţie electorală şi civică;
j) pregăteşte programe de informare a alegătorilor, inclusiv în perioada electorală;
k) oferă instituţiilor mass-media informaţii cu privire la desfăşurarea şi organizarea alegerilor, precum şi asigură transparenţa procedurilor electorale efectuate;
l) acordă consultaţii părţilor interesate privind desfăşurarea în cadrul alegerilor a activităţilor de educaţie electorală şi civică;
m) organizează, prin intermediul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, instruirea specializată a funcţionarilor electorali, precum şi a altor subiecţi implicaţi în procesul electoral, la solicitarea acestora;
n) descrie procedura de atestare/certificare a cunoştinţelor şi competenţelor în domeniul electoral de către Centrul de instruire continuă în domeniul electoral, aprobând un regulament în acest sens;
o) efectuează analize postelectorale în urma desfăşurării scrutinelor naţionale, inclusiv prin intermediul evenimentelor publice, în vederea identificării carenţelor de ordin normativ sau de alt tip, precum şi analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, întreprinde măsuri pentru prevenirea şi/sau înlăturarea acestora, formulează concluzii şi recomandări în acest sens şi le înaintează subiecţilor care au competenţa de a le implementa;
p) iniţiază procedura de validare a mandatului de deputat în Parlament, în cazul intervenirii vacanţei mandatului de deputat, conform procedurii stabilite de prezentul cod;
q) ridică sau declară vacant mandatul de consilier local, în cazurile stabilite de Legea nr.768/2000 privind statutul alesului local, de Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală şi de alte acte normative aferente;
r) atribuie mandatul de consilier în cazul intervenirii vacanţei acestuia, în conformitate cu regulamentul aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale;
s) constată contravenţii şi încheie procese-verbale cu privire la contravenţii în condiţiile Codului contravenţional;
t) aplică sau solicită aplicarea sancţiunilor, stabilite de prezentul cod, de Legea nr.294/2007 privind partidele politice şi de alte acte normative aferente, pentru încălcarea legislaţiei electorale, precum şi sesizează organele competente privind faptele pasibile de răspundere contravenţională sau penală;
u) conlucrează cu organizaţii internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale, cu autorităţile electorale ale altor state în scopul efectuării schimbului de experienţă şi al identificării celor mai bune practici în domeniul electoral;
v) participă în cadrul asociaţiilor electorale regionale şi internaţionale şi decide asupra calităţii sale de membru al acestora, precum şi asupra efectuării plăţilor aferente participării şi/sau înregistrării în calitate de membru al acestora;
w) dispune de drept de acces la informaţiile deţinute de autorităţile publice de toate nivelurile şi la registrele de stat, precum şi la datele deţinute de instituţiile private şi băncile licenţiate, inclusiv la datele cu caracter personal, cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal;
x) prelucrează date cu caracter personal în calitate de operator, în condiţiile Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;
y) asigură, de comun cu Consiliul Electoral Central din Găgăuzia, exercitarea şi protecţia drepturilor electorale ale cetăţenilor Republicii Moldova în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor regionale, precum şi acordă asistenţa informaţională, metodologică necesară, contribuie la dezvoltarea profesională a angajaţilor organelor electorale.
Articolul 26. Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în domeniul supravegherii şi controlului privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale
(1) În calitate de organ independent de supraveghere şi control privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală:
a) elaborează şi adoptă actele administrative necesare pentru aplicarea şi respectarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
b) elaborează documente cu caracter de îndrumare (formulare, ghiduri, norme metodologice), aprobate prin dispoziţie a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, în scopul asistenţei activităţii financiare şi al instruirii partidelor politice, concurenţilor electorali, participanţilor la referendum sau grupurilor de iniţiativă în privinţa drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor acestora în procesul de administrare a finanţelor;
c) colectează şi sistematizează rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice, rapoartele privind auditul partidelor politice, rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale prezentate de concurenţii electorali sau participanţii la referendum şi rapoartele privind finanţarea grupurilor de iniţiativă;
d) analizează şi verifică informaţia din rapoartele prezentate în condiţiile prezentului cod şi ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice, adoptă hotărâri executorii privind rezultatele verificării;
e) asigură publicarea pe pagina sa web oficială a informaţiilor şi a rapoartelor prezentate în condiţiile prezentului cod şi ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice;
f) examinează sesizările şi contestaţiile privind încălcarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice, a campaniilor electorale şi a grupurilor de iniţiativă;
g) conlucrează, în vederea asigurării respectării legislaţiei privind finanţarea partidelor politice, a campaniilor electorale şi a grupurilor de iniţiativă, cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu alte instituţii sau entităţi, indiferent de forma juridică de organizare;
h) cooperează şi acordă asistenţă informaţională la elaborarea unor studii independente de monitorizare a finanţării partidelor politice, a campaniilor electorale şi a grupurilor de iniţiativă;
i) studiază şi monitorizează aplicarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice, a campaniilor electorale şi a grupurilor de iniţiativă, înaintează Parlamentului şi Guvernului propuneri privind modificarea cadrului normativ în acest domeniu;
j) prezintă anual Parlamentului, până la data de 1 iunie, un raport privind finanţarea partidelor politice, a campaniilor electorale şi/sau a grupurilor de iniţiativă;
k) exercită alte atribuţii de supraveghere şi control al respectării legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice, a campaniilor electorale şi a grupurilor de iniţiativă, în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice.
(2) Exercitarea supravegherii şi controlului privind finanţarea campaniilor electorale în sensul prezentului articol se aplică corespunzător şi activităţii grupurilor de iniţiativă.
Articolul 27. Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală
În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii:
a) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod şi ale altor acte normative care conţin dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor;
b) aprobă programul calendaristic al acţiunilor electorale şi supraveghează executarea în termenele stabilite a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute de acesta;
c) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea organizării şi desfăşurării alegerilor în condiţiile prezentului cod;
d) constituie circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie, supraveghează activitatea organelor electorale ierarhic inferioare;
e) emite hotărâri privind activitatea organelor electorale, procedurile electorale, modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi aspectele tehnico-administrative;
f) decide degrevarea şi/sau convocarea membrilor consiliilor electorale, aprobă statele de personal şi determină numărul funcţionarilor electorali ai consiliilor şi birourilor electorale care pot fi degrevaţi/convocaţi, inclusiv termenul pentru care sunt degrevaţi/convocaţi;
g) în baza datelor prezentate de Agenţia Servicii Publice, publică lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri;
h) aduce la cunoştinţa publică numărul de consilieri, în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor din Registrul de stat al populaţiei prezentate de Agenţia Servicii Publice;
i) asigură întocmirea şi verificarea listelor electorale, colaborând în acest scop cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare;
j) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfăşurarea alegerilor şi coordonează procesul de asigurare tehnico-materială a alegerilor;
k) stabileşte modelul buletinelor de vot, al documentelor, al formularelor şi al altor acte ce ţin de desfăşurarea alegerilor, precum şi modelul ştampilelor utilizate de organele electorale, inclusiv parametrii tehnici şi/sau standardele aferente echipamentului electoral;
l) elaborează documente privind optimizarea şi uniformizarea aplicării procedurilor electorale ce ţin de organizarea, amenajarea şi dotarea localurilor secţiilor de votare cu echipamente şi utilaje necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de votare;
m) examinează comunicările autorităţilor publice în probleme ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor;
n) soluţionează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetăţenilor care în ziua votării se află în afara ţării;
o) monitorizează respectarea principiului egalităţii de gen în cadrul procesului electoral;
p) conlucrează cu mass-media şi asociaţiile obşteşti în vederea organizării evenimentelor de educaţie electorală şi civică a alegătorilor şi de informare privind desfăşurarea procesului electoral;
q) oferă alegătorilor informaţii electorale prin intermediul instituţiilor mass-media şi oricând la cerere;
r) organizează consultări prealabile cu partidele politice, blocurile electorale, precum şi cu reprezentanţii instituţiilor mass-media şi asigură semnarea de către aceştia, până la începerea campaniei electorale, a Codului de conduită;
s) examinează cererile şi contestaţiile în condiţiile prezentului cod şi ale Codului administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor;
t) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor anticipate, noi şi parţiale, în condiţiile prezentului cod;
u) sistematizează informaţiile privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare ale alegerilor şi aduce la cunoştinţa publică rezultatele finale;
v) face bilanţul alegerilor pe ţară şi, după caz, prezintă Curţii Constituţionale raportul cu privire la rezultatele alegerilor.
Articolul 28. Conlucrarea Comisiei Electorale Centrale cu alte entităţi în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor
(1) În calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală conlucrează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu unele entităţi care, în procesul de organizare şi desfăşurare a scrutinelor, au următoarele responsabilităţi suplimentare, conform domeniului lor de activitate:
1) Ministerul Afacerilor Interne:
a) asigurarea securităţii tuturor persoanelor care participă la alegeri;
b) asigurarea securităţii şi a ordinii publice în locurile şi localurile de desfăşurare a întâlnirilor concurenţilor electorali sau ale altor subiecţi cu alegătorii în teritoriu, inclusiv din perspectiva respectării măsurilor de sănătate publică expuse în hotărârile adoptate de către Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică;
c) acordarea asistenţei organelor electorale şi autorităţilor administraţiei publice locale în vederea păstrării bunurilor materiale la consiliile şi birourile electorale, a escortării transportării buletinelor de vot, precum şi a asigurării integrităţii acestora şi a altei documentaţii electorale;
d) prevenirea, contracararea şi constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor în procesul electoral;
e) acordarea asistenţei preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare la asigurarea ordinii publice în ziua alegerilor, în localul secţiei de votare şi pe o rază de 100 de metri de la acesta;
f) desfăşurarea instructajelor pentru funcţionarii electorali privind măsurile de apărare împotriva incendiilor şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse în caz de incendiu;
g) asigurarea capacităţii de intervenţie a forţelor şi mijloacelor din subordine pentru reacţionare operativă în caz de incendiu şi/sau în alte situaţii de urgenţă;
h) acordarea de suport organelor electorale cu scopul de a asigura respectarea actelor administrative cu privire la finanţarea competitorilor electorali, precum şi delegarea, după caz, a personalului calificat pentru constituirea grupurilor de lucru în acest sens;
2) Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale:
a) monitorizarea alimentării fără întrerupere cu energie electrică a tuturor sediilor organelor electorale;
b) asigurarea căilor de acces către localurile secţiilor de votare;
c) acordarea, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau a organelor electorale, a asistenţei informaţionale privind antrenarea agenţilor transportatori din teritoriu la efectuarea transporturilor;
3) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene:
a) acordarea asistenţei necesare, în limitele competenţei şi ale cadrului legal aferent, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor în secţiile de votare constituite în străinătate;
b) asigurarea cu personal şi acordarea asistenţei logistice în procesul de constituire şi funcţionare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate;
c) colaborarea în vederea acreditării instituţiilor mass-media de peste hotare la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene pentru reflectarea procesului electoral din Republica Moldova;
d) coordonarea procesului de transportare, transmitere şi returnare de la birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate a buletinelor de vot, precum şi a tuturor materialelor ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor;
4) Biroul politici de reintegrare, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale din Zona de Securitate şi cu delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, întreprinde, în perimetrul aflat sub controlul efectiv al autorităţilor Republicii Moldova, toate măsurile posibile, menite să faciliteze:
a) prezentarea propunerilor de organizare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului a secţiilor de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale;
b) acordarea de sprijin pentru aducerea la cunoştinţa publică a informaţiei despre adresele secţiilor de votare şi sediul birourilor electorale, a modalităţii de contact;
c) asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral şi la organele electorale respective;
d) acordarea suportului în aducerea la cunoştinţa publică a timpului şi locului votării pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului;
e) organizarea şi desfăşurarea campaniei de informare şi educaţie electorală pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului;
5) Serviciul de Informaţii şi Securitate:
a) asigurarea securităţii acţiunilor privind confecţionarea matriţei buletinelor de vot, tipărirea şi distribuirea buletinelor de vot, lichidarea matriţei;
b) neadmiterea accesului neautorizat la mijloacele tehnice de tipărire a buletinelor de vot şi a altor documente electorale, inclusiv la procesul de tipărire a acestora;
c) în limita competenţei şi a cadrului legal existent, asigurarea securităţii informaţionale a conexiunilor în cadrul Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, inclusiv a securităţii cibernetice a activităţii Comisiei Electorale Centrale privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor;
d) în limita competenţei şi cadrului legal existent, informarea Comisiei Electorale Centrale despre abaterile în procesul finanţării campaniilor electorale şi/sau a grupurilor de iniţiativă;
6) Ministerul Finanţelor:
a) acordarea de suport organelor electorale în activitatea de control al respectării legislaţiei cu privire la finanţarea grupurilor de iniţiativă şi finanţarea campaniilor electorale, precum şi delegarea personalului calificat pentru constituirea unui grup de lucru în acest sens;
b) elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind modul de acordare a creditelor fără dobândă concurenţilor electorali în vederea desfăşurării campaniei electorale;
7) Banca Naţională a Moldovei – supravegherea accesului liber şi egal al concurenţilor electorali, al participanţilor la referendum şi al grupurilor de iniţiativă la serviciile bancare;
8) băncile licenţiate din ţară – asigurarea accesului liber şi egal al concurenţilor electorali, al participanţilor la referendum şi al grupurilor de iniţiativă la serviciile bancare;
9) Agenţia Proprietăţii Publice – asigurarea funcţionalităţii tipografiilor de stat în vederea prestării serviciilor de tipărire a buletinelor de vot;
10) Agenţia Servicii Publice:
a) actualizarea datelor despre cetăţeni din Registrul de stat al populaţiei;
b) prezentarea, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, a informaţiilor privind evidenţa populaţiei, precum şi a altor date relevante pentru buna organizare a scrutinelor;
c) eliberarea, la solicitarea cetăţenilor Republicii Moldova, în termen rezonabil, dar nu mai târziu de ziua alegerilor, a actelor de identitate necesare votării;
11) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei – supravegherea funcţionării reţelelor de comunicaţii mobile şi fixe în perimetrul sediului consiliilor electorale de circumscripţie şi al birourilor electorale ale secţiilor de votare;
12) Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică:
a) asigurarea conexiunii securizate în cadrul reţelei informaţionale, parte componentă a Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”;
b) asigurarea securităţii cibernetice a sistemului informaţional la sediul Comisiei Electorale Centrale în limitele sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice;
13) Î.S. „Radiocomunicaţii” – asigurarea difuzării neîntrerupte a programelor de radio şi de televiziune naţionale care reflectă alegerile conform legislaţiei;
14) S.A. „Moldtelecom”:
a) la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, a întreprinderilor, a instituţiilor, a organizaţiilor şi a funcţionarilor electorali – asigurarea conectării (inclusiv mutarea reţelelor), conform posibilităţilor tehnice, a reţelelor de telefonie fixă şi internet în sediile consiliilor electorale şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de contract;
b) asigurarea funcţionării fără întrerupere a reţelelor de telefonie fixă, în special la sediile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare;
15) operatorii sistemului de distribuţie de energie electrică – asigurarea fără întrerupere cu energie electrică a sediilor consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, potrivit zonelor teritoriale de activitate;
16) autorităţile administraţiei publice locale:
a) asigurarea actualizării dispoziţiilor privind desemnarea persoanelor responsabile de listele electorale din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale;
b) asigurarea actualizării listelor electorale de către persoanele desemnate în acest scop;
c) adoptarea deciziilor privind stabilirea şi garantarea unui minim de locuri speciale de afişaj electoral şi asigurarea unui minim de localuri pentru desfăşurarea întâlnirilor cu alegătorii, cu punerea lor la dispoziţie, conform termenului stabilit în programul calendaristic, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale;
d) asigurarea respectării principiului egalităţii de gen în procesul de desemnare a persoanelor în componenţa organelor electorale;
e) în limita competenţei, asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi în localurile unde sunt amplasate secţiile de votare;
f) asigurarea, la nivel local, a căilor de acces către secţiile de votare;
g) examinarea, în comun cu reprezentanţii Inspectoratului Naţional pentru Supraveghere Tehnică, a stării de apărare împotriva incendiilor la localurile unde vor fi amplasate secţiile de votare şi la cele unde vor fi desfăşurate întâlnirile cu alegătorii, precum şi asigurarea respectării cerinţelor legale de securitate la incendiu şi protecţie civilă.
(2) În procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală poate stabili, prin hotărâre, şi alte responsabilităţi suplimentare, conform domeniului de activitate, pentru unele autorităţi ale administraţiei publice centrale şi pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi pentru unele instituţii sau entităţi, indiferent de forma juridică de organizare. Hotărârea comisiei adoptată în acest sens este executorie pentru toate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, pentru persoanele fizice şi juridice, indiferent de domeniul de activitate şi forma juridică de organizare.
[Art.28 modificat prin Legea nr.132 din 26.05.2023, în vigoare 08.06.2023]
Articolul 29. Aparatul Comisiei Electorale Centrale
(1) Comisia Electorală Centrală este asistată de un aparat ale cărui structură şi efectiv-limită se aprobă de către aceasta. Statul de personal se aprobă de preşedintele comisiei.
(2) Personalul aparatului este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii. Personalul aparatului este numit sau angajat în funcţie, în condiţiile legii, de către preşedintele comisiei.
(3) Remunerarea salariaţilor permanenţi ai aparatului Comisiei Electorale Centrale se efectuează conform prevederilor cadrului normativ aferent. Pentru perioada electorală, la alegerile parlamentare, prezidenţiale, locale generale şi referendumul republican, acestora li se stabileşte o indemnizaţie lunară în mărimea unui salariu de bază (funcţie), iar la alegerile locale noi şi referendumurile locale, li se stabileşte lunar o indemnizaţie în mărime de 35% din salariul mediu.
(4) În cazuri excepţionale, cu acordul salariatului, durata timpului de muncă poate deroga de la limita extinsă stabilită la art.104 din Codul muncii nr.154/2003 şi art.19 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
(5) În perioada electorală, indiferent de tipul scrutinului, Comisia Electorală Centrală angajează, după caz, prin contract individual de muncă, personal în cadrul aparatului comisiei, degrevând persoanele respective de atribuţiile de la locul de muncă permanent.
Articolul 30. Finanţarea Comisiei Electorale Centrale
(1) Comisia Electorală Centrală se finanţează din bugetul de stat în limita alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală.
(2) Bugetul Comisiei Electorale Centrale se elaborează, se aprobă şi se administrează conform principiilor, regulilor şi procedurilor prevăzute de Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.
(3) Preşedintele Comisiei Electorale Centrale organizează şi implementează sistemul de control intern managerial şi poartă răspundere managerială pentru gestionarea finanţelor publice şi administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări.
Articolul 31. Şedinţe şi activităţi ale Comisiei Electorale Centrale
(1) Şedinţele Comisiei Electorale Centrale se convoacă de către preşedintele acesteia din proprie iniţiativă sau la cererea a trei membri ai comisiei. În cazul în care membrii comisiei cer convocarea şedinţei, decizia de convocare va fi luată în cel mult 48 de ore de la prezentarea cererii.
(2) Şedinţele Comisiei Electorale Centrale sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea absolută a membrilor săi.
(3) Toate şedinţele Comisiei Electorale Centrale sunt deschise pentru reprezentanţii mass-mediei şi pentru public. Şedinţele se anunţă cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea lor, cu excepţia şedinţelor din perioada electorală, când se anunţă într-un termen mai scurt în virtutea faptului că problemele cer o examinare urgentă.
(4) Comisia Electorală Centrală asigură transparenţa procedurilor electorale, fapt ce permite mass-mediei şi populaţiei să aprecieze activitatea comisiei.
Articolul 32. Actele administrative ale Comisiei Electorale Centrale
(1) Comisia Electorală Centrală adoptă hotărâri cu votul majorităţii absolute a membrilor săi. Hotărârile de modificare şi de abrogare a hotărârilor adoptate anterior se adoptă în aceleaşi condiţii.
(2) Hotărârile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competenţei acesteia, sunt acte administrative cu caracter individual sau normativ, executorii pentru organele electorale ierarhic inferioare, pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de forma juridică de organizare, pentru persoanele cu funcţii de răspundere, partidele politice şi organele acestora, concurenţii electorali şi alţi subiecţi cărora li se adresează, precum şi pentru toţi cetăţenii.
(3) Hotărârile Comisiei Electorale Centrale cu caracter individual intră în vigoare la data adoptării sau la data indicată în textul acesteia, iar hotărârile cu caracter normativ intră în vigoare conform art.56 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.
(4) Hotărârile adoptate se semnează de preşedintele Comisiei Electorale Centrale, iar în lipsa acestuia de secretar. În cazul lipsei preşedintelui şi a secretarului, hotărârile Comisiei Electorale Centrale se semnează de preşedintele şedinţei.
(5) Hotărârile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe pagina web oficială a acesteia, iar hotărârile cu caracter normativ se publică şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(6) Membrii Comisiei Electorale Centrale care nu sunt de acord cu hotărârile adoptate au dreptul să-şi exprime în scris opinia separată, în termen de 24 de ore de la adoptare, care se anexează la hotărârile respective.
Articolul 33. Centrul de instruire continuă în domeniul electoral
(1) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral este o instituţie publică fondată de Comisia Electorală Centrală, care realizează activităţi de instruire, educaţie, cercetare şi informare în domeniul electoral.
(2) În condiţiile regulamentului aprobat de Comisia Electorală Centrală, Centrul de instruire continuă în domeniul electoral instruieşte şi certifică funcţionarii electorali, precum şi alte categorii de persoane interesate şi/sau antrenate în procesul electoral.
(3) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral dezvoltă şi implementează programe de educaţie electorală şi civică destinate tuturor categoriilor de cetăţeni.
(4) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral are personalitate juridică, dispune de sigiliu cu imaginea stemei de stat, patrimoniu propriu, autonomie administrativă, ştiinţifică şi didactică.
(5) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral se finanţează din contul mijloacelor prevăzute distinct în bugetul Comisiei Electorale Centrale. Sunt acceptate şi alte surse de finanţare, neinterzise de lege, care vor deveni parte componentă a bugetului Comisiei Electorale Centrale şi, implicit, a bugetului public naţional.
(6) Regulamentul de activitate al Centrului de instruire continuă în domeniul electoral se aprobă de Comisia Electorală Centrală.
(7) Remunerarea salariaţilor permanenţi ai Centrului de instruire continuă în domeniul electoral se efectuează conform prevederilor cadrului normativ aferent. Pentru perioada electorală, la alegerile parlamentare, prezidenţiale, locale generale şi referendumul republican, acestora li se stabileşte lunar o indemnizaţie în mărimea unui salariu de bază (funcţie), iar pentru alegerile locale noi şi referendumurile locale, li se stabileşte lunar o indemnizaţie în mărime de 35% din salariul mediu.
(8) În cazuri excepţionale, cu acordul salariaţilor, durata timpului de muncă poate deroga de la limita extinsă stabilită la art.104 din Codul muncii nr.154/2003.
Secţiunea a 2-a
Circumscripţiile electorale şi consiliile electorale
de circumscripţie
Articolul 34. Constituirea circumscripţiilor electorale
(1) Comisia Electorală Centrală constituie circumscripţiile electorale permanente, care corespund, de regulă, hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, municipiilor Chişinău şi Bălţi. În condiţii similare, comisia constituie circumscripţii electorale de nivelul al doilea pentru secţiile de votare din străinătate şi cele pentru localităţile din stânga Nistrului.
(2) Cu cel puţin 55 de zile înainte de ziua alegerilor, Comisia Electorală Centrală aduce la cunoştinţa publică denumirea şi numărul de ordine atribuit circumscripţiilor electorale de nivelul al doilea.
(3) Circumscripţiile electorale de nivelul întâi corespund, de regulă, hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi ale Republicii Moldova şi se constituie în condiţiile stabilite de titlul V şi capitolul XV.
Articolul 35. Constituirea consiliilor electorale de circumscripţie
(1) Comisia Electorală Centrală constituie consiliile electorale de circumscripţie de nivelul al doilea, care activează permanent, sunt formate dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 7 şi de cel mult 11 persoane.
(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, al referendumurilor republicane şi al alegerilor locale generale, componenţa nominală a consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea se confirmă de către Comisia Electorală Centrală cu cel puţin 50 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) În componenţa consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea activează, cu statut permanent, preşedintele acestuia, care este numit în funcţie conform Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Pe durata exercitării atribuţiilor, preşedintelui consiliului electoral de circumscripţie îi sunt aplicabile restricţiile prevăzute la art.22 alin.(2) din prezentul cod.
(4) Ceilalţi membri ai consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea sunt desemnaţi cu cel puţin 55 de zile înainte de ziua alegerilor, după cum urmează:
a) doi membri sunt desemnaţi de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral de circumscripţie respectiv;
b) doi membri sunt desemnaţi de către consiliul local de nivelul al doilea în a cărui rază teritorială se află consiliul electoral de circumscripţie respectiv;
c) câte un membru este desemnat de fiecare partid politic reprezentat în Parlament.
(5) Pentru funcţia de membru al consiliului electoral de orice nivel se desemnează persoane care au urmat cursuri de instruire în cadrul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral şi deţin certificate de calificare corespunzătoare valabile la data confirmării. Candidaturile pentru consiliile electorale de circumscripţie de nivelul al doilea propuse de către judecătoriile şi consiliile locale trebuie să aibă studii superioare juridice sau în domeniul administraţiei publice.
(6) În cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, consiliile electorale de circumscripţie de nivelul întâi se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie de nivelul al doilea sau, după caz, de Comisia Electorală Centrală. Consiliile electorale respective se constituie dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 7 şi de cel mult 11 persoane, cu minimum 40 de zile înainte de ziua scrutinului.
(7) Pentru constituirea consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul întâi, cu cel puţin 45 de zile înainte de ziua alegerilor, candidaturile a 2 membri se propun de către consiliul local de nivelul întâi, iar în cazul în care lipsesc aceste propuneri, locurile rămase sunt completate de Comisia Electorală Centrală din numărul persoanelor incluse în Registrul funcţionarilor electorali. Candidaturile celorlalţi membri se propun de către partidele politice reprezentate în Parlament, câte unul de la fiecare partid politic. În măsura posibilităţilor, în componenţa consiliilor electorale de circumscripţie se includ persoane cu studii juridice superioare sau în domeniul administraţiei publice.
(8) În cazul în care partidele politice nu prezintă candidaturile lor în componenţa consiliului electoral de circumscripţie cel târziu cu 5 zile înainte de expirarea termenului de constituire a acestuia, numărul necesar de candidaturi se completează de către consiliile locale. Dacă acestea nu prezintă candidaturi, precum şi în cazul în care, după prezentarea candidaturilor de către toţi subiecţii cu acest drept, numărul acestora nu este suficient sau componenţa consiliului electoral de circumscripţie constituie un număr par, locurile rămase sunt completate de Comisia Electorală Centrală din numărul persoanelor incluse în Registrul funcţionarilor electorali.
(9) În termen de 3 zile de la data confirmării componenţei nominale a consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea, membrii acestuia aleg din rândul lor secretarul consiliului respectiv. În acelaşi termen de la constituire, membrii consiliului electoral de circumscripţie de nivelul întâi aleg din rândul lor preşedintele şi secretarul consiliului respectiv. Rezultatele acestor alegeri se comunică imediat Comisiei Electorale Centrale şi, după caz, consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea corespunzător.
(10) În perioada electorală, consiliul electoral de circumscripţie adoptă hotărâri cu votul majorităţii absolute a membrilor.
(11) Particularităţile de organizare şi funcţionare a consiliului electoral de circumscripţie sunt stipulate în regulamentul de activitate al acestuia, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(12) Pentru secţiile de votare din străinătate, Comisia Electorală Centrală va forma un consiliu electoral distinct, cu sediul în municipiul Chişinău, care va asigura organizarea proceselor electorale pentru secţiile de votare constituite peste hotare.
(13) Pentru secţiile de votare pentru localităţile din stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală va forma un consiliu electoral distinct, cu sediul în municipiul Chişinău, care va asigura organizarea proceselor electorale pentru secţiile de votare constituite pentru localităţile din stângă Nistrului.
(14) Consiliul electoral de circumscripţie este asistat în perioada electorală de un aparat al cărui stat de personal se aprobă de Comisia Electorală Centrală la propunerea consiliului electoral de circumscripţie.
Articolul 36. Consiliul Electoral Central al Găgăuziei
(1) Componenţa Consiliului Electoral Central al Găgăuziei se aprobă de Adunarea Populară a Găgăuziei în conformitate cu prevederile art.12 alin.(3) lit.d) din Legea nr.344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) şi cu actele normative locale. În cazul alegerilor pentru Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi al alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi în cazul referendumurilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, format din preşedinte şi secretar, exercită atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie şi este completat cu membri în modul prevăzut la art.35 din prezentul cod.
(2) Preşedintele şi secretarul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei se aleg de membrii acestuia. Comisia Electorală Centrală, prin hotărâre, în condiţiile prezentului cod şi în conformitate cu Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, le confirmă statutul de persoane care deţin funcţii de demnitate publică. În cazul încetării înainte de termen a mandatului preşedintelui şi secretarului Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, până la ocuparea funcţiei de către o altă persoană, asigurarea interimatului, precum şi încetarea acestuia se dispun prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(3) Finanţarea curentă a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, precum şi finanţarea necesară organizării şi desfăşurării alegerilor regionale se realizează din bugetul Găgăuziei. Finanţarea necesară organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cea necesară desfăşurării referendumurilor se realizează din bugetul Comisiei Electorale Centrale, din mijloacele prevăzute pentru alegeri.
(4) Pe perioada exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este asistat de un aparat de lucru, ale cărui structură şi efectiv-limită se aprobă de către acesta. Pe durata perioadei electorale, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este în drept să angajeze în baza contractelor individuale de muncă, pe durată determinată, personal suplimentar, în limitele stabilite de Comisia Electorală Centrală.
(5) Consiliul Electoral Central al Găgăuziei are acces la Registrul de stat al alegătorilor în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală.
(6) Preşedintele şi secretarul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei pot participa, fără drept de vot, la şedinţele Comisiei Electorale Centrale.
(7) În perioada dintre alegeri, preşedintele Consiliului Electoral Central din Găgăuzia exercită atribuţiile prevăzute la art.37 alin.(2).
(8) Pe durata exercitării atribuţiilor, preşedintelui şi secretarului Consiliului Electoral Central al Găgăuziei le sunt aplicabile condiţiile de eligibilitate, garanţiile şi restricţiile prevăzute la art.20 alin.(8), art.22 alin.(1)–(4) şi art.23.
(9) Mandatul funcţiei de preşedinte şi cel de secretar al Consiliului Electoral Central al Găgăuziei pot înceta înainte de termen în condiţiile prevăzute la art.22 din Legea 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi în caz de rechemare în conformitate cu prevederile stabilite de actele normative locale.
[Art.36 completat prin Legea nr.109 din 26.04.2024, în vigoare 10.05.2024]
Articolul 37. Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie
(1) În perioada electorală, consiliul electoral de circumscripţie are următoarele atribuţii:
a) exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi ale altor acte normative care conţin prevederi referitoare la desfăşurarea alegerilor;
b) constituie, în condiţiile prezentului cod, circumscripţiile electorale de nivelul întâi şi secţiile de votare, consiliile electorale de circumscripţie de nivelul întâi şi birourile electorale ale secţiilor de votare, supraveghează activitatea acestora;
c) propune degrevarea sau, după caz, convocarea membrilor consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea şi aprobarea statului de personal al aparatului acestuia;
d) decide degrevarea sau, după caz, convocarea membrilor consiliilor electorale de nivelul întâi, după caz, şi ai birourilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestor consilii şi birouri;
e) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare, după caz, consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul întâi mijloace financiare, precum şi asigură aprovizionarea acestora cu materiale şi formulare ale documentelor electorale necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a procesului electoral;
f) examinează comunicările şi sesizările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, depuse de autorităţile administraţiei publice locale, de întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile implicate în procesul electoral, întreprinde măsuri pe marginea celor comunicate ori sesizate;
g) decide asupra cererilor de înregistrare a grupurilor de iniţiativă, a candidaţilor independenţi şi a candidaţilor/listelor de candidaţi din partea partidelor politice în cadrul alegerilor locale, aduce la cunoştinţa publică informaţii despre aceştia;
h) recepţionează, examinează şi publică rapoartele privind finanţarea campaniilor electorale ale candidaţilor independenţi în cadrul alegerilor locale, precum şi cele privind finanţarea grupurilor de iniţiativă constituite în vederea colectării semnăturilor pentru susţinerea candidaţilor respectivi;
i) asigură accesul publicului la declaraţiile de avere şi interese personale ale concurenţilor electorali înregistraţi în alegerile locale, conform prevederilor prezentului cod;
j) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărârilor şi a acţiunilor/inacţiunilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, după caz, ale consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul întâi;
k) examinează cererile şi contestaţiile asupra acţiunilor/inacţiunilor concurenţilor electorali şi ale grupurilor de iniţiativă înregistrate, precum şi cele cu privire la finanţarea campaniilor electorale ale candidaţilor independenţi în alegerile locale;
l) colectează şi sistematizează informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind deschiderea secţiilor de votare, prezenţa alegătorilor la votare, după caz, existenţa incidentelor la secţiile de votare, rezultatele preliminare ale alegerilor şi le remite, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri” sau prin alte mijloace, Comisiei Electorale Centrale;
m) centralizează rezultatele votării din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale documentele şi materialele electorale, asigură afişarea acestora la sediul său şi la sediul autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile prezentului cod şi ale instrucţiunii aprobate de comisie în acest sens;
n) aprobă, prin hotărâre, procesul-verbal privind rezultatele alegerilor locale din circumscripţia electorală respectivă, confirmă sau infirmă legalitatea acestora;
o) declară candidaţii aleşi, atribuie şi validează, odată cu confirmarea legalităţii alegerilor locale, mandatele primarilor aleşi şi ale consilierilor locali, confirmă lista candidaţilor supleanţi, cu adoptarea hotărârilor în acest sens;
p) asistă organele electorale ierarhic superioare în procesul de realizare a atribuţiilor de supraveghere şi control în domeniul finanţării campaniilor electorale şi partidelor politice;
q) exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
(2) Preşedintele consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea exercită următoarele atribuţii:
a) reprezintă consiliul în relaţiile cu Comisia Electorală Centrală, cu alte autorităţi publice, întreprinderi, instituţii, mass-media, organizaţii, partide politice, concurenţii electorali, precum şi cu cetăţenii;
b) asigură păstrarea bunurilor primite de la autoritatea administraţiei publice locale şi Comisia Electorală Centrală, purtând răspundere materială conform legislaţiei;
c) gestionează mijloacele financiare alocate consiliului;
d) emite acte administrative, în limitele competenţei sale, în vederea organizării activităţii consiliului;
e) încheie, în numele consiliului, contracte aferente organizării şi desfăşurării activităţii permanente în circumscripţie, precum şi contracte individuale de muncă, contracte de prestări servicii pentru perioada îndeplinirii unor activităţi permanente;
f) informează membrii consiliului, alegătorii şi subiecţii vizaţi privind punerea în aplicare, în limita competenţelor stabilite, a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale, precum şi a altor acte administrative privind aplicarea procedurilor electorale;
g) participă la procedurile de actualizare a datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul de stat al alegătorilor, precum şi la procedurile de verificare şi actualizare a listelor electorale din circumscripţia electorală respectivă;
h) contribuie, în limitele funcţionale stabilite, la realizarea de către Comisia Electorală Centrală a atribuţiilor de supraveghere şi control privind respectarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
i) acordă asistenţă în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie electorală şi civică, organizate de Comisia Electorală Centrală şi Centrul de instruire continuă în domeniul electoral;
j) acordă asistenţă în procesul de instruire şi certificare a subiecţilor electorali de către Centrul de instruire continuă în domeniul electoral;
k) monitorizează respectarea principiului egalităţii de gen de către subiecţii participanţi la procesul electoral prin verificarea documentelor, sistematizarea şi prezentarea datelor statistice în acest sens;
l) exercită şi alte atribuţii prevăzute de prezentul cod, de regulamentul de activitate al consiliului electoral, aprobat de Comisia Electorală Centrală, precum şi de alte acte normative în domeniul electoral.
Secţiunea a 3-a
Secţiile de votare şi birourile electorale
ale secţiilor de votare
Articolul 38. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare
(1) Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare.
(2) Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor) şi ai satelor (comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători. La propunerea primarilor oraşelor (municipiilor) şi ai satelor (comunelor), plafonul de 3000 de alegători poate fi depăşit cu cel mult 10%. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, secţiile de votare se constituie în acelaşi termen. Sediile secţiilor de votare se stabilesc, de regulă, la parterul sediilor aflate în proprietate publică şi se amenajează astfel încât să faciliteze accesul în ele al persoanelor în vârstă şi cu dizabilităţi.
(3) Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lângă spitale, sanatorii, maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrâni. Aceste secţii de votare trebuie să includă cel puţin 30 de alegători.
(4) Persoanele care îşi satisfac serviciul militar votează la secţia de votare din localitatea în care este dislocată unitatea militară.
(5) În cazul alegerilor locale noi, parţiale, al referendumului local, când nu se constituie consiliu electoral de circumscripţie de nivelul al doilea, secţiile de votare şi birourile electorale ale acestora se constituie de către consiliul electoral de circumscripţie de nivelul întâi.
(6) Consiliul electoral de circumscripţie numerotează secţiile de votare din circumscripţie şi aduce la cunoştinţa publică informaţia despre hotarele fiecărei secţii de votare, adresa sediului birourilor electorale ale secţiilor de votare, adresa localului pentru votare şi modalitatea de contact.
(7) Secţiile de votare se numerotează începând cu localitatea de reşedinţă a consiliului electoral de circumscripţie şi continuând, în ordine alfabetică, cu cele din municipii, oraşe, comune şi sate.
(8) Autorităţile administraţiei publice locale oferă birourilor electorale ale secţiilor de votare informaţii şi sprijin, necesare în exercitarea atribuţiilor lor prevăzute de prezentul cod.
(9) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 11 persoane.
(10) Membrii biroului electoral al secţiei de votare se desemnează după cum urmează:
a) 3 membri sunt desemnaţi de către consiliul local;
b) câte unul este desemnat de fiecare partid politic reprezentat în Parlament.
(11) În cazul în care partidele politice nu prezintă candidaturile lor în componenţa biroului electoral al secţiei de votare cel târziu cu 5 zile înainte de expirarea termenului de constituire a biroului, numărul necesar de membri se completează de către consiliul local. Dacă acesta nu prezintă candidaturile, precum şi în cazul în care după prezentarea de către toţi subiecţii cu acest drept numărul acestora nu este suficient sau componenţa biroului electoral al secţiei de votare constituie un număr par, locurile rămase sunt completate de consiliul electoral de circumscripţie, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, din rândul persoanelor incluse în Registrul funcţionarilor electorali.
(12) Pentru funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare se propun doar persoane care au urmat cursuri de perfecţionare în cadrul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral şi deţin certificate de calificare corespunzătoare valabile la data confirmării. În măsura posibilităţilor, în componenţa birourilor electorale se includ persoane cu studii juridice superioare sau în domeniul administraţiei publice.
(13) În termen de două zile de la data constituirii biroului electoral al secţiei de votare, membrii acestuia aleg din rândul lor preşedintele şi secretarul biroului, comunicând imediat rezultatele acestor alegeri consiliului electoral de circumscripţie şi aducând la cunoştinţa publică componenţa biroului electoral, sediul şi modalitatea de contact.
(14) Biroul electoral al secţiei de votare adoptă hotărâri cu votul majorităţii absolute a membrilor.
(15) Particularităţile de organizare şi funcţionare a biroului electoral al secţiei de votare sunt stipulate în regulamentul de activitate al acestuia, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(16) În scopul asigurării şi realizării dreptului electoral, Comisia Electorală Centrală poate constitui secţii de votare şi birouri electorale ale secţiilor de votare şi în alte cazuri.
Articolul 39. Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare din străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate
(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova pot fi organizate una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data scrutinului.
(2) Secţiile de votare constituite în străinătate vor activa în conformitate cu particularităţile prevăzute de prezentul cod şi vor fi organizate cu cel puţin 35 de zile înainte de data scrutinului.
(3) În afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(1), cu acordul autorităţilor competente ale ţărilor respective, pot fi organizate secţii de votare pentru o localitate sau mai multe localităţi în care, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, se află temporar sau domiciliază permanent cel puţin 500 de alegători cetăţeni ai Republicii Moldova.
(4) Constituirea secţiilor de votare prevăzute la alin.(1) şi (3) se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală, cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind îndeplinirea condiţiei ce vizează obţinerea acordului autorităţilor competente ale ţării respective şi posibilitatea asigurării din punct de vedere tehnic şi logistic a procesului de votare.
(5) Temeiul de bază pentru constituirea secţiilor de votare este dinamica participării alegătorilor la secţiile de votare din străinătate la ultimele 3 scrutine, ţinând cont complementar de datele înregistrării prealabile a cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate şi informaţiile prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene cu privire la numărul şi locul aflării cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate (colectate în baza evidenţei consulare sau a altor date relevante). Regulamentul privind constituirea secţiilor de votare peste hotare şi regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.
(6) Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un număr impar de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 15 persoane. Membrii biroului electoral al secţiei de votare din străinătate se propun de către subiecţii cu acest drept, după cum urmează:
a) 2 membri se propun de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Aceştia exercită din oficiu funcţiile de preşedinte şi secretar al biroului electoral respectiv;
b) câte un membru se propune de fiecare partid politic reprezentat în Parlament.
(7) În cazul în care partidele politice nu prezintă candidaturile lor în componenţa biroului electoral cel târziu cu 5 zile înainte de expirarea termenului de constituire a acestuia, precum şi în cazul în care, după prezentarea candidaturilor de către toţi subiecţii cu acest drept, numărul acestora nu este suficient sau componenţa biroului electoral constituie un număr par, candidaturile sunt înaintate de consiliul electoral de circumscripţie, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar dacă nici acesta nu prezintă candidaturile, locurile rămase se completează de Comisia Electorală Centrală din rândul persoanelor incluse în Registrul funcţionarilor electorali.
(8) Din momentul stabilirii datei alegerilor, pe resursele informaţionale ale Comisiei Electorale Centrale se publică periodic informaţii relevante legate de votul în străinătate, iar până la constituirea secţiilor de votare din străinătate se publică şi informaţii despre numărul şi posibilele locaţii ale secţiilor de votare din străinătate.
(9) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se reglementează de Comisia Electorală Centrală, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Articolul 40. Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru localităţile din stânga Nistrului
(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, poate organiza pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului secţii de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale.
(2) La constituirea secţiilor prevăzute la alin.(1), Comisia Electorală Centrală va lua în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine şi, complementar, informaţiile sau propunerile entităţilor responsabile de realizarea politicii de reintegrare şi securitate, care, la elaborarea propunerilor menţionate, vor ţine cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces şi comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral şi la organele electorale respective.
(3) Organul electoral responsabil va constitui secţii de votare distincte pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului, care aparţin circumscripţiei electorale respective constituite de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Aceste secţii de votare se subordonează consiliului electoral constituit în conformitate cu prevederile art.35.
(4) La constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului, prevederile art.38 se aplică în mod corespunzător. Competenţa de a propune candidaturile membrilor în componenţa biroului electoral al secţiei de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului aparţine organului administraţiei publice locale care gestionează unitatea administrativ-teritorială în care este amplasat sediul acestei secţii.
(5) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului se reglementează de Comisia Electorală Centrală.
Articolul 41. Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare
În perioada sa de activitate, biroul electoral al secţiei de votare exercită următoarele atribuţii:
a) recepţionează şi păstrează listele electorale, asigură integritatea acestora şi accesul la datele din acestea în condiţiile stabilite de prezentul cod;
b) examinează solicitările în legătură cu erorile din listele electorale, efectuează modificările necesare în acestea şi eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor în condiţiile prezentului cod;
c) întocmeşte liste electorale suplimentare şi cele privind votarea la locul aflării în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;
d) stabileşte tirajul buletinelor de vot ce urmează a fi tipărite pentru secţia de votare din ţară;
e) asigură recepţionarea, păstrarea şi integritatea buletinelor de vot, a certificatelor pentru drept de vot şi a altor documente (materiale) electorale necesare organizării activităţii acestuia şi desfăşurării procedurilor electorale;
f) desemnează membrii pentru degrevare sau, după caz, convocare, propune consiliului electoral de circumscripţie personalul pentru angajarea/numirea în funcţie în aparatul de lucru al biroului electoral;
g) confirmă reprezentanţii concurenţilor electorali/participanţilor la referendum în cadrul biroului electoral respectiv;
h) afişează la sediul biroului electoral listele de candidaţi;
i) comunică alegătorilor care îşi au domiciliul sau reşedinţa temporară în raza teritorială a secţiei de votare data şi locul votării, precum şi sediul secţiei de votare;
j) asigură pregătirea localului pentru votare, instalarea urnelor şi a cabinelor de vot, păstrarea şi integritatea ştampilelor electorale, precum şi a altui echipament electoral necesar, conform procedurii stabilite de comisie;
k) organizează votarea în ziua stabilită pentru desfăşurarea alegerilor;
l) ia măsuri pentru a asigura ordinea în localul secţiilor de votare;
m) totalizează voturile în secţia de votare, întocmeşte procesele-verbale şi rapoartele şi le remite, împreună cu alte documente (materiale) electorale, consiliului electoral de circumscripţie;
n) sistematizează şi remite consiliului electoral de circumscripţie informaţii despre deschiderea secţiei de votare, datele privind participarea la votare, precum şi datele necesare pentru stabilirea rezultatelor preliminare ale alegerilor, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri” şi al altor mijloace;
o) asistă organele electorale ierarhic superioare în procesul de realizare a atribuţiilor de supraveghere şi control în domeniul finanţării campaniilor electorale;
p) exercită şi alte atribuţii prevăzute de prezentul cod, de regulamentul privind activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare, aprobat de comisie, precum şi de alte acte normative în domeniul electoral.
Articolul 42. Incompatibilităţi şi restricţii în activitatea de membru al consiliului şi al biroului electoral
(1) În exercitarea atribuţiilor, membrul consiliului sau al biroului electoral:
a) nu are dreptul să desfăşoare oricare altă activitate în calitate de subiect implicat în procesul electoral;
b) în cazul alegerilor locale, nu poate fi soţul (soţia), afinul sau ruda de gradul întâi a persoanei care candidează în circumscripţia electorală în a cărei rază teritorială se află organul electoral din a cărui componenţă face parte;
c) în cazul în care este judecător desemnat în componenţa consiliului electoral, nu poate examina litigiile cu caracter electoral din circumscripţia respectivă începând cu data constituirii consiliului;
d) nu poate face declaraţii sau agitaţie în favoarea ori în defavoarea concurenţilor electorali, participanţilor la referendum sau grupurilor de iniţiativă, precum şi pentru exprimarea unei opţiuni la referendum;
e) nu poate sprijini financiar sau prin orice alte modalităţi, direct sau indirect, niciun concurent electoral, participant la referendum sau grup de iniţiativă.
(2) Nerespectarea incompatibilităţilor şi a restricţiilor stabilite la alin.(1) din prezentul articol serveşte drept temei de revocare a membrului prin substituirea acestuia cu un alt membru de către subiectul cu acest drept sau de aplicare a altor sancţiuni stabilite la art.102 alin.(6).
Articolul 43. Modificarea componenţei consiliului şi a biroului electoral
(1) Calitatea de membru al consiliului sau al biroului electoral încetează:
a) la cerere;
b) prin revocare;
c) în caz de deces.
(2) Membrul consiliului electoral sau al biroului electoral este revocat de entitatea care l-a desemnat, pentru încălcarea interdicţiilor stabilite la art.42, inclusiv pentru lezarea drepturilor electorale ale alegătorilor, pentru absenţa nemotivată la 2 şedinţe consecutive ale organului electoral sau pentru refuzul de a executa deciziile organului electoral din care face parte, constatate prin hotărâre a organului electoral din care acesta face parte. În cazul în care hotărârea a fost contestată, revocarea se face după confirmare de către organul electoral ierarhic superior.
(3) În cazul în care membrul consiliului electoral sau al biroului electoral încalcă prevederile prezentului cod şi ale altor acte normative în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie îi aplică sancţiunile prevăzute la art.102 alin.(6).
(4) Dacă un membru îşi dă demisia sau este revocat din consiliul sau biroul electoral, în locul lui este desemnat sau înaintat un alt membru în modul stabilit de prezentul cod.
Secţiunea a 4-a
Organizarea activităţii consiliilor şi birourilor electorale.
Dizolvarea acestora
Articolul 44. Acordarea de sprijin şi asigurarea tehnico-materială a activităţii consiliilor şi birourilor electorale
(1) Autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de forma juridică de organizare, persoanele cu funcţii de răspundere, partidele politice, precum şi organele acestora sunt obligate să sprijine consiliile şi birourile electorale în exercitarea atribuţiilor lor, să le furnizeze informaţiile şi materialele necesare pentru activitate. Sprijinul din partea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora se acordă numai la cerere şi nu se poate manifesta prin acţiuni vădit disproporţionate faţă de necesităţile existente.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de forma juridică de organizare, pun la dispoziţia consiliilor şi a birourilor electorale localuri corespunzătoare pentru activitatea acestora, precum şi echipament tehnico-material şi logistic necesar pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi centralizarea rezultatelor votării.
(3) În afara perioadei electorale, autorităţile administraţiei publice locale pun la dispoziţia preşedintelui consiliului electoral de nivelul al doilea un sediu pentru activitatea permanentă a acestuia.
(4) Entităţile prevăzute la art.28, în limitele competenţelor funcţionale şi ale responsabilităţilor suplimentare ce le revin, asigură suportul necesar consiliilor şi birourilor electorale în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor.
(5) Consiliul şi biroul electoral pot sesiza autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, indiferent de forma juridică de organizare, persoanele cu funcţii de răspundere, partidele politice, precum şi organele acestora, în probleme de organizare şi desfăşurare a alegerilor, ultimele fiind obligate să examineze sesizarea şi să dea răspuns în termen de 3 zile de la data primirii sesizării, dar nu mai târziu de ziua alegerilor.
(6) Nerespectarea prevederilor alin.(1)–(4) din prezentul articol serveşte drept temei pentru sesizarea organelor constatatoare în condiţiile prevăzute la art.104.
(7) Preşedinţii consiliilor şi ai birourilor electorale sunt obligaţi să asigure păstrarea şi returnarea bunurilor primite de la Comisia Electorală Centrală, de la autorităţile administraţiei publice locale sau de la alte entităţi, purtând răspundere materială pentru prejudiciul cauzat.
Articolul 45. Degrevarea şi convocarea funcţionarilor electorali. Modalitatea de remunerare şi garanţiile funcţionarilor electorali
(1) Comisia Electorală Centrală stabileşte prin hotărâre numărul de membri ai organelor electorale şi de funcţionari ai aparatelor de lucru ale acestora care pot fi degrevaţi sau, după caz, convocaţi, precum şi termenul acestor degrevări/convocări.
(2) Consiliul electoral de circumscripţie, de regulă, la prima şedinţă de constituire, adoptă o hotărâre privind desemnarea unor membri pentru degrevare sau, după caz, convocare în limitele stabilite de Comisia Electorală Centrală conform alin.(1), care va conţine şi propunerea de aprobare a statului de personal al aparatului consiliului. Această hotărâre se transmite imediat organului electoral care a constituit consiliul electoral respectiv, dar nu mai târziu de 3 zile de la constituirea consiliului.
(3) Biroul electoral al secţiei de votare, de regulă, la prima şedinţă de convocare, adoptă o hotărâre privind desemnarea membrilor pentru degrevare sau, după caz, convocare în limitele stabilite de Comisia Electorală Centrală conform alin.(1) şi o transmite imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la constituirea biroului respectiv, consiliului electoral de circumscripţie care decide, conform competenţei, asupra degrevării/convocării membrilor birourilor electorale.
(4) Degrevarea sau, după caz, convocarea şi aprobarea statului de personal se efectuează de organul electoral care a constituit consiliul şi/sau biroul electoral respectiv.
(5) Pentru activitatea în perioada electorală, persoanele degrevate din instituţiile bugetare sau din alte unităţi decât cele bugetare şi cele convocate beneficiază de o indemnizaţie, calculată în baza salariului mediu lunar pe economie pentru anul precedent, prognozat şi aprobat de Guvern, şi achitată din mijloacele financiare alocate pentru alegeri.
(6) Membrilor organelor electorale şi funcţionarilor aparatului consiliului electoral de circumscripţie degrevaţi din instituţiile bugetare li se menţine salariul la locul de muncă permanent.
(7) Funcţionarii publici membri ai organelor electorale şi funcţionarii aparatelor de lucru ale acestor organe degrevaţi pentru perioada electorală îşi păstrează statutul de funcţionar public.
(8) Pentru activitatea în perioada electorală, inclusiv în ziua alegerilor, membrilor organelor electorale nedegrevaţi şi celor neconvocaţi, precum şi funcţionarilor aparatelor birourilor electorale li se stabileşte o indemnizaţie în mărime de 20% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent, prognozat şi aprobat de Guvern, care este achitată din mijloacele financiare alocate pentru alegeri.
(9) Consiliul electoral de circumscripţie este asistat de un aparat de lucru al cărui stat de personal se aprobă de Comisia Electorală Centrală la propunerea consiliului electoral de circumscripţie. Statul de personal al aparatului include unităţile de contabil (inclusiv câte un contabil-şef), specialişti (consultanţi, operatori) şi alt personal tehnic. Pentru activitatea în perioada electorală, funcţionarii aparatului consiliului electoral de circumscripţie beneficiază de o indemnizaţie, calculată în baza salariului mediu lunar pe economie pentru anul precedent, prognozat şi aprobat de Guvern, şi achitată din mijloacele financiare alocate pentru alegeri.
(10) În funcţie de tipul scrutinului organizat, biroul electoral este asistat de un aparat de lucru, format din operatorii Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri” şi alt personal tehnic. Consiliul electoral adoptă o hotărâre prin care numeşte în funcţie, la propunerea biroului electoral, şi stabileşte perioada de activitate a personalului angajat în aparatul de lucru care asistă biroul electoral.
(11) Drept temei de achitare a indemnizaţiei în condiţiile prevăzute la alin.(5), (8)–(10) servesc hotărârile de constituire, precum şi cele de modificare a componenţei organelor electorale şi de degrevare sau, după caz, convocare a funcţionarilor electorali.
(12) În cazul organizării concomitente a două scrutine, precum şi în cazurile stabilite la art.8 alin.(2), funcţionarii electorali beneficiază de o majorare de 10% a mărimii indemnizaţiei stabilite în condiţiile alin.(5), (8)–(10) din prezentul articol.
(13) În caz de necesitate, pot fi încheiate contracte individuale de muncă sau de prestări servicii pentru perioada îndeplinirii unor activităţi determinate. Cheltuielile se efectuează din contul mijloacelor alocate pentru alegeri.
(14) În condiţiile legislaţiei fiscale, indemnizaţia achitată funcţionarilor electorali, care nu sunt degrevaţi sau convocaţi, pentru activitatea desfăşurată în cadrul organelor electorale se califică drept sursă de venit neimpozabilă.
(15) Membrii organelor electorale şi funcţionarii aparatelor de lucru ale acestor organe beneficiază de o zi liberă, de regulă, imediat următoare zilei alegerilor, acordată în condiţiile stabilite de Codul muncii.
[Art.45 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 46. Dizolvarea consiliilor şi a birourilor electorale
(1) Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul întâi şi birourile electorale constituite în condiţiile prezentului cod îşi încetează activitatea şi se consideră dizolvate de drept la data confirmării rezultatelor alegerilor şi a validării mandatelor de către autoritatea competentă, dar nu mai devreme de soluţionarea tuturor contestaţiilor depuse în perioada electorală.
(2) Membrii consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea, cu excepţia preşedintelui, îşi încetează activitatea la data confirmării rezultatelor alegerilor şi validării mandatelor, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă a tuturor contestaţiilor depuse în perioada electorală.
Capitolul IV
ASIGURAREA MATERIALĂ A DESFĂŞURĂRII ALEGERILOR. RESPONSABILITĂŢI
PRIVIND GESTIONAREA MIJLOACELOR FINANCIARE ALOCATE PENTRU
ALEGERI ŞI RAPORTAREA FINANCIARĂ
Articolul 47. Asigurarea mijloacelor necesare pentru desfăşurarea alegerilor
(1) Cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suportă de la bugetul de stat, în limita alocaţiilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru Comisia Electorală Centrală.
(2) Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor sunt parte integrantă a bugetului Comisiei Electorale Centrale. Ţinerea evidenţei contabile a cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi raportarea financiară asupra gestionării mijloacelor alocate se efectuează în conformitate cu Legea contabilităţii nr.113/2007 şi normele aprobate de Ministerul Finanţelor.
(3) Comisia Electorală Centrală estimează cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în baza cheltuielilor executate la scrutinele electorale anterioare şi aprobă prin hotărâre devizul estimativ de cheltuieli. Devizul de cheltuieli cuprinde, separat, cheltuielile pentru activitatea Comisiei Electorale Centrale, pentru activitatea Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, precum şi pentru activitatea consiliilor electorale de circumscripţie, inclusiv cheltuielile prevăzute la alin.(4) şi (5), în funcţie de tipul scrutinului organizat.
(4) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral estimează cheltuielile aferente activităţii de instruire în perioada electorală şi le prezintă comisiei pentru aprobare în condiţiile alin.(3).
(5) Finanţarea consiliilor electorale de circumscripţie se efectuează din contul bugetului de stat, în limita stabilită de Comisia Electorală Centrală. Modul de distribuire şi de folosire a mijloacelor financiare alocate se stabileşte de Comisia Electorală Centrală în baza devizului de cheltuieli aprobat pentru fiecare consiliu electoral de circumscripţie.
(6) Pentru secţiile de votare constituite peste hotare şi cele pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului, cheltuielile se estimează de Comisia Electorală Centrală.
(7) Hotărârea privind aprobarea devizului de cheltuieli se remite, în termen de cel mult 7 zile de la adoptare, autorităţilor de resort în vederea asigurării mijloacelor financiare necesare organizării şi desfăşurării alegerilor.
(8) Mijloacele financiare nevalorificate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se restituie la bugetul de stat.
Articolul 48. Responsabilităţi privind gestionarea mijloacelor financiare alocate pentru alegeri
(1) Organele electorale sunt responsabile de utilizarea eficientă, conform destinaţiei şi în limitele bugetare aprobate, a mijloacelor financiare alocate pentru alegeri, precum şi de asigurarea disciplinei bugetar-financiare potrivit cadrului normativ privind ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară.
(2) Particularităţile evidenţei contabile a cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, inclusiv responsabilităţile preşedinţilor consiliilor electorale de circumscripţie privind ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară asupra gestionării mijloacelor financiare alocate, sunt prevăzute într-o instrucţiune aprobată de Comisia Electorală Centrală.
(3) Preşedintele Comisiei Electorale Centrale organizează şi implementează sistemul de management financiar şi control intern şi poartă răspundere managerială pentru gestionarea mijloacelor financiare alocate pentru alegeri.
(4) Directorul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral dispune de mijloacele financiare alocate pentru activităţile de instruire, educare şi informare în perioada electorală, fiind responsabil de gestionarea eficientă a acestora.
(5) Preşedintele consiliului electoral de circumscripţie gestionează mijloacele financiare alocate consiliului respectiv, fiind responsabil de gestionarea eficientă a mijloacelor financiare alocate pentru alegeri.
(6) Încălcarea disciplinei şi a responsabilităţilor bugetar-financiare privind gestionarea mijloacelor financiare alocate alegerilor atrage după sine răspunderea juridică în conformitate cu legislaţia.
Articolul 49. Modul de raportare a cheltuielilor aferente desfăşurării alegerilor
(1) După încheierea perioadei electorale, dar nu mai târziu de 45 de zile de la confirmarea rezultatelor alegerilor, consiliile electorale de circumscripţie prezintă Comisiei Electorale Centrale raportul financiar asupra gestionării mijloacelor financiare alocate. Raportul financiar se semnează de către preşedintele consiliului electoral de circumscripţie de nivelul al doilea sau, după caz, de nivelul întâi şi de contabilul-şef al consiliului electoral respectiv.
(2) Comisia Electorală Centrală prezintă Parlamentului un raport asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru alegeri.
(3) În condiţiile alin.(2), raportul asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru alegeri se prezintă Parlamentului nu mai târziu de 30 de zile de la aprobarea de către Curtea de Conturi a raportului de audit.
Capitolul V
FINANŢAREA GRUPURILOR DE INIŢIATIVĂ
ŞI A CAMPANIILOR ELECTORALE
Articolul 50. Principiile de finanţare a grupurilor de iniţiativă, a concurenţilor electorali şi a participanţilor la referendum
Finanţarea, precum şi susţinerea materială sub orice formă a grupurilor de iniţiativă, a campaniilor electorale se realizează cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul legalităţii, prin respectarea prevederilor prezentului cod şi ale cadrului legal conex;
b) principiul egalităţii de şanse sau al tratamentului egal în procesul electoral, inclusiv prin asigurarea echilibrului de gen şi a accesului persoanelor cu nevoi speciale;
c) principiul transparenţei veniturilor şi cheltuielilor, prin prezentarea în mod corect şi obiectiv de către concurenţii electorali, grupurile de iniţiativă, candidaţii independenţi şi participanţii la referendum a rapoartelor privind finanţarea campaniilor electorale şi a grupurilor de iniţiativă şi publicarea acestora;
d) principiul independenţei grupurilor de iniţiativă, a candidaţilor independenţi, a concurenţilor electorali şi a participanţilor la referendum faţă de donatori;
e) principiul integrităţii campaniei electorale;
f) principiul proporţionalităţii în realizarea procedurilor electorale, inclusiv în aplicarea sancţiunilor de către organele electorale.
Articolul 51. Susţinerea materială de către stat a campaniilor electorale
(1) Susţinerea materială de către stat a campaniilor electorale se realizează prin alocaţii de la bugetul de stat acordate partidelor politice în corespundere cu Legea nr.294/2007 privind partidele politice, timp gratuit de emisie, credite fără dobândă şi alte forme prevăzute de legislaţie.
(2) În cadrul oricărui tip de alegeri, cu excepţia referendumurilor, Comisia Electorală Centrală stabileşte, prin hotărâre, cuantumul creditului fără dobândă ce poate fi acordat concurenţilor electorali.
(3) În cazul alegerilor parlamentare şi al celor locale, cuantumul creditelor fără dobândă se stabileşte pentru partide politice, blocuri electorale şi separat pentru candidaţii independenţi, indiferent de numărul candidaţilor înregistraţi şi/sau al funcţiilor elective pentru care candidează. În cazul alegerilor prezidenţiale, cuantumul creditului fără dobândă se stabileşte în mărime unică pentru toţi concurenţii electorali.
(4) Regulamentul privind modul de acordare şi rambursare a creditelor fără dobândă concurenţilor electorali în vederea desfăşurării campaniei electorale se aprobă de Ministerul Finanţelor.
(5) Primirea creditelor de la bugetul de stat se face numai prin intermediul unui mandatar financiar, desemnat în acest scop de concurentul electoral. Mandatarul financiar poate fi persoană fizică sau persoană juridică înregistrată la Ministerul Finanţelor, care răspunde solidar cu concurentul electoral care l-a desemnat. Cererea de acordare a creditului se depune la Ministerul Finanţelor.
(6) Creditele primite de la stat se sting parţial, de către stat, în funcţie de numărul total de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral în circumscripţia electorală respectivă. Suma de bani, determinată prin împărţirea sumei creditului la numărul de alegători care au participat la votare, apoi prin înmulţirea rezultatului obţinut cu numărul de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral respectiv, urmează a fi stinsă de la bugetul de stat.
(7) Concurentul electoral care şi-a retras candidatura este obligat să ramburseze creditul alocat din bugetul de stat pentru desfăşurarea campaniei sale electorale în termen de 2 luni de la retragerea candidaturii.
(8) Partidele politice, blocurile electorale şi candidaţii independenţi rambursează creditele fără dobândă în cuantumul determinat conform alin.(6), în termen de 3 luni de la data alegerilor.
(9) Prevederile alin.(2)–(8) nu se aplică grupurilor de iniţiativă şi participanţilor la referendum.
(10) Partidele politice care au constituit grupuri de iniţiativă, blocuri electorale şi/sau au desemnat candidaţi în alegeri, beneficiare de alocaţii de la bugetul de stat, au dreptul sa transfere în conturile bancare cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” cel mult 70% din sumele alocate din bugetul de stat, existente în contul partidului politic la începerea perioadei electorale, respectând plafonul general la nivel naţional al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pentru fiecare tip de alegeri.
Articolul 52. Compensarea cheltuielilor aferente organizării şi desfăşurării alegerilor
(1) În cazul apariţiei circumstanţelor ce duc la încetarea mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, concurentul electoral care a desemnat candidatul ales în funcţia de primar compensează cheltuielile suportate din bugetul de stat legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
(2) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul cererilor de demisie motivate în care se invocă:
a) depistarea, conform certificatului medical, a contraindicaţiilor care nu permit îndeplinirea atribuţiilor pe termen mai mare de 5 luni;
b) stabilirea gradului de dizabilitate pentru un termen mai mare de 5 luni;
c) alte circumstanţe care nu depind de voinţa candidatului ales în funcţia de primar.
(3) Mecanismul şi cuantumul mijloacelor financiare ce urmează a fi compensate în condiţiile prezentului articol se stabilesc prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(4) Cheltuielile aferente organizării şi desfăşurării alegerilor urmează a fi compensate de candidatul ales în funcţia de primar. În cazul în care candidaţii aleşi au fost desemnaţi de partide politice sau blocuri electorale, cheltuielile se compensează de către acestea. În cazul partidelor politice care primesc alocaţii din bugetul de stat, cuantumul cheltuielilor stabilite se va reţine din suma alocaţiilor în temeiul hotărârii Comisiei Electorale Centrale.
Articolul 53. Plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”
(1) Plafonul general la nivel naţional al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” constituie 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv.
(2) În cadrul oricărui tip de alegeri sau referendum, plafonul general al mijloacelor ce pot fi virate în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(3) La stabilirea plafonului general al mijloacelor ce pot fi virate în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”, Comisia Electorală Centrală determină coeficientul după formula: plafonul general al mijloacelor financiare pe ţară calculat conform alin.(1) se împarte la numărul total de alegători din ţară stabilit la data adoptării hotărârii prevăzute la alin.(2).
(4) Plafonul general al mijloacelor ce pot fi virate în contul cu menţiunea „Fond electoral” al concurentului electoral/participantului la referendum se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală prin înmulţirea coeficientului stabilit conform alin.(3) la numărul total de alegători din ţară. Plafonul maxim pentru fiecare circumscripţie electorală se determină de către Comisia Electorală Centrală prin înmulţirea coeficientului stabilit la alin.(3) cu numărul de alegători din circumscripţia respectivă. Datele privind numărul de alegători sunt cele stabilite la data adoptării hotărârii comisiei în condiţiile alin.(2).
(5) Plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul cu menţiunea „Destinat grupului de iniţiativă” se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală prin înmulţirea coeficientului stabilit la alin.(3) la numărul maxim de semnături necesare a fi colectate de către grupul de iniţiativă pentru susţinerea unui candidat la o funcţie electivă sau pentru iniţierea unui referendum.
Articolul 54. Condiţiile şi modul de susţinere financiară a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale
(1) Pentru finanţarea grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale pot fi utilizate următoarele surse:
a) mijloace financiare proprii acumulate în conturile partidului politic la data începerii perioadei electorale (cotizaţii, donaţii, alocaţii, alte venituri prevăzute de lege);
b) donaţii;
c) credite fără dobândă de la stat.
(2) Finanţarea grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale de către persoane fizice sau juridice se efectuează cu respectarea condiţiilor stabilite de prezentul capitol şi de regulamentele privind finanţarea grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale, aprobate de Comisia Electorală Centrală.
(3) Responsabilităţile privind respectarea condiţiilor şi a modului de susţinere financiară a grupurilor de iniţiativă sau a campaniilor electorale, privind evidenţa contribuţiilor şi a cheltuielilor efectuate, inclusiv privind întocmirea şi prezentarea în termen a rapoartelor privind finanţarea grupurilor de iniţiativă şi a rapoartelor privind finanţarea campaniilor electorale, în condiţiile stabilite de prezentul capitol şi de actele normative în domeniu, le revin:
a) conducătorilor partidelor politice, după caz, altor persoane desemnate conform actelor de constituire a acestora – dacă desemnează candidaţi în alegeri, constituie grupuri de iniţiativă sau se înregistrează în calitate de participanţi la referendum;
b) persoanelor cu drept de reprezentare/organelor de conducere ale blocurilor electorale, desemnate conform acordurilor de constituire a acestora – dacă desemnează candidaţi în alegeri, constituie grupuri de iniţiativă sau se înregistrează în calitate de participanţi la referendum;
c) candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova;
d) candidaţilor independenţi;
e) conducătorilor grupurilor de iniţiativă care desemnează şi/sau susţin candidaţii în alegeri sau iniţierea unui referendum;
f) persoanelor responsabile de finanţele (trezorierii) grupurilor de iniţiativă, ale concurenţilor electorali ori participanţilor la referendum, confirmate în condiţiile art.55.
(4) Pentru încălcarea prevederilor prezentului cod şi ale altor acte normative în domeniul finanţării grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale, subiecţii indicaţi la alin.(3) pot fi supuşi răspunderii juridice, inclusiv celei contravenţionale sau penale, în conformitate cu legislaţia.
(5) Se interzice finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă a grupurilor de iniţiativă, a campaniilor electorale de către:
a) cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani şi cetăţenii în privinţa cărora a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei;
b) persoanele fizice care nu sunt cetăţeni ai Republicii Moldova;
c) persoanele anonime sau în numele unor terţi;
d) persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziţii publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice sau care au beneficiat de ajutoare de stat în sensul Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat;
e) organizaţiile necomerciale, sindicale, asociaţiile ori fundaţiile din Republica Moldova sau din străinătate, organizaţiile de binefacere sau religioase;
f) autorităţile publice finanţate de la bugetul public naţional, autorităţile/instituţiile publice la autogestiune, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni, ai căror fondatori sunt autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderile de stat sau municipale, conform Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală, sau alte persoane juridice finanţate de la bugetul public naţional sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie;
g) persoanele juridice din străinătate, inclusiv cele cu capital străin sau mixt;
h) alte state sau organizaţiile internaţionale, inclusiv organizaţiile politice internaţionale.
(6) Se interzice concurenţilor electorali, participanţilor la referendum şi grupurilor de iniţiativă:
a) să ofere alegătorilor/susţinătorilor bani, bunuri, inclusiv produse alimentare, băuturi alcoolice şi produse din tutun, să presteze servicii ori să acorde alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acţiuni de binefacere, în scopul determinării alegătorului/susţinătorului să îşi exercite sau să nu îşi exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor;
b) să folosească în scopuri personale mijloace financiare intrate în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”;
c) să utilizeze mijloace financiare, altele decât din contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”;
d) să folosească fonduri financiare şi materiale nedeclarate sau să depăşească cheltuielile peste plafonul general stabilit la art.53;
e) să utilizeze resurse administrative, cu excepţia cazului prevăzut la art.70 alin.(6);
f) să încaseze mijloace financiare în contul cu menţiunea „Fond electoral” mai târziu decât ziua anterioară zilei alegerilor.
(7) Încălcarea prevederilor alin.(5) şi (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort şi celor de drept, iar sumele primite/utilizate în condiţiile alineatelor menţionate se fac venit la bugetul de stat în baza unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale. Actul administrativ de constatare a încălcărilor şi, după caz, de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art.102 alin.(2) lit.a), c) sau e), emis de organul electoral, din momentul în care rămâne definitiv, se aduce la cunoştinţa organelor de drept pentru tragerea la răspundere contravenţională sau penală, după caz, în condiţiile art.103 şi 104.
(8) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin.(6) lit.a) materialele şi obiectele de agitaţie electorală sau de campanie electorală prevăzute la art.1811 alin.(3) din Codul penal nr.985/2002.
(9) În termen de 7 zile de la începerea perioadei electorale, furnizorii de servicii media care au depus declaraţii pentru reflectarea alegerilor sunt obligaţi să dea publicităţii condiţiile în care oferă spaţiu publicitar (inclusiv preţul/minut) şi alte servicii conexe concurenţilor electorali, participanţilor la referendum sau grupurilor de iniţiativă, informând Comisia Electorală Centrală şi Consiliul Audiovizualului. Comisia Electorală Centrală publică aceste informaţii pe pagina sa oficială. În perioada electorală, furnizorii de servicii media sunt obligaţi să prezinte Comisiei Electorale Centrale săptămânal informaţia privind veniturile obţinute din publicitatea politică/electorală a fiecărui partid politic/bloc electoral/concurent electoral.
(10) În termen de 7 zile de la începerea perioadei electorale, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligaţi să dea publicităţii condiţiile în care oferă spaţiu publicitar şi alte servicii conexe concurenţilor electorali, participanţilor la referendum sau grupurilor de iniţiativă, informând Comisia Electorală Centrală. Comisia Electorală Centrală publică aceste informaţii pe pagina sa oficială. În perioada electorală, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligaţi să prezinte Comisiei Electorale Centrale săptămânal informaţia privind veniturile obţinute din publicitatea politică/electorală a fiecărui partid politic/bloc electoral/concurent electoral.
(11) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să ofere sprijin Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale de circumscripţie în activitatea de supraveghere şi control al respectării legislaţiei cu privire la finanţarea grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale.
(12) Prevederile alin.(5) nu pot fi interpretate şi aplicate în sensul limitării finanţărilor directe sau indirecte, alocate deschis şi transparent, cu scopul sprijinirii eforturilor de promovare a valorilor democratice, a standardelor internaţionale pentru alegeri libere, democratice şi corecte.
[Art.54 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
[Art.54 modificat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
Articolul 55. Persoana responsabilă de finanţe (trezorier)
(1) Partidul politic, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă desemnează şi prezintă pentru confirmare o persoană responsabilă de finanţele sale (trezorier) după cum urmează:
a) Comisiei Electorale Centrale – în cazul grupurilor de iniţiativă şi al concurenţilor electorali la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, în cazul partidelor politice şi al blocurilor electorale care desemnează candidaţi la alegerile locale şi regionale, precum şi în cazul participanţilor la referendumurile de orice nivel;
b) consiliului electoral de circumscripţie – în cazul grupurilor de iniţiativă şi al candidaţilor independenţi la alegerile locale.
(2) Cererea privind confirmarea trezorierului poate fi prezentată organului electoral odată cu depunerea setului de documente aferent înregistrării în calitate de concurent electoral, de participant la referendum sau de grup de iniţiativă sau, ulterior, după înregistrarea în această calitate.
(3) Pentru a fi confirmată de către organul electoral în calitate de trezorier, persoana desemnată trebuie să aibă studii economice sau contabile specializate şi să nu deţină funcţii de demnitate publică.
(4) Concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă are dreptul să desemneze în calitate de trezorier o persoană responsabilă de finanţele sale, în baza unui contract prezentat pentru confirmare la organul electoral, conform alin.(1).
(5) Calitatea de trezorier este incompatibilă cu oricare altă calitate de subiect implicat în procesul electoral. În cadrul unui scrutin, mai multe grupuri de iniţiativă sau mai mulţi concurenţi electorali/participanţi la referendum nu pot desemna aceeaşi persoană în calitate de trezorier, indiferent de nivelul circumscripţiei electorale în care candidează, cu excepţia situaţiei în care partidele politice constituie un bloc electoral.
[Art.55 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 56. Regimul conturilor bancare cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”
(1) Concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă, în termen de 3 zile după înregistrare, deschide la bancă un cont cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”, transferând în el mijloace financiare proprii, precum şi mijloace băneşti primite în condiţiile legii de la persoane fizice cetăţeni ai Republicii Moldova ori de la persoane juridice din ţară. În scopul deschiderii contului cu menţiunea „Fond electoral/„Destinat grupului de iniţiativă”, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă urmează a fi luat în evidenţă fiscală în modul stabilit în art.162 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal nr.1163/1997.
(2) Băncile deschid concurentului electoral, participantului la referendum sau grupului de iniţiativă un cont cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” după înregistrarea concurentului electoral, participantului la referendum sau grupului de iniţiativă, dar nu mai târziu de 3 zile de la depunerea cererii la bancă. Deschiderea şi închiderea conturilor respective sunt cu titlu gratuit.
(3) În cazul partidelor politice şi al blocurilor electorale, contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” poate fi deschis şi până la înregistrarea concurentului electoral, a participantului la referendum sau a grupului de iniţiativă. Încasările mijloacelor băneşti pe acest cont se vor face doar după ce concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă va fi înregistrat. Transferurile mijloacelor băneşti de pe acest cont se vor face doar după ce concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă va fi înregistrat, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor.
(4) În termen de 24 de ore de la deschiderea contului cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă informează în scris despre aceasta Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie şi comunică datele bancare respective.
(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea sa, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă care nu îşi deschide un cont la bancă cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” informează în scris despre aceasta Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie şi desfăşoară doar activităţi de campanie sau promovare electorală ce nu implică cheltuieli financiare.
(6) Partidele politice şi blocurile electorale care au desemnat candidaţi în alegerile locale deschid la bancă un singur cont cu menţiunea „Fond electoral” şi propun pentru confirmare la Comisia Electorală Centrală o persoană responsabilă de finanţe (trezorier) în condiţiile art.55. Toate mijloacele financiare aferente finanţării campaniei electorale a candidaţilor înregistraţi din partea partidelor şi blocurilor electorale vor fi gestionate prin intermediul acestui cont.
(7) În cazul în care în aceeaşi zi sunt organizate mai multe tipuri de alegeri, concurenţii electorali deschid conturi separate pentru fiecare tip de alegeri.
(8) Toate cheltuielile pentru activitatea grupurilor de iniţiativă şi pentru campaniile electorale se efectuează din mijloacele de pe contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”.
(9) Mijloacele financiare din contul cu menţiunea „Fond electoral”/ „Destinat grupului de iniţiativă” pot fi utilizate numai după ce sunt declarate la Comisia Electorală Centrală, iar în cazul candidaţilor independenţi în alegerile locale şi regionale – la consiliul electoral de circumscripţie.
(10) Operaţiunile de încasare a numerarului şi/sau de transferare a mijloacelor băneşti în/din contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” se vor efectua exclusiv în monedă naţională.
(11) Banca în care sunt deschise conturi cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” informează săptămânal, prin mijloace electronice, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie despre rulajul mijloacelor băneşti şi soldul pe conturile bancare respective. Modalitatea de prezentare a informaţiei prevăzute de prezentul alineat se stabileşte de Comisia Electorală Centrală şi se prezintă inclusiv la cererea comisiei sau, după caz, la cererea consiliului electoral de circumscripţie. Banca prezintă şi documentele referitoare la operaţiunile din conturile bancare respective.
(12) După expirarea termenului acordat pentru colectarea semnăturilor sau după finalizarea procesului de colectare a semnăturilor, grupul de iniţiativă informează banca despre acest fapt în vederea suspendării operaţiunilor la contul cu menţiunea „Destinat grupului de iniţiativă” şi întreprinde acţiunile de închidere a acestui cont conform procedurilor interne ale băncilor.
(13) În cazul concurenţilor electorali şi al participanţilor la referendum, ultimele achitări din contul cu menţiunea „Fond electoral” se fac în ziua de luni imediat următoare zilei votării. În ziua imediat următoare de marţi, băncile suspendă operaţiunile la contul cu menţiunea „Fond electoral” şi întreprind acţiunile de închidere sau, după caz, de suspendare a contului, conform procedurilor interne ale băncilor.
(14) Se interzic operaţiunile de încasare a numerarului şi/sau transferare a mijloacelor băneşti în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” după prezentarea raportului final conform prevederilor art.58.
(15) După prezentarea şi examinarea rapoartelor finale, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de iniţiativă este obligat sa transfere soldul din contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” în bugetul de stat şi să întreprindă acţiunile de suspendare sau închidere a contului conform procedurilor interne ale băncilor, cu următoarele excepţii:
a) în cazul grupurilor de iniţiativă constituite de partide politice, soldul din contul cu menţiunea „Destinat grupului de iniţiativă” poate fi transferat la contul bancar al partidului politic sau la contul cu menţiunea „Fond electoral”, comunicând imediat comisiei despre acest fapt. Soldul poate fi transferat şi în baza unei cereri scrise depuse, în termen de 3 zile de la expirarea termenului stabilit la alin.(12), la banca unde a fost deschis contul cu menţiunea „Destinat grupului de iniţiativă”;
b) în cazul grupurilor de iniţiativă constituite de către cetăţeni pentru susţinerea candidaţilor în alegeri, soldul din contul cu menţiunea „Destinat grupului de iniţiativă” poate fi transferat la contul cu menţiunea „Fond electoral” al candidatului susţinut şi înregistrat în calitate de concurent electoral, comunicând imediat despre acest fapt comisiei sau, după caz, consiliului electoral de circumscripţie. Soldul poate fi transferat şi în baza unei cereri scrise depuse, în termen de 3 zile de la expirarea termenului stabilit la alin.(12), la banca unde a fost deschis contul cu menţiunea „Destinat grupului de iniţiativă”;
c) în cazul partidelor politice, soldul din contul cu menţiunea „Fond electoral” poate fi transferat la contul bancar al acestora, comunicând imediat comisiei despre acest fapt. Soldul poate fi transferat şi în baza unei cereri scrise depuse, în termen de 3 zile de la expirarea termenului stabilit la alin.(13), la banca unde a fost deschis contul cu menţiunea „Fond electoral”;
d) prevederile lit.a) şi c) se aplică corespunzător şi blocurilor electorale sub condiţia stabilirii procedurii în acest sens în acordurile de constituire a blocurilor electorale.
(16) În cazul nerespectării prevederilor alin.(15), Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie, în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin.(15) lit.a)–c), poate dispune, prin hotărâre, închiderea contului cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” al concurentului electoral, al participantului la referendum sau al grupului de iniţiativă şi obligarea băncii la transferarea soldului din contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” în bugetul de stat, după perceperea tuturor comisioanelor.
(17) Din momentul adoptării hotărârii Comisiei Electorale Centrale privind stabilirea celui de-al doilea tur de scrutin sau a votării repetate, suspendarea operaţiunilor la contul cu menţiunea „Fond electoral” va fi anulată de către bancă în baza cererii concurentului electoral.
[Art.56 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 57. Regimul donaţiilor
(1) Donaţiile făcute grupurilor de iniţiativă, concurenţilor electorali sau participanţilor la referendum pot fi de următoarele tipuri:
a) donaţii în bani, proveniţi din activitatea de salariat, de întreprinzător, ştiinţifică sau din cea de creaţie, desfăşurată de către cetăţenii Republicii Moldova, din burse, pensii, prestaţii sociale sau din alte venituri legale, cu excepţia ajutorului social;
b) donaţii sub formă de proprietăţi, bunuri, mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii gratuite ori în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piaţă. Aceste donaţii sunt reflectate la valoarea lor de piaţă şi se înscriu în limitele donaţiilor prevăzute la alin.(4). Pentru a preveni utilizarea resurselor financiare ocolind conturile cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”, este interzisă donaţia proprietăţilor, a bunurilor, a mărfurilor, a obiectelor sau a lucrărilor, a căror destinaţie finală a fost ajustată în perioada electorală şi a implicat utilizarea resurselor financiare care nu sunt reflectate în conturile cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” pentru utilizare în campania electorală.
(2) Grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum au dreptul să accepte donaţii în numerar, la sediile/oficiile sale, sau prin operaţiuni bancare direct pe contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”.
(3) Partidul politic poate transfera pe contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” mijloace financiare proprii, deţinute pe contul său la data începerii perioadei electorale sau a perioadei de colectare a semnăturilor, sub condiţia prezentării raportului financiar la Comisia Electorală Centrală în care se indică datele prevăzute la art.58 alin.(1).
(4) Contribuţiile sub formă de donaţii pot fi făcute de persoane fizice şi juridice, cu respectarea restricţiilor stabilite la art.54 alin.(5), după cum urmează:
1) persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova:
a) au dreptul să doneze în perioada activităţii grupurilor de iniţiativă şi în timpul campaniilor electorale până la 6 salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv, dar nu mai mult de 30% din venitul anual al acestora înregistrat pentru anul calendaristic precedent;
b) în cazul în care deţin statut de persoane cu funcţii de demnitate publică, de funcţionari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajaţi în organizaţii publice în sensul Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, pot face donaţii al căror plafon să nu depăşească 10% din venitul lor anual, dar nu mai mult de 6 salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv;
c) în cazul în care donatorul beneficiază doar de burse sau alte prestaţii sociale, plafonul donaţiei nu poate să depăşească un salariu mediu lunar pe economie pentru anul respectiv;
d) pot face donaţii, în decursul unui an bugetar, unuia sau mai multor grupuri de iniţiativă, concurenţi electorali sau participanţi la referendum în limita plafoanelor stabilite la lit.a)–c);
e) pot face donaţii în numerar, la sediile/oficiile grupurilor de iniţiativă, ale concurenţilor electorali şi ale participanţilor la referendum, în valoare de până la un salariu mediu pe economie stabilit pe anul respectiv. Donaţiile făcute în numerar pot fi utilizate doar după depunerea lor pe contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”. Procedura de încasare şi depunere a donaţiilor în numerar la sediile/oficiile grupurilor de iniţiativă, ale concurenţilor electorali şi ale participanţilor la referendum se stabileşte de Comisia Electorală Centrală;
f) pot face donaţii care depăşesc limita stabilită la lit.e), dar în limita plafoanelor stabilite la lit.a) şi b) exclusiv prin virament bancar. Donaţiile efectuate prin virament bancar se înregistrează în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”, cu luare în considerare a prevederilor art.56 alin.(10). În cazul donaţiilor în valută străină efectuate prin virament prin intermediul conturilor bancare deschise la băncile din străinătate, valuta străină urmează a fi cumpărată de către bancă, iar echivalentul în monedă naţională al acesteia se înregistrează în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”;
2) persoanele juridice:
a) pot face donaţii în contul cu menţiunea „Fond electoral” şi „Destinat grupului de iniţiativă” cumulativ până la 12 salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv;
b) pot face donaţii de mijloace băneşti în contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” numai prin transfer, împreună cu o declaraţie pe propria răspundere privind lipsa restricţiilor prevăzute la art.54 alin.(5) lit.d), f) şi g);
c) prezintă spre păstrare entităţilor prevăzute la alin.(2) informaţia eliberată de la Serviciul Fiscal de Stat despre lipsa restanţelor faţă de buget.
(5) Donaţiile făcute peste plafoanele stabilite, precum şi sumele primite cu încălcarea prevederilor alin.(4) pct.2) sunt virate în bugetul de stat, în baza hotărârii Comisiei Electorale Centrale.
(6) Particularităţile efectuării contribuţiilor sub formă de donaţii, condiţiile şi modul de evidenţă, precum şi procedura de raportare a acestora se stabilesc prin regulamente aprobate de Comisia Electorală Centrală.
[Art.57 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 58. Rapoartele privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale
(1) Partidele politice şi blocurile electorale care desemnează candidaţi în alegeri, concurenţii electorali, participanţii la referendum şi grupurile de iniţiativă, a căror activitate de campanie electorală sau colectare a semnăturilor implică resurse financiare şi materiale, prezintă rapoarte care vor conţine informaţii despre veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate, precum şi numele şi prenumele donatorului, numărul de identificare de stat (IDNP), domiciliul, ziua, luna şi anul naşterii, locul de muncă, funcţia deţinută (ocupaţia/genul de activitate), după caz, calitatea de membru de partid, surse de venit sau finanţare ale donatorului – în cazul persoanei fizice, sau denumirea şi numărul de identificare de stat (IDNO) – în cazul persoanei juridice. Modelul rapoartelor, precum şi procedura de completare şi prezentare a acestora se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.
(2) Serviciile şi acţiunile prevăzute la art.57 alin.(1) lit.b), prestate gratuit de persoane fizice şi juridice, se evaluează de către fiecare dintre acestea la preţul mediu pe piaţă şi se indică obligatoriu în raportul financiar conform procedurii stabilite prin regulamente aprobate de Comisia Electorală Centrală.
(3) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, regionale, locale şi al referendumurilor, indiferent de tipul acestora, partidele politice şi blocurile electorale care desemnează candidaţi în alegeri, participanţii la referendum, grupurile de iniţiativă, candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, precum şi candidaţii independenţi, cu excepţia celor prevăzuţi la alin.(4), prezintă Comisiei Electorale Centrale rapoartele despre veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală, respectiv, în perioada de activitate a grupurilor de iniţiativă, sub semnătura persoanelor responsabile, cu respectarea următoarelor termene:
a) săptămânal, conform graficului aprobat de comisie în programul calendaristic;
b) în termen de 3 zile după ziua votării (ziua de miercuri), pentru întreaga campanie electorală (raport final);
c) în cazul grupurilor de iniţiativă, raportul final pentru întreaga perioadă de activitate a grupului de iniţiativă se depune în termen de cel mult 3 zile de la data de prezentare sau, după caz, de la data-limită de prezentare a listelor de subscripţie la comisie.
(4) Candidaţii independenţi în alegerile regionale şi locale, precum şi grupurile de iniţiativă constituite în vederea colectării semnăturilor pentru susţinerea acestora prezintă la consiliul electoral de circumscripţie corespunzător rapoartele despre veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală, respectiv, în perioada de activitate a grupurilor de iniţiativă, sub semnătura persoanelor responsabile, cu respectarea următoarelor termene:
a) săptămânal, conform graficului aprobat de comisie în programul calendaristic;
b) în termen de 3 zile după ziua votării (ziua de miercuri), pentru întreaga campanie electorală (raport final);
c) în cazul grupurilor de iniţiativă, raportul final pentru întreaga perioadă de activitate a grupului de iniţiativă se depune în termen de cel mult 3 zile de la data de prezentare sau, după caz, de la data-limită de prezentare a listelor de subscripţie către consiliul electoral de circumscripţie.
(5) Rapoartele privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale se prezintă utilizând obligatoriu metode automatizate de raportare electronică, prin subsistemul informatic „Control financiar”, parte componentă a Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, iar la solicitarea Comisiei Electorale Centrale – şi pe suport de hârtie.
(6) Rapoartele privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale, primite în condiţiile alin.(3) şi (4), sunt verificate în prealabil de Comisia Electorală Centrală sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripţie în ceea ce priveşte caracterul complet al informaţiei şi corespunderea cu cerinţele de întocmire a acestora.
(7) Dacă informaţia prezentată de către grupul de iniţiativă, concurentul electoral, participantul la referendum în condiţiile alin.(1) şi (2) este incompletă şi/sau eronată, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie are dreptul să solicite subiectului care le-a prezentat date şi/sau documente suplimentare, iar acesta este obligat să le prezinte în termenul indicat, dar nu mai târziu de 48 de ore din momentul solicitării.
(8) În termen de cel mult 24 de ore de la recepţionarea şi acceptarea rapoartelor, verificate în condiţiile alin.(6), Comisia Electorală Centrală le va plasa pe pagina sa web oficială, respectând legislaţia cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, iar consiliile electorale de circumscripţie le vor expedia Comisiei Electorale Centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale corespunzătoare spre publicare pe paginile lor web oficiale în aceleaşi condiţii.
(9) În scopul respectării legislaţiei privind accesul la informaţie, libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal, informaţia conţinută în rapoartele financiare ale grupurilor de iniţiativă sau ale concurenţilor electorali se face publică, exceptând IDNP, data şi luna naşterii, domiciliul sau reşedinţa temporară a persoanei fizice.
(10) Rapoartele privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale sunt verificate şi analizate de comisie sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripţie, care adoptă o hotărâre în acest sens.
(11) În scopul verificării şi examinării rapoartelor, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie are dreptul să solicite şi să primească de la persoane fizice şi juridice, indiferent de forma de organizare a persoanei juridice, informaţii necesare în limita competenţelor (inclusiv date cu caracter personal, informaţii atribuite la secret comercial, bancar, fiscal etc.). Subiecţii sesizaţi sunt obligaţi să prezinte informaţiile solicitate în termenul stabilit, dar nu mai târziu de 48 de ore din momentul înregistrării solicitării. La cerere şi în funcţie de natura informaţiei solicitate, acest termen poate fi extins de către Comisia Electorală Centrală sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripţie, însă, în total, termenul acordat nu va depăşi 3 zile.
(12) Pentru elucidarea suspiciunilor rezonabile, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie poate colabora cu sau sesiza autorităţile publice care deţin sisteme informaţionale publice şi/sau au atribuţii de control, în vederea prezentării informaţiilor necesare sau a efectuării unor verificări suplimentare, în limita competenţelor funcţionale ale acestor autorităţi.
[Art.58 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 59. Principiile de bază ale efectuării supravegherii şi controlului privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale
(1) Supravegherea şi controlul finanţării partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale au scopul de a verifica modul în care grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum respectă cadrul normativ în perioada în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv prin verificarea corectitudinii, a caracterului complet al informaţiilor şi a termenului prezentării rapoartelor financiare cu anexele de rigoare, în limitele celor declarate şi prezentate de subiect.
(2) Controlul finanţării grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale are scopul de a verifica modul în care grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum respectă cadrul normativ în perioada în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv prin verificarea conţinutului rapoartelor financiare şi a documentelor primare contabile, sub aspectul corespunderii activităţilor de campanie desfăşurate şi reflectării tuturor veniturilor şi cheltuielilor din perioada activităţii grupurilor de iniţiativă şi din campania electorală.
(3) Supravegherea şi controlul privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale sunt realizate la sediul comisiei sau la faţa locului. În cazul manifestării dezacordului de către entitatea supusă controlului sau proprietarul (administratorul) imobilului unde urmează a fi desfăşurat controlul la faţa locului, se va înainta o acţiune în instanţa de judecată de autorizare a controlului financiar la faţa locului fără acordul entităţii supuse controlului sau al proprietarului (administratorului) imobilului.
(4) Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie aprobă, prin hotărâre, rezultatele supravegherii sau ale controlului finanţării grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale, acestea fiind reflectate în raportul cu privire la rezultatele alegerilor.
(5) Controlul privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale se realizează în baza unui ansamblu de metode şi prevede operaţiuni de organizare şi desfăşurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia, cum ar fi: verificarea faptică, verificarea documentară, verificarea totală, verificarea parţială, verificarea tematică, verificarea operativă, verificarea prin contrapunere. Rezultatele controlului se aduc la cunoştinţă în termen de 6 luni din momentul confirmării rezultatelor alegerilor, care poate fi prelungit la necesitate.
(6)Procesul de planificare, organizare şi desfăşurare a controlului privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale este stipulat în regulamente aprobate de Comisia Electorală Centrală.
(7) În procesul de supraveghere şi control privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală poate solicita documente şi/sau explicaţii suplimentare pe care le consideră necesare, iar persoanele responsabile sunt obligate să le prezinte în termenele stabilite de comisie.
(8) Supravegherea şi controlul privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale pot fi efectuate repetat în cazul în care, ulterior, au fost depistate circumstanţe noi ce atestă existenţa unor semne de încălcare a cadrului normativ.
(9) Controlul repetat privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale poate fi efectuat inclusiv în cadrul examinării contestaţiilor şi a sesizărilor.
(10) Controlul repetat privind finanţarea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
[Art.59 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Capitolul VI
LISTELE ELECTORALE
Articolul 60. Registrul de stat al alegătorilor
(1) Comisia Electorală Centrală este posesorul Registrului de stat al alegătorilor şi asigură administrarea şi actualizarea acestuia. Modul de formare, administrare şi actualizare a Registrului de stat al alegătorilor se stabileşte prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(2) Registrul de stat al alegătorilor este actualizat sistematic, în mod automat, în baza Registrului de stat al populaţiei. La solicitarea comisiei, autoritatea deţinătoare a Registrului de stat al populaţiei oferă gratuit şi alte date sau informaţii necesare actualizării Registrului de stat al alegătorilor.
(3) În Registrul de stat al alegătorilor se înscriu pentru fiecare alegător următoarele date:
a) numele, prenumele şi patronimicul;
b) data, luna şi anul naşterii;
c) numărul de identificare de stat (IDNP);
d) sexul;
e) adresa de domiciliu (ţara, localitatea, strada, casa, blocul, apartamentul);
f) adresa de reşedinţă temporară (ţara, localitatea, strada, casa, blocul, apartamentul);
g) seria şi numărul actului de identitate (buletin de identitate, paşaport);
h) numărul secţiei de votare unde este arondat conform domiciliului sau unde şi-a exprimat dorinţa de a vota şi adresa secţiei de votare;
i) data ultimei modificări a datelor personale;
j) alte menţiuni în baza documentelor confirmative.
(4) Cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care au fost radiaţi din evidenţa la domiciliu sau la reşedinţa temporară în Republica Moldova, inclusiv cei care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa temporară în străinătate, rămân înscrişi în Registrul de stat al alegătorilor cu menţiunea „fără reşedinţă”.
(5) În baza informaţiei prezentate de instituţiile deţinătoare (Agenţia Servicii Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării), pentru persoanele care şi-au pierdut drepturile electorale se efectuează menţiunea corespunzătoare în Registrul de stat al alegătorilor. Persoanele care au pierdut drepturile electorale nu se înscriu în listele electorale.
(6) Datele şi informaţiile cuprinse în Registrul de stat al alegătorilor sunt destinate exclusiv proceselor electorale şi sunt accesibile pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale, fiecare alegător având acces doar la informaţia personală.
Articolul 61. Listele electorale
(1) Listele electorale sunt documente autentificate de Comisia Electorală Centrală ce cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot care îşi au domiciliul ori reşedinţa temporară pe teritoriul unei secţii de votare. Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură secţie de votare. Alegătorul care are şi domiciliu, şi reşedinţă este înscris, în perioada valabilităţii reşedinţei temporare, în lista electorală de la secţia de votare în a cărei rază teritorială acesta îşi are reşedinţa temporară. Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea listelor electorale se aprobă de Comisia Electorală Centrală.
(2) Lista electorală de bază cuprinde următoarele date:
a) denumirea şi data scrutinului;
b) localitatea, numărul secţiei de votare şi numărul circumscripţiei electorale;
c) numele şi prenumele, anul naşterii alegătorului;
d) domiciliul/reşedinţa temporară a alegătorului;
e) numărul de identificare de stat (IDNP), seria şi numărul actului de identitate;
f) rubrica „Notă”;
g) rubricile prevăzute pentru semnare de către membrul biroului electoral şi alegător.
(3) Listele electorale se întocmesc pe secţii de votare în baza informaţiei din Registrul de stat al alegătorilor. Lista unei secţii de votare este ordonată alfabetic, după numele, prenumele alegătorilor sau după denumirea străzii, numărul casei/ blocului în creştere, numele, prenumele alegătorilor. Arondarea alegătorilor la secţiile de votare se efectuează de către registratorii din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, autorizaţi în acest sens, conform procedurii stabilite de Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor, aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(4) Pentru persoanele care îşi satisfac serviciul militar, listele electorale se întocmesc pe baza datelor prezentate de comandanţii unităţilor militare respective. Militarii cu domiciliul înregistrat în afara unităţilor militare, precum şi membrii familiilor lor se înscriu în listele electorale de la domiciliu.
(5) Pentru secţiile de votare constituite în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte instituţii curative staţionare, listele electorale se întocmesc pe baza propriei declaraţii de şedere ori a datelor prezentate de conducătorii instituţiilor menţionate.
(6) Pentru secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale se întocmesc conform procedurii stabilite prin Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea şi actualizarea listelor electorale, aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(7) În cazul în care alegătorul îşi schimbă locul de şedere sau nu se va afla în ziua alegerilor pentru Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, precum şi a referendumurilor republicane la domiciliu sau la reşedinţa temporară, biroul electoral al secţiei de votare unde alegătorul este inclus în lista electorală de bază, la solicitarea acestuia şi pe baza actului de identitate acceptat pentru participarea la votare, îi eliberează un certificat pentru drept de vot. Alegătorul confirmă primirea certificatului pentru drept de vot semnând într-un registru special, ţinut de biroul electoral. Menţiunea despre eliberarea certificatului pentru drept de vot se efectuează de către biroul electoral la rubrica „Notă”, unde este indicată data eliberării, numărul certificatului pentru drept de vot şi numele membrului biroului electoral care l-a eliberat.
(8) Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere sunt în drept, cel târziu cu 25 de zile înainte de următoarele alegeri parlamentare, prezidenţiale, referendum republican, să-şi declare locul nou de şedere pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secţia de votare corespunzător locului şederii. Procedura privind declararea locului de şedere se stabileşte prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(9) Listele electorale se transmit de către Comisia Electorală Centrală autorităţilor administraţiei publice locale cu cel puţin 22 de zile înainte de ziua alegerilor, într-un exemplar ştampilat şi cu alte semne de protecţie pe fiecare pagină. Lista electorală se transmite imediat biroului electoral al secţiei de votare pentru asigurarea verificării acesteia de către alegători, reprezentanţii concurenţilor electorali/participanţilor la referendum şi observatori. După efectuarea modificărilor, cu cel puţin 7 zile înainte de ziua alegerilor, listele se tipăresc repetat şi se transmit cel târziu odată cu buletinele de vot, în 2 exemplare ştampilate şi cu alte semne de protecţie pe fiecare pagină, dintre care unul este transmis pentru păstrare la primărie, prin intermediul biroului electoral.
(10) Modificări în listele electorale pot fi solicitate Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral cu cel puţin 7 zile înainte de ziua alegerilor. Biroul electoral comunică imediat registratorilor din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale modificările solicitate, cu anexarea actelor doveditoare. Registratorul verifică datele şi efectuează, după caz, menţiunile corespunzătoare în Registrul de stat al alegătorilor.
(11) Pentru al doilea tur de scrutin se utilizează aceleaşi liste electorale de bază. Listele electorale suplimentare se întocmesc, separat, pentru fiecare tur de scrutin.
Articolul 62. Verificarea listelor electorale
(1) Listele electorale care vor cuprinde numele, prenumele, anul naşterii şi domiciliul/reşedinţa temporară a fiecărui alegător se fac accesibile în localurile secţiilor de votare cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. În acelaşi termen, alegătorilor li se comunică prin toate mijloacele de comunicare disponibile (mass-media, telefon, afişe, internet) despre posibilitatea verificării listelor electorale la sediul biroului secţiei de votare.
(2) Alegătorul poate verifica datele sale prin intermediul resurselor informaţionale ale Comisiei Electorale Centrale, conform procedurii stabilite în acest sens.
(3) Alegătorilor, reprezentanţilor concurenţilor electorali, participanţilor la referendum şi observatorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele electorale şi de a verifica dacă datele cu privire la alegători sunt corecte. Aceştia au dreptul să depună solicitări pentru includerea în listă sau excluderea din ea, precum şi pentru corectarea erorilor comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cu cel mult 7 zile înainte de ziua alegerilor. Solicitările se examinează, în termen de 24 de ore, de către organul electoral sesizat, iar deciziile asupra solicitărilor pot fi contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, dacă au primit refuz de corectare sau includere în listă.
(4) Listele electorale utilizate în ziua alegerilor, cu datele depline despre alegătorii arondaţi la secţia de votare respectivă conform art.61 alin.(2), se transmit birourilor electorale cel târziu odată cu buletinele de vot. Accesul la listele electorale se permite în baza unei declaraţii de confidenţialitate al cărei model este aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(5) Comisia Electorală Centrală elaborează şi aprobă: procedura de întocmire, verificare şi actualizare a listelor electorale, reglementând expres modul de transmitere a listelor la birourile electorale; condiţiile şi modul de includere/excludere din listă a alegătorilor de către membrii biroului electoral al secţiei de votare; regulile de prezentare ulterioară a listelor electorale finale şi alte aspecte necesare.
Capitolul VII
DESEMNAREA ŞI ÎNREGISTRAREA CANDIDAŢILOR.
CONFIRMAREA REPREZENTANŢILOR
CONCURENŢILOR ELECTORALI
Articolul 63. Desemnarea candidaţilor
(1) În cazul alegerilor parlamentare şi al celor prezidenţiale, procedura de desemnare a candidaţilor începe cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor şi se termină cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. În cazul alegerilor locale, desemnarea candidaţilor se efectuează după constituirea consiliilor electorale de circumscripţie conform art.157, dar nu mai devreme de 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(2) Dreptul de a desemna candidaţi pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condiţiile stabilite de prezentul cod, îl au:
a) partidele politice înregistrate până la data intrării în vigoare a actului cu privire la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor şi cu legislaţia;
b) blocurile electorale;
c) cetăţenii Republicii Moldova care îşi înaintează propria candidatură (candidaţii independenţi, candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova).
(3) Procedura de desemnare a candidaţilor cuprinde:
a) în cazul partidelor politice şi al blocurilor electorale – aprobarea, în cadrul şedinţelor organelor abilitate în conformitate cu prevederile statutare, respectiv, cu acordurile de constituire a acestora, confirmată prin procese-verbale (extrase din procesele-verbale), a hotărârilor/deciziilor privind desemnarea candidaţilor/listelor de candidaţi la funcţii publice elective, iar în cazul alegerilor prezidenţiale – constituirea grupurilor de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii candidaţilor desemnaţi, precum şi întocmirea şi prezentarea actelor necesare în condiţiile prezentului cod pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral;
b) în cazul candidaţilor independenţi/candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova – înaintarea propriei candidaturi la o funcţie publică electivă, după caz, constituirea grupului de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susţinerii candidatului, precum şi întocmirea şi prezentarea actelor necesare în condiţiile prezentului cod pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral.
(4) Procedura de desemnare a candidaţilor include şi etapa de colectare a semnăturilor de către persoanele care îşi înaintează propria candidatură şi/sau grupurile de iniţiativă în vederea susţinerii candidaţilor la funcţiile elective.
(5) Subiecţii enumeraţi la alin.(2) nu pot lua decizii privind demararea procedurii de desemnare a candidaţilor/propriei candidaturi înainte de începerea perioadei de desemnare prevăzute la alin.(1), iar actele întocmite în acest sens anterior începerii perioadei menţionate la alin.(1) sunt nule.
[Art.63 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 64. Particularităţile constituirii şi înregistrării blocurilor electorale
(1) Blocurile electorale pentru toate tipurile de alegeri se înregistrează de Comisia Electorală Centrală.
(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al celor locale, actele necesare pentru înregistrarea blocurilor electorale se depun la Comisia Electorală Centrală cu cel mult 30 de zile înainte de începerea perioadei de desemnare a candidaţilor.
(3) Partidele politice pot conveni asupra formării unui bloc electoral, consemnând decizia de participare la constituirea acestuia, aprobată în conformitate cu statutele (regulamentele) lor, într-un proces-verbal.
(4) Blocurile electorale se formează în baza acordului de constituire, aprobat de către partidele politice înregistrate în modul prevăzut de lege până la stabilirea datei alegerilor şi care au decis să participe la constituirea unui bloc electoral.
(5) Acordul de constituire a blocului electoral va cuprinde:
a) părţile constituante ale blocului electoral;
b) denumirea integrală, denumirea prescurtată a blocului şi, după caz, simbolul electoral în formă grafică însoţit de descrierea textuală a acestuia;
c) persoana/organul cu drept de reprezentare şi modalitatea de contact a acestuia;
d) modalitatea de retragere a uneia dintre părţi din componenţa blocului electoral şi/sau asocierea cu un alt partid politic;
e) procedura de desemnare a candidatului (candidaţilor)/listei (listelor) de candidaţi şi, respectiv, cea de modificare a listei (listelor) de candidaţi, după caz, procedura de constituire a grupului de iniţiativă;
f) modul şi procedura de repartizare a alocaţiilor de la bugetul de stat;
g) modul de rambursare a creditului solicitat şi alocat din bugetul de stat pentru desfăşurarea campaniei electorale, precum şi a cheltuielilor legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor în condiţiile art.51 şi 52;
h) procedura de lichidare (încetare a activităţii) a blocului electoral;
i) după caz, documentele stabilite la art.68 alin.(1);
j) alte prevederi care nu contravin prevederilor prezentului cod.
(6) În termen de 5 zile de la data primirii actelor, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind înregistrarea sau refuzul de a înregistra blocul electoral. În cazul în care se refuză înregistrarea blocului electoral, partidele politice constituante îşi pot desemna de sine stătător candidaţii.
(7) Partidele politice care au constituit blocul electoral nu au dreptul să desemneze candidatul (candidaţii)/lista (listele) de candidaţi în nume propriu.
(8) În cazul în care, după încheierea perioadei de desemnare a candidaţilor, în componenţa blocului rămâne un singur partid constituant, blocul nu se consideră dizolvat de drept.
Articolul 65. Colectarea semnăturilor pentru susţinerea candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi a candidatului independent
(1) În sensul prezentului articol, semnăturile se colectează numai pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi a candidaţilor independenţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, de consilier în consiliul local şi/sau de primar.
(2) Colectarea semnăturilor se va efectua cu respectarea cerinţelor generale stabilite de prezentul articol şi a condiţiilor speciale prevăzute în titlurile III–V, corespunzător tipului de alegeri pentru care este susţinut candidatul, precum şi a celor stabilite de actele administrative adoptate de Comisia Electorală Centrală în acest sens, inclusiv cu asigurarea respectării legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.
(3) Dreptul de a colecta semnături îl au candidaţii independenţi şi candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, precum şi membrii grupurilor de iniţiativă (colectorii) constituite în vederea susţinerii candidaţilor respectivi în alegeri. În cazul alegerilor prezidenţiale, constituirea şi înregistrarea grupurilor de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor sunt obligatorii. În cazul alegerilor parlamentare şi al celor locale, candidatul independent poate să nu constituie un grup de iniţiativă dacă decide să colecteze singur semnăturile.
(4) Modalitatea de constituire şi înregistrare a grupurilor de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la una dintre funcţiile elective enumerate la alin.(1) este prevăzută în titlurile III–V şi în actele administrative ale comisiei adoptate în acest sens. Grupul de iniţiativă, constituit în condiţiile prezentului cod, se înregistrează la:
a) Comisia Electorală Centrală – în cazul susţinerii candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova sau candidatului independent la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova;
b) consiliul electoral de circumscripţie – în cazul susţinerii candidatului independent la funcţia de consilier în consiliul local şi/sau de primar.
(5) Colectarea semnăturilor începe la data desemnării candidatului în condiţiile art.63. Organul electoral eliberează listele de subscripţie şi legitimaţiile colectorilor la data înregistrării grupului de iniţiativă şi/sau la data adresării candidatului independent.
(6) Semnăturile se colectează în baza listelor de subscripţie, al căror model se aprobă de Comisia Electorală Centrală. Listele de subscripţie pentru colectarea semnăturilor se eliberează de organul electoral care are competenţa de a înregistra candidatul.
(7) În listele de subscripţie se indică funcţia electivă pentru care se colectează semnăturile, numele şi prenumele candidatului, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă şi subiectul care l-a desemnat, precum şi numele şi prenumele colectorului.
(8) În lista de subscripţie, susţinătorul candidatului completează el însuşi datele personale şi îşi aplică semnătura. În cazul în care susţinătorul candidatului nu poate, din motive obiective, să completeze personal datele solicitate, acestea sunt completate de colector, semnătura în lista de subscripţie fiind aplicată nemijlocit de susţinător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant al acestuia.
(9) Colectorul este responsabil de asigurarea autenticităţii datelor din lista de subscripţie întocmită. Pe fiecare listă de subscripţie, colectorul face o menţiune prin care atestă faptul că semnăturile au fost colectate de el personal şi că el confirmă autenticitatea semnatarilor, apoi semnează.
(10) Pentru încălcarea prevederilor ce stabilesc procedura de colectare a semnăturilor, precum şi a dispoziţiilor ce vizează domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, colectorul poartă răspundere conform legislaţiei.
(11) Susţinător al candidatului poate fi doar o persoană care, la momentul semnării listei de subscripţie, are dreptul de a alege. Un alegător poate susţine, prin semnătură, mai mulţi candidaţi, inclusiv pentru mai multe funcţii elective, însă nu poate susţine acelaşi candidat, prin semnătură, de două şi mai multe ori.
(12) În funcţie de tipul alegerilor desfăşurate, semnăturile se colectează:
a) în oricare localitate din circumscripţia electorală naţională – în cazul alegerilor parlamentare;
b) în oricare localitate din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, stabilite conform Legii nr.764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, – în cazul alegerilor prezidenţiale;
c) în localitatea/localităţile din cadrul circumscripţiei electorale în care candidează candidatul – în cazul alegerilor locale.
(13) Lista de subscripţie va conţine numai semnături ale susţinătorilor care sunt arondaţi într-o singură circumscripţie electorală în care urmează să fie organizate alegeri. În cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, lista de subscripţie va conţine numai semnături ale susţinătorilor din aceeaşi unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.
Articolul 66. Prezentarea listelor de subscripţie
(1) Listele de subscripţie se depun la organul electoral corespunzător împreună cu documentele necesare pentru înregistrarea candidaţilor. Procedura de recepţionare a documentelor şi a listelor de subscripţie este prevăzută în regulamente privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor pentru fiecare tip de scrutin organizat, aprobate de Comisia Electorală Centrală.
(2) În cazul susţinerii candidatului la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau locale, listele de subscripţie cu semnăturile susţinătorilor se depun, cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, la organul electoral corespunzător pentru verificare. Nu se admite depunerea unor liste de subscripţie suplimentare după ce organul electoral a primit şi a înregistrat listele de subscripţie.
(3) După primirea listelor de subscripţie, organul electoral verifică semnăturile în condiţiile art.67. Verificarea listelor de subscripţie se face concomitent cu examinarea documentelor prezentate pentru înregistrarea candidaţilor în condiţiile şi termenele stabilite la art.68.
Articolul 67. Verificarea listelor de subscripţie
(1) Organul electoral verifică autenticitatea datelor înscrise şi semnăturile din listele de subscripţie în limita numărului stabilit la art.113, 139 şi 164.
(2) Pentru verificarea listelor de subscripţie, organul electoral utilizează aplicaţia electronică. Ghidul privind funcţionarea aplicaţiei se aprobă prin dispoziţia preşedintelui Comisiei Electorale Centrale.
(3) La procesul de verificare a listelor de subscripţie au dreptul să asiste candidaţii la alegeri şi/sau conducătorii grupurilor de iniţiativă, precum şi observatorii acreditaţi, în baza unei cereri către organul electoral. Candidaţii la alegeri şi/sau conducătorii grupurilor de iniţiativă au dreptul să asiste doar la procesul de verificare a listelor de subscripţie pe care le-au prezentat. Condiţiile de asistare la procesul de verificare a listelor de subscripţie se stabilesc în ghidul prevăzut la alin.(2).
(4) Listele de subscripţie se invalidează total dacă:
a) sunt de un alt model sau serie (număr) decât cele eliberate colectorului de organul electoral;
b) nu sunt semnate de colector în modul stabilit la art.65 alin.(9);
c) nu conţin numele şi prenumele candidatului pentru care se colectează semnături.
(5) Semnătura din lista de subscripţie se invalidează dacă susţinătorul:
a) a înscris datele personale, însă nu a aplicat semnătura conform procedurii descrise la art.65 alin.(8);
b) nu are drept de vot la data semnării în lista de subscripţie;
c) şi-a înscris datele din actul de identitate expirat;
d) este arondat în altă circumscripţie electorală decât cea pe teritoriul căreia au fost colectate semnăturile;
e) a înscris în lista de subscripţie date de identitate eronate, care nu permit identificarea lui.
(6) Modalitatea de întocmire a listelor de subscripţie, procedura de colectare a semnăturilor şi termenul de prezentare şi verificare a acestora, precum şi responsabilităţile colectorilor sunt prevăzute într-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Articolul 68. Înregistrarea concurenţilor electorali
(1) Pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral, partidele politice, blocurile electorale, candidaţii independenţi sau candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă, cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, Comisiei Electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripţie următoarele documente:
a) hotărârea/decizia confirmată prin procesul-verbal sau, după caz, prin extras din procesul-verbal al şedinţei organului central sau teritorial al partidului politic sau al blocului electoral privind desemnarea candidatului (listei de candidaţi întocmite conform art.111 şi 163);
b) listele de subscripţie cu numărul suficient de semnături ale susţinătorilor candidatului independent sau ai candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, conform art.113, 139 şi 164;
c) datele biografice ale candidatului;
d) declaraţia candidatului privind consimţământul lui de a candida la funcţia pentru care a fost desemnat;
e) declaraţia de avere şi interese personale pe ultimul an înainte de scrutin, conform modelului aprobat de Comisia Electorală Centrală. Declaraţia se face publică conform procedurii prevăzute în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;
f) declaraţia candidatului pe propria răspundere, prin care confirmă că:
– nu cade sub incidenţa restricţiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–f);
– în privinţa sa nu au fost emise acte de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor şi intereselor personale, la stările de incompatibilitate şi la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise;
g) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, eliberat de instituţia medicală la care acesta se află în evidenţă;
h) declaraţia candidatului pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova sau pentru funcţia de primar privind suspendarea, pe durata mandatului, a funcţiilor incompatibile cu funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova sau de primar, în cazul în care persoana este aleasă şi validată;
i) declaraţia despre suspendarea din funcţia deţinută, din momentul începerii campaniei electorale – pentru persoanele care cad sub incidenţa art.16 alin.(3);
j) copia de pe diploma de studii, în cazul candidaţilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi cea de primar;
k) după caz, simbolul electoral în variantă electronică şi pe suport de hârtie;
l) copia de pe actul de identitate al candidatului.
(11) Candidatul care cade sub incidenţa restricţiei prevăzute la art.16 alin.(2) lit.f) şi care doreşte să fie înregistrat în calitate de concurent electoral prezintă, suplimentar la documentele prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, toate probele ce ar demonstra, în mod inechivoc, că acesta, anterior declarării neconstituţionalităţii partidului politic, a încercat să determine renunţarea în cadrul partidului politic la acţiunile ce au determinat declararea neconstituţionalităţii acestuia sau că acesta s-a disociat, în mod public, de aceste acţiuni.
(2) Modelele sau caracteristicile tehnice ale documentelor prevăzute la alin.(1) şi modul de completare şi/sau de prezentare a acestora se stabilesc prin regulamentele privind particularităţile de desemnare şi înregistrare a candidaţilor pentru fiecare tip de scrutin organizat, aprobate de Comisia Electorală Centrală.
(3) Listele candidaţilor pentru alegerile parlamentare şi locale se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Poziţionarea candidaţilor pe liste se face conform formulei: minimum patru candidaţi la fiecare zece locuri.
(4) Reprezentanţii partidelor politice, ai blocurilor electorale, candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi candidaţii independenţi depun actele necesare pentru înregistrare numai după ce Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale de circumscripţie respective fac publică informaţia privind locul (biroul) şi timpul primirii documentelor. Intervalul de timp dintre momentul adoptării hotărârii de stabilire a locului şi timpului primirii documentelor şi ora stabilită pentru primirea documentelor trebuie să fie de cel puţin 24 de ore. În cazul în care reprezentanţi ai mai multor partide politice, ai mai multor blocuri electorale, mai mulţi candidaţi depun în acelaşi timp toate documentele necesare pentru înregistrare la organul electoral respectiv, ordinea de primire a documentelor se stabileşte prin tragere la sorţi, conform regulamentului aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(5) În termen de 7 zile de la data primirii actelor enumerate la alin.(1), organul electoral respectiv efectuează sau refuză înregistrarea candidaţilor desemnaţi în alegeri. Hotărârile adoptate de organele electorale în acest sens pot fi contestate în condiţiile stabilite la capitolul XIII.
(51) În cazul candidaţilor prevăzuţi la alin.(11) din prezentul articol, organul electoral competent, în situaţia în care acesta nu este nemijlocit Comisia Electorală Centrală, înregistrează sau refuză înregistrarea candidatului doar după aprobarea prealabilă de către Comisia Electorală Centrală, conform prevederilor art.125 din Codul administrativ, care realizează, cu această ocazie, verificarea probelor prezentate de către candidat şi oferă un răspuns motivat. Prin derogare de la art.125 alin.(2) din Codul administrativ, Comisia Electorală Centrală comunică răspunsul la solicitarea de aprobare în cadrul termenului prevăzut la alin.(5) din prezentul articol. În cazul în care organul electoral competent să înregistreze sau să refuze înregistrarea candidatului este Comisia Electorală Centrală, aceasta efectuează, din oficiu, verificarea probelor prezentate de către candidat înainte de emiterea unei decizii pe marginea cererii acestuia. În contextul verificării probelor prezentate de către candidat, Comisia Electorală Centrală asigură audierea candidatului respectiv, care poate fi asistat şi de un avocat.
(6) În cadrul aceloraşi alegeri, o persoană poate candida la mai multe funcţii elective, însă de diferite categorii/niveluri şi doar din partea unui singur partid sau bloc electoral, ori în calitate de candidat independent.
(7) Candidaţii înregistraţi în alegeri nu pot fi angajaţi şi nu pot desfăşura activităţi în cadrul niciunui organ electoral pe durata alegerilor.
(8) Organul electoral care a înregistrat candidaţii eliberează legitimaţii candidaţilor înregistraţi cât de curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la data înregistrării.
(9) Organul electoral care a înregistrat candidaţii dă publicităţii în mass-media finanţată de la buget hotărârile sale privind înregistrarea candidaţilor independenţi sau a listelor de candidaţi.
(10) După expirarea termenului prevăzut pentru înregistrarea candidaţilor, organul electoral respectiv publică integral lista de candidaţi pe care i-a înregistrat, indicând în ea numele, prenumele, anul naşterii, apartenenţa politică, profesia (ocupaţia) candidaţilor, precum şi denumirea partidului sau a blocului electoral care i-a desemnat. Listele de candidaţi vor fi disponibile pentru consultare la fiecare secţie de votare.
(11) În cazul în care un concurent electoral prezintă o listă a candidaţilor desemnaţi în alegeri care nu corespunde cerinţelor alin.(3), precum şi în cazul existenţei restricţiilor prevăzute la alin.(1) lit.f), Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie va refuza înregistrarea acestuia.
[Art.68 modificat prin Legea nr.280 din 04.10.2023, în vigoare 04.10.2023]
[Art.68 modificat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
Articolul 69. Desemnarea şi confirmarea reprezentanţilor în organele electorale şi în instanţele de judecată
(1) Concurenţii electorali pot desemna, pentru perioada electorală, câte un reprezentant în organele electorale care i-au înregistrat, precum şi în organele electorale ierarhic inferioare. Partidele politice şi blocurile electorale pot desemna, pentru perioada electorală, câte un reprezentant şi în Comisia Electorală Centrală.
(2) Reprezentanţii concurenţilor electorali sunt confirmaţi de organele electorale respective în cel mult 3 zile. Candidaturile propuse trebuie să fie persoane care au drept de vot. Candidaţii în alegeri nu pot fi desemnaţi în calitate de reprezentanţi.
(3) Reprezentanţii concurentului electoral au dreptul să participe la toate operaţiunile electorale, la toate şedinţele organului electoral care l-a confirmat, inclusiv în ziua alegerilor, să reprezinte interesele concurentului electoral şi în alte autorităţi implicate în procesul electoral. Aceştia au acces la toate informaţiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, pot efectua filmări foto şi video cu înştiinţarea preşedintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării. Statutul reprezentanţilor concurenţilor electorali, precum şi alte drepturi şi obligaţii ale acestora sunt stabilite prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(4) Reprezentantul desemnat şi confirmat de organul electoral în corespundere cu prevederile prezentului articol poate apăra interesele concurentului electoral în litigiile cu caracter electoral, precum şi în instanţa de judecată în condiţiile Codului administrativ şi ale Codului de procedură civilă. La alegerile prezidenţiale şi cele locale, reprezentanţii concurenţilor electorali confirmaţi în modul stabilit îşi pot desfăşura activitatea şi în cel de-al doilea tur de scrutin.
Capitolul VIII
CAMPANIA ELECTORALĂ. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE
CONCURENŢILOR ELECTORALI
Articolul 70. Agitaţia electorală
(1) Cetăţenii Republicii Moldova, partidele politice, blocurile electorale, candidaţii şi persoanele de încredere ale candidaţilor au dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale candidaţilor, precum şi de a face agitaţie electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mass-mediei, prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare.
(2) Exerciţiul acestui drept poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, ocrotirea sănătăţii sau protecţia moralei, protecţia reputaţiei, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
(3) Indiferent de tipul scrutinului, campania electorală începe la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, şi se încheie la data anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua de vineri înainte de ziua votării. În cazul alegerilor prezidenţiale şi al celor locale, candidaţii care au trecut în al doilea tur de scrutin pot desfăşura campanie electorală după stabilirea datei celui de-al doilea tur de scrutin prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de ziua alegerilor.
(4) În programele electorale, în materialele de agitaţie electorală, în acţiunile de agitaţie electorală şi în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum nu pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare, organizaţii internaţionale, precum şi atributele partidelor politice declarate neconstituţionale. Se interzic combinarea de culori şi/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. Prin derogare, prevederile respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaţionale încheiate cu Uniunea Europeană.
(5) Se interzic transportarea organizată a alegătorilor spre secţia de votare în ziua alegerilor în scopul determinării acestora să îşi exercite drepturile electorale, precum şi acţiunea de organizare în perioada electorală a transportării alegătorilor spre secţia de votare.
(6) Se interzice candidaţilor să utilizeze resursele administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achiziţiilor efectuate din bugetul public naţional, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor şi a bunurilor publice în perioada electorală. Autorităţile/instituţiile publice şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenţilor electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiţii de egalitate pentru toţi concurenţii electorali.
(7) Modalitatea plasării în condiţii egale a publicităţii electorale pe panourile publicitare, inclusiv pe cele aflate în proprietate privată, se aprobă de Comisia Electorală Centrală în baza unui regulament.
(8) Răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă grupul de iniţiativă, concurentul electoral sau participantul la referendum. Materialele publicitare trebuie să corespundă cerinţelor stabilite la art.9 din Legea nr.62/2022 cu privire la publicitate.
(9) Fiecare material publicitar al candidaţilor independenţi, care declară pe propria răspundere că nu au utilizat servicii tipografice ale entităţilor specializate şi nu au deschis contul bancar cu menţiunea „Fond electoral”, trebuie să conţină următoarele informaţii: numele/prenumele concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului şi menţiunea „Tipărit la echipament tehnic propriu”.
(10) Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate ca, în termen de 3 zile până la data începerii campaniei electorale, să stabilească şi să asigure un minim de locuri speciale de afişaj electoral, un minim de localuri pentru desfăşurarea întâlnirilor cu alegătorii. Deciziile/dispoziţiile respective sunt afişate imediat la sediul acestor autorităţi şi sunt aduse la cunoştinţa subiecţilor interesaţi prin intermediul mass-mediei, al altor mijloace de comunicare disponibile.
(11) Concurenţii electorali pot organiza întâlniri cu alegătorii, autorităţile administraţiei publice locale fiind obligate să asigure posibilitatea desfăşurării unor astfel de întâlniri în termene şi în condiţii egale. Organele electorale pot fi sesizate în cazul neregulilor constatate în legătură cu organizarea şi desfăşurarea întâlnirilor cu alegătorii.
(12) Agitaţia electorală se admite doar până în ziua de vineri înainte de ziua votării.
(13) În campania electorală, competitorilor electorali li se interzic organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstraţii cu implicarea interpreţilor, a personalului de creaţie şi/sau artistic atât din ţară, cât şi de peste hotare, afişarea în timpul desfăşurării acestora de slogane sau alte mesaje şi/sau distribuirea de materiale ce conţin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum şi participarea la astfel de evenimente în scop de promovare politică.
(14) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi participanţilor la referendum.
[Art.70 completat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
Articolul 71. Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali
(1) Concurenţii electorali pot avea persoane de încredere, care au drept de vot, în fiecare circumscripţie electorală. Persoanele de încredere îi ajută pe concurenţii electorali la desfăşurarea campaniilor electorale ale acestora, fac agitaţie electorală în favoarea lor şi le reprezintă interesele în relaţiile cu autorităţile publice, cu alegătorii, cu consiliile şi birourile electorale.
(2) Numărul persoanelor de încredere, procedura de confirmare, drepturile şi obligaţiile acestora se stabilesc de prezentul cod şi de regulamentul cu privire la activitatea persoanelor de încredere, aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(3) Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali în alegerile parlamentare şi prezidenţiale, precum şi cele ale participanţilor la referendumul republican se confirmă de Comisia Electorală Centrală, iar persoanele de încredere ale concurenţilor electorali şi ale participanţilor la referendum în alegerile locale şi referendumurile locale – de către consiliul electoral de circumscripţie corespunzător. Organul electoral respectiv confirmă, prin hotărâre, persoanele de încredere ale concurenţilor electorali/participanţilor la referendum.
(4) Concurenţii electorali pot, cu cel puţin 7 zile înainte de ziua scrutinului, să solicite organului electoral respectiv confirmarea suplimentară a persoanelor de încredere, suspendarea împuternicirilor sau substituirea acestora cu alte persoane, respectând criteriile de număr şi condiţiile stabilite de prezentul articol şi regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(5) Hotărârile organului electoral cu privire la confirmarea, refuzul confirmării şi/sau al substituirii persoanelor de încredere pot fi contestate în condiţiile capitolului XIII.
(6) La alegerile prezidenţiale şi la cele locale, persoanele de încredere ale concurenţilor electorali, confirmate în modul stabilit, îşi pot desfăşura activitatea şi în cel de-al doilea tur de scrutin.
(7) Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali care deţin funcţii publice nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice în campania electorală.
(8) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi participanţilor la referendum.
Articolul 72. Drepturile şi obligaţiile concurenţilor electorali/participanţilor la referendum
(1) Concurenţii electorali/participanţii la referendum participă, pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea mass-mediei, în condiţiile stabilite de capitolul XII.
(2) Candidaţii, cu excepţia cazurilor stabilite la art.16 alin.(3), beneficiază, pe durata campaniei electorale, de dreptul de a fi suspendaţi din funcţia deţinută în condiţiile legislaţiei muncii şi/sau ale celei care reglementează activitatea acestora. Pe durata perioadei electorale, candidaţii nu pot fi concediaţi sau transferaţi la o altă muncă sau funcţie fără acordul lor.
(3) Concurentul electoral poate să-şi retragă candidatura printr-o cerere scrisă, adresată organului electoral care l-a înregistrat, dar nu mai târziu de 10 zile până la ziua alegerilor. În cazul candidaţilor desemnaţi de partidele politice şi blocurile electorale, cererile de retragere din cursă se înaintează organului electoral în acelaşi termen, prin intermediul partidelor politice şi blocurilor electorale respective.
(4) După expirarea termenului menţionat la alin.(3), înregistrarea concurentului electoral poate fi anulată de organul electoral care l-a înregistrat, în baza deciziei instanţei de judecată, în caz de deces al acestuia sau de survenire a condiţiilor stabilite la art.16 alin.(2), precum şi în temeiul art.102 alin.(5). Dacă concurentul electoral îşi retrage candidatura sau înregistrarea este anulată după tipărirea buletinelor de vot, în buletin, în dreptul acestuia, biroul electoral al secţiei de votare aplică ştampila cu menţiunea „Retras”.
(5) Partidele politice şi blocurile electorale pot opera modificări în listele înregistrate în condiţiile şi în termenele stabilite la art.68 alin.(3), art.111, 115 şi 163.
Capitolul IX
BULETINELE DE VOT
Articolul 73. Modelul şi textul buletinelor de vot
(1) Indiferent de tipul scrutinului, modelul buletinului de vot se stabileşte printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. Textul buletinului de vot pentru alegerile parlamentare, prezidenţiale şi pentru organizarea referendumului republican se aprobă de către Comisia Electorală Centrală, iar textul pentru alegerile locale şi pentru organizarea referendumului local se aprobă printr-o hotărâre a consiliului electoral de circumscripţie corespunzător.
(2) Concurenţii electorali se înscriu în buletine în ordinea rezultată din tragerea la sorţi efectuată zilnic de către organul electoral respectiv, conform procedurii stabilite prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(3) Buletinul de vot se divizează în patrulatere, corespunzător numărului de concurenţi electorali care participă la alegeri. Dimensiunea patrulaterului trebuie să fie suficientă pentru a cuprinde numele şi prenumele candidatului, denumirea partidului politic, a blocului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv ori menţiunea „candidat independent” şi, opţional, simbolul electoral al concurentului electoral. Până la începerea campaniei electorale, la solicitarea concurentului, simbolul electoral poate fi modificat. Nu se admite identitatea sau similitudinea elementelor de identificare ale simbolurilor electorale, inclusiv ale celor utilizate de partidele politice declarate neconstituţionale. În cazul candidaţilor independenţi care au acelaşi nume şi prenume se indică suplimentar patronimicul, după caz, anul naşterii.
(4) În patrulater, în partea stângă, se imprimă simbolul electoral al concurentului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv ori simbolul electoral al candidatului independent, la dorinţa acestora. Simbolurile electorale sunt prezentate organului electoral odată cu documentele pentru înregistrarea concurenţilor electorali. Indiferent de tipul scrutinului, partidele politice şi blocurile electorale îşi vor prezenta la Comisia Electorală Centrală simbolul electoral în formatul solicitat, iar candidaţii independenţi vor depune simbolul electoral, dacă dispun de acesta, la organul electoral care are competenţa de a-i înregistra.
(5) În cazul referendumurilor, buletinul de vot conţine textul întrebării la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului, iar în dreapta textului se plasează, pe orizontală, două patrulatere cu cuvintele „DA” şi „NU”.
(6) În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanţă egală de latura de sus şi cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care alegătorul aplică ştampila cu inscripţia „Votat” dacă îşi dă votul pentru un concurent electoral sau pentru una dintre opţiunile expuse la referendum.
(7) Buletinele de vot se întocmesc în limba română. Pentru a facilita participarea la scrutin a minorităţilor etnice, buletinele de vot se întocmesc şi într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripţia respectivă.
(8) În cazul organizării concomitente a mai multor tipuri de scrutine, buletinele de vot trebuie să fie de culori diferite.
[Art.73 modificat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
Articolul 74. Pregătirea buletinelor de vot
(1) Buletinele de vot se tipăresc conform instrucţiunii aprobate de Comisia Electorală Centrală. Membrii comisiei asistă, iar reprezentanţii concurenţilor electorali/participanţilor la referendum pot să asiste la confecţionarea matriţei buletinului de vot, la tipărirea buletinelor de vot, precum şi la lichidarea matriţei.
(2) Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie opacă (mată), cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor, într-o cantitate corespunzătoare numărului de alegători. Pe fiecare buletin se aplică două numere, care corespund numărului de ordine al circumscripţiei şi numărului de ordine al secţiei de votare respective.
(3) Buletinele de vot tipărite se păstrează la consiliul electoral de circumscripţie şi se remit biroului electoral al secţiei de votare în baza unui act de predare-primire, în ajunul alegerilor, cu excepţia celor stabilite la alin.(7).
(4) Localul în care se păstrează buletinele de vot este păzit de reprezentanţii forţelor de ordine. Are acces la buletinele de vot numai preşedintele consiliului electoral de circumscripţie respectiv sau preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respectiv, însoţit de cel puţin doi membri ai consiliului sau biroului.
(5) Reprezentanţii concurenţilor electorali/participanţilor la referendum, observatorii, precum şi alegătorii au dreptul să ia cunoştinţă de modelele buletinelor de vot la biroul electoral respectiv.
(6) Pentru secţiile de votare din ţară, buletinele de vot sunt expediate consiliilor electorale de circumscripţie de către Comisia Electorală Centrală cel târziu cu 2 zile înainte de ziua alegerilor.
(7) Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova Comisia Electorală Centrală le expediază buletinele de vot cu cel puţin 5 zile înainte de ziua alegerilor, pornind de la numărul estimativ de alegători stabilit în baza informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a celei acumulate de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai mult de 5000 de buletine de vot la fiecare birou electoral pentru fiecare zi de votare.
Capitolul X
VOTAREA
Articolul 75. Timpul şi locul votării
Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00. Biroul electoral al secţiei de votare aduce la cunoştinţa publică timpul şi locul votării cel târziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor.
Articolul 76. Condiţiile votării
(1) În timpul rezervat votării se interzic închiderea localului de votare şi suspendarea votării, cu excepţia cazurilor de dezordine în masă, de calamităţi naturale, de alte circumstanţe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea votării. În aceste cazuri, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru cel mult 2 ore, timp în care va aduce localul secţiei de votare în starea corespunzătoare sau va găsi un alt local, înştiinţând despre acest fapt alegătorii.
(2) La alegerile locale, în cazul în care procesul de votare suspendat conform alin.(1) nu poate fi reluat în timp de 2 ore, votarea se consideră suspendată pe un termen ce nu va depăşi 2 săptămâni, iar Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 zile, va adopta o hotărâre privind data reluării votării suspendate. Procesul de votare se reia în aceleaşi condiţii juridice.
(3) Persoanele care au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească localul secţiei de votare în timpul suspendării votării.
(4) Procedurile electorale ce vizează modul de păstrare a buletinelor de vot, a listelor şi a documentaţiei electorale, precum şi întocmirea şi transmiterea procesului-verbal în cazul suspendării votării se stabilesc prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Articolul 77. Organizarea votării
(1) Localurile secţiilor de votare se amenajează astfel încât să asigure conformitatea cu cerinţele de accesibilitate, legalitate, transparenţă, eficienţă şi solemnitate a procesului de votare. Solemnitatea procesului de votare este asigurată prin intonarea imnului de stat la deschiderea secţiei de votare şi afişarea în secţia de votare a simbolurilor de stat. Modul de asigurare a infrastructurii secţiei de votare se stabileşte prin instrucţiune a Comisiei Electorale Centrale.
(2) Votarea se efectuează în localuri special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine pentru vot secret şi urne de vot. Urnele se instalează în aşa fel încât, pentru a se apropia de ele, alegătorul să treacă neapărat prin cabina pentru vot secret. Localul secţiei de votare trebuie să fie dotat cu un număr suficient de cabine pentru vot secret.
(3) Pentru asigurarea unui parcurs ordonat prin secţia de votare şi evitarea aglomeraţiei, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte un traseu pentru alegători, începând de la intrare, spre mesele la care se înregistrează faptul participării la votare, ulterior spre mesele unde se eliberează buletinele de vot, pe urmă spre cabinele de vot secret şi urnele de vot.
(4) Localul secţiei de votare trebuie să fie amenajat astfel încât membrii biroului electoral al secţiei de votare şi alte persoane autorizate să asiste la operaţiunile electorale să aibă posibilitatea de a observa în orice moment toate aspectele procesului de votare, inclusiv identificarea alegătorului, înmânarea buletinelor de vot şi introducerea lor în urnele de vot, numărarea voturilor şi întocmirea proceselor-verbale.
(5) Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să pună la dispoziţia organelor electorale localuri care corespund rigorilor stabilite în regulamentul cu privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilităţi, aprobat de Comisia Electorală Centrală. Localul secţiei de votare se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale cu cabine, urne de vot şi celelalte materiale necesare, conform instrucţiunii menţionate la alin.(1).
(6) Responsabilitatea pentru organizarea votării, pentru secretul exprimării voinţei alegătorilor, pentru amenajarea localurilor şi pentru menţinerea în ele a ordinii corespunzătoare o poartă biroul electoral al secţiei de votare.
Articolul 78. Efectuarea votării
(1) Fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare pentru înregistrarea prezenţei acestuia la votare şi verificarea înscrierii în lista electorală de bază. Ulterior, un membru al biroului electoral îi înmânează alegătorului buletinul de vot. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui său.
(2) Alegătorii din raza teritorială a secţiei de votare care nu sunt înscrişi în lista electorală de bază se înscriu într-o listă electorală suplimentară la prezentarea documentului ce atestă domiciliul sau reşedinţa temporară în raza teritorială a secţiei de votare în cauză. Alegătorii respectivi confirmă pe propria răspundere, prin semnătură, abţinerea de la votarea multiplă şi faptul că sunt informaţi despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligaţii.
(3) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, în lista electorală suplimentară se înscriu şi:
a) alegătorii care au venit la secţia de votare cu certificatul pentru drept de vot. Certificatul pentru drept de vot rămâne la biroul secţiei de votare şi se anexează la lista electorală suplimentară;
b) persoanele deţinute pe baza unui mandat de arest până la pronunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) a căror sentinţă nu este definitivă, cele care execută o sancţiune contravenţională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituţiile penitenciare amplasate în altă localitate decât locul în care acestea îşi au înregistrat domiciliul sau reşedinţa temporară;
c) alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară;
d) alegătorii care în ziua votării se află în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte instituţii curative staţionare amplasate în altă localitate decât locul în care îşi au înregistrat domiciliul sau reşedinţa temporară, dar situate pe teritoriul Republicii Moldova;
e) cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate care se prezintă în ziua alegerilor la secţia de votare respectivă;
f) cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului care au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară în localităţile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, confirmată prin menţiunea respectivă în actul de identitate;
g) studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară;
h) militarii aflaţi în unităţile militare, în baza datelor prezentate de comandanţii unităţilor militare respective în condiţiile art.61 alin.(4);
i) funcţionarii electorali ai birourilor electorale ale secţiilor de votare care în ziua alegerilor îşi desfăşoară activitatea la secţia de votare respectivă, fără prezentarea certificatului cu drept de vot.
(4) Potrivit alin.(3) lit.g), studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi în instituţii de învăţământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară pot vota la orice secţie de votare deschisă în această localitate, fiind obligaţi să prezinte actul de identitate şi carnetul de student/elev al instituţiei de învăţământ din localitatea respectivă.
(5) În cazul alegerilor locale şi al referendumurilor locale, în lista electorală suplimentară se înscriu şi:
a) persoanele deţinute pe baza unui mandat de arest până la pronunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) a căror sentinţă nu este definitivă, cele care execută o sancţiune contravenţională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituţiile penitenciare, doar dacă îşi au domiciliul sau reşedinţa temporară în unitatea administrativ-teritorială în care se află instituţiile respective;
b) alegătorii care în ziua votării se află în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte instituţii curative staţionare, doar dacă îşi au domiciliul sau reşedinţa temporară în unitatea administrativ-teritorială în care se află instituţiile respective;
c) funcţionarii electorali, la secţia de votare în care îşi desfăşoară activitatea, cu condiţia că îşi au domiciliul/reşedinţa temporară în unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia se află secţia de votare;
d) studenţii şi elevii cu drept de vot înmatriculaţi la instituţii de învăţământ în localitatea în care au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară de mai puţin de 3 luni până la data primului tur de scrutin, fiind obligaţi să prezinte buletinul de identitate cu fişa de însoţire şi carnetul de student/elev cu înscrieri privind instituţia de învăţământ la care sunt înmatriculaţi în localitatea respectivă.
(6) Votarea se efectuează, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reşedinţa temporară a alegătorului pe teritoriul secţiei de votare;
b) buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul sau reşedinţa temporară a titularului;
c) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.
(7) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ţine evidenţa evenimentelor importante ce au loc în timpul votării şi pe parcursul numărării voturilor, consemnând aceste date în raportul de activitate al biroului electoral. La cererea membrilor biroului, a persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale sau a oricărui alegător, preşedintele notează comentariile şi obiecţiile acestora referitoare la procedura de votare într-un act care se anexează la procesele-verbale ale biroului electoral al secţiei de votare.
(8) Biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult 2 ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor care stau în rând la secţia de votare respectivă să-şi realizeze drepturile, informând despre prelungire consiliul electoral de circumscripţie şi Comisia Electorală Centrală.
[Art.78 completat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
Articolul 79. Procedura de completare a buletinului de vot
(1) Buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu poate să completeze de sine stătător buletinul de vot are dreptul să cheme o altă persoană pentru a-l ajuta, cu excepţia funcţionarilor electorali din cadrul biroului electoral al secţiei de votare, a reprezentanţilor concurenţilor electorali/participanţilor la referendum şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale. Aceste cazuri se consemnează separat în raportul biroului electoral al secţiei de votare.
(2) Alegătorul aplică ştampila cu inscripţia „Votat” în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunzător sau pentru una dintre opţiunile la referendum. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămână curate.
(3) Fotografierea ori expunerea publică şi demonstrativă a buletinului de vot completat sau scoaterea buletinului înmânat pentru votare din localul secţiei de votare este interzisă.
(4) Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral sau pentru una dintre opţiuni la referendum.
(5) Dacă alegătorul a completat greşit buletinul de vot, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează, numai o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor, fiind indicat la rubrica „numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate”, precum şi în lista electorală.
(6) Alegătorul introduce în urna de vot buletinul de vot cu ştampila „Votat”.
Articolul 80. Asigurarea securităţii procesului de votare
(1) În ziua alegerilor, între orele 06.30–07.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa a cel puţin jumătate dintre membrii biroului, verifică urnele de vot, le sigilează, verifică existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot, a ştampilelor şi întocmeşte un proces-verbal în două exemplare. Procesul-verbal este semnat de toţi membrii prezenţi ai biroului electoral, un exemplar se introduce în urna de vot, după care preşedintele declară votarea deschisă.
(2) Buletinele de vot se păstrează într-un loc sigur din interiorul secţiei de votare, în pachete legate a câte 100 de bucăţi şi, în măsura necesităţii, se distribuie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare membrilor biroului pentru a fi eliberate alegătorilor.
(3) Funcţionarii electorali care activează în cadrul biroului electoral al secţiei de votare, reprezentanţii concurenţilor electorali/participanţilor la referendum şi persoanele autorizate să asiste la operaţiunile electorale sunt obligaţi să poarte ecusoane de identitate vizibile. Persoanelor care intră în localul secţiilor de votare li se interzice să poarte şi să arate ecusoane, simboluri electorale sau alte însemne de agitaţie electorală.
(4) În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul secţiei de votare în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa temporară, la cererea scrisă a acestuia, biroul electoral al secţiei de votare desemnează cel puţin 2 membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Cererile pot fi făcute în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării şi până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical. Procedura de vot cu urna mobilă la locul unde se află alegătorul se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală. Prevederile prezentului alineat nu se aplică secţiilor de votare constituite în străinătate şi celor organizate pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului.
(5) Persoanele deţinute pe baza unui mandat de arest până la pronunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) a căror sentinţă nu este definitivă, cele care execută o sancţiune contravenţională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituţiile penitenciare, votează în conformitate cu alin.(4), prin deplasarea cu urna mobilă la locul unde se află alegătorul.
(6) În cazul în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare autorizează scoaterea din localul secţiei de votare a unei urne de vot mobile, faptul acesta, precum şi lista de alegători care au solicitat votarea la locul aflării sunt aduse la cunoştinţa reprezentanţilor concurenţilor electorali/participanţilor la referendum şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale. Acestor persoane li se oferă posibilitatea de a însoţi urna de vot mobilă, folosind, în caz de necesitate, mijloace de transport proprii.
(7) Răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul secţiei de votare şi pe o rază teritorială de 100 de metri de la localul votării o poartă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Deciziile luate în acest scop sunt executorii pentru toţi. Neexecutarea dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral atrage după sine răspunderea contravenţională.
(8) La toate şedinţele organelor electorale, la numărarea şi totalizarea voturilor, la operaţiunile în legătură cu listele electorale, buletinele de vot şi alte documente electorale, precum şi la întocmirea proceselor-verbale privind rezultatele votării, au dreptul să asiste:
a) membrii şi reprezentanţii organelor electorale ierarhic superioare;
b) reprezentanţii concurenţilor electorali/participanţilor la referendum în organele electorale;
c) observatorii naţionali şi internaţionali acreditaţi de către organele electorale respective, precum şi interpreţii acestora, după caz;
d) jurnaliştii legitimaţi de instituţiile mass-media şi confirmaţi ulterior de Comisia Electorală Centrală.
(9) Nicio altă persoană nu poate rămâne în incinta secţiei de votare mai mult timp decât este necesar pentru votare. În rază teritorială de 100 de metri de la localul votării, inclusiv în alte încăperi ale sediului unde este amplasată secţia de votare, este permisă prezenţa continuă sau permanentă doar a reprezentanţilor forţelor de ordine desemnaţi să asigure menţinerea ordinii publice şi securitatea procesului electoral.
(10) Este interzisă purtarea armelor de foc sau a armelor albe în localul secţiei de votare. Prin excepţie de la această interdicţie, în secţia de votare pot intra cu arme de foc reprezentanţii forţelor de ordine numai dacă îşi exercită dreptul de vot la această secţie sau au fost chemaţi de preşedintele biroului electoral în scop de a asigura restabilirea ordinii de drept.
Capitolul XI
NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI STABILIREA
REZULTATELOR ALEGERILOR
Articolul 81. Numărarea şi totalizarea voturilor de către biroul electoral al secţiei de votare
(1) După expirarea timpului rezervat votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de votare. Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor.
(2) Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, apoi se leagă separat şi se sigilează.
(3) Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţii electorali sau a celor exprimate în cazul opţiunilor la referendum, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte numărul alegătorilor cărora le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numărului de alegători din listele electorale (de bază, suplimentare, inclusiv cele pentru votarea la locul aflării) în dreptul numelui cărora a fost aplicată semnătura.
(4) În cazul desfăşurării votării în condiţiile art.8 alin.(2), după expirarea timpului rezervat votării şi închiderea secţiei de votare în prima zi a alegerilor, biroul electoral al secţiei de votare numără doar buletinele de vot rămase neutilizate şi stabileşte numărul alegătorilor cărora le-au fost eliberate buletinele de vot în corespundere cu alin.(3). Rezultatul numărării respective se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii biroului electoral. Numărarea voturilor obţinute de concurenţii electorali în prima zi a alegerilor nu se efectuează, buletinele din urnele de vot fiind numărate după încheierea votării în cea de-a doua zi a alegerilor.
(5) După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa funcţionarilor electorali din cadrul biroului şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale, deschide urnele. Mai întâi se deschid urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne şi se numără buletinele din ele.
(6) Secţia de votare se asigură cu mese suficiente pentru ca toate buletinele extrase din urne să se numere într-un singur loc, în văzul tuturor membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi al celor prezenţi. Pe mesele destinate numărării voturilor se aranjează fanioanele cu denumirea sau numele concurenţilor electorali, iar în cazul referendumurilor – cu înscrierea opţiunilor „DA” şi „NU”.
(7) Buletinele din urnele de vot mobile se numără mai întâi separat, se confruntă cu numărul de buletine ce au fost eliberate în acest scop, apoi se adună la celelalte buletine pentru a număra voturile obţinute de concurenţii electorali sau, în cazul referendumului, cele exprimate pentru opţiunile „DA” sau „NU”.
(8) Conform unei proceduri stabilite de către Comisia Electorală Centrală, membrii biroului electoral al secţiei de votare verifică buletinele de vot şi determină pentru care concurent electoral sau opţiune la referendum s-a votat. Buletinele cu voturile exprimate pentru fiecare concurent electoral sau opţiune la referendum se numără şi se leagă separat, iar rezultatele, odată stabilite, se consemnează în procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor.
(9) Membrii biroului electoral, înainte de a semna procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor, oferă persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale posibilitatea de a verifica datele din procesul-verbal.
(10) Biroul electoral al secţiei de votare nu include buletinele nevalabile în numărul total de voturi valabil exprimate.
(11) Din momentul închiderii secţiei de votare, biroul electoral al secţiei de votare rămâne în şedinţă pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii proceselor-verbale şi a raportului biroului electoral. Funcţionarii electorali din cadrul biroului electoral al secţiei de votare rămân la secţia de votare şi participă la operaţiunile electorale, cu excepţia unor circumstanţe extraordinare şi obiective.
Articolul 82. Buletinele de vot nevalabile
(1) Se declară nevalabile buletinele:
a) în care numărul de identificare al circumscripţiei şi numărul de identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripţiei sau al biroului de votare respectiv;
b) de alt model decât cel stabilit;
c) în care a fost aplicată ştampila cu inscripţia „Votat” în mai multe patrulatere;
d) în care nu a fost aplicată ştampila cu inscripţia „Votat” în niciun cerc din niciun patrulater;
e) în care a fost aplicată ştampila cu inscripţia „Votat” pentru concurentul electoral care s-a retras sau a fost exclus din cursa electorală;
f) care au fost deformate sau mâzgălite astfel încât nu este clară opţiunea alegătorului.
(2) Buletinul de vot nu poate fi declarat nevalabil doar din cauza că alegătorul a aplicat ştampila cu inscripţia „Votat” de mai multe ori într-un singur patrulater sau din cauza că ştampila a fost aplicată în afara cercului din patrulater sau pe semnul ori simbolul electoral al concurentului electoral, în cazul în care opţiunea alegătorului este clară.
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare oferă tuturor membrilor biroului şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale posibilitatea de a examina buletinul de vot care urmează a fi declarat nevalabil.
(4) Dacă membrii biroului electoral al secţiei de votare au îndoieli în privinţa valabilităţii buletinului de vot, problema se soluţionează prin vot, iar rezultatul votării se consemnează în procesul-verbal al şedinţei biroului.
Articolul 83. Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare
(1) Biroul electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în trei exemplare, care cuprinde:
a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază;
b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare;
c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
d) numărul de alegători care au participat la votare;
e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;
f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului);
h) numărul total de voturi valabil exprimate;
i) numărul buletinelor de vot primite de biroul electoral al secţiei de votare;
j) numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate, precum şi al celor completate greşit şi anulate.
(2) Modelul şi procedura de completare a procesului-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor de către biroul electoral al secţiei de votare se stabilesc de către Comisia Electorală Centrală pentru orice tip de alegeri.
(3) Rezultatul numărării voturilor se examinează în şedinţă deliberativă a biroului electoral al secţiei de votare şi se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează obligatoriu de toţi membrii biroului electoral. Membrul biroului electoral al secţiei de votare nu este în drept să refuze semnarea procesului-verbal, iar în caz de dezacord cu conţinutul acestuia, poate să-şi exprime în scris opinia separată care se anexează la procesul-verbal. Refuzul membrului biroului electoral de a semna procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor nu influenţează asupra valabilităţii acestuia. Refuzul membrului biroului electoral şi alte motive ale absenţei semnăturii se menţionează în raportul biroului electoral al secţiei de votare.
(4) Procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor se întocmeşte în prezenţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare, a reprezentanţilor concurenţilor electorali/participanţilor la referendum şi a altor persoane autorizate. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la biroul electoral al secţiei de votare, unul se prezintă consiliului electoral de circumscripţie şi unul se afişează imediat la intrarea în secţia de votare. Copiile de pe procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor, autentificate de preşedintele biroului electoral, se înmânează obligatoriu persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale.
(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură completarea raportului biroului pe baza evidenţei ţinute în scris a activităţilor desfăşurate de birou în perioada electorală. Raportul va conţine o expunere succintă a cererilor şi a contestaţiilor privind acţiunile biroului electoral al secţiei de votare şi a hotărârilor adoptate de birou în baza acestora. Preşedintele semnează raportul şi oferă celorlalţi membri ai biroului posibilitatea de a-şi expune în scris comentariile şi completările la raport şi de a-l semna.
(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare predă consiliului electoral de circumscripţie cât de curând posibil, dar nu mai târziu de 18 ore după anunţarea închiderii secţiilor de votare, buletinele de vot, listele electorale, ştampilele şi alte documente (materiale) electorale, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală. Securitatea şi integritatea documentelor (materialelor) electorale în procesul de transportare către consiliul electoral de circumscripţie se asigură de preşedintele biroului electoral, doi membri ai biroului şi reprezentanţii forţelor de ordine.
(7) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite de toate cererile privind operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise, prin mijloace electronice, la consiliul electoral de circumscripţie în cel mult 24 de ore de la închiderea secţiilor. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic, iar în cazul unor neconcordanţe şi neajunsuri probate suficient, acestea se corectează de către consiliul electoral de circumscripţie respectiv.
Articolul 84. Centralizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de circumscripţie
(1) După primirea proceselor-verbale şi a rapoartelor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu rezultatele numărării voturilor, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte mai întâi numărul de alegători care au participat la alegeri şi comunică această cifră Comisiei Electorale Centrale. În cazul în care, la alegerile din întreaga circumscripţie, a participat un număr de alegători mai mic decât numărul cerut pentru declararea alegerilor valabile în circumscripţia respectivă, consiliul de circumscripţie înştiinţează Comisia Electorală Centrală despre acest fapt. Comisia Electorală Centrală face un anunţ public prin care declară alegerile nevalabile pe întreaga ţară sau pe circumscripţia dată.
(2) În baza proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte pe întreaga circumscripţie:
a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază;
b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare;
c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
d) numărul de alegători care au participat la votare;
e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;
f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului;
h) numărul total de voturi valabil exprimate;
i) numărul buletinelor de vot primite de consiliul electoral de circumscripţie;
j) numărul de buletine neutilizate şi anulate, inclusiv al celor completate greşit şi anulate.
(3) Consiliul electoral de circumscripţie consemnează rezultatele votării pe întreaga circumscripţie electorală într-un proces-verbal, semnat obligatoriu de toţi membrii consiliului electoral. Membrul consiliului electoral de circumscripţie nu este în drept să refuze semnarea procesului-verbal, iar în caz de dezacord cu conţinutul acestuia, poate să-şi exprime în scris opinia separată, care se anexează la procesul-verbal. Refuzul membrului consiliului electoral de a semna procesul-verbal privind rezultatele votării nu influenţează asupra valabilităţii acestuia. Refuzul membrului consiliului electoral şi alte motive ale absenţei semnăturii se menţionează în raportul consiliului electoral de circumscripţie. Copiile procesului-verbal privind rezultatele votării pe circumscripţie, autentificate de preşedintele consiliului electoral de circumscripţie, se înmânează, în mod obligatoriu, persoanelor autorizate să asiste la operaţiunile electorale.
(4) Consiliul electoral de circumscripţie prezintă procesul-verbal privind rezultatele votării pe circumscripţie Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la închiderea secţiilor de votare. Odată cu prezentarea procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, consiliul electoral de circumscripţie afişează, la intrarea în sediul său, o informaţie detaliată privind rezultatele alegerilor pe circumscripţie.
(41) În cazul alegerilor locale generale, consiliul electoral de circumscripţie prezintă procesul-verbal privind rezultatele votării pe circumscripţie Comisiei Electorale Centrale în termen de 72 de ore de la închiderea secţiilor de votare.
(5) În cazul alegerilor locale şi al referendumurilor locale, consiliul electoral de circumscripţie aprobă, prin hotărâre, procesul-verbal privind rezultatele alegerilor locale din circumscripţia electorală respectivă, confirmă sau infirmă legalitatea acestora. În cazul confirmării legalităţii alegerilor, declară candidaţii aleşi, atribuie şi validează mandatele primarilor aleşi şi consilierilor locali, confirmă lista candidaţilor supleanţi, cu adoptarea hotărârilor în acest sens. Actele menţionate, precum şi documentele electorale aferente centralizării rezultatelor votării se prezintă Comisiei Electorale Centrale, conform termenelor şi procedurii stabilite în titlurile V şi VI.
[Art.84 completat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 85. Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală
(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale – în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, un proces-verbal care conţine:
a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază;
b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare;
c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
d) numărul de alegători care au participat la votare;
e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;
f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican;
h) numărul total de voturi valabil exprimate.
(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.
(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(4) Actele prevăzute la alin.(2) se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi/sau validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.
(5) În cazul alegerilor locale generale, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele scrutinului.
[Art.85 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 86. Anunţarea rezultatelor preliminare
(1) Până la primirea rezultatelor votării de la toate consiliile şi birourile electorale ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de centralizarea rezultatelor alegerilor aduce periodic la cunoştinţa publică rezultatele preliminare cât mai curând posibil după primirea lor. În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale generale şi al referendumurilor republicane, rezultatele preliminare, detaliate pe secţii de votare, se plasează pe resursele informaţionale ale Comisiei Electorale Centrale imediat după procesarea lor.
(2) După primirea rezultatelor votării de la toate consiliile şi birourile ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de centralizarea rezultatelor votării aduce la cunoştinţa publică cât mai curând posibil rezultatele generale ale alegerilor, dacă contestaţiile prezentate lui sau instanţei de judecată nu afectează rezultatele alegerilor.
(3) Responsabili de centralizarea rezultatelor finale ale alegerilor sunt:
a) Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale generale şi al referendumurilor republicane;
b) consiliul electoral de circumscripţie respectiv – în cazul alegerilor locale şi al referendumurilor locale.
Articolul 87. Păstrarea documentelor electorale
(1) Documentele (materialele) electorale, cu excepţia celor prevăzute la alin.(2) din prezentul articol, se păstrează la Comisia Electorală Centrală în conformitate cu prevederile Legii nr.880/1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova şi ale Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(2) După expirarea termenului de 3 luni de la confirmarea rezultatelor alegerilor, buletinele cu voturile valabil exprimate, buletinele nevalabile şi buletinele anulate, listele electorale, precum şi certificatele cu drept de vot remise spre păstrare temporară inspectoratelor teritoriale de poliţie se nimicesc.
Capitolul XII
MONITORIZAREA ALEGERILOR ŞI REFLECTAREA
LOR ÎN MASS-MEDIA
Articolul 88. Observatorii
(1) Statutul de observator este incompatibil cu cel de funcţionar electoral care activează în cadrul organului electoral, cu cel de candidat în alegeri, membru al grupului de iniţiativă, reprezentant sau persoană de încredere a concurentului electoral ori a participantului la referendum şi cu cel de trezorier.
(2) Observatorii pot fi:
a) observatori naţionali – cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot acreditaţi de organele electorale în modul stabilit de prezentul cod, la solicitarea asociaţiilor obşteşti şi a instituţiilor de instruire şi cercetare în domeniul electoral din Republica Moldova, care au misiunea de a observa modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor;
b) observatori internaţionali – cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, precum şi cetăţeni străini reprezentanţi ai autorităţilor electorale din străinătate şi ai instituţiilor de instruire şi cercetare în domeniul electoral, ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate, precum şi experţi internaţionali în domeniul electoral, acreditaţi de Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului cod, care au misiunea de a observa modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor.
(3) Pot solicita acreditarea observatorilor asociaţiile obşteşti/organizaţiile neguvernamentale ce se ocupă, conform statutului sau altor acte interne, de apărarea drepturilor omului sau a valorilor democratice. La cerere, şi consiliile electorale de circumscripţie acreditează observatori naţionali.
(4) Observatorii internaţionali vor monitoriza procesul electoral la invitaţia Comisiei Electorale Centrale, adresată entităţilor prevăzute la alin.(2) lit.b), care îi acreditează şi, după caz, confirmă interpreţii acestora.
(5) Subiecţii prevăzuţi la alin.(2) pot depune cereri privind acreditarea observatorilor înaintea începerii perioadei electorale, dar nu mai târziu de 7 zile până la ziua alegerilor. Observatorii îşi pot desfăşura activitatea până la confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor.
(6) În termen de cel mult 5 zile – în cazul solicitării de acreditare a observatorilor naţionali, şi de cel mult 10 zile – în cazul solicitării de acreditare a observatorilor internaţionali, dar nu mai târziu de ziua precedentă zilei alegerilor, organul electoral, de regulă în prezenţa solicitantului sau a reprezentantului său, adoptă o hotărâre prin care acreditează sau respinge candidatura persoanei propuse pentru observarea alegerilor.
(7) În cazul respingerii candidaturii înaintate, organul electoral este obligat să comunice subiectului care a înaintat candidatura motivele deciziei sale. Refuzul acreditării observatorilor trebuie să fie întemeiat şi poate fi contestat în condiţiile capitolului XIII.
(8) Observatorii acreditaţi de Comisia Electorală Centrală pot monitoriza procesul electoral pe întreg teritoriul ţării şi la toate secţiile de votare, inclusiv în cele din afara ţării, iar observatorii acreditaţi de consiliile electorale de circumscripţie îşi desfăşoară activitatea doar pe teritoriul circumscripţiei respective.
(9) Observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiunile electorale, la toate şedinţele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operaţiuni electorale, şi să informeze preşedintele organului electoral despre neregulile observate. Observatorii au acces la informaţiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, pot efectua filmări foto şi video cu înştiinţarea preşedintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării şi protecţia datelor cu caracter personal. Observatorii naţionali pot depune şi sesizări privind neregulile observate, care se examinează de către organul electoral, cu informarea obligatorie a autorului sesizării despre decizia luată. Observatorii au dreptul de a informa opinia publică privind constatările efectuate. În ziua alegerilor observatorii nu au dreptul să exprime constatări care ar favoriza sau defavoriza anumiţi concurenţi electorali/participanţi la referendum.
(10) Evidenţa observatorilor acreditaţi şi a sesizărilor acestora se realizează prin intermediul aplicaţiei informaţionale Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri”.
(11) Procedura de acreditare a observatorilor, drepturile şi obligaţiile acestora se stabilesc prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Articolul 89. Principii generale privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media
(1) Prevederile prezentului articol se aplică instituţiilor mass-media, cu excepţia celor fondate de partide politice.
(2) Instituţiile mass-media au obligaţia de a respecta principiile de echitate, echilibru şi imparţialitate în reflectarea alegerilor. Acestea trebuie să ofere grupurilor de iniţiativă, concurenţilor electorali şi participanţilor la referendum timpi de antenă sau spaţiu pentru publicitatea electorală în condiţii egale şi nediscriminatorii.
(3) Instituţiile mass-media nu vor adopta tratamente privilegiate faţă de grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum în virtutea statutului social şi/sau a funcţiilor pe care le deţin candidaţii acestora.
(4) În perioada electorală, instituţiile mass-media vor face distincţie clară în materialele lor jurnalistice între exercitarea funcţiilor oficiale de către persoanele care nu cad sub incidenţa art.16 alin.(3) şi activitatea electorală a acestora.
(5) Concurenţii electorali (candidaţii) sau participanţii la referendum care se consideră lezaţi în drepturi beneficiază de dreptul la replică. Cererea scrisă privind acordarea dreptului la replică se depune la instituţia mass-media în termen de 2 zile de la difuzarea/publicarea informaţiei. În cazul furnizorilor de servicii media, refuzul de a acorda dreptul la replică se contestă la Consiliul Audiovizualului, iar în cazul instituţiilor mass-media scrise – la Comisia Electorală Centrală. Dreptul la replică se acordă în termen de 3 zile de la depunerea cererii/contestaţiei, în condiţii egale/similare cu cele în care au fost lezate drepturile legitime.
(6) Instituţiile mass-media au dreptul să reflecte alegerile şi să informeze publicul cu privire la toate aspectele electorale liber de orice ingerinţă din partea autorităţilor publice, a concurenţilor electorali (candidaţilor în alegeri), a grupurilor de iniţiativă, a participanţilor la referendum sau a altor entităţi. Jurnaliştii legitimaţi de instituţiile mass-media şi confirmaţi de Comisia Electorală Centrală au acces la şedinţele organelor electorale, la operaţiunile electorale şi informaţiile cu caracter electoral în aceleaşi condiţii ca şi observatorii.
Articolul 90. Particularităţile reflectării alegerilor de către instituţiile mass-media
(1) În perioada electorală, programele audiovizuale cu caracter electoral şi materialele scrise care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri) şi participanţii la referendum sunt difuzate/publicate cu respectarea Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media, aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Notă: Se declară neconstituţional textul „În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.” din art.90 alin.(2), conform Hot. Curţii Constituţionale nr.16 din 16.07.2024, în vigoare 16.07.2024
(2) În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media. Programe audiovizuale cu caracter electoral se consideră următoarele:
a) programele de ştiri şi actualităţi – rubricile sau grupajele informative, evidenţiate prin semnale acustice şi vizuale unice, în care pot fi difuzate informaţii despre tehnica votării, sistemul electoral, alte aspecte ale procesului electoral, sondaje de opinie şi activităţi de campanie ale grupurilor de iniţiativă, ale concurenţilor electorali şi ale participanţilor la referendum;
b) emisiunile de informare electorală – emisiunile, organizate la iniţiativa furnizorului de servicii media, în care grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum sau reprezentanţii acestora pot prezenta programele politice şi în care pot fi discutate diverse probleme de interes public;
c) emisiunile de promovare electorală – emisiuni care se difuzează în limita timpilor de antenă acordaţi grupurilor de iniţiativă, concurenţilor electorali şi participanţilor la referendum în conformitate cu prevederile prezentului cod;
d) dezbaterile electorale – emisiunile în care grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum sau reprezentanţii acestora sunt solicitaţi să se pronunţe pe marginea temelor propuse spre discuţie de către furnizorul de servicii media;
e) programele de publicitate electorală – programele destinate în exclusivitate difuzării publicităţii electorale.
(3) Programele audiovizuale prevăzute la alin.(1) sunt realizate şi difuzate doar în perioada electorală şi, după caz, în campania electorală, cu respectarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale şi ale Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituţiile mass-media.
(4) În perioada electorală, difuzarea publicităţii politice şi a mesajelor de interes public se face conform procedurii stabilite în regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(5) În primele 7 zile de la începerea perioadei electorale, furnizorii de servicii media depun la Consiliul Audiovizualului o declaraţie privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor sau o notificare prin care informează că nu participă la reflectarea alegerilor. Declaraţiile care corespund legislaţiei sunt aprobate de către Consiliul Audiovizualului şi se publică pe pagina web oficială a acestuia şi pe paginile web oficiale ale furnizorilor de servicii media. Controlul asupra respectării politicii editoriale este exercitat de către Consiliul Audiovizualului din oficiu, conform prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale.
(6) În campania electorală pentru orice tip de scrutin, furnizorii de servicii media audiovizuale sunt obligaţi să organizeze dezbateri dacă au inclus în declaraţii ale politicii editoriale angajamente de organizare a dezbaterilor electorale şi dacă acestea au fost adoptate de Consiliul Audiovizualului. Formatul, durata, frecvenţa şi ora difuzării dezbaterilor electorale sunt stabilite de către furnizorii de servicii media cu asigurarea condiţiilor de egalitate strictă sau proporţională, care sunt indicate în declaraţia politicii editoriale. Dezbaterile electorale sunt difuzate în orele de maximă audienţă, stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale.
(7) În campania electorală pentru alegerile parlamentare, prezidenţiale şi pentru referendumurile republicane, furnizorii naţionali de servicii media care vor reflecta campania electorală, a căror listă este actualizată şi adusă la cunoştinţa publică de către Consiliul Audiovizualului, acordă partidelor politice, blocurilor electorale şi candidaţilor independenţi înregistraţi în calitate de concurenţi electorali sau participanţi la referendum timpi de antenă gratuit, câte 5 minute la serviciile de televiziune şi câte 10 minute la serviciile de radiodifuziune sonoră, în scopul expunerii programelor electorale şi al informării alegătorilor. Aceşti timpi de antenă se acordă în mod integral în primele 15 zile de la începerea campaniei electorale şi nu pot fi utilizaţi în scopul difuzării publicităţii electorale.
(8) În cadrul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, furnizorii de servicii media publici acordă gratuit partidelor politice, blocurilor electorale şi candidaţilor independenţi înregistraţi în calitate de concurenţi electorali sau participanţi la referendum câte un minut pe zi, timp de antenă, pentru plasarea publicităţii electorale.
(9) Pentru publicitate electorală contra plată, fiecărui grup de iniţiativă, pe durata activităţii acestuia, şi fiecărui concurent electoral sau participant la referendum, pe durata campaniei electorale, i se oferă cel mult 2 minute pe zi în cadrul fiecărui serviciu media audiovizual. Tariful pentru publicitatea electorală nu poate depăşi tariful pentru publicitatea comercială aplicat în perioada de 6 luni înainte de data scrutinului. Timpii de antenă pentru publicitatea electorală contra plată se acordă în condiţii egale, în intervalele orare stabilite de către furnizorii de servicii media în declaraţiile politicii editoriale. Furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea alegerilor nu au dreptul de a plasa publicitate electorală contra plată.
(10) În termen 3 zile de la solicitare, furnizorii de servicii media acordă timpii de antenă conform ordinii stabilite în declaraţia politicii editoriale.
(11) Refuzul de a difuza sau de a publica, în condiţiile prezentului cod, publicitatea electorală, contra plată sau gratuit, poate fi contestat în instanţa de judecată.
(12) În perioada electorală, procedurile de organizare şi desfăşurare a sondajelor de opinie privind preferinţele politice ale alegătorilor şi a exit-pollurilor sunt stabilite prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală. Pot fi realizate şi date publicităţii doar sondajele de opinie autorizate. Realizarea sondajelor de opinie neautorizate, difuzarea şi reflectarea rezultatelor acestora se sancţionează conform legislaţiei.
(13) În ziua alegerilor, înainte de ora 21.00, ora Republicii Moldova, instituţiile mass-media nu vor da publicităţii rezultatele chestionării alegătorilor privind opţiunile electorale, interviuri despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali pe parcursul zilei şi despre şansele acestora, precum şi rezultatele exit-pollurilor.
(14) Instituţiile mass-media fondate de autorităţile publice, care reflectă alegerile, publică gratuit, iar furnizorii de servicii media, publici şi privaţi, ale căror declaraţii ale politicii editoriale au fost aprobate, difuzează gratuit, la solicitarea organelor electorale, mesaje de interes public, în condiţiile capitolului III din Legea nr.62/2022 cu privire la publicitate.
(15) În perioada electorală, Consiliul Audiovizualului monitorizează modul în care furnizorii de servicii media respectă declaraţiile politicii editoriale pentru reflectarea alegerilor. În funcţie de posibilităţile tehnice, sunt monitorizaţi prioritar furnizorii de servicii media generaliste şi de ştiri care, potrivit măsurărilor efectuate de instituţia specializată, au avut cele mai mari cote de audienţă în ultimele trei luni anterioare lunii în care este stabilită data alegerilor.
(16) În campania electorală, Consiliul Audiovizualului prezintă public, săptămânal, rapoarte de monitorizare şi adoptă decizii în funcţie de rezultatele monitorizării. În termen de 3 zile după ziua votării (până în ziua de miercuri), Consiliul Audiovizualului prezintă public un raport de monitorizare a zilelor de sâmbătă şi duminică, când agitaţia electorală este interzisă. Rapoartele de monitorizare, precum şi raportul de bilanţ se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Audiovizualului cel târziu a doua zi după prezentarea publică.
(17) În termen de două săptămâni după data scrutinului, Consiliul Audiovizualului prezintă public un raport final privind modul în care furnizorii de servicii media audiovizuale au reflectat alegerile.
[Art.90 modificat prin Legea nr.109 din 26.04.2024, în vigoare 10.05.2024]
[Art.90 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Capitolul XIII
PROCEDURILE JUDICIARE
Secţiunea 1
Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor
Articolul 91. Contestaţiile
(1) În sensul prezentului cod, prin contestaţie se înţelege cererea (sesizarea) în formă scrisă, inclusiv cererea prealabilă, prin care:
a) se cere revizuirea, anularea, în tot sau în parte, ori emiterea unui act administrativ de către organul electoral, realizarea unei acţiuni sau obligarea organului electoral la inacţiune;
b) se contestă acţiunile/inacţiunile considerate ca ilegale ale subiecţilor înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi ori care urmează a fi înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi de către organele electorale, denumiţi în continuare subiecţi electorali;
c) se contestă faptele considerate ca încălcare a modului de reflectare a campaniei electorale, de difuzare sau de plasare a publicităţii electorale;
d) se contestă faptele considerate ca încălcare a cadrului normativ cu privire la finanţarea partidelor politice, a campaniilor electorale, a candidaţilor desemnaţi, a grupurilor de iniţiativă şi a participanţilor la referendum;
e) se formulează critici în legătură cu alte încălcări ale legislaţiei electorale.
(2) Contestaţiile depuse în condiţiile prezentului cod se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. În cazurile stabilite de prezentul cod, precum şi de alte acte normative, contestaţiile se examinează de către alte organe (autorităţi) în limita competenţelor atribuite.
(3) În sensul alin.(2), legalitatea actelor administrative ale organului electoral emitent, precum şi acţiunile/inacţiunile acestuia se contestă direct la organul electoral ierarhic superior. După respectarea procedurii prealabile, decizia organului electoral emitent, după caz, decizia organului electoral ierarhic superior în partea adoptării unei noi soluţii pe marginea cererii prealabile se contestă direct în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află organul electoral respectiv.
(31) Prin derogare de la prevederile alin.(2) şi (3) din prezentul articol, în cazul depunerii unor contestaţii cu privire la deciziile organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art.68 alin.(51), nu este necesară respectarea procedurii prealabile.
(4) Contestaţiile prevăzute la alin.(1) lit.b) se depun la organul electoral care a înregistrat, a acreditat sau a confirmat ori urmează să înregistreze, să acrediteze sau să confirme subiecţii electorali ale căror acţiuni/inacţiuni se contestă. Deciziile organului electoral pe marginea acestor contestaţii se contestă în condiţiile alin.(3).
(5) Acţiunile în contencios administrativ privind legalitatea deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art.68 alin.(51), a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale şi a deciziilor Consiliului Audiovizualului care au tangenţă cu reflectarea alegerilor, precum şi cele privind acţiunile/inacţiunile acestora se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău.
(6) Contestaţiile privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi a altor competitori sau subiecţi electorali se adresează Comisiei Electorale Centrale, cu excepţia contestaţiilor privind finanţarea candidaţilor independenţi, a grupurilor de iniţiativă în alegerile locale şi a primarului înregistrat ca participant la referendumul local, care se adresează consiliilor electorale de circumscripţie.
(7) Contestaţiile privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media se examinează de Consiliul Audiovizualului în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale Codului serviciilor media audiovizuale.
(8) Contestaţiile privind modalitatea de pregătire şi/sau plasare a publicităţii electorale, inclusiv privind conţinutul acestor materiale publicitare, se examinează de către organele electorale în partea ce vizează acţiunile/inacţiunile subiecţilor electorali înregistraţi/confirmaţi sau care urmează a fi înregistraţi/confirmaţi de organele electorale.
(9) Contestaţiile depuse după ziua votării se pot referi la încălcările ce vizează exercitarea dreptului la vot, organizarea procedurilor electorale din ziua votării şi/sau stabilirea rezultatelor votării de către organele electorale, precum şi alte încălcări prin care au fost lezate drepturile contestatarilor şi influenţate rezultatele votării.
(10) Procedura de examinare a contestaţiilor în perioada electorală, precum şi a contestaţiilor privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
[Art.91 completat prin Legea nr.280 din 04.10.2023, în vigoare 04.10.2023]
Articolul 92. Forma şi conţinutul contestaţiei
(1) Contestaţia poate fi depusă în scris, expediată prin poştă sau transmisă în formă electronică la autoritatea competentă.
(2) Contestaţia va conţine următoarele elemente obligatorii:
a) denumirea autorităţii căreia i se solicită examinarea contestaţiei;
b) numele şi prenumele sau denumirea contestatarului, precum şi alte date de identificare şi de corespondenţă ale acestuia;
c) descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, în particular drepturile vătămate, cu excepţia contestaţiilor depuse în condiţiile art.91 alin.(1) lit.d) şi alin.(6), indicarea temeiului juridic, după caz, enumerarea şi anexarea probelor ce confirmă faptele invocate, precum şi cerinţele contestatarului;
d) data depunerii contestaţiei şi semnătura contestatarului sau a reprezentantului acestuia.
(3) Contestatarul are dreptul să-şi retragă contestaţia, să modifice cerinţele din contestaţie şi/sau să o suplimenteze, cu excepţia obiectului ei, prin depunerea unei cereri scrise la autoritatea competentă. În cazul modificării obiectului contestaţiei, solicitarea este considerată o contestaţie nouă. Retragerea contestaţiei este posibilă până la adoptarea hotărârii de către autoritatea competentă, iar modificarea şi/sau suplimentarea contestaţiei poate fi făcută până în ziua-limită admisă pentru contestare în condiţiile art.95.
(4) La depunerea contestaţiilor privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media, contestatarii vor ţine cont de cerinţele de formă şi conţinut stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale şi de Codul administrativ.
(5) Forma şi conţinutul contestaţiilor depuse în instanţa de judecată trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de Codul administrativ.
Articolul 93. Condiţiile pentru admisibilitatea contestaţiilor
(1) Organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea contestaţiei. Dacă este inadmisibilă, contestaţia se declară ca atare prin hotărâre a organului electoral.
(2) Contestaţia se declară inadmisibilă, în special, când:
a) a fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art.94 alin.(1) şi (2) sau de o persoană fără împuterniciri în acest sens;
b) nu a fost respectată procedura de examinare a cererii prealabile;
c) a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod;
d) nu corespunde cerinţelor de formă şi conţinut, iar contestatarul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de organul electoral;
e) contestatarul nu poate revendica încălcarea drepturilor sale electorale, cu excepţia contestaţiilor depuse în condiţiile art.91 alin.(1) lit.d) şi alin.(6);
f) există o hotărâre cu privire la un litigiu electoral între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri de drept;
g) a fost depusă concomitent la un alt organ electoral, o altă autoritate competentă sau în instanţa de judecată, în condiţiile art.99.
Articolul 94. Dreptul de a depune contestaţie
(1) În calitate de subiect al contestaţiei poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de iniţiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestaţii şi partidele politice care au dreptul de a participa la scrutin în condiţiile stabilite de art.27lit. g).
(2) Funcţionarii electorali, observatorii, precum şi asociaţiile obşteşti care au solicitat acreditarea observatorilor pot depune contestaţii împotriva organului electoral care le-a aplicat sancţiunile prevăzute de art.102 alin.(6) şi alin.(8). În aceste cazuri, legalitatea hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior.
(3) Contestatarii depun cererea şi/sau participă la procedura de examinare a contestaţiilor personal sau prin intermediul reprezentanţilor împuterniciţi în condiţiile Codului administrativ sau, după caz, ale Codului de procedură civilă. În cadrul organelor electorale, depunerea cererii şi/sau participarea la procedura de examinare a contestaţiilor se stabileşte în baza hotărârilor aprobate de Comisia Electorală Centrală.
(4) Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie ori Consiliul Audiovizualului poate iniţia, din oficiu, procedura de examinare a încălcărilor prevăzute la art.91 alin.(1) lit.c) şi d).
Articolul 95. Termenul de depunere a contestaţiilor
(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestaţiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a fost adoptată hotărârea.
(2) În cazurile prevăzute de prezentul cod sau de alte acte normative, contestaţiile nu se pot depune mai târziu de ziua alegerilor sau de o altă dată (circumstanţă) determinată sau determinabilă.
(3) În caz de divergenţă între reglementările prezentului cod şi ale altor acte normative, în partea ce ţine de termenele de depunere a contestaţiilor în perioada electorală, se vor aplica dispoziţiile prezentului cod.
(4) Contestaţiile care vizează faptele prevăzute la art.91 alin.(1) lit.d) se depun la organul electoral corespunzător în termen de 3 zile de la identificarea încălcărilor, inclusiv după ziua alegerilor, dar până la validarea mandatelor.
(5) Contestaţiile privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media se depun la Consiliul Audiovizualului în termen de 3 zile de la identificarea încălcărilor sau difuzarea programului audiovizual prin care au fost vătămate drepturile contestatarului.
(6) Cererile de acordare a dreptului la replică şi de contestare a refuzului de acordare a dreptului la replică se depun în termenele stabilite la capitolul XII.
(7) Cererile de anulare a înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecţilor electorali se depun la organul electoral competent cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. Cererile depuse după acest termen se examinează concomitent cu centralizarea şi confirmarea rezultatelor alegerilor.
(8) Înaintarea acţiunilor în contencios administrativ, precum şi exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătoreşti se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).
(9) Contestaţiile înregistrate la organele electorale în condiţiile art.91 alin.(9) pot fi depuse în termen de 3 zile din ziua votării.
(10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.
(11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ.
Articolul 96. Sarcina probaţiunii
(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate.
(2) Obligaţia de a confirma respectarea termenului de depunere a contestaţiei în condiţiile art.95 revine contestatarului.
(3) În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe.
Articolul 97. Competenţa autorităţilor publice în examinarea contestaţiilor
(1) La depunerea contestaţiei se va ţine cont de competenţa autorităţilor publice în materie de examinare a contestaţiilor, de tipul scrutinului, de pretinsele încălcări şi locul unde acestea au fost săvârşite, precum şi de cerinţele care se înaintează.
(2) Pornind de la prevederile prezentului cod şi ale altor acte normative conexe, competenţa de examinare a contestaţiilor revine:
1) consiliilor electorale de circumscripţie – în cazul contestaţiilor depuse în condiţiile prezentului capitol. Consiliile electorale au competenţa de a examina şi:
a) cererile de anulare – în cazul subiecţilor electorali înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi de către consiliul electoral respectiv;
b) contestaţiile împotriva hotărârilor birourilor electorale de aprobare a procesului-verbal privind rezultatele numărării voturilor şi/sau a raportului asupra activităţii acestora în perioada electorală;
c) contestaţiile împotriva hotărârilor consiliilor electorale de circumscripţie de nivelul întâi de aprobare a procesului-verbal privind rezultatele votării pe circumscripţie şi/sau a raportului asupra activităţii acestora în perioada electorală, precum şi împotriva celor cu privire la declararea candidaţilor aleşi, atribuirea şi validarea mandatelor aleşilor locali, confirmarea listelor candidaţilor supleanţi în alegerile locale;
2) Comisiei Electorale Centrale –în cazul contestaţiilor depuse în condiţiile prezentului capitol. Comisia Electorală Centrală examinează şi:
a) cererile de anulare – în cazul subiecţilor electorali înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi de către comisie;
b) cererile privind renumărarea voturilor – în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării la alegerile locale şi referendumurile locale;
c) contestaţiile împotriva hotărârilor organelor electorale cu privire la rezultatele votării şi/sau privind aprobarea raportului asupra activităţii acestora în perioada electorală;
d) contestaţiile împotriva hotărârilor cu privire la declararea candidaţilor aleşi, atribuirea şi validarea mandatelor aleşilor locali, confirmarea listelor candidaţilor supleanţi în alegerile locale;
3) Consiliului Audiovizualului –în cazul contestaţiilor depuse în condiţiile prezentului capitol, precum şi al cererilor prevăzute de Codul serviciilor media audiovizuale.
(3) În cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului respectiv, contestaţia şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenţei imediat, dar nu mai târziu de 2 zile de la data recepţionării, cu excepţia situaţiei prevăzute la art.93 alin.(2) lit.g) şi art.99.
(4) După dizolvarea birourilor electorale sau, după caz, a consiliilor electorale de circumscripţie, acestea sunt substituite de Comisia Electorală Centrală în cadrul procedurilor de examinare a contestaţiilor şi litigiilor electorale.
Articolul 98. Competenţa jurisdicţională la examinarea contestaţiilor
(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanţele de judecată competente examinează acţiunile în domeniul electoral după cum urmează:
1) judecătoriile în primă instanţă soluţionează contestaţiile împotriva acţiunilor/inacţiunilor şi a hotărârilor organelor electorale după efectuarea procedurii de examinare a cererii prealabile;
2) Curtea de Apel Chişinău soluţionează în primă instanţă:
a) contestaţiile împotriva acţiunilor/inacţiunilor şi a actelor administrative ale Comisiei Electorale Centrale;
a1) contestaţiile împotriva deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art.68 alin.(51);
b) contestaţiile împotriva acţiunilor/inacţiunilor şi a deciziilor Consiliului Audiovizualului;
3) curţile de apel soluţionează cererile de apel împotriva actelor judecătoreşti emise de judecătorii în cadrul litigiilor electorale;
4) Curtea Supremă de Justiţie soluţionează cererile de recurs împotriva actelor judecătoreşti ale curţilor de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.
(2) Acţiunea în contencios administrativ înaintată la instanţa de judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale Codului administrativ.
(3) În perioada electorală, programul instanţelor de judecată se organizează în aşa fel încât contestaţiile să poată fi depuse şi examinate fără întârziere.
(4) Acţiunile ce ţin de garantarea exercitării dreptului la libera exprimare, precum şi a unui echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare, apărarea onoarei şi demnităţii, reputaţiei profesionale şi vieţii private şi de familie, înaintate în perioada electorală se examinează de instanţa de drept comun conform Legii nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, în termenele prevăzute la art.100.
[Art.98 completat prin Legea nr.280 din 04.10.2023, în vigoare 04.10.2023]
Articolul 99. Soluţionarea conflictelor de competenţă
(1) În cazul în care aceeaşi contestaţie este depusă concomitent la mai multe organe electorale, aceasta se examinează de către organul electoral ierarhic superior organului ale cărui acţiuni/inacţiuni şi hotărâri se contestă, iar în cazul acţiunilor/inacţiunilor concurenţilor electorali, ale participanţilor la referendum sau ale grupurilor de iniţiativă, precum şi ale altor subiecţi electorali – de către organul electoral care i-a înregistrat, acreditat sau confirmat. Conflictele de competenţă dintre organele electorale se examinează de către Comisia Electorală Centrală, conform procedurii aprobate de comisie în condiţiile art.91 alin.(10).
(2) Dacă a fost adresată organelor electorale şi instanţei de judecată, contestaţia se va examina de instanţa de judecată, cu excepţia cazurilor în care nu a fost respectată procedura prealabilă de examinare.
(3) În cazurile prevăzute la alin.(1) şi (2), organele electorale care recepţionează contestaţiile, însă nu demarează examinarea în fond a acestora, le declară inadmisibile în condiţiile art.93.
(4) În cazul contestaţiilor ce vizează finanţarea campaniilor electorale ale candidaţilor desemnaţi de partidele politice sau blocurile electorale şi în care se formulează cerinţa de aplicare a sancţiunii privind anularea înregistrării acestora, organul electoral care a înregistrat candidaţii va demara examinarea acestei cerinţe doar după examinarea contestaţiei de către Comisia Electorală Centrală în partea faptelor considerate de contestatar ca încălcări privind finanţarea campaniei electorale, precum şi în temeiul constatărilor şi soluţiilor emise de comisie ca urmare a examinării.
(5) Dacă în contestaţie se comunică fapte considerate ca ilegale, dar examinarea acestora este de competenţa mai multor organe abilitate (electorale), organul care a recepţionat contestaţia va demara examinarea contestaţiei pe partea competenţei ce îi revine, iar pe celelalte aspecte sesizate o va remite autorităţilor responsabile în condiţiile art.97alin. (3).
Articolul 100. Termenul de examinare a contestaţiilor
(1) În perioada electorală, autorităţile competente examinează contestaţiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanţele judecătoreşti aplică acelaşi termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.
(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), termenul de examinare nu poate depăşi:
a) termenul-limită stabilit pentru înregistrarea, acreditarea sau confirmarea subiecţilor electorali de către organele electorale;
b) termenul de 3 zile până la ziua votării, în cazul cererilor de anulare a înregistrării, acreditării sau confirmării subiecţilor electorali, sau, după caz, este concomitent cu centralizarea rezultatelor votării şi confirmarea rezultatelor alegerilor;
c) sau este concomitent cu examinarea rezultatelor alegerilor, în cazul contestaţiilor privind finanţarea campaniilor electorale ale concurenţilor electorali, precum şi a altor subiecţi electorali.
(3) Examinarea contestaţiilor privind finanţarea partidelor politice nu se supune termenelor de prescripţie prevăzute de prezentul capitol. La examinarea contestaţiilor privind finanţarea partidelor politice se vor aplica reglementările prezentului cod şi ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice, precum şi dispoziţiile regulamentului privind finanţarea activităţii partidelor politice, aprobat de Comisia Electorală Centrală.
(4) Contestaţiile depuse în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi, cu excepţiile stabilite de prezentul capitol, iar cele depuse după încheierea votării se examinează concomitent cu procedura de centralizare şi confirmare a rezultatelor alegerilor, inclusiv de validare a mandatelor candidaţilor aleşi.
(5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală.
(6) Contestaţiile depuse între cele două tururi de scrutin se examinează în termen de 3 zile de la depunere sau, după caz, concomitent cu procedura de stabilire şi confirmare a rezultatelor alegerilor şi validare a mandatelor candidaţilor aleşi după organizarea celui de-al doilea tur de scrutin.
(7) La examinarea contestaţiilor şi a litigiilor electorale, autorităţile şi instanţele de judecată competente acordă prioritate celor care se referă la înregistrarea, acreditarea sau confirmarea subiecţilor electorali, precum şi celor care vizează refuzul sau anularea înregistrării, acreditării sau confirmării acestora, inclusiv celor care se referă la corectitudinea întocmirii listelor electorale, precum şi la exercitarea dreptului la vot.
(8) Consiliile electorale de circumscripţie, după caz, Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor, validează mandatele candidaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi doar după soluţionarea definitivă a contestaţiilor.
(9) Din motive justificate legate de complexitatea obiectului contestaţiei şi/sau conduita subiecţilor contestaţiei, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 2 zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris, inclusiv prin e-mail, participanţilor la procedura litigioasă, cel târziu în ultima zi a expirării termenului iniţial de examinare stabilit, împreună cu motivele prelungirii.
Articolul 101. Soluţionarea contestaţiilor
(1) Hotărârea pe marginea contestaţiilor se adoptă cu votul majorităţii absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în regulamentul de activitate al acestui organ.
(2) Organul electoral, după examinarea contestaţiei, este în drept să adopte următoarele soluţii:
a) să declare inadmisibilă contestaţia;
b) să admită integral sau parţial contestaţia;
c) să respingă contestaţia ca fiind neîntemeiată;
d) să constate încălcările prevederilor cadrului normativ electoral şi/sau să oblige părţile să înlăture încălcările stabilite;
e) să aplice sau să solicite aplicarea sancţiunilor pentru încălcările constatate.
(3) În cazul contestării hotărârilor emise de organele electorale ierarhic inferioare, organul electoral ierarhic superior are dreptul:
a) să declare inadmisibilă contestaţia;
b) să respingă contestaţia şi să menţină în vigoare hotărârea organului electoral ierarhic inferior;
c) să admită contestaţia şi să modifice sau, după caz, să anuleze parţial ori integral hotărârea organului electoral ierarhic inferior, adoptând o nouă hotărâre.
(4) În cazul contestaţiilor privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media, Consiliul Audiovizualului adoptă decizii şi întreprinde măsurile de rigoare în conformitate cu procedura stabilită de Codul serviciilor media audiovizuale, cu excepţia termenelor şi a procedurii aplicabile conform prezentului cod.
(5) Hotărârile organelor electorale şi deciziile Consiliului Audiovizualului emise în condiţiile prezentului capitol sunt executorii din momentul adoptării, cu excepţia cazurilor de suspendare a executării acestora. Executarea hotărârilor organelor electorale adoptate în condiţiile art.102 alin.(5) se suspendă de drept din momentul contestării legalităţii hotărârilor respective.
(6) Instanţele judecătoreşti adoptă şi pronunţă hotărâri şi decizii, precum şi emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ şi ale Codului de procedură civilă.
(7) Actele judecătoreşti emise în condiţiile prezentului capitol sunt definitive şi executorii din momentul pronunţării, cu excepţia cazurilor de suspendare a executării acestora.
Secţiunea a 2-a
Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale
Articolul 102. Răspunderea juridică
(1) Persoanele fizice şi juridice, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum, precum şi alţi subiecţi implicaţi în procesul electoral care încalcă prevederile actelor normative în domeniul electoral, împiedică exercitarea liberă a drepturilor electorale, împiedică activitatea organelor electorale poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
(2) Pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie, din oficiu sau în temeiul cererii formulate de o altă autoritate competentă ori la cererea contestatarilor, poate aplica sau solicita aplicarea următoarelor sancţiuni de bază sau complementare:
a) avertismentul;
b) privarea de timpii de antenă gratuiţi şi/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancţiunea sub formă de avertisment;
c) lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat;
d) sancţiunea contravenţională care, conform Codului contravenţional, ţine de competenţa Comisiei Electorale Centrale;
e) anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecţilor electorali;
f) solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice în condiţiile Legii nr.294/2007 privind partidele politice.
(3) Sancţiunea sub formă de avertisment poate fi aplicată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, altele decât cele stabilite la alin.(5), – în cazul oricărui tip de alegeri, precum şi prin hotărâre a consiliului electoral de circumscripţie – în cazul alegerilor locale şi al referendumurilor locale.
(4) Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice înregistrate în calitate de concurenţi electorali sancţiunea complementară privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 2 luni până la un an doar în cazul aplicării repetate a sancţiunii sub formă de avertisment în cursul unei perioade electorale pentru încălcări privind finanţarea grupurilor de iniţiativă şi/sau a campaniei electorale.
(5) Anularea înregistrării se aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat subiectul electoral în cazul în care se constată:
a) folosirea fondurilor financiare şi materiale nedeclarate mai mult de 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în contul fondului electoral sau cel destinat grupului de iniţiativă;
b) depăşirea plafonului fondului electoral sau al celui destinat grupului de iniţiativă;
c) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate, cu excepţia donaţiilor din partea cetăţenilor Republicii Moldova cu venituri obţinute în afara ţării;
d) nesuspendarea din funcţie de către candidatul care are această obligaţie. În acest caz se anulează înregistrarea concurentului electoral, a candidatului independent sau se exclude candidatul respectiv din lista concurentului electoral;
e) nerespectarea restricţiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–f) şi nedeclararea acestora de către candidat în condiţiile art.68 alin.(1) lit.f);
f) încălcarea prevederilor art.54 alin.(6) lit.a);
g) nerespectarea cerinţelor stabilite la art.68, 112, 113 şi 139.
(6) În cazul încălcării prevederilor prezentului cod şi ale altor acte normative în domeniul electoral de către funcţionarii electorali, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie poate să le aplice, în temeiul hotărârii, următoarele sancţiuni:
a) avertismentul;
b) revocarea din componenţa organelor electorale şi a aparatelor de lucru ale acestora;
c) excluderea din Registrul funcţionarilor electorali;
d) privarea de dreptul de a desfăşura orice activitate în cadrul organelor electorale pentru un termen de la un an până la 4 ani.
(7) Pentru încălcarea actelor normative privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media, Consiliul Audiovizualului poate aplica sancţiunile stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale.
(8) În cazul încălcării de către observator a cadrului normativ electoral, organul electoral care a acreditat observatorul este în drept să îi aplice, prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, ţinând cont de gravitatea încălcării, una dintre următoarele sancţiuni: avertismentul sau anularea acreditării. În sensul prezentului articol, se califică drept încălcare orice acţiune de agitaţie electorală pentru sau împotriva unui partid politic sau concurent electoral, a unui grup de iniţiativă, participant la referendum, a opţiunilor pe marginea întrebărilor la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului sau încercarea de a influenţa opţiunea alegătorului, precum şi nerespectarea obligaţiilor ce îi revin observatorului.
(9) Comisia Electorală Centrală poate solicita Agenţiei Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condiţiile Legii nr.294/2007 privind partidele politice.
[Art.102 completat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
[Art.102 modificat prin Legea nr.280 din 04.10.2023, în vigoare 04.10.2023]
[Art.102 completat prin Legea nr.220 din 31.07.2023, în vigoare 18.08.2023]
Articolul 103. Răspunderea penală
(1) Se consideră încălcări ale prezentului cod şi sunt pasibile de răspundere penală faptele prevăzute în Codul penal.
(2) Preşedinţii organelor electorale şi alte persoane cu funcţii de răspundere sunt obligaţi să informeze imediat, dar nu mai târziu de 48 de ore din momentul constatării, organele procuraturii sau organele afacerilor interne despre acţiunile ce conţin elemente constitutive ale unei infracţiuni privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, care le-au devenit cunoscute.
Articolul 104. Răspunderea contravenţională
(1) Se consideră încălcări ale prezentului cod şi sunt pasibile de răspundere contravenţională faptele prevăzute în Codul contravenţional.
(2) Contravenţiile se constată şi se examinează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional. Preşedinţii organelor electorale şi alte persoane ce deţin informaţii concludente despre comiterea unor contravenţii sunt obligaţi să informeze imediat, dar nu mai mult de 48 de ore din momentul constatării, organele constatatoare cu privire la faptele care le-au devenit cunoscute şi care conţin elemente constitutive ale unei contravenţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
TITLUL III
ALEGERILE PARLAMENTARE
Articolul 105. Aplicarea prevederilor prezentului titlu
Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile numai în cazul alegerilor parlamentare.
Articolul 106. Alegerea Parlamentului
(1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
(2) Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi.
Articolul 107. Circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie
În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală constituie circumscripţii electorale şi consilii electorale de circumscripţie conform art.34 şi 35, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 108. Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare
Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie conform art.38–40, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 109. Candidaţii la funcţia de deputat în Parlament
Candidaţi la funcţia de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, deţin cetăţenia Republicii Moldova şi întrunesc alte condiţii prevăzute de prezentul cod.
Articolul 110. Stabilirea datei alegerilor
(1) Alegerile parlamentare se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
(2) Data alegerilor parlamentare se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 70 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin acelaşi decret al Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc după cel puţin 60 de zile, dar nu mai târziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.
Articolul 111. Desemnarea candidaţilor din partea partidelor politice sau a blocurilor electorale
(1) Desemnarea candidaţilor la funcţia de deputat se face potrivit art.63, prevederilor statutare ale partidelor politice sau acordurilor de constituire a blocurilor electorale.
(2) Partidul politic sau blocul electoral înaintează lista de candidaţi, care nu va fi mai mică de 51 de persoane şi nu va depăşi numărul de 111 persoane.
(3) Modelul listei de candidaţi se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală.
(4) Listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare se aprobă conform prevederilor statutare ale partidelor politice sau ale acordurilor de constituire a blocurilor electorale.
(5) Listele de candidaţi se întocmesc cu respectarea prevederilor art.68 alin.(3).
(6) Nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin.(2)–(5) din prezentul articol şi la art.112 alin.(2) atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidaţi sau a persoanelor de pe listă de către organul electoral corespunzător.
Articolul 112. Înregistrarea concurenţilor electorali
(1) Pentru a fi înregistraţi, candidaţii de pe listele partidelor politice, ale blocurilor electorale şi candidaţii independenţi depun personal la Comisia Electorală Centrală documentele conform art.68, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Aceeaşi persoană poate fi inclusă doar într-o singură listă de candidaţi din partea unui partid politic, bloc electoral sau poate candida independent.
Articolul 113. Cerinţe specifice pentru listele de subscripţie
(1) Pentru a fi înregistrat de către Comisia Electorală Centrală, candidatul independent prezintă liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 2000 şi cel mult 2500 de susţinători cu drept de vot. Prin derogare de la această prevedere, o candidată femeie prezintă semnăturile a cel puţin 1000 şi cel mult 2500 de susţinători cu drept de vot.
(2) Colectarea semnăturilor pentru susţinerea candidatului independent la funcţia de deputat în Parlament, prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie se efectuează în conformitate cu art.65–67 şi cu regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală, care se aplică în mod corespunzător.
(3) Dacă, după verificare, se constată că nu a fost prezentat numărul necesar de semnături ori, după invalidarea listelor de subscripţie şi/sau a semnăturilor din acestea, numărul lor s-a redus sub plafonul minim prevăzut la alin.(1), candidatul independent nu este înregistrat, comunicându-i-se hotărârea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.
(4) Nu se admite depunerea de către un candidat independent a unor liste de subscripţie suplimentare după ce Comisia Electorală Centrală a primit şi a înregistrat setul de documente prevăzut la art.68.
Articolul 114. Grupurile de iniţiativă pentru susţinerea candidatului independent pentru funcţia de deputat
(1) Pentru colectarea semnăturilor în listele de subscripţie în condiţiile art.113, candidatul independent poate constitui un grup de iniţiativă.
(2) Grupul de iniţiativă se constituie în urma unei adunări a cetăţenilor cu drept de vot, la care se decide susţinerea candidatului independent la funcţia de deputat, se alege conducătorul grupului şi se aprobă lista membrilor grupului de iniţiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora. Candidatul independent participă în mod obligatoriu la adunarea de constituire a grupului de iniţiativă şi poate fi ales conducător al grupului. Conducătorul grupului coordonează activitatea de colectare a semnăturilor susţinătorilor candidatului, verifică autenticitatea semnăturilor, conformitatea întocmirii şi sistematizării listelor de subscripţie.
(3) Înainte de a începe adunarea, se efectuează înregistrarea participanţilor la adunare, întocmindu-se o listă în care se înscriu numele, prenumele, anul naşterii, domiciliul şi se aplică semnăturile acestora.
(4) Lista membrilor grupului de iniţiativă, în care este indicat şi conducătorul acestui grup, se depune la Comisia Electorală Centrală de către candidatul independent.
(5) Comisia Electorală Centrală, în termen de cel mult 3 zile de la data depunerii listei membrilor, adoptă o hotărâre privind înregistrarea grupului de iniţiativă şi eliberează legitimaţiile pentru membrii grupului de iniţiativă înregistrat.
(6) Procedura detaliată privind constituirea şi înregistrarea grupului de iniţiativă se stabileşte în regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Articolul 115. Modificarea listei de candidaţi
(1) Concurenţii electorali au dreptul să solicite, cu cel puţin 10 zile înainte de ziua alegerilor, efectuarea următoarelor modificări în lista de candidaţi:
a) schimbarea locului de ordine sau excluderea candidatului din lista înregistrată;
b) retragerea întregii liste de candidaţi;
c) până la începerea campaniei electorale, înlocuirea unui candidat din lista înregistrată prin retragerea acestuia şi desemnarea unui alt candidat, completarea listei de candidaţi în limita prevăzută de art.111 alin.(2).
(2) În condiţiile alin.(1) din prezentul articol, decizia privind retragerea sau modificarea listei de candidaţi se adoptă de către partidul politic sau blocul electoral care a înaintat lista de candidaţi, cu respectarea prevederilor art.7 alin.(2) lit.b) din Legea nr.5/2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi ale art.68 alin.(3) din prezentul cod, şi se prezintă comisiei.
(3) Listele de candidaţi se modifică prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale în termen de cel mult 3 zile.
(4) Comisia Electorală Centrală refuză efectuarea modificărilor care nu corespund cerinţelor stabilite la alin.(1) şi (2), cu emiterea unei hotărâri în acest sens.
Articolul 116. Retragerea candidatului independent
(1) Candidatul independent are dreptul să îşi retragă candidatura, dar nu mai târziu decât cu 10 zile înainte de ziua alegerilor. În acest caz, cererea privind retragerea candidatului independent se prezintă personal de către acesta la Comisia Electorală Centrală.
(2) Hotărârea privind retragerea candidatului independent din cursa electorală se adoptă de Comisia Electorală Centrală în cel mult 3 zile de la data depunerii cererii conform alin.(1).
Articolul 117. Listele electorale
Listele electorale pentru alegerile parlamentare se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 118. Campania electorală
Campania electorală pentru alegerile parlamentare se desfăşoară în conformitate cu prevederile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 119. Buletinele de vot
Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 120. Votarea
Votarea în cadrul alegerilor parlamentare se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 121. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor alegerilor
Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor alegerilor parlamentare se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 122. Stabilirea pragului de reprezentare
(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare concurent electoral, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.
(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele procente din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:
a) pentru un bloc electoral – 7%;
b) pentru un partid politic – 5%;
c) pentru un candidat independent – 2%.
(3) Concurenţii electorali care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel prevăzut la alin.(2) se exclud, printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.
Articolul 123. Numărarea mandatelor de deputat obţinute de concurenţii electorali
(1) Numărul de mandate de deputat obţinut de concurenţii electorali se calculează de către Comisia Electorală Centrală prin împărţirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral, cu excepţia candidaţilor independenţi, la 1, 2, 3, 4 etc. până la cifra ce corespunde numărului de mandate stabilit pentru Parlament.
(2) Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere atâtea numere câte mandate de deputat urmează să fie distribuite. De câte numere din acest şir descrescător dispune partidul politic sau blocul electoral, atâtea mandate i se atribuie.
(3) Candidatul independent se consideră ales dacă numărul de voturi valabil exprimate obţinute de el constituie cel puţin 2% din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară.
Articolul 124. Atribuirea mandatelor de deputat
(1) Mandatele de deputat se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.
(2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art.122, dar nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant se declară de către Curtea Constituţională ales, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, în cazul în care, indiferent de motive, un mandat de deputat aparţinând partidului politic sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declaraţie în scris la Comisia Electorală Centrală.
(3) În cazul în care un partid politic sau un bloc electoral obţine un număr de mandate de deputat mai mare decât numărul candidaţilor incluşi în listă, partidului politic sau blocului electoral respectiv i se distribuie un număr de mandate egal cu numărul de candidaţi din listă.
(4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art.123 alin.(1). La fel se va proceda în cazul vacanţei ulterioare a mandatelor de deputat dacă concurentul electoral nu are candidaţi supleanţi sau dacă devine vacant mandatul de deputat obţinut de un candidat independent.
Articolul 125. Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de deputat
(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele prevăzute la art.85, precum şi listele de deputaţi aleşi şi de candidaţi supleanţi.
(2) În termen de 10 zile de la primirea actelor menţionate la alin.(1), dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi.
Articolul 126. Stabilirea rezultatelor alegerilor
(1) Procesul-verbal privind rezultatele alegerilor, însoţit de hotărârea Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor şi validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat, se transmite Parlamentului în termen de 2 zile de la adoptarea hotărârii. Copia hotărârii şi listele de candidaţi supleanţi confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale şi Preşedintelui Republicii Moldova. Hotărârea Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională.
Articolul 127. Alegeri nevalabile
Comisia Electorală Centrală consideră alegerile ca fiind nevalabile dacă la ele au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.
Articolul 128. Alegeri nule
În cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele alegerilor şi atribuirea mandatelor, alegerile sunt declarate nule.
Articolul 129. Votarea repetată
(1) În cazul în care alegerile au fost declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală organizează, în termen de 2 săptămâni, votarea repetată în baza aceloraşi date din listele electorale, cu aceleaşi candidaturi şi cu aceleaşi consilii şi birouri electorale.
(2) Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancţionează sau se exclud din cursa electorală în baza unei hotărâri definitive, iar funcţionarii electorali din cadrul consiliilor şi birourilor electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.
(3) Votarea repetată se consideră valabilă indiferent de numărul de alegători care participă la votare.
Articolul 130. Alegeri noi
(1) În cazul în care şi după votarea repetată alegerile sunt declarate nule, Comisia Electorală Centrală stabileşte data desfăşurării alegerilor noi, care au loc peste cel puţin 60 de zile şi cel mult 3 luni de la data la care alegerile au fost declarate nule.
(2) În cazul alegerilor anticipate, dacă şi după votarea repetată alegerile sunt declarate nule, Preşedintele Republicii Moldova stabileşte prin decret data desfăşurării alegerilor noi, ţinând cont de termenul indicat la art.110 alin.(3).
(3) Alegerile noi se organizează în condiţiile prezentului cod.
TITLUL IV
ALEGERILE PENTRU FUNCŢIA DE PREŞEDINTE
AL REPUBLICII MOLDOVA
Articolul 131. Aplicarea prezentului titlu
Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile numai în cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
Articolul 132. Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova
(1) Preşedintele Republicii Moldova se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
(2) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se desfăşoară într-o singură circumscripţie electorală naţională.
Articolul 133. Circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie
În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor prezidenţiale, Comisia Electorală Centrală constituie circumscripţii electorale şi consilii electorale de circumscripţie conform art.34 şi 35, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 134. Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare
Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie conform art.38–40, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 135. Stabilirea datei alegerilor
(1) Data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
(2) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Preşedintelui în funcţie, însă nu mai târziu de termenul stabilit la art.90 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova.
(3) În caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, a imposibilităţii definitive de a-şi exercita atribuţiile sau a decesului, alegerile se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa.
[Art.135 în redacţia Legii nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 136. Cerinţe specifice pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova
(1) În funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate fi ales cetăţeanul Republicii Moldova cu drept de vot care are vârsta de 40 de ani împliniţi în ziua alegerilor, a locuit sau locuieşte permanent în Republica Moldova nu mai puţin de 10 ani, cunoaşte limba română, are studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezentul cod.
(2) Comisia Electorală Centrală verifică documentele prezentate şi constată dacă sunt întrunite cerinţele specifice pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Cunoaşterea limbii române se verifică de către Comisia Electorală Centrală, conform art.18 alin.(1) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000. Procedura de evaluare a nivelului de cunoaştere a limbii române de către candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
Articolul 137. Desemnarea candidaţilor
Desemnarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se face începând cu 60 de zile înainte de data alegerilor pentru funcţia respectivă şi terminând cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, în condiţiile art.63, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 138. Înregistrarea candidaţilor
(1) Pentru a fi înregistraţi, candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova depun personal la Comisia Electorală Centrală actele prevăzute la art.68.
(2) Comisia Electorală Centrală eliberează candidaţilor înregistraţi legitimaţii de un model stabilit.
Articolul 139. Cerinţe specifice pentru listele de subscripţie
(1) Pentru a fi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova depun liste de subscripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 15000 şi cel mult 25000 de alegători din minimum jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova şi corespund altor prevederi ale prezentului cod.
(2) Se consideră conforme cu alin.(1) unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost colectate cel puţin 600 de semnături.
(3) Colectarea semnăturilor pentru susţinerea candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie se efectuează în conformitate cu art.65-67 şi cu regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală, care se aplică în mod corespunzător.
(4) Dacă la verificare se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături ori, după invalidarea listelor de subscripţie şi/sau a semnăturilor din acestea, numărul lor s-a redus sub plafonul minim prevăzut la alin.(1) şi (2), candidatul nu este înregistrat, comunicându-i-se hotărârea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.
(5) Nu se admite depunerea unor liste de subscripţie suplimentare după ce Comisia Electorală Centrală a primit şi a înregistrat setul de documente prevăzut la art.68.
Articolul 140. Grupurile de iniţiativă
(1) În cazul în care iniţiativa de a susţine candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă pentru susţinerea candidatului din cel puţin 25 şi cel mult 100 de persoane cu drept de vot. Grupul de iniţiativă se constituie în urma unei adunări, la care se decide susţinerea candidatului la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, se alege conducătorul grupului şi se aprobă lista membrilor grupului de iniţiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora. Grupul de iniţiativă poate susţine doar un singur candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Membrii unui grup de iniţiativă nu pot fi în acelaşi timp membri ai altui grup de iniţiativă.
(2) Înainte de a începe adunarea se efectuează înregistrarea participanţilor la adunare, întocmindu-se o listă în care se înscriu numele, prenumele, anul naşterii, domiciliul şi se aplică semnăturile acestora.
(3) Lista membrilor grupului de iniţiativă, în care este indicat conducătorul acestui grup, se depune la Comisia Electorală Centrală, cel târziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, de către candidatul desemnat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
(4) Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la alin.(1)-(3), Comisia Electorală Centrală înregistrează grupul de iniţiativă şi eliberează membrilor acestui grup legitimaţii în termen de 3 zile de la data depunerii listei membrilor.
(5) În cazul partidelor politice şi al blocurilor electorale, grupul de iniţiativă se constituie în aceleaşi condiţii.
(6) Procedura detaliată privind constituirea şi înregistrarea grupului de iniţiativă se stabileşte în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Articolul 141. Listele electorale
Listele electorale pentru alegerile prezidenţiale se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 142. Campania electorală
(1) Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale se desfăşoară în conformitate cu prevederile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.
(2) În cazul celui de-al doilea tur de scrutin, campania electorală începe la data stabilită de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai târziu de 10 zile până la data scrutinului respectiv.
Articolul 143. Buletinele de vot
Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 144. Votarea
Votarea în cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 145. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor alegerilor
Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 146. Al doilea tur de scrutin. Prevederi speciale
(1) În cazul în care niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu întruneşte cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, se organizează al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur.
(2) Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi pentru accederea în al doilea tur, Comisia Electorală Centrală efectuează tragerea la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal. Candidaţii au posibilitatea de a hotărî de comun acord cine dintre ei va candida în al doilea tur sau de a participa la tragerea la sorţi.
(3) Dacă cei doi candidaţi care participă la al doilea tur de scrutin au întrunit acelaşi număr de voturi în primul tur, ordinea includerii numelor lor în buletinele de vot va fi stabilită prin tragere la sorţi.
(4) Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la data primului tur de scrutin, în condiţiile prezentului cod. Data celui de-al doilea tur de scrutin se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, imediat după procesarea rezultatelor votării din primul tur de scrutin, însă nu mai târziu de 10 zile înainte de data scrutinului respectiv. Informaţia despre organizarea celui de-al doilea tur de scrutin se aduce la cunoştinţa publică de către Comisia Electorală Centrală în termen de 24 de ore de la data la care s-a adoptat hotărârea.
(5) Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în al doilea tur de scrutin.
(6) În cazul în care ambii candidaţi au obţinut acelaşi număr de voturi, se consideră ales candidatul care a întrunit mai multe voturi în primul tur de scrutin. În cazul în care ambii candidaţi au acumulat acelaşi număr de voturi şi în primul tur, Comisia Electorală Centrală efectuează tragerea la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.
(7) În cazul în care unul dintre candidaţi se retrage, cel care rămâne se consideră ales dacă a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri.
[Art.146 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 147. Stabilirea rezultatelor alegerilor
(1) Dacă, în urma centralizării rezultatelor votării, se constată că un candidat a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală declară alegerile valabile şi candidatul ales.
(2) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele prevăzute la art.85.
Articolul 148. Confirmarea legalităţii alegerilor
În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor.
Articolul 149. Validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova
(1) Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre care se publică imediat.
(2) Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic.
Articolul 150. Depunerea jurământului
(1) Candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională depune jurământul în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, în termenul prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova.
(2) Din ziua depunerii jurământului începe efectiv exerciţiul mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.
Articolul 151. Alegeri nevalabile
(1) Alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În al doilea tur de scrutin, alegerile se vor declara nevalabile dacă au participat mai puţin de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.
(2) Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripţie.
Articolul 152. Alegeri nule
În cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule.
Articolul 153. Votarea repetată
(1) În cazul în care alegerile sunt declarate nevalabile sau nule, are loc votarea repetată.
(2) Comisia Electorală Centrală dispune, în termen de 2 săptămâni de la declararea alegerilor nevalabile sau nule, votarea repetată în baza aceloraşi date din listele electorale, pentru aceiaşi candidaţi şi cu aceleaşi consilii şi birouri electorale.
(3) În cazul desfăşurării votării repetate după cel de-al doilea tur de scrutin se aplică prevederile art.146.
(4) Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancţionează sau se exclud din cursa electorală în baza unei hotărâri definitive, iar funcţionarii electorali din cadrul consiliilor şi birourilor electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.
(5) Votarea repetată se consideră valabilă indiferent de numărul de alegători care participă la votare.
Articolul 154. Alegeri noi
(1) Alegeri noi au loc:
a) dacă, după votarea repetată, alegerile au fost declarate nule;
b) dacă la alegeri au participat unul sau doi candidaţi şi niciunul nu a acumulat cel puţin 1/2 din numărul de voturi ale alegătorilor care au participat la alegeri.
(2) Data alegerilor noi se stabileşte de către Parlament în termen de cel mult 30 de zile de la data alegerilor precedente ordinare sau a votării repetate în care nu a fost ales Preşedintele Republicii Moldova, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor, în condiţiile prezentului cod.
[Art.154 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
TITLUL V
ALEGERILE REGIONALE ŞI LOCALE
Articolul 155. Particularităţile organizării alegerilor regionale
(1) Particularităţile organizării şi desfăşurării alegerilor regionale se stabilesc prin actele normative aprobate de Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu prevederile Legii nr.344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) şi ale prezentului cod.
(2) Finanţarea campaniei electorale a concurenţilor electorali în cadrul alegerilor regionale, supravegherea şi controlul acesteia se efectuează în condiţiile prezentului cod şi ale actelor normative locale. Rapoartele despre veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate în campania electorală, prezentate în conformitate cu art.58 alin.(3), se transmit de Comisia Electorală Centrală către Consiliul Electoral Central al Găgăuziei pentru informare şi luarea de decizii potrivit competenţei.
(3) Listele electorale la alegerile regionale se întocmesc în baza Registrului de stat al alegătorilor, conform criteriilor stabilite de prezentul cod.
(4) Contestaţiile depuse în cadrul alegerilor regionale se examinează în condiţiile prezentului cod şi ale actelor normative locale. Hotărârile Consiliului Electoral Central al Găgăuziei în perioada electorală a alegerilor regionale se contestă direct la Curtea de Apel Comrat.
(5) Observatorii naţionali la alegerile regionale se acreditează de către Consiliul Electoral Central din Găgăuzia, iar cei internaţionali – de către Comisia Electorală Centrală.
Articolul 156. Alegerile locale
(1) Primarii oraşelor (municipiilor), ai satelor (comunelor) şi consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
(2) Comisia Electorală Centrală aduce la cunoştinţa publică, prin hotărâre, numărul de consilieri locali stabilit în condiţiile prezentului cod şi ale Legii nr.436/2006 privind administraţia publică locală.
(3) În unităţile administrativ-teritoriale cu statut special, alegerile locale se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentului cod şi actele adoptate de autorităţile reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.
Articolul 157. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare. Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare
(1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special, oraş (municipiu), sat (comună) constituie o singură circumscripţie electorală. Circumscripţiile electorale de nivelul întâi, care corespund, de regulă, hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi ale Republicii Moldova, sunt constituite de către consiliile electorale de circumscripţie de nivelul al doilea cu cel puţin 45 de zile înainte de ziua alegerilor.
(2) Consiliile electorale de circumscripţie orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale), denumite consilii electorale de circumscripţie de nivelul întâi, sunt constituite de către consiliile electorale de circumscripţie de nivelul al doilea cu cel puţin 40 de zile înainte de ziua alegerilor. Modul de constituire şi funcţiile lor sunt prevăzute la art.34 şi 37, care se aplică în mod corespunzător. În cazul desfăşurării alegerilor noi sau parţiale, precum şi în cazul în care nu se formează consiliile electorale de nivelul al doilea, circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie de nivelul întâi se constituie de către Comisia Electorală Centrală.
(3) Circumscripţiile electorale de nivelul întâi pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor se divizează în secţii de votare, pentru care se constituie birouri electorale. Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie şi îşi exercită atribuţiile în condiţiile art.38 şi 41, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 158. Atribuţiile speciale ale consiliului electoral
În localităţile în care pentru desfăşurarea alegerilor locale se formează o singură secţie de votare, consiliul electoral de circumscripţie îndeplineşte şi atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare. Membrii consiliului electoral respectiv beneficiază de o majorare de 5% a mărimii indemnizaţiei stabilite în condiţiile art.45 alin.(5), (8)–(10).
[Art.158 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 159. Stabilirea datei alegerilor
(1) Alegerile locale generale au loc în ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie.
(2) Data alegerilor se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală cu cel puţin 70 de zile înainte de ziua alegerilor.
(3) Data votării repetate, a alegerilor noi şi a celor parţiale se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului cod.
Articolul 160. Restricţiile speciale ale dreptului de vot
(1) La alegerea consiliului local şi a primarului nu participă alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(2) Termenul înregistrării domiciliului sau reşedinţei temporare nu poate fi mai mic de 3 luni până la data primului tur de scrutin.
Articolul 161. Condiţiile speciale pentru a fi ales
(1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri în consiliile locale cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani.
(2) Au dreptul de a fi aleşi primari cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 23 de ani şi au cel puţin studiile generale obligatorii prevăzute la art.13 din Codul educaţiei nr.152/2014.
Articolul 162. Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor
Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor se fac în condiţiile capitolului VII, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 163. Condiţiile speciale pentru desemnarea candidaţilor de către partide politice şi blocuri electorale
(1) Numărul de candidaţi în consiliu înscrişi în liste trebuie să conţină minimum 1/2 din numărul mandatelor prevăzute pentru circumscripţia electorală respectivă şi maximum şapte candidaţi supleanţi.
(2) Listele de candidaţi se întocmesc şi/sau se modifică cu respectarea prevederilor art.68 alin.(3).
(3) Nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2) atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidaţi de către organul electoral respectiv.
(4) Partidele politice şi blocurile electorale pot desemna câte un singur candidat pentru funcţia de primar în fiecare circumscripţie electorală. O persoană nu poate candida în mai multe circumscripţii electorale de acelaşi nivel şi nici în municipiul Chişinău şi Bălţi concomitent.
(5) O persoană poate candida pentru funcţia de consilier atât în consiliul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi, cât şi în consiliul unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. O persoană poate candida şi la funcţia de primar, şi la funcţia de consilier local, dar nu poate candida la aceste funcţii în mai multe circumscripţii electorale de acelaşi nivel.
Articolul 164. Condiţiile speciale pentru depunerea candidaturilor de către candidaţii independenţi
(1) Cetăţeanul Republicii Moldova îşi poate depune candidatura în calitate de candidat independent pentru a fi ales în consiliul local dacă este susţinut de 2% din numărul alegătorilor din circumscripţia respectivă, împărţit la numărul de mandate pentru consiliul respectiv, dar nu mai puţin de 50 de persoane, iar pentru a fi ales primar – dacă este susţinut de 1% din numărul alegătorilor din circumscripţie, dar nu mai puţin de 100 de persoane.
(2) Colectarea semnăturilor pentru susţinerea candidatului independent, prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie se efectuează în conformitate cu art.65–67 şi cu regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală, care se aplică în mod corespunzător.
(3) Dacă în cadrul verificării se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături ori, după invalidarea listelor de subscripţie şi/sau a semnăturilor din acestea, numărul lor s-a redus sub plafonul minim prevăzut la alin.(1), candidatul independent nu este înregistrat. Hotărârea motivată privind refuzul de a înregistra candidatul independent se comunică acestuia în termen de 24 de ore de la adoptare.
(4) Nu se admite depunerea unor liste de subscripţie suplimentare după ce consiliul electoral de circumscripţie a primit şi a înregistrat setul de documente prevăzut la art.68.
Articolul 165. Modificarea listei de candidaţi
(1) Concurenţii electorali au dreptul să solicite, cel târziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor, efectuarea următoarelor modificări în lista de candidaţi:
a) schimbarea locului de ordine sau excluderea candidatului din lista înregistrată;
b) retragerea întregii liste de candidaţi;
c) până la începerea campaniei electorale, înlocuirea unui candidat din lista înregistrată prin retragerea acestuia şi desemnarea unui alt candidat, completarea listei de candidaţi în limita prevăzută la art.163 alin.(1).
(2) În condiţiile alin.(1) din prezentul articol, decizia privind retragerea sau modificarea listei de candidaţi se adoptă de către partidul politic sau blocul electoral care a înaintat lista de candidaţi, cu respectarea prevederilor art.7 alin.(2) lit.b) din Legea nr.5/2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi ale art.68 alin.(3) din prezentul cod, şi se prezintă consiliului electoral care a înregistrat lista.
(3) Listele de candidaţi se modifică, în cel mult 3 zile, prin hotărâre a consiliului electoral respectiv.
(4) Consiliul electoral care a înregistrat lista de candidaţi refuză efectuarea modificărilor care nu corespund cerinţelor stabilite la alin.(1) şi (2), cu emiterea unei hotărâri în acest sens.
Articolul 166. Retragerea candidatului independent
(1) Candidatul independent are dreptul să îşi retragă candidatura, dar nu mai târziu decât cu 10 zile înainte de ziua alegerilor. În acest caz, cererea privind retragerea candidatului independent se prezintă personal de către acesta la consiliul electoral respectiv.
(2) Hotărârea privind retragerea candidatului independent din cursa electorală se adoptă de consiliul electoral respectiv în cel mult 3 zile de la data depunerii cererii conform alin.(1).
Articolul 167. Listele electorale
Listele electorale pentru alegerile locale se întocmesc în condiţiile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 168. Campania electorală
(1) Campania electorală pentru alegerile locale se desfăşoară în condiţiile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.
(2) În cazul celui de-al doilea tur de scrutin, campania electorală începe la data stabilită de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai târziu de 10 zile până la data scrutinului respectiv.
Articolul 169. Buletinele de vot
Pentru alegerile consiliilor raionale, orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale) şi pentru alegerile primarilor oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor) se întocmesc buletine de vot distincte în condiţiile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 170. Votarea
Votarea în cadrul alegerilor locale se efectuează în condiţiile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 171. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor alegerilor
(1) Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor alegerilor locale au loc în condiţiile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător, fiind întocmite procese-verbale distincte pentru alegerea primarului şi pentru alegerea consiliilor locale.
(2) În procesele-verbale ale consiliilor şi birourilor electorale se indică numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar sau de consilier, numele şi prenumele primarului şi ale consilierilor aleşi şi denumirea partidului politic, a blocului electoral care i-a desemnat sau se face menţiunea „Candidat independent”.
Articolul 172. Atribuirea mandatelor de consilier
(1) Mandatele de consilier pentru consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale) se atribuie de către consiliile electorale de circumscripţie respective.
(2) Atribuirea mandatelor de consilier partidelor politice, blocurilor electorale se efectuează prin împărţirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid politic, fiecare bloc electoral la 1, 2, 3, 4 etc. până la cifra care corespunde numărului de mandate stabilit pentru circumscripţia electorală respectivă.
(3) Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere atâtea numere câte mandate urmează a fi distribuite în circumscripţia electorală. De câte numere din acest şir descrescător dispune partidul politic, blocul electoral, atâtea mandate i se atribuie.
(4) Candidatul independent este declarat ales dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru el se încadrează în şirul descrescător.
(5) Candidaţilor pentru funcţia de consilier li se atribuie mandate în ordinea înscrierii acestora pe liste, începând cu lista pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi.
(6) Dacă ultimul mandat neatribuit are mai mulţi pretendenţi cu acelaşi număr de voturi, consiliul electoral de circumscripţie îl atribuie prin tragere la sorţi, consemnând acest fapt într-un proces-verbal.
(7) Dacă un partid politic sau un bloc electoral obţine un număr de mandate superior celui de candidaţi incluşi în listă, surplusul de numere din şirul descrescător al formaţiunii respective se elimină, înlocuindu-se cu numerele în descreştere ale celorlalţi concurenţi electorali.
(8) Dacă în buletinul de vot pentru alegerea consiliilor locale au fost incluşi numai candidaţi independenţi, consiliul electoral de circumscripţie întocmeşte lista candidaţilor cu numărul de voturi în descreştere obţinut de aceştia, atribuind fiecăruia de pe listă câte un mandat până la epuizarea numărului de mandate.
(9) Candidaţii care au fost incluşi în listă, dar nu au fost aleşi sunt declaraţi candidaţi supleanţi. În cazul în care mandatul de consilier aparţinând unui partid politic sau unui bloc electoral devine vacant înainte de termen, acest mandat se atribuie unuia din candidaţii supleanţi ai formaţiunii respective, în ordinea includerii acestora în listă. În cazul în care lista candidaţilor supleanţi ai unui partid politic sau ai unui bloc electoral s-a epuizat, vacanţa mandatului se completează prin restabilirea şirului descrescător, excluzându-se concurentul electoral respectiv şi incluzându-se numărul în descreştere al altui concurent electoral din şir.
(10) În cazul în care mandatul de consilier deţinut de un candidat independent devine vacant, vacanţa se completează prin restabilirea şirului descrescător, excluzându-se numărul ce aparţine candidatului respectiv şi incluzându-se numărul următor din şir.
(11) Dacă în buletinul de vot au fost incluşi numai candidaţi independenţi, în cazul apariţiei unui mandat vacant, candidatul supleant primeşte mandatul de consilier în condiţiile alin.(10).
(12) Mandatele se atribuie candidaţilor supleanţi de către Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului articol, ale regulamentului aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale şi în baza documentelor electorale pe care le deţine.
Articolul 173. Alegerea primarului
(1) Candidatul pentru funcţia de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare.
(2) În cazul în care niciun candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămâni se organizează al doilea tur de scrutin cu 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. Aceşti doi candidaţi se înscriu în buletinele de vot în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulate în primul tur de scrutin. Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie efectuează tragerea la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.
(3) Data celui de-al doilea tur de scrutin se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, imediat după procesarea rezultatelor votării din primul tur de scrutin, însă nu mai târziu de 10 zile până la data scrutinului respectiv. Informaţia despre organizarea celui de-al doilea tur de scrutin se aduce la cunoştinţa publică de către Comisia Electorală Centrală în termen de 24 de ore de la data la care s-a adoptat hotărârea.
(4) La al doilea tur de scrutin se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. În caz de paritate de voturi, se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. În cazul în care ambii candidaţi au acumulat acelaşi număr de voturi şi în primul tur, consiliul electoral de circumscripţie efectuează tragerea la sorţi, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.
(5) În cazul în care unul dintre candidaţi se retrage, cel care rămâne se consideră ales dacă a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri.
Articolul 174. Confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor
(1) Consiliile electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă procesele-verbale privind rezultatele alegerilor consiliilor electorale de circumscripţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau, după caz, Comisiei Electorale Centrale.
(2) Consiliile electorale de circumscripţie, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii rapoartelor, proceselor-verbale şi altor documente electorale de la birourile electorale, după caz, consiliile electorale de circumscripţie de nivelul întâi, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, confirmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din circumscripţia electorală respectivă şi o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale de circumscripţie respective de nivelul al doilea, care publică rezultatele definitive.
(3) Odată cu confirmarea legalităţii alegerilor, consiliile electorale de circumscripţie respective declară candidaţii aleşi, atribuie şi validează mandatele consilierilor şi ale primarilor aleşi, confirmă lista candidaţilor supleanţi, cu adoptarea hotărârilor în acest sens. Persoana aleasă concomitent în funcţiile de primar şi consilier local prezintă consiliului electoral de circumscripţie consimţământul său de a fi validată în una dintre aceste funcţii.
(4) Consiliul local este legal constituit dacă sunt validate mandatele a cel puţin 2/3 din numărul de consilieri stabilit pentru acest consiliu.
(5) Legitimaţia de ales local se execută şi se eliberează conform procedurii stabilite prin Legea nr.256/2004 pentru aprobarea Regulamentului legitimaţiei de ales local şi a Regulamentului insignei de ales local.
Articolul 175. Alegeri nevalabile
(1) Alegerile sunt considerate nevalabile în anumite circumscripţii dacă la ele au participat mai puţin de 1/4 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În al doilea tur de scrutin, alegerile se vor declara nevalabile dacă au participat mai puţin de 1/5 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
(2) Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripţie.
Articolul 176. Alegeri nule
Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operaţiunilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripţie respective.
Articolul 177. Votarea repetată
(1) În cazul în care în anumite circumscripţii sau secţii de votare alegerile sunt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală dispune organizarea, în termen de 2 săptămâni, a votării repetate în baza aceloraşi date din listele electorale, cu aceleaşi candidaturi şi aceleaşi consilii şi birouri electorale.
(2) Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancţionează sau se exclud din cursa electorală în baza unei hotărâri definitive, iar funcţionarii electorali din cadrul consiliilor şi birourilor electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.
(3) Votarea repetată se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolelor X şi XI şi se consideră valabilă indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare.
Articolul 178. Alegeri noi
(1) Alegeri noi au loc:
a) dacă consiliul a fost dizolvat ori componenţa lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului cod şi ale Legii nr.436/2006 privind administraţia publică locală;
b) dacă mandatul primarului a încetat înainte de termen în condiţiile Legii nr.768/2000 privind statutul alesului local;
c) dacă şi după votarea repetată nu a fost ales consiliul şi/sau primarul;
d) dacă a avut loc o reorganizare administrativ-teritorială şi în unităţile administrativ-teritoriale nou-formate este necesară alegerea autorităţilor administraţiei publice locale (consiliilor, primarilor).
(2) În ultimul an de mandat nu se organizează alegeri noi pentru funcţia de primar. Alegeri noi pentru consiliul local nu se organizează în ultima jumătate de an a mandatului.
(3) În cazul apariţiei uneia dintre circumstanţele prevăzute la alin.(1), autoritatea administraţiei publice locale este obligată să comunice în scris despre acest fapt Comisiei Electorale Centrale în termen de cel mult 15 zile de la data apariţiei acestei circumstanţe.
(4) Data alegerilor noi se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării circumstanţelor prevăzute la alin.(1), cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor, cu condiţia că alegerile noi vor avea loc concomitent, de cel mult 2 ori pe an, primăvara şi toamna.
(5) Alegerile noi se desfăşoară în condiţiile prezentului cod.
Articolul 179. Alegerile parţiale
(1) În cazul în care, în urma alegerilor, nu a fost ales numărul stabilit de consilieri, Comisia Electorală Centrală fixează, în termen de 2 săptămâni, alegeri parţiale într-o singură sau în mai multe circumscripţii.
(2) Pentru ocuparea mandatelor vacante, alegerile parţiale se efectuează în condiţiile titlurilor I, II şi V.
(3) Data alegerilor parţiale se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.
TITLUL VI
REFERENDUMUL
Articolul 180. Aplicarea prezentului titlu
Prevederile prezentului titlu se aplică doar în cazul organizării şi desfăşurării referendumurilor republicane şi locale.
Capitolul XIV
REFERENDUMUL REPUBLICAN
Articolul 181. Referendumul republican
(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat.
(2) Referendumul republican se desfăşoară prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi prevederile prezentului cod.
(3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională şi sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 182. Tipurile de referendum republican
(1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova şi consultative.
(2) Referendumului constituţional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.
(3) Referendumului legislativ sunt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanţă deosebită pentru societate şi stat.
(4) Referendumului consultativ sunt supuse probleme de interes naţional deosebit, în scopul consultării opiniei poporului cu privire la aceste probleme.
Articolul 183. Iniţierea referendumului republican
(1) Referendumul republican poate fi iniţiat de:
a) cel puţin 100000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituţional se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţia Republicii Moldova;
b) cel puţin o treime din deputaţii în Parlament;
c) Preşedintele Republicii Moldova;
d) Guvern.
(2) Subiecţii menţionaţi la alin.(1) lit.a) pot iniţia referendumuri constituţionale, legislative şi consultative. Subiecţii menţionaţi la alin.(1) lit.b) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.182. Subiecţii menţionaţi la alin.(1) lit.c) pot iniţia doar referendumuri consultative, iar cei menţionaţi la alin.(1) lit.d) pot iniţia referendumuri constituţionale şi consultative.
(3) În cazul în care referendumul este iniţiat de subiecţii prevăzuţi la alin.(1) lit.a), la propunerea privind desfăşurarea referendumului se anexează şi listele de subscripţie conform art.197 alin.(1).
(4) Propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includă problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzându-se interpretarea lor ambiguă, precum şi scopul desfăşurării, data preconizată pentru desfăşurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului chestiuni de natură diferită şi probleme care se exclud reciproc.
Articolul 184. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican
(1) Referendumul republican nu se desfăşoară în cazul instituirii/declarării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea stării respective. Dacă perioada pentru care a fost instituită/declarată starea de urgenţă, de asediu ori de război se suprapune cu data referendumului republican, stabilită până la instituirea/declararea stării respective, referendumul se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfăşurare prevăzute de prezentul cod. Hotărârea privind amânarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.
(2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale. În aceeaşi zi nu pot avea loc două referendumuri republicane. În aceeaşi zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip.
[Art.184 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 185. Problemele supuse referendumului republican
(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:
a) revizuirea Constituţiei;
b) aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a celor privind neutralitatea permanentă a statului;
c) demiterea Preşedintelui Republicii Moldova;
d) aprobarea legilor de importanţă deosebită pentru societate şi stat;
e) alte probleme importante ale societăţii şi ale statului.
(2) Textul întrebării la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican se redactează într-o manieră neutră, fără ambiguităţi, fără a induce în eroare sau a sugera răspunsul. Nu se admite formularea unor întrebări care se exclud reciproc.
(3) Organizarea şi desfăşurarea referendumului privind problemele prevăzute la alin.(1) lit.b şi c) sunt obligatorii.
Articolul 186. Probleme ce nu pot fi supuse referendumului republican
Referendumului republican nu pot fi supuse problemele:
a) privind impozitul şi bugetul;
b) privind amnistierea şi graţierea;
c) privind măsurile extraordinare sau de urgenţă pentru asigurarea ordinii publice, sănătăţii şi securităţii populaţiei;
d) privind alegerea, numirea, demiterea persoanelor în/din anumite funcţii, care ţin de competenţa Parlamentului, a Preşedintelui Republicii Moldova şi a Guvernului;
e) ce ţin de competenţa instanţelor de judecată şi a procuraturii.
Articolul 187. Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei
(1) Referendumul pentru revizuirea Constituţiei se iniţiază în condiţiile art.141 din Constituţia Republicii Moldova.
(2) Propunerea privind desfăşurarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei se prezintă Curţii Constituţionale, care este obligată să se pronunţe, în termen de 10 zile, asupra iniţiativei de revizuire a Constituţiei şi să prezinte un aviz.
(3) După efectuarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii iniţiativei de revizuire a Constituţiei, propunerea privind desfăşurarea referendumului, la care se anexează avizul Curţii Constituţionale, se prezintă spre examinare Parlamentului.
(4) Revizuirea Constituţiei nu poate fi supusă referendumului în cazul în care aceasta va avea ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(5) În cazul în care revizuirea unora şi aceloraşi prevederi ale Constituţiei este iniţiată concomitent de Parlament şi de cetăţeni, examinarea propunerilor de revizuire pe cale parlamentară încetează.
Articolul 188. Iniţierea referendumului privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova
(1) Referendumul privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova poate fi iniţiat în exclusivitate de Parlament.
(2) După adoptarea hotărârii privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova în condiţiile art.89 alin.(1) şi (2) din Constituţia Republicii Moldova, Parlamentul, în termen de 5 zile, adoptă o hotărâre privind desfăşurarea referendumului cu privire la problema în cauză. Referendumul se desfăşoară în termenul prevăzut la art.89 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova.
(3) Referendumul se va desfăşura peste cel puţin 30 de zile de la adoptarea hotărârii privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova.
Articolul 189. Hotărârea cu privire la desfăşurarea referendumului republican
(1) În termen de 3 luni de la primirea propunerii de iniţiere a referendumului, Parlamentul adoptă una dintre următoarele hotărâri:
a) privind declararea referendumului, care se va desfăşura peste cel puţin 60 de zile de la adoptarea hotărârii;
b) privind respingerea propunerii privind desfăşurarea referendumului, în cazul în care aceasta vine din partea deputaţilor;
c) privind soluţionarea problemelor care urmează a fi supuse referendumului fără desfăşurarea acestuia, cu excepţia situaţiei prevăzute la art.187 alin.(5).
(2) În hotărârea privind desfăşurarea referendumului republican se indică data desfăşurării lui, denumirea proiectului de lege care urmează a fi adoptat, textul acestuia şi/sau al întrebărilor la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului.
Articolul 190. Stabilirea datei referendumului republican
Data referendumului republican se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua desfăşurării lui, la propunerea subiectului cu dreptul de a iniţia referendumul.
Articolul 191. Iniţierea referendumului republican de către cetăţeni
(1) Pentru iniţierea referendumului republican de către cetăţeni, aceştia constituie un grup de iniţiativă în cadrul unei adunări, la care trebuie să participe cel puţin 300 de persoane cu drept de vot. Cu cel puţin 10 zile înainte de adunare, iniţiatorii sunt obligaţi să notifice în scris Comisia Electorală Centrală şi autoritatea administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu urmează să fie organizată adunarea despre timpul, locul şi scopul acesteia.
(2) Înainte de a începe adunarea, participanţii la adunare se înregistrează într-o listă, în care se înscriu numele, prenumele, domiciliul şi se aplică semnăturile acestora.
(3) În cadrul adunării se aleg un preşedinte şi un secretar. Ordinea de zi a adunării trebuie să includă discutarea oportunităţii organizării referendumului republican şi formularea întrebărilor la care urmează să se pronunţe alegătorii în cadrul acestuia.
(4) În cazul în care propunerea de desfăşurare a referendumului republican se adoptă cu majoritatea de voturi ale participanţilor la adunare, se constituie grupul de iniţiativă, care va colecta semnăturile susţinătorilor referendumului. Grupul de iniţiativă trebuie să includă cel puţin 100 de persoane cu drept de vot. Membrii grupului de iniţiativă vor alege din rândul lor un birou executiv, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care vor reprezenta grupul şi vor organiza activitatea lui.
(5) La adunare se întocmeşte un proces-verbal, în care se indică rezultatele votării chestiunilor incluse în ordinea de zi. Preşedintele şi secretarul adunării semnează actele adunării: lista participanţilor, procesul-verbal, întrebările la care urmează să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican, formulate exact şi corect, sau, după caz, proiectul de lege, precum şi lista membrilor grupului de iniţiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora.
Articolul 192. Înregistrarea grupului de iniţiativă
(1) Grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican se înregistrează de către Comisia Electorală Centrală. Pentru înregistrare, comisiei i se prezintă:
a) actele adunării cetăţenilor la care a fost constituit grupul de iniţiativă;
b) declaraţia membrilor grupului de iniţiativă privind consimţământul de a participa la colectarea de semnături ale susţinătorilor referendumului;
c) cererea privind înregistrarea grupului de iniţiativă.
(2) În termen de 15 zile de la depunerea actelor prevăzute la alin.(1) sau de la recepţionarea avizului în condiţiile art.193 alin.(3) şi (5), Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre cu privire la înregistrarea grupului de iniţiativă sau cu privire la refuzul de a-l înregistra. În hotărârea cu privire la înregistrarea grupului de iniţiativă se indică termenul pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor referendumului republican, care nu poate fi mai mic de 2 luni şi mai mare de 3 luni.
(3) După înregistrarea grupului de iniţiativă, membrilor acestuia li se eliberează legitimaţii şi liste de subscripţie, conform modelelor stabilite de Comisia Electorală Centrală.
(4) Informaţia privind înregistrarea grupului de iniţiativă şi problemele care urmează a fi supuse referendumului republican se aduc la cunoştinţa publică prin intermediul mass-mediei.
Articolul 193. Cerinţe specifice pentru iniţierea referendumului legislativ de către cetăţeni
(1) Grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului legislativ prezintă Comisiei Electorale Centrale textul proiectului de lege în limba română, redactat conform cerinţelor tehnicii legislative prevăzute de Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, precum şi nota informativă.
(2) După recepţionarea actelor grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului legislativ, Comisia Electorală Centrală, în termen de până la 3 zile, transmite Ministerului Justiţiei proiectul de lege şi nota informativă pentru efectuarea procedurii de avizare şi expertizare a proiectului.
(3) Ministerul Justiţiei, în termen de 30 de zile, efectuează procedura de avizare şi expertizare a proiectului de lege, conform prevederilor legale aferente elaborării proiectului unui act normativ.
(4) Grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului legislativ poate ajusta proiectul de lege la cerinţele înaintate în avizul Ministerului Justiţiei, respectând condiţia că acestea nu schimbă esenţial conceptul aprobat la adunarea cetăţenilor.
(5) În condiţiile avizului Ministerului Justiţiei, Comisia Electorală Centrală adoptă, în conformitate cu art.192 alin.(2), hotărârea cu privire la înregistrarea grupului de iniţiativă sau cu privire la refuzul de a-l înregistra.
Articolul 194. Colectarea semnăturilor
(1) Începând cu data înregistrării grupului de iniţiativă, dar nu mai devreme de data eliberării listelor de subscripţie, membrii lui au dreptul de a colecta semnăturile susţinătorilor referendumului republican în liste de subscripţie.
(2) Semnăturile se colectează în condiţiile stabilite de prezentul capitol şi de regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală în acest sens, fiind aplicabile corespunzător şi prevederile art.65, în măsura în care nu contravin condiţiilor speciale aferente colectării semnăturilor susţinătorilor referendumului republican.
Articolul 195. Cerinţe specifice pentru listele de subscripţie
(1) Pe fiecare foaie din listele de subscripţie se tipăreşte întrebarea la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican. Se interzice colectarea de semnături pe listele ce nu conţin textul întrebărilor.
(2) În cazul referendumului constituţional sau legislativ, proiectul de lege se tipăreşte pe fiecare listă de subscripţie. Dacă acesta este voluminos, proiectul de lege se tipăreşte separat şi se anexează la lista de subscripţie, care va cuprinde denumirea proiectului şi nota informativă sau rezumatul acesteia.
(3) În cazul referendumului constituţional, lista de subscripţie va conţine numai semnături ale susţinătorilor care domiciliază în aceeaşi unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.
(4) Susţinător al referendumului republican poate fi doar o persoană care, la momentul semnării listei de subscripţie, are dreptul de a alege.
(5) În lista de subscripţie, susţinătorul referendumului republican completează el însuşi datele personale şi îşi aplică semnătura. În cazul în care susţinătorul referendumului republican nu poate, din motive obiective, să completeze personal datele solicitate, acestea sunt completate de colector, semnătura în lista de subscripţie fiind aplicată nemijlocit de susţinător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant al acestuia.
Articolul 196. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii listelor de subscripţie
(1) Colectorul este responsabil de asigurarea autenticităţii datelor din lista de subscripţie întocmită. Pe fiecare listă de subscripţie colectorul face o menţiune prin care atestă faptul că semnăturile au fost colectate de el personal şi că el confirmă autenticitatea semnăturilor, apoi semnează.
(2) Colectorul are obligaţia de a preveni fiecare cetăţean despre faptul că poate semna numai într-o singură listă de subscripţie.
(3) Pentru încălcarea prevederilor ce stabilesc procedura de colectare a semnăturilor, precum şi a dispoziţiilor ce vizează domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, colectorul poartă răspundere conform legislaţiei.
Articolul 197. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie
(1) Cel târziu în ultima zi a termenului de colectare a semnăturilor, grupul de iniţiativă întocmeşte un proces-verbal, în care indică data înregistrării grupului de iniţiativă, numărul de semnături colectate şi data încheierii colectării de semnături. Procesul-verbal, semnat de membrii grupului de iniţiativă, şi listele de subscripţie se prezintă Comisiei Electorale Centrale. După primirea şi înregistrarea de către comisie a listelor de subscripţie nu se admite depunerea listelor de subscripţie suplimentare.
(2) În termen de 30 de zile de la prezentarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală verifică autenticitatea semnăturilor de pe listele care au fost prezentate, în limita numărului stabilit la art.183. Pentru verificarea listelor de subscripţie, organul electoral utilizează aplicaţia electronică.
(3) Membrii biroului executiv al grupului de iniţiativă, precum şi observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la verificarea listelor de subscripţie în baza unei cereri adresate comisiei. Membrii biroului executiv al grupului de iniţiativă au dreptul să asiste doar la verificarea listelor de subscripţie pe care le-au prezentat. Condiţiile de asistare la verificarea listelor de subscripţie se stabilesc în ghidul prevăzut la art.67 alin.(2).
(4) După verificarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre cu privire la iniţierea referendumului republican. Procesul-verbal de verificare a listelor de subscripţie şi hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind iniţierea referendumului se remit în termen de 3 zile Biroului permanent al Parlamentului.
(5) În cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind respingerea propunerii de organizare a referendumului republican şi anularea înregistrării grupului de iniţiativă.
(6) Lista de subscripţie se invalidează total dacă:
a) este de un alt model sau serie (număr) decât cele eliberate de comisie colectorului;
b) nu este semnată de colector;
c) nu conţine textul întrebării.
(7) Semnătura din lista de subscripţie se invalidează dacă susţinătorul:
a) a înscris datele personale, însă nu a aplicat semnătura;
b) nu are dreptul de vot la data semnării în lista de subscripţie;
c) şi-a înscris datele din actul de identitate expirat;
d) este arondat în altă circumscripţie electorală de nivelul al doilea decât cea pe teritoriul căreia au fost colectate semnăturile, în cazul referendumului republican constituţional;
e) a înscris în lista de subscripţie date de identitate eronate, care nu permit identificarea acestuia.
Articolul 198. Circumscripţiile electorale, secţiile de votare, consiliile şi birourile electorale
(1) În scopul organizării şi desfăşurării referendumului republican, Comisia Electorală Centrală constituie circumscripţii electorale administrative, care corespund unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova, şi, respectiv, consilii electorale de circumscripţie în condiţiile art.34, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Atribuţiile consiliilor electorale de circumscripţie sunt cele prevăzute la art.37, care se aplică în mod corespunzător.
(3) Circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare în condiţiile art.38–40, care se aplică în mod corespunzător. Birourile electorale pentru fiecare secţie de votare se constituie şi îşi îndeplinesc atribuţiile în condiţiile art.38–41, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 199. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale, organizarea activităţii acestora, modificarea componenţei şi dizolvarea lor
În cazul referendumului republican, acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale, organizarea activităţii acestora, modificarea componenţei şi dizolvarea lor au loc în condiţiile art.44–46, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 200. Înregistrarea participanţilor la referendumul republican
(1) După publicarea de către Comisia Electorală Centrală a listei partidelor politice ce au dreptul să participe la referendumul republican, întocmită conform art.27 lit.g), dar nu mai devreme de 60 de zile şi nu mai târziu de 30 de zile înainte de ziua desfăşurării referendumului republican, partidele politice respective pot depune la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea în calitate de participant la referendum, semnată de persoana abilitată conform normelor statutare.
(2) Cererea este însoţită de următoarele documente:
a) procesul-verbal al şedinţei organului abilitat conform normelor statutare privind participarea la referendumul republican;
b) declaraţia privind opţiunea aleasă la referendumul republican: „DA” sau „NU”;
c) copia de pe statutul partidului politic, cu toate modificările şi completările, înregistrat la Agenţia Servicii Publice;
d) cererea privind confirmarea reprezentantului concurentului electoral şi/sau a persoanei responsabile de finanţe (trezorier), după caz.
(3) Înregistrarea blocurilor electorale se efectuează în condiţiile art.64.
(4) Particularităţile înregistrării participanţilor la referendum se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(5) Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 zile, examinează cererea şi documentele anexate, după care adoptă o hotărâre privind înregistrarea partidului politic sau a blocului electoral în calitate de participant la referendumul republican sau privind refuzul motivat de înregistrare.
[Art.200 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 201. Listele electorale
Listele electorale se întocmesc în condiţiile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 202. Campania electorală
Campania electorală pentru referendumul republican începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua referendumului şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 203. Buletinul de vot
(1) Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.
(2) În buletinul de vot se tipăreşte textul întrebării sau proiectul de lege supus referendumului republican. În dreapta textului întrebării sau a proiectului de lege se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele „DA” şi „NU”, iar sub acestea – două cercuri.
(3) În cazul în care referendumului se supun câteva probleme, pentru fiecare dintre ele se întocmeşte câte un buletin, care trebuie să fie de culori deferite.
(4) Buletinele de vot se imprimă într-un număr egal cu numărul de persoane înscrise în listele electorale.
(5) Buletinele de vot care includ aceeaşi întrebare trebuie să aibă acelaşi format, să fie tipărite cu aceleaşi caractere, pe hârtie de aceeaşi culoare şi densitate.
(6) Modelul şi textul buletinelor de vot şi modelul proceselor-verbale ale consiliilor şi birourilor electorale pentru efectuarea referendumului republican se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.
(7) Buletinele de vot se distribuie consiliilor electorale de circumscripţie cu 3 zile, iar birourilor electorale ale secţiilor de votare cu o zi înainte de ziua referendumului republican.
Articolul 204. Votarea
(1) Votarea în cadrul referendumului republican se efectuează în condiţiile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Alegătorul completează buletinul de vot aplicând ştampila cu inscripţia „Votat” în interiorul unui singur cerc de sub patrulaterul în care este înscris cuvântul „DA” sau „NU”, exprimându-şi astfel opţiunea.
Articolul 205. Monitorizarea referendumului republican şi reflectarea lui în mass-media
Monitorizarea referendumului republican şi reflectarea în mass-media a modului de organizare şi desfăşurare a acestuia se fac în condiţiile capitolului XII, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 206. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor referendumului republican
(1) Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor referendumului republican se efectuează în condiţiile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător.
(2) În procesul-verbal privind rezultatele referendumului republican se indică separat numărul de voturi „DA” şi numărul de voturi „NU”.
(3) Rezultatele referendumului republican se examinează de către Comisia Electorală Centrală, care adoptă o hotărâre asupra lui.
Articolul 207. Confirmarea rezultatelor referendumului republican
(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor referendumului republican, prezintă Curţii Constituţionale un raport privind rezultatele referendumului şi actele prevăzute la art.85.
(2) În termen de 10 zile, Curtea Constituţională examinează actele remise de Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican.
Articolul 208. Adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a hotărârii supuse referendumului republican
(1) Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituţională care prevede modificarea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a dispoziţiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului, aceasta se consideră adoptată dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul total de persoane înscrise în listele electorale. Hotărârea privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat un număr de alegători egal sau mai mare decât în cazul alegerii Preşedintelui Republicii Moldova, dar nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum.
(2) Hotărârea adoptată prin referendum republican se publică într-o ediţie specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova. Data adoptării hotărârii se consideră ziua desfăşurării referendumului republican. Hotărârea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în ea.
Articolul 209. Anularea sau modificarea hotărârii adoptate prin referendum republican
Anularea sau modificarea hotărârii adoptate prin referendum republican se face, de asemenea, prin referendum republican sau utilizându-se procedurile prevăzute pentru revizuirea Constituţiei. Prevederile respective nu se răsfrâng asupra hotărârii pentru demiterea Preşedintelui Republicii Moldova.
Articolul 210. Documentele referendumului republican
Documentele referendumului republican se păstrează în condiţiile art.87, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 211. Referendumul republican nevalabil
Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican constituţional şi legislativ dacă la el au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.
Articolul 212. Referendumul republican nul
Curtea Constituţională declară nul referendumul republican dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului în întregime.
Articolul 213. Votarea repetată
(1) Dacă referendumul republican a fost declarat nul, Comisia Electorală Centrală organizează, în termen de 2 săptămâni, votarea repetată în baza aceloraşi date din listele electorale şi cu aceleaşi consilii şi birouri electorale.
(2) Participanţii la referendum vinovaţi de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancţionează, iar membrii consiliilor şi ai birourilor electorale care au comis încălcări ale prezentului cod se înlocuiesc.
Articolul 214. Referendumul republican nou
Un nou referendum republican cu privire la aceeaşi problemă poate fi efectuat după expirarea a cel puţin 2 ani de la data referendumului republican precedent.
Capitolul XV
REFERENDUMUL LOCAL
Articolul 215. Referendumul local
Referendumul local reprezintă consultarea cetăţenilor în probleme de interes deosebit pentru sat (comună), oraş (municipiu), raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special. Revocarea primarului satului (comunei), oraşului (municipiului) se efectuează, de asemenea, prin referendum local.
Articolul 216. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului local
(1) Referendumul local nu se efectuează în cazul instituirii/declarării stării de urgenţă, de asediu sau de război. Dacă perioada pentru care a fost instituită/declarată starea de urgenţă, de asediu ori de război se suprapune cu data referendumului local, stabilită până la instituirea/declararea stării respective, referendumul se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfăşurare prevăzute de prezentul cod.
(2) Referendumul local nu poate avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi a celor locale generale şi nici cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor. În aceeaşi zi şi în aceeaşi localitate nu pot avea loc două referendumuri locale.
(3) Hotărârea privind amânarea referendumului local se adoptă de către Comisia Electorală Centrală la propunerea consiliului local sau a autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special care a emis actul de organizare a referendumului.
(4) Referendumul local pentru revocarea primarului poate fi iniţiat după expirarea unui an de la intrarea acestuia în funcţie sau de la data referendumului local precedent pentru revocarea aceluiaşi primar. Revocarea primarului nu poate fi desfăşurată pe parcursul ultimului an de mandat.
(5) La referendumul local nu participă alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Articolul 217. Problemele supuse referendumului local
(1) Referendumului local pot fi supuse probleme de interes local deosebit care ţin doar de competenţele legale ale autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Textul întrebării la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului local se redactează într-o manieră neutră, fără ambiguităţi, fără a induce în eroare sau a sugera răspunsul. Nu se admite formularea unor întrebări care se exclud reciproc.
(3) Revocarea primarului prin referendum poate fi iniţiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunităţii locale, nu exercită în mod adecvat atribuţiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale şi etice, fapte confirmate în modul stabilit.
Articolul 218. Probleme ce nu pot fi supuse referendumului local
(1) Referendumului local nu pot fi supuse problemele:
a) de interes naţional, care ţin de competenţa Parlamentului, Guvernului sau a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, conform atribuţiilor stabilite de Constituţia Republicii Moldova şi de legislaţie;
b) ce ţin de politica internă şi externă a statului;
c) care vin în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi ale legislaţiei Republicii Moldova;
d) privind impozitele şi bugetul;
e) privind măsurile extraordinare sau de urgenţă pentru asigurarea ordinii publice, sănătăţii şi securităţii populaţiei;
f) privind alegerea, numirea, demiterea şi revocarea în/din anumite funcţii a persoanelor ce ţin de competenţa Parlamentului, a Preşedintelui Republicii Moldova şi a Guvernului;
g) ce ţin de revocarea primarului, destituit în baza hotărârii definitive de revocare pronunţate de instanţa de judecată;
h) ce ţin de competenţa instanţelor de judecată sau a procuraturii.
(2) Prin derogare de la alin.(1), pot fi supuse referendumului local consultativ comasarea mai multor localităţi de acelaşi nivel.
Articolul 219. Stabilirea datei referendumului local
Data referendumului local se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărârii sau deciziei privind desfăşurarea referendumului, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua referendumului, cu condiţia că, în cazul în care sunt iniţiate mai multe referendumuri, acestea vor avea loc concomitent, de cel mult 2 ori pe an, primăvara şi toamna.
Articolul 220. Iniţierea referendumului local
Referendumul local poate fi iniţiat de:
a) 1/2 din numărul de consilieri aleşi, iar în cazul revocării primarului prin vot secret – de 2/3 din numărul consilierilor aleşi;
b) primarul satului (comunei), oraşului (municipiului), cu excepţia cazului când se iniţiază referendum pentru revocarea primarului;
c) autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special;
d) de 10% din numărul cetăţenilor cu drept de vot care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.
Articolul 221. Înregistrarea grupului de iniţiativă
(1) În cazul în care iniţiativa desfăşurării referendumului local vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă, format din cel puţin 20 de cetăţeni cu drept de vot care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective. La adunarea de constituire a grupului de iniţiativă trebuie să participe cel puţin 30 de persoane. Cu cel puţin 3 zile înainte de adunare, iniţiatorii sunt obligaţi să comunice în scris primarului timpul, locul şi scopul desfăşurării adunării.
(2) În cazul iniţierii referendumului local în condiţiile art.220 lit.d), grupul de iniţiativă se înregistrează de către Comisia Electorală Centrală în termen de 7 zile de la prezentarea cererii de înregistrare, a procesului-verbal de constituire şi a textului întrebării la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului.
(3) În hotărârea de înregistrare se indică termenul de colectare a semnăturilor solicitat de grupul de iniţiativă, care nu poate fi mai mic de 30 de zile şi nici mai mare de 60 de zile, precum şi întrebarea la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului local.
(4) În cazul înregistrării grupului de iniţiativă, membrilor acestuia li se eliberează liste de subscripţie şi legitimaţii de un model stabilit de Comisia Electorală Centrală.
(5) Informaţia privind înregistrarea grupului de iniţiativă se aduce la cunoştinţa publică.
Articolul 222. Colectarea semnăturilor
(1) Începând cu data înregistrării grupului de iniţiativă, dar nu mai devreme de data eliberării listelor de subscripţie, membrii lui au dreptul de a colecta semnăturile susţinătorilor referendumului local în liste de subscripţie.
(2) Semnăturile se colectează în condiţiile stabilite de prezentul capitol, de regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală în acest sens, fiind aplicabile corespunzător şi prevederile art.65, în măsura în care nu contravin condiţiilor speciale aferente colectării semnăturilor susţinătorilor referendumului local.
(3) Pentru organizarea referendumului local este necesară colectarea semnăturilor a cel puţin 10% din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Articolul 223. Cerinţe specifice pentru listele de subscripţie
(1) Pe fiecare foaie din listele de subscripţie se tipăreşte textul întrebării/întrebărilor la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului. Se interzice colectarea de semnături pe liste ce nu conţin textul întrebărilor.
(2) Lista de subscripţie va conţine numai semnături ale susţinătorilor care au domiciliul într-o singură circumscripţie electorală în care urmează să fie organizat referendumul local.
(3) Susţinător al referendumului local poate fi doar o persoană care, la momentul semnării listei de subscripţie, are dreptul de a alege.
(4) În lista de subscripţie, susţinătorul referendumului local completează el însuşi datele personale şi îşi aplică semnătura. În cazul în care susţinătorul referendumului local nu poate, din motive obiective, să completeze personal datele solicitate, acestea sunt completate de colector, semnătura în lista de subscripţie fiind aplicată nemijlocit de susţinător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant al acestuia.
Articolul 224. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii listelor de subscripţie
(1) Colectorul este responsabil de asigurarea autenticităţii datelor din lista de subscripţie întocmită. Pe fiecare listă de subscripţie, colectorul face o menţiune prin care atestă faptul că semnăturile au fost colectate de el personal şi că el confirmă autenticitatea semnăturilor, apoi semnează.
(2) Colectorul este obligat să informeze susţinătorul că poate semna pentru fiecare din întrebări doar o singură dată.
(3) Pentru încălcarea prevederilor ce stabilesc procedura de colectare a semnăturilor, precum şi a dispoziţiilor ce vizează domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, colectorul poartă răspundere conform legislaţiei.
Articolul 225. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie
(1) Cel târziu în ultima zi a termenului de colectare a semnăturilor, grupul de iniţiativă întocmeşte un proces-verbal, în care indică data înregistrării grupului de iniţiativă, numărul de semnături colectate şi data încheierii colectării de semnături. Procesul-verbal, semnat de membrii grupului de iniţiativă, şi listele de subscripţie se prezintă autorităţii care a înregistrat grupul de iniţiativă. Nu se admite depunerea listelor de subscripţie suplimentare după ce autoritatea respectivă a primit şi a înregistrat listele de subscripţie.
(2) În termen de 15 zile de la prezentarea listelor de subscripţie, autoritatea care a înregistrat grupul de iniţiativă verifică autenticitatea semnăturilor de pe listele care au fost prezentate, în limita numărului stabilit la art.222 alin.(3). Pentru verificarea listelor de subscripţie, autoritatea respectivă utilizează aplicaţia electronică.
(3) Membrii grupului de iniţiativă desemnaţi în acest sens şi observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la verificarea listelor de subscripţie în baza unei cereri adresate autorităţii care a înregistrat grupul respectiv. Membrii grupului de iniţiativă au dreptul să asiste doar la procesul de verificare a listelor de subscripţie pe care le-au prezentat. Condiţiile de asistare la procesul de verificare a listelor de subscripţie se stabilesc în ghidul prevăzut la art.67 alin.(2).
(4) Listele de subscripţie se invalidează total dacă:
a) sunt de un alt model sau serie (număr) decât cele eliberate colectorului de organul electoral;
b) nu sunt semnate de colector conform art.224 alin.(1);
c) nu conţin textul întrebării.
(5) Semnătura din lista de subscripţie se invalidează dacă susţinătorul:
a) a înscris datele personale, însă nu a aplicat semnătura;
b) nu are dreptul de vot la data semnării în lista de subscripţie;
c) şi-a înscris datele din actul de identitate expirat;
d) este arondat în altă circumscripţie electorală decât cea pe teritoriul căreia au fost colectate semnăturile;
e) a înscris în lista de subscripţie date de identitate eronate, care nu permit identificarea acestuia.
(6) După verificarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte o notă informativă privind rezultatul verificării listelor de subscripţie şi adoptă o hotărâre cu privire la:
a) desfăşurarea referendumului local, în cazul întrunirii numărului necesar de semnături stabilit la art.222 alin.(3);
b) respingerea iniţiativei de a efectua referendumul local şi anularea înregistrării grupului de iniţiativă, în cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături.
Articolul 226. Adoptarea şi publicarea deciziei privind desfăşurarea referendumului local
(1) După expirarea a 15 zile de la adoptarea deciziei cu privire la iniţierea referendumului local în condiţiile art.220 lit.a) şi b), consiliul local respectiv sau autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special adoptă decizia privind desfăşurarea referendumului local sau refuzul de a-l efectua.
(2) Decizia privind desfăşurarea referendumului local cuprinde:
a) problemele ce urmează a fi supuse referendumului;
b) motivele revocării primarului, în cazul referendumului pentru revocarea acestuia.
(3) Decizia privind desfăşurarea referendumului local se transmite Comisiei Electorale Centrale pentru stabilirea datei.
(4) Contestaţia împotriva deciziei consiliului local se depune în termen de 3 zile de la comunicare şi se examinează conform procedurilor stabilite pentru litigiile electorale.
(5) Decizia privind desfăşurarea referendumului local se dă publicităţii în termen de 3 zile de la adoptare.
Articolul 227. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare
(1) Pentru efectuarea referendumului local se constituie, după caz, circumscripţii electorale săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale, ale unităţii administrativ-teritoriale cu statut special şi secţii de votare în condiţiile art.34 şi 38, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Circumscripţiile electorale se constituie de către Comisia Electorală Centrală cu cel puţin 45 de zile înainte de ziua referendumului local, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale.
(3) Secţiile de votare se constituie cu cel puţin 35 de zile înainte de ziua referendumului local de către consiliile electorale de circumscripţie respective, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor) şi ai satelor (comunelor).
(4) În localităţile în care pentru desfăşurarea referendumului local se formează o singură secţie de votare, consiliul electoral de circumscripţie îndeplineşte şi atribuţii de birou electoral al secţiei de votare.
Articolul 228. Constituirea consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local
(1) Consiliile electorale de circumscripţie pentru desfăşurarea referendumului local se constituie de către Comisia Electorală Centrală, la propunerea consiliilor locale sau a autorităţilor reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special, a partidelor politice reprezentate în Parlament, în componenţă de 5–11 membri, cu cel puţin 40 de zile înainte de ziua referendumului local. Modul de constituire şi atribuţiile lor sunt prevăzute la art.34 şi 37.
(2) Birourile electorale ale secţiilor de votare pentru desfăşurarea referendumului local se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie pentru desfăşurarea referendumului, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, a partidelor politice reprezentate în Parlament, în componenţa a 5–11 membri, cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua referendumului local. Modul de constituire şi funcţiile lor sunt prevăzute la art.38 şi 41.
(3) În componenţa consiliilor şi a birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local nu pot fi incluşi consilieri din consiliile locale şi membri ai grupului de iniţiativă.
(4) La prima şedinţă, fiecare consiliu electoral de circumscripţie şi birou electoral al secţiei de votare alege, cu votul majorităţii membrilor, un preşedinte şi un secretar.
(5) În termen de 2 zile de la data constituirii, consiliile şi birourile electorale aduc la cunoştinţa publică componenţa lor, sediul şi modalitatea de contact.
Articolul 229. Cumularea atribuţiilor de către consiliile şi birourile electorale
În cazul în care referendumul local se desfăşoară concomitent cu alegerile (locale, parlamentare, prezidenţiale) sau concomitent cu referendumul republican, consiliile şi birourile electorale care organizează desfăşurarea alegerilor, constituite în condiţiile capitolului III, îndeplinesc şi atribuţiile de consilii şi birouri electorale pentru desfăşurarea referendumului.
Articolul 230. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale, organizarea activităţii acestora, modificarea componenţei şi dizolvarea lor
În cazul referendumului local, acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale, organizarea activităţii acestora, modificarea componenţei şi dizolvarea lor au loc în condiţiile art.44-46, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 231. Înregistrarea participanţilor la referendumul local
(1) După publicarea de către Comisia Electorală Centrală a listei partidelor politice care au dreptul de a participa la referendumul local, întocmită conform art.27 lit.g), dar nu mai devreme de 40 de zile şi nu mai târziu de 30 de zile înainte de ziua desfăşurării referendumului local, acestea pot depune la consiliul electoral de circumscripţie cererea privind înregistrarea în calitate de participant la referendum, semnată de persoana abilitată conform normelor statutare.
(2) Cererea este însoţită, după caz, de următoarele documente:
a) procesul-verbal al şedinţei organului abilitat conform normelor statutare privind participarea la referendumul local;
b) declaraţia privind opţiunea aleasă la referendumul local: „DA” sau „NU”;
c) copia statutului partidului politic cu toate modificările şi completările, înregistrat conform legislaţiei;
d) cererea privind confirmarea reprezentantului participantului la referendum şi/sau a trezorierului, după caz.
(3) Modelul cererii şi documentelor anexate se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.
(4) Consiliul electoral, în termen de 3 zile, va examina cererea şi documentele anexate, după care va adopta o hotărâre cu privire la înregistrarea partidului politic sau a blocului electoral în calitate de participant la referendumul local sau cu privire la refuzul de a înregistra partidul politic sau blocul electoral în calitate de participant la referendumul local. Hotărârea motivată privind refuzul de a înregistra participantul la referendum se comunică acestuia în termen de 24 de ore de la adoptare.
Articolul 232. Listele electorale
Listele electorale pentru referendumul local se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 233. Campania electorală
Campania electorală pentru referendumul local începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua referendumului local şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 234. Buletinele de vot
(1) Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.
(2) În buletinul de vot se tipăreşte textul întrebării la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului local. În dreapta textului se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele „DA” şi „NU”, iar sub acestea – două cercuri.
(3) În cazul în care referendumului se supun câteva probleme, pentru fiecare dintre ele se întocmeşte câte un buletin, care trebuie să fie de culori diferite.
Articolul 235. Votarea
(1) Votarea în cadrul referendumului local se efectuează în condiţiile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Alegătorul completează buletinul de vot aplicând ştampila cu inscripţia „Votat” în interiorul unui singur cerc de sub patrulaterul în care este înscris cuvântul „DA” sau „NU”, exprimându-şi astfel opţiunea.
Articolul 236. Monitorizarea referendumului local şi reflectarea lui în mass-media
Monitorizarea referendumului local şi reflectarea în mass-media a modului de organizare şi desfăşurare a acestuia se efectuează în condiţiile capitolului XII, care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 237. Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor referendumului local
(1) Numărarea voturilor şi stabilirea rezultatelor referendumului local se efectuează în condiţiile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător.
(2) În procesul-verbal privind rezultatele referendumului local se indică separat numărul de voturi „DA” şi numărul de voturi „NU”.
(3) Rezultatele referendumului local se examinează de către consiliul electoral de circumscripţie, care adoptă o hotărâre asupra lui.
Articolul 238. Confirmarea rezultatelor referendumului local
(1) În termen de 2 zile de la centralizarea rezultatelor referendumului local, consiliul electoral de circumscripţie remite Comisiei Electorale Centrale raportul privind desfăşurarea referendumului, la care se anexează procesele-verbale ale consiliului electoral de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi toate contestaţiile, însoţite de note cu privire la modul lor de soluţionare.
(2) În termen de 10 zile de la data primirii actelor prevăzute la alin.(1), Comisia Electorală Centrală confirmă sau infirmă legalitatea desfăşurării referendumului local şi rezultatele acestuia.
(3) În termen de 24 de ore de la adoptarea hotărârii, Comisia Electorală Centrală publică rezultatele definitive ale referendumului local.
Articolul 239. Adoptarea deciziei prin referendum local, anularea sau modificarea ei
(1) Decizia se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. Decizia privind revocarea primarului se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea a votat un număr egal sau mai mare de alegători decât au votat în cazul alegerii primarului, dar nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum. Data adoptării deciziei se consideră ziua desfăşurării referendumului local.
(2) În cazul în care primarul este revocat prin referendum, Comisia Electorală Centrală va stabili data alegerilor noi conform prevederilor titlului V, care se aplică în mod corespunzător.
(3) Decizia adoptată prin referendum local se anulează sau se modifică, de asemenea, prin referendum local sau prin decizie a consiliului local respectiv, adoptată cu votul a 2/3 din numărul consilierilor, conform Legii nr.436/2006 privind administraţia publică locală.
Articolul 240. Referendumul local nevalabil
Referendumul local se consideră nevalabil dacă la el au participat mai puţin de 1/4 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Hotărârea cu privire la declararea referendumului local drept nevalabil se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripţie.
[Art.240 modificat prin Legea nr.1 din 18.01.2024, în vigoare 25.01.2024]
Articolul 241. Referendumul local nul
Comisia Electorală Centrală declară referendumul nul în toată circumscripţia respectivă sau în anumite secţii de votare dacă în timpul votării sau în timpul numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului.
Articolul 242. Referendumul local repetat
În cazul în care referendumul local se declară nul, autoritatea care a adoptat decizia de desfăşurare a referendumului organizează, în termen de 2 săptămâni, referendum repetat în condiţiile prezentului cod. Membrii consiliilor şi ai birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului vinovaţi de încălcări ale prevederilor prezentului cod se înlocuiesc.
Articolul 243. Referendumul local nou
Un nou referendum local în aceeaşi problemă poate fi efectuat peste cel puţin un an de la referendumul precedent.
TITLUL VII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 244. Dispoziţii finale
(1) Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023, cu excepţia prevederilor referitoare la alegerile regionale, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.
(2) Guvernul, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu acesta.
(3) Comisia Electorală Centrală, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod, va adopta actele normative necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
(4) După intrarea în vigoare a prezentului cod nu se admite formarea şi funcţionarea de organe electorale neprevăzute de acesta.
Articolul 245. Dispoziţii tranzitorii
(1) La data intrării în vigoare a prezentului cod, Codul electoral nr.1381/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.451–463, art.768), cu modificările ulterioare, se abrogă, cu excepţia prevederilor art.16 alin.(1) şi (2) şi ale art.17 alin.(1), (2), (4) şi (6), care se aplică până la expirarea mandatului actualei componenţe a Comisiei Electorale Centrale, confirmată prin Hotărârea Parlamentului nr.115/2021.
(2) Membrii componenţei Comisiei Electorale Centrale, confirmată prin Hotărârea Parlamentului nr.115/2021, care sunt în funcţie la data intrării în vigoare a prezentului cod îşi continuă mandatul până la finele acestuia şi obţin statut de persoană cu funcţie de demnitate publică în condiţiile art.22 alin.(4) din prezentul cod. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului cod, membrii Comisiei Electorale Centrale care deţin alte funcţii ce sunt incompatibile cu funcţia de demnitate publică urmează să înlăture starea de incompatibilitate în conformitate cu prevederile Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale. În caz de încetare înainte de termen a calităţii de membru al Comisiei Electorale Centrale, noul membru va fi numit pe un termen determinat până la expirarea mandatului comisiei.
(3) Perioada de exercitare a funcţiei de membru al Comisiei Electorale Centrale care nu activează permanent se asimilează stagiului de cotizare în serviciul public.
(4) Preşedintele şi secretarul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei care sunt în funcţie la data intrării în vigoare a prezentului cod îşi exercită de drept atribuţiile până la expirarea mandatului. În caz de încetare înainte de termen a calităţii de preşedinte sau secretar al Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, numirea va fi efectuată în condiţiile art.36 din prezentul cod şi în conformitate cu actele normative locale.
(5) Persoanele care sunt incluse în registrul funcţionarilor electorali la data intrării în vigoare a prezentului cod se consideră certificate din oficiu cu valabilitatea certificatelor de calificare de 2 ani. Certificarea ulterioară a acestor persoane se va face în baza normelor generale.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Igor GROSU
|
| Nr.325. Chişinău, 8 decembrie 2022. |
