ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1337 din 04.06.2018

Anexa 1

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

PREZENTAREA GENERALĂ A ADECVĂRII CAPITALULUI (CA)

1. Formularele CA conţin informaţii despre numărător (fonduri proprii totale, fonduri proprii de nivel 1, fonduri proprii de nivel 1 de bază) şi numitor (cerinţele de fonduri proprii), astfel cum este definit în Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109 din 24 mai 2018 şi se împart în:

1) Formularul CA1 cuprinde cuantumul fondurilor proprii ale băncii, defalcat pe posturile necesare pentru a obţine respectivul cuantum.

2) Formularul CA2 prezintă un rezumat al cuantumurilor totale ale expunerilor la risc,.

3) Formularul CA3 conţine ratele pentru fondurile proprii ale băncii, precum şi alte date conexe.

4) Formularul CA4 conţine elementele memorandum necesare pentru calcularea elementelor din CA1, precum şi informaţii cu privire la amortizoarele de capital.

2. Informaţiile din numitor sunt legate de rezultatele finale raportate în formularele corespunzătoare pentru calculul cuantumului total al expunerii la risc.

3. Orice cuantum care majorează fondurile proprii sau cerinţele de capital se raportează ca o valoare pozitivă, iar cuantumul care reduce totalul fondurilor proprii sau cerinţele de capital se raportează ca o valoare negativă. În cazul în care există un semn minus (-) în faţa unui post, nu se va raporta nicio valoare pozitivă pentru postul în cauză.

4. În sensul prezentei anexe, prin referirea la termenul „regulament” se va subînţelege referirea la Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, aprobată prin Hotărârea comitetului executive al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109 din 24 mai 2018, dacă în modul de completare nu este prevăzut altfel iar prin referirea la termenul F 01.00 se va subînţelege referirea la raportul F 01.00 – Bilanţ (situaţia poziţiei financiare) din Instrucţiunea privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual, aprobată prin Hotărârea comitetului executive al Băncii Naţionale a Moldovei nr.42 din 2 martie 2018 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104 art.425).

Formatul raportului C 01.00

Codul băncii_________________________

Perioada de raportare_________________

Formular C01.00

C 01.00 – FONDURI PROPRII (CA1)

x

x

x

Modul de completare a raportului

C 01.00 – FONDURI PROPRII (CA1)

Instrucţiuni privind anumite poziţii

Punctul 5 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital (în continuare – regulament).

Fondurile proprii ale unei bănci sunt constituite din suma fondurilor proprii de nivel 1 şi a fondurilor proprii de nivel 2.

Punctul 6 din regulament.

Fondurile proprii de nivel 1 ale unei bănci sunt constituite din suma fondurilor proprii de nivel 1 de bază şi a fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar ale băncii.

Punctul 7 din regulament.

Fondurile proprii de nivel 1 de bază ale unei bănci constau în elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază după aplicarea ajustărilor prevăzute la punctele 26-29, a deducerilor în temeiul punctului 30 şi a derogărilor şi alternativelor prevăzute la punctele 63-67 şi la punctul 125 din regulament.

Punctul 10 subpunctele 1) şi 2), punctele 16-24, punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament.

Punctul 10 subpunctul 1) şi punctele 16-25 din regulament.

Nu este inclusă prima de emisiune aferentă instrumentelor.

Instrumentele de capital subscrise de autorităţile publice în situaţii de urgenţă sunt incluse în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de la punctul 25 din regulament.

Punctul 25 din regulament.

Se reflectă instrumentele de capital subscrise de autorităţile publice în situaţii de urgenţă care corespund condiţiilor din regulament şi care sunt incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază.

Punctul 16 subpunctele 2), 12) şi 13) din regulament.

Condiţiile de la punctele respective reflectă diferitele situaţii ale capitalului care sunt reversibile şi, prin urmare, cuantumul raportat la această poziţie poate fi eligibil în perioadele ulterioare.

Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor.

Punctul 10 subpunctul 2) din regulament.

Prima de emisiune are acelaşi înţeles ca în standardul contabil aplicabil.

Cuantumul care urmează să fie raportat la acest post trebuie să fie partea referitoare la „Instrumentele de capital plătite”.

Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament.

Se reflectă fondurile proprii de nivel 1 de bază deţinute de bancă la data raportării, sub rezerva excepţiilor prevăzute la punctul 51 din regulament. Deţinerile de acţiuni incluse ca „instrumente de capital care nu sunt eligibile” nu trebuie raportate la acest rând.

Cuantumul care trebuie raportat include prima de emisiune aferentă acţiunilor proprii.

Obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază nu se raportează în posturile 1.1.1.1.4-1.1.1.1.4.3, dar sunt raportate separat la postul 1.1.1.1.5.

Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament.

Instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază incluse în postul 1.1.1.1 deţinute de instituţiile grupului consolidat.

Cuantumul care trebuie raportat include deţinerile din portofoliul de tranzacţionare calculate pe baza poziţiei nete lungi, astfel cum se menţionează la punctul 51 din regulament.

Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament.

Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament.

Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 51 din regulament.

Se reflectă instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază pe care o bancă are obligaţia reală sau contingentă de a le achiziţiona în temeiul unei obligaţii contractuale existente, pe care trebuie să le deducă.

Punctul 10 subpunctul 3) şi punctul 12 din regulament.

Rezultatul reportat include rezultatul reportat din anul anterior plus profiturile intermediare sau pe cele de sfârşit de exerciţiu financiar care sunt eligibile.

Punctul 10 subpunctul 3) din regulament.

Punctul 13 şi punctul 30 subpunctul 1) din regulament.

Punctul 13 din regulament permite includerea, ca rezultat reportat, a profiturilor intermediare sau a celor de sfârşit de exerciţiu financiar, cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile din regulament.

Pe de altă parte, pierderile se deduc din fondurile proprii de nivel 1 de bază, astfel cum se menţionează la punctul 30 subpunctul 1) din regulament.

Punctul 13 şi punctul 30 subpunctul 1) din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat este cel al profitului sau al pierderii raportat(e) în contul de profit şi pierdere.

Punctul 13 din regulament.

În cazul în care, în perioada de referinţă, banca a raportat pierderi în acest rând nu se va reflecta nicio cifră.

În cazul în care banca raportează un profit, se va raporta partea care nu este eligibilă, în conformitate cu prevederile regulamentului, şi anume profiturile care nu au făcut obiectul unui audit şi obligaţiile sau dividendele previzibile.

În caz de profit, cuantumul care urmează să fie dedus este cel puţin cel al dividendelor intermediare.

Punctul 10 subpunctul 4) din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat se stabileşte în conformitate cu punctul 36 din regulament şi nu va include niciun impozit previzibil la momentul calculării şi înainte de aplicarea filtrelor prudenţiale.

Punctul 10 subpunctul 5) din regulament.

La acest post se reflectă rezervele, care fac obiectul obligaţiilor de publicare în temeiul Standardelor Internaţional de Raportare Financiară, cu excepţia sumelor deja incluse în alte elemente ale rezultatului global acumulate sau în rezultatul reportat.

Cuantumul care trebuie raportat nu include niciun impozit previzibil la momentul calculării.

Punctele 26-29 din regulament.

X

Punctul 26 subpunctul 1) din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat poate fi pozitiv sau negativ. Acesta este pozitiv în cazul în care acoperirile fluxurilor de trezorerie au drept rezultat o pierdere (adică în cazul în care acestea reduc nivelul capitalurilor proprii contabilizate) şi viceversa. Astfel, semnul trebuie să fie opus celui utilizat în situaţiile contabile.

Cuantumul nu va include niciun impozit previzibil la momentul calculării.

Punctul 26 subpunctul 2) din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat poate fi pozitiv sau negativ. Acesta este pozitiv dacă există o pierdere ca urmare a unor modificări ale propriului risc de credit (adică în cazul în care se reduce nivelul capitalurilor proprii contabilizate) şi viceversa. Astfel, semnul trebuie să fie opus celui utilizat în situaţiile contabile.

Profitul care nu a făcut obiectul unui audit nu este inclus la acest post.

Punctul 25 subpunctul 3) şi punctul 26 din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat poate fi pozitiv sau negativ. Acesta este pozitiv dacă există o pierdere datorată unor modificări ale propriului risc de credit şi viceversa. Astfel, semnul trebuie să fie opus celui utilizat în situaţiile contabile.

Profitul care nu a făcut obiectul unui audit nu este inclus la acest post.

Punctul 28 subpunctul 1) din regulament.

Se reflectă ajustările valorii juste a expunerilor incluse în portofoliul de tranzacţionare sau în cel netranzacţionabil datorate unor standarde mai stricte pentru evaluarea prudentă stabilită în Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate.

Punctul 28 subpunctul 2) din regulament.

Se reflectă diferenţa pozitivă dintre reducerile pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale, calculate conform Regulamentului cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi mărimea reducerilor pentru pierderi din deprecierea aceloraşi active şi a provizioanelor pentru pierderi la aceleaşi angajamente condiţionale formate conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară.

Punctul 30 subpunctul 2) şi punctul 37 din regulament.

Punctul 30 subpunctul 2) din regulament.

Fondul comercial are acelaşi înţeles ca în standardele contabile aplicabile.

Cuantumul care trebuie raportat la acest post este acelaşi cu cel raportat în bilanţ (F 01.00).

Punctul 37 subpunctul 2) şi punctul 52 din regulament.

Punctul 37 subpunctul 2) din regulament.

Cuantumul datoriilor privind impozitul amânat asociate fondului comercial care s-ar stinge în cazul în care fondul comercial s-ar deprecia sau ar fi derecunoscut în conformitate cu standardele contabile aplicabile.

Punctul 30 subpunctul 2) şi punctul 37 subpunctul 1) din regulament.

Alte active necorporale sunt activele necorporale din standardul contabil aplicabil, minus fondul comercial, în funcţie de standardul contabil aplicabil.

Punctul 30 subpunctul 2) din regulament.

Alte active necorporale sunt activele necorporale din standardul contabil aplicabil, minus fondul comercial, în funcţie, de asemenea, de standardul contabil aplicabil.

Cuantumul care trebuie raportat la această rubrică corespunde cuantumului raportat în bilanţ (F 01.00) pentru activele necorporale, altele decât fondul comercial.

Punctul 37 subpunctul 1) din regulament.

Cuantumul datoriilor privind impozitul amânat care s-ar stinge în cazul în care activele necorporale, altele decât fondul comercial, s-ar deprecia sau ar fi derecunoscute în conformitate cu standardele contabile aplicabile.

Punctul 30 subpunctul 3) din regulament.

X

Punctul 30 subpunctul 4), punctul 47 şi 48 din regulament.

Punctul 30 subpunctul 4) din regulament.

Activele fondului de pensii cu beneficii determinate sunt definite drept „activele unui plan sau fond de pensii cu beneficii determinate, după caz, calculate după ce s-a scăzut cuantumul obligaţiilor care decurg din acelaşi fond sau plan”.

Cuantumul care trebuie raportat la această rubrică corespunde cuantumului raportat în bilanţ (F 01.00) (dacă s-a raportat separat).

Punctul 47 subpunctul 1) din regulament.

Cuantumul datoriilor privind impozitul amânat care s-ar stinge în cazul în care activele fondului de pensii cu beneficii determinate s-ar deprecia sau ar fi derecunoscute în conformitate cu standardele contabile aplicabile.

Punctul 47 subpunctul 2) din regulament.

Acest post prezintă o valoare numai în cazul în care există un acord prealabil al Băncii Naţionale a Moldovei de a reduce cuantumul activelor fondului de pensii cu beneficii determinate care trebuie deduse.

Activele incluse la acest rând primesc o pondere de risc pentru cerinţele privind riscul de credit.

Punctul 30 subpunctul 6) şi punctul 54 din regulament.

Deţinerile în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar (astfel cum sunt definite în Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea bancară), în cazul în care există deţineri reciproce care, în opinia Băncii Naţionale a Moldovei, au fost concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale băncii.

Cuantumul care trebuie raportat se calculează pe baza poziţiilor brute lungi şi include elementele de fonduri proprii de nivel 1 specifice societăţilor de asigurare.

Punctul 30 subpunctul 9) din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat este luat direct din postul „Valoarea deducerilor din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care depăşeşte fondurile proprii de nivel 1 suplimentar” din formularul CA 1. Cuantumul trebuie să fie dedus din fondurile proprii de nivel 1 de bază.

X

Punctul 30 subpunctul 10) din regulament.

Tranzacţiilor incomplete li se aplică o pondere de risc de 1000% după 5 zile de la a doua plată contractuală sau al doilea segment al livrării până la stingerea tranzacţiei, în funcţie de cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare. Ca alternativă, tranzacţiile incomplete pot fi deduse din fondurile proprii de nivel 1 de bază. În cazul din urmă, tranzacţiile incomplete se raportează la acest post.

X

Punctul 30 subpunctul 7), punctele 52-60 şi punctul 126 din regulament.

Acea parte a deţinerilor, de către bancă, ale unor instrumente ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă care trebuie dedusă din fondurile proprii de nivel 1 de bază.

Punctul 30 subpunctul 3), punctele 38-43 şi punctul 63 subpunctul 1) din regulament.

Acea parte din creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare (fără partea datoriilor asociate privind impozitul amânat alocată creanţelor privind impozitul amânat care decurg din diferenţele temporare, în conformitate cu punctul 42 subpunctul 2) din regulament care trebuie dedusă aplicând pragul de 10% de la punctul 63 subpunctul 1) din regulament.

Punctul 30 subpunctul 8), punctele 52, 55 şi 62, punctul 63 subpunctul 2) şi punctul 126 din regulament.

Acea parte a deţinerilor, de către bancă, ale unor instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, care trebuie dedusă aplicând pragul de 10% de la punctul 63 subpunctul 1) din regulament.

Punctul 63 din regulament.

Acea parte a creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare şi acea parte a deţinerilor directe şi indirecte de către instituţie de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă care trebuie dedusă aplicând pragul de 17,65%.

Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 1 de bază efectuate în temeiul articolului 60, alin.(7) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor şi punctul 3 din regulament.

Acest rând are ca scop să ofere flexibilitate exclusiv în scopul raportării şi se completează doar în cazul în care un element de capital al fondurilor proprii de nivel 1 de bază sau o deducere a unui element al fondurilor proprii de nivel 1 de bază nu se poate înscrie într-unul din rândurile 020-524.

Punctul 68 subpunctul 1), punctele 70-79, punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament.

Punctul 68 subpunctul 1) şi punctele 70-79 din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor.

Punctul 70 subpunctele 3), 5) şi 6) din regulament.

Condiţiile de la punctele respective reflectă diferitele situaţii ale capitalului care sunt reversibile şi, prin urmare, cuantumul raportat aici poate fi eligibil în perioadele ulterioare.

Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor.

Punctul 68 subpunctul 2) din regulament.

Cuantumul care urmează să fie raportat la acest post trebuie să fie partea referitoare la „Instrumentele de capital plătite”.

Punctul 70 subpunctul 2), punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament.

Instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar deţinute de bancă la data raportării, sub rezerva excepţiilor prevăzute la punctul 88 din regulament. Deţinerile de acţiuni incluse ca „instrumente de capital care nu sunt eligibile” nu trebuie raportate la acest rând.

Cuantumul care trebuie raportat include prima de emisiune aferentă acţiunilor proprii. Posturile 1.1.2.1.4-1.1.2.1.4.3 nu includ obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sunt raportate separat la postul 1.1.2.1.5.

Punctul 70 subpunctul 2), punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament.

Fondurile proprii de nivel 1 suplimentar incluse la postul 1.1.2.1.1 deţinute de instituţiile grupului consolidat.

Punctul 70 subpunctul 2) litera b), punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament.

Punctul 70 subpunctul 2), punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament.

Punctul 87 subpunctul 1) şi punctul 88 din regulament.

În conformitate cu punctul 87 subpunctul 1), instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar pe care banca ar putea fi obligată să le achiziţioneze ca rezultat al unor obligaţii contractuale existente se deduc.

X

Punctul 87 subpunctul 2) şi punctul 89 din regulament.

Deţinerile de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în cazul în care există deţineri reciproce care, în opinia Băncii Naţionale a Moldovei, au fost concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale băncii.

Punctul 87 subpunctul 3), punctele 90-95 şi punctul 126 din regulament.

Acea parte a deţinerilor de către bancă ale unor instrumente ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, care trebuie dedusă din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar.

Punctul 87 subpunctul 4), punctul 90 şi punctul 126 din regulament.

Deţinerile de către bancă ale unor instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă trebuie deduse în totalitate.

Punctul 87 subpunctul 5) din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat este preluat direct din formularul CA1, poziţia 970.

Punctul 30 subpunctul 9) din regulament.

Fondurile proprii de nivel 1 suplimentar nu pot fi negative, însă este posibil ca deducerile din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar să fie mai mari decât fondurile proprii de nivel 1 suplimentar plus primele de emisiune aferente. Atunci când se întâmplă acest lucru, fondurile proprii de nivel 1 suplimentar trebuie să fie egale cu zero, iar surplusul deducerilor din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar trebuie să fie dedus din fondurile proprii de nivel 1 de bază.

În cazul în care acest post indică o cifră pozitivă, postul 1.1.1.16 reprezintă inversul acelei cifre.

Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar efectuate în temeiul articolului 60, alin.(7) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor şi punctul 3 din regulament.

Acest rând are ca scop oferirea flexibilităţii exclusiv în scopul raportării. Acest rând se completează doar în cazul în care un element al fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar sau o deducere a unui element al fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar nu se poate înscrie într-unul din rândurile 530-744.

Punctul 96 subpunctul 1), punctele 97-99, punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament.

Punctul 96 subpunctul 1), punctul 97 şi punctul 99 din regulament. Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor.

Punctul 97 subpunctele 3), 5) şi 6) şi punctul 98 din regulament.

Condiţiile de la punctele respective reflectă diferitele situaţii ale capitalului care sunt reversibile şi, prin urmare, cuantumul raportat aici poate fi eligibil în perioadele ulterioare. Cuantumul care trebuie raportat nu include prima de emisiune aferentă instrumentelor.

Punctul 96 subpunctul 2) şi punctul 99 din regulament.

Cuantumul care urmează să fie raportat la acest post trebuie să fie partea referitoare la „Instrumentele de capital plătite”.

Punctul 97 subpunctul 2) litera a), punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament.

Instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 2 deţinute de bancă sau grupul raportor la data raportării, sub rezerva excepţiilor prevăzute la punctul 102 din regulament.

Deţinerile de acţiuni incluse ca „instrumente de capital care nu sunt eligibile” nu trebuie raportate la acest rând. Cuantumul care trebuie raportat include prima de emisiune aferentă acţiunilor proprii.

Posturile 1.2.1.4-1.2.1.4.3 nu includ obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2. Obligaţiile reale sau contingente de a cumpăra instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2 sunt raportate separat la postul 1.2.1.5.

Punctul 97 subpunctul 2), punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament.

Instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 incluse la postul 1.2.1.1 deţinute de instituţiile grupului consolidat.

Punctul 97 subpunctul 2), punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament.

Punctul 97 subpunctul 2), punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament.

Punctul 100 subpunctul 1) şi punctul 102 din regulament.

Punctul 96 subpunctul 3) din regulament.

Pentru băncile care calculează cuantumurile expunerilor ponderate la risc în conformitate cu abordarea standard, acest post cuprinde ajustările generale pentru riscul de credit eligibile drept fonduri proprii de nivel 2.

Punctul 100 subpunctul 2) şi punctul 103 din regulament.

Deţinerile în fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în cazul în care există deţineri reciproce care, în opinia Băncii Naţionale a Moldovei, au fost concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale băncii.

Punctul 100 subpunctul 3), punctele 103-109 şi punctul 126 din regulament.

Acea parte a deţinerilor, de către bancă, ale unor instrumente ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă care trebuie dedusă din fondurile proprii de nivel 2.

Punctul 100 subpunctul 3), punctele 103-109 şi punctul 126 din regulament.

Deţinerile de către bancă ale unor instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă trebuie deduse în totalitate.

Punctul 87 subpunctul 5) din regulament.

Fondurile proprii de nivel 2 nu pot fi negative, însă este posibil ca deducerile din fondurile proprii de nivel 2 să fie mai mari decât fondurile proprii de nivel 2 plus primele de emisiune aferente. Atunci când se întâmplă acest lucru, fondurile proprii de nivel 2 trebuie să fie egale cu zero, iar surplusul deducerilor din fondurile proprii de nivel 2 se deduce din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar.

În cazul în care acest post indică o cifră pozitivă, postul 1.1.2.8 reprezintă inversul acelei cifre.

Deduceri suplimentare din fondurile proprii de nivel 2 efectuate în temeiul Legii nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor şi punctul 3 din regulament.

Acest rând asigură o flexibilitate exclusivă în scopul raportării şi se completează doar în cazul în care un element de fonduri proprii de nivel 2 sau o deducere a unui element de fonduri proprii de nivel 2 nu se poate înscrie într-unul din rândurile 750-974.

Formatul raportului C 02.00

Codul băncii_________________________

Perioada de raportare_________________

Formular C02.00

C 02.00 – CERINŢE DE FONDURI PROPRII (CA2)

690

Modul de completare a raportului

C 02.00 – CERINŢE DE FONDURI PROPRII (CA2)

Instrucţiuni privind anumite poziţii

Punctul 132 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital (în continuare regulament).

Punctul 132 subpunctul 1) din regulament.

Formularul CR SA (CR – riscul de credit) la nivelul expunerilor totale.

Formularul CR SA la nivelul expunerilor totale. Clasele de expuneri SA sunt cele menţionate în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, poziţiile din securitizare fiind excluse.

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

A se vedea formularul CR SA

Punctul 132 subpunctul 3) şi punctul 133 subpunctul 2) din regulament.

A se vedea formularul CR SETT

A se vedea formularul CR SETT

Punctul 132 subpunctele 2) şi 3) şi punctul 133 subpunctul 2) din regulament.

Formularul MKR SA TDI la nivelul tuturor monedelor.

Formularul MKR SA EQU la nivelul tuturor pieţelor naţionale.

Punctul 104, punctul 110 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.114 din 24 mai 2018.

Cuantumul total al expunerii la risc pentru poziţiile pe OPC-uri, în cazul în care cerinţele de capital sunt calculate în conformitate cu punctul 104 din regulamentul menţionat mai sus fie imediat, fie ca urmare a plafonului definit la punct 110.

Poziţiile respective nu pot fi alocate în mod expres nici riscului de rată a dobânzii şi nici riscului de devalorizare a acţiunilor.

Cuantumul care trebuie raportat reprezintă 32% din poziţia netă a expunerii OPC în cauză, înmulţit cu 8,33.

Cuantumul total al expunerii la risc pentru poziţiile pe OPC-uri, în cazul în care OPC-ul este investit exclusiv în instrumente supuse riscului de rată a dobânzii.

Cuantumul total al expunerii la risc pentru poziţiile pe OPC-uri, în cazul în care OPC-ul este investit exclusiv în instrumente supuse riscului de devalorizare a acţiunilor sau în instrumente mixte ori în cazul în care nu se cunosc constituenţii OPC-ului.

A se vedea formularul MKR SA FX

A se vedea formularul MKR SA COM

Punctul 132 subpunctul 4) şi punctul 133 subpunctul 2) din regulament.

A se vedea formularul OPR

A se vedea formularul OPR

Art.60 alin.(7) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor şi cuantumurile expunerii la risc care nu pot fi încadrate la unul dintre posturile 1.1-1.7.

La acest post se vor reflecta doar cuantumurile suplimentare ale expunerii la risc (de exemplu, în cazul în care o expunere de 100 are o pondere de risc de 20% şi banca aplică o pondere de risc de 50%, pe baza art.60 alin.(7) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017, cuantumul raportat este 30).

Formatul raportului C 03.00

Codul băncii_________________________

Perioada de raportare_________________

Formular C 03.00

C 03.00 – RATE ALE FONDURILOR PROPRII ŞI NIVELURI DE CAPITAL (CA3)

Elemente memorandum: rate ale fondurilor proprii datorate

ajustărilor dispuse prin măsurile de supraveghere

Modul de completare a raportului

C 03.00 – RATE ALE FONDURILOR PROPRII ŞI NIVELURI DE CAPITAL (CA3)

Instrucţiuni privind anumite poziţii

Rânduri

Punctul 131 subpunctul 1) din regulament.

Acest post arată, în cifre absolute, cuantumul excedentului sau al deficitului fondurilor proprii de nivel 1 de bază în legătură cu cerinţele prevăzute la punctul 130 subpunctul 1) din regulament, fără a lua în considerare amortizoarele de capital.

Punctul 131 subpunctul 2) din regulament.

Acest post arată, în cifre absolute, cuantumul excedentului sau al deficitului fondurilor proprii de nivel 1 în legătură cu cerinţele prevăzute la punctul 130 subpunctul 2) din regulament, fără a lua în considerare amortizoarele de capital.

Punctul 131 subpunctul 3) din regulament.

Acest post arată, în cifre absolute, cuantumul excedentului sau al deficitului fondurilor proprii în legătură cu cerinţele prevăzute la punctul 130 subpunctul 3) din regulament, fără a lua în considerare amortizoarele de capital.

Punctul 131 subpunctul 1) din regulament, art.139, alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

Această celulă trebuie completată doar în cazul în care o decizie luată de Banca Naţională a Moldovei are un impact asupra ratei capitalului fondurilor proprii de nivel 1 de bază.

Art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

Această celulă trebuie completată doar în cazul în care Banca Naţională a Moldovei decide că o bancă trebuie să atingă o ţintă mai ridicată a ratei capitalului fondurilor proprii de nivel 1 de bază.

Punctul 131 subpunctul 2) din regulament, art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor

Această celulă trebuie completată doar în cazul în care o decizie luată de Banca Naţională a Moldovei are un impact asupra ratei capitalului fondurilor proprii de nivel 1.

Art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

Această celulă trebuie completată doar în cazul în care Banca Naţională a Moldovei decide că o bancă trebuie să atingă o ţintă mai ridicată a ratei capitalului fondurilor proprii de nivel 1.

Punctul 131 subpunctul 3) din regulament, art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor, punctul 26 şi 32 din Regulamentul nr.109/2019.

Această celulă trebuie completată doar în cazul în care o decizie luată de Banca Naţională a Moldovei are un impact asupra ratei fondurilor proprii totale, precum şi în cazul prevăzut la punctele 26 şi 32 din Regulamentul nr.109/2019.

110a

Art.139 alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor.

Formularul raportului C 04.00

Codul băncii____________________

Perioada de raportare_________________

Formular C04.00

C 04.00 – ELEMENTE MEMORANDUM (CA4)

Creanţe şi datorii privind impozitul amânat

010

X

Modul de completare a raportului

C 04.00 – ELEMENTE MEMORANDUM (CA4)

Instrucţiuni privind anumite poziţii

Rânduri

Cuantumul raportat la acest post trebuie să fie egal cu cuantumul înregistrat în ultimul bilanţ contabil verificat/auditat.

X

Punctul 30 subpunctul 3) şi punctele 38-43 din regulament.

Creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare, dar nu decurg din diferenţele temporare şi, prin urmare, nu fac obiectul niciunui prag fiind deduse în totalitate din fondurile proprii de nivel 1 de bază.

Punctul 30 subpunctul 3), punctele 38-43 şi punctele 63-67 din regulament.

Creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare şi, prin urmare, deducerea lor din fondurile proprii de nivel 1 de bază este condiţionată de pragurile de 10% şi 17,65% prevăzute la punctele 63-67 din regulament.

Cuantumul raportat la acest post trebuie să fie egal cu cuantumul înregistrat în ultimul bilanţ contabil verificat/auditat.

Punctele 40 şi 41 din regulament.

Datoriile privind impozitul amânat pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de la punctele 40 şi 41 din regulament. Acest post include datoriile privind impozitul amânat care reduc valoarea fondului comercial, precum şi alte active necorporale sau active ale fondului de pensii cu beneficii determinate care trebuie deduse, care sunt raportate în posturile 1.1.1.10.3, 1.1.1.11.2 şi, respectiv, 1.1.1.14.2 din CA1.

Punctele 38 – 43 din regulament.

Punctele 40 – 43 din regulament.

Datoriile privind impozitul amânat care pot reduce cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare, în conformitate cu punctele 40 şi 41 din regulament, şi care nu sunt alocate creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare, în conformitate cu punctele 42 şi 43 din regulament.

Punctele 40 – 43 din regulament.

Datoriile privind impozitul amânat care pot reduce cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare, în conformitate cu punctele 40 şi 41 din regulament, şi care sunt alocate creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare, în conformitate cu punctele 42 şi 43 din regulament.

X

Punctul 96 subpunctul 3) din regulament.

Acest post include ajustările generale pentru riscul de credit care sunt eligibile pentru a fi incluse în fondurile proprii de nivel 2 înainte de aplicarea plafonului.

Cuantumul care trebuie raportat nu ţine cont de efectele impozitelor.

Punctul 96 subpunctul 3) din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat la acest post reprezintă cuantumul ponderat la risc al expunerilor, care reprezintă baza pentru calcularea plafonului, fără a fi înmulţit cu 1,0%).

Punctul 56 subpunctul 1) din regulament.

Acest post conţine pragul până la care deţinerile într-o entitate din sectorul financiar în care o bancă nu deţine o investiţie semnificativă nu sunt deduse.

Cuantumul este obţinut prin adunarea tuturor elementelor care constituie baza pragului şi înmulţirea sumei determinate astfel cu 10%.

Punctul 63 subpunctele 1) şi 2) din regulament.

Acest post conţine pragul de 10% pentru deţinerile în entităţi din sectorul financiar în care o bancă deţine o investiţie semnificativă şi pentru creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare.

Cuantumul este obţinut prin adunarea tuturor elementelor care constituie baza pragului şi înmulţirea sumei determinate astfel cu 10%.

Punctul 63 din regulament.

Acest post conţine pragul de 17,65% pentru deţinerile în entităţi din sectorul financiar în care o bancă deţine o investiţie semnificativă şi pentru creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţele temporare, care trebuie aplicat după pragul de 10%.

Pragul este calculat astfel încât cuantumul celor două elemente care este recunoscut să nu depăşească 15% din fondurile proprii de nivel 1 de bază, calculate după toate deducerile.

Capitalul eligibil al băncii înseamnă suma valorii fondurilor proprii de nivel 1 şi a valorii fondurilor proprii de nivel 2, care este egală sau mai mică de o treime din fondurile proprii de nivel 1.

Punctele 54-60 din regulament.

Punctele 54-60 din regulament.

În acest rând de asemenea se reflectă deţinerile care fac obiectul unei derogări temporare, care sunt specificate la postul 21 (rândul 680).

Punctul 54, punctele 56-60 din regulament.

Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând:

(a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi

(b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 30 subpunctul 6) din regulament.

Conform punctului 55 din regulament se admit poziţiile scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an.

Punctele 54 şi 55 din regulament.

Punctele 54 şi 55 din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici.

Punctul 55 din regulament.

Conform punctului 55 subpunctul 1) din regulament se permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an.

Punctele 54 şi 55 din regulament.

Punctele 55 şi 56 din regulament.

Punctul 55 din regulament.

Punctele 89-95 din regulament.

Punctul 89, 90 şi punctul 92 din regulament.

Punctele 89 şi 92 din regulament.

Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând:

(a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi

(b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 87 subpunctul 2) din regulament.

Punctul 90 din regulament.

Conform punctului 90 subpunctul 1) din regulament se permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an.

Punctul 89 şi 90 din regulament.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici.

Deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 90 subpunctul 2) din regulament nu sunt incluse.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Punctele 103 şi 106 din regulament.

Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă, excluzând:

(a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi

(b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce.

Punctul 104 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici.

Deţinerile, care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 100 subpunctul 2) din regulament nu sunt incluse.

Punctul 104 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Punctul 104 din regulament.

Punctele 54, 55 şi 62 din regulament.

Punctele 54, 55 şi 62 din regulament.

Punctele 54, 55 şi 62 din regulament.

Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând:

(a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin;

(b) cuantumurile referitoare la investiţiile pentru care se aplică oricare dintre alternativele; şi

(c) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce.

Punctul 55 din regulament.

Punctul 55 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an.

Punctele 54 şi 55 din regulament.

Punctele 54 şi 55 din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici.

Deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 30 subpunctul 6) din regulament nu sunt incluse.

Punctul 55 din regulament

Punctul 55 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an.

Punctele 54 şi 55 din regulament.

Punctele 54 şi 55 din regulament.

Punctul 55 din regulament.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Punctul 89 din regulament.

Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând:

(a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi

(b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce.

Punctul 90 din regulament.

Punctul 90 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici.

Deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 87 subpunctul 2) din regulament nu sunt incluse.

Punctul 90 din regulament.

Punctul 90 subpunctul 1) din regulament permite compensarea poziţiilor scurte de semn opus în aceeaşi expunere-suport cu condiţia ca scadenţa poziţiei scurte să fie aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau să aibă o scadenţă reziduală de cel puţin un an.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Punctele 89 şi 90 din regulament.

Punctul 90 din regulament.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Punctul 103 din regulament.

Deţineri directe de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă, excluzând:

(a) poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin; şi

(b) deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Cuantumul care trebuie raportat este cel al deţinerilor indirecte din portofoliul de tranzacţionare în instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar care iau forma unor deţineri de titluri de valoare bazate pe indici. Acesta se obţine prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indici.

Deţinerile care sunt tratate drept deţineri reciproce în conformitate cu punctul 100 subpunctul 2) din regulament nu sunt incluse.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Punctele 103 şi 104 din regulament.

Punctul 104 din regulament.

Punctele 59 şi 67 din regulament.

Punctul 94 din regulament.

Punctul 108 din regulament.

Punctul 126 din regulament.

Banca Naţională a Moldovei poate acorda o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerile din fondurile proprii de nivel 1 de bază aferente deţinerilor de instrumente ale unei anumite entităţi din sectorul financiar, în cazul în care consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate reorganizării şi salvării entităţii respective. Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 12.1.

Punctul 126 din regulament.

Banca Naţională a Moldovei poate acorda o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerile din fondurile proprii de nivel 1 de bază aferente deţinerilor de instrumente ale unei anumite entităţi din sectorul financiar, în cazul în care consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate reorganizării şi salvării entităţii respective.

Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 15.1.

Punctul 126 din regulament.

Banca Naţională a Moldovei poate acorda o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerile din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar aferente deţinerilor de instrumente ale unei anumite entităţi din sectorul financiar, în cazul în care consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate reorganizării şi salvării entităţii respective.

Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 13.1.

Punctul 126 din regulament.

Banca Naţională a Moldovei poate acorda o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerile din fondurile proprii de nivel 1 suplimentar aferente deţinerilor de instrumente ale unei anumite entităţi din sectorul financiar, în cazul în care consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate reorganizării şi salvării entităţii respective.

Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 16.1.

Punctul 126 din regulament.

Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 14.1.

Punctul 126 din regulament.

Aceste instrumente trebuie, de asemenea, raportate la postul 17.1.

Băncile raportează cunatumul amortizorului combinat, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor.

Băncile raportează cuantumul amortizorului de conservare a capitalului, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor.

Băncile raportează cuantumul amortizorului anticiclic de capital specific băncii, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor

Băncile raportează cuantumul amortizorului de risc sistemic, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor

Băncile raportează cuantumul amortizorului instituţiei de importanţă sistemică aplicabil pe bază consolidată, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor.

Băncile raportează cuantumul amortizorului instituţiei de importanţă sistemică aplicabil pe bază consolidată, calculat în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent amortizoarelor de capital ale băncilor.

Cerinţe de fonduri proprii suplimentare se raportează în această celulă în cazul în care în conformitate cu art.139, alin.(4) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor se va decide că o bancă trebuie să calculeze cerinţele de fonduri proprii suplimentare.

Anexa 2

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

FORMULARE PRIVIND RISCUL DE CREDIT

I. PREVEDERI GENERALE

1. Prezentul raport include mai multe formulare aferente riscului de credit pentru abordarea standardizată.

2. Raportarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie se efectuează ţinând cont de următoarele:

1) capitolul IX secţiunea a 2-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci descrie procedura pentru calculul expunerii care este pe deplin protejată de o protecţie nefinanţată;

2) capitolul III din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci reglementează protecţia finanţată a creditului;

3) expunerile faţă de debitori (contrapărţi imediate) şi faţă de furnizorii de protecţie care sunt încadraţi în aceeaşi clasă de expuneri se raportează atât ca o intrare, cât şi ca o ieşire la aceeaşi clasă de expuneri;

4) protecţia nefinanţată a creditului nu modifică tipul expunerii;

5) în cazul în care o expunere este garantată de o protecţie nefinanţată a creditului, partea garantată este desemnată, de exemplu, ca o ieşire din clasa de expuneri a debitorului şi ca o intrare în clasa de expuneri a furnizorului de protecţie. Cu toate acestea, schimbarea clasei de expuneri nu atrage după sine modificarea tipului expunerii;

6) efectul de substituţie în cadrul de raportare trebuie să reflecte tratarea ponderii riscului care se aplică efectiv părţii garantate a expunerii. Partea garantată a expunerii este ponderată la risc în conformitate cu abordarea standardizată şi se raportează în formularul CR SA.

II. C 07.00 – RISCUL DE CREDIT, RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPĂRŢII ŞI

TRANZACŢIILE INCOMPLETE: ABORDAREA STANDARDIZATĂ

PRIVIND CERINŢELE DE CAPITAL (CR SA)

3. Formularul CR SA furnizează informaţiile necesare privind calculul cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit în conformitate cu abordarea standardizată. Formularul CR SA oferă informaţii detaliate despre:

1) distribuirea valorilor expunerilor în funcţie de diferitele tipuri de expuneri, ponderi de risc şi clase de expuneri;

2) cuantumul şi tipul tehnicilor de diminuare a riscului de credit utilizate pentru reducerea riscurilor.

4. În conformitate cu punctul 11 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, fiecare expunere se încadrează într-una dintre cele 16 clase de expuneri în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii.

5. Informaţiile cuprinse în CR SA sunt necesare pentru totalul claselor de expuneri şi individual pentru fiecare clasă de expuneri definită pentru abordarea standardizată. Sumele totale şi informaţiile din fiecare clasă de expuneri sunt raportate în alte formulare.

6. Următoarele poziţii nu se încadrează în domeniul de aplicare al CR SA:

1) expunerile încadrate în clasa de expuneri „elemente reprezentând poziţii din securitizare”, în conformitate cu punctul 11 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizat care se raportează în formularele CR SEC;

2) expunerile deduse din fondurile proprii.

7. Domeniul de aplicare al formularului CR SA acoperă următoarele cerinţe de fonduri proprii:

1) riscurile de credit în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate al expunerilor băncii;

2) riscul de decontare care rezultă din tranzacţii incomplete în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci în ceea ce priveşte toate activităţile economice.

8. Domeniul de aplicare al formularului acoperă toate expunerile pentru care cerinţele de fonduri proprii sunt calculate în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi cu Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Băncile raporteează în formularul dat poziţiile din portofoliul lor de tranzacţionare cu scopul de a calcula cerinţele de fonduri proprii aferente acestora. Formularul oferă atât informaţii detaliate privind tipul de expunere (de exemplu, elemente din bilanţ/din afara bilanţului), cât şi informaţii cu privire la alocarea ponderilor de risc în cadrul respectivelor clase de expuneri.

9. Formularul CR SA include elemente memorandum la rândurile 290-320 pentru a colecta informaţii suplimentare cu privire la expunerile garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile şi cu privire la expunerile în stare de nerambursare.

10. Aceste elemente memorandum trebuie raportate numai pentru următoarele clase de expuneri:

1) faţă de administraţii centrale sau bănci centrale;

2) faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale;

3) faţă de entităţi din sectorul public;

4) faţă de bănci;

5) faţă de societăţi;

6) expuneri de tip retail.

11. Raportarea elementelor memorandum nu aduce atingere calculului cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor din clasele de expuneri prevăzute la punctul 11, subpunctele 1)-3) şi 6)-8) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate sau din clasele de expuneri prevăzute la punctul 11 subpunctele 9) şi 10) din regulamentul menţionat anterior, care sunt raportate în CR SA.

12. Rândurile memorandum furnizează informaţii suplimentare cu privire la structura, în funcţie de debitori, a claselor de expuneri „în stare de nerambursare” sau „garantate cu bunuri imobile”. Expunerile trebuie raportate la aceste rânduri în cazul în care s-ar fi raportat debitori în clasele de expuneri „administraţii centrale sau bănci centrale”, „administraţii regionale sau autorităţi locale”, „entităţi din sectorul public”, „bănci”, „societăţi” şi „retail” din CR SA, dacă expunerile respective nu s-ar fi încadrat în clasele de expuneri „în stare de nerambursare” sau „garantate cu bunuri imobile”. Cu toate acestea, cifrele raportate sunt aceleaşi ca cele utilizate pentru calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor pentru clasele de expuneri „în stare de nerambursare” sau „garantate cu bunuri imobile”.

13. De exemplu, în cazul în care cuantumul expunerii la risc se calculează în temeiul capitolului IV, secţiunea a 14-a din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi ajustările de valoare reprezintă mai puţin de 20%, aceste informaţii sunt raportate în CR SA, la rândul 320, în total şi în clasa de expuneri „în stare de nerambursare”. În cazul în care, înainte de a fi în stare de nerambursare, această expunere a fost o expunere faţă de o bancă, această informaţie, de asemenea, se raportează la rândul 320 din clasa de expuneri „bănci”.

14. Pentru a asigura consecvenţa clasificării expunerilor în diferitele clase de expuneri de la punctul 11 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, se aplică următorul proces progresiv:

1) într-o primă etapă, expunerea iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie este clasificată în clasa de expuneri (iniţială) corespunzătoare, fără a aduce atingere tratamentului specific (pondere de risc) pe care fiecare expunere la risc îl primeşte în cadrul clasei de expuneri alocate;

2) în a doua etapă, expunerile ar putea fi redistribuite în alte clase de expuneri ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie privind expunerea (de exemplu, garanţiile, instrumentele financiare derivate de credit, metoda simplă a garanţiilor financiare) prin intrări şi ieşiri.

15. Următoarele criterii se aplică pentru clasificarea expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie în diferitele clase de expuneri (prima etapă) fără a aduce atingere redistribuirii ulterioare generate de utilizarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii sau a tratamentului (ponderea de risc) pe care fiecare expunere la risc îl primeşte în cadrul clasei de expuneri alocate.

16. În scopul clasificării expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie în prima etapă, tehnicile de diminuare a riscului de credit aferente expunerii nu trebuie luate în considerare (a se reţine faptul că ele trebuie luate în considerare în mod explicit în a doua etapă), cu excepţia cazului în care un efect de protecţie face parte în mod intrinsec din definiţia unei clase de expuneri, astfel cum este cazul clasei de expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile.

17. Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate nu furnizează criterii pentru disocierea claselor de expuneri. Acest lucru ar putea însemna că o singură expunere ar putea fi clasificată în diferite clase de expuneri dacă nu ar exista nicio ordine a priorităţilor în ceea ce priveşte criteriile de evaluare pentru clasificare. Cazul cel mai evident este alegerea între expunerile faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt şi expunerile faţă de bănci sau expunerile faţă de societăţi. În acest caz, este evident că există o ordine implicită a priorităţilor, deoarece trebuie să se evalueze mai întâi dacă o anumită expunere este adecvată pentru a fi încadrată în expunerile pe termen scurt faţă de bănci şi societăţi, urmând ca doar apoi să se evalueze dacă aceasta se încadrează în expunerile faţă de bănci şi expunerile faţă de societăţi. În caz contrar, este evident că nicio expunere nu se va încadra vreodată în clasa de expuneri faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt. Exemplul citat este unul dintre cele mai evidente, însă nu singurul. Criteriile utilizate pentru stabilirea claselor de expuneri în cadrul abordării standardizate sunt diferite (clasificare instituţională, termenul expunerii, statutul restant etc.), ceea ce constituie principalul motiv pentru nedisocierea grupurilor.

18. Pentru o raportare omogenă şi comparabilă este necesar să se specifice criteriile de evaluare a ordinii de prioritate pentru încadrarea expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie pe clase de expunere, fără a se aduce atingere tratamentului specific (ponderea de risc) pe care fiecare expunere îl primeşte în cadrul clasei de expuneri alocate. Criteriile de prioritate prezentate mai jos cu ajutorul unei scheme decizionale ramificate se bazează pe evaluarea condiţiilor, stabilite în mod explicit în Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, de încadrare a unei expuneri într-o anumită clasă de expuneri şi, dacă este cazul, pe orice decizie a băncilor raportoare sau a supraveghetorului privind aplicabilitatea anumitor clase de expuneri. Băncile pot să aplice alte proceduri de încadrare internă care trebuie să fie conforme cu toate dispoziţiile relevante ale regulamentului menţionat.

19. O clasă de expuneri trebuie să fie prioritară faţă de altele în clasamentul de evaluare din schema decizională ramificată (adică trebuie mai întâi să se evalueze dacă o expunere poate fi atribuită clasei respective, fără a se aduce atingere rezultatului acelei evaluări) dacă, în caz contrar, nicio expunere nu ar fi alocată clasei respective. Este vorba despre cazul în care, în absenţa unor criterii de prioritate, o clasă de expuneri ar fi un subansamblu al altor clase. Ca atare, criteriile reprezentate grafic în următoarea schemă decizională ramificată ar funcţiona în cadrul unui proces progresiv.

20. Clasamentul de evaluare din schema decizională ramificată de mai jos ar respecta următoarea ordine:

1) poziţii din securitizare;

2) elemente asociate unui risc extrem de ridicat;

3) expuneri din titluri de capital;

4) expuneri în stare de nerambursare;

5) expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute în organisme de plasament colectiv (OPC);

6) expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile;

7) alte elemente;

8) expuneri faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt;

9) toate celelalte clase de expuneri (clase de expuneri disociate) care includ expuneri faţă de administraţii centrale sau bănci centrale; expuneri faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale; expuneri faţă de entităţi din sectorul public; expuneri faţă de bănci de dezvoltare multilaterală; expuneri faţă de organizaţii internaţionale; expuneri faţă de bănci; expuneri faţă de societăţi şi expuneri de tip retail.

21. Instrumentele financiare derivate de credit de tipul „al n-lea caz de nerambursare” (n-th-to-default) menţionate la punctul 96 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate se clasifică, dacă beneficiază de rating, ca poziţii din securitizare. În cazul în care nu beneficiază de rating, acestea trebuie încadrate în clasa de expuneri „Alte elemente”. În acest din urmă caz, valoarea nominală a contractului se raportează ca expunere iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie la rândul „Alte ponderi de risc”.

22. Într-o a doua etapă, ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie, expunerile trebuie să fie realocate în clasa de expuneri a furnizorului de protecţie.

SCHEMĂ DECIZIONALĂ RAMIFICATĂ PRIVIND MODUL DE ALOCARE A EXPUNERII

INIŢIALE ÎNAINTE DE APLICAREA FACTORILOR DE CONVERSIE

ÎN CLASELE DE EXPUNERI ALE ABORDĂRII STANDARDIZATE

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Prin urmare, încadrarea într-una dintre aceste clase este simplă.

Expuneri faţă de administraţii centrale sau bănci centrale

Expuneri faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale

Expuneri faţă de entităţi din sectorul public

Expuneri faţă de bănci de dezvoltare multilaterală

Expuneri faţă de organizaţii internaţionale

Expuneri faţă de bănci

Expuneri faţă de societăţi

Expuneri de tip retail

Formatul raportului

Codul băncii____________________

Perioada de raportare_________________

Formular C 07.00

C 07.00 – RISCUL DE CREDIT, RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI ŞI TRANZACŢIILE

INCOMPLETE: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PRIVIND CERINŢELE DE CAPITAL (CR SA)

Clasele de expuneri din SA

 DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE:

 DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC:

X

 ELEMENTE MEMORANDUM

320

  DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE:

  DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC:

  ELEMENTE MEMORANDUM

 DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE:

 DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC:

 ELEMENTE MEMORANDUM

320

x

 DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE:

 DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC:

X

 ELEMENTE MEMORANDUM

x

Celulă legată de CA

 DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE TIPURI DE EXPUNERE:

 DEFALCAREA EXPUNERILOR TOTALE PE PONDERI DE RISC:

 ELEMENTE MEMORANDUM

Modul de completare a raportului

C 07.00 – RISCUL DE CREDIT, RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI ŞI TRANZACŢIILE

INCOMPLETE: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PRIVIND CERINŢELE DE CAPITAL (CR SA)

Instrucţiuni privind anumite poziţii

Valoarea expunerii în conformitate cu punctele 5 şi 6 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate fără a ţine seama de ajustările de valoare şi provizioane, de factorii de conversie şi de efectul tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu următoarele calificări care decurg din punctul 9 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate:

Valorile expunerilor pentru contractele de leasing fac obiectul dispoziţiilor Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

În cazul compensării bilanţiere prevăzute în Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, valorile expunerilor se raportează conform garanţiilor în numerar primite.

Punctele 5 şi 6 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate

Suma coloanelor 010 şi 030.

În cazul obţinerii valorilor negative, în această coloană se va raporta „zero”.

Tehnicile de diminuare a riscului de credit în sensul definiţiei din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, care reduc riscul de credit asociat unei expuneri sau unor expuneri prin substituţia expunerilor, astfel cum sunt definite mai jos la rubrica „Substituţia expunerii ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit”.

În cazul în care garanţiile reale au un efect asupra valorii expunerii (de exemplu, în cazul în care sunt utilizate pentru tehnicile de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii), acestea trebuie să se limiteze la valoarea expunerii.

În aceste coloane trebuie raportate garanţii reale, încorporate în conformitate cu metoda simplă a garanţiilor financiare şi protecţia eligibilă nefinanţată a creditului.

Capitolul IX secţiunea a 2-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Capitolul XII din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci defineşte valoarea ajustată Ga a protecţiei nefinanţate a creditului.

Punctul 36 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Protecţia nefinanţată a creditului, astfel cum este definită la punctul 3 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, diferită de instrumentele financiare derivate de credit.

Capitolul V din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Aceste coloane se referă la protecţia finanţată a creditului în conformitate cu capitolul III secţiunile a 2-a, a 3-a şi a 5-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Cuantumurile nu includ acordurile-cadru de compensare (deja incluse în expunerea iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie).

Instrumentele de tip „credit linked note” şi poziţiile de compensare din bilanţ care rezultă din acordurile de compensare bilanţieră eligibile, în conformitate cu capitolul IV secţiunea 1 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, trebuie tratate drept garanţii în numerar.

Punctele 74 şi 75 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Punctele 108 şi 109 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Punctele 76-78, 114, 115 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Ieşirile corespund părţii garantate a expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie, care se deduce din clasa expunerilor debitorului şi ulterior se alocă clasei de expuneri a furnizorului de protecţie. Acest cuantum trebuie considerat ca o intrare în clasa de expuneri a furnizorului de protecţie.

Intrările şi ieşirile aferente aceleiaşi clase de expuneri trebuie să fie, de asemenea, raportate.

Expunerile determinate de posibile intrări din alte formulare şi ieşiri către alte formulare trebuie să fie luate în considerare.

Cuantumul expunerii, fără ajustările de valoare, după ce s-au luat în considerare intrările şi ieşirile datorate tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii

Capitolul VIII secţiunile a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a şi a 9-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Aici sunt incluse, de asemenea, instrumentele de tip „credit linked note” (punctele 66 şi 67 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci)

Instrumentele de tip „credit linked note” şi poziţiile de compensare din bilanţ care rezultă din acordurile de compensare bilanţieră eligibile în conformitate cu capitolul VIII secţiunea 1 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci sunt tratate drept garanţii în numerar.

Efectul acoperirii cu garanţii reale pe care îl are metoda extinsă a garanţiilor financiare aplicată unei expuneri care este garantată de o garanţie financiară eligibilă se calculează conform capitolului VIII secţiunile a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a şi a 9-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Punctele 87- 90 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Cuantumul care trebuie raportat este dat de impactul ajustării de volatilitate aplicate expunerii (Eva-E) = E*He

Punctul 126 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Cuantumul care trebuie raportat corespunde formulei Cvam = C*(1-Hc-Hfx)*(t-t*)/(Tt*). Pentru definiţia C, Hc, Hfx, t, T şi t*, a se vedea Titlurile IV şi V din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Punctele 84-86 şi 126 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Cuantumul care trebuie raportat corespunde impactului comun al ajustărilor de volatilitate şi de scadenţă (Cvam-C) = C*[(1-Hc-Hfx)*(t-t*)/(Tt*)-1], unde impactul ajustării de volatilitate este (Cva-C) = C*[(1-HcHfx)-1], iar impactul ajustărilor de scadenţă este (Cvam-Cva) = C*(1-HcHfx)*[(t-t*)/(T-t*)-1].

Punctul 71, punctele 87-92 şi punctele 106 şi 107 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Punctele 6 şi 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

A se vedea, de asemenea, punctele 76-78 şi punctele 106 şi 107 din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Cifrele raportate sunt valorile ajustate integral ale expunerii înainte de aplicarea factorului de conversie.

Factor de conversie – raportul dintre cuantumul încă netras dintr-un angajament de finanţare care ar putea fi tras şi, prin urmare, ar deveni expus la risc în caz de nerambursare faţă de cuantumul încă netras din angajamentul de finanţare, valoarea angajamentului de finanţare fiind determinată de limita autorizată, cu excepţia cazului în care limita neautorizată este mai mare.

Punctele 5 şi 6 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi Titlul IV din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci.

Valoarea expunerii după luarea în considerare a ajustărilor de valoare, a tuturor factorilor de diminuare a riscului de credit şi a factorilor de conversie a creditului care urmează să fie atribuită ponderilor de risc în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

X

Fără luarea în considerare a factorului de sprijinire a IMM-urilor în conformitate cu capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

Cu luarea în considerare a factorului de sprijinire a IMM-urilor în conformitate cu capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

Punctele 73-75 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate

Acest rând se raportează numai în clasele de expuneri „Elemente asociate unui risc extrem de ridicat” şi „Expuneri provenind din titluri de capital”.

În cazul în care o expunere este enumerată la punctul 77 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate sau îndeplineşte criteriile stabilite la punctul 78 sau punctele 84-86 din regulamentul menţionat, aceasta se alocă clasei de expuneri „Elemente asociate unui risc extrem de ridicat” sau „Expuneri provenind din titluri de capital”. Prin urmare, nu ar trebui efectuată nicio altă alocare, chiar dacă expunerea este în stare de nerambursare în conformitate cu punctele 73-75 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

Toate expunerile faţă de IMM-uri se raportează aici.

Numai expunerile care îndeplinesc cerinţele de la capitolul V din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate se raportează aici.

Capitolul IV, secţiunea a 12-a din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

Trebuie raportate doar în clasa de expuneri „garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile”

Poziţiile din „portofoliul bancar” al băncii raportoare trebuie defalcate, pe baza criteriilor prevăzute mai jos, în expuneri bilanţiere supuse riscului de credit, expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit.

În sensul punctului 135 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncii şi cerinţele de capital, băncile îşi defalcă, de asemenea, poziţiile din „portofoliul de tranzacţionare”, pe baza criteriilor prevăzute mai jos, în expuneri bilanţiere supuse riscului de credit, expuneri extrabilanţiere supuse riscului de credit.

Expunerile care sunt elemente bilanţiere şi sunt incluse ca tranzacţii de finanţare prin titluri, instrumente financiare derivate şi tranzacţii cu termen lung de decontare sau cele dintr-o compensare contractuală între produse diferite t se raportează la rândurile 090, 110 şi 130 şi, prin urmare, nu se raportează la acest rând.

Tranzacţiile incomplete prevăzute la punctul 9 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci (dacă nu sunt deduse) nu constituie un element bilanţier, cu toate acestea, se raportează la acest rând.

Poziţiile extrabilanţiere cuprind elementele enumerate în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

Expunerile care sunt elemente extrabilanţiere şi sunt incluse ca tranzacţii de finanţare prin titluri, instrumente financiare derivate şi tranzacţii cu termen lung de decontare sau cele dintr-o compensare contractuală între produse diferite se reflectă la rândurile 040 şi 060 şi, prin urmare, nu se raportează la acest rând.

X

X

X

Acest rând nu este disponibil pentru clasele de expuneri faţă de administraţii centrale, faţă de societăţi, faţă de bănci şi de tip retail.

Pentru raportarea expunerilor care nu sunt supuse ponderilor de risc enumerate în formular.

Instrumentele financiare derivate de credit de tipul „n-th-to-default” care nu beneficiază de rating din cadrul abordării standardizate (punctul 93 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate) se raportează la acest rând în clasa de expuneri „Alte elemente”.

A se vedea, de asemenea, explicaţia scopului elementelor memorandum în secţiunea generală a CR SA.

Punctul 11 subpunctul 9) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate

Acesta este numai un element memorandum. Independent de calculul cuantumurilor expunerilor la risc ale expunerilor garantate cu bunuri imobile comerciale în conformitate cu capitolul IV secţiunile a 11-a şi a 13-a din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, expunerile trebuie defalcate şi raportate la acest rând, dacă sunt garantate cu bunuri imobile comerciale.

Punctul 11 subpunctul 10) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

Expunerile incluse în clasa „expuneri în stare de nerambursare” care trebuie incluse în această clasă de expuneri dacă nu ar fi în stare de nerambursare.

Punctul 11 subpunctul 9) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

Acesta este numai un element memorandum. Independent de calculul cuantumurilor expunerilor la risc ale expunerilor garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative în conformitate cu capitolul IV secţiunile a 11-a şi a 12-a din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, expunerile trebuie defalcate şi raportate la acest rând dacă sunt garantate cu bunuri imobile.

Punctul 11 subpunctul 10) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate.

Expunerile incluse în clasa „expuneri în stare de nerambursare” care trebuie incluse în această clasă de expuneri dacă nu ar fi în stare de nerambursare.

Corespondenţa dintre clasele de expuneri şi sectoarele contrapărţilor

1. Următoarele tabele pun în corespondenţă clasele de expuneri utilizate pentru calcularea cerinţelor de capital în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi sectoarele contrapartidelor utilizate în tabelele FINREP.

(2) Administraţii publice

(4) Alte societăţi financiare

(5) Societăţi nefinanciare

(6) Gospodării

(5) Societăţi nefinanciare

(6) Gospodării

(3) Bănci

(4) Alte societăţi financiare

(5) Societăţi nefinanciare

(6) Gospodării

(2) Administraţii publice

(3) Bănci

(4) Alte societăţi financiare

(5) Societăţi nefinanciare

(6) Gospodării

(2) Administraţii publice

(3) Bănci

(4) Alte societăţi financiare

(5) Societăţi nefinanciare

(6) Gospodării

(3) Bănci

(4) Alte societăţi financiare

(5) Societăţi nefinanciare

(6) Gospodării

(4) Alte societăţi financiare

(5) Societăţi nefinanciare

Anexa 3

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 11.00 – RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE (CR SETT)

1. Acest formular prevede furnizarea de informaţii cu privire la tranzacţiile din portofoliul de tranzacţionare şi din afara acestuia care au rămas nedecontate după data de livrare prevăzută, precum şi cu privire la cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare aferente acestora, în conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci.

2. Băncile raportează în formularul CR SETT informaţii privind riscul de decontare/livrare în legătură cu instrumentele de datorie, titlurile de capital, monedele şi mărfurile deţinute în portofoliul de tranzacţionare sau în afara acestuia.

3. Conform capitolului II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, tranzacţiile de răscumpărare, operaţiunile de dare de titluri sau mărfuri cu împrumut şi operaţiunile de luare de titluri sau mărfuri cu împrumut în legătură cu instrumente de datorie, titluri de capital, monede şi mărfuri nu sunt supuse riscului de decontare/livrare. De menţionat faptul că instrumentele financiare derivate şi tranzacţiile cu termen lung de decontare rămase nedecontate după data de livrare scadentă sunt supuse, cu toate acestea, cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare, astfel cum sunt stabilite la capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci.

4. În cazul tranzacţiilor rămase nedecontate după data de livrare scadentă, băncile calculează diferenţa de preţ la care sunt expuse. Aceasta reprezintă diferenţa dintre preţul de decontare convenit pentru instrumentul de datorie, titlul de capital, monede sau marfa în cauză şi valoarea de piaţă curentă, atunci când diferenţa ar putea implica o pierdere pentru bancă.

5. Băncile înmulţesc această diferenţă cu factorul corespunzător din tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci pentru a determina cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare.

6. Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare trebuie să fie multiplicate cu 10,0 pentru a calcula cuantumul expunerii la risc.

7. De menţionat faptul că cerinţele de fonduri proprii pentru tranzacţii incomplete, astfel cum sunt prevăzute la capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, nu se încadrează în domeniul de aplicare al formularului CR SETT; acestea din urmă se raportează în formularele privind riscul de credit (CR SA).

Formatul raportului C 11.00 – RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE (CR SETT)

Codul băncii____________________

Perioada de raportare_______________

Formular C11.00

C 11.00 – RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE (CR SETT)

Modul de completare a raportului

C 11.00 – RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE (CR SETT)

Instrucţiuni privind anumite poziţii

Coloane

În conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, băncile raportează în coloana 010 tranzacţiile rămase nedecontate după data de livrare scadentă, la preţurile de decontare convenite.

Toate tranzacţiile rămase nedecontate se includ în coloana 010, indiferent dacă sunt în câştig sau în pierdere după data scadentă pentru decontare.

În conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, băncile raportează în coloana 020 diferenţa de preţ dintre preţul de decontare convenit şi valoarea de piaţă curentă pentru instrumentul de datorie, titlul de capital, moneda sau marfa în cauză, atunci când diferenţa poate implica o pierdere pentru bancă. În coloana 020 se raportează numai tranzacţiile rămase nedecontate în pierdere după data scadentă pentru decontare.

Băncile raportează în coloana 030 cerinţele de fonduri proprii calculate în conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci.

Băncile îşi multiplică cerinţele de fonduri proprii raportate în coloana 030 cu 10,0 pentru a obţine cuantumul expunerii la riscul de decontare.

Rânduri

Băncile raportează la rândul 010 informaţii agregate în legătură cu riscul de decontare/livrare pentru poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare (în conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci).

Băncile raportează la poziţia 010/010 suma agregată a tranzacţiilor rămase nedecontate după data de livrare scadentă, la preţurile de decontare convenite.

Băncile raportează la poziţia 010/020 informaţii agregate pentru expunerile la diferenţe de preţ cauzate de tranzacţii rămase nedecontate în pierdere.

Băncile raportează la poziţia 010/030 cerinţele agregate de fonduri proprii obţinute prin însumarea cerinţelor de fonduri proprii pentru tranzacţiile rămase nedecontate prin multiplicarea „diferenţei de preţ” raportate în coloana 020 cu un factor corespunzător, în funcţie de numărul de zile lucrătoare după data scadentă pentru decontare (categoriile menţionate în tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci).

Tranzacţii nedecontate între 5 şi 15 zile (factor 8%)

Tranzacţii nedecontate între 16 şi 30 zile (factor 50%)

Tranzacţii nedecontate între 31 şi 45 zile (factor 75%)

Tranzacţii nedecontate 46 de zile sau mai mult (factor 100%)

Băncile raportează la rândurile 020-060 informaţiile legate de riscul de decontare/livrare pentru poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare în conformitate cu categoriile menţionate în tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci.

Nu se impun cerinţe de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare în cazul tranzacţiilor rămase nedecontate pentru o perioadă de mai puţin de cinci zile lucrătoare după data scadentă pentru decontare.

Băncile raportează la rândul 070 informaţii agregate în legătură cu riscul de decontare/livrare pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare (în conformitate cu Capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci).

Băncile raportează la poziţia 070/010 suma agregată a tranzacţiilor rămase nedecontate după data de livrare scadentă, la preţurile de decontare convenite.

Băncile raportează la poziţia 070/020 informaţii agregate pentru expunerile la diferenţe de preţ cauzate de tranzacţii rămase nedecontate în pierdere.

Băncile raportează la poziţia 070/030 cerinţele agregate de fonduri proprii obţinute prin însumarea cerinţelor de fonduri proprii pentru tranzacţiile rămase nedecontate prin multiplicarea „diferenţei de preţ” raportate în coloana 020 cu un factor corespunzător, în funcţie de numărul de zile lucrătoare după data scadentă pentru decontare (categoriile menţionate în tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci).

Tranzacţii nedecontate între 5 şi 15 zile (factor 8%)

Tranzacţii nedecontate între 16 şi 30 zile (factor 50%)

Tranzacţii nedecontate între 31 şi 45 zile (factor 75%)

Tranzacţii nedecontate 46 de zile sau mai mult (factor 100%)

Băncile raportează la rândurile 080-120 informaţiile legate de riscul de decontare/livrare pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu categoriile menţionate în tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci.

Nu se impun cerinţe de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare în cazul tranzacţiilor rămase nedecontate pentru o perioadă de mai puţin de cinci zile lucrătoare după data scadentă pentru decontare.

Anexa 4

la Instrucţiunea cu privire prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 16.00 – RISCUL OPERAŢIONAL (OPR)

1. Acest formular oferă informaţii privind calcularea cerinţelor de fonduri proprii conform Regulamentului privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate (aprobat prin HCE al BNM nr.113 din 24.05.2018) (care reglementează abordarea de bază (BIA), abordarea standardizată (TSA), abordarea standardizată alternativă (ASA)). O bancă nu poate aplica TSA şi ASA pentru liniile de activitate corespunzătoare serviciilor bancare pentru clienţi de retail şi serviciilor bancare comerciale în acelaşi timp la nivel individual.

2. Băncile care utilizează BIA, TSA şi/sau ASA îşi calculează cerinţele de fonduri proprii pe baza informaţiilor de la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care nu sunt disponibile cifre auditate, băncile pot utiliza estimări. În cazul în care sunt utilizate cifre auditate, băncile raportează cifrele auditate, care ar trebui să rămână neschimbate. Sunt posibile abateri de la acest principiu al cifrelor „neschimbate”, de exemplu, dacă în perioada respectivă au existat circumstanţe excepţionale, cum ar fi achiziţii sau cedări de entităţi sau activităţi realizate recent.

3. Dacă o bancă poate justifica în faţa Băncii Naţionale a Moldovei că, din cauza unor circumstanţe excepţionale, cum ar fi o fuziune sau o cedare de entităţi sau activităţi, utilizarea unei medii pe trei ani pentru calcularea indicatorului relevant ar conduce la o estimare distorsionată a cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, Banca Naţională a Moldovei poate permite băncii să modifice calculul într-un mod care ar lua în considerare astfel de evenimente. De asemenea, Banca Naţională a Moldovei poate să solicite din proprie iniţiativă unei bănci să modifice calculul. În cazul în care o bancă funcţionează de mai puţin de trei ani, aceasta poate utiliza estimări ale evoluţiei activităţii pentru calcularea indicatorului relevant, cu condiţia să înceapă folosirea datelor istorice de îndată ce sunt disponibile.

4. Acest formular prezintă, pe coloane, informaţii pentru ultimii trei ani cu privire la valoarea indicatorului relevant al activităţilor bancare supuse riscului operaţional şi la cuantumul creditelor şi avansurilor (acestea din urmă se aplică numai în cazul ASA). În continuare, se raportează informaţii cu privire la cuantumul cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional.

5. Informaţiile sunt prezentate, pe rânduri, în funcţie de metoda de calcul al cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, prezentându-se în detaliu liniile de activitate pentru TSA şi ASA.

6. Acest formular trebuie să fie transmis de către toate băncile care fac obiectul cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional.

Formularul raportului

Codul băncii _____________

Perioada de raportare _____________

Codul formularului_________________

C 16.00 – RISCUL OPERAŢIONAL (OPR)

Modul de completare a raportului

C 16.00 – RISCUL OPERAŢIONAL (OPR)

Instrucţiuni privind anumite poziţii

Coloane

Pentru blocare

Băncile care utilizează indicatorul relevant pentru a calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional (BIA, TSA şi ASA) raportează indicatorul relevant pentru anii respectivi în coloanele 010-030.

În continuare, termenul „indicator relevant” se referă la „suma elementelor” de la sfârşitul exerciţiului financiar, astfel cum sunt definite în anexa nr.1 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate.

În cazul în care banca are date disponibile privind „indicatorul relevant” pentru o perioadă mai mică de 3 ani, în coloanele corespunzătoare din tabel se înscriu datele istorice disponibile (cifre auditate) în funcţie de prioritate. Dacă, de exemplu, sunt disponibile date istorice pentru un singur an, acestea se raportează în coloana 030. În cazul în care acest lucru pare justificat, estimările evoluţiei activităţii vor fi apoi incluse în coloana 020 (estimare pentru anul următor) şi în coloana 010 (estimare pentru anul+ 2).

În plus, în cazul în care nu există date istorice disponibile privind „indicatorul relevant”, banca poate utiliza estimări ale evoluţiei activităţii.

Aceste coloane trebuie utilizate pentru a raporta cuantumurile creditelor şi avansurilor pentru liniile de activitate „activitate bancară comercială” şi „activitate bancară de retail”, astfel cum sunt menţionate la punctul 28 subpunctul 2) din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate. Aceste cuantumuri trebuie utilizate pentru a calcula indicatorul relevant alternativ care duce la cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare activităţilor care fac obiectul ASA [punctul 28 subpunctul 1) din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate].

Pentru linia de activitate „activitate bancară comercială”, trebuie incluse şi titlurile de valoare din afara portofoliul de tranzacţionare.

Cerinţa de fonduri proprii se calculează în conformitate cu abordarea utilizată, conform Regulamentului privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate. Cuantumul rezultat este raportat în coloana 070.

Punctul 133 din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital. Cerinţele de fonduri proprii din coloana 070 înmulţite cu 10,0.

Rânduri

Pentru blocare

Acest rând prezintă cuantumurile corespunzătoare activităţilor care fac obiectul abordării BIA pentru a calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional (capitolul II din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate).

Se raportează cerinţa de fonduri proprii calculată conform TSA şi ASA (capitolul III din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate).

În cazul utilizării abordării TSA, indicatorul relevant pentru fiecare an este distribuit pe rândurile 030-100 în funcţie de liniile de activitate definite în anexa nr.2 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate. Încadrarea activităţilor pe linii de activitate trebuie să urmeze principiile descrise la punctele 25 şi 26 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate.

Băncile care utilizează ASA (secţiunea 2 din capitolul III din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate) raportează pentru anii respectivi indicatorul relevant în mod separat pentru fiecare linie de activitate pe rândurile 030-050 şi 080-100, iar pentru liniile de activitate „activitate bancară comercială” şi „activitate bancară de retail” pe rândurile 110-120.

Rândurile 110 şi 120 prezintă cuantumul indicatorului relevant al activităţilor care fac obiectul abordării ASA, făcându-se distincţie între cele care corespund liniei de activitate „activitate bancară comercială” şi cele care corespund liniei „activitate bancară de retail” (secţiunea 2 din capitolul III din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate). Pot fi raportate cuantumuri pentru rândurile care corespund „activităţii bancare comerciale” şi „activităţii bancare de retail” în cadrul abordării TSA (rândurile 060 şi 070), precum şi în cadrul abordării ASA – rândurile 110 şi 120 (de exemplu, în cazul în care o filială face obiectul abordării TSA, iar entitatea-mamă face obiectul abordării ASA).

Blocare în contextul AMA

Anexa 5

la Instrucţiunea cu privire prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 17.00 – RISCUL OPERAŢIONAL: PIERDERI ŞI RECUPERĂRI PE LINII DE ACTIVITATE

ÎN CURSUL ANULUI PRECEDENT (DETALII PRIVIND RISCUL OPERAŢIONAL – OPR)

1. Acest formular sintetizează informaţiile privind pierderile brute şi recuperările pierderilor înregistrate de o bancă în anul precedent în funcţie de liniile de activitate.

2. „Pierdere brută” înseamnă o pierdere care decurge dintr-un eveniment sau dintr-o categorie de evenimente de risc operaţional înainte de orice tip de recuperări, fără a aduce atingere punctul 4.

3. „Recuperare” înseamnă un eveniment independent legat de pierderea iniţială din riscul operaţional care este separat în timp şi prin care sunt primite fonduri sau intrări de beneficii economice de la prima parte sau de la părţi terţe, cum ar fi asigurătorii sau alte părţi.

4. „Evenimente de pierderi recuperate rapid” înseamnă evenimente de risc operaţional generatoare de pierderi care sunt recuperate integral sau parţial în decurs de cinci zile lucrătoare. În cazul unui eveniment de pierderi recuperate rapid, numai partea din pierdere care nu este recuperată integral (adică pierderea din care se exclude recuperarea parţială rapidă) trebuie inclusă în definiţia pierderii brute. Prin urmare, evenimentele de pierderi generatoare de pierderi care sunt recuperate integral în decurs de cinci zile lucrătoare nu trebuie incluse deloc în definiţia pierderii brute şi nici în raportarea detaliilor privind riscul operaţional.

5. „Data de contabilizare” înseamnă data la care s-a recunoscut pentru prima oară o pierdere sau o rezervă/un provizion în contul de profit şi pierdere pentru o pierdere din riscul operaţional. Această dată este în mod logic ulterioară „Datei de apariţie” (adică data la care evenimentul de risc operaţional s-a produs sau a început pentru prima oară) şi „Datei de descoperire” (adică data la care banca a devenit conştientă de evenimentul de risc operaţional).

6. Numărul de evenimente este numărul de evenimente de risc operaţional care sunt contabilizate pentru prima oară în cursul perioadei de raportare.

7. Cuantumul total al pierderii este suma algebrică a următoarelor evenimente:

a) cuantumurile pierderilor brute relevante pentru evenimentele de risc operaţional „contabilizate pentru prima oară” în cursul perioadei de raportare (de exemplu cheltuieli directe, provizioane, decontări);

b) cuantumurile pierderilor brute relevante pentru ajustările pozitive ale pierderilor efectuate în cursul perioadei de raportare (de exemplu creşterea provizioanelor, evenimente de pierderi conexe, decontări suplimentare) pentru evenimentele de risc operaţional „contabilizate pentru prima oară” în cursul perioadelor de raportare anterioare; şi

c) cuantumurile pierderilor brute relevante pentru ajustările negative ale pierderilor efectuate în cursul perioadei de raportare – ca urmare a scăderii provizioanelor – pentru evenimentele de risc operaţional „contabilizate pentru prima oară” în cursul perioadelor de raportare anterioare.

8. Numărul de evenimente include convenţional şi evenimentele care au fost contabilizate pentru prima oară în cursul perioadelor de raportare anterioare, dar care nu au fost încă raportate în rapoartele de supraveghere anterioare. Cuantumul total al pierderii include convenţional şi elementele de la punctul 7 care sunt relevante pentru perioadele de raportare anterioare, dar care nu au fost încă raportate în rapoartele de supraveghere anterioare.

9. Pierderea singulară maximă este valoarea cea mai mare dintre cele incluse la punctul 7 lit.a) sau la punctul 7 lit.b) de mai sus.

10. Suma primelor cinci cele mai mari pierderi este suma primelor cinci cele mai mari cuantumuri dintre cele incluse la punctul 7 lit.a) sau la punctul 7 lit.b) de mai sus.

11. Recuperarea totală a pierderii este suma tuturor recuperărilor contabilizate în cursul perioadei de raportare şi relevante pentru evenimentele de risc operaţional contabilizate pentru prima oară în cursul perioadei de raportare sau al perioadelor anterioare de raportare.

12. Cifrele raportate în luna iunie a anului respectiv sunt cifre intermediare, cifrele finale fiind raportate în luna decembrie. Prin urmare, cifrele din iunie au o perioadă de referinţă de şase luni (şi anume de la 01.01 la 30.06 din anul calendaristic), în timp ce cifrele din decembrie au o perioadă de referinţă de douăsprezece luni (şi anume de la 01.01 la 31.12 din anul calendaristic).

13. Informaţiile sunt prezentate prin repartizarea pierderilor şi a recuperărilor care depăşesc pragurile interne pe linii de activitate [astfel cum sunt definite în anexa nr.2 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate], existând posibilitatea ca pierderile aferente unui eveniment să fie repartizate pe mai multe linii de activitate.

14. Coloanele prezintă totalurile pentru fiecare linie de activitate, împreună cu un element memorandum care prezintă cel mai scăzut prag intern aplicat la colectarea datelor privind pierderile, specificând în cadrul fiecărei linii de activitate cel mai scăzut şi cel mai ridicat prag, în cazul în care există mai mult de un singur prag. Băncile care îşi calculează cerinţa de fonduri proprii conform abordării TSA sau ASA raportează pierderile în coloana 080.

15. Rândurile prezintă liniile de activitate şi, în cadrul fiecărei linii de activitate, informaţii privind numărul de evenimente, cuantumul total al pierderii, pierderea singulară maximă, suma primelor cinci cele mai mari pierderi şi recuperarea totală a pierderii.

16. Pentru totalul liniilor de activitate sunt solicitate, de asemenea, date privind numărul de evenimente şi cuantumul total al pierderii pentru anumite intervale determinate pe baza unor praguri prestabilite: 10 000, 20 000, 100 000 şi 1 000 000. Pragurile corespund unor cuantumuri în lei moldoveneşti şi sunt incluse în scopul comparării pierderilor raportate între bănci. Prin urmare, acestea nu corespund pragurilor de pierdere minimă utilizate pentru colectarea datelor interne privind pierderea, care trebuie raportate într-o altă secţiune a formularului.

17. În cazul în care suma elementelor cuantumului total al pierderii, astfel cum sunt indicate la punctul 7 de mai sus, conduce la obţinerea unei valori negative pentru unele linii de activitate /combinaţii de categorii de evenimente, se raportează valoarea 0 (zero) în celulele relevante.

18. Acest formular trebuie raportat de către băncile care utilizează TSA/ASA pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii.

19. Pentru a verifica respectarea condiţiilor prevăzute la secţiunea 3 punctul 14 subpunctul 5) lit.b) din prezenta instrucţiune, băncile utilizează cele mai recente statistici disponibile pe pagina web a BNM din compartimentul consacrat publicării de date în scopuri prudenţiale pentru a determina „suma totalurilor activelor din bilanţurile individuale ale tuturor băncilor din Republica Moldova”.

20. Băncile cărora li se aplică dispoziţiile secţiunii 3 punctul 14 subpunctul 5) lit.b) din prezenta instrucţiune raportează numai următoarele informaţii pentru suma tuturor evenimentelor (coloana 080) din formularul „Detalii privind riscul operaţional”:

a) numărul de evenimente (rândul 910);

b) cuantumul total al pierderii (rândul 920);

c) pierderea singulară maximă (rândul 930);

d) suma primelor cinci cele mai mari pierderi (rândul 940) şi

e) recuperarea totală a pierderii (rândul 950).

Formularul raportului

Codul băncii _____________

Perioada de raportare _____________

Codul formularului_________________

C 17.00 – RISCUL OPERAŢIONAL: PIERDERI ŞI RECUPERĂRI PE LINII

DE ACTIVITATE ÎN CURSUL ANULUI PRECEDENT (Detalii privind OPR)

Rân-duri