H O T Ă R Â R E

pentru modificarea Instrucţiunii cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor

COREP în scopuri de supraveghere, aprobate prin Hotărârea Comitetului

executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.117/2018

nr. 177  din  27.06.2024

Monitorul Oficial nr.295-298/552 din 09.07.2024

* * *

UE

În temeiul art.27 alin.(1) lit.c) din Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), cu modificările ulterioare, art.84 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările ulterioare, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parţial art.18 alin.(1) lit.(c), anexa XXII şi anexa XXIII din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.680/2014 (CELEX: 32021R0451), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 97 din 19 martie 2021, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1994 al Comisiei din 21 noiembrie 2022.

1. Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere, aprobată prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.117/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.183-194, art.907), înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1337/2018, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) Capitolul I:

a) punctul 2 se completează cu subpunctul 3¹) cu următorul cuprins:

„3¹) benzile de scadenţă, în conformitate cu prevederile pct.16³ şi 16⁴.”;

b) se completează cu secţiunea 4¹ cu următorul cuprins:

„Secţiunea 4¹

Formatul şi frecvenţa raportării a benzilor de scadenţă pe bază

individuală şi pe bază consolidată

16³. Pentru a raporta pe bază individuală, informaţiile privind benzile de scadenţă, băncile transmit toate informaţiile specificate în Formularul raportului C 66.01 din anexa 11¹ cu o frecvenţă lunară.

16⁴. Raportarea benzilor de scadenţă pe bază consolidată se prezintă cu frecvenţă anuală, conform cerinţelor specificate la punctul 4¹.”;

2) se completează cu anexa 11¹ cu următorul cuprins:

Anexa 11¹

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

PREZENTAREA GENERALĂ A RAPORTĂRII

PRIVIND BENZILE DE SCADENŢĂ

1. Pentru a reflecta neconcordanţa de scadenţe a activităţilor unei bănci („benzile de scadenţă”), în formularul raportului C 66.01 „Benzi de scadenţă”, băncile aplică instrucţiunile prevăzute în prezenta anexă.

2. Instrumentul de monitorizare reprezentat de benzile de scadenţă acoperă fluxurile contractuale şi ieşirile contingente. Fluxurile contractuale care rezultă din contracte şi scadenţa reziduală de la data raportării trebuie prezentate în conformitate cu dispoziţiile contractelor respective.

3. În sensul prezentei anexe se utilizează următoarele abrevieri:

1) ABS – titluri de valoare garantate cu active;

2) CQS – nivel de calitate a creditului. Nivelurile de calitate a creditului (CQS), astfel cum sunt prevăzute pentru băncile care aplică SEC-ERBA (abordării securitizării – bazate pe modele externe de rating). Aceste coloane trebuie raportate pentru toate tranzacţiile care beneficiază de rating, indiferent de abordarea aplicată;

3) HQLA – active care sunt eligibile ca active lichide (HQLA) în conformitate cu Regulamentul privind cerinţele de acoperire a necesarului de lichiditate pentru bănci, aprobat prin HCE al BNM nr.44 din 26.02.2020 (în continuare – Regulamentul LCR);

4) IPS – sisteme instituţionale de protecţie care protejează instituţiile ţărilor membre UE ce au intrat în sistemul respectiv şi le asigură, în special, lichiditatea şi solvabilitatea pentru a evita falimentul, în cazul în care este necesar.

4. Moneda semnificativă reprezintă altă monedă decât lei moldoveneşti, atunci când valoarea agregată a datoriilor denominate în această monedă depăşeşte sau este egală cu 5% din totalul datoriilor băncii.

Atunci când se face raportarea într-o monedă semnificativă se aplică întotdeauna următoarele:

1) se raportează numai elementele şi fluxurile denominate în moneda respectivă;

2) în caz de necorelare a structurii pe monede între segmentele unei tranzacţii, se raportează numai segmentul în moneda respectivă;

3) atunci când un flux se poate materializa în mai multe monede, banca efectuează o evaluare cu privire la moneda în care este probabil ca fluxul să se materializeze şi raportează elementul numai în moneda semnificativă respectivă.

5. Băncile nu trebuie să contabilizeze dublu intrările de numerar.

6. În coloana „Stoc iniţial” se raportează stocul de elemente de la data raportării.

7. Elementele care nu se completează de către bănci sunt marcate cu semnul „X”.

8. Secţiunile ID 1 şi ID 2 din formularul privind benzile de scadenţă intitulate „Ieşiri” şi, respectiv, „Intrări” se referă la viitoarele fluxuri de numerar contractuale generate de toate elementele bilanţiere şi extrabilanţiere. Se raportează numai intrările şi ieşirile în baza contractelor valabile la data de raportare. Intrările şi ieşirile provenite din dobânzi generate de toate elementele bilanţiere şi extrabilanţiere, cu excepţia garanţiilor, se includ la toate punctele relevante ale secţiunilor „Intrări” şi „Ieşiri”, în tranşa de timp corespunzătoare în care devin scadente. Plăţile şi încasările de dobânzi care devin scadente după 5 ani de la data raportării se exclud din formularul privind benzile de scadenţă.

9. Secţiunea ID 3 din formularul privind benzile de scadenţă intitulată „Capacitatea de compensare” reprezintă stocul de active negrevate de sarcini sau de alte surse de finanţare de care dispune banca din punct de vedere juridic şi practic la data de raportare pentru acoperirea potenţialelor deficite contractuale. Se raportează numai intrările şi ieşirile în baza contractelor existente la data de raportare.

10. Intrările şi ieşirile de numerar din secţiunile „Intrări” şi, respectiv, „Ieşiri” se raportează la valoarea brută cu semn pozitiv. Sumele scadente care urmează să fie plătite şi primite se raportează în secţiunile „Ieşiri” şi, respectiv, „Intrări”.

11. În secţiunea din formularul privind benzile de scadenţă intitulată „Capacitatea de compensare”, intrările şi ieşirile se raportează la valoarea netă, cu semn pozitiv dacă reprezintă intrări şi cu semn negativ dacă reprezintă ieşiri. În cazul fluxurilor de numerar, se raportează sumele scadente. Fluxurile de titluri de valoare se raportează la valoarea curentă de piaţă sau la cost amortizat, după caz. Fluxurile generate de liniile de credit şi de lichiditate se raportează la valorile contractuale disponibile.

12. Fluxurile contractuale se alocă în cadrul celor 22 de tranşe de timp în conformitate cu scadenţa lor reziduală, zilele referindu-se la zile calendaristice.

13. Toate fluxurile contractuale, inclusiv toate fluxurile de numerar semnificative provenite din activităţi nefinanciare, precum impozitele, bonusurile, dividendele şi chiriile se raportează în tranşa de timp corespunzătoare în care devin scadente. Aceste fluxuri de numerar se exclud din formularul privind benzile de scadenţă în cazul în care devin scadente după 5 ani de la data raportării.

14. Pentru ca băncile să aplice o abordare prudentă în stabilirea scadenţelor contractuale ale fluxurilor, acestea se asigură că sunt aplicate toate principiile următoare:

1) atunci când există o opţiune de a amâna plata sau de a primi o plată în avans, această opţiune este prezumată a fi exercitată, exclusiv la latitudinea băncii, în cazul în care aceasta ar devansa ieşirile provenite de la bancă sau ar amâna intrările către bancă;

2) atunci când exercitarea opţiunii de a devansa ieşirile provenite de la bancă este exclusiv la latitudinea băncii, această opţiune este prezumată a fi exercitată numai în cazul în care există o aşteptare din partea pieţei ca banca să facă acest lucru. Opţiunea este prezumată a nu fi exercitată în cazul în care ar devansa intrările către bancă sau ar amâna ieşirile provenite de la bancă. Orice ieşire de numerar care ar fi declanşată contractual de o astfel de intrare, ca în cazul finanţării de tip „pass through” expuse la punctul 103 din Regulamentul LCR, se raportează la aceeaşi dată cu această intrare;

3) toate depozitele la vedere şi nescadente se raportează ca overnight în coloana 0020. În plus, aceste tranzacţii fără o scadenţă precizată contractual se raportează în coloana 0025;

4) se consideră că tranzacţiile repo sau reverse repo, precum şi alte tranzacţii similare care pot fi reziliate de oricare dintre părţi în orice zi ajung la scadenţă overnight, cu excepţia cazului în care perioada de preaviz este de mai mult de o zi, caz în care trebuie raportate în tranşa de timp relevantă în funcţie de perioada de preaviz;

5) se consideră că depozitele retail la termen cu o opţiune de retragere anticipată ajung la scadenţă în perioada în care retragerea anticipată a depozitelor nu ar fi penalizată în conformitate cu punctul 59 subpunctul 2) din Regulamentul LCR;

6) în cazul în care banca nu are capacitatea de a stabili un grafic minim al plăţilor contractuale pentru un anumit element sau o anumită parte a acestuia în conformitate cu regulile stabilite la prezentul punct, aceasta raportează elementul sau partea acestuia ca fiind mai mare de 5 ani în coloana 0220.

15. Operaţiunile de swap valutar scadente reflectă valoarea noţională scadentă a swap-urilor valutare încrucişate, a tranzacţiilor valutare la termen şi a contractelor de schimb valutar la vedere nedecontate în tranşele de timp aplicabile din formular.

16. Fluxurile de numerar din tranzacţii nedecontate se raportează, în perioada scurtă anterioară decontării, în rândurile şi benzile de scadenţă corespunzătoare.

17. Punctele corespunzătoare unor elemente pentru care banca nu are o activitate, de exemplu nu are depozite într-o anumită categorie, se lasă necompletate.

18. Elementele restante şi elementele pentru care banca are un motiv să se aştepte la neexecutarea obligaţiilor nu se raportează.

19. În cazul în care garanţiile reale primite sunt reipotecate într-o tranzacţie care ajunge la scadenţă după tranzacţia în cadrul căreia banca a primit garanţiile reale, se raportează o ieşire de titluri de valoare egală cu valoarea justă a garanţiilor reale primite în secţiunea privind capacitatea de compensare, în banda relevantă în conformitate cu scadenţa tranzacţiei care a condus la primirea garanţiilor reale.

20. Elementele intragrup nu afectează raportarea pe bază consolidată.

21. Partea care nu poate fi retrasă din rezervele la Banca Naţională a Moldovei (în continuare – BNM) nu se raportează în formular.

2. Prima prezentare a rapoartelor menţionate la punctul 16³ şi 16⁴ din instrucţiunea indicată la punctul 1 se va efectua pentru situaţia din 30 septembrie 2024, în cazul raportării la nivel individual şi, respectiv, pentru situaţia din 31 decembrie 2024, în cazul raportării pe bază consolidată.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 01.09.2024.