H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la tratamentul riscului

operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate

 

nr. 113  din  24.05.2018

 

Monitorul Oficial nr.183-194/903 din 08.06.2018

 

* * *

 

În temeiul art.5 alin.(1) lit.d), art.11 alin.(1), art.27 alin.(1) lit.c), art.44 lit.a) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), cu modificările şi completările ulterioare, art.60 şi 70 din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările şi completările ulterioare, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate, conform anexei.

2. Regulamentul indicat la punctul 1 din prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 iulie 2018.

3. De la data intrării în vigoare a regulamentului indicat la punctul 1 din prezenta hotărâre băncile vor asigura conformarea activităţii lor, inclusiv a politicilor şi regulamentelor interne cu cerinţele acestuia.

 

 

Anexă

Aprobat

prin Hotărârea Comitetului executiv

al Băncii Naţionale a Moldovei

nr.113 din 24 mai 2018

 

REGULAMENT

cu privire la tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării

de bază şi abordării standardizate

 

Prezentul regulament transpune art.1 lit.(a), art.4 alin.(1) pct.52, art.312 alin.(1), art.313 alin.(1) şi (3), art.314 alin.(1) şi (4), art.315, art.316 alin.(1), art.317, art.318 alin.(1) şi (2), art.319 şi art.320 din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 176 din 27 iunie 2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2015/62 al Comisiei din 10 octombrie 2014.

 

Capitolul I

PREVEDERI GENERALE

 

Secţiunea 1

Domeniu de aplicare

1. Prezentul regulament stabileşte reguli privind cerinţele de fonduri proprii pentru riscul operaţional potrivit abordării de bază şi abordării standardizate, în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii conform actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la fondurile proprii şi cerinţele de capital.

2. Prezentul regulament se aplică băncilor persoane juridice din Republica Moldova, precum şi sucursalelor din Republica Moldova ale băncilor din alte state.

3. Băncile respectă obligaţiile prevăzute în prezentul regulament pe bază individuală. După caz, băncile îndeplinesc, în măsura şi potrivit metodelor prevăzute la capitolul IV din Regulamentul cu privire la supravegherea pe bază consolidată a băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.101/2020 obligaţiile prevăzute în prezentul regulament pe baza situaţiei lor consolidate.

[Pct.3 în redacţia Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

Secţiunea 2

Definiţii

4. Termenii şi expresiile utilizate în prezentul regulament au semnificaţia prevăzută în Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor (în continuare – Legea nr.202 din 6 octombrie 2017) şi în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei emise în aplicarea legii menţionate.

5. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

1) formalizare – descrierea şi, după caz, fundamentarea unui proces, sistem, a unei metodologii sau decizii, regăsite la nivelul băncii sub forma unei prezentări scrise cu un grad adecvat de complexitate şi detaliere;

2) risc operaţional – înseamnă riscul de pierdere care rezultă fie din utilizarea unor procese, persoane sau sisteme interne inadecvate sau care nu şi-au îndeplinit funcţia în mod corespunzător, fie din evenimente externe. Riscul operaţional include şi riscul juridic (care cuprinde dar nu se limitează la expunerea băncii la amenzi şi alte sancţiuni sau plăţi de despăgubiri în caz de neaplicare sau aplicare defectuoasă a dispoziţiilor legale sau contractuale, precum şi a faptului că drepturile şi obligaţiile contractuale ale băncii şi /sau ale contrapartidei sale nu sunt stabilite în mod corespunzător).

 

Secţiunea 3

Aprobarea prealabilă şi notificarea

6. Pentru a putea utiliza abordarea standardizată, astfel cum este prevăzut în secţiunea 1 capitolul III din prezentul regulament, pe lângă respectarea standardelor generale de gestionare a riscurilor prevăzute la articolul 38 din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017, băncile trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute la pct.27, notificând Banca Naţională a Moldovei înainte de a utiliza abordarea standardizată în conformitate cu procedura stabilită la capitolul IV secţiunea 1.

7. Pentru a putea utiliza un indicator relevant alternativ pentru liniile de activitate „activitate bancară de retail” şi „activitate bancară comercială”, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.29 şi criteriile de la pct.27 băncile solicită aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei. Procedura de aprobare prealabilă este stabilită în secţiunea 2, capitolul IV din prezentul regulament.

 

Secţiunea 4

Revenirea la utilizarea unor abordări mai puţin sofisticate

8. Băncile care utilizează abordarea standardizată (TSA – Standardised Approach) /abordarea standardizată alternativă (ASA – Alternative Standardised Approach) nu au dreptul să revină la utilizarea abordării de bază (BIA – Basic Indicator Approach), cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.9.

9. O bancă poate reveni la utilizarea unei abordări mai puţin sofisticate pentru riscul operaţional (la abordarea de bază) doar dacă sunt îndeplinite următoarele două condiţii:

1) banca a demonstrat în mod satisfăcător Băncii Naţionale a Moldovei că utilizarea unei abordări mai puţin sofisticate nu are drept scop reducerea cerinţelor de fonduri proprii aferente riscului operaţional ale băncii, este necesară ţinând cont de natura şi complexitatea băncii şi nu ar avea un impact negativ semnificativ asupra solvabilităţii băncii sau asupra capacităţii sale de administrare a riscului operaţional în mod eficient;

2) banca a primit aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei în conformitate cu prevederile secţiunii 3 din capitolului IV.

 

Secţiunea 5

Utilizarea combinată a unor abordări diferite

10. Băncile pot utiliza o combinaţie de abordări, cu condiţia să obţină aprobarea prealabilă de la Banca Naţională a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei acordă această aprobare în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.11.

11. O bancă poate solicita Băncii Naţionale a Moldovei aprobarea prealabilă de a utiliza o combinaţie între abordarea de bază şi abordarea standardizată numai în cazuri excepţionale, cum ar fi achiziţia recentă a unei noi activităţi, care poate necesita o perioadă de tranziţie pentru aplicarea abordării standardizate.

12. Banca Naţională a Moldovei acordă această aprobare prealabilă în conformitate cu prevederile secţiunii 4 din capitolului IV, numai în cazul în care banca s-a angajat să aplice abordarea standardizată conform unui calendar care a fost transmis Băncii Naţionale a Moldovei şi aprobat de aceasta.

 

Capitolul II

ABORDAREA DE BAZĂ

 

Secţiunea 1

Cerinţa de fonduri proprii

13. Conform abordării de bază, cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional este egală cu 15 % din media pe trei ani a indicatorului relevant definit în secţiunea 2 din capitolul II.

Băncile calculează media pe trei ani a indicatorului relevant pe baza ultimelor trei observări anuale, efectuate la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar. Când nu sunt disponibile cifre auditate, băncile pot utiliza estimări.

14. În cazul în care o bancă funcţionează de mai puţin de trei ani, aceasta poate utiliza estimări ale evoluţiei activităţii pentru calcularea indicatorului relevant, cu condiţia să înceapă folosirea datelor istorice de îndată ce acestea sunt disponibile.

15. În cazul în care o bancă poate demonstra Băncii Naţionale a Moldovei că, din cauza unei fuziuni, a unei achiziţii sau a cedării de entităţi sau activităţi (de exemplu, achiziţia unei noi activităţi care nu a mai fost desfăşurată de către bancă), utilizarea unei medii pe trei ani pentru calcularea indicatorului relevant ar duce la o estimare distorsionată a cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, Banca Naţională a Moldovei poate permite băncii să modifice calculul într-un mod care ar lua în considerare astfel de evenimente. În aceste situaţii, Banca Naţională a Moldovei poate, de asemenea, să solicite din proprie iniţiativă unei bănci să modifice calculul.

16. În cazul în care, pentru o anumită perioadă de observare, indicatorul relevant este negativ sau egal cu zero, băncile nu iau în considerare această cifră la calcularea mediei pe trei ani. Băncile calculează media pe trei ani ca sumă a cifrelor pozitive împărţită la numărul de cifre pozitive.

 

Secţiunea 2

Indicatorul relevant

17. Indicatorul relevant este suma elementelor enumerate în anexa nr.1 la prezentul regulament. Băncile adaugă fiecare element la sumă cu semnul său, pozitiv sau negativ.

18. Băncile adaptează elementele din anexa nr.1 la prezentul regulament pentru a reflecta următoarele:

1) băncile calculează indicatorul relevant înainte de deducerea oricăror provizioane şi cheltuieli de exploatare. Băncile includ în cheltuielile de exploatare taxele plătite pentru externalizarea serviciilor către terţi care nu sunt o întreprindere-mamă sau o filială a băncii ori o filială a întreprinderii-mamă care, de asemenea, este întreprinderea-mamă a băncii. Băncile pot utiliza cheltuielile legate de externalizarea serviciilor către terţi pentru a reduce indicatorul relevant în cazul în care cheltuielile sunt generate de o bancă din Republica Moldova sau din statele străine care aplică cerinţe de supraveghere şi reglementare prudenţială cel puţin echivalente cu cele aplicate în Republica Moldova (a se vedea anexa nr.5 la Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate (aprobat prin hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.111 din 24.05.2018));

2) băncile nu utilizează următoarele elemente la calcularea indicatorului relevant:

a) profituri/pierderi realizate din vânzarea de elemente care nu fac parte din portofoliul de tranzacţionare (definit astfel în Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate (aprobat prin hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.114 din 24.05.2018));

b) venituri extraordinare sau incidentale;

c) venituri din asigurări;

3) în cazul în care diferenţele din reevaluarea elementelor din portofoliul de tranzacţionare sunt înregistrate în contul de profit şi pierdere, băncile pot include diferenţele din reevaluare în calcul.

 

Capitolul III

ABORDAREA STANDARDIZATĂ

 

Secţiunea 1

Prevederi comune pentru abordarea standardizată

 

Subsecţiunea 1

Cerinţă de fonduri proprii

19. Conform abordării standardizate, băncile îşi împart activităţile în liniile de activitate prevăzute în anexa nr.2 la prezentul regulament şi în conformitate cu cerinţele stabilite la pct.25 şi principiile prevăzute la pct.26.

20. Băncile calculează cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional ca medie pe trei ani a sumei cerinţelor de fonduri proprii anuale pentru toate liniile de activitate menţionate în anexa nr.2 la prezentul regulament. Cerinţa de fonduri proprii anuale pentru fiecare linie de activitate este egală cu produsul dintre factorul beta corespunzător menţionat în tabelul din anexa nr.2 la prezentul regulament şi partea din indicatorul relevant (calculat în conformitate cu prevederile secţiunii 2 din capitolul II) încadrată pe liniile de activitate corespunzătoare.

21. În orice an din acei trei ani menţionaţi la pct.20, băncile pot compensa fără limite cerinţele de fonduri proprii negative care rezultă dintr-o parte negativă a indicatorului relevant din orice linie de activitate cu cerinţele de fonduri proprii pozitive din alte linii de activitate. Cu toate acestea, în cazul în care cerinţa totală de fonduri proprii pe ansamblul liniilor de activitate dintr-un anumit an este negativă, băncile trebuie să folosească valoarea zero ca numărător pentru respectivul an.

22. Băncile calculează media pe trei ani a sumei menţionate la pct.20 pe baza ultimelor trei observări anuale, efectuate la sfârşitul exerciţiului financiar. Când nu sunt disponibile cifre auditate, băncile pot utiliza estimări.

23. În cazul în care o bancă poate demonstra Băncii Naţionale a Moldovei că, din cauza unei fuziuni, a unei achiziţii sau a cedării de entităţi sau activităţi, utilizarea unei medii pe trei ani pentru calcularea indicatorului relevant ar duce la o estimare distorsionată a cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, Banca Naţională a Moldovei poate permite băncii să modifice calculul într-un mod care ar lua în considerare astfel de evenimente. În aceste situaţii, Banca Naţională a Moldovei poate, de asemenea, să solicite din proprie iniţiativă unei bănci să modifice calculul.

24. În cazul în care o bancă funcţionează de mai puţin de trei ani, aceasta poate utiliza estimări ale evoluţiei activităţii pentru calcularea indicatorului relevant, cu condiţia să înceapă folosirea datelor istorice de îndată ce sunt disponibile.

 

Subsecţiunea 2

Principii de încadrare pe linii de activitate

25. Băncile elaborează şi formalizează politici şi criterii specifice de încadrare a indicatorului relevant pentru liniile de activitate şi activităţile actuale în schema standardizată prevăzută la anexa nr.2 la prezentul regulament. Acestea analizează şi ajustează aceste politici şi criterii în mod corespunzător în cazul activităţilor şi riscurilor noi sau al celor care au suferit modificări.

26. Băncile aplică următoarele principii la încadrarea activităţilor băncii:

1) băncile încadrează toate activităţile pe liniile de activitate, respectând criteriul de apartenenţă exclusivă a unei activităţi la o singură linie;

2) băncile trebuie să aloce orice activitate care nu poate fi încadrată cu uşurinţă pe o anumită linie, dar care reprezintă o operaţiune auxiliară a unei activităţi deja încadrate, liniei de activitate pe care o sprijină. Dacă această activitate auxiliară susţine mai multe linii de activitate, băncile utilizează un criteriu obiectiv de încadrare;

3) dacă o activitate nu poate fi încadrată pe o anumită linie de activitate, băncile utilizează linia de activitate care are ca rezultat cel mai mare procent (factor beta). Pe aceeaşi linie de activitate vor fi încadrate şi operaţiunile auxiliare asociate activităţii în cauză;

4) băncile pot utiliza metode interne de calculare pentru a repartiza indicatorul relevant între liniile de activitate. Costurile care sunt generate în cadrul unei linii de activitate dar care sunt imputabile unei alte linii de activitate pot fi realocate liniei de activitate de care aparţin;

5) încadrarea activităţilor pe linii de activitate, în scopul determinării cerinţei de fonduri proprii aferente riscului operaţional, trebuie să fie în concordanţă cu categoriile pe care băncile le utilizează pentru riscul de credit şi riscul de piaţă;

6) organul executiv, sub supravegherea consiliului băncii, poartă răspunderea pentru politica de încadrare a activităţilor pe linii;

7) băncile se asigură că procesul de încadrare pe linii de activitate face obiectul unei examinări independente (auditori externi sau subdiviziunile băncii care sunt independente faţă de organul executiv).

 

Subsecţiunea 3

Criterii pentru abordarea standardizată

27. Pentru a putea utiliza abordarea standardizată băncile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

1) banca deţine un sistem bine formalizat de evaluare şi gestionare a riscului operaţional, cu responsabilităţi clar stabilite pentru acest sistem. Banca identifică expunerea sa la riscul operaţional şi monitorizează datele relevante privind riscul operaţional, inclusiv date privind pierderile semnificative. Sistemul face obiectul unor examinări periodice independente efectuate de personalul propriu sau de o parte externă care are cunoştinţele necesare pentru a realiza aceste examinări;

2) un sistem de evaluare a riscului operaţional al băncii face parte integrantă din procesele de gestionare a riscurilor din cadrul băncii. Rezultatele evaluării riscului operaţional constituie o parte integrantă a procesului de monitorizare şi control al profilului de risc operaţional al băncii;

3) banca implementează un sistem de raportare către organul executiv, care asigură furnizarea de rapoarte privind riscul operaţional structurilor şi persoanelor relevante din cadrul băncii. Banca dispune de proceduri pentru adoptarea de măsuri adecvate pe baza informaţiilor incluse în rapoartele către conducere.

 

Secţiunea 2

Particularităţi pentru abordarea standardizată alternativă

 

Subsecţiunea 1

Prevederi specifice pentru abordarea standardizată alternativă

28. Conform abordării standardizate alternative, pentru liniile de activitate „activitate bancară de retail” şi „activitate bancară comercială”, băncile aplică următoarele:

1) indicatorul relevant este un indicator de venit normalizat, egal cu cuantumul nominal al creditelor şi avansurilor, înmulţit cu 0,035;

2) creditele şi avansurile se referă la sumele totale trase aferente portofoliilor de credit corespunzătoare. În cazul liniei de activitate „activitate bancară comercială”, băncile includ, de asemenea, titlurile din afara portofoliului de tranzacţionare în cuantumul nominal al creditelor şi avansurilor.

 

Subsecţiunea 2

Condiţii pentru abordarea standardizată alternativă

29. Pentru a putea utiliza abordarea standardizată alternativă, banca trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile următoare:

1) activităţile bancare de retail sau comerciale să reprezinte cel puţin 90% din veniturile sale;

2) o parte importantă a activităţilor sale bancare de retail sau comerciale să fie reprezentată de acordarea de credite cu probabilitate ridicată de nerambursare;

3) utilizarea abordării standardizate alternative să ofere o bază adecvată pentru calcularea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional.

 

Capitolul IV

NOTIFICĂRI ŞI APROBĂRI

 

Secţiunea 1

Notificarea utilizării abordării standardizate

30. Banca care intenţionează să determine cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional potrivit abordării standardizate trebuie să notifice în prealabil Banca Naţională a Moldovei în legătură cu intenţia de a utiliza această abordare, cu precizarea datei de la care doreşte utilizarea acesteia. În acest scop banca depune la Banca Naţională a Moldovei o cerere de notificare însoţită de documentele specificate în anexa nr.3 la prezentul regulament şi comunică Băncii Naţionale a Moldovei persoana responsabilă cu menţinerea relaţiei cu Banca Naţională a Moldovei şi înlocuitorul acesteia.

31. În cadrul procesului de autoevaluare banca va ţine cont de aspectele la care se face referire în anexa nr.4 la prezentul regulament, aspecte ce vor fi reflectate în cadrul documentului prevăzut în pct.1 din anexa nr.3 la prezentul regulament.

În măsura în care este necesar, autoevaluarea poate fi realizată cu sprijinul echipelor de auditori externi.

32. Documentul prevăzut în pct.1 anexa nr.3 la prezentul regulament este necesar inclusiv în cazul în care Banca Naţională a Moldovei efectuează o evaluare proprie pentru a stabili dacă banca este conformă cu cerinţele impuse prin prevederile prezentului regulament pentru abordarea standardizată.

33. În cazul în care o bancă persoană juridică rezidentă este întreprindere -mamă şi la nivelul grupului se intenţionează utilizarea abordării standardizate pentru determinarea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, cererea de notificare la nivel de grup trebuie depusă de către banca-mamă la Banca Naţională a Moldovei însoţită de documentele specificate în anexa nr.3 la prezentul regulament cu respectarea prevederilor pct.30 şi 31 din prezentul regulament.

34. În cazul în care o bancă persoană juridică rezidentă este filială a unei bănci-mamă dintr-un alt stat, iar la nivelul grupului se intenţionează utilizarea abordării standardizate pentru determinarea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, banca persoană juridică rezidentă trebuie să notifice în prealabil Banca Naţională a Moldovei prezentând documentele specificate în anexa nr.3 la prezentul regulament cu respectarea prevederilor pct.30 şi 31 din prezentul regulament.

35. Cererea de notificare depusă de bancă va fi însoţită de informaţii exacte şi complete.

36. În cazul în care informaţiile furnizate odată cu cererea de notificare devin inexacte sau incomplete în mod semnificativ în raport cu activitatea băncii, aceasta trebuie să notifice Banca Naţională a Moldovei asupra acestui fapt şi să furnizeze informaţii actualizate.

37. Banca trebuie să transmită Băncii Naţionale a Moldovei orice documente suplimentare solicitate de aceasta.

38. În cazul în care banca apreciază că documentele suplimentare de care dispune prezintă un grad ridicat de relevanţă pentru evaluarea de către Banca Naţională a Moldovei a cererii de notificare a utilizării abordării standardizate pentru determinarea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, aceasta le poate transmite împreună cu documentele solicitate la anexa nr.3 la prezentul regulament.

39. Banca Naţională a Moldovei are la dispoziţie un termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data primirii cererii de notificare şi a tuturor documentelor pentru a evalua dacă banca este conformă cu cerinţele impuse prin prevederile prezentului regulament pentru abordarea standardizată.

40. În cazul în care banca nu se conformează cu cerinţele impuse prin prevederile prezentului regulament pentru abordarea standardizată, Banca Naţională a Moldovei se va opune utilizării de către bancă a abordării standardizate în vederea determinării cerinţelor de fonduri proprii pentru acoperirea riscului operaţional, informând în scris banca în termen de două zile lucrătoare de la finalizarea evaluării şi fără a depăşi termenul de evaluare, indicând motivele.

41. În cazul în care Banca Naţională a Moldovei nu se opune în scris utilizării de către bancă a abordării standardizate în vederea determinării cerinţelor de fonduri proprii pentru acoperirea riscului operaţional la expirarea termenului de evaluare, notificaţia se consideră acceptată.

 

Secţiunea 2

Aprobarea prealabilă a utilizării abordării standardizate alternative

42. O bancă care intenţionează să determine cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional potrivit abordării standardizate alternative trebuie să solicite Băncii Naţionale a Moldovei aprobare prealabilă pentru utilizarea abordării, cu precizarea datei de la care doreşte utilizarea acesteia. În acest scop banca depune la Banca Naţională a Moldovei o cerere de aprobare prealabilă însoţită de documentele specificate în anexa nr.3 la prezentul regulament şi comunică Băncii Naţionale a Moldovei persoana responsabilă cu menţinerea relaţiei cu Banca Naţională a Moldovei şi înlocuitorul acesteia.

43. Prevederile secţiunii 1 din prezentul capitol se aplică în mod corespunzător.

44. Pentru obţinerea aprobării prealabile de aplicare a abordării standardizate alternative, în cadrul procesului de autoevaluare vor fi avute în vedere, suplimentar celor indicate în anexa nr.4 la prezentul regulament, dispoziţiile pct.29, precum şi va fi efectuată justificarea modului în care utilizarea abordării standardizate alternative conduce la o evaluare mai justă a riscului operaţional la care este expusă banca.

45. Banca care nu mai îndeplineşte cerinţele specifice suplimentare pentru abordarea standardizată alternativă, dar este conformă cu cerinţele specifice pentru abordarea standardizată, va aplica abordarea standardizată în vederea determinării cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, urmând să notifice în scris Banca Naţională a Moldovei în acest sens, fără însă a mai anexa la notificare documentele şi informaţiile prevăzute în anexa nr.3 la prezentul regulament.

46. Banca Naţională a Moldovei comunică băncii cu privire la acordarea aprobării prealabile pentru utilizarea abordării standardizate alternative. Comunicarea de aprobare prealabilă poate cuprinde cerinţe suplimentare cu care banca trebuie să se conformeze până la data de la care raportează cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional potrivit abordării standardizate alternative.

47. Constatarea de către Banca Naţională a Moldovei, în cadrul verificărilor întreprinse în procesul de aprobare prealabilă, a unor neconcordanţe semnificative în informaţiile furnizate de bancă, respectiv în concluziile procesului de autoevaluare, conduce la refuzul acordării aprobării prealabile de utilizare a abordării standardizate alternative pentru determinarea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional.

 

Secţiunea 3

Aprobarea prealabilă a revenirii la utilizarea unei abordări

mai puţin sofisticate pentru riscul operaţional

48. O bancă care intenţionează să revină de la utilizarea abordării standardizate /abordării standardizate alternative la abordarea de bază pentru riscul operaţional trebuie să solicite Băncii Naţionale a Moldovei aprobarea prealabilă pentru trecerea la utilizarea abordării de bază ţinând cont de prevederile pct.9 subpct.1) din prezentul regulament, cu precizarea datei de la care doreşte trecerea la utilizarea acesteia. În cerere banca va comunica Băncii Naţionale a Moldovei persoana responsabilă cu menţinerea relaţiei cu Banca Naţională a Moldovei şi înlocuitorul acesteia.

49. În cazul în care sunt întrunite condiţiile de la pct.9 subpct.1), Banca Naţională a Moldovei comunică băncii acordarea aprobării prealabile pentru revenirea la abordarea de bază pentru riscul operaţional.

 

Secţiunea 4

Aprobarea prealabilă pentru utilizarea combinaţiei de abordări

50. O bancă care intenţionează să utilizeze abordarea standardizată cu abordarea de bază pentru riscul operaţional trebuie să solicite Băncii Naţionale a Moldovei aprobarea prealabilă pentru utilizarea combinaţiei de abordări ţinând cont de prevederile pct.11 şi 12 din prezentul regulament, cu precizarea datei de la care doreşte utilizarea acestei combinaţii.

51. În cazul aprobării calendarului de trecere la abordarea standardizată, Banca Naţională a Moldovei comunică băncii acordarea aprobării prealabile pentru utilizarea combinaţiei de abordări pentru riscul operaţional ţinând cont de prevederile pct.11 şi 12 din prezentul regulament.

 

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE

52. Băncile vor calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional conform abordării de bază cel puţin în decurs de un an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

53. Băncile care intenţionează să calculeze cerinţa de fonduri proprii pentru riscul operaţional conform abordării standardizate/standardizate alternative după expirarea termenului indicat la pct.52 vor notifica utilizarea abordării standardizate/obţine aprobarea prealabilă a utilizării abordării standardizate alternative în conformitate cu secţiunea 1/secţiunea 2 din capitolul IV din prezentul regulament.

 

 

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la tratamentul riscului

operaţional pentru bănci potrivit abordării

de bază şi abordării standardizate

 

ELEMENTE

care constituie indicatorul relevant

 

1. Venituri din dobânzi şi venituri asimilate

2. Cheltuieli cu dobânzile şi cheltuieli asimilate

3. Venituri din acţiuni şi alte titluri cu randament fix/variabil

4. Venituri din comisioane/taxe

5. Cheltuieli cu comisioane/taxe

6. Profit net sau pierdere netă din operaţiuni financiare

7. Alte venituri din exploatare

Elemente care constituie indicatorul relevant se preiau din raportul F 02.00 – Contul de profit sau pierdere din Instrucţiunea privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual (aprobată prin hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.42 din 02.03.2018) şi după caz, din situaţia financiară FIN – 2 „Contul de profit sau pierdere” din Instrucţiunea privind situaţiile financiare consolidate FINREP, aplicabile băncilor (aprobată prin hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.133 din 11.07.2013, cu modificările şi completările ulterioare), precum şi din contabilitatea analitică a băncii.

 

 

 

 

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la tratamentul riscului

operaţional pentru bănci potrivit abordării

de bază şi abordării standardizate

abordării standardizate

 

LISTA DOCUMENTELOR

care se anexează la cererea de notificare a abordării standardizate/de aprobare

prealabilă a utilizării abordării standardizate alternative

 

1. Un document, semnat de o persoană autorizată să angajeze banca, în care să fie:

a) descris procesul de autoevaluare, prezentate concluziile acestuia, prin care să se confirme respectarea de către bancă a cerinţelor specifice pentru abordarea standardizată/abordarea standardizată alternativă, respectiv a prevederilor prezentului regulament;

b) comunicată structura grupului din care face parte banca, autorităţile competente responsabile de supravegherea membrilor acestuia, precum şi abordările utilizate de aceştia – în cazurile specificate la pct.33 şi 34 din prezentul regulament.

2. Raportul de audit intern în care vor fi apreciate adecvarea sistemului de administrare a riscului operaţional şi a procesului de autoevaluare, fiind urmărită conformitatea cu cerinţele specifice.

3. Documentaţia prin care sunt stabilite procedurile menite să asigure respectarea prevederilor pct.27, precum şi politicile şi criteriile băncii pentru încadrarea activităţilor pe cele 8 linii prevăzute în anexa nr.2 la prezentul regulament.

4. Formularul C 16.00 privind riscul operaţional prevăzut în Instrucţiunea cu privire la raportarea de către bănci în scopuri de supraveghere a rapoartelor COREP însoţit de prezentarea modalităţii în care sunt determinaţi indicatorii relevanţi pentru liniile de activitate.

5. O notă în care să se specifice, dacă este cazul, momentul de la care banca a început folosirea abordării standardizate pentru scopuri interne.

 

 

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la tratamentul riscului

operaţional pentru bănci potrivit abordării

de bază şi abordării standardizate

abordării standardizate

 

ASPECTE

ce trebuie avute în vedere de către bănci în cadrul autoevaluării la trecerea

la abordarea standardizată/abordarea standardizată alternativă

 

Autoevaluarea va avea în vedere:

1) definiţia stabilită pe plan intern pentru riscul operaţional, precum şi aprecierea conformităţii acesteia cu definiţia de la pct.5 subpct.2) din prezentul regulament.

2) politicile şi criteriile stabilite de bancă în vederea încadrării activităţilor pe cele 8 linii prevăzute în anexa nr.2 la prezentul regulament, cu accent pe gradul de conformitate al acestora cu pct.25 şi principiile redate în pct.26 din prezentul regulament.

3) politicile şi criteriile stabilite de bancă în vederea determinării indicatorilor relevanţi pentru cele 8 linii de activitate prevăzute în anexa nr.2 din prezentul regulament, cu accent pe gradul de conformitate al acestora cu principiile redate în pct.26 la prezentul regulament. De asemenea, se va menţiona care este abordarea băncii cu privire la supunerea procesului de alocare a indicatorului relevant pe linii de activitate unei examinării independente, astfel cum este prevăzut în subpct.7) din pct.26 la prezentul regulament.

4) adecvarea sistemului de evaluare şi administrare a riscului operaţional al băncii, cu responsabilităţi clare şi bine definite, cu accent pe gradul de conformitate cu criteriile specifice pentru abordarea standardizată prevăzute la pct.27 din prezentul regulament – în ceea ce priveşte cerinţele specifice calitative pentru abordarea standardizată.