H O T Ă R Â R E

privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor

(competenţa Curţii Supreme de Justiţie în cazul examinării contestaţiilor

depuse împotriva deciziei Comisiei de evaluare)

(sesizările nr.17g/2023, nr.21g/2023, nr.23g/2023,

nr.24g/2023, nr.27g/2023 şi nr.31g/2023)

 

nr. 5  din  14.02.2023

 

Monitorul Oficial nr.75-78/40 din 07.03.2023

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 31 ianuarie şi, respectiv, 2, 6, 8 şi 10 februarie 2023,

Examinând sesizările menţionate în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor:

- a termenilor „grav”, „reprobabile” şi „inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit.a),

- a sintagmei „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin.(4) lit.b),

- a textului „ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2)” din articolul 8 alin.(5) lit.c);

- a textului „nu depinde” din articolul 8 alin.(6) şi

- a textului „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b).

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de dl avocat Petru Balan, în interesele dnei judecătoare Angela Bostan, parte în dosarul nr.3-1/2023, în interesele dlui judecător Sergiu Osoianu, parte în dosarul nr.3-6/2023, şi în interesele dnei judecătoare Ecaterina Buzu, în dosarul nr.3-7/2023, de domnii avocaţi Rodion Tocan şi Marian Bucătaru, în interesele dlui judecător Iurie Bejenaru, parte în dosarul nr.3-2/2023, de dl judecător Vladislav Holban, parte în dosarul nr.3-4/2023, de dl avocat Nicolae Leşan, în interesele dlui judecător Vitalie Stratan, parte în dosarul nr.3-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie, în faţa completului de judecată special instituit pentru examinarea contestaţiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

3. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de completul de judecată în discuţie, format din domnul judecător Vladimir Timofti şi doamnele judecătoare Svetlana Filincova şi Ala Cobăneanu, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

4. Prin decizia Curţii Constituţionale din 7 februarie 2023, sesizările nr.17g/2023 şi nr.21g/2023 au fost declarate admisibile, fără a se prejudeca fondul cauzei. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, prin Decizia Curţii din 13 februarie 2023, sesizările nr.23g2023, nr.24g/2023, nr.27g/2023 şi nr.31g/2023 au fost conexate cu sesizările nr.17g/2023 şi nr.21g/2023, atribuindu-i-se numărul 17g/2023.

5. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

6. Printr-o decizie a Plenului Curţii Constituţionale a fost respinsă declaraţia de abţinere a dnei judecătoare Domnica Manole de la examinarea prezentei cauze.

7. În şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi dna judecătoare Angela Bostan, dl avocat Petru Balan, în interesele dnei judecătoare Angela Bostan, ale dlui judecător Sergiu Osoianu şi ale dnei judecător Ecaterina Buzu, dnii avocaţi Rodion Tocan şi Marian Bucătaru, în interesele dlui judecător Iurie Bejenaru, dl Valeriu Kuciuk, reprezentantul Parlamentului şi dna Veronica Mihailov-Moraru, reprezentantul Guvernului.

 

ÎN FAPT

A. CIRCUMSTANŢELE LITIGIILOR PRINCIPALE

I. Circumstanţele litigiului în care doamna Angela Bostan are calitatea de reclamantă (sesizarea nr.17g/2023)

8. Doamna Angela Bostan, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, a candidat la funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, domnia sa a fost supusă procedurii de evaluare a candidaţilor la această funcţie. Procedura s-a desfăşurat în faţa Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

9. După evaluare, Comisia a emis Decizia nr.6 din 9 decembrie 2022, prin care a constatat că doamna judecătoare Angela Bostan nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară, şi că nu a promovat evaluarea.

10. În ianuarie 2023, doamna Angela Bostan a contestat Decizia Comisiei în faţa Completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. La o şedinţă de judecată din 30 ianuarie 2023, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dnei Angela Bostan, excepţia de neconstituţionalitate a termenilor „grav”, „reprobabile” şi „inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit.a), a sintagmei „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin.(4) lit.b), a textului „ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2)” din articolul 8 alin.(5) lit.c) şi a textului „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

11. Într-o încheiere din aceeaşi zi, judecătorii completului special al Curţii Supreme de Justiţie au admis în parte solicitarea dlui avocat şi au supus controlului Curţii Constituţionale textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea în discuţie. În motivarea soluţiei lor, judecătorii Curţii Supreme au menţionat faptul că termenii „grav”, „reprobabile” şi „inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit.a), sintagma „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin.(4) lit.b) şi textul „ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2)” din articolul 8 alin.(5) lit.c) au făcut obiectul controlului de constituţionalitate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curţii Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituţională a verificat constituţionalitatea întregii Legi nr.26. Curtea Supremă a mai reţinut că textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) a fost introdus în textul original prin Legea nr.354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunţarea Hotărârii Curţii.

 

II. Circumstanţele litigiului în care domnul Iurie Bejenaru are calitatea de reclamant (sesizarea nr.21g/2023)

12. Domnul Iurie Bejenaru, judecător al Curţii Supreme de Justiţie, a candidat la funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supus unei evaluări. Procedura de evaluare a avut loc în faţa Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

13. După evaluare, Comisia a emis Decizia nr.4 din 9 decembrie 2022, prin care a stabilit că dl Iurie Bejenaru nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică şi financiară. Prin urmare, domnul Iurie Bejenaru nu a promovat evaluarea.

14. În ianuarie 2023, domnul Iurie Bejenaru a contestat Decizia Comisiei în faţa Completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. La o şedinţă de judecată din 2 februarie 2023, dnii avocaţi Rodion Tocan şi Marian Bucătaru au ridicat, în interesele domnului Bejenaru, excepţia de neconstituţionalitate a textului „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) şi a textului „nu depinde” din articolul 8 alin.(6) din Legea nr.26 din 10 martie 2022.

15. Într-o încheiere din aceeaşi zi, judecătorii completului special al Curţii Supreme de Justiţie au admis în parte solicitarea domnilor avocaţi şi au supus controlului Curţii Constituţionale textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea în discuţie. În motivarea soluţiei lor, judecătorii Curţii Supreme au menţionat faptul că celelalte capete ale excepţiei au făcut obiectul controlului de constituţionalitate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curţii Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituţională a verificat constituţionalitatea întregii Legi nr.26. Curtea Supremă a mai reţinut că textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) a fost introdus în textul original prin Legea nr.354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunţarea Hotărârii Curţii.

 

III. Circumstanţele litigiului în care domnul Vladislav Holban are calitatea de reclamant (sesizarea nr.23g/2023)

16. Din materialele dosarului rezultă că dl Vladislav Holban, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a candidat la funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supus unei evaluări. Procedura de evaluare a avut loc în faţa Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

17. După evaluare, Comisia a emis Decizia nr.7 din 21 decembrie 2022, prin care a stabilit că dl Vladislav Holban nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică şi financiară. Prin urmare, domnul Vladislav Holban nu a promovat evaluarea.

18. În ianuarie 2023, domnul Vladislav Holban a contestat Decizia Comisiei în faţa Completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. La o şedinţă de judecată din 6 februarie 2023, domnul Vladislav Holban a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) şi a textului „nu depinde” din articolul 8 alin.(6) din Legea nr.26 din 10 martie 2022.

19. Într-o încheiere din aceeaşi zi, judecătorii completului special al Curţii Supreme de Justiţie au admis în parte solicitarea domnului Vladislav Holban şi au supus controlului Curţii Constituţionale textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea în discuţie. În motivarea soluţiei lor, judecătorii Curţii Supreme au menţionat faptul că celelalte capete ale excepţiei au făcut obiectul controlului de constituţionalitate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curţii Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituţională a verificat constituţionalitatea întregii Legi nr.26. Curtea Supremă a mai reţinut că textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) a fost introdus în textul original prin Legea nr.354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunţarea Hotărârii Curţii.

 

IV. Circumstanţele litigiului în care domnul Vitalie Stratan are calitatea de reclamant (sesizarea nr.24g/2023)

20. Din materialele dosarului rezultă că dl Vitalie Stratan, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul central, a candidat la funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supus unei evaluări. Procedura de evaluare a avut loc în faţa Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

21. După evaluare, Comisia a emis Decizia nr.5 din 9 decembrie 2022, prin care a stabilit că dl Vitalie Stratan nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică şi financiară. Prin urmare, domnul Vitalie Stratan nu a promovat evaluarea.

22. În ianuarie 2023, domnul Vitalie Stratan a contestat Decizia Comisiei în faţa Completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. La o şedinţă de judecată din 6 februarie 2023, domnul avocat Nicolae Leşan a ridicat, în interesele domnului Vitalie Stratan, excepţia de neconstituţionalitate a textului „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022.

23. Într-o încheiere din aceeaşi zi, judecătorii completului special al Curţii Supreme de Justiţie au admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate.

 

V. Circumstanţele litigiului în care domnul Sergiu Osoianu are calitatea de reclamant (sesizarea nr.27g/2023)

24. Domnul Sergiu Osoianu, judecător la Judecătoria Străşeni, a candidat la funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supus procedurii de evaluare a candidaţilor la această funcţie. Procedura s-a desfăşurat în faţa Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

25. După evaluare, Comisia a emis Decizia nr.12 din 6 ianuarie 2023, prin care a constatat că domnul judecător Sergiu Osoianu nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară, şi că nu a promovat evaluarea.

26. În ianuarie 2023, domnul Sergiu Osoianu a contestat Decizia Comisiei în faţa Completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. La o şedinţă de judecată din 7 februarie 2023, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dlui Sergiu Osoianu, excepţia de neconstituţionalitate a termenilor „grav”, „reprobabile” şi „inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit.a), a sintagmei „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin.(4) lit.b), a textului „ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2)” din articolul 8 alin.(5) lit.c) şi a textului „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

27. Într-o încheiere din aceeaşi zi, judecătorii completului special al Curţii Supreme de Justiţie au admis în parte solicitarea dlui avocat şi au supus controlului Curţii Constituţionale textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea în discuţie. În motivarea soluţiei lor, judecătorii Curţii Supreme au menţionat faptul că termenii „grav”, „reprobabile” şi „inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit.a), sintagma „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin.(4) lit.b) şi textul „ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2)” din articolul 8 alin.(5) lit.c) au făcut obiectul controlului de constituţionalitate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curţii Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituţională a verificat constituţionalitatea întregii Legi nr.26. Curtea Supremă a mai reţinut că textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) a fost introdus în textul original prin Legea nr.354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunţarea Hotărârii Curţii.

 

VI. Circumstanţele litigiului în care doamna Ecaterina Buzu are calitatea de reclamant (sesizarea nr.31g/2023)

28. Doamna Ecaterina Buzu, judecătoare la Judecătoria Orhei, sediul central, a candidat la funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Domnia sa a fost supusă procedurii de evaluare a candidaţilor la această funcţie. Procedura s-a desfăşurat în faţa Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

29. După evaluare, Comisia a emis Decizia nr.10 din 4 ianuarie 2023, prin care a constatat că doamna Ecaterina Buzu nu corespunde criteriilor de integritate, pentru că s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară, şi că nu a promovat evaluarea.

30. În ianuarie 2023, doamna Ecaterina Buzu a contestat Decizia Comisiei în faţa Completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. La o şedinţă de judecată din 10 februarie 2023, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele doamnei Ecaterina Buzu, excepţia de neconstituţionalitate a termenilor „grav”, „reprobabile” şi „inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit.a), a sintagmei „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin.(4) lit.b), a textului „ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2)” din articolul 8 alin.(5) lit.c) şi a textului „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

31. Într-o încheiere din aceeaşi zi, judecătorii completului special al Curţii Supreme de Justiţie au admis în parte solicitarea dlui avocat şi au supus controlului Curţii Constituţionale textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) din Legea în discuţie. În motivarea soluţiei lor, judecătorii Curţii Supreme au menţionat faptul că termenii „grav”, „reprobabile” şi „inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit.a), sintagma „în ultimii 15 ani” din articolul 8 alin.(4) lit.b) şi textul „ori a persoanelor specificate la art.2 alin.(2)” din articolul 8 alin.(5) lit.c) au făcut obiectul controlului de constituţionalitate în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.9 din 7 aprilie 2022. Potrivit Curţii Supreme, în acea Hotărâre, Curtea Constituţională a verificat constituţionalitatea întregii Legi nr.26. Curtea Supremă a mai reţinut că textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) a fost introdus în textul original prin Legea nr.354 din 22 decembrie 2022, adică după pronunţarea Hotărârii Curţii.

 

B. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

32. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile

 şi îndatoririle

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau

 al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

33. Prevederile relevante ale Legii nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sunt următoarele:

Articolul 14

Contestarea deciziei Comisiei de evaluare

„[...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare, dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, şi dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare.”

 

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

34. Prin Deciziile sale din 7 şi 13 februarie 2023, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a sesizărilor, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

35. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de avocaţii unor părţi ale unor procese de judecată şi de către o parte a procesului. Ele sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

36. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

37. Deşi autorii excepţiilor au contestat mai multe prevederi din Legea nr.26 din 10 martie 2022, Curtea a reţinut că prin încheierile instanţei de judecată a fost sesizată să verifice doar constituţionalitatea textului „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea citată. Prin urmare, Curtea va analiza doar prevederile legale supuse controlului său prin încheierea instanţei de drept comun în faţa căreia a fost ridicată excepţia. Curtea a mai constatat că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

38. Curtea a reţinut că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze care au ca obiect contestarea unor decizii ale Comisiei de evaluare prin care s-a reţinut că domnii candidaţi nu au promovat evaluarea pentru ocuparea funcţiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, Curtea a acceptat că completul special al Curţii Supreme de Justiţie ar putea aplica prevederile contestate în aceste cauze.

39. Autorii sesizărilor au susţinut că textul contestat încalcă articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 20 [accesul liber la justiţie], 23 alin.(2) [claritatea legii], 26 alineatele (1) şi (2) [dreptul la apărare], 39 [dreptul la administrarea treburilor publice] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

40. Curtea a observat că autorii şi-au argumentat pretenţiile doar din perspectiva articolelor 20, 23 şi 54 din Constituţie. Aşa cum nu poate formula argumente în locul lor în privinţa celorlalte articole din Constituţie invocate, Curtea a verificat dispoziţia legală criticată doar pe baza acestor articole. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, §20).

41. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 23 alin.(2) şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorii excepţiilor trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, §19; HCC nr.21 din 6 decembrie 2022, §34).

42. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuţie reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta un act care constituie o ingerinţă în exercitarea drepturilor lor (HCC nr.5 din 3 martie 2022, §60).

43. În această cauză, deşi decizia Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării nu-l împiedică pe candidat să-şi continue activitatea în calitate de judecător, de procuror sau în altă funcţie din domeniul dreptului deţinută anterior, ea poate afecta reputaţia profesională a candidatului – protejată de dreptul la viaţa privată –, de vreme ce ea conţine constatări cu privire la lipsa integrităţii etice şi financiare a candidatului (a se vedea Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, §107-109 şi 115-116; Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi a Directoratului General pentru Drepturile Omului şi Statul de Drept (DGI) ale Consiliului Europei privind unele măsuri legate de selecţia candidaţilor pentru funcţii administrative în organele de autoadministrare a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, adoptată de Comisia de la Veneţia la cea de-a 129-a sesiune plenară (10-11 decembrie 2021), §15). Din această perspectivă, Curtea a reţinut că este esenţial pentru candidaţii nepromovaţi ca legea să prevadă posibilitatea de a contesta deciziile Comisiei de evaluare în faţa unui tribunal.

44. Curtea a observat că articolul 14 alin.(2) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 prevede că candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea Supremă de Justiţie. Acelaşi alineat prevede că contestaţia candidatului va fi examinată de un complet de judecată special compus din trei judecători şi un judecător supleant. Aşadar, Curtea a constatat că legislatorul a stabilit o cale de atac împotriva deciziilor Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării.

45. Problema pusă în discuţie de autorii excepţiilor în această cauză este că dispoziţiile contestate reduc, în mod semnificativ, limitele controlului judecătoresc al deciziilor Comisiei de evaluare privind nepromovarea evaluării.

46. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a stabilit că dreptul de acces la un tribunal nu include doar dreptul de a iniţia o acţiune în justiţie, ci şi dreptul la soluţionarea cauzei de către un tribunal competent să se pronunţe asupra tuturor aspectelor de fapt şi de drept (Fălie v. România, 19 mai 2015, §22 şi 24; Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii v. România [MC], 29 noiembrie 2016, §86).

47. În această cauză, Curtea a constatat că dispoziţiile contestate îi permit completului special al Curţii Supreme de Justiţie să dispună reluarea procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare doar dacă constată că există circumstanţe care pot conduce la promovarea evaluării de către candidat. Articolul 8 alin.(1) din Lege prevede că evaluarea integrităţii candidaţilor constă în verificarea integrităţii etice şi a integrităţii financiare a acestora.

48. Pentru a corespunde criteriilor de integritate etică, Comisia de evaluare trebuie să constate că candidatul a) nu a încălcat grav regulile de etică şi conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum şi nu a admis, în activitatea sa, acţiuni sau inacţiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului şi al unui observator imparţial; b) în privinţa acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupţie, actelor conexe actelor de corupţie sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrităţii nr.82/2017; c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii şi intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, al restricţiilor şi/sau al limitărilor (a se vedea articolul 8 alin.(2) din Lege).

49. Pentru a corespunde criteriilor de integritate financiară, Comisia de evaluare trebuie să constate a) dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislaţie; b) dacă averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate (a se vedea articolul 8 alin.(4) din Lege).

50. Astfel, dacă Comisia de evaluare constată că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate etică şi financiară, ea trebuie să emită o decizie motivată privind constatarea nepromovării evaluării (articolul 13 alin.(1) din Lege). Aşadar, Curtea constată că, în esenţă, prin textul de lege contestat legislatorul a stabilit că deciziile Comisiei de evaluare pot fi verificate de către colegiul special doar sub aspectul constatărilor referitoare la îndeplinirea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară. În consecinţă, controlul judecătoresc al colegiului special se extinde doar asupra chestiunilor de fond, fără a acoperi chestiunile de procedură. Având în vedere caracterul limitat al controlului judecătoresc stabilit de dispoziţiile contestate, Curtea a reţinut incidenţa articolului 20 din Constituţie.

51. În consecinţă, Curtea a reţinut incidenţa articolelor 20, 23 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

 

B. FONDUL CAUZEI

A. Argumentele autorilor sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate

52. Autorii sesizărilor susţin că modificările aduse articolului 14 alin.(8) lit.b) din Lege vizează în mod direct dreptul de acces liber la justiţie al reclamanţilor, prin faptul că restrâng controlul judecătoresc asupra legalităţii deciziilor Comisiei de evaluare. Aceştia afirmă că textul de lege contestat nu corespunde exigenţelor calităţii legii şi, prin urmare, reclamanţii nu pot beneficia de o instanţă de judecată cu jurisdicţie deplină. Întinderea controlului jurisdicţional asupra deciziilor Comisiei de evaluare ar fi fost redusă în mod semnificativ, până la punctul în care persoana care depune o contestaţie este privată de dreptul la o cale judiciară de atac.

53. Autorii sesizărilor menţionează că textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” a fost introdus în articolul 14 alin.(8) lit.b) din Lege după ce reclamanţii au fost evaluaţi de Comisie. Potrivit acestora, „regulile concursului au fost modificate după ce concursul a fost finalizat”. Astfel, limitele controlului judecătoresc al deciziilor Comisiei de evaluare ar fi fost restrâns în mod semnificativ şi, prin urmare, s-a limitat dreptul de acces la justiţie al reclamanţilor.

54. Autorii sesizărilor afirmă că dispoziţiile contestate le-au limitat dreptul de acces liber la justiţie şi la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti şi că acestea nu au urmărit niciun scop legitim. Prin urmare, autorii sesizărilor susţin că au fost încălcate articolele 20, 23 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

 

B. Argumentele autorităţilor care şi-au prezentat opiniile

55. În opinia prezentată de Parlament se menţionează că, la 10 martie 2022, a fost adoptată Legea nr.26, prin care au fost reglementate raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum şi a candidaţilor la funcţia de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaţilor şi de alegere sau numire a acestora în funcţiile respective. Prin urmare, a fost creat un mecanism de evaluare a candidaţilor de către o comisie autonomă specializată, în competenţa căreia este pusă sarcina verificării integrităţii etice şi financiare a candidaţilor. Comisia de evaluare nu substituie şi nu preia funcţiile altor autorităţi publice ale statului.

56. Potrivit Legii nr.26 din 10 martie 2022, până la 31 decembrie 2022, Comisia de evaluare trebuia să evalueze integritatea candidaţilor la funcţiile vacante respective din sistemul judecătoresc şi al procurorilor. Totuşi, Parlamentul a constatat că Comisia de evaluare activează mai lent decât s-a presupus că va activa la adoptarea legii, având în vedere că nu a finalizat evaluarea candidaţilor în termenele stabilite lege. Acest aspect a servit ca motiv pentru modificarea prevederilor Legii în discuţie şi, astfel, a fost adoptată Legea nr.354 din 22 decembrie 2022.

57. Parlamentul afirmă că raţionamentul care stă la baza introducerii textului contestat este aducerea în concordanţă a prevederii citate cu prevederile articolului 225 din Codul administrativ. Astfel, legislatorul a urmărit să uniformizeze procedurile legale aferente examinării cauzelor de către instanţele judecătoreşti.

58. Parlamentul notează că, potrivit articolului 14 alin.(6) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ. Pe de altă parte, articolul 225 alin.(1) din Codul citat prevede că instanţa de judecată nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii unui act administrativ. În aceste condiţii, a apărut necesitatea ajustării Legii nr.26 din 10 martie 2022.

59. Un alt motiv pentru care legislatorul a modificat articolul 14 alin.(8) lit.b) din Lege este că s-a urmărit ca, la examinarea contestaţiei, completul special să nu analizeze oportunitatea adoptării deciziei de către Comisia de evaluare. Astfel, la examinarea contestaţiei, completul special nu trebuie să reevalueze circumstanţele evaluate deja de Comisie, ci să se pronunţe doar asupra faptului dacă au apărut circumstanţe noi, care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat, însă nu au fost examinate anterior în procesul de evaluare.

60. Parlamentul menţionează că textul contestat din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu îngrădeşte accesul la justiţie, ci constituie un instrument util pentru a eficientiza procedura de contestare a actelor Comisiei de evaluare, prin trasarea limitelor clare în privinţa examinării cererilor de contestare de către completul special.

61. În opinia prezentată de Preşedintele Republicii se menţionează că textul contestat din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 stabileşte condiţiile în care poate fi admisă o cerere de contestare a deciziei Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

62. Reglementările referitoare la formalităţile care trebuie respectate în vederea depunerii unei căi de atac sunt destinate să asigure buna administrare a justiţiei şi respectarea securităţii juridice. Limitările aplicate nu trebuie să restrângă accesul la justiţie într-o asemenea măsură încât să fie afectată însăşi substanţa dreptului de acces la justiţie. Articolul 20 din Constituţie garantează dreptul de acces la justiţie, şi anume dreptul de a sesiza o instanţă în materie civilă constituie un aspect al acestuia. Acest drept nu este absolut şi poate fi supus limitărilor. Astfel, potrivit articolului 115 alin.(4) din Constituţie, este de competenţa exclusivă a legislatorului de a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa unei instanţe judecătoreşti.

63. Prevederile articolului 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 au fost modificate pentru ca textul normativ să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a completului de judecată special din cadrul Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, în procesul de aplicare şi de interpretare a Legii, să ofere candidaţilor o protecţie adecvată împotriva arbitrarului. Prin prevederile contestate, legislatorul nu a restrâns accesul la justiţie, dar a introdus elemente legislative necesare aplicării previzibile a normelor de contestare a unei decizii defavorabile. În aceste condiţii, justiţiabilii au un reper sigur de admitere a cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare. În cazurile în care au fost ridicate excepţiile de constituţionalitate, autorii au toate condiţiile să beneficieze de o examinare aprofundată a cererilor de contestare de către completul de judecată special.

64. Preşedintele Republicii conchide că Parlamentul nu a depăşit cadrul constituţional atunci când a reglementat condiţiile de admitere a unei cereri de contestare. De asemenea, Parlamentul a asigurat un echilibru just între exigenţele interesului general al societăţii de înfăptuire a justiţiei şi cerinţele de protecţie a dreptului la un proces echitabil al candidaţilor evaluaţi pentru funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor. Cu toate acestea, aprecierea constituţionalităţii prevederilor contestate ţine de competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale.

65. Guvernul menţionează, în opinia sa scrisă, că nu poate fi de acord cu afirmaţia autorilor sesizărilor precum că a fost îngustată competenţa Curţii Supreme de Justiţie de a examina contestaţiile asupra deciziilor Comisiei de evaluare, întrucât pentru examinarea contestaţiei depuse, Curtea Supremă de Justiţie are acces şi trebuie să examineze toate materialele dosarului de evaluare a candidatului supus procedurii de evaluare. Examinarea de către Curtea Supremă de Justiţie a unei cereri de contestare presupune a priori analiza în ansamblu a tuturor aspectelor care prezintă importanţă pentru evaluarea candidaţilor. Or, anume de examinarea multiaspectuală depinde soluţia dată de Curtea Supremă de Justiţie, fie de a respinge cererea de contestare, fie de a o admite şi de a dispune reevaluarea candidatului.

66. Aşadar, identificarea de către Curtea Supremă de Justiţie a circumstanţelor care impun soluţia de promovare a evaluării de către candidat implică nemijlocit examinarea tuturor materialelor anexate la dosar, printre care şi declaraţiile, probele prezentate de candidat, care la o reexaminare ar fi dus la adoptarea unei soluţii contrare decât cea de nepromovare emisă de către Comisia de evaluare. În principiu, rolul Curţii Supreme de Justiţie este de a reexamina toate probele anexate şi de a le analiza în raport cu concluziile Comisiei de evaluare, ceea ce implicit ca proces presupune o reevaluare a candidatului. O soluţie contrară nu ar fi fost raţională, din contră, interesul candidatului de a-i fi reexaminat dosarul de evaluare nu ar fi fost valabil.

67. Dimpotrivă, în ipoteza în care legislatorul ar fi optat pentru soluţia de a nu stabili motivele pentru care Curtea Supremă de Justiţie ar fi admis contestaţia, norma criticată ar fi dispus de o marjă de apreciere discreţionară şi nelimitată din partea Curţii Supreme de Justiţie. Lipsa intervenţiei pe textul legii ar fi creat pretextul unor interpretări extensive şi instituirea unei practici neuniforme în materia examinării contestaţiilor. O limitare ar fi fost dacă Curtea Supremă de Justiţie s-ar fi pronunţat doar cu privire la încălcările de ordin procedural admise în faţa Comisiei de evaluare, fără a întreprinde o examinare în fond a tuturor materialelor dosarului, iar de existenţa în exclusivitate a unor încălcări de procedură ar fi depins soluţia de admitere a cererilor de contestare.

68. Guvernul afirmă că scopul legitim al completărilor operate în articolul 14 alin.(8) litera b) din Lege este de a concretiza condiţiile în care o cerere de contestare poate fi admisă de către Curtea Supremă de Justiţie. Astfel, scopul acestei clarificări este de a asigura o examinare promptă a acestor contestaţii. Promptitudinea este deosebit de importantă pentru crearea noului Consiliu Superior al Magistraturii şi pentru demararea celorlalte reforme în domeniul justiţiei. Această normă are şi scopul de a evita reluarea procedurii de evaluare pentru chestiuni minore, fără importanţă, când rezultatele verificării sunt în esenţă corecte, iar reluarea este pur şi simplu ilogică.

69. Prevederea contestată nu a limitat dreptul de a sesiza instanţa de judecată şi dreptul instanţei de judecată de a examina în fond circumstanţele de fapt invocate în decizia Comisiei de evaluare. De asemenea, Curtea Supremă de Justiţie şi subiectul evaluat au acces la toate materialele pe care se întemeiază decizia Comisiei de evaluare. Aşadar, formularea din articolul 14 alin.(8) din Lege nu se referă doar la circumstanţe de fapt, ci şi la încălcări serioase de procedură care pun în discuţie însăşi concluzia Comisiei de evaluare. Cu alte cuvinte, Curtea Supremă de Justiţie are de fapt competenţa deplină de a anula decizia contestată atunci când soluţia Comisiei de evaluare poate fi vădit nerezonabilă, atât din considerente de fapt, cât şi din aspecte esenţiale de procedură, deci, din circumstanţe ce puteau schimba situaţia.

70. Unicul lucru limitat prin această normă este posibilitatea instanţei de judecată de a invalida decizia Comisiei de evaluare pentru motive neînsemnate/minore de procedură, care nu pun în discuţie corectitudinea acesteia. Ar fi ilogic de a admite anularea unei decizii administrative corecte pe motive minore de procedură, deoarece după corectarea carenţelor de procedură va fi emis acelaşi act administrativ. Cu alte cuvinte, anularea unui act administrativ pe motive minore de procedură are un singur efect – tergiversarea procedurii administrative.

 

C. Aprecierea Curţii

(a) Principii generale şi jurisprudenţa Curţii în domeniul dreptului de acces la o instanţă cu jurisdicţie deplină

71. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că articolul 6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului impune, în principiu, ca o instanţă sau un tribunal să fie competent să examineze toate chestiunile de fapt şi de drept care sunt relevante litigiului cu care a fost sesizată (a se vedea Sigma Radio Television Ltd v. Cipru, 21 iulie 2011, §151-157; Ozdil şi alţii v. Republica Moldova, 11 iunie 2019, §68). Acest fapt presupune, în special, că instanţa trebuie să aibă competenţa de a examina, pe fond, punct cu punct, fiecare dintre motivele litigiului, fără să refuze examinarea vreunei dintre ele, şi să motiveze clar respingerea lor. Referitor la fapte, instanţa trebuie să fie în măsură să le examineze pe cele care sunt esenţiale în cazul justiţiabilului (Pişkin v. Turcia, 15 decembrie 2020, §131).

72. De asemenea, în Hotărârea nr.17 din 23 iunie 2020, §135, Curtea Constituţională a notat că exigenţa „jurisdicţiei depline” a unui tribunal este îndeplinită atunci când se constată că organul judiciar în discuţie a exercitat o „jurisdicţie suficientă” sau a asigurat o „examinare suficientă” în cadrul procedurii. Această condiţie nu va fi îndeplinită dacă tribunalul este împiedicat să examineze sau nu va examina problemele centrale ale litigiului.

73. Astfel, în Hotărârea nr.13 din 14 mai 2018, Curtea a constatat că legea prevedea că în cazul contestării hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiţie putea verifica legalitatea acestor hotărâri doar în partea referitoare la procedura de adoptare/emitere. În analiza sa, Curtea a făcut trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene aplicabilă cauzei şi a reţinut că controlul judecătoresc al Curţii Supreme de Justiţie nu avea o întindere suficientă, deoarece nu-i permitea să reexamineze faptele stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cauze disciplinare împotriva judecătorilor. De asemenea, nici eventualii reclamanţi nu aveau, potrivit legilor incidente, posibilitatea unei reexaminări a faptelor decisive pentru cauza lor de către Curtea Supremă de Justiţie (a se vedea §39 şi 42 din hotărâre).

74. În Hotărârea nr.17 din 23 iunie 2020 Curtea a examinat o prevedere legală care limita controlul judecătoresc al măsurilor de urgenţă dispuse de către autorităţile executive. Astfel, legea permitea instanţelor să verifice doar dacă măsurile de urgenţă au fost adoptate ca urmare a declarării situaţiei excepţionale, dacă autoritatea avea competenţa să emită actul, dacă actul autorităţii era justificat de un interes public şi dacă în condiţii obişnuite actul nu putea fi emis. Cu toate acestea, Curtea a reţinut că deşi legea permitea instanţelor să verifice legalitatea măsurilor de urgenţă, ele nu puteau fi verificate din perspectiva proporţionalităţii. Astfel, legea împiedica instanţele judecătoreşti să examineze probleme care puteau fi fundamentale pentru litigiile cu care au fost sesizate (a se vedea §132 şi 138 din hotărâre).

75. Astfel, în această cauză, Curtea trebuie să verifice dacă limitarea controlului judecătoresc asupra deciziilor Comisiei de evaluare a urmărit un scop legitim şi dacă această limitare îi permite colegiului special al Curţii Supreme de Justiţie să asigure o „examinare suficientă” a problemelor centrale ale eventualelor litigii.

(b) Aplicarea principiilor în prezenta cauză

(i) Dacă dispoziţiile contestate urmăresc realizarea unui scop legitim

76. Curtea constată că în redactarea originală a articolului 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26/2022, legislatorul a stabilit că la examinarea contestaţiei împotriva deciziei Comisiei de evaluare, completul special al Curţii Supreme de Justiţie putea să admită contestaţia şi să dispună reluarea procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare. Astfel, acea normă îi permitea completului special să examineze toate chestiunile de fapt şi de drept care sunt relevante pentru litigiul cu care a fost sesizat.

77. Ulterior, articolul în discuţie a fost modificat prin Legea nr.354 din 22 decembrie 2022, care a stabilit că la examinarea contestaţiilor colegiul special poate dispune reluarea procedurii de evaluare a candidatului doar „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat”.

78. Curtea reţine că în nota informativă la proiectul de Lege nu se regăseşte niciun argument cu privire la necesitatea limitării controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuşi, din opinia prezentată de autorităţi şi din conţinutul textului contestat, Curtea deduce că legislatorul a urmărit să evite situaţiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a asigura celeritatea soluţionării contestaţiilor pentru a avea mai repede un Consiliu Superior al Magistraturii funcţional. Curtea reţine că aceste scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice şi garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei, stabilite de articolul 54 alin.(2) din Constituţie.

(ii) Dacă dispoziţiile contestate îi permit colegiului special al Curţii Supreme de Justiţie să „examineze suficient” problemele centrale ale eventualelor litigii

79. Aşa cum s-a constatat la §50 supra, deciziile Comisiei de evaluare pot fi verificate de către colegiul special doar sub aspectul concluziilor referitoare la corespunderea candidatului la criteriile de integritate etică şi financiară. Controlul judecătoresc al colegiului special se poate manifesta doar asupra chestiunilor de fond şi nu acoperă chestiunile de procedură.

80. Curtea observă că articolul 12 alin.(4) din Lege stabileşte drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare. Astfel, candidatul are dreptul a) să participe la şedinţele Comisiei de evaluare şi să dea explicaţii verbale; b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de evaluare; c) să ia cunoştinţă de materialele evaluării, cu cel puţin 3 zile până la audiere; d) să prezinte, în formă scrisă, date şi informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior; e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.

81. Totuşi, legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcţie de eventualele carenţe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum şi de circumstanţele particulare ale cauzei, Curtea reţine că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a litigiului. În această cauză, Curtea observă că dispoziţiile contestate nu le permit candidaţilor nepromovaţi să solicite reluarea procedurii de evaluare în cazul în care decizia Comisiei de evaluare este afectată de vicii procedurale grave.

82. Curtea observă că la limitarea controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare legislatorul nu a avut în vedere nici faptul că împotriva deciziilor în discuţie legea prevede o singură cale de atac. După epuizarea remediului din faţa completului special candidatul nu va putea pune în discuţie în faţa altui organ jurisdicţional încălcarea drepturilor sale procedurale la etapa evaluării. Acest fapt presupune că viciile în discuţie nu vor fi examinate de nicio autoritate jurisdicţională, indiferent de gravitatea încălcărilor admise la evaluarea candidatului.

83. Curtea admite că dispoziţiile contestate sunt apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situaţiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative. Totuşi, acest obiectiv poate fi atins prin mijloace mai puţin intruzive în dreptul candidaţilor nepromovaţi la o instanţă cu jurisdicţie deplină. Astfel, obiectivul legislatorului poate fi realizat prin limitarea controlului judiciar la erorile procedurale grave ale Comisiei de evaluare în cadrul procedurii de evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare. Această soluţie însoţită de competenţa completului special de a examina „circumstanţele care puteau duce la promovarea evaluării” de către candidat sunt în măsură să asigure o „examinare suficientă” a problemelor centrale abordate de candidaţii nepromovaţi.

84. Curtea reaminteşte că în Hotărârea nr.32 din 29 noiembrie 2018 a examinat o situaţie opusă acestei cauze, în care legea obliga instanţele judecătoreşti să anuleze unele acte administrative, la solicitarea persoanelor afectate, pentru nerespectarea chiar şi a celor mai nesemnificative reguli de procedură. În acea cauză, Curtea a reţinut că legea avea un caracter rigid şi insensibil în privinţa circumstanţelor cauzei pentru că nu le acorda instanţelor judecătoreşti posibilitatea să verifice dacă erorile admise la întocmirea acelor acte afectau, în mod obiectiv, caracterul echitabil al procesului. Curtea a declarat neconstituţională acea prevedere legală şi a permis instanţelor să aprecieze gravitatea neregulilor admise la întocmirea actelor contestate (a se vedea §40 din hotărâre).

85. Comparând prevederea examinată în Hotărârea nr.32 din 29 noiembrie 2018 şi dispoziţia contestată de autorii excepţiei, Curtea reţine că în ambele situaţii legislatorul a optat pentru soluţii rigide şi insensibile la drepturile persoanelor vizate. Dacă în cauza citată legea îi obliga pe judecători să valideze încălcările procedurale nesemnificative, în această cauză legea îi obligă pe judecători să respingă in toto carenţele procedurale invocate de candidaţii nepromovaţi, indiferent de gravitatea acestora. Curtea reţine că la reglementarea soluţiilor legislative care limitează controlul judiciar al actelor contestate de persoanele afectate, legislatorul trebuie să aibă în vedere drepturile persoanelor care sunt în joc, dacă soluţia sa le permite instanţelor să ţină cont de circumstanţele litigiului principal şi dacă există o cale de atac adiţională capabilă să compenseze neajunsurile din procedura precedentă.

86. În cauza Xhoxhaj v. Albania, 9 februarie 2021, Curtea Europeană a constatat că Comisia independentă de calificare, care evalua judecătorii şi procurorii în funcţie în partea ce ţine de bunurile deţinute, integritatea lor şi competenţele profesionale, avea toate caracteristicile unui organ judiciar independent. Totuşi, Curtea Europeană a observat că decizia Comisiei în discuţie putea fi contestată în faţa Camerei de Apel care avea competenţă deplină să examineze fiecare dintre motivele contestaţiei depuse de persoana evaluată, inclusiv să remedieze erorile de procedură (a se vedea §112, 303 şi 309 din hotărâre).

87. Aceste constatări îi permit Curţii să ajungă la concluzia că dispoziţiile contestate nu asigură candidaţii nepromovaţi că vor beneficia de o „examinare suficientă” a problemelor centrale ale contestaţiilor formulate în faţa completului special al Curţii Supreme de Justiţie. Prin urmare, textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26/2022 contravine articolelor 20, 23 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

88. Totuşi, pentru a preveni situaţiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare pe motivul încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, Curtea consideră necesar să stabilească o soluţie provizorie. Astfel, până la modificarea legii în conformitate cu raţionamentele prezentei hotărâri, completul special al Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea contestaţiilor, va putea dispune reevaluarea candidaţilor nepromovaţi dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, şi (b) că există circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 literele a) şi e) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admit excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de dl avocat Petru Balan, în interesele dnei judecătoare Angela Bostan, parte în dosarul nr.3-1/2023, în interesele dlui judecător Sergiu Osoianu, parte în dosarul nr.3-6/2023, şi în interesele dnei judecătoare Ecaterina Buzu, în dosarul nr.3-7/2023, de domnii avocaţi Rodion Tocan şi Marian Bucătaru, în interesele dlui judecător Iurie Bejenaru, parte în dosarul nr.3-2/2023, de dl judecător Vladislav Holban, parte în dosarul nr.3-4/2023, de dl avocat Nicolae Leşan, în interesele dlui judecător Vitalie Stratan, parte în dosarul nr.3-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie, în faţa completului de judecată special instituit pentru examinarea contestaţiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

2. Se declară neconstituţional textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

3. Până la modificarea legii de către Parlament, completul special al Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea contestaţiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare, va putea dispune reevaluarea candidaţilor nepromovaţi dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, şi (b) că există circumstanţe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

 

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolelor 27 alineatul (5) din Legea

cu privire la Curtea Constituţională şi 67

din Codul jurisdicţiei constituţionale

 

Prin Hotărârea nr.5 din 14 februarie 2023, Curtea Constituţională a admis sesizările nr.17g/2023, nr.21g/2023, nr.23g2023, nr.24g/2023, nr.27g/2023 şi nr.31g/2023, a declarat neconstituţional textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor şi a decis că, până la modificarea legii de către Parlament, completul special al Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea contestaţiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare, va putea dispune reevaluarea candidaţilor nepromovaţi dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, şi (b) că există circumstanţe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.

1. Curtea Constituţională a constatat că textul contestat din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022, în redactarea Legii nr.354 din 22 decembrie 2022, acordă Completului special al Curţii Supreme de Justiţie (în continuare, Completul special) doar competenţa de a verifica deciziile Comisiei de evaluare asupra chestiunilor de fond [corespunderea candidatului criteriilor de integritate etică şi financiară] şi „nu acoperă chestiunile de procedură” [§§50 şi 79], iar acest fapt constituie o ingerinţă în articolele 20, 23 şi 54 din Constituţie, precum şi în articolul 6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deoarece „nu asigură candidaţii nepromovaţi că vor beneficia de o examinare suficientă a problemelor centrale ale contestaţiilor” [§87].

2. Am susţinut cu fermitate că expresia „constată existenţa unor circumstanţe” din textul contestat nu exclude verificarea de către Completul special a elementelor de drept procesual şi a oricăror încălcări de natură să vicieze decizia Comisiei de evaluare. Textul contestat, aşa cum a fost formulat de legislator [dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat], interpretat în contextul întregului alineat, dar şi în legătură sistemică cu alte dispoziţii legale pertinente, oferă Completului special depline prerogative pentru a verifica legalitatea deciziei Comisiei de evaluare.

3. Totodată, termenul „circumstanţe” se referă, în special, la criteriile de integritate etică şi financiară cărora trebuie să corespundă candidatul supus evaluării. În acest sens, Completul special, în rezultatul examinării multiaspectuale şi depline a cauzei administrative, are competenţa de a constata dacă există circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării, adică dacă candidatul-contestatar îndeplineşte toate criteriile de integritate etică, de integritate financiară, şi dacă, respectiv, ar putea promova evaluarea.

4. Prin urmare, având la dispoziţie întregul arsenal de mecanisme juridice [de drept material şi drept procesual] de a verifica legalitatea deciziei Comisiei de evaluare, Completul special va putea admite contestaţia şi dispune reluarea procedurii de evaluare doar dacă va constata că candidatul întruneşte toate criteriile de integritate etică şi financiară prevăzute la articolul 8 din Legea nr.26/2022. În cazul în care Completul special constată că există circumstanţe care răstoarnă concluziile Comisiei de evaluare privind unul sau mai multe criterii de integritate etică sau financiară, însă concomitent menţine constatările Comisiei de evaluare în privinţa altor criterii de integritate etică şi financiară, Colegiul special nu va fi îndreptăţit să dispună reluarea procedurii de evaluare.

Având în vedere cele menţionate supra, am afirmat că norma contestată, adoptată de către legislator în limitele dispoziţiilor articolelor 72 alin.(3) lit.e) şi 115 alin.(4) din Constituţie, nu afectează dreptul candidaţilor evaluaţi de acces la justiţie, iar problema ridicată în sesizare ţine de interpretarea şi aplicarea legii. Problemele de interpretare şi aplicare sunt de competenţa instanţelor de drept comun, şi nu de competenţa Curţii Constituţionale.

 

 

 

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolelor 27 alineatul (5) din Legea

cu privire la Curtea Constituţională şi 67

din Codul jurisdicţiei constituţionale

 

1. Cu tot respectul cuvenit majorităţii, nu pot fi de acord cu declararea admisibilităţii capătului de cerere privind accesul la o instanţă şi nici cu constatarea unei încălcări a articolului 20 din Constituţie.

2. În opinia mea, în prezenta cauză, principala problemă privind accesul la o instanţă se pune în funcţie de răspunsul la întrebarea dacă textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26/2022 reduce sau nu sfera chestiunilor pe care Colegiul special al Curii Supreme de Justiţie le poate examina. Curtea a constatat că textul în discuţie limitează controlul judecătoresc al deciziilor Comisiei de evaluare, deoarece acesta prevede că controlul respectiv se poate extinde doar asupra chestiunilor de fond şi nu acoperă chestiunile de procedură (a se vedea §50, 79 din HCC nr.5 din 14 februarie 2023).

3. Aşadar, prevederile articolului nr.14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26/2022 stabilesc că, la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, instanţa judecătorească poate admite cererea de contestare a unui candidat, dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, şi dispune reluarea procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare.

4. În opinia mea, textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” nu stabileşte că deciziile Comisiei de evaluare pot fi verificate de către Colegiul special doar sub aspectul constatărilor referitoare la îndeplinirea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară, nici nu reglementează care chestiuni (de ordin procedural sau factual) se examinează de către instanţa de recurs. Astfel, cu sau fără această sintagmă în articolul 14 alin.(8) lit.b) din Lege, Colegiul special are competenţa de a evalua circumstanţele factuale şi juridice ale fiecărui caz pe care îl examinează în conformitate cu procedura prevăzută de Codul administrativ, cu excepţiile stabilite prin Legea nr.26/2022 (articolul 14 alin.(6) din Legea nr.26/2022). Prin urmare, controlul judecătoresc al Colegiului special este unul deplin, i.e., se extinde atât asupra chestiunilor de fond, cât şi asupra chestiunilor de procedură, iar acest fapt asigură examinarea deplină şi suficientă a problemelor centrale ale contestaţiilor formulate de către candidaţii nepromovaţi.

5. Textul contestat, în realitate, condiţionează una dintre soluţiile pe care instanţa de judecată o poate lua în urma constatărilor la care ajunge examinând cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare. La modul practic, completul special al Curţii Supreme poate admite cererea de contestare şi poate dispune reluarea procedurii de evaluare, cercetând toate circumstanţele factuale şi juridice ale cazului şi stabilind dacă evaluarea Comisiei a fost corectă şi legală.

6. Sub acest aspect, reţin argumentul reprezentantului Guvernului, potrivit căruia condiţia „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” de la articolul 14 alin.(8) lit.b) din Lege le reaminteşte judecătorilor care judecă contestaţia că nu trebuie să dispună, din motive care au o pondere neînsemnată, reluarea procedurii de evaluare. Această condiţie este, de fapt, o reflexie a principiului proporţionalităţii şi nu contravine, ca atare, articolului 20 din Constituţie.

7. Prin urmare, Colegiul special are competenţa de a evalua circumstanţele factuale şi juridice ale fiecărui caz şi de a casa, în eventualitatea unui dezacord, decizia Comisiei. Ulterior, Comisia de evaluare trebuie să reia procedura de evaluare a candidatului. Această competenţă echivalează cu trimiterea la rejudecare, competenţă caracteristică unui tribunal de recurs. Faptul că nu poate pronunţa o hotărâre nouă, nu înseamnă că Colegiul special al Curţii Supreme de Justiţie nu reprezintă o instanţă judecătorească competentă, din perspectiva articolului 20 din Constituţie. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, ca regulă generală, este inerent noţiunii de control judecătoresc ca, în eventualitatea admiterii unui recurs, instanţa de control să aibă competenţa de a casa decizia contestată şi fie să pronunţe o nouă decizie, fie să trimită cauza la rejudecare aceluiaşi organ sau unui organ diferit (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 6 noiembrie 2018, §184 şi jurisprudenţa citată acolo). Astfel, competenţa strictă a trimiterii la rejudecare nu este contrară, în sine, articolului 20 din Constituţie. De asemenea, Constituţia nu impune un grad dublu de jurisdicţie în materie civilă. Sub acest aspect, din perspectiva Curţii Europene, este esenţial ca cel puţin unul dintre organe (în acest caz, fie Comisia de evaluare, fie Colegiul special al Curţii Supreme) să respecte condiţiile articolului 6 §1 din Convenţia Europeană (tribunal independent şi imparţial, instituit prin lege) (a se vedea Albert şi Le Compte v. Belgia, 10 februarie 1983, §29).

8. Subsidiar, observ că soluţia tranzitorie din punctul 3 al dispozitivului Hotărârii, în realitate, instituie o condiţie mai complexă decât cea din textul declarat neconstituţional, deoarece a stabilit încă o condiţie, care trebuie întrunită cumulativ cu cea existentă anterior. Astfel, până la modificarea legii de către Parlament, completul special al Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea contestaţiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de evaluare, va putea dispune reevaluarea candidaţilor nepromovaţi dacă va constata (a) că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, şi (b) că există circumstanţe care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat.

Prin urmare, în opinia mea, textul „dacă constată existenţa unor circumstanţe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat” din articolul 14 alin.(8) lit.b) din Legea nr.26 din 10 martie 2022 nu reprezintă o ingerinţă în dreptul de acces liber la justiţie, garantat de articolul 20 din Constituţie.