H O T Ă R Â R E

privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 445 şi 461

din Codul contravenţional (nulitatea procesului-verbal cu

privire la contravenţie) (Sesizarea nr.158g/2018)

 

nr. 32  din  29.11.2018

 

Monitorul Oficial nr.513-525/189 din 28.12.2018

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Igor DOLEA,

dlui Victor POPA,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 9 noiembrie 2018

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 445 şi 461 din Codul contravenţional, ridicată de către dl avocat Vitali Catană, în dosarul nr.4r-2301/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 9 noiembrie 2018, de un complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Chişinău (domnii judecători Gheorghe Lîsîi, Sergiu Furdui şi Ion Bulhac), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 15 noiembrie 2018, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

4. În procesul examinării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

5. În şedinţa plenară publică a Curţii a lipsit autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi la organele de drept din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei.

 

CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL

6. Pe 26 septembrie 2016, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie Centru a emis un proces-verbal de constatare a contravenţiei prevăzute de articolul 78 alin.(2) din Codul contravenţional [vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale].

7. Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 30 mai 2018 a fost admisă contestaţia depusă de contravenientă, iar procesul-verbal cu privire la contravenţie a fost anulat în baza articolului 445 din Codul contravenţional. În motivarea acestei hotărâri, instanţa de judecată a menţionat, între altele, că, deşi a fost probată vinovăţia în comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 78 alin.(2) din Codul contravenţional, procesul-verbal cu privire la contravenţie trebuie anulat, pentru că nu au fost respectate dispoziţiile articolului 443 din Codul contravenţional (i.e. acesta nu conţine date referitoare la ocupaţia contravenientei, datele din buletinul de identitate ale acesteia, elementele constitutive ale contravenţiei, informaţia despre instituţia bancară unde urmează a fi achitată amenda, precum şi lipseşte semnătura victimei).

8. Nefiind de acord cu această hotărâre, avocatul victimei a declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi dispunerea rejudecării cauzei.

9. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Vitali Catană a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 445 şi 461 din Codul contravenţional.

10. Prin încheierea din 24 octombrie 2018, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

 

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 24

Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică

„(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.

(2) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante.

[…]”

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

„Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.”

12. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 443

Conţinutul procesului-verbal cu privire la contravenţie

„(1) Procesul-verbal cu privire la contravenţie va cuprinde:

a) data (ziua, luna, anul), ora şi locul încheierii;

b) calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorităţii pe care o reprezintă;

c) numele, prenumele, domiciliul, ocupaţia persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, datele din buletinul lui de identitate, iar în cazul persoanei juridice, denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă;

d) fapta contravenţională, locul şi timpul săvârşirii ei, circumstanţele cauzei care au importanţă pentru stabilirea faptelor şi consecinţelor lor juridice, evaluarea eventualelor pagube cauzate de contravenţie;

e) încadrarea juridică a faptei, norma materială contravenţională şi indiciile calificative ale elementelor constitutive ale contravenţiei;

f) aducerea la cunoştinţa persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional şi a victimei a drepturilor şi obligaţiilor lor prevăzute la art.384 şi 387;

g) obiecţiile şi probele pe care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional le aduce în apărarea sa, precum şi obiecţiile şi probele victimei;

h) informaţii despre instituţia bancară şi despre modul de plată a amenzii.

(2) În cazul în care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional este un minor, în procesul-verbal se va consemna şi numele, prenumele, domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi legali.

(3) În cazul în care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional sau victima nu cunoaşte limba procesului-verbal, se asigură asistenţa unui interpret/traducător, datele lui consemnându-se în procesul-verbal.

(4) În procesul-verbal se individualizează corpurile delicte (se descriu forma, mărimea, culoarea, greutatea, alte caracteristici care permit individualizarea lor), indicându-se datele proprietarului şi, după caz, măsurile luate pentru valorificarea sau conservarea lor.

(5) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator, de persoană în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional şi de victimă când există. În cazul în care constatarea contravenţiei este de competenţa unui organ colegial, procesul-verbal cu privire la contravenţie se încheie de către preşedintele organului colegial sau de către un membru ales cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa în al cărei cadru are loc constatarea faptei ori desemnat de către preşedintele acestei şedinţe şi se semnează de către toţi membrii prezenţi la şedinţă.

(6) Faptul absenţei persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional ori al refuzului acesteia de a semna procesul-verbal se consemnează în procesul-verbal şi se certifică prin semnătura cel puţin a unui martor, indicându-se şi datele de identitate ale acestuia.

(7) În procesul-verbal nu se admit rectificări, adăugiri, alte modificări. În cazul necesităţii unor astfel de acţiuni, se încheie un nou proces-verbal, în care se face consemnarea respectivă.

(8) În cazul în care contravenţia prevăzută la capitolul XIII al cărţii întâi a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau al mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, agentul constatator, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, poate încheia procesul-verbal şi în absenţa persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional. În procesul-verbal încheiat în cazurile prevăzute de prezentul alineat se indică tipul, modelul şi numărul de identificare al mijlocului special cu ajutorul căruia a fost constatată contravenţia.

(9) Partea rezolutivă a procesului-verbal cuprinde decizia agentului constatator de sancţionare, de încetare a procesului contravenţional sau de remitere a cauzei funcţionarului abilitat să examineze cauza contravenţională, din cadrul autorităţii din care face parte agentul constatator, ori în instanţa de judecată, cu recomandarea, în toate cazurile, dacă consideră necesar, privind sancţionarea sau privind încetarea procesului, indicându-se şi termenul de contestare în instanţa de judecată.

(10) Dacă norma contravenţională prevede aplicarea punctelor de penalizare sau dacă contravenţia imputată prevede acumularea a 15 puncte de penalizare, partea rezolutivă a procesului-verbal va conţine şi menţiunea respectivă.

(11) În cazul deciziei de sancţionare, partea rezolutivă a procesului-verbal va cuprinde şi date privind informarea persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional despre dreptul de a plăti jumătate din amendă dacă amenda este plătită în cel mult 72 de ore de la stabilirea ei. În cazul în care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional recunoaşte săvârşirea contravenţiei şi acceptă sancţiunea stabilită în procesul-verbal de către agentul constatator, procesul-verbal cu privire la contravenţie constituie actul de decizie asupra cauzei contravenţionale. Faptul recunoaşterii contravenţiei şi al acceptării sancţiunii stabilite de către agentul constatator se consemnează în procesul-verbal cu privire la contravenţie.

(12) În cazul deciziei de remitere a cauzei contravenţionale spre examinare funcţionarului abilitat din cadrul autorităţii din care face parte agentul constatator sau în instanţa de judecată, agentul constatator transmite după competenţă procesul-verbal şi materialele cauzei contravenţionale.

(13) Copia de pe procesul-verbal se înmânează persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional şi victimei la cerere. În cazul procesului-verbal încheiat în absenţa persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, copia de pe procesul-verbal se înmânează în modul prevăzut la art.382 alin.(6).

(14) În cazul prevăzut la art.16 alin.(2), agentul constatator expediază materialele cauzei contravenţionale autorităţii publice locale pentru problemele minorilor şi, după caz, poate solicita, prin demers, instanţei de judecată aplicarea faţă de minor a măsurii de constrângere cu caracter educativ conform prevederilor art.104 din Codul penal.”

Articolul 445

Nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenţie

„Neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la contravenţie a datelor şi faptelor indicate la art.443 are ca efect nulitatea acestuia.”

Articolul 448

Contestaţia împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenţionale

„(1) Contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, procurorul, dacă este parte în cauza contravenţională, în cazul în care nu sunt de acord cu decizia agentului constatator sau în cazul în care aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor procesuale stabilite de prezentul cod, sunt în drept să conteste decizia emisă asupra cauzei contravenţionale. Termenul de contestare a deciziei agentului constatator este de 15 zile de la data emiterii acesteia sau, pentru părţile care nu au fost prezente la şedinţa de examinare a cauzei contravenţionale, de la data înmânării copiei de pe decizia respectivă în condiţiile art.447¹ alin.(8).

[…]”

Articolul 461

Încetarea procesului contravenţional în şedinţă de judecată

„În cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute la art.441 şi 445, instanţa încetează procesul contravenţional.”

13. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 251

Încălcările care atrag nulitatea actelor procedurale

„(1) Încălcarea prevederilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

(2) Încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată, la participarea părţilor în cazurile obligatorii, la prezenţa interpretului, traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.

(3) Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părţi, şi se ia în considerare de instanţă, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

(4) Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acţiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoştinţă de materialele dosarului, sau în instanţa de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acţiunii procesuale, precum şi în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanţă.”

 

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

14. Prin decizia din 15 noiembrie 2018, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei excepţii de neconstituţionalitate, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

15. Curtea a reţinut că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolelor 445 şi 461 din Codul contravenţional. Verificarea constituţionalităţii acestui tip de acte normative ţine de competenţa sa ratione materiae, potrivit articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect un recurs împotriva unei hotărâri judecătoreşti care s-a bazat pe normele contestate. Astfel, Curtea admite că instanţa de recurs va aplica sau va ţine cont de prevederile criticate în analiza sa cu privire la legalitatea hotărârii.

17. De asemenea, excepţia a fost ridicată de către reprezentantul uneia dintre părţile la proces.

18. Curtea a mai reţinut că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Pentru a declara admisibilă sesizarea, Curtea a trebuit să stabilească şi incidenţa drepturilor garantate de Constituţie, invocate de către autorul acesteia.

20. Articolul 445 din Codul contravenţional stabileşte că lipsa indicării în procesul-verbal cu privire la contravenţie a datelor şi faptelor menţionate la articolul 443 din Cod are ca efect nulitatea absolută a actului. De asemenea, potrivit articolului 461 din Cod, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată circumstanţa prevăzută de articolul 445, instanţa încetează procesul contravenţional.

21. Autorul excepţiei consideră că această soluţie legislativă contravine dreptului la un proces echitabil din perspectiva drepturilor victimei, prin avantajarea nejustificată a contravenientului faţă de aceasta. Astfel, victima ar fi lipsită de o satisfacţie echitabilă în ipoteza în care vinovăţia contravenientului este demonstrată, însă procesul-verbal cu privire la contravenţie este întocmit cu iregularităţi.

22. Pentru că este suverană cu privire la competenţa sa, Curtea nu poate fi constrânsă, la examinarea constituţionalităţii unui text de lege, să analizeze dispoziţiile criticate prin prisma normelor constituţionale invocate de către autorul excepţiei, ci este liberă să le analizeze şi în raport cu prevederile constituţionale relevante pentru soluţionarea sesizării, importante fiind argumentele aduse în acest sens (a se vedea HCC nr.7 din 26 aprilie 2018, §23; HCC nr.15 din 22 mai 2018, §24; HCC nr.20 din 4 iulie 2018, §47). Sub acest aspect, Curtea observă că lipsa investigării efective şi impunitatea persoanelor vinovate de comiterea unor acte de violenţă poate constitui un eşec al statului de a-şi respecta obligaţiile procedurale pozitive pe care le pretind articolele 3 şi 8 din Convenţia Europeană.

23. Aşadar, Curtea consideră că această cauză trebuie examinată prin prisma articolelor 24 [dreptul la integritate fizică şi psihică] şi 28 [viaţa intimă, familială şi privată] din Constituţie, care sunt corespondentele articolelor 3 şi 8 din Convenţia Europeană.

24. Cu privire la articolul 461 din Codul contravenţional, deşi autorul a criticat această normă în totalitate, Curtea va examina doar textul „şi 445”, pentru că doar aceste prevederi conduc la încetarea procesului în cazul constatării nulităţii procesului-verbal cu privire la contravenţie.

25. Prin urmare, Curtea declară admisibilă sesizarea şi va trece la examinarea în fond a articolului 445 şi a textului „şi 445” din articolul 461 din Codul contravenţional.

 

B. FONDUL CAUZEI

PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLELOR 24 ŞI 28 DIN CONSTITUŢIE

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

26. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a menţionat că sancţiunea nulităţii în cazul în care procesul-verbal este întocmit cu încălcarea prevederilor articolului 443 din Codul contravenţional nu poate avea un caracter absolut. Anularea procesului-verbal în baza articolului 445 şi încetarea procesului contravenţional în baza articolului 461 ar reprezenta garanţii excesive pentru contravenient, care conduc la o situaţie inechitabilă pentru victimă.

 

B. Argumentele autorităţilor

27. În opinia sa, Preşedintele Republicii Moldova a menţionat că procesul-verbal cu privire la contravenţie se bucură de prezumţia de legalitate. Astfel, este justificată soluţia legislativă potrivit căreia lipsa indicării în procesul-verbal a menţiunilor prevăzute de lege conduce la declararea nulităţii acestuia. Totuşi, în cazurile în care prin contravenţie se lezează un drept fundamental al victimei, declararea nulităţii procesului-verbal pentru că nu ar conţine anumite menţiuni poate genera o situaţie inechitabilă pentru victimă.

28. Guvernul a susţinut că garanţiile articolului 6 din Convenţia Europeană şi, implicit, ale articolului 20 din Constituţie nu sunt incidente în această cauză. În acest sens, Curtea Europeană a reţinut în cauza Perez v.Franţa că articolul 6 din Convenţie nu garantează dreptul la o „răzbunare privată”. Totuşi, Guvernul admite că impunitatea indivizilor care au comis acte de violenţă poate conduce la încălcarea unor drepturi materiale, e.g. dreptul la integritate fizică.

29. Parlamentul nu i-a prezentat Curţii punctul de vedere cu privire la sesizare.

 

C. Aprecierea Curţii

1. Principii generale

30. Curtea Europeană a reţinut că, de vreme ce obiectul esenţial al articolului 8 din Convenţie este să protejeze persoana împotriva acţiunilor arbitrare ale autorităţilor publice, acesta implică, de asemenea, obligaţii pozitive inerente „respectării” efective a vieţii private şi de familie. Aceste obligaţii impun adoptarea unor măsuri în sfera relaţiilor dintre particulari (Eremia v.Republica Moldova, 28 mai 2013, §72).

31. Cu privire la respectarea vieţii private, Curtea Europeană a menţionat, în diferite contexte, că acest concept include integritatea fizică şi psihologică a unei persoane. În acest sens, Curtea a precizat în jurisprudenţa sa că obligaţiile pozitive impuse autorităţilor în baza articolului 8, privit separat sau coroborat cu articolul 3, includ şi obligaţia de a adopta şi de a aplica un cadru legal corespunzător care să asigure protecţia efectivă împotriva actelor de violenţă comise de către persoanele fizice (a se vedea Osman v.Regatul Unit, 28 octombrie 2008, §§128-130, Đorđević v.Croaţia, 24 iulie 2012, §§141-143; M.G. v.Turcia, 22 martie 2016, §§77, 78).

32. Astfel, articolele 3 şi 8 din Convenţie instituie în sarcina statelor o obligaţie substanţială pozitivă de a întreprinde măsurile legislative necesare pentru a preveni şi a pedepsi actele de violenţă comise de către indivizi. În acest context, eşecul statului de a-şi onora obligaţiile substanţiale poate conduce implicit la nerespectarea obligaţiilor procedurale pozitive de a investiga efectiv şi de a-i pedepsi pe cei vinovaţi de comiterea unor acte de violenţă (a se vedea cauza M.C. v.Bulgaria, 4 decembrie 2003, în care Curtea Europeană a combinat chestiunile de substanţă cu cele de procedură dată fiind interdependenţa lor şi a reţinut că statul reclamat a eşuat să-şi onoreze obligaţia procedurală din cauza unei probleme substanţiale).

33. Curtea Europeană a subliniat că, atunci când o persoană pretinde că a fost victima unor acţiuni contrare articolului 3 din Convenţie, această dispoziţie implică o obligaţie pozitivă a statului de a efectua o investigaţie oficială, iar o asemenea obligaţie nu poate, în principiu, să se limiteze doar la cazurile de rele tratamente aplicate de către funcţionarii de stat (Ceachir v.Republica Moldova, 10 decembrie 2013, §43). Investigaţia ar trebui să conducă, în principiu, la stabilirea faptelor cazului, la identificarea şi la pedepsirea celor responsabili. De asemenea, investigaţia trebuie să respecte condiţiile independenţei, efectivităţii, promptitudinii şi reacţiei rezonabile şi accesibilităţii victimei sau a reprezentanţilor săi legali la aceasta (O’Keeffe v.Irlanda [MC], 28 ianuarie 2014, §172).

34. Obligaţiile procedurale pretinse de articolul 3 din Convenţie se aplică cu privire la întreaga procedură, inclusiv cu privire la faza de judecată. Astfel, tribunalele naţionale nu trebuie în niciun caz să tolereze nepedepsirea ingerinţelor în integritatea fizică şi morală a persoanelor (Ceachir v.Republica Moldova, 10 decembrie 2013, §46). Acest fapt este esenţial pentru menţinerea încrederii publice şi asigurarea adeziunii la preeminenţa dreptului şi pentru prevenirea oricărei aparenţe de toleranţă sau convenienţă privind actele ilegale (Öneryildiz v.Turcia [MC], 30 noiembrie 2004, §96).

2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

35. Cu titlu preliminar, Curtea reţine că prevederile Codului contravenţional reglementează cadrul general al constatării şi al sancţionării contravenţiilor. Codul conţine norme juridice cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal, menţiunile obligatorii pe care trebuie să le conţină acest proces-verbal, persoanele care au calitatea de agenţi constatatori, modul de contestare a procesului-verbal, regimul general al sancţiunilor contravenţionale, al aplicării şi al executării acestora.

36. Articolul 443 din Cod stabileşte menţiunile obligatorii pe care trebuie să le conţină procesul-verbal cu privire la contravenţie (i.e. data, ora şi locul încheierii; calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorităţii pe care o reprezintă; numele, prenumele, domiciliul, ocupaţia persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, datele din buletinul lui de identitate, iar în cazul persoanei juridice, denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă ş.a.m.d.).

37. Potrivit articolului 445 din Cod, lipsa menţionării în procesul-verbal cu privire la contravenţie a datelor şi a faptelor indicate la articolul 443 are ca efect nulitatea acestuia. De asemenea, potrivit articolului 461 din Cod, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată circumstanţa prevăzută de articolul 445, instanţa încetează procesul contravenţional. Astfel, modul în care sunt redate aceste prevederi legale, precum şi interpretarea dată de către instanţele de judecată, conduc la ideea că acestea sancţionează procesul-verbal cu privire la contravenţie cu nulitatea absolută, care poate fi constatată din oficiu, în cazul în care acesta nu conţine cel puţin una dintre menţiunile reglementate la articolul 443 din Cod.

38. Procesul-verbal cu privire la contravenţie este un act administrativ, care emană de la o autoritate publică, dotată cu competenţa de a constata şi de a sancţiona faptele contravenţionale, se bucură de prezumţiile de legalitate, de autenticitate şi de veridicitate. De asemenea, acesta este executoriu. Astfel, Curtea admite că pentru încheierea sa valabilă, în scopul producerii de efecte juridice, redactarea lui trebuie să respecte o anumită formă ad validitatem, trebuind realizate toate exigenţele de fond şi de formă.

39. Astfel, Parlamentul are competenţa să stabilească condiţiile de valabilitate ale procesului-verbal cu privire la contravenţie, inclusiv neregulile care pot conduce la declararea nulităţii acestuia. Totuşi, din perspectiva drepturilor fundamentale ale victimei, Parlamentul nu poate adopta o soluţie legislativă care să înlăture, în mod absolut, posibilitatea reparării în faţa instanţei de judecată a erorilor comise la încheierea procesului-verbal.

40. În acest context, Curtea observă că prevederile contestate sunt rigide şi insensibile în privinţa circumstanţelor, pentru că sancţionează procesul-verbal cu privire la contravenţie cu nulitatea absolută, în cazul în care acesta nu conţine cel puţin una dintre menţiunile stabilite de lege. Din această perspectivă, legea nu le acordă instanţelor de judecată posibilitatea de a înlătura erorile care nu pot afecta, în mod obiectiv, caracterul echitabil al procesului. Astfel, dacă un judecător sesizat cu o contestaţie împotriva unui proces-verbal cu privire la contravenţie constată că din acesta lipseşte o menţiune prevăzută de articolul 443 din Codul contravenţional, trebuie să-l anuleze şi, implicit, să înceteze procesul contravenţional.

41. În acest sens, Curtea poate imagina o situaţie în care un proces-verbal cu privire la contravenţia prevăzută de articolul 78 [vătămarea integrităţii corporale] sau articolul 78¹ [violenţa în familie] ar putea fi anulat doar pentru că agentul constatator a omis să indice ocupaţia contravenientului sau oficiul care i-a eliberat actul de identitate, menţiuni care, în mod evident, sunt irelevante sau insignifiante în raport cu fondul cauzei. În asemenea situaţii ar fi imposibil de susţinut că statul şi-a onorat obligaţiile procedurale pozitive de a investiga efectiv şi de a-i pedepsi pe cei vinovaţi de comiterea actelor de violenţă.

42. De altfel, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că sistemul de sancţionare al statului trebuie să funcţioneze de o asemenea manieră încât cei vulnerabili, i.e. victimele actelor de violenţă, să fie convinşi că sistemul judiciar va reacţiona împotriva ilegalităţilor comise faţă de ei şi nu le va tolera sau nu îi va lăsa pe făptuitori nepedepsiţi. Dacă nu s-ar putea stabili o pedeapsă din cauza reglementării deficitare a legii, scopul legii contravenţionale nu ar fi atins, fapt care ar alimenta scepticismul public la adresa sistemului judiciar (HCC nr.28 din 22 noiembrie 2018, §65).

43. În concluzie, Curtea observă că articolul 445 şi textul „şi 445” din articolul 461 din Codul contravenţional împiedică autorităţile să-şi respecte obligaţiile procedurale pozitive pretinse de articolele 3 şi 8 din Convenţia Europeană. Aceste prevederi legale sunt contrare articolelor 24 şi 28 din Constituţie.

44. Spre deosebire de reglementările din Codul contravenţional, în Codul de procedură penală legislatorul a decis să diferenţieze nulitatea absolută de cea relativă. Astfel, potrivit articolului 251 alin.(2) din Codul de procedură penală, se sancţionează cu nulitate absolută actul procedural încheiat cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţa rationae materie sau ratione personae, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată, la participarea părţilor în cazurile obligatorii, la prezenţa interpretului ori a traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii. În toate celelalte cazuri de încălcare a normelor procesuale penale, nulitatea actului procedural poate fi invocată numai în cazul în care s-a comis o încălcare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

45. Astfel, constatarea neconstituţionalităţii prevederilor contestate nu împiedică Parlamentul să diferenţieze cazurile de nulitate absolută şi de nulitate relativă a procesului-verbal cu privire la contravenţie. Totuşi, până la introducerea acestor amendamente legislative, judecătorii trebuie să aplice prevederile din Codul de procedură penală şi să constate, în fiecare caz particular, dacă lipsa unei menţiuni în procesul-verbal nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei sau dacă aceasta poate fi acoperită (confirmată) de către instanţa de judecată.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 literele a) şi e) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către dl avocat Vitali Catană, în dosarul nr.4r-2301/18, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Se declară neconstituţionale articolul 445 şi textul „şi 445” din articolul 461 din Codul contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008.

3. Până la modificarea legii contravenţionale de către Parlament, instanţele de judecată trebuie să constate, în fiecare caz particular, dacă lipsa unei menţiuni în procesul-verbal nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei sau dacă aceasta poate fi acoperită (confirmată) de către instanţa de judecată.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.