D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.194g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor articolului 2876 din Codul fiscal
(avizul pentru plata impozitului de avere)
nr. 130 din 02.12.2019
Monitorul Oficial nr.14-23/8 din 24.01.2020
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,
dlui Eduard ABABEI,
dnei Domnica MANOLE,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Aliona Balaban, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea depusă pe 1 noiembrie 2019,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 2 decembrie 2019 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 2876 din Codul fiscal, ridicată de dna Lidia Zambilovici, parte în dosarul nr.3-277/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.
2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe 1 noiembrie 2019, de dl judecător Vitalii Ciumac de la Judecătoria Chişinău, sediu Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
A. CIRCUMSTANŢELE LITIGIULUI PRINCIPAL
3. Pe rolul judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, se află cauza civilă referitoare la cererea de chemare în judecată depusă de către dna Lidia Zambilovici, dl Iosif Zambilovici şi dna Elena Djulai împotriva Serviciului Fiscal de Stat, cu privire la contestarea actelor administrative.
4. În cererea lor, reclamanţii Lidia Zambilovici, Iosif Zambilovici şi Elena Djulai solicită anularea avizului Serviciului Fiscal de Stat din 29 noiembrie 2018 referitor la plata impozitului pe avere.
5. Pe 4 octombrie 2019, în cadrul şedinţei de judecată, dna Lidia Zambilovici a depus o cerere de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 2876 din Codul fiscal. Dispoziţiile articolului 2876 din Codul fiscal se referă la modalitatea de calculare a impozitului pe avere şi de prezentare a avizelor de plată de către Serviciul Fiscal de Stat în termen de până la 10 decembrie pentru situaţia existentă la 1 noiembrie a anului de gestiune.
6. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
„[…]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
„[…]
(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.
[…]”.
Articolul 58
Contribuţii financiare
„(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
[…]”.
8. Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:
Articolul 190
Principiile generale de evidentă a obiectelor
impozabile şi a obligaţiilor fiscale
„(1) Evidenta obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale se ţine de către contribuabil de sine stătător, dacă legislaţia nu prevede altfel, pentru a se estima baza impozabilă, cuantumul obligaţiilor fiscale calculate, modificate, stinse şi restante.
[…]”.
Articolul 2876
Calcularea impozitului pe avere şi avizele de plată
„Calcularea impozitului pe avere şi prezentarea avizelor de plată se realizează de către Serviciul Fiscal de Stat în termen de până la 10 decembrie pentru situaţia existentă la 1 noiembrie a anului de gestiune.”
ÎN DREPT
A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate
9. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că dispoziţiile criticate contravin prevederilor cuprinse la articolul 23 alin.(2) din Constituţie, care garantează dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle.
10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea susţine că prevederile contestate generează incertitudini, pentru că nu este clară modalitatea de prezentare de către Serviciul Fiscal de Stat a avizului pentru plata impozitului pe avere în cazul aflării contribuabililor în afara ţării pe o perioadă mai îndelungată.
B. Aprecierea Curţii
11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului fiscal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
13. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dna Lidia Zambilovici, parte în dosarul nr.3-277/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
14. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile articolului 2876 din Codul fiscal. Dispoziţiile articolului 2876 din Codul fiscal prevăd că calcularea impozitului pe avere şi prezentarea avizelor de plată se realizează de către Serviciul Fiscal de Stat în termen de până la 10 decembrie pentru situaţia existentă la 1 noiembrie a anului de gestiune.
15. Curtea menţionează că autoarea excepţiei a susţinut că nu este clar sensul prevederilor criticate în contextul în care nu este prevăzut modul de prezentare a avizului de plată a impozitului pe avere pentru contribuabilii care se află în afara ţării.
16. Cu referire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 23 din Constituţie, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece prevederile contestate nu sunt de natură de a încălca criteriile clarităţii şi preciziei legii.
17. Curtea reiterează că deşi actul normativ trebuie expus într-un limbaj simplu, clar şi concis, pentru a se exclude orice echivoc, formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară.
18. Prin urmare, rolul decizional conferit instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (HCC nr.33 din 7 decembrie 2017, §62; DCC nr.18 din 11 februarie 2019, §18).
19. De asemenea, Curtea menţionează că, garantând realizarea dreptului la proprietate privată asupra bunurilor de diferită natură juridică, statul îşi rezervă dreptul de a stabili sarcini proprietarilor de bunuri potrivit prevederilor articolului 46 alin.(5) din Constituţie şi, inclusiv, de a stabili obligaţii de plată a impozitelor şi taxelor în conformitate cu dispoziţiile articolului 58 alin.(1) din Constituţie.
20. Totodată, Curtea reţine că legislatorul a reglementat suficient de clar procedura prezentării avizului de plată a obligaţiilor fiscale la articolele 190-192 din Codul fiscal. Prin urmare, Curtea reiterează că o dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate opera în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr.23 din 25 februarie 2019, §26; DCC nr.23 din 29 martie 2018, §30).
21. În acest sens, Curtea observă că la articolul 190 din Codul fiscal legislatorul a prevăzut principiile generale de evidentă a obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale. Astfel, legislatorul a stabilit că evidenţa obiectelor impozabile şi a obligaţiilor fiscale se va ţine de către contribuabil de sine stătător, dacă legislaţia nu prevede altfel. Aşadar, potrivit prevederilor menţionate ale Codului fiscal, constituie obligaţia contribuabilului de a ţine evidenţa obiectelor impozabile şi de a-şi onora obligaţiile fiscale, indiferent de locul unde se află.
22. Curtea constată că autoarea excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile contestate, ci contestă, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a acestora. În acest context, Curtea relevă că excepţia de neconstituţionalitate care face obiectul prezentei cauze nu intră în sfera controlului de constituţionalitate, dat fiind faptul că motivele autoarei se referă la aspecte ce ţin de interpretarea şi de aplicarea legii de către instanţa de drept comun (DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, §19; DCC nr.48 din 5 aprilie 2019, §15; DCC nr.135 din 15 noiembrie 2018, §23).
23. De asemenea, Curtea menţionează că, în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea pretinsei neconformităţi a textului criticat cu normele constituţionale invocate. Autoarea excepţiei nu a demonstrat raportul contradictoriu dintre prevederile contestate şi Constituţie. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.102 din 3 octombrie 2019 §17; DCC nr.145 din 29 noiembrie 2018 §15; DCC nr.30 din 29 martie 2018, §22).
24. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 2876 din Codul fiscal, ridicată de către dna Lidia Zambilovici, parte în dosarul nr.3-277/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Vladimir ŢURCAN |
| Nr.130. Chişinău, 2 decembrie 2019. |
