D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.23g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor dispoziţii din articolul 190 alin.(1) din Codul penal şi a

articolului 326 alin.(1) din Codul de procedură penală

nr. 18  din  11.02.2019

Monitorul Oficial nr.178-184/100 din 31.05.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 6 februarie 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 11 februarie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textelor „naturii actului juridic” şi „nul şi anulabil” conţinute în articolul 190 alin.(1) din Codul penal şi a articolului 326 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Igor Chiriac în dosarul nr.1-799/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, pe 6 februarie 2019, de către dl judecător Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, se află cauza penală de învinuire a dlui Pavel Ţâpa de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 190 alin.(5) din Codul penal [escrocherie care a provocat daune în proporţii deosebit de mari].

4. Pe 2 octombrie 2018, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Igor Chiriac a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textelor „naturii actului juridic” şi „nul şi anulabil” conţinute în articolul 190 alin.(1) din Codul penal şi a articolului 326 alin.(1) din Codul de procedură penală în privinţa modificării acuzării în şedinţa de judecată în sensul agravării ei.

5. Prin încheierea din 23 ianuarie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, s-a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile

şi îndatoririle

„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 190

Escrocheria

„(1) Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privinţa naturii, calităţilor substanţiale ale obiectului, părţilor (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile,

[...]”.

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin

, sunt următoarele:

Articolul 326

Modificarea acuzării în şedinţa de judecată

în sensul agravării ei

„(1) Procurorul care participă la judecarea cauzei penale în primă instanţă şi în instanţa de apel este în drept să modifice, prin ordonanţă, învinuirea adusă inculpatului în cadrul urmăririi penale în sensul agravării ei dacă probele cercetate în şedinţa de judecată dovedesc incontestabil că inculpatul a săvârşit o infracţiune mai gravă decât cea incriminată anterior, aducând la cunoştinţă inculpatului, apărătorului lui şi, după caz, reprezentantului legal al inculpatului noua învinuire. În asemenea situaţie, instanţa, la cererea inculpatului şi a apărătorului lui, acordă termen necesar pentru pregătirea apărării de noua învinuire, după ce judecarea cauzei continuă. În instanţa de apel, procurorul poate modifica acuzarea în sensul agravării doar în cazul în care a declarat apel.

[...]”.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a susţinut că textele contestate din articolul 190 alin.(1) din Codul penal nu sunt suficient de clare şi permit o interpretare extensivă, în defavorarea acuzatului. Autorul consideră că dispoziţiile contestate creează riscul ca orice neexecutare a obligaţiilor cu caracter civil să fie calificată în baza articolului 190 din Codul penal, deoarece instanţa de judecată are mai întâi atribuţiile unei instanţe civile care să constate dacă actul juridic poate fi declarat ca fiind nul sau anulabil şi după aceasta să stabilească dacă a avut loc sau nu o infracţiune de escrocherie. În aceste condiţii, nu este clar cum ar urma să procedeze instanţa împuternicită să judece o cauză penală în baza articolului 190.

10. De asemenea, autorul a invocat că este inadmisibilă practica aducerii unei noi acuzări în procesul judecării cauzei penale, în baza articolului 326 alin.(1) din Codul de procedură penală, fără retragerea cauzei din instanţa de judecată, dacă nu există probe noi, care ar dovedi incontestabil că inculpatul a comis o nouă infracţiune, mai gravă decât cea incriminată anterior şi, potrivit articolului 326 alin.(1), aceste probe urmează mai întâi a fi cercetate în şedinţa de judecată până la înaintarea unei noi acuzări, adică inculpatul trebuie să cunoască care sunt noile probe privind comiterea unei noi infracţiuni mai grave.

11. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 21, 22, 23 alin.(2) şi 26 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal şi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl avocat Igor Chiriac în dosarul nr.1-799/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele „naturii actului juridic” şi „nul şi anulabil” conţinute în articolul 190 alin.(1) din Codul penal şi articolul 326 alin.(1) din Codul de procedură penală. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate nu respectă exigenţele de previzibilitate şi claritate.

16. Condiţia previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt acţiunile şi omisiunile ce-i pot angaja răspunderea penală şi care este pedeapsa care îi poate fi aplicată, în cazul încălcării unei norme (Seychell v.Malta, 28 august 2018, § 41).

17. Cu privire la pretinsa neclaritate a prevederilor contestate, Curtea reaminteşte că legea trebuie să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele aplicabile. Curtea reiterează că, pentru a exclude orice echivoc, textul legislativ trebuie să fie formulat în mod clar şi inteligibil, fără dificultăţi de ordin sintactic şi pasaje obscure. În special în materie penală, legislatorul trebuie să fie precis, clar şi coerent, aşa cum o impune principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei garantat de articolul 22 din Constituţie şi de articolul 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (DCC nr.49 din 31 mai 2018, §30).

18. Totuşi, Curtea menţionează că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Curtea Europeană reiterează că „în statele Convenţiei, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin interpretare judiciară este o parte bine-consolidată şi necesară a tradiţiei juridice. Articolul 7 al Convenţiei nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea treptată a normelor de răspundere penală prin intermediul interpretării judiciare de la caz la caz, cu condiţia ca evoluţia rezultată să fie compatibilă cu esenţa infracţiunii şi să fie prevăzută în mod rezonabil”. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor care persistă cu ocazia interpretării normelor (Gestur Jónsson şi Ragnar Halldór Hall v.Islanda, 30 octombrie 2018, § 89; Berardi şi Mularoni v.San Marino, 10 ianuarie 2019, § 42).

19. Prin urmare, interpretarea normelor de drept penal de către instanţele de judecată trebuie să fie conformă cu esenţa infracţiunii şi să fie previzibilă în mod rezonabil. În orice caz, instanţele de judecată nu sunt îndreptăţite să recurgă la o interpretare extensivă defavorabilă a legii penale sau la o aplicare prin analogie defavorabilă. O asemenea abordare este interzisă de articolul 22 din Constituţie şi de articolul 7 din Convenţia Europeană. În consecinţă, cerinţa interpretării stricte a normei penale urmăreşte protecţia persoanei împotriva arbitrarului.

20. Mai mult, Curtea constată că obiectul sesizării este identic cu obiectul sesizării nr.152g/2018, care a fost declarată inadmisibilă prin Decizia nr.126 din 15 noiembrie 2018.

21. Prin urmare, Curtea menţionează că, de vreme ce nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în Decizia de inadmisibilitate nr.126 din 15 noiembrie 2018 sunt valabile şi în prezenta cauză.

22. De asemenea, Curtea constată că prevederile criticate de la articolul 326 alin.(1) au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, asupra cărora Curtea s-a pronunţat prin Hotărârea nr.5 din 17 martie 2009 pentru controlul constituţionalităţii prevederilor alin.(1) al articolului 326 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Astfel, prin Hotărârea enunţată supra, Curtea a declarat constituţionale prevederile invocate. Curtea îşi menţine considerentele din aceasta şi subliniază că prevederile contestate nu afectează caracterul echitabil general al procesului penal din perspectiva articolului 20 din Constituţie.

23. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor „naturii actului juridic” şi „nul şi anulabil” conţinute în articolul 190 alin.(1) din Codul penal şi a articolului 326 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Igor Chiriac în dosarul nr.1-799/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.