L E G E

cu privire la comerţul interior*

 

nr. 231  din  23.09.2010

 

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.265-276/571 din 19.08.2016

Monitorul Oficial nr.206-209/681 din 22.10.2010

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul şi obiectivele legii

Articolul 2. Domeniul de reglementare

Articolul 3. Noţiuni

 

Capitolul II

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL COMERŢULUI

Articolul 4. Reglementarea activităţilor de comerţ

Articolul 5. Autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul comerţului

Articolul 6. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului

 

Capitolul III

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN COMERŢ

Articolul 7. Formele de desfăşurare a comerţului

Articolul 8. Comerţul cu ridicata

Articolul 9. Comerţul cu amănuntul

Articolul 10. Prestarea serviciilor comerciale

Articolul 11. Alimentaţia publică

Articolul 12. Organizarea comerţului în pieţe

 

Capitolul IV

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMERŢ

Articolul 13. Iniţierea unei activităţi de comerţ

Articolul 14. Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ

Articolul 15. Cerinţe faţă de notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ

Articolul 16. Recepţionarea notificării

Articolul 17. Verificarea corectitudinii datelor şi respectării cerinţelor de desfăşurare a activităţilor de comerţ

Articolul 17¹. Respectarea legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor la desfăşurarea activităţii de comerţ

Articolul 17². Respectarea legislaţiei în domeniul sanitar la desfăşurarea activităţii de comerţ

Articolul 17³. Durata desfăşurării activităţii de comerţ

Articolul 17⁴. Suspendarea (limitarea) activităţii de comerţ

Articolul 17⁵. Încetarea activităţii de comerţ în temeiul notificării comerciantului

Articolul 17⁶. Modificarea datelor

Articolul 17⁷. Taxe

Articolul 17⁸. Abrogat

Articolul 17⁹. Resursa informaţională în domeniul comerţului

 

Capitolul V

REGULI GENERALE DE COMERCIALIZARE

A PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Articolul 18. Protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor

Articolul 19. Etichetarea, marcarea şi ambalarea

Articolul 20. Cantitatea şi preţul

Articolul 20¹. Restricţii în domeniul comerţului cu amănuntul

Articolul 21. Alte reguli de comercializare

Articolul 21¹. Relaţia dintre furnizorul şi comerciantul produselor alimentare

Articolul 21². Regimul de lucru

Articolul 21³. Comerţul ambulant

Articolul 21⁴. Cerinţe de pregătire profesională şi sănătate

Articolul 21⁵. Activitatea de comerţ în cadrul tîrgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare

Articolul 21⁶. Protecţia populaţiei împotriva zgomotului şi a vibraţiei la desfăşurarea activităţii de comerţ

 

Capitolul VI

(Abrogat)

Articolul 22. Abrogat

Articolul 23. Abrogat

Articolul 24. Abrogat

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 25. Intrarea în vigoare a legii

Articolul 26. Ajustarea cadrului normativ

 

Anexa nr.1 Lista activităţilor de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi de prestări de servicii conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM Rev.2)

Anexa nr.2 Notificare privind iniţierea activităţii de comerţ

Anexa nr.3 Lista de activităţi ale unităţilor comerciale supuse autorizării sanitar-veterinare sau înregistrării de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor

Anexa nr.4 Lista de activităţi ale unităţilor comerciale pentru care se eliberează autorizaţii sanitare de funcţionare

 

 

 

Notă: În textul legii, sintagma „Ministerul Economiei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Ministerul Economiei şi Infrastructurii” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018

 

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul şi obiectivele legii

(1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului juridic corespunzător desfăşurării activităţilor de comerţ prin dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi serviciilor comerciale în condiţiile respectării liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor.

(2) Prezenta lege stabileşte principiile generale de desfăşurare a activităţilor de comerţ pe teritoriul Republicii Moldova.

(3) Prezenta lege are în vedere realizarea următoarelor obiective:

a) stimularea activităţii de comercializare a produselor şi serviciilor;

b) încurajarea liberei iniţiative, asigurarea concurenţei loiale şi a circulaţiei libere a produselor şi serviciilor comerciale;

c) satisfacerea la maximum a nevoilor consumatorilor pentru diverse produse şi servicii, asigurarea securităţii alimentare şi de consum;

d) stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;

e) perfecţionarea cadrului instituţional de reglementare a activităţilor în comerţ;

f) crearea mecanismului de interacţiune între administraţia publică centrală şi cea locală în domeniul comerţului;

g) modernizarea şi dezvoltarea formelor de distribuţie a mărfurilor şi de prestare a serviciilor comerciale;

h) simplificarea procedurilor de lansare a activităţilor de comerţ;

i) coordonarea funcţiilor instituţiilor de stat abilitate să supravegheze domeniul comerţului.

 

Articolul 2. Domeniul de reglementare

(1) Prezenta lege reglementează activităţile în domeniul comerţului interior, stabileşte cerinţele principale pentru desfăşurarea acestor activităţi, formele de desfăşurare a comerţului, competenţele organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului.

(2) În sensul prezentei legi, activităţile de comerţ cu produse alimentare, nealimentare şi prestările de servicii sînt definite conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM) şi sînt expuse în anexa nr.1.

 

Articolul 3. Noţiuni

În sensul prezentei legi, termenii utilizaţi semnifică următoarele:

activitate de comerţ – activitate de întreprinzător iniţiată în baza raporturilor stabilite în domeniul comercializării mărfurilor produse, prelucrate sau procurate, precum şi în domeniul executării diverselor lucrări şi prestării serviciilor, avînd ca scop satisfacerea intereselor economice private şi asigurarea unei surse de venit;

serviciu comercial – activitate oferită cu prilejul actului de vînzare (prestare), care asigură avantaje şi satisfacţii consumatorului, fără a antrena un schimb fizic sub formă de bunuri materiale;

comerciant – persoană fizică sau persoană juridică care desfăşoară activităţi în domeniul comerţului;

„ghişeu unic” – procedură prin care autoritatea administraţiei publice locale verifică autenticitatea datelor indicate de comerciant în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ şi/sau remite notificarea şi actele depuse de acesta autorităţilor de specialitate pentru aprobare sau pentru obţinerea actelor permisive emise de acestea în regim on-line, fără implicarea comerciantului;

comerţ cu ridicata – activitate desfăşurată de comercianţii care cumpără produse în scopul revînzării acestora către alţi comercianţi sau utilizatori profesionali (producători agricoli, industriaşi, prestatori de servicii, meşteşugari);

comerţ cu amănuntul – activitate desfăşurată de comercianţii care vînd produse direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora (consumul final);

comerţ cash and carry – formă de comerţ cu autoservire pe baza legitimaţiei de acces; activitate desfăşurată de comercianţii care vînd mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane juridice, către întreprinzători individuali, inclusiv gospodării ţărăneşti, deţinători de patentă, persoane care practică servicii profesionale conform legii şi către persoane fizice, înregistrate în baza de date a vînzătorului, în scop de revînzare şi/sau prelucrare, precum şi de utilizare a acestora ca produse consumabile, păstrînd regimul diferenţiat de preţ cu ridicata/cu amănuntul;

comerţ ambulant – activitate de comercializare cu amănuntul realizată prin trecere dintr-un loc în altul, prin intermediul unităţilor mobile;

unitate comercială – unitate (spaţiu) în care au loc procesele operative de circulaţie a mărfurilor/serviciilor (primirea, depozitarea şi vînzarea). Unitatea comercială poate fi identificată prin adresă poştală individuală;

unitate de alimentaţie publică – unitate comercială sau loc de vînzare unde se prestează servicii de pregătire, preparare, prezentare, comercializare şi servire a produselor alimentare, de deservire a ceremoniilor şi festivităţilor, precum şi se desfăşoară activitate de agrement aferentă acestor servicii. Serviciile menţionate pot fi prestate în cadrul unităţii de alimentaţie publică sau în afara acesteia;

loc de vînzare – suprafaţă de teren sau suprafaţă în cadrul unei încăperi unde are loc vînzarea bunurilor şi serviciilor prin intermediul:

a) unităţilor mobile;

b) construcţiilor şi elementelor de construcţie amplasate provizoriu în cadrul tîrgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare;

c) perimetrului în cadrul căruia are loc comerţul ambulant fără unitate mobilă.

Locul de vînzare nu poate fi identificat prin adresă poştală individuală;

unităţi mobile – standuri mobile, tonete, tarabe, tejghele, cărucioare, aparate-automat pentru vînzări, autoremorci, rulote mobile, vehicule/automagazine special amenajate sau alte utilaje mobile pentru comerţ;

resursă informaţională în domeniul comerţului – resursă informaţională de stat, creată şi administrată de Guvern, care conţine date privind unităţile comerciale şi locurile de vînzare şi permite interacţiunea autorităţilor administraţiei publice locale cu alte resurse informaţionale de stat şi autorităţi publice în privinţa relaţiilor ce ţin de comerţul interior;

suprafaţă de vînzare (suprafaţă comercială) – suprafaţă destinată accesului consumatorilor pentru cumpărarea produsului/serviciului, pentru expunerea produselor oferite, pentru plata acestora şi pentru circulaţia personalului angajat în vederea desfăşurării activităţii. Nu constituie suprafeţe de vînzare suprafeţele destinate recepţiei, depozitării, prelucrării şi păstrării mărfurilor sau producţiei, precum şi cele destinate birourilor şi anexelor;

indicator de preţ – purtător de informaţie (hîrtie, carton, material plastic etc.) privind costul, cantitatea şi calitatea produsului şi care reflectă diverse caracteristici ale acestuia;

preţ de vînzare – preţul final al unei unităţi de produs sau al unei cantităţi din produs, incluzînd TVA şi toate celelalte taxe;

preţ unitar – preţul final, incluzînd TVA şi toate celelalte taxe, pe unitatea de măsură din produs sau unitatea cantitativă unică din produs care se foloseşte la comercializarea unor produse specifice;

produse vîndute în vrac – produse ce nu sînt preambalate şi sînt măsurate în prezenţa cumpărătorilor;

cumpărătură de control – acţiune în cadrul unui control, efectuat de către inspectorul Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, care constă în efectuarea unei cumpărături de produse/servicii cu achitarea integrală a preţurilor/ tarifelor în scopul verificării normelor şi regulilor de comercializare a produselor şi serviciilor. După legitimarea inspectorului, produsele procurate se restituie contra valorii acestora.

[Art.3 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

[Art.3 modificat prin Legea nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017]

 

Capitolul II

POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL COMERŢULUI

Articolul 4. Reglementarea activităţilor de comerţ

Reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ cuprinde:

 

[Lit.a) art.4 abrogată prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

b) evaluarea conformităţii produselor şi serviciilor;

c) licenţierea activităţilor de comerţ;

d) monitorizarea activităţilor de comerţ (crearea şi gestionarea resursei informaţionale în domeniul comerţului);

e) stabilirea regulilor pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ;

f) restricţionarea sau interzicerea comercializării unor produse şi servicii conform legislaţiei în vigoare;

g) asigurarea desfăşurării activităţilor de comerţ;

h) stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă socială;

i) promovarea mărfurilor autohtone;

j) controlul statului asupra activităţilor de comerţ;

k) asigurarea protecţiei consumatorilor, a persoanelor care desfăşoară activităţi în comerţ şi a populaţiei în general faţă de publicitatea înşelătoare, interzicerea publicităţii pentru anumite mărfuri şi servicii care contravin bunelor moravuri.

 

Articolul 5. Autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul comerţului

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale asigură dezvoltarea armonioasă a reţelei comerciale şi a modurilor de distribuţie a produselor şi serviciilor comerciale, oferind condiţii egale de activitate pentru toţi comercianţii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

(1¹) Regulile de desfăşurare a activităţii de comerţ, inclusiv cele sanitare, sanitar-veterinare, privind siguranţa alimentelor şi de protecţie a drepturilor consumatorilor se aprobă de Guvern.

(2) Ministerul Economiei şi Infrastructurii este organul central de specialitate al administraţiei publice responsabil de elaborarea politicii de stat în domeniul comerţului şi de reglementarea acestui domeniu. Atribuţiile principale ale Ministerului Economiei şi Infrastructurii în domeniul activităţilor de comerţ sînt următoarele:

a) elaborarea proiectelor de acte normative în vederea perfecţionării legislaţiei în domeniul comerţului interior;

b) elaborarea programelor de stat şi a strategiilor de dezvoltare a activităţilor de comerţ;

c) promovarea politicii de stat în domeniul comercializării mărfurilor şi serviciilor;

d) formularea propunerilor privind desfăşurarea activităţilor de comerţ, precum şi crearea condiţiilor favorabile pentru producerea şi comercializarea mărfurilor şi a serviciilor;

e) coordonarea activităţilor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului interior;

f) elaborarea şi înaintarea măsurilor de protecţie a pieţei interne;

g) monitorizează, prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului, activitatea de comerţ desfăşurată pe teritoriul localităţii respective;

h) examinarea opiniilor persoanelor fizice şi juridice în scopul dezvoltării raporturilor din domeniul comerţului;

i) înaintarea propunerilor privind optimizarea atribuţiilor organelor de stat abilitate cu funcţii de control în domeniul comerţului;

j) iniţierea, organizarea şi desfăşurarea iarmaroacelor şi expoziţiilor republicane;

k) organizarea seminarelor, meselor rotunde, trainningurilor etc. în scopul instruirii şi perfecţionării cadrelor din domeniul comerţului, informării populaţiei referitor la probleme ce ţin de comerţ.

(3) Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei:

a) coordonează şi realizează strategia statului în domeniul protecţiei consumatorilor;

b) participă la elaborarea actelor normative privind regulile de desfăşurare a activităţilor de comerţ;

c) lansează propuneri privind scoaterea din producţie/oprirea importului şi comercializării produselor/serviciilor care dăunează sănătăţii consumatorilor şi aduc prejudicii statului;

d) organizează cursuri de instruire a personalului implicat în comercializarea produselor şi serviciilor;

e) efectuează controlul de stat privind respectarea normelor şi regulilor de desfăşurare a activităţilor de comerţ, inclusiv prin efectuarea cumpărăturii de control.

(4) Organele de control elaborează, emit şi actualizează periodic (la modificarea legislaţiei în vigoare sau în vederea perfecţionării) ghiduri informative care să conţină, într-un limbaj accesibil, cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească comercianţii la desfăşurarea activităţii de comerţ. Organele de control asigură publicarea ghidurilor pe paginile web oficiale proprii şi accesul la ele al publicului larg.

[Art.5 modificat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 6. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul comerţului

(1) Activităţile de comerţ desfăşurate în teritoriu sînt administrate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale conform reglementărilor naţionale în vigoare. Autorităţile menţionate exercită următoarele atribuţii:

a) asigură implementarea politicii de stat în domeniul comerţului în teritoriu în limita competenţelor funcţionale;

b) elaborează şi implementează programele de dezvoltare a comerţului în teritoriul respectiv;

c) participă la examinarea proiectelor de acte normative ce reglementează activităţile de comerţ;

d) contribuie la consolidarea resurselor de mărfuri în scopul asigurării unui comerţ permanent cu un sortiment minim necesar satisfacerii cerinţelor cotidiene ale consumatorilor din teritoriu;

e) asigură implementarea principiului „ghişeului unic” la verificarea datelor indicate în notificările depuse de comercianţi;

 

[Lit.f) alin.(1) art.6 abrogată prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

g) stabilesc tipologia unităţilor ce comercializează produse şi servicii, conform Nomenclatorului unităţilor comerciale aprobat de Guvern;

h) stimulează dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii ce activează în comerţ în vederea sporirii gradului de ocupare a forţei de muncă;

i) autorizează desfăşurarea comerţului în zone publice, organizează tîrguri şi iarmaroace;

j) întreprind acţiuni de protecţie a drepturilor consumatorilor în limita competenţelor lor;

k) coordonează acţiunile structurilor descentralizate din teritoriu referitoare la domeniul comerţului;

l) efectuează supravegherea în domeniul activităţii de comerţ în conformitate cu legislaţia;

m) suspendă activitatea unităţii comerciale şi înaintează instanţei de judecată cerere de încetare a activităţii unităţii comerciale;

n) stabilesc, în cadrul regulamentului de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ conform alin.(5);

o) organizează instruiri, seminare şi mese rotunde pentru instruirea şi perfecţionarea cadrelor din domeniul comerţului.

(2) Structurile de profil economic din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale prezintă Ministerului Economiei şi Infrastructurii, periodic şi la solicitare, informaţii referitoare la activităţile de comerţ desfăşurate în teritoriul respectiv.

(3) La elaborarea strategiilor teritoriale în domeniul comerţului, autorităţile administraţiei publice locale se consultă cu asociaţiile profesionale, asociaţiile de consumatori, patronatele, reprezentanţele teritoriale ale Camerei de Comerţ şi Industrie şi cu alte persoane interesate.

(4) În scopul promovării şi protejării activităţilor de comerţ desfăşurate în suburbii, precum şi în zonele rurale defavorizate, autorităţile administraţiei publice locale pot acorda înlesniri speciale în limita competenţelor. În vederea desfăşurării activităţilor de comerţ în zonele turistice sau în cele cu valoare arhitectonică, autorităţile administraţiei publice locale pot acorda facilităţi, conform legislaţiei în vigoare, investitorilor care contribuie pe cont propriu la reabilitarea zonelor respective.

(5) În cadrul regulamentului de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, consiliul local are dreptul să stabilească interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ în următoarele privinţe:

a) interdicţia de a desfăşura activităţi de comerţ sau anumite forme ale activităţii de comerţ, inclusiv comerţul ambulant, în perimetrul anumitor zone sau străzi ori în intervalul anumitor zile sau ore;

b) modul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în apropierea edificiilor autorităţilor publice, instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor medicale, locaşurilor de cult, monumentelor, lucrărilor de artă, edificiilor cu valoare arhitecturală, istorică sau arheologică, zonelor istorice, precum şi în locurile (destinaţiile) de interes turistic;

c) distribuirea activităţilor de comerţ între zona centrală şi zonele periferice ale localităţii, precum şi între zonele aglomerate şi cele neaglomerate;

d) raza în care este interzisă comercializarea producţiei alcoolice în preajma instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor medicale şi a locaşurilor de cult;

e) cerinţe privind regimul de lucru (orarul de funcţionare) al comercianţilor în perimetrul anumitor zone sau străzi;

f) interdicţia de a comercializa anumite produse sau servicii în perimetrul anumitor zone sau străzi;

g) cerinţe privind zonele de parcare de care trebuie să dispună comerciantul la desfăşurarea anumitor forme de comercializare.

(6) Cerinţele stabilite la alin.(5) se aprobă prin decizia consiliului local.

 

Capitolul III

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN COMERŢ

Articolul 7. Formele de desfăşurare a comerţului

(1) Formele principale ale comerţului sînt:

a) comerţul cu ridicata;

b) comerţul cu amănuntul;

c) comerţul cash and carry;

d) serviciile comerciale, inclusiv alimentaţia publică.

(2) Nomenclatorul unităţilor comerciale se aprobă de Guvern.

 

Articolul 8. Comerţul cu ridicata

(1) Comercianţii care desfăşoară comerţul cu ridicata dispun, după caz, de depozite, organizează păstrarea şi prelucrarea produselor, completează stocurile de marfă, asigură suportul informaţional, prestează servicii de transport, oferă şi alte servicii aferente comerţului.

(2) La desfăşurarea comerţului cu ridicata, comercianţii sînt obligaţi să respecte următoarele cerinţe:

a) existenţa unor încăperi de depozitare dimensionate şi dotate tehnic, corespunzătoare volumului şi naturii produselor stocate. În cazul comercializării produselor alimentare, unitatea comercială dispune, după caz, de utilaj frigorific, iar în cazul activităţii de prelucrare (ambalare) a produselor – de utilajul corespunzător acestor activităţi;

b) dotarea unităţii comerciale cu un sistem de evidenţă computerizată;

c) utilizarea mijloacelor de măsurare şi control verificate metrologic;

d) respectarea cerinţelor tehnice privind vecinătatea locurilor de depozitare şi expunere a mărfurilor.

 

[Alin.(3) art.8 abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

(4) Condiţiile şi cerinţele generale de desfăşurare a comerţului cash and carry sînt:

a) comerţul de produse alimentare şi nealimentare se desfăşoară pe bază de autoservire, permiţînd clientului alegerea mărfii şi punerea ei în cărucior în vederea cumpărării;

b) clienţii sînt persoane fizice şi persoane juridice;

c) toţi clienţii sînt înregistraţi în baza de date electronică, ţinută de comerciantul vînzător, în care se înregistrează în mod corect şi complet toate operaţiunile încheiate cu fiecare client. După înregistrarea în baza de date, clientului i se eliberează o legitimaţie de acces cu fotografie ce nu va fi transmisibilă;

d) accesul în cadrul suprafeţelor de vînzare este permis numai persoanelor care deţin legitimaţie de acces;

 

[Lit.e) alin.(4) art.8 abrogată prin prin Legea nr.42 din 21.03.2013, în vigoare 12.04.2013]

 

f) scopul achiziţionării produselor este utilizarea acestora pentru uzul personal (consum final) sau pentru prelucrarea, revînzarea lor către alţi comercianţi/utilizatori profesionali ori colectivi;

 

[Lit.g), h), i) alin.(4) art.8 abrogate prin prin Legea nr.42 din 21.03.2013, în vigoare 12.04.2013]

 

j) licenţele necesare pentru comerţul cash and carry corespund cu licenţele pentru comerţul cu ridicata.

(5) În cazul comerţului cash and carry, plata pentru mărfurile achiziţionate se face în numerar sau prin virament, la alegerea clientului, iar emiterea facturii fiscale este precedată de trecerea legitimaţiei de acces a clientului printr-un dispozitiv special ce permite identificarea acestuia. Emiterea facturii şi plata acesteia se admit doar cu condiţia că sistemul informatic gestionat de comerciantul vînzător recunoaşte legitimaţia de acces a clientului înregistrat în baza de date.

 

Articolul 9. Comerţul cu amănuntul

(1) Comerţul cu amănuntul se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale staţionare (magazine), staţionare provizorii (pavilioane, gherete (chioşcuri)), unităţilor mobile sau prin alte modalităţi prevăzute de legislaţie.

(2) Regulile specifice de desfăşurare a comerţului cu amănuntul se aprobă de Guvern, fiind respectate următoarele principii generale:

a) asigurarea unui sortiment de mărfuri în funcţie de tipul unităţii comerciale;

b) gestionarea stocurilor de mărfuri – soluţionarea problemelor tehnice specifice profilului de comerţ (metode de stocaj, dispuneri spaţiale, expunerea mărfurilor);

c) cunoaşterea formelor şi metodelor de comercializare a mărfurilor;

d) asigurarea condiţiilor specifice de păstrare şi comercializare a unor mărfuri;

e) prestarea serviciilor aferente comerţului cu amănuntul.

 

Articolul 10. Prestarea serviciilor comerciale

(1) Activitatea de prestare (comercializare) a serviciilor se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale (punctelor de vînzare a serviciilor).

(2) La prestarea serviciilor comerciale, comercianţii sînt obligaţi să respecte următoarele cerinţe:

a) prezenţa unei forţe de muncă capabile să presteze serviciul;

b) existenţa bazei tehnice necesare (existenţa unităţii de prestări servicii şi a utilajului corespunzător);

c) existenţa unei oferte de prestare a serviciului avînd caracteristicile specifice tipului de serviciu şi tarife justificate.

 

Articolul 11. Alimentaţia publică

(1) Alimentaţia publică se desfăşoară în unităţi specializate, care se clasifică pe tipuri în dependenţă de serviciile prestate consumatorilor. Unităţile de alimentaţie publică încadrate în structuri de primire turistică se clasifică şi pe categorii.

(2) Nomenclatorul unităţilor de alimentaţie publică şi regulile specifice de prestare a serviciilor de alimentaţie publică, inclusiv cele sanitare, se aprobă de Guvern, respectîndu-se următoarele condiţii obligatorii:

a) existenţa unor încăperi dotate cu echipament corespunzător procesului tehnologic pentru fiecare tip de unitate de alimentaţie publică;

b) autorizarea sanitar-veterinară a activităţii de comerţ în conformitate cu prezenta lege;

c) încadrarea în muncă a personalului cu calificare în domeniul preparării produselor culinare, a produselor de cofetărie şi patiserie.

 

Articolul 12. Organizarea comerţului în pieţe

(1) Piaţa este o zonă special amenajată, unde se comercializează preponderent produse agricole, produse alimentare şi nealimentare, precum şi servicii, prin intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acesteia.

(2) În funcţie de specificul produselor comercializate, pieţele pot fi de mai multe tipuri: pieţe agroalimentare, pieţe de mărfuri nealimentare, pieţe auto, pieţe de flori, pieţe de mărfuri second hand, pieţe mixte etc.

(3) Pieţele se creează în baza deciziei consiliului local. Administratorii pieţei de comun acord cu autoritatea administraţiei publice locale aprobă regulamentul pieţei elaborat în conformitate cu regulamentul-tip aprobat de Guvern.

(4) Pieţele sînt administrate de către administratorul pieţei, care poate fi nemijlocit autoritatea administraţiei publice locale sau un agent economic, conform legislaţiei în vigoare.

(5) Locurile de vînzare în pieţele agroalimentare şi în cele mixte se acordă în mod prioritar producătorilor agricoli autohtoni în baza certificatului de producător eliberat de către primarul localităţii. Cota locurilor de vînzare pentru producătorii agricoli autohtoni se stabileşte de către administratorul pieţei în funcţie de tipul pieţei, dar nu poate constitui mai puţin de 50 la sută din suprafaţa comercială a pieţei agroalimentare şi 30 la sută din suprafaţa comercială a pieţei mixte.

(6) Tarifele pentru serviciile pieţei se stabilesc de către administratorul pieţei în baza principiilor transparenţei, nediscriminării şi al echităţii economice şi, în termen de 30 de zile calendaristice, se coordonează cu autoritatea administraţiei publice locale. Mărimea tarifelor se calculează în raport cu cheltuielile suportate la prestarea serviciilor pieţei. Se interzice stabilirea de taxe pentru acces în piaţă.

(7) Regulile specifice de desfăşurare a comerţului în pieţe, tipurile de pieţe, regulamentul-cadru de funcţionare a pieţelor, precum şi lista mărfurilor interzise comercializării în pieţe se aprobă de către Guvern.

 

Capitolul IV

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE COMERŢ

Articolul 13. Iniţierea unei activităţi de comerţ

(1) Activitatea de comerţ poate fi exercitată de persoanele fizice şi juridice în conformitate cu cerinţele prezentei legi.

 

[Alin.(2) şi (3) art.13 abrogate prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

(4) Comerciantul care desfăşoară activităţile stabilite în anexele nr.3 şi nr.4 este obligat să angajeze persoane care corespund cerinţelor de pregătire profesională şi de sănătate conform art.21⁴.

(5) Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile profesionale şi persoanele juridice interesate pot organiza cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul comercializării produselor şi serviciilor cu condiţia autorizării cursurilor respective conform legislaţiei în vigoare.

(6) Pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ, comercianţii trebuie:

a) să aibă o pregătire profesională în domeniu conform alin.(4);

b) să fie înregistraţi conform legislaţiei în vigoare;

c) să notifice autoritatea administraţiei publice locale conform prezentei legi;

d) să obţină licenţa corespunzătoare în cazul practicării unei activităţi supuse licenţierii conform legislaţiei în vigoare.

(7) Activităţile de jocuri de noroc pot fi desfăşurate doar după obţinerea licenţei emise de organul de licenţiere şi a autorizaţiei emise de autoritatea administraţiei publice locale în condiţiile Legii nr.285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc.

[Art.13 modificat prin Legea nr.80 din 05.05.2017, în vigoare 26.05.2017]

 

Articolul 14. Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ

(1) În cazul activităţilor de comerţ, altele decît cele stabilite în anexele nr.3 şi nr.4, comerciantul are dreptul să desfăşoare activitatea de comerţ concomitent cu depunerea notificării privind iniţierea activităţii de comerţ.

(2) În cazul activităţilor prevăzute în anexele nr.3 şi nr.4, precum şi în cazul comerţului ambulant, comerciantul este obligat să depună notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ cu cel puţin 15 zile lucrătoare pînă la iniţierea activităţii.

(3) Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ va corespunde modelului stabilit la anexa nr.2 şi va conţine următoarele date:

a) denumirea/numele, sediul/domiciliul, IDNO/IDNP şi datele de contact ale comerciantului;

b) denumirea şi codul activităţii de comerţ conform CAEM Rev.2, cu menţiunea privind comercializarea producţiei alcoolice, berii şi/sau a articolelor din tutun;

c) denumirea şi adresa unităţii comerciale sau a locului de vînzare;

d) tipul unităţii comerciale conform Nomenclatorului unităţilor comerciale aprobat de Guvern;

e) suprafaţa comercială (m²);

f) capacitatea unităţii comerciale (numărul de locuri/persoane) – în cazul unităţii de alimentaţie publică;

g) tipul şi suprafaţa comercială (lungimea, lăţimea, înălţimea) a unităţii mobile – în cazul desfăşurării activităţii de comerţ prin intermediul unităţii mobile;

h) declaraţia pe proprie răspundere a comerciantului privind respectarea legislaţiei.

(4) La notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ se anexează, în anumite cazuri, următoarele acte:

a) actul care confirmă împuternicirile reprezentantului – în cazul în care notificarea este depusă prin intermediul unui reprezentant;

b) copia de pe regulamentul pieţei, adoptat de comerciant, şi copia de pe decizia consiliului local de creare a pieţei – în cazul pieţelor.

(5) În cazul unităţilor de comerţ amplasate nemijlocit pe terenuri proprietate publică, suplimentar actelor stabilite la alin.(4), la notificare se anexează copia de pe actul care confirmă dreptul de proprietate sau folosinţă a terenului pe care este amplasată unitatea comercială (decizia privind atribuirea terenului pentru construcţia şi amenajarea pieţei, titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, contractul de arendă/comodat sau, după caz, un alt act).

(6) În termen de 15 zile de la data notificării, comerciantul este obligat să achite autorităţii administraţiei publice locale o plată de notificare în mărime de 100 de lei.

 

Articolul 15. Cerinţe faţă de notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ

(1) Datele incluse de comerciant în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ trebuie să corespundă interdicţiilor şi cerinţelor stabilite de prezenta lege şi de regulamentul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local, conform art.6 alin.(5).

(2) Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ se depune de comerciant în mod separat pentru fiecare unitate comercială şi/sau loc de vînzare.

(3) Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ se depune de comerciant la autoritatea administraţiei publice locale fizic sau on-line prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului.

(4) Notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ se depune la autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întîi, la autoritatea administraţiei publice a municipiilor Chişinău şi Bălţi sau a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în a cărei rază teritorială urmează să-şi desfăşoare activitatea comerciantul respectiv.

(5) Notificările şi copiile actelor anexate, depuse de comerciant, se păstrează în arhiva autorităţii administraţiei publice locale.

 

Articolul 16. Recepţionarea notificării

(1) În momentul recepţionării fizice a notificării privind iniţierea activităţii de comerţ, autoritatea administraţiei publice locale este obligată:

a) să introducă datele din notificare în resursa informaţională în domeniul comerţului;

b) să elibereze comerciantului o înştiinţare de recepţionare în formă scrisă, cu indicarea următoarelor date:

– data şi ora de recepţionare a notificării;

– numărul de ordine al notificării, acordat de autoritatea administraţiei publice locale;

– numele şi prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei responsabile din autoritatea administraţiei publice locale care a recepţionat notificarea;

c) să înştiinţeze organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor din raza teritorială despre notificarea recepţionată şi să transmită informaţia ce se conţine în aceasta.

(2) În momentul recepţionării notificării privind iniţierea activităţii de comerţ în mod on-line, sursa informaţională în domeniul comerţului emite la adresa comerciantului o înştiinţare de recepţionare, ce va conţine datele stabilite de alin.(1) lit.b).

(3) Autoritatea administraţiei publice locale refuză recepţionarea notificării privind iniţierea activităţii de comerţ, în momentul depunerii acesteia (în cazul depunerii fizice a notificării) sau în termen de cel mult 3 zile de la depunerea notificării (în cazul depunerii on-line a notificării), doar în următoarele cazuri:

a) notificarea nu conţine datele stabilite la art.14 alin.(3);

b) la notificare nu sînt anexate actele stabilite, după caz, la art.14 alin.(4) şi/sau (5);

c) notificarea nu este semnată de persoana care deţine împuternicirile necesare.

(4) În cazul refuzului de recepţionare a notificării conform alin.(3), autoritatea administraţiei publice locale este obligată să elibereze comerciantului o înştiinţare privind refuzul de recepţionare a notificării, în formă scrisă, cu indicarea următoarelor date:

a) motivele refuzului de recepţionare a notificării;

b) numele şi prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei responsabile din autoritatea administraţiei publice locale care a refuzat recepţionarea notificării.

[Art.16 completat prin Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

Articolul 17. Verificarea corectitudinii datelor şi respectării cerinţelor de desfăşurare a activităţilor de comerţ

(1) Autoritatea administraţiei publice locale verifică datele indicate în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data recepţionării notificării.

(2) Datele din notificare şi actele depuse de comerciant se examinează potrivit principiului „ghişeului unic” în următoarele privinţe:

a) corectitudinea datelor privind denumirea/numele, sediul/domiciliul, administratorul comerciantului şi IDNO/IDNP-ul se verifică prin accesarea datelor din Registrul de stat al unităţilor de drept şi, după caz, din Registrul de stat al populaţiei sau din alte registre de stat – în caz de necesitate;

b) corectitudinea datelor privind adresa unităţii comerciale sau locului de vînzare se verifică prin accesarea datelor din resursele informaţionale deţinute de Agenţia Servicii Publice – în caz de necesitate;

c) respectarea cerinţelor în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi construcţiilor prin accesarea datelor şi interacţiunea cu subdiviziunile responsabile ale autorităţii administraţiei publice locale – în toate cazurile.

(3) Verificarea cerinţelor privind respectarea legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor se efectuează în cazul în care comerciantul desfăşoară activităţi prevăzute în anexa nr.3, conform art.17¹.

(4) Verificarea cerinţelor privind respectarea legislaţiei în domeniul sanitar se efectuează în cazul în care comerciantul desfăşoară activităţi prevăzute în anexa nr.4, conform art.17².

[Art.17 modificat prin Legea nr.80 din 05.05.2017, în vigoare 26.05.2017]

 

Articolul 17¹. Respectarea legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor la desfăşurarea activităţii de comerţ

(1) În cazul în care comerciantul desfăşoară activităţile stabilite în anexa nr.3, notificarea depusă de comerciant se remite, la data recepţionării ei, către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, potrivit principiului „ghişeului unic”, prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului.

(2) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor efectuează autorizarea sanitar-veterinară sau înregistrarea unităţii comerciale în conformitate cu legislaţia în domeniul siguranţei alimentelor.

(3) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data depunerii notificării, introduce în resursa informaţională în domeniul comerţului, după caz, informaţia privind autorizaţia sanitar-veterinară de funcţionare sau refuzul de eliberare a acesteia ori informaţia privind înregistrarea unităţii comerciale, în privinţa comercianţilor care au depus notificări de iniţiere a activităţii de comerţ.

 

Articolul 17². Respectarea legislaţiei în domeniul sanitar la desfăşurarea activităţii de comerţ

(1) În cazul în care comerciantul desfăşoară activităţi stabilite în anexa nr.4, notificarea depusă de comerciant se remite, la data recepţionării ei, către Centrul Naţional de Sănătate Publică sau către centrele teritoriale de sănătate publică, conform competenţei teritoriale a acestora, potrivit principiului „ghişeului unic”, prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului.

(2) Centrul Naţional de Sănătate Publică sau, după caz, centrele teritoriale de sănătate publică emit autorizaţia sanitară de funcţionare în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii notificării.

(3) Nu este necesară emiterea unei noi autorizaţii sanitare de funcţionare, conform alin.(2), în cazul în care unitatea respectivă dispune de autorizaţia sanitară, emisă, pînă la depunerea notificării, de Centrul Naţional de Sănătate Publică sau, după caz, de centrele teritoriale de sănătate publică.

(4) Centrul Naţional de Sănătate Publică sau, după caz, centrele teritoriale de sănătate publică, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data depunerii notificării, introduc în resursa informaţională în domeniul comerţului informaţii privind autorizaţia sanitară de funcţionare sau refuzul de eliberare a acesteia în privinţa comercianţilor care au depus notificări de iniţiere a activităţii de comerţ.

 

Articolul 17³. Durata desfăşurării activităţii de comerţ

(1) Cu excepţia activităţilor prevăzute în anexele nr.3 şi nr.4, comercianţii desfăşoară activităţi de comerţ din momentul de depunere a notificării pentru unităţile comerciale şi pînă la suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ, efectuată în temeiul:

a) cererii autorităţilor competente prin decizia instanţei de judecată;

b) notificării de încetare a activităţii de comerţ conform art.17⁵.

(2) Activităţile de comerţ prevăzute în anexele nr.3 şi nr.4 şi cele desfăşurate prin intermediul unităţilor mobile pot fi iniţiate după expirarea a 15 zile lucrătoare din momentul de depunere a notificării pentru unităţile comerciale şi durează pînă la încetarea activităţii de comerţ conform alin.(1) lit.a) sau b).

(3) Activităţile de comerţ în cadrul tîrgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare pot fi desfăşurate doar pe durata acestor evenimente, stabilite conform regulamentului de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă ori aprobate prin decizia consiliului local sau prin dispoziţia primarului.

 

Articolul 17⁴. Suspendarea (limitarea) activităţii de comerţ

(1) Activitatea de comerţ se suspendă (se limitează) de către organele abilitate cu funcţii de control, prin aplicarea măsurilor restrictive prevăzute de legislaţie, pentru încălcările constatate în cadrul controlului de stat efectuat conform prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

(2) Activitatea de comerţ se suspendă (se limitează) prin suspendarea unui act permisiv/licenţă de către autoritatea abilitată, în condiţiile prevăzute la art.17 din Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

 

Articolul 17⁵. Încetarea activităţii de comerţ în temeiul notificării comerciantului

(1) Activitatea de comerţ încetează la cererea comerciantului, începînd cu data de depunere a notificării de încetare de către comerciant.

(2) De la data de depunere a notificării privind încetarea activităţii de comerţ, comerciantul:

a) nu are dreptul să desfăşoare activităţi de comerţ în cadrul unităţii comerciale în cauză;

b) nu va achita taxa stabilită la art.17⁷ alin.(2) pentru unitatea comercială în cauză.

 

Articolul 17⁶. Modificarea datelor

(1) În cazul necesităţii de schimbare a datelor indicate în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ, comerciantul depune la autoritatea administraţiei publice locale, în termen de cel puţin 30 de zile calendaristice pînă la data de modificare, notificarea de modificare a datelor.

(2) Comerciantul va anexa la notificarea de modificare a datelor, după caz, actele necesare conform art.14 alin.(4) şi (5).

(3) Autoritatea administraţiei publice locale are dreptul să modifice datele privind unitatea comercială din resursa informaţională în domeniul comerţului în cazul în care constată că datele indicate de comerciant în notificare sînt eronate.

 

Articolul 17⁷. Taxe

(1) Pentru fiecare unitate comercială în cadrul căreia se desfăşoară activitate de comerţ, comercianţii achită taxă pentru unităţile comerciale şi pentru prestări de servicii în conformitate cu legislaţia fiscală.

(2) Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau pentru prestări de servicii se achită de comerciant în modul stabilit de legislaţia fiscală, pe durata desfăşurării activităţii de comerţ conform art.17³.

 

Articolul 17⁸. Activitatea micilor comercianţi

[Art.17⁸ abrogat prin Legea nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017]

 

Articolul 17⁹. Resursa informaţională în domeniul comerţului

(1) Evidenţa şi monitorizarea unităţilor comerciale şi a locurilor de vînzare, precum şi a datelor aferente acestora, se efectuează prin intermediul resursei informaţionale în domeniul comerţului, instituită şi administrată de Guvern.

(2) Guvernul asigură şi oferă suportul necesar pentru conectarea autorităţilor administraţiei publice locale la resursa informaţională în domeniul comerţului, precum şi pentru interacţiunea acestuia cu alte resurse informaţionale de stat şi cu alte autorităţi publice.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură introducerea şi actualizarea datelor privind unităţile comerciale şi locurile de vînzare, inclusiv a datelor din notificările şi din actele anexate, depuse de comerciant la autoritatea administraţiei publice locale, şi a deciziilor de suspendare sau încetare a activităţii de comerţ, emise de autorităţile competente, în termen de cel mult 3 zile de la data de recepţionare a acestora.

(4) Accesul la informaţiile privind unităţile comerciale şi locurile de vînzare din resursa informaţională în domeniul comerţului este garantat tuturor persoanelor cu titlu oneros.

 

Capitolul V

REGULI GENERALE DE COMERCIALIZARE

A PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR

Articolul 18. Protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor

(1) Comercianţii sînt obligaţi să plaseze pe piaţă numai produse/servicii sigure pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor. Orice comerciant trebuie să se convingă, în baza informaţiilor obţinute de la producător/importator şi a pregătirii profesionale, că produsele oferite spre comercializare sînt sigure şi să informeze consumatorii asupra factorilor de risc în utilizarea/consumul acestora.

(2) Se interzice plasarea pe piaţă a produselor în lipsa actelor de însoţire referitoare la calitatea, cantitatea şi securitatea lor, emise conform reglementărilor tehnice, sanitare şi contabile în vigoare.

(3) Se consideră sigur produsul/serviciul care este conform reglementărilor obligatorii care definesc caracteristicile de securitate ale acestuia şi modalităţile de control al conformităţii cu caracteristicile parametrilor definiţi potrivit legislaţiei în vigoare.

(4) Dacă securitatea produsului/serviciului nu poate fi stabilită conform prevederii alin.(3), produsul/serviciul se consideră sigur în cazul în care, utilizat în condiţii normale sau previzibile, nu prezintă riscuri pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor.

 

Articolul 19. Etichetarea, marcarea şi ambalarea

(1) Informaţiile furnizate prin etichetare, marcare, ambalare, precum şi modul de aplicare a etichetelor sînt stabilite de legislaţia în vigoare. Etichetarea şi normele în conformitate cu care aceasta se realizează nu trebuie să fie de natură să inducă consumatorul în eroare.

(2) La vînzarea produsului/prestarea serviciului, comerciantul/prestatorul trebuie să aducă la cunoştinţa consumatorului, la solicitarea acestuia, pe lîngă informaţiile furnizate prin etichetare, marcare şi ambalare, alte informaţii corecte şi utile referitoare la caracteristicile produsului/serviciului, condiţiile de vînzare şi modul de utilizare.

(3) Ambalajul produsului trebuie să asigure integritatea şi protecţia calităţii acestuia, să fie uşor de manipulat, să promoveze vînzarea produsului, fiind totodată conform cu prevederile legale referitoare la protecţia muncii, mediului şi securitatea consumatorilor.

 

Articolul 20. Cantitatea şi preţul

(1) În funcţie de tipul şi caracteristicile produsului, pe ambalajul acestuia se vor indica vizibil şi fără echivoc masa şi volumul nominale, lungimea, aria sau alte mărimi prin care se caracterizează cantitatea (conţinutul) produsului, exprimate în unităţi de măsură recunoscute de Sistemul naţional de metrologie. Prevederile prezentului alineat nu se aplică produselor comercializate în vrac.

(2) Obligativitatea indicării datelor menţionate la alin.(1) revine producătorului, comerciantului sau, după caz, importatorului.

(3) Informaţiile furnizate de mijloacele de măsurare a cantităţii produselor vîndute în vrac trebuie să fie clare şi vizibile pentru consumator. Mijloacele de măsurare utilizate pentru determinarea cantităţii produselor din comerţ trebuie să fie legalizate (incluse în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare din Republica Moldova), adecvate şi periodic verificate metrologic.

(4) Comerciantul care oferă un produs/serviciu spre vînzare în reţeaua cu amănuntul trebuie să indice pe indicatorul de preţ preţul de vînzare, preţul pe unitatea de măsură şi tariful practicat, conform prevederilor legale în vigoare. Nu este necesar să se indice preţul unitar dacă acesta este identic cu preţul de vînzare.

(5) Preţurile de vînzare, preţurile pe unitatea de măsură şi tarifele se indică în mod vizibil şi fără echivoc prin marcare, etichetare, prin meniul propus şi/sau afişare şi se exprimă exclusiv în monedă naţională.

(6) Produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vînzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat. Preţul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă coşul alimentar al minimului de existenţă, se aprobă de către Guvern şi se reglementează prin limitarea rentabilităţii la producere şi/sau a adaosului comercial la vînzarea acestora.

 

Articolul 20¹. Restricţii în domeniul comerţului cu amănuntul

(1) Se interzice utilizarea/comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mîner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vînzare de bunuri, începînd cu 1 ianuarie 2019.

(2) Se interzice utilizarea/comercializarea pungilor din plastic subţire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepţia celor care sînt utilizate ca ambalaj, începînd cu 1 ianuarie 2020.

(3) Se interzice utilizarea/comercializarea pungilor din plastic foarte subţire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepţia celor care sînt utilizate ca ambalaj, începînd cu 1 ianuarie 2021.

(4) Se interzice utilizarea/comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă şi beţişoarelor, de unică folosinţă, fabricate din plastic, cu excepţia celor biodegradabile, începînd cu 1 ianuarie 2021.

[Art.20¹ completat prin Legea nr.274 din 29.11.2018, în vigoare 04.02.2019]

[Art.20¹ introdus prin Legea nr.134 din 07.07.2017, în vigoare 28.07.2017]

 

Articolul 21. Alte reguli de comercializare

(1) La locul de vînzare a produselor/prestare a serviciilor, comerciantul trebuie să deţină documentele care atestă conformitatea acestora cu regulamentele tehnice în vigoare. În cazul în care documentele respective sînt păstrate în alt loc, în incinta unităţii comerciale trebuie să se păstreze copiile acestora, autentificate cu semnătura comerciantului.

(2) Comerciantul este obligat să ţină evidenţa produselor comercializate/a serviciilor prestate şi să elibereze cumpărătorilor/consumatorilor bonuri de casă sau alte acte ce confirmă cumpărarea produsului/prestarea serviciului. Actele de evidenţă sînt disponibile la cererea autorităţilor de control, conform prevederilor legale în vigoare.

(3) Fiecare comerciant stabileşte, în conformitate cu regulamentul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local, orarul de funcţionare al unităţii comerciale, care va respecta prevederile legislaţiei muncii şi reglementările în vigoare privind liniştea şi ordinea publică. Unităţile comerciale cu amănuntul şi cele prestatoare de servicii comerciale pot fi deschise publicului în toate zilele săptămînii. Unităţile comerciale din sectorul alimentar nu pot fi închise mai mult de două zile consecutiv în cazul sărbătorilor legale, cu excepţia unor cauze obiective de nefuncţionare. Orarul de funcţionare se afişează la intrarea în unitatea comercială, în mod vizibil din exterior. Comerciantul este obligat să asigure respectarea acestuia. Orice modificare în orarul de funcţionare al unităţii comerciale se face cu acordul preventiv al autorităţii administraţiei publice locale care a eliberat autorizaţia de funcţionare.

(4) Comercianţii sînt obligaţi să asigure colectarea, depozitarea şi transportarea deşeurilor rezultate din activitatea de comerţ în conformitate cu legislaţia privind gestionarea deşeurilor. Colectarea şi transportarea deşeurilor se efectuează:

a) de către comerciant în cazul în care acesta deţine autorizaţie privind gestionarea deşeurilor; şi/sau

b) de către persoane juridice care deţin autorizaţie privind gestionarea deşeurilor şi care au încheiat contract cu comerciantul.

(5) Comercianţii sînt obligaţi să respecte interdicţiile şi cerinţele privind desfăşurarea activităţii de comerţ, stabilite în regulamentul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, inclusiv în cazul în care interdicţiile şi cerinţele în cauză au fost stabilite ulterior depunerii notificării privind iniţierea activităţii de comerţ.

(6) La desfăşurarea activităţii de comerţ, comercianţii sînt responsabili de respectarea legislaţiei sanitare, sanitar-veterinare, de prevenirea şi stingerea incendiilor, de protecţia mediului, precum şi de respectarea legislaţiei specifice domeniului de activitate.

[Art.21 modificat prin Legea nr.160 din 07.07.2016, în vigoare 16.09.2016]

 

Articolul 21¹. Relaţia dintre furnizorul şi comerciantul produselor alimentare

(1) Relaţiile contractuale dintre furnizorul şi comerciantul produselor alimentare sînt stabilite prin încheierea unui contract negociat în prealabil de către părţi, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Părţile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, să cumpere sau să vîndă produse/servicii de la sau către un terţ.

(2) Se interzice comerciantului să solicite facturarea/refacturarea serviciilor şi/sau încasarea de la furnizor a taxelor.

(3) Comerciantul nu poate să condiţioneze furnizorul să nu vîndă produsul şi altor comercianţi la un preţ mai mic decît cel la care îl vinde lui. Furnizorul nu poate să condiţioneze comerciantul să păstreze un anumit preţ de raft.

(4) Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele alimentare contractate şi livrate se stabileşte în cadrul negocierii contractului, dar nu poate fi mai mare de 30 de zile calendaristice de la data livrării produselor de către furnizor.

(5) Se interzice comerciantului să returneze furnizorului produsele alimentare care au fost achiziţionate cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative, conform contractelor de livrare a produselor. Comerciantul este obligat să lichideze (să distrugă) produsele alimentare a căror valabilitate a expirat.

[Art.21¹ modificat prin Legea nr.281 din 16.12.2016, în vigoare 01.01.2017]

 

Articolul 21². Regimul de lucru

Comerciantul este obligat să desfăşoare activităţi de comerţ conform cerinţelor privind regimul de lucru (orarul de funcţionare), stabilite de autoritatea administraţiei publice locale în regulamentul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă.

 

Articolul 21³. Comerţul ambulant

(1) Comercianţii nu au dreptul să desfăşoare comerţ ambulant în următoarele cazuri:

a) desfăşurarea activităţii de comerţ ambulant este interzisă pe strada sau în perimetrul străzii respective în conformitate cu regulamentul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă;

b) desfăşurarea activităţii de comerţ ambulant limitează utilizarea terenului de uz public conform destinaţiei acestuia;

c) vînzarea produsului respectiv în cadrul comerţului ambulant este interzisă de legislaţie.

(2) Pentru desfăşurarea comerţului prin aparate automat pentru vînzări (echipament de autoservire), comerciantul depune notificare pentru fiecare aparat comercial în cazul în care acestea sînt amplasate în locuri diferite. Comerciantul depune o singură notificare pentru aparatele comerciale amplasate alăturat sau în aceeaşi încăpere, cu indicarea numărului de aparate.

(3) În cazul desfăşurării activităţii de comerţ în spaţii publice, prin intermediul unităţii mobile, autoritatea administraţiei publice locale va elabora şi va emite comerciantului, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data de depunere a notificării de către comerciant, schema de amplasare a unităţii mobile utilizate de comerciant.

(4) În cazul amplasării unităţii mobile în spaţii publice, comerciantul este obligat să o plaseze în modul stabilit în schema de amplasare eliberată de autoritatea administraţiei publice locale.

 

Articolul 21⁴. Cerinţe de pregătire profesională şi sănătate

(1) Persoanele implicate nemijlocit în activităţi de preparare, prelucrare, comercializare şi/sau păstrare a produselor alimentare şi/sau băuturilor pentru consum în cadrul unităţilor comerciale sînt obligate să aibă pregătire profesională în domeniul comerţului, alimentaţiei publice şi igienei.

(2) Persoanele implicate nemijlocit în activităţi de întreţinere corporală, coafură şi în alte activităţi de înfrumuseţare sînt obligate să aibă pregătire profesională în activităţi de întreţinere corporală şi în domeniul igienei.

(3) Se consideră că persoanele menţionate la alin.(1) şi (2) au pregătirea profesională necesară în cazul în care corespund cel puţin uneia din următoarele condiţii:

a) au absolvit instituţii de învăţămînt superior sau profesional tehnic, după caz, în domeniul comerţului, alimentaţiei publice, activităţilor de întreţinere corporală, coafură şi în alte activităţi de înfrumuseţare sau în domeniul igienei;

b) au absolvit cursuri de instruire specializată, după caz, în domeniul alimentaţiei publice, activităţilor de întreţinere corporală, coafură şi în alte activităţi de înfrumuseţare sau în domeniul igienei, desfăşurate de entităţile specificate la art.13 alin.(5).

(4) În cadrul unităţilor comerciale ce desfăşoară activităţi stabilite în anexele nr.3 şi nr.4 vor fi angajate doar persoane ce dispun de certificat medical privind starea sănătăţii, eliberat de instituţiile medico-sanitare publice sau private.

(5) Persoanele angajate în unităţile comerciale ce desfăşoară activităţi stabilite în anexele nr.3 şi nr.4 vor fi supuse examenului medical privind starea sănătăţii de către instituţiile medico-sanitare publice sau private conform periodicităţii stabilite prin hotărîre de Guvern.

(6) Se interzice organelor de control sau altor autorităţi publice centrale sau locale să aprobe acte normative privind obligarea comercianţilor de a frecventa cursuri de instruire sau de pregătire şi perfecţionare profesională.

 

Articolul 21⁵. Activitatea de comerţ în cadrul tîrgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare

(1) Activitatea de comerţ ambulant în cadrul tîrgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare se desfăşoară de comerciant în temeiul notificării de iniţiere a activităţii de comerţ şi în condiţiile stabilite de dispoziţia primarului.

(2) Prin dispoziţia primarului, autoritatea administraţiei publice locale are dreptul să stabilească cerinţe privind desfăşurarea activităţilor de comerţ în cadrul tîrgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale turistice, sportive şi al altor evenimente similare, inclusiv să permită desfăşurarea acestora fără depunerea notificării.

 

Articolul 21⁶. Protecţia populaţiei împotriva zgomotului şi a vibraţiei la desfăşurarea activităţii de comerţ

(1) Comercianţii sînt obligaţi să respecte normativele admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei, aprobate de Guvern.

(2) Se interzice amplasarea unităţilor comerciale care utilizează deservirea muzicală (discobaruri, săli de festivităţi şi alte unităţi similare) în blocuri locative, instituţii de învăţămînt, instituţii medicale sau în locaşuri de cult.

(3) Unităţile comerciale care utilizează deservirea muzicală (discobaruri, săli de festivităţi şi alte unităţi similare) sînt obligate să aplice măsurile necesare de izolaţie fonică în vederea respectării normativelor admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei pentru a nu crea disconfort locatarilor din zona sau localitatea în care sînt amplasate.

(4) Măsurarea nivelului de zgomot şi al vibraţiei este efectuată, la cererea persoanei fizice sau juridice interesate, de către:

a) Centrul Naţional de Sănătate Publică şi centrele teritoriale de sănătate publică;

b) subdiviziunile abilitate ale autorităţii administraţiei publice locale;

c) laboratoarele şi instituţiile acreditate în conformitate cu legislaţia;

d) executorul judecătoresc, conform art.25 din Codul de executare.

 

Capitolul VI

CONTROLUL ŞI RĂSPUNDEREA ÎN COMERŢ

[Capitolul VI (art.22-24) abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

Articolul 22. Controlul din partea statului al activităţilor de comerţ

[Art.22 abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

Articolul 23. Modul de efectuare a controalelor

[Art.23 abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

Articolul 24. Răspunderea în comerţ

[Art.24 abrogat prin Legea nr.153 din 01.07.2016, în vigoare 19.07.2016]

 

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 25. Intrarea în vigoare a legii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.749-XIII din 23 februarie 1996 cu privire la comerţul interior (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.31, art.318).

(3) Comercianţii care activează în baza autorizaţiilor/licenţelor emise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi vor continua să activeze în baza acestora pînă la expirarea termenului lor de valabilitate.

 

Articolul 26. Ajustarea cadrului normativ

Guvernul, în termen de:

- 6 luni de la data publicării prezentei legi, va prezenta Parlamentului propuneri pentru a aduce legislaţia în vigoare în corespundere cu prevederile prezentei legi;

- 12 luni de la data publicării prezentei legi, va aproba actele sale normative în vederea implementării prevederilor prezentei legi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[Anexa nr.4 în redacţia Legii nr.185 din 21.09.2017, în vigoare 27.10.2017]

 

___________________

* Republicată în temeiul art.XI al Legii nr.153 din 01.07.2016 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.215-216, art.475.

 

Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova:

Legea nr.153 din 01.07.2016, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.215-216, art.475;

Legea nr.218 din 03.12.2015, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.361-369, art.679;

Legea nr.321 din 23.12.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.67;

Legea nr.324 din 23.12.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.320-321, art.871;

Legea nr.42 din 21.03.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.75-81, art.237;

Legea nr.41 din 21.03.2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.75-81, art.235;

Legea nr.318 din 27.12.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.49-55, art.152;

Legea nr.101 din 13.12.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.10-14, art.41;

Legea nr.241 din 02.11.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.242-244, art.777;

Legea nr.33 din 06.05.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.99-102, art.330;

Legea nr.120 din 25.05.2012, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.103, art.353;

Legea nr.267 din 23.12.2011, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.13-14, art.32;

Legea nr.175 din 28.07.2011, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.139-145, art.440.