INSPECTORATUL FISCAL DE STAT
Instrucţiune cu privire la modul de calculare şi achitare
a impozitului pe venit de către persoanele ce practică
activitate de antreprenoriat
nr.3 din 29.01.2001
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.21-24/72 din 27.02.2001
* * *
Abrogat: 03.06.2008
Ordinul Ministerului Finanţelor nr.48 din 21.04.2008
"Aprobat" "Înregistrat"
Ministrul Finanţelor Ministrul Justiţiei
al Republicii Moldova al Republicii Moldova
________ Mihai Manoli _____ Valeria Şterbeţ
nr. 3 din 29 ianuarie 2001 nr. 193 din 16 februarie 2001
Capitolul I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezenta Instrucţiune (în continuare - Instrucţiune) este
elaborată în baza Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.97 (în
continuare - Cod) şi Legii cu privire la administrarea impozitului pe
venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal nr.1164-XIII din 24.04.97 (în continuare - Lege), cu modificările
şi completările în vigoare.
2. În instrucţiune se reglementează modul de calculare şi achitare a
impozitului pe venit de către persoanele ce desfăşoară activitate de
întreprinzător, afacere (business); modul de determinare a obiectului
impunerii şi a impozitului pe venit, principiile evidenţei veniturilor
şi a cheltuielilor ce se deduc, modul de prezentare a declaraţiei cu
privire la impozitul pe venit, termenele şi modul de achitare a acestui
impozit, modul şi condiţiile de tragere la răspundere a contribuabililor
pentru încălcarea legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a
acţiunilor organelor fiscale şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere
ale acestora.
Capitolul II. SUBIECŢII IMPUNERII
3. Subiecţii impunerii cu impozitul pe venit sînt persoanele
juridice şi fizice (cu excepţia societăţilor prevăzute la pct.9 al
prezentei Instrucţiuni), care obţin pe parcursul anului fiscal venit din
orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi persoanele juridice
şi fizice rezidente, care obţin venit din investiţii şi venit financiar
din sursele aflate în afara Republicii Moldova.
4. Noţiunile din prezentul capitol, care se referă la contribuabili,
se aplică în scopul impozitării fără modificarea statutului juridic al
lor prevăzut de legislaţia în vigoare.
5. Contribuabil se consideră orice persoană care, conform
legislaţiei fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la
buget impozitul pe venit, penalităţile şi amenzile respective; persoană,
care conform legislaţiei fiscale, este obligată să reţină sau să
perceapă de la altă persoană şi să achite la buget impozitul pe venit.
6. Persoană juridică - orice întreprindere (inclusiv reprezentanţa
permanentă a nerezidentului în Republica Moldova), instituţie, asociaţie
şi alte organizaţii, cu excepţia subdiviziunilor structurale ale
organizaţiilor nominalizate ce nu dispun de un patrimoniu autonom,
precum şi a întreprinderilor individuale şi gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier).
Ca persoană juridică se defineşte şi orice nerezident care are
prezenţă economică pe teritoriul Republicii Moldova.
Activitate de întreprinzător, afacere (business) - orice activitate
conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului
(acordului de muncă), desfăşurată de către o persoană, avînd drept scop
obţinerea venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de
scopul activităţii, se obţine venit.
7. Rezident se consideră:
a) orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai
jos:
. are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:
- se află la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în
deplasare peste hotare;
- este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova,
aflată în exerciţiul funcţiunii peste hotare;
. se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul
anului fiscal;
b) orice persoană juridică sau întreprindere individuală, sau
gospodărie ţărănească (de fermier), a cărei activitate este organizată
sau gestionată în Republica Moldova ori al cărei loc de bază de
desfăşurare a activităţii este Republica Moldova.
Nerezident se consideră:
- orice persoană fizică care nu este rezident în conformitate cu
lit.a) ori, deşi corespunde cerinţelor literei date, se află în
Republica Moldova:
. în calitate de persoană cu statut diplomatic sau consular ori în
calitate de membru al familiei unei asemenea persoane;
. în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale,
create în baza acordului interstatal la care Republica Moldova este
parte, sau în calitate de membru al familiei unui asemenea colaborator;
. la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în deplasare,
dacă această persoană fizică s-a aflat în Republica Moldova exclusiv în
aceste scopuri;
. exclusiv în scopul trecerii dintr-un stat străin în alt stat
străin prin teritoriul Republicii Moldova (trecere tranzit);
- orice persoană juridică sau întreprindere individuală, sau
gospodărie ţărănească (de fermier), care nu corespunde cerinţelor expuse
la lit.b).
Prezenţă economică - desfăşurarea activităţii de întreprinzător de
către nerezident în urma căreia se obţine un venit ce depăşeşte 13000
lei lunar.
Reprezentanţă permanentă a nerezidentului în Republica Moldova -
filială sau reprezentanţă a întreprinderii unui stat străin,
înregistrată în Republica Moldova conform legislaţiei.
În conformitate cu art.8 din Legea cu privire la investiţiile
străine nr.998-II din 1.04.92 întreprinderile nerezidente, asociaţiile
acestora şi organizaţiile internaţionale au dreptul să înfiinţeze în
republică filiale şi reprezentanţe comercial-economice. Filialele
întreprinderilor nerezidente, asociaţiile acestora şi organizaţiile
internaţionale, înfiinţate conform legii menţionate, capătă statut de
întreprindere, aparţinînd integral investitorilor străini la data
înregistrării lor în Republica Moldova.
Conform art.75 alin.(2) din Cod reprezentanţa permanentă a unui
nerezident se consideră agent economic rezident, dar numai în raport cu
venitul obţinut din surse aflate în Republica Moldova şi cu cheltuielile
nemijlocit legate de acest venit.
În cazul în care acordul (convenţia) internaţională privind evitarea
dublei impuneri, la care Republica Moldova este parte şi care este
ratificat(ă) în modul stabilit, stipulează o altă noţiune de
reprezentanţă permanentă sau un alt mod de determinare a obligaţiunilor
fiscale a acesteia, în conformitate cu art.4 din Cod, se aplică
prevederile acordului (convenţiei) internaţional(e).
8. Persoană fizică se consideră:
- cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin, apatrid;
- întreprindere cu statut de persoană fizică - întreprindere
individuală, gospodărie ţărănească (de fermier).
Întreprindere individuală se consideră întreprinderea care se află
în proprietatea persoanei fizice sau a membrilor unei familii.
Gospodărie ţărănească (de fermier) - întreprindere agricolă, cu
statut de persoană fizică, constituită în conformitate cu legislaţia.
Persoană interdependentă - membru al familiei contribuabilului sau
agentul economic care controlează contribuabilul, este controlat de
contribuabil sau se află împreună cu acesta sub controlul unui terţ. În
sensul prezentei noţiuni:
a) familia contribuabilului include soţia (soţul) contribuabilului,
părinţii contribuabilului; copiii contribuabilului şi soţii (soţiile)
lor; bunicii contribuabilului; nepoţii (nepoatele) contribuabilului şi
soţiile (soţii) lor; fraţii şi surorile contribuabilului şi soţiile
(soţii) lor; străbunicii contribuabilului; strănepoţii contribuabilului
şi soţii (soţiile) lor; fraţii şi surorile părinţilor contribuabilului
şi soţiile (soţii) lor; nepoţii (nepoatele) contribuabilului de pe frate
(soră) şi soţiile (soţii) lor; fraţii şi surorile bunicilor
contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; copiii fraţilor şi surorilor
părinţilor contribuabilului şi soţiile (soţii) lor; copiii nepoţilor
(nepoatelor) contribuabilului de pe frate (soră) şi soţii (soţiile) lor,
precum şi persoanele enumerate din partea soţiei (soţului)
contribuabilului;
b) prin control se înţelege posesia (directă sau prin una sau mai
multe persoane interdependente) a cel puţin 50% din capitalul sau din
drepturile de vot ale unui agent economic. În acest caz persoana fizică
este considerată posesor al tuturor cotelor de participaţie în capital,
cote ce aparţin, în mod direct sau indirect, membrilor familiei sale.
9. Societate în scopuri fiscale se consideră orice organizaţie, cu
excepţia societăţilor pe acţiuni şi societăţilor cu răspundere limitată,
care desfăşoară activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat şi
se constituie în conformitate cu legislaţia, care:
a) are nu mai mult de 20 membri rezidenţi sau persoane care, în
cazul decesului membrilor societăţii, administrează averea celor
decedaţi;
b) corespunde cerinţelor repartizării proporţionale a veniturilor şi
pierderilor între proprietarii capitalului.
10. Subiecţi ai impunerii sînt şi organizaţiile necomerciale, care
practică afaceri auxiliare.
Organizaţie necomercială se consideră persoana juridică, a cărei
activitate nu are ca scop obţinerea venitului şi care nu foloseşte vreo
parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al
organizaţiei, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.
Afaceri auxiliare înseamnă orice activitate de întreprinzător
neprevăzută în statut, în regulament sau într-un alt document al
organizaţiei necomerciale şi/sau activitate desfăşurată cu încălcarea
cerinţelor art.52 din Cod.
11. Subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare venitul brut
obţinut din toate sursele.
Capitolul III. COMPONENŢA VENITULUI IMPOZABIL
12. Conform art. 18 al Codului, în venitul brut se includ:
1) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din
activitatea profesională sau din alte activităţi similare.
Venitul provenit din activitatea de întreprinzător reprezintă
venitul obţinut de către contribuabil în urma desfăşurării activităţii
de antreprenoriat în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat
şi întreprinderi nr.845-XII din 3.01.92.
Venitul provenit din activitatea profesională reprezintă venitul
obţinut de către contribuabil în urma desfăşurării activităţii
profesionale, prevăzute de legislaţia în vigoare. Ca exemplu serveşte
venitul provenit din activităţile de notariat şi de avocat exercitate în
baza Legii cu privire la notariat nr.1153-XIII din 11.04.97 şi respectiv
a Legii cu privire la avocatură nr.395-XIV din 13.05.99.
Venitul provenit din alte activităţi similare reprezintă alte tipuri
de venituri neindicate la art.18 al Codului.
Conform art.5 pct.(16) din Cod, veniturile provenite din activitatea
profesională sau din alte activităţi similare, în scopurile impozitării
se consideră ca venituri obţinute din activitatea de întreprinzător;
2) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii
societăţilor şi venitul obţinut de către acţionarii fondurilor de
investiţii, conform prevederilor cap. 9 al Codului;
3) venitul din darea proprietăţii în arendă în conformitate cu Legea
cu privire la arendă nr. 861-XII din 14.01.92 şi Codul civil, aprobat
prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 26.12.64.
În conformitate cu Legea cu privire la arendă, de dreptul de a da
bunuri în arendă beneficiază orice proprietar din Republica Moldova cu
statut de persoană fizică sau juridică.
Arenda se admite în toate ramurile economiei naţionale. Pot fi
arendate bunurile întreprinderilor de toate formele
organizatorico-juridice şi tipurile de proprietate.
Se pot da în arendă: pămîntul şi alte resurse naturale,
întreprinderi, organizaţii, unităţi ale întreprinderilor şi
organizaţiilor, clădiri, instalaţii, încăperi, utilaje, tehnica agricolă
şi de altă natură, mijloace de transport, inventar, instrumente, alte
valori materiale.
Conform art. 7 al Legii cu privire la arendă, documentul de bază,
care reglementează relaţiile dintre arendator şi arendaş, este
contractul de arendă, care se încheie în scris pe un termen anumit, dar
nu mai mare de 99 ani;
4) creşterea de capital, care se determină conform capitolului IV al
prezentei Instrucţiuni;
5) creşterea de capital peste pierderile de capital, neluată în
considerare în alte tipuri de venit.
Acest tip de venit include venitul obţinut de la realizarea
(scoaterea din uz) activelor neincluse în categoria activelor de
capital, conform art. 37 alin. (2) al Codului, şi folosite în
activitatea de afacere (întreprinzător), pentru care se calculează
uzura, ce se deduce din venitul brut.
În conformitate cu art. 27 alin. (2) al Codului, mijloacele obţinute
de la înstrăinarea mijloacelor fixe se raportează la reducerea bazei
valorice a categoriei respective de proprietate. Dacă reducerea indicată
conduce la sfîrşitul perioadei de gestiune la un rezultat negativ pe
categoria de proprietate, atunci acest rezultat se include în venit, iar
valoarea categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de
gestiune corespunzătoare se egalează cu zero.
Pentru proprietatea care, conform Hotărîrii Guvernului Republicii
Moldova nr. 1218 din 31 decembrie 1997, este inclusă în categoria I de
proprietate a mijloacelor fixe (clădiri, edificii), rezultatul de la
realizarea lor (creştere sau pierdere) se determină separat pe fiecare
obiect în parte, iar pentru mijloacele fixe incluse în categoriile II-V
rezultatul se determină în întregime pe categorie (grupă);
6) venitul obţinut sub formă de dobîndă.
Dobîndă, venit sub formă de dobîndă - orice venit obţinut conform
creanţelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii), inclusiv
veniturile din depunerile băneşti.
Venitul sub formă de dobîndă poate fi obţinut în urma:
- acordării creditelor;
- deţinerii obligaţiunilor sau altor hîrtii de valoare;
- depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte
conturi bancare;
- supraplăţilor la impozite, taxe şi alte obligaţiuni faţă de buget.
Venitul cuprinde toată suma dobînzilor primite, indiferent de forma
primirii: au fost capitalizate (de exemplu, la depozite) sau au fost
îndreptate la achitarea unor datorii etc.;
7) Royalty - recompensă regulată (plată) obţinută de la darea în
folosinţă a activelor nemateriale sau din dreptul de folosinţă a
acestora, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor naturale.
Activele nemateriale conform SNC 13 "Contabilitatea activelor
nemateriale" reprezinta active nepecuniare care nu îmbracă formă
materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în
activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, precum şi în
scopuri administrative sau destinate predării în folosinţă (chirie)
persoanelor juridice şi fizice.
Activele nemateriale cuprind: brevetele, emblemele comerciale şi
mărcile de deservire, licenţele, know-how-urile, copyright, francizele,
programele informatice, desenele şi mostrele industriale, drepturile de
autor, dreptul de rulare a filmelor şi altele;
8) venitul rezultat din neachitarea datoriilor de către agentul
economic în cazurile expirării termenului de prescripţie, cu excepţia
cazurilor cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii
contribuabilului, declarată prin decizia instanţei judecătoreşti.
Termenul de prescripţie privind achitarea datoriilor se determină în
baza prevederilor Codului civil, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti
din 26.12.64.
Conform Legii cu privire la faliment nr. 786-XIII din 26.03.96 (în
redacţia Legii nr. 1254-XIII din 16.07.97), insolvabilitatea reprezintă
situaţia economico-financiară în care se află debitorul, ale cărui
active au o valoare mai mică decît cea a capitalului social, în cazul
cînd acesta este declarat, sau ale cărui pasive depăşesc activele, în
celelalte cazuri, şi care este incapabil să-şi achite datoriile în
volumul stabilit, ajunse la scadenţă, indiferent de cauză, timpul şi
locul provenienţei lor;
9) dotaţiile de stat, primele şi premiile, care nu sînt specificate
ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăţi;
10) sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare
în activitatea de concurenţă.
Spre exemplu la acest tip de venit poate fi atribuit venitul obţinut
de către contribuabil pentru acordul de a limita activitatea de
întreprinzător sau de a lichida întreprinderea conform contractului
(acordului), încheiat cu concurenţii (partenerii);
11) dividendele obţinute de la un agent economic nerezident;
Dividend se consideră orice plată efectuată de către o persoană
juridică în folosul acţionarului (asociatului) acestei persoane
juridice, în conformitate cu cota sa de participaţie, cu excepţia
dividendelor sub formă de acţiuni, prevăzute la art.56 alin.(2) al
Codului şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a
întreprinderii, conform art. 57 alin. (2) din Cod. Recunoaşterea plăţii
drept dividend are loc indiferent de faptul dacă persoana juridică a
avut sau nu venit în anul fiscal în curs sau în anii precedenţi.
Întru evitarea impozitării duble a unuia şi aceluiaşi venit,
dividendele se impozitează numai o singură dată: la agentul economic -
plătitor de dividende. De aceea la persoana, căreia i se plătesc aceste
dividende, la calcularea venitului impozabil, sumele date se exclud din
componenţa venitului brut. Excepţie fiind doar dividendele, primite de
la agenţii economici nerezidenţi.
12) alte tipuri de venit care nu sînt enumerate la punctele
menţionate şi care nu sînt specificate ca neimpozabile.
Spre exemplu la aceste tipuri de venituri se referă cîştigurile
obţinute de către contribuabil (cu excepţia cîştigurilor de la loterii
şi premiilor obţinute la competiţiile sportive internaţionale).
Cîştiguri - orice tipuri de venit, obţinute de către contribuabil la
concursuri, competiţii, festivaluri.
Capitolul IV. CREŞTEREA ŞI PIERDERILE DE CAPITAL
13. Creşterea sau pierderile de capital se constată în rezultatul
vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a
activelor de capital.
Înstrăinarea activelor de capital presupune trecerea dreptului de
proprietate asupra activelor de capital de la o persoană la alta.
Răscumpărarea activelor de capital odată cu expirarea termenului de
stingere a lor (la titlurile de creanţă) nu se consideră ca operaţiune
de înstrăinare a activelor de capital, în rezultatul căreia se constată
creştere sau pierdere de capital. Diferenţa dintre preţul de procurare a
activelor de capital şi valoarea nominală achitată la răscumpărare se
reflectă în mod proporţional pe parcursul perioadei deţinerii activelor:
a) în componenţa venitului brut - dacă preţul de procurare este mai
mic decît valoarea nominală;
b) în componenţa deducerilor conform art. 25 al Codului - dacă
valoarea nominală depăşeşte preţul de procurare.
14. Activele de capital ale contribuabilului includ:
a) acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de
întreprinzător.
Conform prevederilor Legii cu privire la societăţile pe acţiuni nr.
1134-XIII din 2 aprilie 1997, acţiunea reprezintă un document, avînd una
din formele:
- certificat confecţionat prin metoda tipografică şi/sau
- înscriere în contul analitic, deschis pe numele proprietarului lor
sau deţinătorului nominal, în registrul deţinătorilor hîrtiilor de
valoare ale societăţii, care atestă dreptul proprietarului de a
participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o
parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
La alte titluri de proprietate se referă activele, ce certifică
deţinerea unei anumite cote-părţi în capitalul altei întreprinderi.
În conformitate cu Regulamentul societăţilor economice din Moldova,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 500 din
10.09.91, certificatul cotei de participare constituie un document, care
confirmă că persoana, numele căreia este indicat în el, este posesoare a
averii, avînd drepturile şi obligaţiunile, ce rezultă din aceasta;
b) titlurile de creanţă. Titlul de creanţă este un act, prin care
semnatarul sau emitentul lui consimte faptul că datorează o sumă de
bani. Acestea cuprind: cambiile, obligaţiunile, certificatele de depozit
şi economii şi alte hîrtii de valoare ce determină dreptul creditorului
privind primirea unei anumite datorii debitoriale.
Potrivit Legii cambiei nr. 1527-XII din 23.06.93, cambia este un
titlu de credit, care reprezintă o creanţă scrisă, întocmită conform
prevederilor prezentei legi, ce oferă posesorului acesteia dreptul cert
şi exigibil de a cere la scadenţa creanţei de la debitor, iar în caz de
neonorare a acestei cereri şi de la alte persoane obligate prin cambie,
achitarea sumei de bani indicate.
Conform art. 16 din Legea privind societăţile pe acţiuni nr.
1134-XIII din 2.04.97, obligaţiunea este un document, avînd forma unui
certificat confecţionat prin metodă tipografică şi/sau a înscrierii în
contul analitic, deschis pe numele proprietarului, care atestă dreptul
proprietarului lui (obligatarului) de a primi suma vărsată în contul
achitării obligaţiunii şi dobînda sau un alt profit aferent în mărimea
şi în termenul stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor.
Prin Regulamentul cu privire la emiterea şi circulaţia
certificatelor de depozit şi economii, aprobat de Consiliul de
Administrare al Băncii Naţionale prin procesul-verbal nr. 60 din
25.12.92 este stabilit, certificatul de depozit sau certificatul de
economii, reprezintă o adeverinţă scrisă a băncii despre depunerea
mijloacelor băneşti, ce legalizează dreptul deponentului sau al
succesorului juridic de a primi, la expirarea termenului stabilit, suma
depozitului şi dobînzii asupra acestuia;
c) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător,
care este vîndută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată.
Proprietatea privată include toate mijloacele fixe, cu excepţia
pămîntului. Pentru scopurile impozitării proprietatea privată folosită
în activitatea de întreprinzător este exclusă din definiţia activului de
capital şi venitul rezultat din aceste tranzacţii se impozitează în
conformitate cu alin.(2) art. 27 al Codului.
În scopuri fiscale către proprietatea privată nefolosită în
activitatea de întreprinzător se atribuie proprietatea definită, conform
SNC 25 "Contabilitatea investiţiilor", ca proprietate investiţională,
care constituie investiţii pe termen lung în terenuri şi clădiri, care
nu sînt utilizate şi exploatate la întreprinderea - investitor sau altă
întreprindere din acelaşi grup. Investiţiile pe termen lung reprezintă
investiţiile cu un termen mai mare de un an.
Către aceste categorii de active se atribuie şi investiţiile pe
termen lung în obiecte preţioase, creaţii de artă şi.a.
d) terenurile;
Terenurile, de rînd cu alte active ale întreprinderii reprezintă o
anumită valoare şi în contabilitatea agentului economic urmează a fi
supusă evaluării. Evaluarea terenurilor se efectuează în conformitate cu
tarifele, indicate în anexă la Legea privind preţul normativ şi modul de
vînzare - cumpărare al pămîntului nr.1308-XIII din 25 iunie 1997, alte
acte normative;
e) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.
Opţionul este condiţia care prevede dreptul de a alege;
f) dreptul de a obţine venituri din activele de capital pe parcursul
unei perioade ce depăşeşte 10 ani se consideră activ de capital, dacă
este tratat separat.
15. Mărimea creşterii de capital obţinute în rezultatul realizării,
schimbului sau altui mod de înstrăinare a activelor de capital este
egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor
active.
16. Mărimea pierderilor de capital suportate în rezultatul
realizării, schimbului sau altui mod de înstrăinare a activelor de
capital este egală cu excedentul bazei valorice a acestor active în
raport cu suma încasată.
17. Suma încasată ca urmare a realizării, schimbului sau altui mod
de înstrăinare a activelor de capital este egală cu suma mijloacelor
băneşti şi valoarea estimată la preţul de piaţă a activelor primite sub
formă nemonetară.
Exemplul 1. Întreprinderea "Alfa" a realizat întreprinderii "Betta"
100 de acţiuni cu valoarea totală de 10000 lei în schimbul a 20 de
obligaţiuni la valoarea totală de 4000 lei şi un teren cu o suprafaţă
de 0,5 ha. Preţul de piaţă al 1 ha de teren de acest fel în momentul
schimbului constituie 12000 lei. Deci, pentru întreprinderea "Alfa"
suma încasată va constitui 10000 lei (4000 + (12000 x 0,5)).
18. Pentru persoana care donează active de capital, în conformitate
cu art. 42 al Codului, suma încasată, definită în pct. 17 al prezentei
Instrucţiuni, este egală cu mărimea maximă dintre baza valorică ajustată
şi preţul de piaţă al activelor în momentul donării.
Exemplul 2. S.R.L. "Ion" a transmis fără recompensă cu titlu gratuit
sub formă de donaţii un teren cu suprafaţa de 2 ha gospodăriei ţărăneşti
"Ţărăncuţa". Baza valorică ajustată a terenului constituie 25000 lei,
iar preţul de piaţă în momentul donării - 30000 lei. În scopul
determinării creşterii sau pierderilor de capital pentru S.R.L. "Ion"
suma încasată va constitui 30000 lei.
19. Nu se reflectă în componenţa sumei încasate la determinarea
creşterii sau pierderilor de capital veniturile din deţinerea activelor
de capital cum ar fi:
- dividendele, care conform lit. k) al art. 20 al Codului sînt
considerate ca surse de venit neimpozabile;
- venitul obţinut sub formă de dobîndă aferentă titlurilor de
creanţă.
20. Baza valorică a activelor de capital reprezintă valoarea de
procurare a activelor de capital şi cheltuielile ce ţin de procurarea
acestora (comisioanele brokerilor, comisioanele bancare, taxele bursiere
şi de altă natură, impozitele prevăzute de legislaţie, valoarea
serviciilor de consulting etc).
Exemplul 3. Întreprinderea "Alfa" a procurat de la întreprinderea
"Omega" 200 de acţiuni la un preţ de 50 lei pentru o acţiune. În afară
de aceasta, la procurarea acţiunilor întreprinderea "Alfa" a achitat
suplimentar un comision de broker în sumă de 400 lei. În aşa mod, baza
valorică a acţiunilor procurate va constitui 10400 lei ((200 acţiuni x
50 lei / acţiune) + 400 lei).
21. În cazul primirii activelor de capital ca rezultat al schimbului
efectuat, baza valorică a activului de capital primit în schimb este
egală cu preţul lui de piaţă.
22. Baza valorică a activelor de capital primite în rezultatul
donaţiei (în conformitate cu art. 42 al Codului) este egală cu mărimea,
la care acest activ a fost evaluat pentru determinarea obligaţiunilor
fiscale ale persoanei care a efectuat donaţia.
Valoarea activului donat, determinată în scopuri fiscale, urmează a
fi indicată adăugător în documentele respective, ce certifică tranzacţia
de donaţie (actul de primire-predare, factura etc.).
23. Baza valorică a activelor de capital nesupuse uzurii, aflate în
posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998, nu trebuie să fie mai mică
decît valoarea lor la acea dată sau decît preţul de piaţă al activelor
identice.
24. La determinarea rezultatului din înstrăinarea activelor de
capital (creştere de capital sau pierderi de capital) prin intermediul
schimbului efectuat, baza valorică a activelor de capital supuse
schimbului se majorează cu mărimea compensaţiei băneşti acordate de
către contribuabil.
Exemplul 4. În rezultatul unei tranzacţii de barter, întreprinderea
"Olga" a transmis întreprinderii "Lada" 50 de acţiuni, baza valorică a
cărora constituie 4000 lei (valoarea de piaţă - 5000 lei) în schimbul a
20 de obligaţiuni cu baza valorică de 2500 lei (valoarea de piaţă - 3000
lei) şi o compensaţie bănească în sumă de 2000 lei. Conform rezultatelor
schimbului efectuat, indicatorii, ce reflectă suma încasată, baza
valorică a activelor de capital supuse schimbului şi suma creşterii
(pierderii) de capital constituie:
(lei)
------------------------------------------------------------------------
Indicatorii | Întreprinderea "Olga"| Întreprinderea "Lada"
------------------------|----------------------|-----------------------
1. Suma încasată | 5000 (3000 + 2000) | 5000
------------------------|----------------------|-----------------------
2. Baza valorică | 4000 | 4500 (2500 + 200)
------------------------|----------------------|-----------------------
3. Creşterea (pierderi)| 1000 | 500
de capital | |
-----------------------------------------------------------------------
25. Suma creşterii de capital în anul fiscal, care se include în
venitul impozabil, este egală cu 50 procente din suma, cu care creşterea
de capital recunoscută depăşeşte suma pierderilor de capital suportate
pe parcursul anului fiscal.
Exemplul 5: În anul 2000 S.R.L. "Luceafărul" a înregistrat
următoarele rezultate din operaţiunile cu activele de capital:
a) la realizarea acţiunilor - creştere de capital în mărime de 12000
lei;
b) schimbul obligaţiilor - creştere de capital în mărime de 3000
lei;
c) la transmiterea acţiunilor gajate în proprietatea băncii
comerciale în contul creditului neachitat - pierderi de capital în
mărime de 6000 lei;
d) la realizarea certificatelor de depozite şi economii - pierdere
de capital în mărime de 4000 lei.
Reieşind din datele prezentate, suma totală a creşterii de capital
constituie 15000 lei (12000 + 3000 lei), a pierderii de capital - 10000
lei (6000 + 4000), iar suma creşterii de capital, ce urmează a fi
inclusă în venitul impozabil, constituie 2500 lei (15000 - 10000) x 50:
100).
26. Pierderile de capital, suportate de contribuabil pe parcursul
anului fiscal, se deduc numai în limita creşterii de capital. Pierderile
de capital, a căror deducere nu este permisă în anul fiscal respectiv
(care depăşesc creşterea de capital) sînt considerate ca pierderi de
capital, suportate în anul fiscal următor.
Exemplul 6. În anul 2000 în rezultatul realizării de către
Întreprinderea individuală "Soare" a 1000 de obligaţiuni (procurate la
valoare de 80 lei şi realizate la 100 lei fiecare) s-a obţinut o
creştere de capital în mărime de 20000 lei {(1000 acţiuni x 100 lei -
1000 acţiuni x 80 lei)}. Din celelalte realizări sau scoateri din uz a
activelor de capital s-au înregistrat pierderi de capital în sumă de
30000 lei, care la determinarea obligaţiunilor fiscale privind impozitul
pe venit pot fi deduse numai în mărimea creşterii de capital
înregistrate, adică 20000 lei. Suma pierderilor în mărime de 10000 lei a
căror deducere n-a fost permisă în anul 2000, va fi recunoscută ca
pierdere de capital suportată în anul fiscal 2001, iar dacă şi în anul
2001 creşterea de capital nu va depăşi pierderile de capital, atunci ele
vor fi considerate ca pierderi de capital, suportate în anul 2002 etc.
Capitolul V. REGULI SPECIALE REFERITOARE LA DETERMINAREA VENITULUI Evaluarea venitului brut obţinut sub formă nemonetară 27. Venitul brut obţinut sub formă nemonetară se evaluează la preţuri de piaţă conform prevederilor Codului şi în ordinea stabilită de Guvern. 28. Preţul de piaţă, valoare de piaţă - preţul mărfii, serviciului, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor, serviciilor identice - în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerţului cu ridicata. Tranzacţiile între coproprietari sau între persoanele interdependente pot fi luate în consideraţie numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei. 29. Drept mărfuri identice sînt considerate mărfurile care au aceleaşi caracteristici: aspectul fizic, calitatea, ţara de provenienţă şi producătorul etc. La determinarea preţului de piaţă al mărfurilor, lucrărilor, serviciilor (în continuare - activelor) se ţine cont de informaţia despre tranzacţiile efectuate cu activele identice în condiţii comparabile, care includ următorii factori: - cantitatea (volumul) mărfurilor livrate; - termenii executării obligaţiunilor; - condiţiile achitării; - reducerile din preţ condiţionate de expirarea termenului de garanţie sau apropierea acestui termen; - alţi factori influenţaţi de existenţa pieţei cu reducere, ce urmează a fi confirmaţi în mod documentar. Piaţa cu reducere - tip de piaţă în cadrul căreia oferta depăşeşte cererea ori se comercializează mărfuri, servicii, ce nu corespund standardelor de calitate sau sînt deteriorate în urma calamităţilor naturale, catastrofelor, a altor evenimente excepţionale care au avut loc ori vînzătorul are dificultăţi financiare condiţionate de insolvabilitate temporară, de lichidare sau de faliment, ori există alte situaţii similare cînd mărfurile, serviciile se oferă spre vînzare la un preţ mai mic decît cel stabilit de piaţă. 30. Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă la momentul încheierii tranzacţiei, servesc: a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor, iar în cazul lipsei acesteia - b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia - c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile, care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiei la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă - informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările hîrtiilor de valoare de stat şi ale obligaţiunilor de stat. 31. În cazul, în care se realizează active, considerate drept produse ale activităţii de bază, venitul brut obţinut sub formă nemonetară se evaluează la valoarea contractuală, care nu trebuie să fie mai mică decît valoarea de piaţă a activelor transmise, determinată în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 340 din 26.04.99 "Cu privire la măsurile urgente de restructurare şi redresare financiară a întreprinderilor industriale". Prin hotărîrea nominalizată s-a stabilit, că valoarea de piaţă a livrărilor constituie valoarea medie a preţului de desfacere a mărfurilor şi de prestare a serviciilor pe luna precedentă lunii în care este necesară aprecierea valorii de piaţă. 32. Drept produse ale activităţii de bază sînt considerate activele producerea şi/sau realizarea cărora este scopul activităţii de bază a întreprinderii. 33. Dacă schimbului se supun activele, care nu sînt considerate ca produse ale activităţii de bază, venitul brut obţinut sub formă nemonetară se evaluează reieşind din valoarea contractuală, care nu trebuie să fie mai mică decît preţul de piaţă ale activelor primite. 34. Dacă la achitarea pentru activele livrate, valoarea de piaţă ale activelor primite în schimb se modifică, venitul brut se recalculează reieşind din valoarea de piaţă ale acestor active în momentul primirii lor. Exemplul 7. În conformitate cu condiţiile contractuale întreprinderea "A" a realizat întreprinderii "B" un automobil (nu constituie un produs al activităţii de bază a întreprinderii, deoarece a fost exploatat la întreprindere ca mijloc fix) în schimbul a 2000 l de motorină. Valoarea contractuală a constituit: varianta I - 12000 lei; varianta II - 8000 lei. Preţul de piaţă a unui litru de motorină la momentul realizării automobilului constituie 5 lei/l, iar la momentul primirii - 7 lei/l. Reieşind din datele expuse, venitul brut, obţinut de către întreprinderea "A" de la realizarea (schimbul) automobilului v-a fi recunoscut: varianta I: a) în momentul transmiterii automobilului - la valoarea contractuală, adică 12000 lei (2000 l x 5 lei / l), deoarece ea nu este mai mică decît cea de piaţă 12 000 > 10 000; b) în momentul primirii motorinei - la suma diferenţei dintre valoarea de piaţă a activelor primite în schimb şi suma venitului recunoscută în momentul transmiterii automobilului, adică 2000 lei. 14000 lei (2000 l x 7 lei/l) - 12000 lei. Suma totală a venitului brut recunoscut de la realizarea (schimbul) automobilului în varianta I - 14000 lei (12000 lei + 2000 lei); varianta II: a) în momentul transmiterii automobilului - la valoarea de piaţă a activelor ce urmează a fi primite, adică 10000 lei (2000l x 5 lei/l), deoarece valoarea contractuală este mai mică decît cea de piaţă 8000 lei < 10000 lei; b) în momentul primirii motorinei - la suma diferenţei dintre valoarea de piaţă a activelor primite în schimb şi suma venitului recunoscută în momentul transmiterii activelor, adică 4000 lei. 14000 lei (2000 l x 7 lei/l) - 10000 lei. Suma totală a venitului de la realizarea (schimbul) automobilului în varianta II - 14000 lei (10000 lei + 4000 lei). 35. Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia din alte surse drept preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică. Sursele, care au servit ca bază pentru determinarea preţului (valorii) de piaţă a mărfurilor (producţiei, lucrărilor, serviciilor) urmează a fi anexate la documentele referitoare la tranzacţia respectivă. Determinarea obligaţiunilor fiscale în cazul efectuării operaţiilor exprimate în valută străină 36. Suma venitului brut, a altor încasări obţinute, precum şi cheltuielile suportate exprimate în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei la data efectuării tranzacţiei. Exemplul 8. Conform condiţiilor contractuale S.R.L. "Moldova" a realizat unui cumpărător din Rusia 20000 tone de mere în suma de 200000 rub. RUS conform facturii de expediţie nr.x din 15.10.2000. Ziua livrării producţiei a coincis cu ziua trecerii ei în posesia cumpărătorului. Datoria creată a fost achitată la contul valutar în luna noiembrie 2000, ceea ce este confirmat prin extrasul de cont din 6.11.2000. Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei 1 rub RUS constituie: la 15.10.00 - 0,35 lei şi la 6.11.00 - 0,4 lei. Reieşind din aceste date, în luna octombrie S.R.L."Moldova" urmează să reflecte în componenţa venitului o suma de 70000 lei (200000 rub RUS x 0,35 lei/1rub RUS), iar în noiembrie - suplimentar un venit în sumă de 10000 lei {(200000 rub RUS x 0,4 lei /1rub RUS) - 70000 lei}. 37. Orice datorie - atît a contribuabilului, cît şi faţă de contribuabil, a cărei sumă de bază (fără dobîndă) este exprimată în valută străină, se recalculează conform preţurilor de piaţă şi se consideră ca fiind vîndută de către contribuabil în ultima zi a anului fiscal la preţul ei de piaţă la această dată. Valoarea de piaţă a datoriilor exprimate în valută străină constituie valoarea acestor datorii recalculată în valută naţională la cursul de schimb stabilit de Banca Naţională a Moldovei. 38. Orice venit sau pierdere rezultate din vînzarea presupusă a datoriei (recalcularea datoriilor exprimate în valută străină conform pct. 37) se consideră venit obţinut sau pierdere suportată în ultima zi a anului fiscal, iar baza valorică a acestei datorii a contribuabilului sau faţă de contribuabil devine valoarea ei de piaţă. Reieşind din prevederile S.N.C. şi în deosebi a S.N.C. 21 "Efectele variaţiilor cursurilor valutare", datoriile exprimate în valută străină urmează a fi evaluate de către contribuabil şi în evidenţa financiară - la data întocmirii bilanţului contabil. La finele anului fiscal (31 decembrie) recalcularea datoriilor exprimate în valută străină în scopuri fiscale se efectuează numai în cazul în care contribuabilul n-a respectat prevederile S.N.C. 21. Exemplul 9. S.A. "Spreranţa" la 12.03.2000 a realizat unui agent economic - nerezident de peste hotarele Republicii Moldova produse agricole în sumă totală de 1000 dolari SUA. Cursul 1 dolar SUA la 12.03.2000, conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, a constituit 11 8 lei, în baza căruia în luna martie S.A. "Speranţa" a reflectat în componenţa venitului o suma în mărime de 11800 lei (1000 dol SUA x 11,8 lei/ 1 dol SUA). La finele anului fiscal, adică la 31.12.2000 cursul 1 dolar SUA, stabilit de Banca Naţională a Moldovei a constituit 12,5 lei. Dacă pe parcursul anului SA "Speranţa" din anumite motive nu va reflecta în evidenţa financiară evaluarea datoriei create şi respectiv rezultatele evaluării, aceasta va fi efectuată la finele anului (la situaţia din 31.12.2000) în scopul determinării impozitului pe venit, în rezultatul căruia se va majora venitul impozabil cu 700 lei (1000 dol. SUA x 12,5 lei / 1 dol SUA - 11800 lei). 39. Modul de evaluare a rezultatelor din efectuarea operaţiunilor în valută străină pentru determinarea obligaţiunilor fiscale se determină în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.488 din 4 mai 1998 "Despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a obligaţiilor fiscale în cazul efectuării operaţiilor în valută străină" cu modificările şi completările introduse prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 75 din 27.01.2000. Nerecunoaşterea venitului în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii 40. Înlocuirea forţată a proprietăţii reprezintă construcţia, procurarea altei proprietăţi, reparaţia proprietăţii deteriorate parţial în schimbul proprietăţii distruse, deteriorate, lichidate în rezultatul unor circumstanţe cum sînt: cutremurul de pămînt, incendiile, inundaţii, sechestrare, alte circumstanţe majore, inclusiv în cazul deteriorării parţiale a activului. Prevederile acestui punct se referă la acele cazuri cînd în rezultatul pierderii proprietăţii sau deteriorării ei parţiale, contribuabilul a primit o compensaţie: fie sub formă de despăgubire de asigurare din companiile de asigurări - în cazul cînd această proprietate a fost asigurată fie de la alte persoane, vinovate de pierderea proprietăţii fie de la realizarea deşeurilor utilizabile. Exemplul 10. În urma cutremurului de pămînt a fost distrus depozitul central al întreprinderii, baza valorică (valoarea în scopuri fiscale) a căruia constituie 30000 lei. Suma despăgubirilor primite de la compania de asigurări constituie 28000 lei, iar suma încasată de la realizarea deşeurilor - 5000 lei. În acest caz venitul, nerecunoscut spre impozitare la respectarea condiţiilor, stipulate în pct. 42 al prezentei Instrucţiuni va constitui 3000 lei ((28000 lei + 5000 lei) - 30000 lei). 41. Venit de la înlocuirea forţată a proprietăţii poate fi obţinut în cazul, cînd suma compensaţiei primite depăşeşte baza valorică (valoarea de bilanţ conform datelor contabilităţii financiare - dacă are loc pierderea altor active decît mijloacele fixe folosite în activitatea de întreprinzător) a activului pierdut sau valoarea deteriorată - în cazul deteriorării parţiale a activului. 42. Venitul, definit conform pct. 41 al prezentei Instrucţiuni, nu este recunoscut spre impozitare, în cazul cînd compensaţia primită este reinvestită pentru construcţia sau procurarea altei proprietăţi de acelaşi tip, sau în cazul pierderii parţiale - este investită pentru reparaţia proprietăţii deteriorate pe parcursul perioadei permise pentru înlocuire. Perioada permisă pentru înlocuire se consideră perioada care expiră în cel de-al doilea an fiscal care urmează după cel, în care s-a produs pierderea (deteriorarea parţială). Proprietate de înlocuire de acelaşi tip se consideră proprietatea de aceleaşi însuşiri sau este de aceeaşi natură ca şi proprietatea înlocuită (indiferent de faptul dacă este sau nu o proprietate de acelaşi nivel sau calitate). 43. În cazul, în care contribuabilul a decis să nu efectueze înlocuirea proprietăţii pierdute cu altă proprietate (reparaţia proprietăţii deteriorate) şi totodată a primit o compensaţie care depăşeşte baza valorică a proprietăţii pierdute (valoarea deteriorărilor în cazul deteriorării parţiale a proprietăţii), depăşirea dată urmează a fi inclusă în componenţa venitului impozabil şi impozitată cu impozitul pe venit în modul general stabilit în primul an fiscal, sau în anul primirii (ce urmează a fi primită) compensaţiei - dacă aceste perioade diferă. Exemplul 11. Valoarea proprietăţii pierdute constituie - 40000 lei, suma compensaţiei primite - 45000 lei (s-a primit în anul, în care s-a produs pierderea). Întrucît contribuabilul a decis să nu efectueze înlocuirea proprietăţii nici în primul şi nici în al doilea an, venitul în mărime de 5000 lei (45000 lei - 40000 lei) urmează a fi inclus în componenţa venitului impozabil în anul, în care a fost primită compensaţia, adică în primul an fiscal. În caz dacă venitul în mărime de 5000 lei va fi reflectat spre impozitare numai în cel de-al doilea an fiscal (termenul permis spre înlocuire), efectiv neînlocuind proprietatea pierdută, faţă de contribuabilul dat vor fi aplicate sancţiunile respective (penalitate, amendă) din data apariţiei obligaţiunii, adică compensaţiei . 44. Dacă suma îndreptată pentru înlocuirea proprietăţii de acelaşi tip (reparaţia proprietăţii deteriorate) este mai mică decît suma compensaţiei primite, diferenţa dată se adiţionează la venitul impozabil în anul în care a avut loc înlocuirea proprietăţii în limita diferenţei dintre suma compensaţiei primite şi baza valorică a proprietăţii pierdute (valoarea proprietăţii parţial deteriorate). Această prevedere reiese din faptul că compensaţia în limita bazei valorice a proprietăţii pierdute (valoarea proprietăţii parţial deteriorate) deja a fost reflectată în componenţa bazei impozabile în anul primirii ei. Exemplul 12. Suma compensaţiei primite în rezultatul ieşirii forţate a proprietăţii constituie 25000 lei, iar baza ei valorică - 20000 lei. Din suma compensaţiei primite au fost îndreptate pentru procurarea altei proprietăţi: Cazurile posibile: a) 23000 lei; b) 18000 lei. În cazul a) compensaţia nefolosită în sumă de 2000 lei (25000 lei - 23000 lei) urmează a fi inclusă integral în componenţa venitului impozabil. În cazul b) compensaţia nefolosită în sumă de 7000 lei (25000 lei - 18000 lei) urmează a fi inclusă în componenţa venitului impozabil numai în limita diferenţei dintre suma compensaţiei primite şi baza valorică a proprietăţii pierdute, adică în mărime de 5000 lei (25000 lei - 20000 lei). 45. Baza valorică a proprietăţii pierdute determinată în scopuri fiscale este egală cu: 1) pentru proprietatea pierdută, care se referă la categoria I de proprietate a mijloacelor fixe - baza valorică a acestor active la începutul anului; 2) pentru proprietatea pierdută, care se referă la celelalte categorii de proprietate a mijloacelor fixe (II-V), - valoarea activului pierdut, determinată prin calcul, reieşind din valoarea iniţială, normele de uzură şi alte corectări pe acest activ. 46. Ca valoare iniţială a activului ieşit în mod forţat, care se raportează la categoriile de proprietate II-V este considerată: a) valoarea de bilanţ a activului la 01.01.98 conform datelor contabilităţii financiare - în cazul cînd mijlocul fix a intrat pînă la intrarea în vigoare a titlului II al Codului fiscal "Impozitul pe venit", adică pînă la 1.01.98 sau, b) valoarea de procurare a activului - în cazul cînd mijlocul fix a fost intrat după 1.01.98. Exemplul 13. În anul 2002 în rezultatul accidentului suportat şi-a pierdut totalmente starea de funcţionare un autoturism, aflat la bilanţul întreprinderii "Titan". În scopuri fiscale acest activ se raportă la a IV categorie de proprietate. Deoarece autoturismul în cauză a fost procurat în anul 1997 ca valoare iniţială, pentru calcularea bazei valorice a activului pierdut în mod forţat, va servi valoarea lui conform datelor contabilităţii financiare la 01.01.98. Conform datelor exemplului ea constituie 50000 lei. Norma uzurii pentru categoria a IV de proprietate - 20%. Corectări pe categoria a IV de proprietate au fost reflectate numai în anul 2001 în sumă de 16000 lei, valoarea căreia la începutul anului fiind de 160000 lei. Reieşind din datele prezentate, baza valorică a autoturismului în scopuri fiscale se va determina în modul următor: 1) se determină baza valorică a autoturismului pînă la reflectarea corectărilor (pînă în anul 2000) după forma indicată mai jos: mii lei ------+-----------------+----------+---------+-------+------------------ Anul |Valoarea la înce-|Norma uzu-|Corectări| Suma |Valoarea la sfîr- | putul anului | rii (%) | | uzurii| şitul anului ------+-----------------+----------+---------+-------+------------------ 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 ------+-----------------+----------+---------+-------+------------------ 1998 | 50 | 20 | - | 10 | 40 1999 | 40 | 20 | - | 8 | 32 2000 | 32 | 20 | - | 6,4 | 25,6 ------+-----------------+----------+---------+-------+------------------ 2) se determină raportul dintre suma corectărilor, reflectate pe categoria IV de proprietate efectuate în anul 2001 şi baza valorică a acestei categorii: 16000 lei : 160000 lei x 100 = 10%; 3) se determină suma corectărilor, ce revine autoturismului: 25600 lei x 10% = 2560 lei; 4) se determină baza valorică a autoturismului pe anii 2001 - 2002, ţinînd cont de corectările determinate conform punctului 3). mii lei ------+-----------------+----------+---------+-------+------------------ Anul |Valoarea la înce-|Norma uzu-|Corectări| Suma |Valoarea la sfîr- | putul anului | rii (%) | | uzurii| şitul anului ------+-----------------+----------+---------+-------+------------------ 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 ------+-----------------+----------+---------+-------+------------------ 2001 | 25,6 | 20 | 2,56 | 5,63 | 22,53 2002 | 22,53 | - | - | - | - ------+-----------------+----------+---------+-------+------------------ 47. Valoarea deteriorării în cazul pierderii parţiale se determină de către un expert independent, angajat de contribuabil, care dispune de dreptul de a practica asemenea activitate. 48. Baza valorică a activului ieşit în mod forţat determinat conform pct. 45 al prezentei Instrucţiuni, cît şi valoarea proprietăţii deteriorate parţial determinată conform pct. 47 al prezentei Instrucţiuni în anul, în care a avut loc ieşirea forţată se exclude din baza valorică a proprietăţii, de la care se calculează uzura în scopuri fiscale. 49. Baza valorică a proprietăţii de înlocuire (noi) este egală cu baza valorică ajustată a proprietăţii înlocuite (pierdute în mod forţat) determinată după următoarea formulă: BVn. = BVp. + Sven.rec. + Sinv.supl. - Cneinv., unde BVn .- baza valorică a proprietăţii de înlocuire (noi); BVp. - baza valorică a proprietăţii pierdute în mod forţat (vechi); Sven. rec. - suma venitului recunoscut spre impozitare cu impozitul pe venit în conformitate cu pct. 44 al prezentei Instrucţiuni; Sinv. supl. - suma investiţiilor suplimentare îndreptate pentru procurarea sau construcţia altei proprietăţi; Cneinv. - suma compensaţiei neinvestite care se determină ca diferenţa dintre suma compensaţiei primite şi investiţiile efectuate pentru procurarea proprietăţii noi. Exemplul 14. Baza valorică a autoturismului în scopuri fiscale distrus în rezultatul accidentului constituie 22530 lei. Compania de asigurări a achitat sub formă de despăgubire de asigurare 30000 lei. La procurarea unui nou autoturism s-au folosit: Cazurile posibile a) 0 lei b) 28000 lei; c) 35000 lei; d) 20000 lei Baza valorică a autoturismului nou în scopuri fiscale se va determina în baza indicatorilor din următorul tabel. Tabelul nr.1 Determinarea venitului impozabil din neînlocuirea sau înlocuirea parţială a autoturismului şi respectiv aprecierea bazei valorice a autoturismului înlocuit (nou) în scopuri fiscale (mii lei) ---+----+---------+--------+---------+---------+--------+--------------- Si-|Suma|Baza va- |Suma mij|Suma ve- |Suma in- |Suma com|Baza valorică a tu-|com-|lorică a |loacelor| nitului |vestiţii-|pensaţi-|autoturismului a- |pen-|autoturis|îndrepta|recunos- |lor sup- |ei nein-| nou (BVn.) ţii|sa- |mului ie-|te pen- |cut spre |limentare|vestite | col 2+col 4+ le |ţiei| şit în |tru pro-|impozita-| (S inv. | (Cne- | col 5-col 6) | | mod for-|curarea | re (S | adău.) | inv.) | | | ţat |unui nou|ven.rec.)| (col 3- |(col 1- | | | (BVp.) |autotu- | (col 1 -| col 1) | col 3) | | | | rism | col 3)*| | | ---+----+---------+--------+---------+---------+--------+--------------- A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 ---+----+---------+--------+---------+---------+--------+--------------- a) 30 22,53 0 7,47 0 30 X b) 30 22,53 28 2 0 2 22,53 (22,53+2+0-2) c) 30 22,53 35 0 5 0 27,53 (22,53+0+5-0) d) 30 22,53 20 7,47 0 10 20 (22,53+7,47+ 0-10) ---+----+---------+--------+---------+---------+--------+--------------- * se indică numai rezultatul pozitiv, dar nu mai mult de 7,47 (vezi pct.43 al prezentei Instrucţiuni). 50. Suma, cu care se ajustează baza valorică a categoriei respective de proprietate, la care se atribuie activul reparat ca consecinţă a deteriorării parţiale se determină după următoarea formulă: Sc. = Vd. + Sven.imp. + Sinv.supl. - Cneinv., unde Sc. - suma corectărilor, cu care urmează a fi majorată baza valorică a categoriei respective de proprietate, la care se atribuie activul reparat; Vpd. - valoarea pagubelor; Sven. imp. - suma venitului recunoscut spre impozitare în conformitate cu pct. 44 al prezentei Instrucţiuni; Sinv. adăug. - suma investiţiilor suplimentare îndreptate pentru repararea proprietăţii deteriorate; Cneinv. - suma compensaţiei neinvestite, care se determină ca diferenţa dintre suma compensaţiei primite şi investiţiile efectuate pentru repararea proprietăţii parţial deteriorate. Exemplul 15. În urma cutremurului de pămînt a fost distrusă o parte a clădirii, aflate la bilanţul întreprinderii. Valoarea pagubelor, determinate de către un expert independent, angajat de către întreprinderea-pătimaş, a constituit 35000 lei. De la compania de asigurări s-a primit o despăgubire de asigurare în mărime de 40000 lei. Pentru reparaţia clădirii s-au cheltuit: Cazurile posibile a) 0 lei; b) 37000 lei; c) 43000 lei; d) 30000 lei. Suma, cu care urmează a fi corectată baza valorică a categoriei respective de proprietate (în cazul dat clădirea se raportă la I categorie de proprietate, evidenţa căreia în scopuri fiscale se efectuează pe fiecare categorie în parte) se va determina în baza indicatorilor tabelului. Tabelul nr.2 Aprecierea sumei corectărilor reflectate la majorarea bazei valorice a clădirii în legătură cu reparaţia efectuată (mii lei) ---+----+------+--------+------------+---------+--------+--------------- Si-|Suma|Valoa-|Suma mij|Suma venitu-|Suma in- |Compen- |Suma corectări- tu-|com-|rea pa|loacelor|lui recunos-|vestiţii-|saţia ne| lor, (Sc.) a- |pen-|gube- |îndrep- |cut spre im-|lor sup- |investi-| (col.2+col.4+ ţii|sa- | lor |tate pen| pozitare |limentare| tă | col.5-col.6) le |ţiei|(Vp.) |tru re- |(S ven.rec.)| (S inv. |(Cnein.)| | | |paraţia |(col.1-col. | adău.) |(col 1- | | | |clădirii| 3)* | (col.3- |col.3) | | | | | | col.1) | | ---+----+------+--------+------------+---------+--------+--------------- A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 ---+----+------+--------+------------+---------+--------+--------------- a) 40 35 0 5 0 40 X b) 40 35 37 3 0 3 35 (35+3+0-3) c) 40 35 43 0 3 0 38 (35+0+3-0) d) 40 35 32 5 0 8 32 (35+5+0-8) ---+----+-------+--------+---------+---------+--------+----------------- * se indică numai rezultatul pozitiv, dar nu mai mult de 5 (vezi pct.43 al prezentei Instrucţiuni) Evidenţa deducerilor recuperate 51. În cazul în care contribuabilului i se restituie pe parcursul anului fiscal cheltuielile, pierderile sau datoriile compromise deduse anterior, suma restituită se ia în calcul şi se include în venitul brut al contribuabilului pe anul în care ea a fost încasată. Exemplul 16. În luna martie 1999 s-a încasat datoria de debitor în sumă de 10000 lei, care în anul 1998 a fost dedusă din venitul brut ca datorie compromisă. Astfel, pentru anul 1999 sumă de 10000 lei urmează a fi inclusă în componenţa venitului brut şi supusă impozitului pe venit. Determinarea venitului la efectuarea donaţiilor 52. În conformitate cu art. 257 al Codului civil, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 26 decembrie 1964 cu modificările şi completările, introduse prin Legea Republicii Moldova nr. 1554-XIII din 25.02.1998, în baza contractului de donaţie o parte (donatorul) transmite cu titlu gratuit celeilalte părţi (donatarului) un bun în proprietate. Operaţiunea de donare a activelor între persoanele ce practică activitate de întreprinzător urmează a fi perfectată prin contracte de donaţie în conformitate cu art. 258 al Codului civil. Contractul de donaţie a bunurilor imobile se autentifică pe cale notarială şi în cazurile prevăzute de lege se înregistrează în Cadastrul bunurilor imobile. 53. Persoana care face o donaţie (inclusiv organizaţiilor indicate la art. 36 al Codului) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. Exemplul 17. Compania "B" a donat Asociaţiei veteranilor - potenţial beneficiar al ajutorului filantropic un automobil, a cărui bază valorică constituie 12000 lei, pe cînd valoarea de piaţă a unui activ analogic constituie 14000 lei. În acest caz activul donat (automobilul) se va considera vîndut în sumă de 14000 lei, venitul impozabil - 2000 lei (14000 lei - 12000 lei). La destinatar (beneficiarul activului donat) proprietatea donată se va evalua în modul analogic celui descris mai sus. 54. Donaţia se poate efectua sub forma transmiterii: - mijloacelor fixe; - activelor de capital; - altor active circulante (producţie finită, materiale, mărfuri, mijloace băneşti etc.). 55. Venitul rezultat din efectuarea donaţiilor şi supus impozitării, se determină în funcţie de categoria activelor donate: a) pentru mijloacele fixe şi activele de capital - ca diferenţa dintre valoarea de piaţă la momentul donării şi baza lor valorică ajustată. Baza valorică ajustată a mijloacelor fixe la efectuarea donaţiilor se determină în modul, prevăzut în punctul 45 al prezentei Instrucţiuni. Exemplul 18: În calitate de donaţie întreprinderea "Prim" a transmis altei întreprinderi un autoturism, ce se referă la categoria a IV de proprietate a mijloacelor fixe. Baza valorică a autoturismului constituie 27000 lei (se determină prin calcul). Valoarea de piaţă a automobilului la momentul donării constituie 30000 lei. În acest caz de la această operaţiune în scopuri fiscale se va recunoaşte venit în sumă de 3000 lei (30000 lei - 27000 lei). Exemplul 19. Baza valorică a unui lot de teren de 0,5 ha donat de S.R.L. "Orem" altei întreprinderi constituie 10000 lei. Preţul de piaţă la momentul donării acestui lot constituie 13000 lei. În aşa mod creşterea de capital constituie 3000 lei (13000 lei - 10000 lei), iar în componenţa venitului brut se v-a include 1500 lei (3000 lei x 50:100); b) pentru activele materiale circulante, neindicate în punctul 55 a) - diferenţa dintre preţul de piaţă a acestor active şi cheltuielile suportate, legate de procurarea sau producerea acestor active. Exemplul 20. Preţul de piaţă a mărfurilor transmise de către compania "A" altei persoane la momentul donării constituie 7000 lei. Cheltuielile, legate de procurarea acestor mărfuri - 5000 lei. În aşa mod, venitul, ce urmează a fi supus impozitării, constituie 2000 lei (7000 lei - 5000 lei). 56. În cazul efectuării donaţiei sub forma transmiterii mijloacelor băneşti, suma lor nu se permite spre deducere şi urmează a fi adiţionată la venitul impozabil, dacă anterior aceste cheltuieli au fost reflectate ca cheltuieli curente a întreprinderii în conformitate cu prevederile SNC. Exemplul 21: În anul 2000 SA "Octavia" a donat mijloace băneşti unui agent economic în sumă de 10000 lei, care conform prevederilor SNC în contabilitatea financiară au ca cheltuieli a perioadei. La determinarea obligaţiunii fiscale privind impozitul pe venit şi completarea Declaraţiei respective suma cheltuielilor, legate cu donarea mijloacelor băneşti urmează a fi adiţionată la baza impozabilă (majorarea venitului impozabil, micşorarea pierderilor fiscale). 57. Dacă donarea mijloacelor băneşti se efectuează din contul venitului rămas după impozitare, repetat suma mijloacelor băneşti donate nu se adiţionează la venitul impozabil şi respectiv nu se impozitează cu impozitul pe venit. Capitolul VI. SURSE DE VENIT NEIMPOZABILE 58. În venitul brut al persoanelor ce practică activitate de întreprinzător la calcularea venitului impozabil nu se includ următoarele tipuri de venit: a) dividendele, cu excepţia celor primite de la agenţii economici nerezidenţi; Întru evitarea impozitării duble, suma dividendelor primite în urma deţinerii unui pachet de acţiuni (unei cote-părţi) în capitalul statutar al unui agent economic rezident, nu se include în componenţa venitului brut, deoarece ele au fost impozitate cu impozitul pe venit în prealabil de către întreprinderea plătitoare de dividende; b) contribuţiile la capitalul agentului economic, în conformitate cu art.55 al Codului. Conform prevederilor articolului menţionat, contribuţiile vărsate în schimbul unei cote de participaţie în capitalul agentului economic de către una sau mai multe persoane, care în acest fel obţine controlul asupra agentului economic, nu sînt supuse impozitării. Contribuţiile pot fi efectuate sub formă de mijloace fixe, active nemateriale, royalty etc. În sensul articolului menţionat prin control se înţelege deţinerea unei cote de participaţie în capitalul agentului economic, în care se includ: - cel puţin 80 % din drepturile de vot decisiv ale tuturor formelor de participaţie cu drept de vot decisiv; - cel puţin 80 % din numărul total de acţiuni în cazul oricăror alte forme de participare. Prevederile acestui articol se referă numai la cazurile efectuării contribuţiilor de capital sub formă de transmitere a proprietăţii. Exemplul 22. SRL "Omega" a transmis SRL "Com" sub formă de contribuţii la capital (participare la fondul statutar ca fondator) utilaj în schimbul unui pachet de acţiuni în valoare de 40000 lei, prin care a obţinut o cotă de participaţie în fondul statutar de 82 %. Baza valorică a utilajului transmis constituie 32000 lei. Deoarece în urma contribuţiilor efectuate SRL "Omega" a obţinut controlul (cota de participaţie > 80 %) asupra SRL "Com", venitul în sumă de 8000 lei (40000 lei - 32000 lei) este considerat pentru SRL "Omega" neimpozabil; c) averea primită ca donaţie. În scopul impozitării, valoarea averii primite ca donaţie nu se include în componenţa venitului brut, deoarece plătitorul impozitului pe venit (în cazul existenţei venitului) este persoana, care efectuează donaţia, pornind de la prevederile art.42 din Cod. În scopul impozitării proprietatea donată se evaluează de către destinatar ca şi de persoana, care a efectuat donaţia, adică la mărimea maximă din baza valorică ajustată la persoana ce efectuează donaţia sau preţul de piaţă în momentul donării a acestei proprietăţi; d) veniturile de la transmiterea gratuită a proprietăţii, cu excepţia mijloacelor băneşti, unei persoane conform deciziei Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale sau de la transmiterea gratuită a proprietăţii de la orice persoană autorităţilor menţionate. În scopul impozitării operaţiunea privind transmiterea gratuită a proprietăţii se consideră donaţie. Venitul obţinut în rezultatul transmiterii gratuite a proprietăţii se determină ca diferenţa dintre preţul lor de piaţă în momentul transmiterii şi baza lor valorică ajustată; e) veniturile organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale. Venitul obţinut de către organizaţiile statelor străine, al organizaţiilor internaţionale se consideră ca venituri neimpozabile în cazurile în care organizaţiile menţionate activează în baza acordurilor (convenţiilor) încheiate de către Guvernul Republicii Moldova cu guvernele altor ţări şi cu conducerea organizaţiilor internaţionale pe problemele de asistenţă tehnică şi umanitară, cu excepţia cazurilor în care acordurile menţionate prevăd un alt mod de impozitare.
Capitolul VII. DEDUCERI 59. Deducere - suma care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului conform cap. 3, art. 21 alin. (2), art. 36, art. 50 alin. (2) şi (3), art. 66 alin. (1) şi (2). 60. La determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile ce ţin de fabricarea (executarea, prestarea) şi desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor) vîndute, producerea şi desfacerea mărfurilor, mijloacelor fixe şi altor bunuri, precum şi cheltuielile legate de obţinerea altor venituri impozabile, care se determină conform Standardelor Naţionale de Contabilitate, luînd în considerare prevederile Codului. 61. Deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost calculate sau suportate cheltuielile, cu excepţia cazurilor cînd aceste cheltuieli urmează să fie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului. 62. În componenţa deducerilor se includ: a) cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, fără de care este imposibil de a face business, care sînt definite atît cu indici calitativi, cît şi indici cantitativi. Cheltuielile achitate reprezintă cheltuielile ordinare şi necesare achitate recunoscute spre deducere. Cheltuielile suportate - cheltuielile ordinare şi necesare, plata cărora nu s-a efectuat, dar au fost determinate obligaţiuni privind plata lor; b) cota cheltuielilor din cheltuielile mixte (cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii de întreprinzător şi personale) aferente activităţii de întreprinzător, cu condiţia ca cheltuielile realizate în scopuri de afaceri să predomine asupra cheltuielilor personale (mai mult de 50 %). Exemplul 23. La arenda clădirii cu două etaje, unde primul etaj serveşte pentru gestionarea activităţii de business, al căror cheltuieli de arendă alcătuiesc 70 % din suma totală către plată, iar etajul doi serveşte ca locuinţă, arenda se plăteşte cu o sumă unică. Cheltuielile pentru închirierea spaţiului locativ nu se deduc. Deci, este necesar de determinat prin calcul suma de arendă pentru încăperea, care este recunoscută ca deducere la determinarea venitului impozabil; c) cheltuielile de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita normelor şi normativelor stabilite de Guvern. Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele prevăzute de hotărîrile Guvernului Republicii Moldova nr. 805 din 7 noiembrie 1994 "Cu privire la delegaţiile de serviciu ale salariaţilor de la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile Republicii Moldova", ţinînd cont de modificările efectuate şi nr. 613 din 4 septembrie 1995 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la detaşarea în străinătate a personalului instituţiilor şi agenţilor economici". Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 130 din 6 februarie 1998 "Cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut". Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează prin Regulamentul cu privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice, permise spre deducere din venitul brut aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 484 din 4 mai 1998 "Cu privire la limitele cheltuielilor de asigurare ale persoanelor juridice, permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător pentru scopuri fiscale"; d) cheltuielile pentru plata dobînzilor, care se referă exclusiv la efectuarea activităţii de întreprinzător, cu excepţia dobînzii aferente procurării (construcţiei) mijloacelor fixe pînă la punerea lor în exploatare. Conform art. 25 al Codului, cheltuielile pentru plata dobînzilor efectuate acţionarilor săi, în cazul în care marea lor majoritate sînt cetăţeni străini sau persoane scutite de plata impozitului şi o mare parte din capitalul contribuabilului se finanţează direct sau indirect, prin împrumuturi sau credite acordate de (acţionari) asociaţi, se permite spre deducere în limita ratei de bază a dobînzii (rotunjită pînă la următorul procent întreg), conform căreia Banca Naţională a Moldovei a acordat credit în mod ordinar în luna noiembrie a anului calendaristic precedent. Aceste restricţii se aplică în cazul cînd cota-parte a acţionarilor - persoane scutite de impozit sau cetăţeni străini în capitalul statutar al contribuabilului depăşeşte 50 la sută şi suma creditelor acordate de acţionari (asociaţi) în totalul capitalului împrumutat constituie peste 50 la sută. Cheltuielile pentru plata dobînzilor (discontului) pe titlurile de creanţe pe termen lung, emisia cărora s-a efectuat după 1 ianuarie 1998, permise ca deducere a dobînzii emitentului, se determină prin repartizarea proporţională sumei acestui discont la perioada de valabilitate a titlului de creanţă. Exemplul 24. Întreprinderea "A" emite hîrtii de valoare cu o valoare nominală de 1000 lei şi pe un termen de 5 ani. Obligaţiile sînt vîndute la valoarea de 800 lei şi peste 5 ani pentru fiecare obligaţie restituită se plăteşte 1000 lei. Pentru întreprinderea "A" în fiecare perioadă gestionară (an fiscal) la deducere se permite cheltuieli în mărime de 40 lei, adică pentru fiecare obligaţiune vîndută discontul 200 lei se împarte la perioada de valabilitate a obligaţiunii - 5 ani; e) uzura mijloacelor fixe; f) suma ce este mai mică de 1000 lei rămasă la categoria respectivă după efectuarea ajustărilor corespunzătoare; g) cheltuielile pentru reparaţia proprietăţii în mărime nu mai mare de 10 % din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune. Excepţie fac cheltuielile pentru reparaţia drumurilor. Se permite deducerea cheltuielilor pentru reparaţia drumurilor ca cheltuieli curente în mărimea efectivă suportată. Modul de determinare şi deducere a cheltuielilor indicate la literele e), f) şi g) ale prezentului capitol este reflectat în Regulamentul cu privire la modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării, aprobat de Ministerul Finanţelor. La aceste tipuri de cheltuieli se atribuie cheltuielile achitate sau suportate în legătură cu efectuarea tuturor categoriilor de reparaţii; h) cheltuielile legate de investigaţii şi cercetări ştiinţifice, cu excepţia cheltuielilor analogice legate de procurarea terenului sau altor bunuri supuse uzurii, precum şi faţă de orice alte cheltuieli achitate sau suportate în scopul descoperirii sau precizării locului de amplasare a resurselor naturale, determinării cantităţii şi calităţii lor; i) amortizarea activelor nemateriale. Se permite deducerea amortizării fiecărei unităţi a proprietăţii nemateriale, avînd termenul de exploatare limitat, luînd în considerare termenul ei de exploatare prin aplicarea metodei liniare. La activele nemateriale se atribuie valoarea dreptului pentru utilizarea terenurilor, resurselor materiale, mijloacelor fixe (maşini, utilaje, clădiri), brevete, licenţe pentru anumite genuri de activitate, elementele know-how, produsele soft (complexe de programare) şi aparatele cu dirijare programată, drepturile monopoliste şi privilegiile, inclusiv dreptul pentru cinemacom, folosirea licenţelor şi certificatelor pentru anumite genuri de activitate, cheltuielile de organizare (inclusiv plata pentru înregistrarea de stat şi reînregistrarea întreprinderii, procurarea şi înregistrarea locului de broker, perfectarea documentelor etc), mărcile comerciale şi emblemele comerciale de firmă, mostrele industriale, modelele, preţul firmei (goodwill), drepturile de autor, drepturile adiacente, drepturile de marketing, alte obiecte ale proprietăţii intelectuale. La stabilirea sumei deducerii amortizării valoarea iniţială a activului nematerial se distribuie pe perioada, ce nu depăşeşte termenul funcţionării utile, începînd cu data recunoaşterii iniţiale a activului. Termenul exploatării utile a activului nematerial se determină pentru termenul în decursul căruia el este util întreprinderii. Modul de stabilire a termenului exploatării utile a activelor nemateriale se efectuează potrivit cerinţelor S.N.C. 13 "Contabilitatea activelor nemateriale". Deducerea amortizării proprietăţii nemateriale se determină prin aplicarea metodei liniare din momentul procurării activului nematerial pînă la amortizarea lui completă sau ieşirii din uz; k) cheltuielile legate de extracţia resurselor naturale. Toate cheltuielile legate de explorarea şi exploatarea zăcămintelor de resurse naturale suportate pînă la începutul exploatării, precum şi plăţile aferente dobînzii se reflectă la creşterea valorii resurselor naturale. Mărimea deducerii cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale se determină prin înmulţirea bazei valorice a resurselor naturale (baza valorică la începutul perioadei de gestiune) cu rezultatul obţinut din împărţirea volumului extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune la volumul total al extracţiei prognozat pentru zăcămîntul dat (în expresie naturală): Vef. Cext. = Bî. x ---- , Vpl. unde: Cext. - cheltuielile perioadei gestionare legate de extracţia resurselor naturale; Bî. - baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune; Vef. - volumul efectiv al extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune (volumul efectiv în expresie naturală); Vpl. - volumul planificat al extracţiei pentru zăcămîntul dat (în expresie naturală) la începutul perioadei de gestiune. Baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune se determină ca diferenţa dintre baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune precedente şi suma cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale a perioadei de gestiune precedente: Bî = Bî.p.prec. - Cp.prec., unde: Bî - baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune; Bî.p.prec. - baza valorică a zăcămîntului la începutul perioadei de gestiune precedente; Cp.prec. - cheltuielile legate de extracţia resurselor naturale ale perioadei de gestiune precedente. Volumul prognozat al extracţiei resurselor naturale al perioadei de gestiune curente se determină ca diferenţa dintre volumul prognozat pentru zăcămîntul dat al perioadei de gestiune precedente şi volumul extracţiei resurselor naturale ale perioadei de gestiune precedente. Exemplul 25. Baza valorică a resurselor naturale - zăcămîntul pietrei de construcţie la începutul anului 1998 alcătuieşte 45000 lei. Volumul total al pietrei de construcţie prognozat - 500 m.c. Pe parcursul anului 1998 volumul extracţiei alcătuieşte 100 m.c. Suma cheltuielilor legate de extracţie pe anul 1998 constituie 9000 lei (100 : 500 x 45000). Spre deducere la calcularea venitului impozabil în anul 1998 se permit 9000 lei. În anul 1999 volumul extracţiei alcătuieşte 150 m.c. Cheltuielile legate de extracţie pe anul 1999 vor constitui 13500 lei (150 : 400 x 36000). În anul 1999 se permit spre deducere la calcularea venitului impozabil 13500 lei. Tabela nr.3 ------+---------+-------+-------+--------------------+---------+-------- Peri- |Baza va- |Volumul|Volumul| Cheltuielile legate|Baza va- |Volumul oada |lorică a |resur- |extrac-| de extracţiа resur-|lorică a |rezidual de |resurse- |selor | ţiei | selor naturale în |resurse- |progno- gesti-|lor natu-|natura-|resur- |perioada de gestiune|lor natu-| zat a une | rale la |le la |selor | (col.2 x col.4 : | rale la |resurse- |începutul|începu-|natura-| col.3) | finele |lor na- |perioadei|tul pe-|le pe | |perioadei| turale |de gesti-|rioadei|parcur-| |de gesti-|la fine- | une |gestio-|sul pe-| | une |le peri- | | nare |rioadei| |(col.2 - |oadei de | | |de ges-| | col.5) |gestiune | | | tiune | | |(col.3- | | | | | |col.4) ------+---------+-------+-------+--------------------+---------+-------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 ------+---------+-------+-------+--------------------+---------+-------- 1998 45000 500 100 9000 36000 400 (100:500X45000) 1999 36000 400 150 13500 22500 250 (150:400X36000) 2000 22500 250 175 15750 6750 75 (175:250X22500) 2001 6750 75 75 6750 - - ------+---------+-------+-------+--------------------+---------+-------- Dacă depozitul natural continuă să fie exploatat după întreaga epuizare a bazei valorice a resurselor naturale, pentru determinarea cheltuielilor spre deducere - suma cheltuielilor legate de extracţia resurselor naturale nu se calculează şi baza valorică a resurselor naturale se egalează cu zero. Dacă extracţia resurselor naturale din depozitul natural s-a terminat pînă la deducerea totală a cheltuielilor legate de explorarea şi exploatarea resurselor naturale, valoarea reziduală a resurselor naturale se deduce în perioada gestionară curentă şi baza valorică a resurselor naturale se egalează cu zero; l) suma cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor, care se determină ca raportul dintre cheltuielile necesare (prognozate) pentru recultivare şi soldul rezervelor industriale ale substanţelor utile de la zăcămîntul respectiv, înmulţit cu volumul substanţelor utile extrase pe perioada de gestiune: Crec.pl. Crec.ter. = ------ x Vef., Vpl. unde: Crec.ter. - suma cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor perioadei de gestiune curente; Crec.pl. - suma cheltuielilor necesare planificate pentru recultivarea terenurilor a perioadei de gestiune; Vpl. - volumul planificat al extracţiei pentru zăcămîntul dat (în expresie naturală) perioadei de gestiune; Vef. - volumul efectiv al extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune (volumul efectiv în expresie naturală). Suma cheltuielilor necesare planificate pentru recultivarea terenurilor (Crec.pl.) a perioadei de gestiune se determină ca diferenţa dintre suma cheltuielilor necesare planificate pentru recultivarea terenurilor a perioadei de gestiune precedente şi suma cheltuielilor pentru recultivarea terenurilor a perioadei de gestiune precedente ce a fost recunoscută la deducere. Exemplul 26. În exemplul dat utilizăm informaţia din exemplul 25 privind zăcămîntul pietrei de construcţie. Presupunem că întreprinderea va suporta în viitor cheltuieli pentru recultivarea terenului, unde se află zăcămîntul dat. Prognoza privind cheltuielile respective constituie 8000 lei. Deducerea cheltuielilor pentru recultivarea terenului se permite începînd cu anul 2000 şi constituie 5600 lei (8000 lei : 250 x 175). Pe anul 2001 cheltuielile pentru recultivarea terenului alcătuiesc 2400 lei (2400 lei : 75 x 75); m) suma cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole în cazul atribuirii terenurilor prin hotărîre de Guvern, care se determină ca raportul dintre costul pierderilor şi soldul rezervelor industriale din conturul existent atribuit, înmulţit cu volumul substanţelor utile extrase în cursul perioadei de gestiune: Crec.p.p.a.pl. Crec.p.p.a. = ---------------- x Vef., Vpl. unde: Crec.p.p.a. - suma cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole a perioadei de gestiune curente; Crec.p.p.a.pl. - costul pierderilor producţiei agricole în cursul perioadei de gestiune (planificate); Vpl. - volumul planificat al extracţiei pentru zăcămîntul dat (în expresie naturală); Vef - volumul efectiv al extracţiei resurselor naturale pe parcursul perioadei de gestiune (volumul efectiv în expresie naturală). Costul pierderilor producţiei agricole în cursul perioadei de gestiune (planificate) se determină ca diferenţa dintre costul pierderilor producţiei agricole în cursul perioadei de gestiune precedente şi costul pierderilor producţiei agricole în cursul perioadei de gestiune precedente ce a fost recunoscută la deducere. Exemplul 27. În exemplul curent utilizăm aceeaşi bază de date din exemplul 25. Recunoaşterea la deducere a cheltuielilor viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole va fi posibilă numai în cazul în care terenurile, unde se află zăcămîntul sînt atribuite prin hotărîre de Guvern, şi începînd cu anul 2000. Presupunem că cheltuielile viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole au fost evaluate în mărime de 5000 lei. În perioada de gestiune 2000 la deducere se recunoaşte suma de 3500 lei (5000 lei:250 x 175). Pentru 2001 suma cheltuielilor respective constituie 1500 lei (1500 lei:75 x 75); n) suma datoriilor compromise în legătură cu efectuarea activităţii de întreprinzător. Deducere datoriei compromise se admite în cazul în care: - şi-a pierdut valoarea; - a devenit nerambursabilă. Datoria compromisă se consideră nerambursabilă în cazul în care există confirmarea că o astfel de datorie nu va fi înapoiată (existenţa deciziei organului de drept privind nerambursarea datoriei). Datoria se consideră compromisă după expirarea a doi ani calendaristici de la data apariţiei acesteia. Mărimea deducerii pentru orice datorie compromisă apărută din comercializarea proprietăţii, se determină reieşind din baza valorică a acestei proprietăţi, redusă cu mărimea uzurii, epuizării sau altor modificări ale valorii proprietăţii în cauză care diminuează valoarea mijloacelor fixe ale categoriei respective ori majorată cu valoarea recondiţionării sau altor modificări ale valorii proprietăţii în cauză care majorează valoarea mijloacelor fixe ale categoriei respective. Pentru datoria compromisă apărută din vînzarea mijloacelor fixe, activelor nemateriale şi resurselor naturale, la deducere se recunoaşte mărimea bazei valorice a acesteia determinată în scopul impozitării. Pentru datoria compromisă apărută din comercializarea altei proprietăţi (neindicată în alineatul precedent), la deducere se recunoaşte mărimea costului vînzărilor acesteia determinată în evidenţa financiară. Nu se permite deducerea defalcărilor în fondurile de rezervă; o) defalcări de reduceri pentru pierderi la credite (în fondul de risc). Instituţiilor financiare li se permite deducerea defalcărilor de reduceri pentru pierderi la credite (în fondul de risc), volumul cărora se determină conform Regulamentului cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderile la credite (fondul de risc), aprobat de Banca Naţională a Moldovei nr. 158 din 22.06.98. La calcularea mărimii reducerii pentru pierderile la credite (fondul de risc), în calcul nu se includ creditele preferenţiale ale căror pierderi se compensează din contul diminuării impozitului pe venit aferent plăţii la bugetul de stat ori din contul mijloacelor bugetului de stat. Creditele preferenţiale sînt considerate: . creditele pe termen lung acordate cooperativelor de construcţie a locuinţelor, ale căror lucrări au început pînă la 1.01.93 în conformitate cu condiţiile prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 349 din 7 iunie 1993 "Cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor"; . creditele acordate: - participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova; - victimelor politice din anii 1917-1990; - participanţilor la evenimentele din Afganistan; - participanţilor la lichidarea efectelor catastrofei de la Cernobîl; - cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994; - familiilor cu cinci şi mai mulţi copii; - invalizilor nevăzători de gradul I şi II; - participanţilor la cel de-al doilea război mondial; . creditele acordate din resursele Băncii Naţionale pentru finisarea construcţiei caselor de locuit ale CCL (incluse în anexă la hotărîre) în condiţiile prevăzute de Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 834-XII din 16.05.96; . alte credite clasificate ca credite preferenţiale, şi cărora conform prevederilor Legii bugetului li se compensează pierderile din contul diminuării impozitului pe venit aferent plăţii la bugetul de stat ori din contul mijloacelor bugetului de stat. Dacă volumul reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc), calculat la sfîrşitul anului fiscal (perioadei gestionare), este mai mic decît mărimea reală, reflectată în bilanţul instituţiei financiare la aceeaşi dată, diferenţa se include în venitul impozabil anual (pentru perioada gestionară), cu micşorarea defalcărilor în acest fond efectuate din mijloacele proprii în perioada anterioară; p) defalcări în fondul de asigurări. Companiilor de asigurări li se permite deducerea cheltuielilor legate de formarea rezervei de prime a asigurărilor pe termen lung şi a fondului de asigurare a pensiilor, a fondului de rezervă pentru alte tipuri de asigurare (rezerve tehnice) şi a fondului măsurilor preventive în modul stabilit prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 483 din 4 mai 1998 "Cu privire la deducerea mijloacelor din rezerva de prime a asigurărilor pe termen lung şi a fondului de asigurare a pensiilor"; q) defalcări obligatorii în Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei, efectuate pe parcursul anului fiscal în cuantumurile stabilite de Legea Republicii Moldova "Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei" nr. 827-XIV din 18 februarie 2000; r) toate impozitele cu excepţia impozitului pe venit; s) donaţii în scopuri filantropice, cu condiţia ca acestea să nu fie mai mari de 7 la sută din venitul impozabil. Totodată, venitul impozabil al contribuabilului se determină fără a se lua în considerare scutirile care i se acordă. Donaţiile în scopuri filantropice reprezintă daruri sau donaţii în favoarea: . autorităţilor publice şi instituţiilor publice finanţate din bugetul de stat, din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi din bugetul asigurărilor sociale de stat; . organizaţiilor necomerciale scutite de impozit, inclusiv: - instituţiile care activează în sferele ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, ştiinţei şi culturii; - societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor, precum şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale acestor societăţi, societăţile veteranilor şi alte asociaţii obşteşti, fundaţiile, organizaţiile filantropice care se ocupă în mod exclusiv de: . acordarea de ajutor material şi de servicii gratuite invalizilor, oamenilor bolnavi, persoanelor singure, orfanilor sau copiilor rămaşi fără îngrijire părintească, familiilor cu mulţi copii, şomerilor, persoanelor care au avut de suferit în urma războaielor, calamităţilor naturale, catastrofelor ecologice, epidemiilor; . activitatea ce ţine de apărarea drepturilor omului, învăţămînt, dobîndirea şi propagarea cunoştinţelor, ocrotirea sănătăţii, acordarea ajutorului social populaţiei, cultură, artă, sport de amatori, lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, protecţia mediului şi de alte domenii cu caracter social-util, în conformitate cu legislaţia cu privire la asociaţiile obşteşti şi cu privire la fundaţii; . organizaţiilor religioase. Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în modul stabilit prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 489 din 4 mai 1998 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru scopuri filantropice". Exemplul 28. Venitul impozabil fără sumele donaţiilor pe perioada de gestiune alcătuieşte 134825 lei. Donaţiile efective în scopuri filantropice - 10000 lei. La deducere se recunoaşte donaţia în sumă nu mai mare de 8820 lei (134825 lei x 7%) : 107%. Astfel, venitul impozabil pe perioada de gestiune va alcătui 126005 lei (134825 lei - 8820 lei); t) cheltuielile de investiţii. La activitatea de investiţii se referă operaţiunile legate de circulaţia activelor pe termen lung. Acestea cuprind: vînzarea mijloacelor fixe, veniturile sau cheltuielile primite din cota parte în alte întreprinderi, venitul din acţiuni, obligaţii şi alte hîrtii de valoare, ce aparţin întreprinderii, dobînzile primite, creşterea de capital, venitul de la royalty, alte venituri (cheltuieli) din activitatea de investiţii. Venit din investiţii - venit obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, în cazul cînd participarea contribuabilului la astfel de activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. La calcularea venitului impozabil din activitatea de investiţii se deduc cheltuielile legate de investiţiile ce ţin de: - cheltuieli ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul perioadei gestionare. Acestea cuprind cheltuielile pentru servicii de consulting şi intermediare, cheltuielile achitate pentru serviciile de păstrare şi evidenţă a hîrtiilor de valoare pe termen lung şi evidenţa calculelor privind operaţiunile cu ele, registrul acţionarilor, achitarea pentru înregistrarea acţiunilor cotate la bursa de valori, alte cheltuieli; - dobînzile calculate pe datorii, cu condiţia că dobînda să nu depăşească suma venitului din investiţii, adică suma dobînzii sau chiria (arenda), sau royalty, sau creşterea de capital ca urmare a vînzării proprietăţii (obţinute din activităţi, altele decît activitatea de întreprinzător). Exemplul 29 ----+--------------------------------------+---------+---------+--------- Nr. | Indicatori |Varianta |Varianta |Varianta de | | I | II | III art.| | | | ----+--------------------------------------+---------+---------+--------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 ----+--------------------------------------+---------+---------+--------- 1 Creşterea de capital (vînzarea tere- 5000 5000 5000 nului) 2 Venit din royalti 1500 1500 1500 3 Total venit din investiţii (r.1 + r.2) 6500 6500 6500 4 Cheltuieli aferente dobînzii privind 1500 6700 700 royalti 5 Cheltuieli pentru servicii de consul- 1500 - 2000 taţii 6 Cheltuieli intermediare 1000 1000 2000 7 Total cheltuieli (r.4 + r.5 + r.6) 4000 7700 4700 8 Suma cheltuielilor recunoscute la de- 1500 1500 700 ducere aferente dobînzii privind ro- yalti (rîndul 4 dar nu mai mult decît r.3) 9 Cheltuielile din investiţii recunos- 4000 2500 4700 cute la deducere (r.5 + r.6 + r.8) 10 Rezultatul activităţii investiţionale 2500 4000 1800 determinate în scopul impozitării (r.3-r.9) ---+--------------------------------------+---------+---------+--------- În varianta II pierderile formate din cheltuielile pentru plata dobînzii (200) se compensează din venitul după impozitare. Pierderile rezultate din alte cheltuieli (1000) vor fi compensate din venitul investiţional al perioadei de gestiune următoare. În varianta III pierderile indicate (500) se compensează din contul venitului investiţional al următoarei perioade de gestiune; u) pierderile rezultate din activitatea de întreprinzător (depăşirea deducerilor prevăzute conform Codului faţă de venitul brut) se reportă ca deducere eşalonat pe următorii trei ani; Exemplul 30. -----------+-------------+-----------------------+-------------------- Perioadele |Suma pierde- | Reportarea pierderilor| Venitul impozabil de gestiune|rii sau veni-|-----------+-----------| luînd în conside- |tului impoza-|pentru care| suma re- | raţie reportarea | bil | perioadă | portată | pierderilor | |gestionară | | | | (N) | | -----------+-------------+-----------+-----------+-------------------- 1 | 2 | 3 | 4 | 8 -----------+-------------+-----------+-----------+-------------------- 1998 - 1100 - - 1999 +400 1998(1) 400 2000 -300 - - 2001 +400 1998(3) 400 300 2002 +500 2000(2) 300 -----------+-------------+-----------+-----------+-------------------- (N) - perioadele reportării; v) diferenţele negative de curs. 63. Nu se permite deducerea: 1) cheltuielilor personale şi familiare; 2) sumelor plătite la procurarea terenurilor; 3) sumelor plătite la procurarea proprietăţii la care se calculează uzura (amortizarea); 4) sumelor pentru compensaţii, remuneraţii, dobînzi, plăţi pentru închirieri de bunuri şi altor cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu funcţii de răspundere sau al unui conducător de agent economic, al unui membru al societăţii sau al altei persoane interdependente, dacă nu există justificarea plăţii unei astfel de sume; 5) pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietăţii (direct sau mijlocit) între persoane interdependente; 6) cheltuielilor neachitate, pentru care s-au format obligaţiuni privind persoanele interdependente, se foloseşte pentru evidenţă prin metoda de casă şi în cazul cînd contribuabilul foloseşte metoda specializării exerciţiilor. Exemplul 31. În perioada de gestiune curentă compania "X" a angajat la serviciu un specialist pentru îndeplinirea unor anumite lucrări. Acest specialist este feciorul fondatorului companiei şi ţine evidenţa aplicînd metoda de casă. Pe parcursul perioadei de gestiune au fost acordate servicii în sumă de 6800 lei. Compania "X" trebuie să ţină evidenţa după metoda specializării exerciţiului, astfel va recunoaşte cheltuielile legate de serviciile specialistului dat. În scopul impozitării compania "X" va corecta (majora cu 6800 lei) venitul impozabil, deoarece contribuabilul, aplicînd metoda de casă, nu poate deduce cheltuielile, dacă serviciile au fost acordate de persoana interdependentă, ce aplică metoda de casă pînă cînd ele vor fi achitate. În următoarea perioadă de gestiune, în cazul cînd se efectuează achitarea obligaţiunii faţă de specialistul dat, cu această sumă se corectează (se micşorează cu 6800 lei) venitul impozabil; 7) cheltuielile legate de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul obţinut fiind scutit de impozit. Exemplul 32. Dacă venitul este scutit de impozitare, de exemplu: venitul din hîrtiile de valoare de stat, toate cheltuielile legate de obţinerea acestui venit, nu se permit la deducere ca cheltuieli; 8) cheltuielile neconfirmate documentar. Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 485 din 4 mai 1998 "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor neconfirmate de contribuabil documentar"; 9) cheltuielile legate de investigaţii şi cercetări ştiinţifice referitoare la terenuri sau alte bunuri supuse uzurii, precum şi faţă de orice alte cheltuieli achitate sau suportate în scopul descoperirii sau precizării locului de amplasare a resurselor naturale, determinării cantităţii şi calităţii lor; 10) impozitului pe venit, penalităţilor şi amenzilor aferente lui, precum şi a amenzilor şi penalităţilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget; 11) impozitele achitate în numele unei persoane, alta decît contribuabilul.
Capitolul VIII. REGULI DE EVIDENŢĂ 64. Se stabilesc următoarele 3 metode de evidenţă în scopurile fiscale: . metoda de casă; . metoda de calcul; . metoda procentajului îndeplinit. 65. Începînd cu 1 ianuarie 1998, se aplică următoarele metode de evidenţă, cu excepţia cazurilor cînd este prevăzut altceva: - pentru persoanele fizice - metoda de casă sau metoda calculelor; - pentru persoanele juridice - metoda calculelor; - pentru întreprinderile de stat în anii 1998 şi 1999 - una din metodele de evidenţă aplicate în anul 1997, la alegere. Adică întreprinderile de stat, care în anul 1997 au aplicat metoda de casă au dreptul la aplicarea acestei metode şi în anii 1998 - 1999. Întreprinderile de stat sînt considerate întreprinderile cu cota de participaţie a statului de 100%. 66. În scopul reflectării corecte a venitului obţinut din activitatea de întreprinzător, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să ceară persoanei care practică afaceri de proporţii mari, folosirea metodei de calcul. Afaceri de proporţii mari se consideră afacerile, în rezultatul cărora vînzările nete, apreciate conform prevederilor SNC depăşesc 50000 lei pe an. 67. Prin metoda de casă se înţelege metoda conform căreia: a) venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în numerar (sau echivalentul lui) sau sub formă de proprietate materială; b) deducerea se permite în anul fiscal pe parcursul căruia au fost suportate cheltuielile, cu excepţia cazului cînd aceste cheltuieli trebuie raportate la un alt an fiscal, în scopul reflectării corecte a venitului. În sensul prezentului punct ca cheltuieli suportate se consideră cheltuielile efectiv achitate, precum şi cheltuielile, ce ţin de calcularea uzurii (amortizării, epuizării) activelor uzurabile. Raportarea cheltuielilor la un alt an fiscal are loc în cazul cînd contribuabilul achită în anul fiscal cheltuieli anticipate pe o perioadă mai mare de un an. Exemplul 33. Dacă în anul 2000 întreprinderea a achitat anticipat plata pentru arenda oficiului pe 5 ani înainte (2000 - 2005) în sumă de 30000 lei, pentru determinarea obligaţiunii fiscale privind impozitul pe venit în fiecare din aceşti ani, pot fi permise spre deducere numai cîte 1/5 din suma achitată, adică 6000 lei (30000 / 5 ani). 68. Prin metoda calculelor se înţelege metoda conform căreia: a) venitul este raportat la anul fiscal în care a fost cîştigat; b) deducerea se permite în anul fiscal în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăţi, cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie reportate la un alt an fiscal în scopul reflectării corecte a venitului. 69. Venitul se consideră cîştigat în cazul, cînd producţia a fost realizată, lucrările au fost efectuate, serviciile au fost prestate etc., adică acţiunile legate de obţinerea venitului au fost efectuate. Suma avansurilor primite în contul realizării ulterioare a producţiei, mărfurilor, lucrărilor, serviciilor nu se reflectă în componenţa venitului. Venitul sub formă de recuperări ale prejudiciului material, privind pretenţiile etc. de asemenea se consideră cîştigat în cazul existenţei acordului în scris a lucrătorului sau al altei persoane privind recuperarea prejudiciului material, satisfacerea pretenţiilor sau deciziei judiciare. 70. Contribuabilul care foloseşte metoda calculelor poate să efectueze deducerea cheltuielilor sau a altor plăţi numai în condiţiile cînd: a) sînt prezente circumstanţele care determină obligaţiunea fiscală a contribuabilului, adică cealaltă parte şi-a îndeplinit obligaţiunile sale faţă de contribuabil în conformitate cu prevederile contractului. Exemplul 34: Cheltuielile legate de achitarea avansului pentru prestarea serviciilor de reparaţie contribuabilului pot fi reflectate în componenţa deducerilor numai după prestarea efectivă a serviciilor în cauză; b) s-a desfăşurat activitatea de întreprinzător în cadrul căreia au fost suportate cheltuieli; c) poate fi determinată suma obligaţiunilor fiscale ale contribuabilului. 71. Metoda procentajului îndeplinit se foloseşte la evidenţa venitului, deducerilor, trecerilor în cont şi altor operaţiuni care ţin de contracte (acorduri) încheiate pe termen lung. Prin contract (acord) pe termen lung se înţelege orice contract cu privire la producere, construire, instalare sau montare încheiat pe un termen de cel puţin 24 luni. 72. Evidenţa tuturor veniturilor şi cheltuielilor se ţine, conform modului stabilit în Standardele Naţionale de Contabilitate, în anul fiscal cuprins în termenul de acţiune al contractului (acordului) pe termen lung, pe baza determinării procentajului de îndeplinire a lucrărilor prevăzute de contract (acord) pe parcursul anului respectiv. Declaraţiile fiscale pentru anul respectiv, cu excepţia anului în care expiră contractul (acordul), se perfectează prin metoda procentajului îndeplinit. 73. Procentul de îndeplinire a lucrărilor reflectă partea lucrărilor executate la sfîrşitul anului fiscal şi se determină ca raportul dintre suma cheltuielilor efectiv suportate în legătură cu executarea contractului la finele anului fiscal la suma totală a cheltuielilor prevăzute în deviz. Exemplul 35. Costul contractului pentru construcţia unei clădiri a fost stabilit iniţial în sumă de 1500000 lei, cheltuielile totale de deviz - 1000000 lei. Termenul contractului încheiat - 4 ani (1998 - 2002). În anul 1999 părţile (beneficiarul şi executorul) au convenit asupra majorării costului contractului în legătură cu majorarea volumului de lucrări în sumă de 200000 lei şi a cheltuielilor de deviz - cu 130000 lei. Modificări în legătură cu majorarea volumului de lucrări au avut loc şi în anul 2000, conform cărora costul contractului s-a majorat cu 120000 lei, iar cheltuielile de deviz - cu 75000 lei. În baza datelor prezentate, procentul de îndeplinire a lucrărilor se v-a determina în modul următor. Tabelul nr. 4 Determinarea procentului de îndeplinire a lucrărilor (mii lei) ----+-----------------------------+------------------------------------- | Indicatorii | Anii | |------+---------+---------+---------- | | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 ----+-----------------------------+------+---------+---------+---------- 1. Costul iniţial a contractului 1500 1500 1500 1500 2. Modificarea costului contrac- 200 320 320 tului (majorarea) (200+120) (200+120) 3. Costul total al contractului 1500 1700 1820 1820 (rînd.1 + rînd.2) 4. Suma iniţială a cheltuieli- 1000 1000 1000 1000 lor de deviz 5. Modificarea cheltuielilor de - 130 205 205 deviz (majorarea) (130+75) (130+75) 6. Suma totală a cheltuielilor 1000 1130 1205 1205 de deviz (rînd.4 + rînd.5) 7. Suma cheltuielilor suportate 285 365 280 275 efectiv în perioada fiscală curentă 8. Suma cheltuielilor suportate 285 650 930 1205 efectiv de la începutul în- (285+365) (650+280) (930+275) deplinirii lucrărilor (exe- cutării contractului - cu total cumulativ) 9. Procentul de îndeplinire a 28,5 57,52 81,4 100 lucrărilor (rînd.8 : rînd.6 x 100), % ----+-----------------------------+------+---------+---------+---------- 74. Venitul brut determinat în baza procentului de îndeplinire a lucrărilor în anul fiscal se determină după următoarea formulă: SVf = (Pî x Ct) - SVp, unde: SVf - suma venitului brut, determinat conform metodei procentajului îndeplinit în anul fiscal; Pî - procentul îndeplinirii, %; Ct - costul total al contractului; SVp - suma venitului reflectat în perioadele fiscale precedente conform metodei procentajului îndeplinit. 75. După încheierea executării contractului (acordului), în scopul determinării corectitudinii calculării plăţilor sub formă de dobîndă (penalităţilor, dobînzilor), repartizarea impozitului pe anii fiscali, conform metodei procentajului îndeplinit, se recalculează pe baza indicatorilor reali. Plăţile sub formă de dobîndă pentru orice plată incompletă sau supraplată a impozitului în orice an descoperite în urma unei astfel de recalculări se determină în conformitate cu prevederile art. 1 din Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal şi urmează a fi achitate la termenul prevăzut pentru prezentarea declaraţiei fiscale pentru anul în care se încheie executarea contractului (acordului). Această prevedere se aplică tuturor contractelor (acordurilor) pe termen lung la prezentarea declaraţiei fiscale pentru anul în care s-a încheiat executarea contractului (acordului) şi nicidecum de la o dată anterioară. Exemplul 36. Folosind datele exemplului 35, să admitem că contribuabilul în anul 2001 a încheiat executarea contractului şi respectiv a prezentat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (tab.nr.5 ). Tabelul nr.5 Determinarea impozitului pe venit conform metodei procentajului îndeplinit şi recalcularea lui în baza indicilor reali după finişarea contractului (mii lei) ------------------------------------------------------------------------- N/o| Indicatorii | Anii | |------+---------+---------+-------- | | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 ---+---------------------------------+------+---------+---------+-------- | A | 1 | 2 | 3 | 4 ---+---------------------------------+------+---------+---------+-------- 1. Costul contractului 1500 1700 1820 1820 2. Procentul de indeplinire a lucră- 28.5 57.52 81.4 100 rilor, % 3. Suma totală a venitului brut de 427.5 977.84 1481.48 1820 la începutul contractului (rînd 1 х rînd 2 : 100) 4. Suma venitului brut declarat în 427.5 550.34 503.64 338.52 anul fiscal (977.84 (1481.48 (1820- -427.5) -977.84) 1481.48) 5. Suma cheltuielilor permise spre 285 365 280 275 deducere în anul fiscal 6. Suma venitului impozabil (rînd 4 142.5 185.34 223.64 63.52 - rînd 5) 7. Impozitul pe venit (rînd 6 x 28 40 52 63 18 : 100) Indicatorii recalculaţi după prezentarea Declaraţiei pe anul 2001 (anul încheierii contractului) 8. Suma totală a venitului brut de 518.7 1046.86 1481.48 1820 la începutul contractului (1820 x rînd 2 : 100) 9. Suma venitului brut în anul fis- 518.7 528.16 434.62 338.52 cal (1046.86 (1481.48 (1820- -518.7) -1046.86) 1481.48) 10. Suma cheltuielilor permise spre 285 365 280 275 deducere în anul fiscal 11. Suma venitului impozabil (rînd 9 233.7 163.16 154.62 63.52 - rînd 10) 12. Impozitul pe venit (rînd 11 x 28 66 46 43 18 : 100) 13. Diferenţa dintre suma impozitului (26) +6 +20 - pe venit declarat şi suma impozi- tului pe venit recalculat în anul finişării contractului (rînd 7 - rînd 11), plata incompletă (-), supraplată (+) 14. Rata de bază a Băncii Naţionale a 16 32 30 28 Moldovei 15. Perioada de calcul a dobînzii 1.04.1999 1.04.2000 - 1.04.2000 1.04.2001 16. Suma dobînzii calculate pentru (8.32) (6) - plata incompletă (-), supraplată 26 х 32 20 х 30 (+) : 100 : 100 ------------------------------------------------------------------------- Reieşind din datele, determinate conform tabelului, după încheierea executării contractului, adică anul 2001 contribuabilul va prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit, indicînd în ea suma impozitului pe anul 2001, care va constitui 18000 lei (rînd 12 col. 4) şi suma dobînzii pentru plata incompletă a impozitului pe venit în urma recalculării impozitului pe venit conform indicatorilor reali în sumă de 14320 lei; în total - 32320 lei (18000 lei + 14320 lei). 76. În cazul cînd contribuabilul îşi schimbă metoda de evidenţă, corectările corespunzătoare în articolele care reflectă veniturile, deducerile, trecerile în cont şi alte operaţiuni se fac astfel, încît nici un articol să nu fie omis sau să se repete. 77. Dacă schimbarea metodei de evidenţă conduce la majorarea venitului impozabil al contribuabilului chiar în primul an de aplicare a noii metode, mărimea excedentului care rezultă din schimbarea metodei de evidenţă se distribuie în părţi egale pe anul fiscal curent şi pe fiecare din următorii doi ani. În cazul dat ca excedent este considerată diferenţa dintre venitul, determinat după metoda de casă şi venitul determinat după metoda de calcul, obţinut de la realizarea soldurilor producţiei (lucrărilor, serviciilor) expediate, dar neachitate (soldul datoriei debitoriale) conform situaţiei din 1.01.98. Exemplul 37. Soldul producţiei expediate, dar neachitate (datoria de debit) la 1.01.98 a S.R.L. "Marc", ce a folosit pînă la 1.01.1998 în evidenţă metoda de casă, constituie după preţul de cost efectiv 98000 lei, iar după preţurile de livrare (preţurile de realizare) - 140000 lei (datele exemplului sînt fără TVA). Pe parcursul anului 1998 de la cumpărători în contul achitării datoriei pentru producţia expediată au fost încasate mijloace băneşti în sumă de 60000 lei (fără TVA). Preţul de cost efectiv ce revine producţiei achitate constituie 42000 lei (60000 lei x 0,7), unde 0,7 (98000 lei : 140000 lei) - coeficientul raportului dintre costul efectiv al soldului producţiei expediate către preţurile de realizare. Reieşind din aceasta, venitul, determinat după metoda de casă constituie 18000 lei (60000 lei - 42000 lei), iar venitul, determinat după metoda de calcul - 42000 lei (140000 lei - 98000 lei). Suma venitului obţinut în mod exclusiv în urma modificării metodei de evidenţă constituie 24000 lei (42000 lei - 18000 lei). Impozitul din acest venit se va achita pe o perioadă de 3 ani eşalonat - cîte 1/3 din suma venitului impozabil, inclusiv: - 8000 lei - în anul 1998; - 8000 lei - în anul 1999; - 8000 lei - în anul 2000. 78. La întreprinderile care pînă la 1 ianuarie 1998 au determinat rezultatul de la realizare prin metoda de casă, soldul datoriei debitoare reprezintă preţul de cost al producţiei realizate, care în anul trecerii la metoda de calcul se reflectă în componenţa venitului la preţurile de realizare (livrare), folosind în acest scop datele evidenţei sintetice şi analitice privind producţia realizată. 79. O treime din suma excedentului venitului, primit exclusiv în urma modificării metodei de evidenţă se ia în considerare la calcularea şi achitarea impozitului pe venit achitat în rate. 80. Contribuabilul care foloseşte metoda calculelor nu are dreptul la deducerea cheltuielilor, obligaţiunea de achitare a cărora s-a creat faţă de o persoană interdependentă, care foloseşte metoda de casă pînă în momentul efectuării plăţilor. 81. Venitul rezultat din proprietatea comună se consideră un venit obţinut de către coproprietari proporţional cotelor-părţi în această proprietate deţinute de fiecare dintre ei. 82. În scopuri fiscale se folosesc Standardele Naţionale de Contabilitate luînd în considerare prevederile Codului. 83. Orice persoană, care deţine stocuri de mărfuri şi materiale destinate procesului de producţie sau stocuri de producţie finită, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care nu prelucrează producţia agricolă, este obligată să ţină evidenţa lor, dacă aceasta este necesar pentru reflectarea corectă a venitului. 84. Metodele de evidenţă a rezervelor de mărfuri şi materiale se aplică de către contribuabil în conformitate cu legislaţia contabilităţii. 85. În scopul determinării obligaţiunii fiscale privind impozitul pe venit anul fiscal coincide cu anul calendaristic. Capitolul IX. OBIECTUL IMPOZABIL 86. În conformitate cu art. 14 din Cod, obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv înlesnirile), obţinut din toate sursele de către orice persoană juridică sau fizică, exceptînd deducerile şi scutirile, la care are dreptul această persoană şi determinate conform prevederilor Codului. 87. Pentru determinarea obiectului impozabil rezultatul financiar, obţinut de către persoana, ce practică antreprenoriat şi determinat în conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC), se corectează (majorează, micşorează) cu unele tipuri de venituri şi cheltuieli, ţinînd cont de prevederile Codului. La efectuarea corectărilor, rezultatul financiar se majorează (micşorează) respectiv la suma venitului sau cheltuielilor, care au fost constatate conform SNC şi au influenţat la formarea rezultatului financiar. Pentru determinarea obiectului impozabil rezultatul financiar se majorează la suma corectării veniturilor şi se micşorează la suma corectării cheltuielilor. 88. La veniturile, constatate în evidenţa financiară conform SNC, ce urmează a fi corectate conform prevederilor Codului se atribuie: 1) dividendele, primite sau care urmează a fi primite de la rezidenţi; 2) dividendele de la agenţii economici - nerezidenţi calculate, dar neprimite; 3) dividendele de la agenţii economici - nerezidenţi calculate în perioada fiscală anterioară, dar primite în perioada fiscală curentă; 4) venitul de la primirea donaţiei conform art. 20 lit. i) al Codului; 5) venitul sub formă de dobînzi de la depozitele bancare şi operaţiunile cu hîrtiile de valoare de stat. În conformitate cu art. 24 din Lege, venitul în cauză este scutit de impozitul pe venit pînă la 1.01.05; 6) venitul de la înlocuirea forţată a proprietăţii conform art.22 al Codului. Venitul obţinut în urma înlocuirii forţate a proprietăţii se impozitează pe principii generale în următoarele cazuri: - dacă persoana n-a efectuat înlocuirea proprietăţii pe parcursul perioadei, permise pentru înlocuire - anul fiscal următor celui, în care s-a produs pierderea; - dacă pentru înlocuirea proprietăţii de acelaşi tip s-a îndreptat o suma mai mică decît compensaţia primită; 7) venitul, obţinut de la modificarea metodei de evidenţă conform art. 44 alin. (8) al Codului; 8) venitul obţinut de la realizarea mijloacelor fixe conform art. 27 alin. (2) al Codului; 9) venitul de la donarea activelor, cu excepţia activelor de capital, conform art. 42 al Codului. Venitul de la donarea activelor reprezintă valoarea proprietăţii donate, evaluată conform prevederilor art. 42 alin. (2) al Codului - la valoarea maximă între preţul de piaţă sau baza valorică ajustată a activului donat; 10) rezultatul de la operaţiunile legate de activele de capital conform art. 37 al Codului; 11) soldul fondurilor create din contul mijloacelor pînă la impozitare conform situaţiei din 31.12.97, cu excepţia fondului de risc la instituţiile financiare, rezervei de prime a asigurărilor pe termen lung şi a fondului de asigurare a pensiilor în companiile de asigurări; 12) contribuţiile la capitalul unui agent economic prevăzute la art. 55 al Codului; 13) venitul obţinut sub formă nemonetară evaluat la preţul de piaţă conform art.21 al Codului. 89. La cheltuielile constatate în evidenţa financiară conform SNC, ce urmează a fi corectate conform prevederilor Codului se atribuie: 1) cheltuielile personale şi familiare, cu excepţia cazurilor pentru care Codul prevede un alt mod de reglementare; 2) sumele plătite la procurarea terenurilor; 3) sumele plătite la procurarea proprietăţii pentru care se calculează uzura (amortizarea); 4) cheltuielile de delegaţii; 5) cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice; 6) cheltuielile de reprezentanţă; 7) pierderile obţinute în urma vînzării sau înstrăinării proprietăţii, efectuate în mod direct sau mijlocit, între persoanele interdependente; 8) compensaţiile, remuneraţiile, dobînzile, plăţile pentru închirieri de bunuri şi alte cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu funcţii de răspundere sau al unui conducător de agent economic, al unui membru al societăţii sau al altei persoane interdependente, dacă nu există justificarea plăţii unei astfel de sume; 9) cheltuielile efectuate pînă la momentul plăţii, în cazul cînd contribuabilul are obligaţii faţă de persoana interdependentă, ce aplică metoda de casă; 10) cheltuielile achitate persoanei interdependente care foloseşte metoda de casă; 11) cheltuielile legate de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul obţinut fiind scutit de impozit; 12) cheltuielile legate de dobînzile plătite sau calculate de către o persoană juridică acţionarilor săi, dacă s-a stabilit că acţionarii (asociaţii) acestei persoane juridice sînt în majoritatea lor cetăţeni străini sau persoane scutite de plata impozitului şi că o mare parte a capitalului persoanei juridice se finanţează, direct sau indirect, prin împrumuturi sau credite acordate de acţionari (asociaţi); 13) cheltuielile legate de reparaţia proprietăţii; 14) uzura mijloacelor fixe; 15) defalcările în fondurile de rezervă; 16) deducerea datoriilor definite ca datorii compromise conform art. 31 alin. (1) al Codului; 17) cheltuielile legate de investigaţii şi cercetări ştiinţifice faţă de bunuri, cu excepţia terenurilor şi activelor supuse uzurii, precum şi alte cheltuieli achitate sau suportate în scopul descoperirii sau precizării locului de amplasare a resurselor naturale, determinării cantităţii şi calităţii lor; 18) alte cheltuieli legate de activitatea de întreprinzător, deduse în evidenţa contribuabilului din fondurile de rezervă create pe parcursul anului fiscal; 19) defalcările în fondul de reduceri pentru pierderile la credite (fondul de risc pentru instituţiile financiare); 20) cheltuielile legate de formarea rezervelor asigurărilor pe termen lung şi a fondului de asigurare a pensiilor (pentru companiile de asigurări); 21) penalităţile şi amenzile aferente impozitului pe venit, precum şi amenzile şi penalităţile aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget; 22) pierderile de la realizarea mijloacelor fixe, inclusiv în cazul efectuării donaţiilor şi ieşirii forţate a proprietăţii; 23) amortizarea proprietăţii nemateriale; 24) cheltuielile legate de extracţia resurselor naturale irecuperabile; 25) cheltuielile legate de achitarea procentelor pentru datoriile neasigurate cu locuinţă sau automobilul contribuabilului; 26) contribuţiile efectuate în scopuri filantropice şi de sponsorizare; 27) cheltuielile neconfirmate documentar; 28) impozitele achitate în numele unei persoane, alta decît contribuabilul; 29) cheltuielile viitoare privind recultivarea terenurilor conform art.29 al Codului; 30) cheltuielile viitoare privind recuperarea pierderilor producţiei agricole conform art.29 al Codului. Exemplul 38. Rezultatul financiar al întreprinderii "A" pe perioada anului 2000 constituie 43700 lei. La determinarea venitului impozabil şi calcularea obligaţiunii faţă de buget privind impozitul pe venit pe anul 2000, rezultatul corespunzător se corectează cu devierile (abaterile) pe venituri şi cheltuieli conform prevederilor prezentului capitol (vezi tabelul nr.6). Tabelul nr.6 Determinarea obligaţiunii fiscale privind impozitul pa venit (lei) ------------------------------------------------------------------------ Indicatori |Constatat în| Dife- |------+-----| renţa |evi- |sco- |(col.3- |denţa |puri | col.2) |finan-|fis- | |ciară |cale | --------------------------------------------------+------+-----+-------- 1 | 2 | 3 | 4 --------------------------------------------------+------+-----+-------- Rezultatul de la operaţiunile cu activele de capi- 2800 1400 -1400 tal Venitul de la realizarea mijloacelor fixe 12000 1800 -10200 Dividende, cu excepţia celor primite de la nerezi- 4600 - -4600 denţi Suma compensaţiei primite la înlocuirea forţată a 500 - -500 proprietăţii Averea primită ca donaţie 850 - -850 Soldul fondurilor de rezervă la 31.12.97, formate - 18200 18200 din contul beneficiului pînă la impozitare (ţinînd cont de excepţiile prevăzute) Dobînda de la hîrtiile de valoare de stat 5000 - -5000 Suma corectărilor pe venituri х х -4350 Uzura mijloacelor fixe 15500 23000 7500 Cheltuieli de delegaţii 3500 2000 -1500 Cheltuieli pentru arenda încăperii ce serveşte ca 2000 - -2000 locuinţă Cheltuieli pentru reparaţie 6000 4500 -1500 Cheltuieli suportate privind hîrtiile de valoare 1100 - -1100 de stat Amenda cu privire la impozitul pe venit 400 - -400 Suma corectărilor pe cheltuieli х х 1000 ------------------------------------------------------------------------ Pornind de la datele din tabel obiectul impozabil constituie: 38350 lei (43700 lei - (-4350 lei) - 1000 lei)). X. IMPOZITAREA UNOR CATEGORII DE CONTRIBUABILI Întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), agenţii micului business 90. În conformitate cu art. 49 al Codului, întreprinderile agricole, care obţin venit impozabil din producerea şi comercializarea produselor agricole proprii, precum şi din comercializarea produselor obţinute din materia primă proprie ca rezultat al prelucrării ei industriale, au dreptul la reducerea cotelor de impozit, prevăzute la art. 15 al Codului: - cu 80 % - în anul 1998, - cu 60 % - în anul 1999, - cu 40 % - în anul 2000, - cu 20 % - în anul 2001. 91. Pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier), reducerea indicată în pct. 90 al prezentului capitol se aplică la cotele stabilite pentru persoanele fizice. 92. Începînd cu 1 ianuarie 2001, agenţii micului business care obţin venit din comercializarea producţiei şi /sau din prestarea serviciilor au dreptul la o reducere de 35% în decurs de 2 ani, a cotelor impozitului prevăzute la art. 15 al Codului: a) la expirarea termenului de acordare acestora a scutirii de plată a impozitului la care aceste întreprinderi au avut dreptul conform punctelor 93 şi 94 ale Instrucţiunii şi b) cu condiţia asigurării creşterii numărului mediu scriptic anual al salariaţilor cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal precedent. 93. Sînt scutite de plata impozitului pe un termen de 3 ani întreprinderile cu un număr mediu anual de salariaţi de la 1 la 19 persoane inclusiv cu suma vînzărilor nete a producţiei proprii şi /sau a serviciilor prestate pînă la 3000000 lei. Conform Planului de conturi al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25 decembrie 1997, vînzările nete reprezintă veniturile obţinute din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter şi din contractele de construcţie. Vînzările nete în evidenţa financiară se reflectă în rîndul 010 din Raportul privind rezultatele financiare (anexa nr.2 la S.N.C. 5) şi constituie suma rulajului creditor al contului 611 "Venituri din vînzări", fără TVA şi accize. Numărul mediu anual al salariaţilor se calculează conform Instrucţiunii cu privire la statistica efectivului şi retribuţiei salariaţilor, aprobată prin Hotărîrea nr. 30 a Departamentului Statisticii al Republicii Moldova din 1 iunie 1994. 94. Scutirea de plata impozitului se acordă cu condiţia că cel puţin 80% din suma scutirii se repartizează pentru dezvoltarea producţiei proprii, sferei serviciilor şi crearea locurilor noi de muncă. 95. Suma scutirii îndreptată pentru dezvoltarea producţiei proprii şi sferei serviciilor va reprezenta cheltuielile întreprinderii pentru reconstruirea ei, renovarea mijloacelor fixe, implementarea tehnicii şi tehnologiilor noi, procurarea tehnicii de birou, a programelor, precum şi cheltuieli de reclamă, reciclarea cadrelor efectuate în scopul majorării volumelor producţiei fabricate şi comercializate şi serviciilor prestate. 96. Condiţiile de obţinere şi de restituire a sumei de scutire, în cazul neîndeplinirii cerinţelor prevăzute în pct. 93 şi 95 ale prezentului capitol, se indică în acordul încheiat între agentul micului business şi Serviciul Fiscal de Stat. Scutirea de plata impozitului acordată de către stat, constituie o susţinere a subiecţilor micului business în dezvoltarea producţiei proprii de mărfuri şi servicii. Acordul privind scutirea de plata impozitului se perfectează conform Regulamentului cu privire la modul de încheiere, aplicare şi reziliere a acordului privind creditul fiscal pentru subiecţii micului business, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 892 din 28 august 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 109-111 din 31 august 2000, p. II, art. 988). 97. Executarea dreptului la facilitate sub formă de scutire de plata impozitului începe din momentul încheierii acordului. 98. Termenul de acordare a scutirii de plata impozitului agenţilor micului business începe cu perioada fiscală respectivă, prevăzută la art. 84 al Codului, în cadrul căreia a fost obţinut venit impozabil, şi expiră peste 3 ani. Termenul de acordare a scutirii de plata impozitului nu depinde de faptul dacă a fost obţinut venit impozabil sau au fost suportate pierderi în perioadele ulterioare după prima perioadă fiscală în cadrul căreia a fost obţinută scutirea. Exemplul 39. Întreprinderea de producere şi comerţ SRL "Riscon" la 25 martie 2001 s-a adresat la inspectoratul fiscal teritorial cu cererea de a încheia acordul privind scutirea de plata impozitului pe termen de 3 ani. Conform documentelor prezentate au fost stabiliţi următorii indicatori pe anul 2000: - vînzările nete - 2402,6 mii lei; - numărul scriptic mediu al salariaţilor la 31.12.2000 - 12 persoane; - impozitul pe venit indicat în Declaraţie şi achitat în termen pînă la 20.03.2001 (data prezentării Declaraţiei) a constituit 223,2 mii lei. Inspectoratul fiscal teritorial reieşind din prevederile art. 49 al Codului fiscal şi conform Regulamentului menţionat în pct. 96 al prezentei Instrucţiuni, în termen de trei zile a perfectat acordul privind scutirea de plata impozitului a SRL "Riscon" pe termen de 3 ani (de la 1.04.2001 pînă la 31.03.2004). 99. Dacă agentul micului busines nu corespunde uneia din cerinţele prevăzute în pct. 93 şi 94 ale prezentului capitol, el nu beneficiază de acordarea scutirii de plata impozitului pe venit. 100. Prevederile pct. 92 - 98 ale Instrucţiunii privind micşorarea cotelor de impozit, scutirea de plata impozitului, precum şi încheierea acordului, sînt aplicabile şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), independent de numărul salariaţilor, volumul producţiei fabricate, volumul serviciilor prestate şi de alte condiţii şi restricţii stipulate în art. 49 al Codului pentru agenţii micului business. 101. Gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) li se acordă scutire de plata impozitului şi ele, ulterior, au dreptul la reducerea cotelor impozitului în conformitate cu pct. 92, cu condiţia achitării, în termenele stabilite de legislaţia fiscală, a impozitului funciar, lipsei restanţelor la acest impozit sau stingerii tuturor restanţelor la impozitul funciar pe perioadele fiscale precedente adresării în organele fiscale. Anual, în termen de 5 zile de la expirarea ultimului termen de achitare a impozitului funciar, inspectoratul fiscal teritorial verifică plenitudinea achitării de către aceste gospodării a impozitului funciar şi în cazul depistării restanţei el este în drept să adopte decizia privind rezilierea acordului încheiat privind scutirea de plata impozitului. Exemplul 40. Gospodăria ţărănească "Ion Eşanu" în baza art. 49 al Codului, la data de 27 martie 2001 s-a adresat la organul fiscal teritorial cu cererea de a fi scutită de impozitul pe venit pe termen de 3 ani. Din documentele prezentate la data de 20.03.2001 (Declaraţia cu privire la impozitul pe venit şi alte documente confirmative privind cheltuielile efectuate şi suportate), inspectoratul fiscal teritorial a constatat următorii indicatori pe anul 2000: - membrii GŢ (membrii familiei) - 5 persoane; - volumul producţiei agricole - 52750 lei; - venitul impozabil - 2310 lei; - impozitul pe venit achitat - 185 lei. Conform condiţiilor suplimentare prevăzute în pct. 101 al prezentei Instrucţiuni inspectoratul fiscal teritorial a analizat achitarea de către solicitant a impozitului funciar pe perioada precedentă şi a stabilit, că la momentul adresării în organul fiscal GŢ restanţă nu are. Ţinînd cont de indicatorii înregistraţi de GŢ " Ion Eşanu" în anul 2000, precum şi de lipsa restanţei la impozitul funciar pe aceeaşi perioadă, inspectoratul fiscal teritorial a încheiat acordul privind scutirea de impozitul pe venit pe termen de 3 ani (de la 1.04.2001 pînă la 31.03.2004). 102. În conformitate cu art. 24 alin. (5) al Legii cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, agenţii micului business cărora pînă la intrarea în vigoare a titlului I şi II ale Codului fiscal, le-au fost acordate conform legislaţiei, înlesniri şi scutiri fiscale au dreptul să beneficieze de acestea pe parcursul perioadei indicate în acordul de creditare încheiat cu inspectoratele fiscale teritoriale. Agenţilor micului business care au beneficiat sau beneficiază de înlesnirile şi scutirile menţionate nu li se aplică prevederile art. 49 din Codul fiscal. Nu cad sub incidenţa prevederilor prezentului punct agenţii micului business care au beneficiat sau beneficiază de înlesniri şi scutiri fiscale acordate în conformitate cu Legea nr. 1451-XII din 25 mai 1993 cu privire la zonele antreprenoriatului liber, Legea nr. 112-XIII din 20 mai 1994 cu privire la susţinerea şi protecţia micului business, precum şi cu actele normative adoptate conform legilor menţionate. Organizaţiile necomerciale scutite de impozit 103. Organizaţiile necomerciale, specificate la alin. (1) şi care corespund cerinţelor prevăzute în alin. (2) al art. 52 din Cod sînt scutite de impozitul pe venit. 104. Organizaţiile specificate la alin. 1) lit. a), c), d) şi e) ale articolului sus-menţionat sînt recunoscute drept necomerciale şi sînt scutite de plata impozitului, dacă respectă prevederile acestui articol, la decizia organelor fiscale teritoriale. 105. Pentru a fi scutite de plata impozitului, persoanele împuternicite ale organizaţiilor respective se adresează cu o cerere la organele fiscale teritoriale. 106. Decizia privind recunoaşterea organizaţiei drept necomercială şi scutirea acesteia de plata impozitului se adoptă în termen de 30 zile de la data prezentării cererii anexînd următoarele documente: - statutul, regulamentul său un alt document în care sînt indicate genurile de activitate concrete desfăşurate de către organizaţia necomercială şi statutul ei de organizaţie necomercială, precum şi interdicţia privind distribuirea venitului sau proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau între persoane particulare, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale; - certificatul înregistrării de stat, dacă aceasta este prevăzut de legislaţie; - declaraţia cu privire la impozitul pe venit pe perioadele de gestiune precedente, dar nu mai mult decît pe ultimii doi ani fiscali (cu excepţia organizaţiilor recent constituite). 107. Organizaţiile specificate la alin. (1) lit. b) al art. 52 din Cod pot fi scutite provizoriu de plata impozitului, în modul prevăzut în pct. 104 al Instrucţiunii, conform deciziei organului fiscal teritorial, pînă la obţinerea certificatului de stat conform legislaţiei cu privire la asociaţiile obşteşti şi cu privire la fundaţii. 108. În conformitate cu art. 34 al Legii cu privire la asociaţiile obşteşti nr.867-XIII din 17 mai 1996 Comisia de Certificare pe lingă Ministerul Justiţiei efectuează certificarea la cel puţin jumătate de an de la înregistrarea asociaţiilor obşteşti şi fundaţiilor înfiinţate conform Legii nr. 581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii (incluse în art. 52 alin. (1) lit. b) din Cod) pe baza analizei documentelor de constituire, activităţii acestor organizaţii şi avizului organelor Serviciului Fiscal de Stat. 109. Inspectoratele fiscale teritoriale eliberează avize organizaţiilor obşteşti numai la adresarea în scris a acestora cu indicarea adresatului: "Comisia de Certificare de pe lingă Ministerul Justiţiei". 110. Avizul poate fi eliberat numai după efectuarea unui control fiscal şi care va conţine următoarea informaţie privind organizaţia obştească: - denumirea şi adresa ei; - numărul şi data eliberării certificatului de înregistrare; - data atribuirii şi numărul Codului fiscal; - genurile de activitate indicate în documentele de constituire şi real practicate; - suma impozitelor calculate şi achitate de la data înregistrării; - încălcările depistate în procesul controlului; - date privind înfiinţarea întreprinderilor, filialelor etc.; - date privind venitul declarat, iar în cazul cînd n-a sosit termenul, de indicat acest fapt; - utilizarea mijloacelor băneşti şi a valorilor materiale în scopurile indicate în statut, în cazul cînd sursele financiare au fost folosite la susţinerea partidelor politice, organizaţiilor social-politice, blocurilor şi candidaţilor aparte în cadrul alegerilor autorităţilor publice, de indicat cine a fost susţinut şi suma alocată. 111. Avizul se eliberează în termen de 15 zile după adresarea în scris a organizaţiei obşteşti. 112. În aviz (conform rezultatelor controlului efectuat), se dă recomandaţia de a elibera sau nu asociaţiei obşteşti certificatul de stat. 113. Deciziile negative ale inspectoratelor fiscale teritoriale referitoare la eliberarea avizului privind scutirea de impozitul pe venit a organizaţiilor obşteşti pot fi atacate în organizaţiile superioare corespunzătoare. 114. Deciziile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lingă Ministerul Finanţelor, privind problema în cauză, pot fi atacate în instanţa judecătorească în ordinea stabilită de lege. 115. În cazul refuzului de a acorda certificat de stat, organizaţiile menţionate în pct. 107 al prezentei Instrucţiuni, pe perioada scutirii provizorii, achită impozitul în modul general stabilit. După obţinerea certificatului de stat, drept temei pentru scutirea de plata impozitului servesc prezenţa certificatului respectiv şi decizia Comisiei de Certificare, care prezintă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lingă Ministerul Finanţelor lista organizaţiilor necomerciale referitor la care a fost adoptată decizia de scutire de plata impozitului. Afacerile auxiliare 116. În conformitate cu art. 53 al Codului fiscal, în cazul cînd organizaţia necomercială obţine venit din activitatea de întreprinzător neprevăzută în statut, regulament, de alte documente denumite în continuare statut, sau ele desfăşoară activitatea cu încălcarea cerinţelor art. 52 al Codului, şi venitul obţinut din această activitate nu este folosit în scopurile prevăzute de statut, această activitate este afacere auxiliară, care se consideră subiect separat al impunerii, al cărui venit se impozitează la cota prevăzută la art. 15 lit. b) din Cod. Venitul impozabil al organizaţiei comerciale reprezintă venitul brut obţinut de către aceasta din activitatea auxiliară desfăşurată în mod regulat, redus cu mărimea deducerilor permise conform cap. 3 al Codului. În cazul desfăşurării de către organizaţia necomercială a activităţii de întreprinzător neprevăzută în statut, venitul obţinut din această activitate ea îl calculează separat. Achitarea de către organizaţia necomercială a impozitului pe venit calculat se efectuează pe principii generale.
Capitolul XI. REGIMUL FISCAL ÎN CAZUL LICHIDĂRII ŞI REORGANIZĂRII AGENŢILOR ECONOMICI Lichidarea agenţilor economici 117. Conform art. 83 alin. (5) al Codului, dacă o persoană îşi încetează activitatea de întreprinzător pe parcursul anului fiscal, ea este obligată, în termen de 5 zile de la încetarea activităţii, să informeze despre aceasta în scris organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat şi în termen de 60 de zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru întreaga perioadă a anului de gestiune pe parcursul căruia persoana juridică a desfăşurat activitate de întreprinzător. 118. Decizia privind încetarea activităţii agentului economic poate fi luată de fondatorii întreprinderii prin publicarea avizului de lichidare a agentului economic în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau de instanţa de judecată în caz de faliment al întreprinderii în baza Legii cu privire la faliment. Întreprinderea se consideră lichidată din momentul radierii ei din Registrul de stat al comerţului. 119. Conform art. 57 al Codului, în cazul lichidării depline a întreprinderii agentul economic tratează creşterea sau pierderea de capital de parcă proprietatea distribuită sub formă de plăţi la lichidare ar fi fost vîndută la preţul ei de piaţă. În cazul lichidării întreprinderii, proprietatea distribuită acţionarilor (fondatorilor) săi se tratează ca realizată la preţul de piaţă. Rezultatul în urma acestei realizări se determină ca diferenţa dintre preţul de piaţă al proprietăţii distribuite la momentul distribuirii şi cel real din bilanţ. 120. Dacă se distribuie activele definite ca active de capital, conform art. 37 alin. (2) al Codului, agentul economic determină creşterea (pierderea) de capital, ce se impozitează conform prevederilor art. 37 alin. (7) al Codului, iar dacă se distribuie alte tipuri de active, venitul obţinut se impozitează la cotele prevăzute la art. 15 al Codului. Exemplul 41. Valoarea de bilanţ a activelor (mijloace fixe şi mărfuri) rămase după achitarea tuturor datoriilor, ce urmează a fi distribuite fondatorilor întreprinderii conform cotelor lor de participaţie constituie 30 mii lei, preţul de piaţă la momentul distribuirii - 45 mii lei. În cazul dat diferenţa de 15 mii lei (45 mii lei - 30 mii lei) se consideră ca venit, ce urmează a fi impozitată pe principii generale. Exemplul 42. La momentul lichidării în activul bilanţului SRL "M" sînt următoarele active: - mijloace fixe - 10000 lei; - materiale - 5000 lei; - active de capital: hîrtii de valoare - 12000 lei; terenuri - 50000 lei; - mijloace băneşti la contul de decontare - 3000 lei Preţul de piaţă al acestei proprietăţi la momentul lichidării respectiv constituie la: - mijloace fixe - 12000 lei; - materiale -7000 lei; activele de capital: - hîrtii de valoare - 12000 lei; - terenuri - 60000 lei. În acest caz înainte de distribuirea proprietăţii între fondatori (acţionari) urmează a se determina obligaţiunile fiscale ale agentului economic ca rezultat al realizării acestei proprietăţi. Rezultatul în urma acestei realizări va constitui: 1) la mijloace fixe şi materiale: (12000 lei + 7000 lei) - (10000 lei + 5000 lei) = 4000 lei; 2) la activele de capital: (12000 lei + 60000 lei) - (12000 lei + 50000 lei) = 10 000 lei; Venitul impozabil constituie 4000 lei + (10000 lei x 50%) - suma creşterii de capital) = 9000 lei; Impozitul pe venit - 9000 lei x 28 % = 2520 lei După transferarea la buget a impozitului respectiv în mărime de 2520 lei, activele rămase urmează a fi distribuite acţionarilor (fondatorilor) conform cotelor de participaţie. 121. Conform art. 57 alin. (2) lit. b) al Codului, beneficiarii proprietăţii distribuite sînt trataţi astfel de parcă ei şi-au schimbat cotele de participaţie în capitalul agentului economic lichidat pe o sumă egală cu valoarea de piaţă a proprietăţii obţinute. Punctul dat prevede numai stabilirea bazei valorice a proprietăţii primite la lichidare, ce urmează a fi evaluată de către beneficiarii proprietăţii primite la preţul de piaţă. Obligaţiuni fiscale la beneficiarii proprietăţii primite pot apărea numai după realizarea ulterioară a acestei proprietăţi. Reorganizarea agenţilor economici 122. În conformitate cu art. 58 al Codului şi art. 32 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu modificările şi completările ulterioare, reorganizarea agentului economic se efectuează prin fuziune, asociere, divizare, separare, transformare. 123. Conform Legii menţionate, în cazul fuziunii întreprinderilor, toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile fiecăreia din ele trec, potrivit actului de transfer, la întreprinderea înfiinţată în urma fuziunii. 124. La asocierea unei întreprinderi cu alta, la cea din urmă, conform actului de transfer, trec toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii asociate. 125. În rezultatul divizării întreprinderii, la întreprinderile înfiinţate în urma divizării trec, potrivit actului (bilanţului) divizării drepturile şi obligaţiile întreprinderii reorganizate. 126. La separarea din întreprindere a unei sau a cîtorva întreprinderi, la fiecare din acestea trec, potrivit actului (bilanţului) divizării, părţile respective din drepturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii reorganizate. 127. În cazul transformării întreprinderii în întreprindere cu altă formă juridică de organizare, la întreprinderea recent înfiinţată trec toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile întreprinderii transformate. 128. Este echivalentă cu reorganizarea: a) obţinerea controlului asupra unui agent economic numai în schimbul cotelor-părţi care acordă dreptul de vot decisiv în cadrul agentului economic procurat; b) procurarea practic a tuturor activelor agentului economic numai în schimbul cotelor-părţi care asigură dreptul de vot decisiv în cadrul agentului economic procurat. 129. Art. 58 alin. (3) al Codului prevede, că în cazul reorganizării agentul economic cumpărător preia metoda de evidenţă a agentului economic procurat împreună cu stocurile sale de mărfuri şi materiale, pierderile reportate în viitor, conturile dividendelor şi alte atribute legate de impozitare, astfel încît agentul economic cumpărător se substituie celui procurat în ce priveşte aceste atribute. Prin alte atribute se subînţeleg toate documentele, instrucţiunile, declaraţiile, dările de seamă folosite de către agentul economic procurat referitor la evidenţa financiară şi de impozitare. 130. Reorganizarea agentului economic se efectuează la decizia fondatorilor (asociaţilor) lui. 131. Reorganizarea agentului economic prin divizare sau separare, în cazurile stabilite de lege, se efectuează prin hotărîri ale autorităţilor administraţiei publice autorizate sau ale instanţei de judecată. 132. Reorganizarea agenţilor economici poate fi calificată sau necalificată, fapt determinat de organele teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat. 133. Se consideră reorganizare calificată reorganizarea deplină sau parţială a agentului economic efectuată conform unui plan de reorganizare aferent activităţii de întreprinzător sau conform planului aprobat de către Guvern. Reorganizarea calificată nu are ca scop sau rezultat evaziunea fiscală a oricărui agent economic sau acţionar (asociat). 134. În cazul reorganizării calificate: a) baza valorică a proprietăţii agentului economic reorganizat se consideră baza valorică a acestei proprietăţi nemijlocit înainte de reorganizare. În scopuri fiscale mijloacele fixe se transmit conform valorii reziduale luînd în consideraţie depăşirea pe grupe de proprietate a cheltuielilor de reparaţie a 10% din valoarea lor la începutul perioadei gestionare şi uzura calculată; b) redistribuirea (transmiterea) proprietăţii agentului economic între părţile implicate în reorganizare nu se impozitează, însă c) orice compensaţie, primită de orice persoană (inclusiv de orice parte implicată în reorganizare), care nu constituie o cotă de participaţie în capitalul oricărei părţi, se consideră plată în folosul beneficiarului şi se impozitează în conformitate cu legislaţia în vigoare. 135. În cazul distribuirii cotelor de participaţie în capitalul părţii implicate în reorganizarea calificată unor acţionari (asociaţi) ai acestei părţi, plata respectivă nu se impozitează. 136. În cazul reorganizării cu lichidare parţială a agentului economic, faţă de partea lichidată se aplică impozitarea stabilită pentru reorganizarea calificată deplină. 137. Părţi implicate în reorganizare şi noţiunile lor folosite în prezentul capitol sînt: a) agentul economic cumpărător - agentul care procură cote de participaţie (sau active) în alt agent economic; b) agentul economic procurat - agentul ale cărui cote de participaţie (sau active) se procură; c) orice agent economic care apare ca rezultat al reorganizării; d) agentul economic, cote de participaţie (sau active) în care au fost procurate de la alt agent economic în cadrul reorganizării. 138. Orice reorganizare necalificată a agentului economic se consideră vînzare a acestui agent economic şi a tuturor activelor sale. Vînzarea tuturor activelor agentului economic se efectuează conform preţurilor de piaţă. 139. Persoana responsabilă a agentului economic, care în rezultatul reorganizării îşi încetează activitatea, în conformitate cu art. 83 alin. (6) al Codului este obligată, în termen de 5 zile de la încetarea activităţii, să informeze despre aceasta în scris organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat şi, în termen de 60 de zile de la luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru întreaga perioadă a anului de gestiune pe parcursul căruia persoana juridică a desfăşurat activitate de antreprenoriat. În cazul cînd agentul economic se reorganizează în conformitate cu prevederile indicate în punctele 123-127 ale Instrucţiunii, el prezintă declaraţia pe perioada în care a activat, adică pînă la reorganizare. Toate obligaţiile lui, inclusiv cele fiscale, neachitate la momentul încetării activităţii, trec la agentul economic creat în rezultatul reorganizării. 140. Agentul economic cumpărătorul - nou înfiinţat (creat în rezultatul reorganizării) prezintă declaraţia cu privire la impozitul pe venit conform principiilor generale. Capitolul XII. COTELE IMPOZITULUI 141. În conformitate cu art. 15 din Cod, impozitul pe venitul impozabil anual se percepe conform următoarelor cote: a) pentru persoanele juridice - în mărime de 28 la sută din venitul anual impozabil; c) pentru persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător: - 10 la sută din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 12180 lei; - 15 la sută din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 12180 lei şi nu depăşeşte suma de 16200 lei; - 28 la sută din venitul impozabil anual ce depăşeşte suma de 16200 lei. 142. Întreprinderile agricole, inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care obţin venituri impozabile din producerea şi realizarea produselor agricole proprii, precum şi din comercializarea producţiei obţinute din materie primă proprie ca rezultat al prelucrării ei industriale, au dreptul la reducerea cotelor impozitului, prevăzute la art. 15 al Codului: - cu 40 la sută în anul 2000, - cu 20 la sută în anul 2001. 143. Rezidenţii zonelor antreprenoriatului liber, conform art.24 alin.(4) din Lege au dreptul pe parcursul a 5 ani la reducerea cu 45 la sută a cotelor impozitului, prevăzute la art. 15 al Codului. 144. Agenţii micului business care obţin venituri din comercializarea producţiei proprii şi/sau din prestarea serviciilor, au dreptul, în decurs de 2 ani după expirarea termenului de acordare a scutirii de plata impozitului la care contribuabilii au avut dreptul conform art.49 alin.(3) şi (4) al Codului, la o reducere de 35 la sută a cotelor impozitului prevăzute de art.15 al Codului, cu condiţia respectării cerinţelor articolului menţionat. În cazul în care rezidentul zonei antreprenoriatului liber se consideră şi agent al micului business, acesta are dreptul la reducerea cotelor impozitului cu 45 la sută şi cu 35 la sută, sau în suma totală de 80 la sută, cu condiţia respectării termenului de acordare a reducerii prevăzute pentru rezidenţii zonei antreprenoriatului liber şi respectiv prevederilor art.49 al Codului. Gospodăriile ţărăneşti (de fermier), independent de numărul salariaţilor, de volumul producţiei fabricate, volumul serviciilor prestate şi de alte condiţii şi limitări prevăzute de art.49 pentru agenţii micului business, au dreptul la reducerea de 35 la sută în decurs de 2 ani după expirarea termenului de acordare a scutirii de plata impozitului. Capitolul XIII. TRECEREA ÎN CONT A IMPOZITELOR 145. În conformitate cu art.81 al Codului contribuabilii, în limitele anului fiscal, au dreptul de a trece în contul impozitului pe venit următoarele plăţi: a) sumele achitate în străinătate pe venitul din investiţii şi venitul financiar (art. 82 al Codului); b) sumele reţinute din dividendele achitate anticipat (art. 80 al Codului); c) sumele reţinute din următoarele plăţi: - dobînzi şi royalty (art.89 al Codului); - alte plăţi (art.90 al Codului); d) plăţi achitate în decursul anului fiscal în rate (art. 84 al Codului). 146. Dacă trecerea în cont a impozitului pe venit, la care contribuabilul are dreptul, conform lit. c) şi d), iar în unele cazuri şi conform punctului a), depăşeşte suma calculată a impozitului pe venit redusă cu trecerea în cont, prevăzută prin lit. a) şi b), pe anul fiscal în cauză, Serviciul fiscal de stat potrivit art.19 al Legii consideră această depăşire ca plată în plus, care ulterior se compensează contribuabilului conform cererii (anexa nr.5 la Instrucţiune) lui în scris împreună cu venitul calculat sub formă de dobîndă egală cu suma plăţii în plus. 147. Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venitul din investiţii sau pe venitul financiar, achitat în orice ţară străină, dacă acest venit urmează a fi supus impozitării şi în Republica Moldova. Contribuabilul care a utilizat în vreun an fiscal trecerea în cont a impozitului pe venit achitat în altă ţară, nu are dreptul să deducă impozitul pe venit achitat în ţară pe parcursul anului fiscal respectiv. Mărimea trecerii în cont a impozitului pe venit, plătit în orice altă ţară pentru un oarecare an fiscal, nu trebuie să depăşească obligaţiile fiscale ale contribuabilului în raport cu venitul său din investiţii şi venitul financiar din surse în altă ţară (cu excepţia cheltuielilor, legate de obţinerea venitului brut) pe aceeaşi perioadă. 148. Pentru obţinerea trecerii în cont în cauză veniturile financiare sau din investiţii ale contribuabililor-rezidenţi se recunosc ca venituri financiare sau din investiţii străine, conform art. 78 al Codului, numai în acel caz, în care contribuabilul este proprietar a 5% sau mai mult din toate cotele de participaţie în capitalul agentului economic-nerezident, ce desfăşoară activitatea investiţională, adică activele căruia sînt utilizate nu la desfăşurarea activităţii de antreprenoriat, ci pentru obţinerea venitului din activitatea investiţională din sursele străine, care constituie peste 50% din suma totală a veniturilor lui. 149. Dacă contribuabilul - rezident deţine (direct sau indirect) 10% şi mai mult din cotele de participaţie în capitalul agentului economic nerezident, toate activele căruia sînt folosite pentru afaceri peste hotarele Republicii Moldova, dividendele pe care le obţine contribuabilul-rezident sau pe care i le calculează acest agent economic conform art.79 al Codului, se consideră venit din sursa aflată în străinătate, nereprezentînd venit din investiţii sau financiar şi impozitul pe venit achitat din aceste venituri peste hotarele republicii, nu se supune trecerii în cont. 150. Pentru obţinerea trecerii în cont a impozitului pe venit achitat peste hotare, contribuabilul trebuie să prezinte (anexeze la declaraţia fiscală) următoarele documente: - documentul ce justifică faptul că el este proprietar a 5% sau mai mult al cotelor de participaţie în capitalul agentului economic-nerezident, iar acest nerezident desfăşoară activitate investiţională, adică mai mult de 50% din suma totală a venitului lui constituie veniturile din activitatea investiţională obţinute peste hotarele Republicii Moldova; - copia declaraţiei, îndeplinită de el în conformitate cu cerinţele legislaţiei ţării, în care a fost achitat impozitul pe venit din venitul financiar şi din venitul din investiţii, şi care a fost prezentată organelor fiscale a ţării străine; - documentul ce justifică reţinerea impozitului la sursa de plată peste hotarele Republicii Moldova (în cazul, dacă impozitul a fost reţinut la sursa de plată); - documentul ce justifică achitarea efectivă a impozitului pe venit, achitat în străinătate. Exemplul 43. Venitul din activitatea de întreprinzător a agentului economic a constituit 120000 lei, inclusiv venitul financiar obţinut peste hotare - 21000 lei. Cheltuielile legate de obţinerea sumei totale de venituri a constituit 75000 lei, inclusiv cheltuielile ce ţin de obţinerea venitului financiar peste hotare - 12000 lei. Venitul impozabil constituie în total 45000 lei (120000 lei - 75000 lei), inclusiv din venitul financiar obţinut peste hotare - 9000 lei (21000 lei - 12000 lei) sau 20% (9000 lei : 45000 lei) din suma totală. Suma totală a impozitului pe venit a constituit 12600 lei (45000 lei x 28%), inclusiv suma impozitului care revine venitului financiar obţinut peste hotare constituie 2520 lei (12600 lei x 20%). Dacă contribuabilul va achita peste hotare impozitul pe venit în sumă de 3600 lei, apoi pentru trecerea în cont va fi luat impozitul egal cu 2880 lei, iar dacă peste hotare vor fi plătite 2500 lei, această suma a impozitului va fi trecută integral în cont, adică suma compensării impozitului pe venit, achitată în altă ţară, nu trebuie să depăşească suma impozitului, calculată din venitul financiar (în exemplul nostru - 2520 lei), obţinut peste hotare. 151. Trecerea în cont a impozitului achitat în altă ţară, se efectuează în anul în care venitul respectiv este supus impozitării în Republica Moldova. 152. Dacă agentul economic pe parcursul anului fiscal achită anticipat acţionarilor săi dividende, el este obligat să reţină ca impozit suma egală cu 28 la sută din suma dividendelor, aferente achitării. Suma reţinută se consideră ca impozit pe venitul impozabil al agentului economic în cauză pe anul fiscal, în care a avut loc această reţinere. 153. Dacă în anul fiscal trecerile în cont, care sînt permise agentului economic, depăşesc suma impozitului pe venit, apoi astfel de depăşire nu se consideră supraplată, ea va fi reportată în viitor şi va fi trecută în contul anului imediat următor celui în care a apărut acest excedent. Exemplul 44. Din exemplul 42 urmează că suma impozitului pe venit, calculată din venitul impozabil - 45000 lei - a constituit 12600 lei. Datele din exemplul dat se folosesc la descrierea a două variante privind modul de trecere în cont a impozitului pe venit. Varianta 1. Pe parcursul anului fiscal contribuabilul a primit decizia să achite anticipat acţionarilor săi dividende în sumă de 20000 lei. Impozitul pe venit reţinut din suma repartizată pentru plata dividendelor constituie 5600 lei. După deducerea din suma impozitului pe venit, calculat din suma totală a venitului impozabil - 12600 lei - a sumei impozitului, raportat la venitul financiar, obţinut peste hotare în sumă de 2520 lei, se ia spre trecere în cont şi se deduce impozitul, reţinut din dividendele plătite - 5600 lei. La buget urmează a fi vărsată suma impozitului pe venit egală cu 4480 lei (12600 lei -2520 lei - 5600 lei). Varianta 2. Pe parcursul anului fiscal contribuabilul a primit decizia să achite anticipat acţionarilor săi dividende în sumă de 50000 lei. Suma impozitului pe venit, reţinută din suma repartizată pentru plata dividendelor, este egală cu 14000 lei. După deducerea din suma impozitului pe venit, calculat din suma totală a venitului impozabil - 12600 lei - a sumei impozitului, raportat la venitul financiar obţinut peste hotare în sumă de 2520 lei, pentru trecere în cont se ia în considerare şi se scade impozitul reţinut din dividendele plătite în sumă de 10080 lei, adică numai în limitele diferenţei rămase (12600 lei - 2520 lei). Suma depăşirii impozitului pe venit asupra sumei trecute în cont - 1400 lei, care s-a format ca diferenţă dintre impozitul pe venit efectiv reţinut şi cel plătit din dividende - 14000 lei - şi impozitul trecut în cont - 10080 lei -, se consideră supraplată, în limitele sumei impozitului achitat peste hotare adică în sumă de 2520 lei, iar diferenţa rămasa de 1400 lei (3920 lei - 2520 lei) urmează a fi trecută în contul anului imediat următor celui în care a apărut acest excedent. Exemplul 45. În anul 2000 contribuabilul a obţinut un venit din activitatea investiţională peste hotare în sumă de 20000 lei. Cheltuielile legate de obţinerea venitului au constituit 6000 lei. Venitul impozabil constituie 14000 lei. Suma impozitului care urmează a fi vărsată la bugetul Republicii Moldova constituie 3920 lei. Datele din exemplul dat se folosesc la descrierea a două variante privind modul de trecere în cont a impozitului pe venit. Varianta 1. Impozitul din venitul impozabil achitat peste hotare constituie 3920 lei (în limitele cotei care este în vigoare în republică). Pe parcursul anului 2000 contribuabilul a achitat acţionarilor săi dividende în sumă de 14000 lei, a reţinut şi achitat din dividendele plătite impozitul pe venit egal cu 3920 lei. Suma impozitului pe venit achitată peste hotarele ţării - 3920 lei - integral se trece în cont. De asemenea se trece în cont suma impozitului reţinută din dividendele achitate anticipat - 3920 lei, care (în baza exemplului prezentat) se consideră ca supraplată şi se restituie contribuabilului (inclusiv dobînzile) după efectuarea calculelor reciproce. Varianta 2. Impozitul pe venit din venitul impozabil achitat peste hotare constituie 5000 lei. Pe parcursul anului 2000 contribuabilul a plătit acţionarilor dividende în sumă de 20000 lei, a reţinut şi a plătit din aceste dividende impozit pe venit în sumă de 5600 lei. Din suma impozitului pe venit achitată peste hotare se trece în cont numai suma calculată conform ratei în vigoare în republică sau egală cu 3920 lei. Impozitul pe venit reţinut din dividendele plătite anticipat, se trece integral în cont, totodată suma impozitului în limitele impozitului calculat - 3920 lei -, se consideră ca supraplată şi se restituie contribuabilului potrivit cererii lui în scris (inclusiv procentele), iar suma depăşirii impozitului asupra sumei trecute în cont în mărime de 1680 lei (5600 lei - 3920 lei), care s-a format ca diferenţă dintre impozitul reţinut - 5600 lei - şi impozitul, trecut în cont - 3920 lei -, se reportează pentru trecere în cont în anul imediat următor anului, în care a apărut excedentul. 154. Agentul economic, care deţine 20 % sau mai mult din capitalul altui agent economic, îşi deschide un cont de dividende. În cazul în care primul agent va primi dividende de la al doilea agent economic, el va deduce din venitul brut dividendele nete, înregistrînd suma în contul său de dividende. Dividendele plătite ulterior de către primul agent economic acţionarilor săi, se vor efectua, în primul rînd, de pe contul de dividende pînă cînd sumele înscrise complet nu se vor epuiza şi din ele nu se efectuează reţinerea. Persoana, care primeşte dividende de la un agent economic, obligat să reţină impozitul din aceste dividende sau de pe conturile de dividende, nu include aceste dividende în venit. 155. Agenţii economici, cărora li se reţine impozitul pe venit la sursa de plată din venitul primit în formă de dobînzi, royalty, sub formă de plată pentru serviciile prestate, precum şi cei ce efectuează plăţi în rate ale impozitului pe venit pe parcursul anului fiscal, au dreptul la trecerea în cont a impozitului pe venit achitat în acest mod. Exemplul 46. Venitul din activitatea de întreprinzător a constituit 120000 lei, inclusiv 21000 lei - venit financiar obţinut peste hotare, 23000 lei - venit obţinut din prestarea serviciilor. Suma impozitului pe venit din venitul impozabil a constituit 12600 lei. Datele din exemplul dat se folosesc la descrierea a două variante privind modul de trecere în cont a impozitului pe venit. Varianta 1. Suma impozitului pe venit atribuită la venitul financiar obţinut peste hotare şi trecută în cont a constituit 2520 lei. Impozitul pe venit reţinut din dividendele plătite anticipat şi trecut în cont a constituit 5600 lei. Potrivit art. 90 al Codului, la sursa de plată pentru serviciile prestate, la achitare s-a reţinut din suma plăţii 5% sau 1150 lei (23000 lei x 5:100). Pe parcursul anului fiscal contribuabilul a achitat în rate impozitul în sumă de 3000 lei. În total urmează a achita suplimentar impozitul în sumă de 330 lei (12600 lei - 2520 lei - 5600 lei - 1150 lei - 3000 lei). Varianta 2. Suma impozitului pe venit calculată din venitul financiar obţinut peste hotare şi trecută în cont a constituit 2520 lei. Impozitul pe venit reţinut din dividendele plătite anticipat şi trecut în cont a constituit 5600 lei. În conformitate cu art. 90 al Codului, la sursa de plată pentru serviciile prestate, la achitare s-au reţinut 5% sau 1150 lei. Pe parcursul anului fiscal contribuabilul a plătit în rate impozit în mărime de 4500 lei. În cazul dat impozitul plătit în plus a constituit 1170 lei (12600 lei - 2520 lei - 5600 lei - 1150 lei - 4500 lei) şi poate fi restituit sau trecut în contul stingerii datoriilor pe alte tipuri de impozite, conform cererii în scris a contribuabilului. Capitolul XIV. TERMENELE DE PREZENTARE A DECLARAŢIEI FISCALE 156. Orice persoană, obligată să achite impozitul pe venit conform titlului II al Codului, prezintă declaraţia fiscală, completată potrivit cerinţelor Serviciului fiscal de stat şi formei stabilite (anexa nr.1 la Instrucţiune). 157. În conformitate cu art. 83 al Codului, declaraţia cu privire la impozitul pe venit trebuie să fie prezentată Serviciului fiscal de stat la locul de înregistrare, nu mai tîrziu de 31 martie a anului care urmează după anul fiscal de gestiune de către: - orice persoană juridică rezident, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului; - întreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică, întreprinderile individuale şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), precum şi alte persoane fizice, care practică activitate de întreprinzător; - reprezentanţele permanente ale nerezidentului în Republica Moldova, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului. 158. În caz de încetare a activităţii pe parcursul anului fiscal, contribuabilul urmează, în termen de 5 zile după luarea deciziei, să informeze despre aceasta în scris (anexa nr.3 la Instrucţiune) inspectoratul fiscal teritorial şi, în termen de 60 de zile, să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru întreaga perioadă a anului de gestiune pe parcursul căreia contribuabilul a desfăşurat activitate de întreprinzător. 159. La cererea în scris a contribuabilului cu statut de persoană fizică (anexa nr.4 la Instrucţiune), prezentată pînă la expirarea termenului stabilit pentru prezentarea declaraţiei fiscale (31.03.), Serviciul Fiscal de Stat poate prelungi termenul de prezentare a declaraţiei pînă la 90 de zile, în cazul existenţei motivelor argumentate pentru neprezentarea declaraţiei. 160. Termenul limită de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, care revine pe ziua de odihnă (nelucrătoare) sau sărbătoare, se transferă pe prima zi de lucru după ziua de odihnă sau sărbătoare. 161. În cazul depistării de către contribuabil, după 31 martie, în declaraţia prezentată organelor fiscale sau în documentul cu privire la venitul societăţii, a greşelilor care au drept consecinţă necesitatea introducerii corectărilor în declaraţia fiscală sau în documentul cu privire la veniturile societăţii, contribuabilul este obligat să prezinte o nouă declaraţie sau document cu privire la venitul societăţii, cu corectările respective, pentru anul fiscal în care au fost comise greşelile. În declaraţia nou-prezentată contribuabilul de sine stătător îşi va indica suma penalităţilor şi amenzilor, dacă greşelile au dus la diminuarea venitului impozabil sau a venitului societăţii, iar în caz dacă greşelile au condus la majorarea sumei impozitului el va indica suma impozitului plătită în plus. 162. Persoanele responsabile de prezentarea declaraţiilor a fondurilor de investiţii, gospodăriilor ţărăneşti, întreprinderilor individuale, de rînd cu declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitatea de întreprinzător urmează a prezenta informaţia privind veniturile achitate acţionarilor fondului de investiţii, membrilor gospodăriilor ţărăneşti, fondatorilor întreprinderii individuale conform anexelor 9D şi 10D la Declaraţie (anexa nr.1 la prezenta Instrucţiune) . 163. Declaraţia, darea de seamă şi alte documente, care sînt prezentate Serviciului Fiscal de Stat, trebuie să fie întocmite, conform formularelor stabilite şi semnate de persoane oficiale împuternicite, care ulterior poartă răspundere pentru informaţia falsă conform legislaţiei în vigoare. Capitolul XV. TERMENELE DE ACHITARE A IMPOZITULUI PE VENIT 164. Contribuabilii, care sînt obligaţi să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit în conformitate cu art. 83 al Codului, achită impozitul pe venit în termenele şi modul stabilit în prevederile art. 84, 87 ale Codului. 165. Contribuabilii, care obţin venit nu din munca salariată sau de la care nu se reţine la sursa de plată impozitul pe venit din dobînzi şi royalty, conform alin. (2) art. 89 al Codului, şi obligaţiunile fiscale ale cărora, conform titlului II al Codului, depăşeau în anul fiscal precedent suma de 400 lei sînt obligaţi să achite nu mai tîrziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din: 1) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlului II al Codului, pentru anul respectiv; sau 2) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent. 166. Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sînt obligate să achite impozitul pe venit în rate conform alin. (1) art. 84 al Codului, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv, determinat conform uneia din metodele prevăzute în pct. 165 al prezentei Instrucţiuni în două etape: 1/4 din suma impozitului pe venit - pînă la 31 martie şi 3/4 din această sumă - pînă la 31 decembrie ale anului fiscal. 167. Mărimea impozitului pe venit, ce urmează a fi achitată în rate conform metodei, prevăzute în subpct. 1) din pct. 165 al prezentei Instrucţiuni, este egală cu suma impozitului din venitul impozabil prognozat, adică presupus spre obţinere în anul fiscal curent. Suma venitului impozabil prognozat se determină de sine stătător de către contribuabil la începutul anului fiscal sau dacă contribuabilul şi-a început activitatea pe parcursul anului fiscal - la începutul activităţii, reieşind din veniturile şi cheltuielile prognozate, în conformitate cu prevederile Codului fiscal. Astfel, pentru determinarea obligaţiunii fiscale prognozate ale anului fiscal curent, contribuabilul urmează a completa Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitatea de întreprinzător în baza indicatorilor prognozaţi, care se completează numai în scopul aprecierii politicii fiscale ale contribuabilului fără necesitatea prezentării ei organelor fiscale. Exemplul 47. La începutul anului fiscal contribuabilul şi-a prognozat următorii indicatori: a) suma profitului prognozat (conform prevederile S.N.C.) - 150000 lei; b) suma ajustărilor prognozate referitoare la venituri conform prevederilor legislaţiei fiscale - 20000 lei; c) suma ajustărilor prognozate referitoare la cheltuieli conform prevederilor legislaţiei fiscale - (30000) lei; d) suma venitului impozabil prognozat - 200000 lei (150000 lei + 20000 lei - (30000 lei)). e) suma impozitului pe venit, total - 56000 lei (200000 lei x 28 : 100), inclusiv, ce urmează a fi achitată în rate în fiecare din termenii prevăzuţi: ------------------------------------------------------------------------ Pentru întreprinderile agricole; | Pentru celelalte categorii de gospodăriile ţărăneşti (de fermier)| contribuabili (cîte 1/4 din | 56000) -------------------------------------|---------------------------------- pînă la 31 martie - 14000 lei (1/4 |Pînă la 31 martie - 14000 lei din 56000) |Pînă la 30 iunie - 14000 lei pînă la 31 decembrie - 42000 lei |Pînă la 30 septembrie - 14000 lei (3/4 din 56000) |Pînă la 31 decembrie - 14000 lei ------------------------------------------------------------------------ 168. Dacă contribuabilul planifică . să presteze servicii, din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată conform art. 90 al Codului, sau . achitarea prealabilă a dividendelor, din care urmează a se reţine impozitul pe venit conform art. 80 al Codului, sau . obţinerea venitului din investiţii şi financiar de peste hotare, din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată, la determinarea sumei impozitului pe venit ce urmează a fi achitată în rate reieşind din indicatorii prognozaţi, urmează a se lua în considerare suma impozitului pe venit pasibilă reţinerii la sursa de plată pe parcursul anului fiscal. Exemplul 48. Folosind datele exemplului precedent să admitem, că suma impozitului din venitul impozabil prognozat a fost determinată în mărime de 56000 lei. Pe parcursul anului contribuabilul planifică: . prestarea serviciilor, din care se reţine impozitul pe venit la sursa de plată conform art. 90 al Codului în sumă totală de 400000 lei, din care la achitare se va reţine impozitul pe venit în mărime de 20000 lei (400 x 5 : 100); . achitarea prealabilă a dividendelor (pe acţiunile privilegiate) în sumă totală de 20000 lei, din care conform art. 80 al Codului se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată în mărime de 5600 lei (20 x 28 : 100). În total suma impozitului pe venit pasibilă reţinerii la sursa de plată pe parcursul anului fiscal constituie 25600 lei (20000 lei + 5600 lei), iar suma impozitului pe venit, ce urmează a fi achitată în rate - 30400 lei (56000 lei - 25600 lei), inclusiv către termenii stabiliţi: ------------------------------------------------------------------------ Pentru întreprinderile agricole; | Pentru celelalte categorii de gospodăriile ţărăneşti (de fermier)| contribuabili (cîte 1/4 din | 30400) -------------------------------------|---------------------------------- pînă la 31 martie - 7600 lei (1/4 |Pînă la 31 martie - 7600 lei din 30400) |Pînă la 30 iunie - 7600 lei pînă la 31 decembrie - 22800 lei |Pînă la 30 septembrie - 7600 lei (3/4 din 30400) |Pînă la 31 decembrie - 7600 lei ------------------------------------------------------------------------ 169. Dacă contribuabilul şi-a început activitatea pe parcursul anului fiscal, mărimea impozitului pe venit, ce urmează a fi achitat în rate către fiecare din termenii stabiliţi (pînă la 31 martie, pînă la 30 iunie, pînă la 30 septembrie, pînă la 31 decembrie) este egală cu raportul dintre suma venitului impozabil prognozat pe anul fiscal curent şi numărul de termene, în care contribuabilul urmează a efectua plăţi în rate. Exemplul 49. Dacă întreprinderea şi-a început activitatea în trimestrul II al anului fiscal curent, pentru determinarea impozitului pe venit, ce urmează a fi achitat în rate pe parcursul anului fiscal respectiv, suma venitului impozabil prognozat se împarte la 3 (trei termeni, în care se va efectua achitarea: pînă la 30 iunie, pînă la 30 septembrie şi pînă la 31 decembrie), dacă şi-a început activitatea în trimestrul III - suma venitului impozabil prognozat se împarte la 2 (două termene - 30 septembrie şi 31 decembrie) etc. 170. În cazul determinării impozitului pe venit în rate reieşind din indicatorii prognozaţi ai anului fiscal curent, se admite o eroare de pînă la 20 procente faţă de suma obligaţiunilor fiscale efective, de la care nu se vor aplica sancţiuni (penalitate şi amendă) pentru neplata impozitului pe venit în rate (pct. 177 din Instrucţiune). 171. Mărimea impozitului pe venit, ce urmează a fi achitată în rate conform metodei prevăzute în subpct. 2) din pct. 165 al prezentei Instrucţiuni, este egală cu suma impozitului pe venit, calculată conform Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător în anul fiscal precedent. Exemplul 50. În anul 2001 contribuabilul a decis să achite impozitul pe venit în rate reieşind din obligaţiunea fiscală (suma calculată a impozitului pe venit) a anului precedent, care conform Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitatea de întreprinzător pe anul 2000 a constituit 60000 lei. Reieşind din aceasta suma impozitului pe venit, ce urmează a fi achitată în rate către termenii stabiliţi va constitui: ------------------------------------------------------------------------ Pentru întreprinderile agricole; | Pentru celelalte categorii de gospodăriile ţărăneşti (de fermier)| contribuabili (cîte 1/4 din | 60000) -------------------------------------|---------------------------------- pînă la 31 martie - 15000 lei (1/4 |Pînă la 31 martie - 15000 lei din 60000) |Pînă la 30 iunie - 15000 lei pînă la 31 decembrie - 45000 lei |Pînă la 30 septembrie - 15000 lei (3/4 din 60000) |Pînă la 31 decembrie - 15000 lei ------------------------------------------------------------------------ 172. Metoda de achitare a impozitului pe venit în rate este aleasă de către contribuabil şi poate fi modificată pe parcursul anului fiscal (spre exemplu: către 31 martie contribuabilul achită impozitul pe venit în rate conform unei metode (subpct. a) p. 165 al prezentei Instrucţiuni), către 30 iunie - conform altei metode (subpct. a) p. 165 al prezentei Instrucţiuni), către 30 septembrie - revine la prima metodă etc.). 173. Prognozarea sumei impozitului pe venit necesară achitării în rate pe parcursul anului fiscal urmează a fi efectuată în aşa mod, încît suma impozitului determinată şi achitată către fiecare din termenii stabiliţi (31 martie, 30 iunie, 30 septembrie, 31 decembrie) să nu fie mai mică decît raportul dintre 80% din suma obligaţiunii fiscale definitive în anul fiscal curent, (scăzîndu-se trecerile în cont) şi numărul de termeni, în care urma să fie efectuată achitarea impozitului pe venit în rate. În caz contrar - poate fi aplicată penalitate pentru neplata impozitului pe venit în rate (pct.177 din prezenta Instrucţiune). 174. La apariţia unor factori, ce pot avea influenţă asupra micşorării sau majorării obligaţiunii fiscale efective privind impozitul pe venit pe parcursul anului fiscal, contribuabilul poate să revadă suma prognozată a impozitului pe venit către fiecare termen de achitare a impozitului pe venit în rate. Exemplul 51. La începutul anului întreprinderea, ce se ocupă cu prestarea serviciilor şi-a prognozat pe anul 2001 un venit impozabil în mărime de 200000 lei, suma respectivă a impozitului pe venit - 56000 lei (200 x 28 : 100), inclusiv către fiecare termen stabilit - 16000 lei (56000 lei: 4 termeni). În trimestrul III al anului 2001 în rezultatul unor circumstanţe majore s-a redus esenţial volumul serviciilor acordate şi ca rezultat pentru celelalte 2 trimestre ale anului 2001 venitul impozabil prognozat s-a redus numai la 60000 lei, iar impozitul pe venit - la 16800 lei (60000 x 28 : 100), adică către ultimele 2 termene de achitare a impozitului pe venit în rate (30 septembrie şi 31 decembrie) respectiv se vor achita cîte 8400 lei (16800 : 2 termeni). Exemplul 52. Suma obligaţiunii fiscale privind impozitul pe venit (suma calculată a impozitului pe venit) conform Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pe anul 2001 a constituit 100000 lei, suma trecerilor în cont - 20000 lei. Prognozarea impozitului pe venit, necesar achitării în rate în anul 2001 urmează a fi efectuată astfel, încît către fiecare termen să nu fie achitat mai puţin decît 16000 lei ((100 - 20) x 80% : 4 termene). 175. Contribuabilii, care conform rezultatelor anuale au obţinut venit impozabil, impozitul pe venit din care depăşeşte suma impozitului, achitat pe parcursul anului fiscal, ce se compune din impozitul pe venit achitat peste hotare (conform art. 82 al Codului), impozitul reţinut la sursa de plată potrivit art. 89 şi 90 ale Codului, impozitul reţinut la achitarea prealabilă a dividendelor conform art. 80 şi impozitul achitat în rate conform art. 84 din Codul fiscal urmează a achita suma plăţii suplimentare. Suma plăţii suplimentare a impozitului pe venit se determină de către contribuabil de sine stătător şi se varsă la buget fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei (fără a ţine cont de prelungirea termenului) - 31.03 a anului, care urmează după anul de gestiune. Exemplul 53. Contribuabilul a prezentat la 15.02.2000 declaraţia fiscală pentru anul 1999, conform căreia suma impozitului pe venit calculată din veniturile obţinute în anul fiscal de gestiune a constituit 12000 lei, suma impozitului pe venit, reţinută la sursa de plată, potrivit art.90 al Codului a constituit 2100 lei. În decursul anului 1999 trimestrial (în rate) au fost vărsate la buget în toal - 7500 lei. Suma plăţii adăugătoare constituie 2400 lei (12000 lei - 2100 lei - 7500 lei) şi se varsă la buget nu mai tîrziu de 31.03.2000. 176. Termenele de plată a impozitului pe venit nu se prelungesc.
Capitolul XVI. ÎMPUTERNICIRILE SERVICIULUI FISCAL DE STAT LA DETERMINAREA RĂSPUNDERII CONTRIBUABILILOR PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT 177. În conformitate cu art. 9 al Codului şi art. 13 al Legii, Serviciul Fiscal de Stat, pentru a asigura încasarea integrală şi în termen în bugetele de toate nivelurile şi fondurile extrabugetare a impozitelor (tarifelor) şi taxelor, penalităţilor şi amenzilor, este abilitat să atragă contribuabilii la răspundere pentru încălcarea legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit aplicînd următoarele sancţiuni: 1) Pentru neachitarea în termen a impozitului pe venit: - conform art. 1 al Legii, în cazul cînd o oarecare sumă a impozitului pe venit nu este achitată în termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei fiscale sau documentului, după cum prevăd art.83 şi alin.(1), (2) art.92 al Codului, contribuabilului la suma neplăţii i se calculează o penalitate în mărimea ratei de bază (majorată sau diminuată cu o marjă), care este stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de gestiune, la creditele pe termen scurt şi mediu, majorată cu cinci puncte. Rezultatul se rotunjeşte pînă la următorul procent întreg. Penalitatea se aplică pe o perioadă dintre termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei sau documentului (fără a ţine cont de prelungirea lui) şi data plăţii impozitului. - suplimentar la penalitate, conform art. 5 al Legii, în caz de neplată în termen a oricărei sume din impozitul pe venit, contribuabilului se aplică o amendă, în mărime de 2% din suma care urmează a fi plătită, dacă termenul plăţii nu depăşeşte o lună şi care se majorează (în caz de neplată ulterioară a impozitului) cu 2% în fiecare din lunile următoare sau cu o cotă din aceste 2% în cazul cînd luna este incompletă, dar nu mai mult decît cu 24% în ansamblu. Exemplul 54. Contribuabilul a prezentat declaraţia cu privire la impozitul pe venit pe anul 2000 la 25.03.01. Suma definitivă a obligaţiunilor fiscale a impozitului pe venit a constituit 26000 lei. În decursul anului 2000 au fost vărsate la buget 11000 lei (ţinînd cont de trecerile în cont). Impozitul pe venit în sumă de 15000 lei urma a fi achitată pînă la 31.03.01, adică nu mai tîrziu de termenul stabilit de legislaţie, însă suma dată de 15000 lei a fost vărsată la buget numai pe data de 25.07.01. Numărul zilelor întîrziate de la 1.04.01 pînă la 25.07.01 constituie 115 zile, sau 3 luni şi 25 de zile. Rata de bază, stabilită prin Hotărîrea Băncii Naţionale nr.351 din 23.11.00, la creditele pe termen scurt şi mediu, este în mărime de 27,5 %. Mărimea penalităţii pe anul 2001 constituie 33% (28+5). Pentru neplata în termen a impozitului pe venit contribuabilului i se va calcula: - penalitate în sumă de 1559 lei (33% : 365 zile x 115 zile x 15000 lei) : 100% şi - amendă în mărime de 1141,92 lei, inclusiv: pe trei luni (aprilie, mai şi iunie) - 900 lei (6% x 15000 lei) : 100%; pe luna a patra (iulie) - 241,92 lei (2% x (25 zile : 31 zile) x 15000 lei) : 100%. În total pentru neplata în termen a impozitului pe venit contribuabilului i se vor aplica sancţiuni în mărime de 2700,92 lei. 2) Amenda pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate Conform art.7 al Legii, contribuabilul pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate este sancţionat cu o amendă. . Amenda se aplică pentru o perioadă cuprinsă între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data prezentării declaraţiei fiscale, cu condiţia ca impozitul pe venit, calculat conform acestei declaraţii, să fie achitat integral pînă la data prezentării declaraţiei, în caz contrar amenda se aplică pînă la data stabilită pentru prezentarea declaraţiei - 31 martie. . Amenda pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate este egală cu mărimea penalităţii, care se stabileşte pornind de la rata de bază (majorată sau diminuată cu o marjă), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de gestiune, la creditele pe termen scurt şi mediu, majorată cu 5 puncte şi rotunjită pînă la următorul procent întreg. . Amenda pentru neplata in întregime a impozitului pe venit în rate pentru perioada cuprinsă între primul termen (31 martie) şi ultimul termen de achitare a impozitului pe venit în rate (31 decembrie) a anului fiscal, în care acesta urma a fi achitat, se aplică în mărimea penalităţii stabilită pentru acest an. În cazul cînd amenda se aplică pentru perioada de la 1 ianuarie pînă la data prezentării declaraţiei, ea se aplică în mărimea penalităţii stabilită pentru anul fiscal următor celui în care urma a fi achitat impozitul pe venit în rate. Exemplul 55. În urma controlului s-a stabilit că contribuabilul în anul 2000 pînă la 30.09. şi 31.12. n-a achitat în întregime impozitul pe venit în rate. Impozitul pe venit, calculat conform declaraţiei prezentate la 15.02.01 organului fiscal a fost achitat la 31.03.01. Suma neplăţii la data de 30.09 a constituit 1500 lei şi la data de 31.12. - 1000 lei. Impozitul pe venit, calculat conform declaraţiei fiscale a fost achitat în întregime la 31.03.01. Mărimea penalităţii stabilită pe anul 2000 constituie 35 la sută şi pe anul 2001- 33 la sută. Amenda pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate la termenul 30.09. se aplică pe perioada cuprinsă între 30.09. şi 31.12. (următorul termen de achitare a impozitului pe venit în rate). Astfel, perioada dată include 92 de zile. Amenda pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate la termenul de 31.12. se aplică pe perioada cuprinsă între 31.12 şi 31.03.01 (conform prezentului exemplu - data achitării impozitului pe venit), care include 90 de zile. Amenda pentru neplata impozitului pe venit în rate va constitui în total 213 lei, inclusiv: - pentru neplata în întregime a impozitului la termenul de 30.09 -132 lei (35% : 365 zile x 92 zile x 1500 lei) : 100%; - pentru neplata în întregime a impozitului către termenul de 31.12 - 81 lei (33% : 365 zile x 90 zile x 1000 lei) : 100%. . Amenda pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate se aplică după prezentarea declaraţiei fiscale, în baza căreia se stabileşte plata incompletă a impozitului pe venit. . Neplata în întregime a impozitului pe venit reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat de contribuabil şi plătit de el şi impozitul pe care acesta era obligat să-l plătească. . Impozitul pe venit care urmează să fie plătit constituie mărimea cea mai mică din: - suma impozitului calculat, care urma să fie plătit în anul precedent, sau - 80% din suma definitivă a obligaţiilor fiscale ale contribuabilului în anul curent, scăzîndu-se trecerile în cont (cu excepţia impozitului plătit în rate). . Neplata în întregime a impozitului pe venit se determină la fiecare termen de plată a impozitului pe venit în rate, ţinîndu-se cont de sumele achitate în perioada dintre termene. . Determinarea sumei neplăţii impozitului se efectuează pornind de la sumele real achitate ca impozit şi calculate cu total cumulativ de la începutul anului şi sumele impozitului ce urmau a fi achitate şi calculate pentru fiecare termen cu total cumulativ începînd cu primul termen de achitare a impozitului. Exemplul 56. Impozitul pe venit sau obligaţiunea fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 1999 constituie 38200 lei. Impozitul pe venit, ce urmează a fi achitat în buget pe anul 2000, calculat conform declaraţiei fiscale, prezentate la 25 martie 2001, constituie 23650 lei. Suma impozitului pe venit, reţinut la sursa de plată conform art.90 din Cod, care se trece în cont, în anul 2000 a constituit 9200 lei. La începutul anului 2000 contribuabilul a luat decizia de a achita impozitul pe venit în rate pornind de la suma impozitului pe venit ce urma a fi achitată în anul 1999 - 38200 lei -, sau la fiecare termen de plată contribuabilul urma să achite sume egale cu 9550 lei (38200 lei x 1/4). Datele din exemplul dat se folosesc la descrierea a două variante privind determinarea neplăţii în întregime a impozitului pe venit în rate. Varianta 1. Pe parcursul anului el a achitat în buget ca impozit în rate 17500 lei şi anume: la 31.03 - 3 000 lei, 30.06. - 4500 lei, 30.09 - 2950 lei, 31.12 - 7050 lei. Deoarece suma egală cu 80% din obligaţiunea fiscală definitivă a contribuabilului pe anul 2000 - 9720 lei {(23650 lei x 80%)/100% - 9200 lei} este mai mică decît suma impozitului pe venit ce urma a fi achitată în anul 1999 - 38200 lei, contribuabilul în anul 2000 urma să achite în rate un impozit în mărime de 9720 lei, sau la fiecare termen sume egale cu 2430 lei (9720 lei x 1/4). În cazul dat, cu toate că contribuabilul n-a achitat în întregime impozitul, calculat conform metodei alese, amenda pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate nu se va aplica, deoarece la fiecare termen de plată, contribuabilul a achitat sume mai mari decît urmau a fi achitate (vezi tabelul ce urmează). Tebelul nr.7 Determinarea sumei neplăţii impozitului pe venit în rate (lei) ------------------------------------------------------------------------ Terme- | Suma impozitului ce urma a |Suma impozitului achi-|Suma neplă- nul de | fi achitat în rate | tat |ţii impozi- achita-|----------------------------|----------------------|tului (col. re |la termenul res|cu total cu-| achitarea | cu total |3-col.5) | pectiv |mulativ în- | curentă |cumulativ | | | cepînd cu | |de la înce| | |primul ter- | |putul anu-| | |men de plată| | lui | -------|---------------|------------|-----------|----------|----------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 ----------------------------------------------------------------------- 31.03 2430 2430 3000 3000 - 30.06 2430 4860 4500 7500 - 30.06 2430 7290 2950 10450 - 31.12 2430 9720 7050 17500 - ------------------------------------------------------------------------ Varianta 2. În cazul în care contribuabilul la 31.03. a achitat un impozit în mărime de 1500 lei, la 30.06 - 1000 lei, la 30.09 - 7950 lei şi la 31.12. - 7050 lei, cu toate că la finele anului fiscal contribuabilul a achitat ca impozit pe venit în rate o sumă mai mare decît urma a fi achitată, lui i se va aplica o amendă în mărime de 289 lei pentru neachitarea în întregime a impozitului pe venit în rate la termenul de 31.03 şi 30.06, calculul căreia se reflectă în tabelul nr.8: Tabelul nr.8 Calculul sumei amenzii pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate (lei) ---------------------------------------------------------------------------- Ter-|Impozitul pe ve-| Impozitul |Suma |Mări|Perioa|Numă| Calculul |Suma men |nit ce urma a fi| pe venit |neplă|mea | da |rul | amenzii |amen- de |achitat în rate | achitat | ţii |amen|pentru| de | |zii achi|----------------|-----------|impo-|zii | care |zile| | tare|la ter-|cu total|suma |cu to|zitu-| (%)|se ap-| | | | menul |cumula- |achi-| tal | lui | | lică | | | |respec-|tiv în- |tării|cumu-|(col.| |amenda| | | | tiv | cepînd |curen|lativ|3-col| | | | | | |cu pri- | te |de la|5) | | | | | | |mul ter-| |înce-| | | | | | | | men de | |putul| | | | | | | | plată | |anu- | | | | | | | | | |lui | | | | | | ----|-------|--------|-----|-----|-----|----|------|----|-------------|----- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 ---------------------------------------------------------------------------- 31.03 2430 2430 1500 1500 930 35 (31.03 91 (930x91x(35: 81 -30.06) 100:365)) 30.06 2430 4860 1000 2500 2360 35 (01.07 92 (2360x92x(35: 208 -30.09) 100:365)) - 30.09 2430 7290 7950 10450 - - - - - 31.12 2430 9720 7050 17500 - - - - - Total amendă pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate 289 ---------------------------------------------------------------------------- . Perioada pentru care se calculează amenda pentru neachitarea în întregime a impozitului către un termen se determină reieşind din achitările efectuate după data stabilită pentru acest termen. Exemplul 57. Impozitul pe venit sau obligaţiunea fiscală privind impozitul pe venit, pentru anul 1999 constituie 15000 lei. Impozitul pe venit, ce urmează a fi achitat în buget pe anul 2000, calculat conform declaraţiei fiscale prezentate la 27 februarie 2001 constituie 35000 lei, care a fost integral achitat la 31.03.01. Suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată conform art.90 din Cod (trecere în cont) în anul 2000 a constituit 6250 lei. Pe parcursul anului contribuabilul a achitat în buget în rate un impozit în sumă de 10000 lei, şi anume: ------------------------------------------------------------------------ la 15.02|la 25.03|la 01.05|la 30.06|la 28.07|la 20.08|la 15.12|la 28.12 --------|--------|--------|--------|--------|--------|--------|--------- 500 lei|2000 lei| 500 lei|1000 lei|1000 lei|2500 lei|1500 lei|1000 lei ------------------------------------------------------------------------ Luînd în considerare, că suma impozitului ce urma a fi achitată în anul 1999 - 15000 lei - este mai mică decît suma de 80% din suma obligaţiunii fiscale definitive a contribuabilului pe anul 2000, scăzîndu-se trecerile în cont - 21750 lei {(35000 lei x 80%) / 100% - 6250 lei}, contribuabilul urma să achite în buget ca impozit pe venit în rate suma de 15000 lei, sau la fiecare termen de plată cîte 3750 lei - 15000 lei x 1/4. Calculul sumei neplăţii în întregime a impozitului pe venit în rate şi a amenzii pentru neplata în întregime a acestuia se reflectă în tabelul nr.9: Tabelul nr.9 Calculul sumei amenzii pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate (lei) ---------------------------------------------------------------------------- Ter-|Impozitul |Impozitul pe ve- |Suma |Mări|Perioa|Numă| Calculul |Suma men | pe venit | nit achitat |neplă|mea |da pen|rul | amenzii |amen- de |ce urma a | | ţii |amen|tru ca| de | | zii achi|fi achitat|-----------------|impo-|zii |re se |zile| | tare|----------|data |suma |cu to|zitu-| (%)|aplică| | | | la | cu |achi-|achi-| tal | lui | |amenda| | | |terme|to- |tării|tării|cumu-|(col.| | | | | | nul |tal | |curen|lativ|3-col| | | | | |res- |cumu| | te |de la|.6) | | | | | |pec- |la- | | |înce-| | | | | | |tiv |tiv | | |putul| | | | | | | |înce| | |anu- | | | | | | | |pînd| | |lui | | | | | | | | cu | | | | | | | | | | |pri-| | | | | | | | | | |mul | | | | | | | | | | |ter-| | | | | | | | | | |men | | | | | | | | | | | de | | | | | | | | | | |pla-| | | | | | | | | | | tă | | | | | | | | | ----|-----|----|-----|-----|-----|-----|----|------|----|-------------|----- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 ---------------------------------------------------------------------------- - - 15.02 500 500 - - - - - - - - 25.03 2000 2500 - - - - - - 31.03 3750 3750 - - 2500 1250 35 01.04 31 (1250x31x(35: 37 -01.05 100:365)) - 3750 01.05 500 3000 750 35 01.05 61 (750x61x(35: 44 -30.06 100:365)) 30.06 3750 7500 30.06 1000 4000 3500 35 01.07 28 (3500x28x(35: 94 -28.07 100:365)) - 7500 28.07 1000 5000 2500 35 28.07 24 (2500x24x(35: 58 -20.08 100:365)) - 7500 20.08 2500 7500 - - - - - - 30.09 3750 11250 - - 7500 3750 35 01.10 76 (3750x76x(35: 273 -15.12 100:365)) - 11250 15.12 1500 9000 2250 35 15.12. 14 (2250x14x(35: 30 -28.12 100:365)) - 11250 28.12 1000 10000 1250 35 28.12 4 (1250x4x(35: 5 -31.12 100:365)) 31.12 3750 15000 - - 10000 5000 33 01.01 90 (5000x90x(33: 407 -31.03 100:365)) Total amendă pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate 948 ---------------------------------------------------------------------------- Astfel, în cazul dat contribuabilul este sancţionat pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate cu o amendă în mărime de 948 lei . În cazul în care suma impozitului pe venit ce urmează a fi plătită este mai mică de 500 lei, amenda pentru neachitarea în întregime a impozitului pe venit în rate nu se aplică. Exemplul 58. Impozitul pe venit sau obligaţiunea fiscală privind impozitul pe venit pe anul 1999 constituie 5500 lei. Impozitul pe venit, ce urmează a fi achitat în buget pe anul 2000, calculat conform declaraţiei fiscale prezentate la 27 februarie 2001 constituie 320 lei. Pe parcursul anului contribuabilul n-a achitat impozitul pe venit în rate. În cazul dat acesta nu este amendat pentru neplata impozitului pe venit în rate, deoarece suma impozitului ce urma a fi plătită pe parcursul anului este mai mică decît suma de 500 lei. 3) Amenda pentru sustragerea de la prezentarea declaraţiei fiscale . Conform art. 4 din Lege în cazul sustragerii de la prezentarea către organele Serviciului Fiscal de Stat a declaraţiei fiscale sau a documentelor anexate la ea în termenul stabilit (ţinîndu-se cont de prelungirea întemeiată a termenului) contribuabilului i se aplică o amendă, ce constituie 5% din suma impozitului pe venit, care trebuie să fie indicată în declaraţia fiscală, în cazul în care perioada neprezentării declaraţiei fiscale sau a documentelor anexate nu depăşeşte o lună, majorîndu-se (în cazul neprezentării ulterioare) cu 5% în fiecare din lunile următoare sau cu o cotă din aceste 5% în cazul în care luna este incompletă, dar nu mai mult decît cu 25% în ansamblu. Suma impozitului pe venit care se foloseşte la calcularea acestei amenzi se reduce cu partea impozitului achitat în termen, precum şi cu suma oricărui impozit trecut în cont. Exemplul 59. Declaraţia fiscală privind impozitul pe venit pe anul 2000 completată în conformitate cu articolul 83 al Codului şi prezentată de către contribuabil la 12 iunie 2001, adică cu o întîrziere de 2 luni şi 12 zile. Impozitul pe venit (suma definitiva a obligaţiilor fiscale minus trecerile în cont, inclusiv impozitul în rate) aferent vărsării la buget constituie, conform declaraţiei prezentate, 9000 lei. Amenda pentru prezentarea cu întîrziere a declaraţiei fiscale va fi calculată în modul următor: a) dacă suma dată nu este vărsată la buget pînă la 31.03.01, amenda va constitui 1080 lei, inclusiv: - pe două luni (aprilie, mai) - 900 lei {9000 lei x10%:100%}, - pe luna a treia (iunie) - 180 lei {(9000 lei x 5%: 100%) x (12 zile : 30 zile)}; b) dacă suma dată a impozitului pe venit este vărsată la buget parţial în sumă de 3000 lei, pînă la 31 martie 2001, adică în termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei fiscale, pentru determinarea amenzii, suma impozitului menţionat - 9000 lei - se micşorează cu partea impozitului, plătită în termen. În exemplu suma impozitului pe venit, luată ca bază pentru calcularea amenzii, va constitui 6000 lei (9000 lei - 3000 lei), iar amenda va fi calculată în sumă de 720 lei, inclusiv: - pe două luni (aprilie, mai) - 600 lei (6000 lei x 10 %:100%), - pe luna a treia (iunie) - 120 lei {(6000 lei x 5 %:100% x (12 zile : 30 zile)}; c) dacă suma dată a impozitului pe venit este vărsată parţial, în sumă de 3000 lei, însă după 31 martie 2001, adică cu încălcarea termenului de prezentare a declaraţiei, amenda va fi calculată fără a ţine cont de impozitul plătit şi va constitui 1080 lei; d) dacă impozitul pe venit în sumă de 9000 lei s-a vărsat la buget integral pînă la 31 martie 2001, amenda nu va fi aplicată pentru prezentarea cu întîrziere a declaraţiei fiscale. . În cazul neprezentării de către contribuabil a declaraţiei fiscale pentru anul de gestiune în termenul stabilit de legislaţie şi stabilirii ulterioare a diminuării impozitului pe venit ce urma a fi achitat în anul respectiv, amenda pentru sustragerea de la prezentarea declaraţiei va fi calculată luînd ca bază suma impozitului pe venit ce trebuia să fie indicată în declaraţie. Exemplul 60. Contribuabilul a prezentat declaraţia fiscală pentru anul 2000 la 1.05.2001. Impozitul pe venit (suma definitiva a obligaţiilor fiscale minus trecerile în cont, inclusiv impozitul achitat în rate), conform declaraţiei a constituit 5000 lei, care a fost integral achitat la 31.03.01. După prezentarea declaraţiei, amenda pentru neprezentarea declaraţiei în termenul stabilit de legislaţie n-a fost aplicată, deoarece contribuabilul a achitat integral suma impozitului pe venit la 31 martie 2001. Însă, în urma controlului efectuat în noiembrie 2001 s-a stabilit că în anul 2000 contribuabilul a diminuat impozitul pe venit cu 10000 lei, adică obligaţiunea fiscală a contribuabilului pe anul 2000 urma să fie 15000 lei (5000 lei + 10000 lei). În cazul dat contribuabilului trebuie să i se aplice amendă pentru neprezentarea declaraţiei în termenul stabilit de legislaţie. Suma impozitului pe venit luată ca bază pentru calcularea amenzii, va constitui 10000 lei (15000 lei - 5000 lei), iar amenda va fi calculată în sumă de 500 lei (10000 lei x 5 % :100%). . Pentru sustragerea de la prezentarea declaraţiei, persoanele responsabile de prezentarea acesteia sînt sancţionate cu o amendă administrativă prevăzută de art.162/2 din Codul cu privire la contravenţiile administrative, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 29.03.85 cu modificările şi completările ulterioare. . Conform art. 12 lit.(c) din Lege contribuabilii poartă răspundere penală pentru neprezentarea intenţionată a declaraţiei fiscale. 4) Amenda pentru neprezentarea documentului sau prezentarea informaţiei neautentice . În conformitate cu art. 6 din Lege, în cazul cînd persoana responsabilă de prezentarea documentului conform art.92 alin.(3)-(6) n-a prezentat Serviciului Fiscal de Stat documentul în termenul stabilit pentru prezentarea acestuia, ea se sancţionează cu o amendă în mărime de 1000 lei, pentru fiecare document neprezentat. . După aplicarea amenzii pentru neprezentarea documentului, persoana responsabilă de prezentarea acestuia urmează să prezinte documentul în termen de 10 zile. . În cazul neprezentării documentului în termenul stabilit, persoana responsabilă de prezentarea acestuia se sancţionează cu o amendă de 2000 lei. În cazul neprezentării ulterioare a documentului, persoana responsabilă de prezentarea acestuia, este sancţionată cu o amendă în aceeaşi mărime. Exemplul 61. Contribuabilul n-a prezentat la data de 30 ianuarie 2001 nota informativă privind reţinerea impozitului pe venit din plăţile salariale ale angajaţilor pe anul 2000. Pentru neprezentarea documentului dat contribuabilului i se va aplica o amendă de 1000 lei. În cazul în care contribuabilul nu va prezenta documentul menţionat nici către data de 12 februarie, el va fi sancţionat cu o amendă în mărime de 2000 lei. . În cazul cînd în documentul prezentat organului Serviciului Fiscal de Stat, conform art.92 alin.(3)-(6) din Cod se conţine o informaţie neautentică, persoana obligată să prezinte acest document se sancţionează cu o amendă în mărime de 100 lei pentru fiecare informaţie neautentică. . Se consideră că documentul conţine informaţie neautentică, dacă în el lipseşte informaţia solicitată conform legislaţiei fiscale sau dacă informaţia este falsă total sau parţial. Exemplul 62. Contribuabilul a prezentat la 30 ianuarie 2001 inspectoratului fiscal nota informativă privind impozitul pe venit reţinut din surse altele decît salariul, achitate rezidenţilor pe anul 2000 care conţine 10 pagini. Fiecare pagină conţine informaţia privind reţinerea impozitului din veniturile a 20 de rezidenţi. În total documentul în cauză conţine informaţia despre 2000 rezidenţi. În cadrul controlului documentar s-a constatat că pentru 5 rezidenţi contribuabilul a prezentat o informaţie neautentică şi pentru 15 rezidenţi informaţia a fost prezentată incomplet. Amenda pentru prezentarea informaţiei neautentice va fi calculată în sumă de 2000 lei (100 lei x (5 pers.+15 pers.)). . Amenda pentru prezentarea informaţiei neautentice poate fi anulată sau redusă în cazul cînd documentul ce conţine informaţia neautentică a fost prezentat neintenţionat şi eroarea a fost corectată în decurs de 30 de zile de la data termenului stabilit de prezentare a documentului. Exemplul 63. Contribuabilul a prezentat la 30 ianuarie 2001 inspectoratului fiscal nota informativă privind impozitul pe venit, reţinut din alte surse decît salariul, achitate rezidenţilor pe anul 2000. La 15 februarie a aceluiaşi an el a depistat că în această notă n-a fost inclusă informaţia pentru 5 persoane fizice şi la data de 20 februarie 2001 contribuabilul a prezentat o nouă notă informativă în care au fost introduse şi datele despre aceste persoane. În cazul dat, inspectoratul fiscal este în drept să nu aplice amendă pentru prezentarea informaţiei neautentice, deoarece contribuabilul şi-a corectat de sine stătător eroarea. 5) Amenda pentru pregătirea necorespunzătoare a declaraţiei fiscale şi a altor documente anexate ei Conform art. 8 din Lege în cazul în care organele Serviciului Fiscal de Stat stabilesc că suma impozitului pe venit indicată în declaraţia fiscală este diminuată din cauza pregătirii necorespunzătoare de către contribuabil a declaraţiei fiscale şi a altor documente anexate ei, ori ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către reprezentantul contribuabilului a cerinţelor titlului II din Cod, ca rezultat al neglijenţei, al nepăsării sau al ignorării intenţionate a prevederilor titlului II al Codului, contribuabilului i se aplică amendă pentru pregătirea necorespunzătoare a declaraţiei fiscale şi a altor documente anexate ei, ce constituie 20% din suma impozitului diminuat. Exemplul 64. La 15.02.2001 contribuabilul a prezentat declaraţia fiscală, conform căreia impozitul pe venit aferent vărsării la buget pe anul 2000 a constituit 12000 lei. În timpul controlului documentar s-a stabilit, că în rezultatul îndeplinirii incorecte a declaraţiei prezentate nu s-au luat în considerare veniturile impozabile în sumă de 6000 lei, care au fost reflectate în evidenţa contabilă. Din acest motiv impozitul pe venit, aferent vărsării la buget a fost diminuat cu 1680 lei. Amenda pentru pregătirea incorectă a declaraţiei fiscale trebuie să fie calculată în sumă de 336 lei (1680 lei x 20% : 100%). 6) Amenda pentru prezentarea intenţionată a informaţiei false sau a informaţiei care induce în eroare În conformitate cu art. 9 din Lege, în cazul în care contribuabilul a diminuat sau a plătit incomplet impozitul pe venit, ca urmare: - a prezentării intenţionate a informaţiei false sau a informaţiei care induce în eroare; - a unor acţiuni întreprinse de contribuabil în scopul tăinuirii venitului impozabil ori în scopul evaziunii fiscale; - a efectuării în mod de sine stătător ori prin înţelegere cu alte persoane a oricăror tranzacţii care cauzează prejudicii statului; - a împiedicării executării corespunzătoare de către organele Serviciului Fiscal de Stat a prevederilor titlului II al Codului; lui i se aplică o amendă, ce constituie 75% din suma impozitului pe venit diminuat. Exemplul 65. În cadrul controlului documentar, precum şi din informaţia primită de la organele de drept s-a stabilit că firma "A" în urma tăinuirii venitului impozabil, n-a calculat şi n-a plătit în buget impozitul pe venit în sumă de 100000 lei. Amenda pentru tăinuirea impozitului pe venit va constitui 75000 lei (100000 lei x 75% : 100%). 7) Aplicarea oricărei amenzi nu exclude aplicarea altor sancţiuni, precum şi tragerea la răspundere penală conform legislaţiei . În cazul diminuării venitului impozabil, suplimentar la amenzile prevăzute la art.8 şi 9 ale Legii, contribuabilului i se aplică penalitate şi amendă pentru neplata impozitului în termenul stabilit. Exemplul 66. La 25.02.01 contribuabilul a prezentat declaraţia fiscală, conform căreia impozitul pe venit aferent vărsării la buget pe anul 2000 a constituit 15000 lei. În timpul controlului documentar, efectuat în luna aprilie 2001 s-a stabilit, că în urma completării incorecte a declaraţiei prezentate nu s-au luat în considerare veniturile impozabile în suma de 10000 lei, care au fost reflectate în evidenţa contabilă. Din acest motiv impozitul pe venit aferent vărsării la buget a fost diminuat cu 2800 lei, care a fost achitat în buget la 1.07.01. Pentru pregătirea incorectă a declaraţiei fiscale contribuabilul este sancţionat cu o amendă în mărime de 560 lei (2800 lei x 20%:100%). Pentru neachitarea impozitului pe venit la termenul stabilit de legislaţie (31 martie 2001), contribuabilului i se aplică penalitate în mărime de 230 lei {2800 lei x 91 zile x (33% : 100% : 365 zile)}. De asemenea contribuabilul este sancţionat şi cu o amendă pentru neachitarea în termen a impozitului pe venit în mărime de 168 lei (2800 lei x 6% : 100%). . În cazul în care în urma diminuării impozitului pe venit în buget n-a fost achitat în întregime impozitul pe venit în rate, contribuabilul este sancţionat cu o amendă pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate. Contribuabilul este sancţionat cu amenda menţionată şi în cazul în care diminuarea impozitului pe venit a contribuit şi la neachitarea în întregime a impozitului pe venit în rate în anul fiscal următor celui în care a fost diminuat impozitul pe venit. Exemplul 67. Conform declaraţiei fiscale prezentate de către contribuabil organului fiscal la 25.02.00, impozitul pe venit pe anul 1999 a constituit 38000 lei. Conform declaraţiei fiscale pe anul 2000 prezentate de către contribuabil organului fiscal la 15.03.01, obligaţiunea fiscală definitivă a constituit 25000 lei, suma impozitului pe venit reţinută la sursa de plată conform art.90 din Cod a constituit 9500 lei. Pe parcursul anului 2000 contribuabilul a achitat ca impozit pe venit în rate o sumă de 18000 lei şi anume: la 31.03 - 5000 lei, la 30.06 - 4000 lei, la 30.09 - 5500 lei şi la 31.12. - 3500 lei. În cadrul controlului efectuat în luna octombrie 2001 s-a depistat că în urma deducerii neîntemeiate a unor cheltuieli, în anul 2000 contribuabilul a diminuat venitul impozabil cu 45000 lei, şi respectiv impozitul pe venit - cu 12600 lei (45000 lei x 28%). Astfel, obligaţiunea fiscală a contribuabilului pe anul 2000 constituie 37600 lei, şi respectiv contribuabilul urma să achite în anul 2000 în buget impozitul pe venit în rate în sumă de 20580 lei {(25000 lei + 12600 lei) x 80% - 9500 lei} sau cîte 5145 lei la fiecare termen de plată, deoarece 80% din suma obligaţiunii definitive a contribuabilului, scăzîndu-se trecerile în cont este mai mică, decît obligaţiunea fiscală a contribuabilului pe anul 1999 - 38000 lei. În cazul dat contribuabilul este sancţionat cu o amendă în mărime de 416 lei pentru neachitarea în întregime a impozitului pe venit în rate, calculul căreia se prezintă în tabelul nr.10. Tabelul nr.10 Calculul amenzii pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate (lei) ---------------------------------------------------------------------------- Ter-|Impozitul pe ve-| Impozitul |Suma |Mări|Perioa|Numă| Calculul |Suma me- |nit ce urma a fi| pe venit |neplă|mea | da |rul | amenzii |amen- nul |achitat | achitat | ţii |amen|pentru| de | |zii de |----------------|-----|-----|impo-|zii | care |zile| | achi|la ter-|cu total|suma |cu to|zitu-| (%)|se ap-| | | tare| menul |cumula- |achi-| tal | lui | | lică | | | |respec-|tiv în- |tării|cumu-|(col.| |amenda| | | | tiv | cepînd |curen|lativ|3-col| | | | | | |cu pri- | te |de la|5) | | | | | | |mul ter-| |înce-| | | | | | | | men de | |putul| | | | | | | | plată | |anu- | | | | | | | | | |lui | | | | | | ----|-------|--------|-----|-----|-----|----|------|----|-------------|----- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 ---------------------------------------------------------------------------- 31.03 5145 5145 5000 5000 145 35 (01.04.00 91 (145x91x(35: 12 -30.06.00) 100:365)) 30.06 5145 10290 4000 9000 1290 35 (01.07.00 92 (1290x92x(35: 113 -30.09.00) 100:365)) 30.09 5145 15435 5500 14500 935 35 (01.10.00 92 (935x92x(35: 82 -31.12.00) 100:365)) 31.12 5145 20580 3500 18000 2580 33 (01.01.01 90 (2580x90x(33: 209 -31.03.01) 100:365)) Total 416 ---------------------------------------------------------------------------- Exemplul 68. Obligaţiunea fiscală a contribuabilului pe anul 1999, conform declaraţiei fiscale prezentate organului fiscal la 13.03.00, a constituit 10000 lei. Obligaţiunea fiscală a contribuabilului pe anul 2000, conform declaraţiei fiscale prezentate organului fiscal la 24.02.01, a constituit 35000 lei. În cursul anului contribuabilului i s-a reţinut la sursa de plată conform art.90 un impozit în mărime de 5000 lei. În cursul anului 2000 contribuabilul a achitat impozitul pe venit în rate conform obligaţiunii fiscale a anului precedent -1999 - şi anume 10000 lei, care a fost achitat în părţi egale la fiecare termen de plată cîte 2500 lei. În urma controlului s-a stabilit că în anul 1999 contribuabilul a diminuat venitul impozabil cu 35715 lei şi respectiv impozitul pe venit a fost diminuat cu 10000 lei. Astfel, obligaţiunea fiscală privind impozitul pe venit pe anul 1999 urma să fie 20000 lei. Deoarece suma obligaţiunii fiscale pe anul 1999 - 20000 lei este mai mică decît suma de 80% din suma obligaţiunii fiscale definitive pe anul 2000, scăzîndu-se trecerile în cont - 23000 lei (35000 lei x 80%) -5000 lei}, contribuabilul urma să achite în anul 2000 în buget impozitul pe venit în rate în sumă de 20000 lei, sau la fiecare termen de plată cîte 5000 lei. Pentru neachitarea în întregime a impozitului pe venit în rate contribuabilul este sancţionat cu o amendă în mărime de 2135 lei, calculul căreia este prezentat în tabelul nr.11: Tabelul nr.11 Calculul neplăţii în întregime a impozitului pe venit în rate şi amenzii pentru neplata în întregime a impozitului pe venit în rate (lei) ---------------------------------------------------------------------------- Ter-|Impozitul pe ve-| Impozitul |Suma |Mări|Perioa|Numă| Calculul |Suma me- |nit ce urma a fi| pe venit |neplă|mea | da |rul | amenzii |amen- nul |achitat | achitat | ţii |amen|pentru| de | |zii de |----------------|-----|-----|impo-|zii | care |zile| | achi|la ter-|cu total|suma |cu to|zitu-| (%)|se ap-| | | tare| menul |cumula- |achi-| tal | lui | | lică | | | |respec-|tiv, în-|tării|cumu-|(col.| |amenda| | | | tiv | cepînd |curen|lativ|3-col| | | | | | |cu pri- | te |de la|5) | | | | | | |mul ter-| |înce-| | | | | | | | men de | |putul| | | | | | | | plată | |anu- | | | | | | | | | |lui | | | | | | ----|-------|--------|-----|-----|-----|----|------|----|-------------|----- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 ---------------------------------------------------------------------------- 31.03 5000 5000 2500 2500 2500 35 (01.04.00 91 (2500x91x(35: 218 -30.06.00) 100:365)) 30.06 5000 10000 2500 5000 5000 35 (01.07.00 92 (5000x92x(35: 441 -30.09.00) 100:365)) 30.09 5000 15000 2500 7500 7500 35 (01.09.00 92 (37500x92x(35: 662 -31.12.00) 100:365)) 31.12 5000 20000 2500 10000 10000 33 (01.01.01 90 (10000x90x(33: 814 -31.03.01) 100:365)) Total amendă pentru neacitarea impozitului pe venit în rate 2135 ---------------------------------------------------------------------------- 8) Amenda pentru neindicarea codului fiscal în documentele fiscale . În conformitate cu art. 10 al Legii, pentru neindicarea codului fiscal în declaraţia fiscală, dările de seamă sau alte documente prezentate organului Serviciului Fiscal de Stat contribuabilul este sancţionat cu o amendă în mărime de 100 lei pentru fiecare caz de încălcare. Exemplul 69. Contribuabilul a prezentat declaraţia privind impozitul pe venit, neindicînd codul fiscal. Conform art. 10 din Lege, urmează să fie aplicată o amendă în sumă de 100 lei; . Pentru neindicarea în declaraţie, dare de seamă sau alt document referitor la o persoană a codului fiscal al persoanei respective, persoana care este responsabilă conform legislaţiei să prezinte aceste documente este sancţionată cu o amendă în mărime de 100 lei pentru fiecare caz de încălcare. Exemplul 70. Contribuabilul a prezentat nota informativă privind reţinerea impozitului pe venit din sursele altele decît plăţile salariale în care pentru 2 persoane n-a indicat codul fiscal. În conformitate cu art. 10 din Lege contribuabilul este sancţionat cu o amendă în mărime de 200 lei (100 lei x 2 pers.). . Agenţii economici pentru neindicarea codului fiscal în cazul perfectării tranzacţiilor între aceştia, sînt sancţionaţi cu o amendă în mărime de 100 lei pentru fiecare caz de încălcare. Exemplul 71. Agentul economic n-a indicat în contractul de vînzare-cumpărare a imobilului codul fiscal. Pentru neindicarea codului fiscal contribuabilul este sancţionat cu o amendă în mărime de 100 lei. 9) Amenda pentru necomunicarea codului fiscal altor persoane. În conformitate cu art. 11 al Legii, faţă de contribuabilul, care nu comunică altor persoane codul său fiscal pentru a fi indicat în documentele întocmite de aceste persoane, se aplică o amendă în mărime de 100 lei pentru fiecare caz de încălcare. Exemplul 72. La furnizarea mărfii partenerului contribuabilul nu a indicat în factura de expediţie codul său fiscal. Conform art. 11 al Legii contribuabilul este sancţionat cu o amendă în sumă de 100 lei. 10) Tragerea la răspundere penală Conform art. 12 alin.(1) al Legii, contribuabilul este tras la răspundere penală în conformitate cu legislaţia în următoarele cazuri: - pentru încercarea de evaziune fiscală sau de tăinuire a impozitului pe venit; - pentru neîncasarea intenţionată sau neachitarea impozitului pe venit; - pentru neprezentarea intenţionată a declaraţiei fiscale; - pentru neînregistrarea, tăinuirea sau nimicirea documentelor de evidenţă a impozitului pe venit; - pentru prezentarea intenţionată a informaţiei false sau a informaţiei care induce în eroare referitoare la impozitul pe venit; - pentru neîndeplinirea cerinţelor citaţiei primite privind depunerea mărturiilor, prezentarea documentelor de evidenţă şi a altor documente, inclusiv a celor referitoare la bunurile ce ţin de achitarea impozitului pe venit. 11) Modul de aplicare şi plată a amenzilor În conformitate cu art. 2 al Legii, amenda se aplică în modul stabilit pentru impunerea fiscală şi constituie o parte a obligaţiei fiscale a persoanei faţă de care sînt aplicate. La perceperea amenzilor se aplică restricţiile prevăzute la art. 14 al Legii. Despre aplicarea amenzii contribuabilul este informat prin înmînarea de către organele Serviciului Fiscal de Stat a avizului în scris privind luarea deciziei de aplicare faţă de persoana dată a amenzii (anexa nr.6 la Instrucţiune). Termenul de plată a amenzilor apare la data înmînării sau expedierii avizului. Pentru orice amendă percepută în modul stabilit, dar neachitată după înmînarea avizului, se calculează o penalitate în mărimea stabilită pentru perioada dintre data înmînării sau expedierii avizului şi data achitării amenzii. Capitolul XVII. ÎMPUTERNICIRILE SERVICIULUI FISCAL DE STAT PRIVIND DETERMINAREA, PERCEPEREA ŞI RESTITUIREA IMPOZITULUI PE VENIT Termenele pentru perceperea impozitelor pe venit, penalităţilor şi amenzilor 178. În conformitate cu art. 14 şi 18 ale Legii, Serviciul Fiscal de Stat percepe impozitul pe venit, penalităţile şi amenzile aferente lui, înaintează o cerere în judecată pe parcursul a 6 ani după determinarea lor. 179. Perceperea forţată a impozitului pe venit, a penalităţilor şi amenzilor aferente lui, neplătite în termen, se efectuează în conformitate cu Legea cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi nr.633-XIII din 10.11.95. 180. În cazul în care un proces judiciar în vederea perceperii impozitului pe venit, a penalităţilor şi amenzilor aferente lui este iniţiat la timp, termenul perceperii lor se prelungeşte pînă la onorarea obligaţiilor fiscale sau pînă la caducitatea hotărîrii judecătoreşti privind achitarea datoriilor. Temeiurile pentru suspendarea executării hotărîrii judecătoreşti sînt stipulate în art. 365 al Codului de procedură civilă, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 26.12.64 (cu modificările şi completările ulterioare). Restituirea impozitului pe venit 181. În conformitate cu art. 1 al Legii în cazul plăţii în plus a impozitului pe venit, contribuabilului i se restituie suma plătită în plus şi o dobîndă, calculată pentru această sumă la rata de bază (majorată sau diminuată cu o marjă), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de gestiune, la creditele pe termen scurt şi mediu (rotunjită pînă la următorul procent întreg). 182. Venitul sub formă de dobîndă pentru orice plată în plus a impozitului pe venit se plăteşte pentru perioada care începe peste 30 zile după termenul stabilit de prezentare a declaraţiei fiscale (31 martie) sau după primirea declaraţiei de către organele Serviciului Fiscal de Stat şi care se termină în ziua rambursării supraplăţii. Dobînda calculată pentru plata în plus nu se plăteşte în cazurile în care impozitul pe venit nu este plătit în termenul stabilit. Exemplul 73. Conform declaraţiei fiscale pe anul 2000, prezentată organului fiscal la 15.02.01 urmează de plătit la buget impozitul pe venit în sumă de 20000 lei, efectiv s-au plătit în buget 25000 lei, plata în plus în sumă de 5000 lei a fost restituită, conform cererii în scris a contribuabilului la 25.06.01. Venitul sub formă de dobîndă pentru suma plătită în plus se va calcula în modul următor: 1. Dacă impozitul pe venit în sumă de 25000 lei este vărsat în buget la 14.02.01, venitul sub formă de dobîndă (cu condiţia că rata de bază este stabilită în mărime de 28%) va fi calculat peste 30 de zile de la termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei fiscale - de la 1.05 pînă la 25.06.01, pentru 55 de zile de plată în plus, şi va constitui 210,95 lei (5000 lei x 55 zile x (28% : 100% : 365 zile)). 2. Dacă impozitul pe venit în sumă de 25000 lei este plătit în buget la 30.03.01, venitul sub formă de dobîndă va fi calculat peste 30 zile după termenul stabilit de prezentare a declaraţiei fiscale (31 martie) - de la 1.05 pînă la 25.06.01, pentru 55 de zile de plată în plus şi va constitui 210,95 lei (5000 lei x 55 zile x (28% : 100% : 365 zile)). 3. Dacă impozitul pe venit în sumă de 25000 lei este plătit în buget parţial - în sumă de 15000 lei la 15.02.01, iar 10000 lei sînt plătiţi la 01.04.01, venitul sub formă de dobîndă la plata în plus în sumă de 5000 lei nu va fi calculat. 183. În conformitate cu articolul 19 al Legii, restituirea plăţii în plus a impozitului pe venit, apărute din transferarea în plus a impozitului sau calcularea şi perceperea eronată a impozitului, penalităţilor şi amenzilor, aferente lui, se efectuează conform cererii în scris a contribuabilului (anexa nr.5 la Instrucţiune), adresate Serviciului Fiscal de Stat în decurs de 3 ani de la data achitării impozitului, penalităţilor şi amenzilor. Solicitarea privind restituirea impozitului pe venit poate fi satisfăcută după un control suplimentar al întemeierii cerinţelor contribuabilului. În cazul în care contribuabilul are restanţe la alte tipuri de impozite, suma restituită se va diminua cu suma acestei restanţe. Chemarea contribuabilului prin citaţie 184. În conformitate cu art. 17 al Legii şi capitolul 8 al Codului de procedură civilă, aprobat prin Legea R.S.S. Moldoveneşti din 26.12.64 (cu modificările şi completările ulterioare), în procesul determinării obligaţiilor fiscale ori în procesul perceperii impozitului pe venit, penalităţilor şi amenzilor aferente lui, persoanele cu funcţii de răspundere din organele Serviciului Fiscal de Stat au dreptul să cheme prin citaţie (anexa nr.2 la Instrucţiune) contribuabilul presupus, persoana ce urmează a fi supusă impozitului efectiv, oricare persoană cu funcţii de răspundere, oricare persoană responsabilă de ţinerea documentelor de evidenţă referitoare la persoana ce urmează a fi supusă impozitului sau oricare alte persoane pentru a depune mărturii nemijlocit în problema care interesează organele Serviciului Fiscal de Stat. Citaţia se înmînează destinatarului în persoană sau se expediază prin poştă la ultimul domiciliu de bază sau la locul de muncă al acestuia. Data înmînării citaţiei destinatarului se indică pe citaţia înmînată şi pe exemplarul doi al acesteia, care urmează a fi restituit la inspectoratul fiscal. Persoana, care a primit citaţia, semnează exemplarul doi privind primirea ei. Persoana care a primit citaţia este obligată să se prezinte la adresa şi la ora indicată în ea pentru a prezenta documentele de evidenţă şi alte documente referitoare la determinarea obligaţiilor fiscale sau la executarea lor ori pentru a depune mărturii ce se referă nemijlocit la chestiunea examinată. Dacă citaţia prevede prezentarea documentelor de evidenţă şi altor documente referitoare la determinarea obligaţiilor fiscale sau la executarea lor, în aceasta vor fi indicate documentele obligatorii pentru prezentare. În cazul, cînd persoana, ce înmînează citaţia nu găseşte la locul de muncă sau domiciliu cetăţeanul avizat sau chemat, atunci citaţia se înmînează unei persoane adulte-membru al familiei care locuieşte împreună, iar în cazul lipsei lor - organizaţiilor de exploatare a locuinţelor, primăriei satului sau a oraşului ori conducerii la locul lui de muncă. Persoana care primeşte citaţia este obligată să indice pe exemplarul doi numele, prenumele său, relaţiile de rudenie (soţ, tată, mamă, fiică etc.) sau funcţia ocupată şi cu prima posibilitate fără ezitare de a o înmîna destinatarului. În cazul lipsei temporare a destinatarului persoana care aduce citaţia notează pe exemplarul doi al citaţiei unde este deplasat destinatarul şi cînd se aşteaptă revenirea lui. Această informaţie urmează să fie confirmată şi autentificată de către organizaţia de exploatare a locuinţelor, primăria satului sau oraşului ori de administraţia la locul de muncă al destinatarului. În cazul refuzului destinatarului de a primi citaţia, persoana care o aduce, face notările respective în citaţie şi o restituie la inspectoratul fiscal. Menţiunea referitor la refuzul destinatarului de a primi citaţia se autentifică de către organizaţia de exploatare a locuinţelor, primăria oraşului, satului ori de către administraţia la locul de muncă al destinatarului. Refuzul de a primi citaţia nu constituie un obstacol spre examinarea problemei la inspectoratul fiscal. Capitolul XVIII. DREPTURILE CONTRIBUABILULUI Contestarea deciziilor şi acţiunilor organelor Serviciului Fiscal de Stat 185. În conformitate cu art. 20 al Legii contribuabilii au dreptul să contesteze deciziile, acţiunile sau inacţiunile organelor fiscale şi persoanelor lor cu funcţii de răspundere în modul următor: Contribuabilul, care nu este de acord cu suma calculată a impozitului pe venit, a penalităţii şi amenzii aferente lui ce i s-a calculat, poate depune o contestaţie în organul Serviciului Fiscal de Stat în termen de cel mult 30 de zile de la data cînd a fost înştiinţat oficial despre suma calculată, care este obligat în termen de 30 de zile de la depunerea contestaţiei s-o examineze şi să adopte decizii repetate. La contestarea depusă se anexează documente şi alte probe, care confirmă poziţia contribuabilului, iar în cazul în care declaraţia fiscală nu a fost prezentată, se anexează şi declaraţia fiscală pentru perioada contestată. Decizia inspectoratului fiscal teritorial privitor la contestaţie poate fi atacată în Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor în aceleaşi termene. Adresarea contestaţiei direct la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, evitînd inspectoratul fiscal teritorial, nu se admite. În perioada examinării contestaţiei, înaintate inspectoratului fiscal, nu se întreprind acţiunile de percepere prin executare silită a impozitelor contestate. Deciziile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor pot fi atacate de către contribuabil în instanţa judecătorească în modul stabilit de legislaţie şi în acest caz acţiunile privind perceperea prin executare silită a impozitului, penalităţii şi amenzilor nu se suspendează. Dreptul la scutire de la plata impozitelor 186. În conformitate cu art. 3 al Legii, contribuabilul are dreptul la anularea parţială sau în întregime a amenzilor calculate, de asemenea amenda nu poate fi aplicată dacă organelor Serviciului Fiscal de Stat li se prezintă dovezi justificative ale acţiunii contribuabilului, care au generat apariţia a astfel de încălcări. 187. Nu prezintă justificare pentru anularea amenzii sau scutirea de plată: a) insolvabilitatea contribuabilului; b) absenţa temporară din ţară; c) iminenţa evenimentelor care puteau fi prevăzute. Capitolul XIX. DISPOZIŢII FINALE 188. Prezenta Instrucţiune intră în vigoare la data publicării. 189. La data intrării în vigoare a prezentei Instrucţiuni se abrogă Instrucţiunea cu privire la modul de calculare şi achitare a impozitului pe venit de către persoanele ce practică activitate de antreprenoriat nr.1 din 23 octombrie 1998 (Monitorul Oficial, 9 februarie 1999, nr.12-13, art.35). ŞEFUL INSPECTORATULUI FISCAL PRINCIPAL DE STAT Mihail POP
Forma VEN
Declaraţia se completează în LEI
modificată (nemodificată)
de subliniat
Anexa D
La Instrucţiunea Serviciului Fiscal
de Stat Nr. 3 din 29.01.2001
Informaţie despre Declaraţiile cu privire la
impozitul pe venit, prezentate anterior
-----------------------------------------------------------------------
N|Nr. decla-|Data prezen-|Rezultatul finan-|Venitul|Suma im-|Impozitul
| raţiei/1|tării decla-| ciar |impoza-|pozitu- |pe venit
| | raţiei |-----------------| bil |lui pe |----------
| | |Total| inclusiv | | venit | spre|spre
| | | |-----------| |spre cal|plată|res-
| | | |Veni-|Chel-| | cul | |ti-
| | | |turi |tu- | | | |tui-
| | | | |ieli | | | |re
------------------------------------------------------------------------
1.
2.
3
4.
------------------------------------------------------------------------
1 se indică numărul atribuit de către contribuabil conform cărţii de
înregistrare a documentelor de ieşire
DECLARAŢIA N __________
cu privire la impozitul pe venit a persoanei, ce
practică activitate de întreprinzător pe anul ____
------------------------------------------------------------------------
Indicatori | Cod | Suma
------------------------------------------------------------------------
Profitul (pierderi) obţinut în perioada gestionară pî- 010
nă la impozitare, inclusiv
Suma totală a veniturilor constatate conform datelor 0101
contabilităţii financiare (suma clasei a 6 "Venituri"
a Planului de conturi)
Suma totală a cheltuielilor, constatate conform datelor 0102
contabilităţii financiare (suma clasei a 7 "Cheltu-
ieli" a Planului de conturi)
Ajustarea (majorarea/micşorarea) veniturilor conform 020
prevederilor legislaţiei fiscale/2 (anexa 1D)
Ajustarea (majorarea/micşorarea) сheltuielilor conform 030
prevederilor legislaţiei fiscale (anexa 2D)
Venituri (pierderi) obţinut în perioada gestionară, lu- 040
înd în considerare ajustările (micşorările) (rînd.
010 + rînd.020 - rînd. 030)
Suma cheltuielilor efective legate cu donaţiile în 050
scopuri filantropice organizaţiilor, indicate la
art.36 al CF, dar nu mai mult de limita stabilită, ca-
re se determină ca rînd.040 x 7/107
Suma cheltuielilor efective neconfirmate documentar, 060
dar nu mai mult de limita stabilită,care se determină
ca 040 x 0,1/100,1
Suma venitului impozabil (pierderilor fiscale) fără 070
luarea în calcul a pierderilor fiscale al anilor pre-
cedenţi (rînd.040 - rînd.050 - rînd.060)
Suma pierderilor fiscale raportate din perioadele fis- 080
cale precedente permise spre deducere în perioada fis-
cală
Suma venitului impozabil (rînd.070 - rînd.080) 090
Suma pierderilor fiscale (rezultatul negativ din rînd. 100
070)
Cota impozitului pe venit, % 110
Suma impozitului pe venit (rînd.090 x rînd.110) 120
Suma facilităţilor la impozitul pe venit (anexa 3D) 130
Suma impozitului pe beneficiu, calculat din suma co- 140
rectărilor depistate în perioada fiscală curentă, dar
care se atribuie perioadei de pînă la a. 1998 (anexa
4D)
Suma impozitului pe venit în perioada fiscală curentă, 1501
exceptînd facilităţile (rînd.120 - rînd.130)
Total - spre calcul (rînd.140 + rînd.1501) 150
Suma trecerilor în cont - total, inclusiv 160
Impozitul pe venit achitat în străinătate (anexa 5D) 1601
Impozitul pe venit reţinut în prealabil la plata divi- 1602
dendelor (anexa 6D)
Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată (anexa 1603
7D)
Impozitul pe venit achitat în rate pe parcursul anului 170
fiscal
Total impozitul pe venit spre plată (rînd.150 - rînd. 180
160 - rînd.170)
Suma plăţii în plus a impozitului pe venit (rînd.160 + 190
rînd.170 - rînd.150)
------------------------------------------------------------------------
2 legislaţia fiscală a impozitului pe venit include Codul fiscal,
Legea bugetului pe anul corespunzător şi Legea cu privire la
administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlului I
şi II al Codului fiscal
Rugăm, ca Declaraţia cu privire la impozitul pe venit nr. __________
din _____ prezentată anterior să fie anulată.
------------------------
Notă: Suma sancţiunilor calculate în legătură cu depistarea
corectărilor, carea au dus la micşorarea venitului impozabil/3
------------------------------------------------------------------------
| Tipul sancţiunii | Suma
------------------------------------------------------------------------
a Amendă pentru neplata impozitului pe venit în rate (art.
7 din lege/3)
b Penalitate (art.1 din lege)
с Amendă pentru neplată (art. 4 din lege)
Total
------------------------------------------------------------------------
3 se completează numai o dată cu prezentarea Declaraţiei cu privire
la impozitul pe venit corectate
3 Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi punerea
în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal
ANEXE
la declaraţia cu privire la impozitul
pe venit a persoanei, ce practică
activitatea de întreprinzător
Notă la rîndul 020
"Ajustarea (micşorarea) veniturilor conform prevederilor legislaţiei
fiscale"
Anexa 1D
------------------------------------------+-----+----------------+------
| Cod | Constatat în |Dife-
Corectări | |--------+-------|renţa
| |contabi-|scopuri|col.3
| |litatea |fiscale|сol.2
| |financi-| |
| | ară | |
------------------------------------------+-----+--------+-------+------
A | 1 | 2 | 3 | 4
------------------------------------------+-----+--------+-------+------
Dividende, primite sau care urmează a fi 0201 0
primite de la rezidenţi (CF, art. 20 (k))
Dividente de la agenţii economici - nere- 0202 0
zidenţi calculate,dar neprimite (CF,art.
18 (m))
Dividende de la agenţii economici - nere- 0203 0
zidenţi calculate în perioada fiscală
anterioară, dar primite în perioada fis-
cală curentă (CF,art.18 (m))
Venitul de la primirea donaţiei (CF, art. 0204
20 (i))
Venitul sub formă de dobînzi de la depo- 0205 0
zitele bancare şi de la hîrtiile de va-
loare de stat (Legea cu privire la pune-
rea în aplicare a Titlurilor I şi II al
CF, art.24, (8))
Venitul primit în cazul ieşirii forţate a 02061 x
proprietăţii (CF, art.22) (în col.4 se
reflectă suma col.3 cu semnul minus)/4
Venitul obţinut ca rezultat a neînlocui- 02062 x
rii sau înlocuirii parţiale a proprietă-
ţii (CF, art.22)/5
Venitul,primit din modificarea metodei de 0207
evidenţă (CF, art.44 (8))/8
Venitul obţinut din realizarea mijloace- 0208
lor fixe (CF, art.27 (2))
Venitul din donarea activelor,cu excepţia 0209 x
activelor de capital (CF, art.42) (anexa
1.1 D)
Rezultatul de la operaţiunile, legate cu 0210
activele de capital (anexa 1.2 D)
Soldul fondurilor create din contul mij- 0211 x
loacelor pînă la impozite conform situa-
ţiei din 31.12.1997
Venitul obţinut sub formă nemonetară (se 0212
evaluează la preţul de piaţă) (CF,art.21
(1))
Altele (de indicat)
TOTAL 020 x x
------------------------------------------------------------------------
4 în col. 3 se reflectă diferenţa dintre suma compensaţiei
primite în cazul ieşirii forţate sau deteriorării parţiale şi baza
valorică a activului ieşit în mod forţt (valoarea pagubelor)
5 în col. 3 se reflectă diferenţa dintre suma compensaţiei primite
şi suma mijloacelor îndreptate pentru procurarea (construcţia)
proprietăţii de acelaş fel sau pentru reparaţia proprietăţii
deteriorate pe parcursul perioadei permise spre înlocuire (pînă la
sfîrşitul anului următor celui, în care s-a produs înlocuirea) în
limita sumei, indicate în rînd. 02061 col.3.
6 col.2 se completează numai în anul trecerii la metoda calculării,
iar în col.3 în primii 3 ani de trecere - cîte 1/3 din excedent.
Anexa 1.1 D
Notă la rîndul 0209
"Venitul din donarea activelor cu excepţia activelor de capital"
------------------------------------------------------------------------
Categoria activelor |Cod | Valoarea |Preţul de|Valoarea ma-
donate | |de bilanţ |piaţă la |ximă dintre
| |(Baza va- |momentul |col.2 şi 3
| | lorică) |donării/7|(se indică
| | | | în col.3
| | | |rînd.0209)
---------------------------------|----|----------|---------|------------
A | 1 | 2 | 3 | 4
------------------------------------------------------------------------
Active curente - total 0209
Inclusiv mărfuri 02091
Mijloace fixe 02092
Alte active 02093
------------------------------------------------------------------------
7 dacă transmiterea gratuită a proprietăţii se efectuează în
conformitate cu decizia Guvernului sau a autorităţilor competente ale
administraţiei publice locale, suma reflectată în col.2 se reflectă şi
în col.3
Anexa 1.2 D
Notă la rîndul 0210
"Venitul de la operaţiunile legate cu activele de capital"
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Active | Cod |Venit | Ieşirea activelor |Creşte-|Pierde-|Suma |Suma |Suma |Suma |Dife-
de capital | |(pier-| de capital |rea de |rea de |pier-|creş-|creş-|pier- |renţa
| |dere) |--------------------------|capital|capital|derii|terii|terii|derii |(col.
| |de la | Realizare, | Donaţie |(col.4-|în pe- |de |de |de |de ca-| 11-
| |reali-| (schimb) | |col.3)+|rioada |capi-|capi-|capi-|pital,| col.
| |zarea |--------------|-----------|(col.6-|fiscală|tal |tal |tal, |neper-| 2)
| |(ieşi-|baza |suma în-|baza |pre- |col.5) |(col.3-|din |(col.|su- |misă |
| |rea) |valo-|casată |valo-|ţul | |col.4)+|pe- | 7-8 |pusă |spre |
| |acti- |rică |de la |rică |de | |(col.5-|rioa-| -9) |impo-|dedu- |
| |velor |ajus-|reali- |ajus-|piaţă| |col.6) |dele | |zită-|cere |
| |de ca-|tată |zare |tată | | | |pre- | |rii |în |
| |pital | |(schimb)| | | | |ce- | |(col.|anul |
| |în | |/8 | | | | |dente| |10 x |fiscal|
| |evi- | | | | | | | | |50%) |(col. |
| |denţa | | | | | | | | | | 8 + |
| |finan-| | | | | | | | | |col.9-|
| |ciară | | | | | | | | | |col.7)|
------------------+-----+------+-----+--------+-----+-----+-------+-------+-----+-----+-----+------+-----
A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13
------------------+-----+------+-----+--------+-----+-----+-------+-------+-----+-----+-----+------+-----
1. Acţiuni şi alte 02101 X X X X X
titluri de proprie-
tate în activita-
tea de întreprinză-
tor
2. Titluri de cre- 02102 X X X X X
anţe
3.Proprietatea pri- 02103 X X X X X
vată, nefolosită
în activitatea de
întreprinzător
4. Terenuri 02104 X X X X X
5. Opţionul la pro- 02105 X X X X X
curarea sau vînza-
rea activelor
6. Alte active de 02106 X X X X X
capital
Total 0210
------------------------
8 suma primită în rezultatul schimbului este egală cu valoarea de
piaţă a activului primit în schimb, ţinînd cont de suma primită
Anexa 2 D
Notă la rîndul 030
"Ajustarea cheltuielilor conform prevederilor legislaţiei fiscale"
------------------------------------------------------------------------
Corectările | Cod | Constatat în |Dife-
| |--------------|renţa
| |contabi-|sco- |col.3-
| |litatea |puri |col.2
| |finan- |fis- |
| |ciară |cale |
--------------------------------------------+-----+--------+-----+------
A | 1 | 2 | 3 | 4
--------------------------------------------+-----+--------+-----+------
Cheltuieli personale şi familiare (CF, art. 0301 0
23)
Cheltuieli de delegaţii (CF, art.24(3)) 0302
Cheltuieli de asigurare a persoanelor juri- 0303
dice (CF, art.24(3))
Cheltuieli de reprezentanţă (CF, art.24(3)) 0304
Pierderi obţinute în urma vînzării sau îns- 0305 0
trăinării proprietăţii, efectuate în mod
direct sau mijlocit între persoanele inter-
dependente (CF, art.24(7))
Cheltuieli,efectuate în folosul unui membru 0306 0
al familiei contribuabilului, al unei per-
soane cu funcţii de răspundere sau al unui
conducător de agent economic,în cazul lip-
sei justificării acestei plăţi (CF, art.24
(6))
Cheltuieli, efectuate pînă la momentul plă- 0307 0
ţii,dacă contribuabilul are obligaţii faţă
de persoana interdependentă, ce aplică me-
toda de casă (CF, art.44(5))
Cheltuieli, achitate persoanei interdepen- 0308 0
dente, care foloseşte metoda de casă (CF,
art.44(5))
Cheltuieli legate de procurarea, administ- 0309 0
rarea sau întreţinerea oricărei proprietă-
ţi, venitul de pe urmă căreia este scutit
de impozit (CF, art.24(8))
Cheltuieli, legate de dobînzile calculate 0310
sau achitate acţionarilor (fondatorilor,
asociaţilor),în cazul cînd majoritatea lor
sînt persoane străine sau scutite de impo-
zit (CF, art.25(2))
Cheltuieli, legate de reparaţia proprietă- 0311
ţii (CF, art.27(8))
Suma uzurii mijloacelor fixe (CF, art.26) 0312
Cheltuieli, legate de investigaţii şi cer- 0313
cetări ştiinţifice (CF, art.27(6))/9
Defalcări în fondurile de rezervă (CF, art. 0314 0
31(2))
Deducerea datoriilor compromise (CF, art.31 0315
(1))
Alte cheltuieli, legate de activitatea de 0316 0
întreprinzător deduse în evidenţa contri-
buabilului din fondurile de rezervă create
pe parcursul anului fiscal (CF, art.31(2))
Defalcări în fondul de risc (CF, art.31(3) 0317
(se completează de instrucţiile financi-
are)
Cheltuieli, legate de formarea rezervelor 0318
asigurărilor de termen lung şi a fondului
de asigurare a pensiilor (CF, art.50 alin.
(3) (se completează de companiile de asi-
gurări)
Penalităţi, amenzi şi alte sancţiuni, afe- 0319 0
rente tuturor impozitelor,taxelor şi altor
plăţi obligatorii la buget (CF, art.30(1))
Pierderi de la realizarea mijloacelor fixe, 0320
inclusiv în cazul efectuării donaţiei şi
inlocuirii forţate proprietăţii (CF,art.27
(2))
Pierderi din alte ieşiri ale mijloacelor 0321 0
fixe, decît cele indicate în rîndul 0320
(CF, art.24(1))
Amortizarea proprietăţii nemateriale (CF, 0322
art.28)
Cheltuieli, legate de extracţia resurselor 0323
naturale irecuperabile (CF, art.29)
Cheltuieli, legate cu achitarea dobînzilor 0324
pentru datoriile, folosite în scopul obţi-
nerii venitului din investiţii (CF, art.36
(4) p.b) (anexa 2.2 D)
Suma contribuţiilor băneşti efectuate în 0325 0
scopuri filantropice şi de sponsorizare,
inclusiv şi sub formă de donaţie
Suma cheltuielilor neconfirmate documentar 0326 0
(CF, art.24 (9))
Cheltuieli viitoare pentru recultivarea te- 0327
renurilor (CF, art.29 alin.(4))
Cheltuieli viitoare privind recuperarea 0328
pierderilor producţiei agricole în cazul
atribuirii terenurilor prin hotărîrea Gu-
vernului (CF, art.29 alin.(5))
Alte cheltuieli ce nu ţin de activitatea de 0329 0
întreprinzător (de indicat)
0330
TOTAL 030 X X
-------------------------
/9 În scopuri fiscale - 100% - cheltuieli curente
Anexa 2.1 D
Notă la rîndul 0304
"Cheltuieli de reprezentanţă"
------------------------------------------------------------------------
Indicatorii | Cod |Suma |Cota - limită|Suma chel-
| | |a cheltuieli-|tuielilor
| | |lor de repre-|de repre-
| | |zentanţă, % |zentanţă
----------------------------------+-----+-----+-------------+-----------
A | 1 | 2 | 3 | 4
----------------------------------+-----+-----+-------------+-----------
Venitul conform datelor evedenţei 03041 X X
financiare - total (suma clasei
6 a Planului de conturi) - fără
TVA şi accize
Suma ajustărilor (majorării/mic- 03042 X X
şorării) veniturilor (rînd.020
Declaraţie)
Suma venitului brut - total 03043 X X
(rînd.03041 + rînd.03042),inclu-
siv
de la realizarea mărfurilor (ru- 030431 0.5
lajul Ct subcontul 6112 fără TVA
şi accize
alte venituri (rînd.03043 - rînd. 030432 1.0
030431)
În total suma limită a cheltuie- 03044 X X
lilor de reprezentanţă (rînd.
030431 + rînd.030432)
Suma cheltuielilor efective de 03045 X X
reprezentanţă (se înscrie în ane-
xa 2 rînd.0304 col.2 D)
Cheltuieli de reprezentanţă per- 0304 X X
mise spre deducere (rînd.03045,
dar nu mai mult decît rînd.03044
(se înscrie în anexa 2 D rînd
0304 col.3)
-----------------------------------------------------------------------
Anexa 2.2 D
Notă la rîndul 0324
"Cheltuieli, legate cu achitarea dobînzilor pentru datoriile,
folosite în scopul obţinerii venitului din investiţii
(CF, art.36 (4) p.b)"/10
-------------------------------------------------------------------------
Tipul | Cod |Suma ve-|Suma ve-|Suma dobînzii pen-|Suma cheltuielilor,
venitului | |nitului |nitului |tru datoria folo- |permise spre dedu-
| |din in- |din in- |sită în scopul ob-|cere în anul fiscal
| |vestiţii|vestiţii|ţinerii venitului |rînd 03232 se de-
| |obţinut |obţinut |din investiţii, |termină ca col.5-
| |de la |în anul |inclusiv |col.6, dar nu mai
| |începu- |fiscal |----+-----+-------|mult decît col.2-
| |tul ob- | |în |Total|deduse |col.6) (se reflec-
| |ţinerii | |anul| |în pe- |tă în col.3 rînd
| |venitu- | |fis-| |rioade-|0324), celelalte -
| |lui | |cal | |le fis-|col.4, dar nu mai
| | | | | |cale |mult decît col.3
| | | | | |prece- |
| | | | | |dente |
----------+-----+--------+--------+----+-----+-------+-------------------
A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7
----------+-----+--------+--------+----+-----+-------+-------------------
Dobînda 03231
Creşterea 03232
de capital
Royalty 03233
Chiria 03234
Alt venit 03235
de inves-
tiţii
TOTAL 0323 x x x x x
-------------------------
/10 col. 2, 4 şi 6 se completează numai în cazul cînd dobînzile se
calculează pentru datoria (creditul, împrumutul) folosită în scopul
obţinerii creşterii de capital
Anexa 3 D
Notă la rîndul 130
"Suma facilităţilor la impozitul pe venit"
-------------------------------------------------------------------------
Categoria |Cod |Suma ve-|Terme-|Nr.Legii,|Numărul |Suma impozi- | Suma
înlesniri-| |nitului | nul |în baza |--------|tului pe ve- |înlesni-
lor | |supusă |acor- |căreia se|Ar-|Ali-|nit supus în-|rii de
| |înlesni-|dării | acordă |ti-|nia-|lesnirii în |la înce-
| |rii |înles-|înlesni- |co-|tul |perioada fis-|putul
| | |nirii | rea |lul| |cală - nu mai|acordă-
| | | | | | |mult decît |rii ei
| | | | | | |rînd 1501 |
----------+----+--------+------+---------+---+----+-------------+--------
A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8
----------+----+--------+------+---------+---+----+-------------+--------
|1301| | | | | | |
----------+----+--------+------+---------+---+----+-------------+--------
|1302| | | | | | |
----------+----+--------+------+---------+---+----+-------------+--------
|1303| | | | | | |
----------+----+--------+------+---------+---+----+-------------+--------
|1304| | | | | | |
----------+----+--------+------+---------+---+----+-------------+--------
|1305| | | | | | |
----------+----+--------+------+---------+---+----+-------------+--------
Total |130 | | | | | | |
-------------------------------------------------------------------------
Anexa 4 D
Notă la rîndul 140/
"Suma impozitului pe beneficiu, calculat în rezultatul depistării
corectărilor ce se atribuie la perioada de pînă la a.1998"
------------------------------------------------------------------------
| Indicatorii | Cod | Anii | Total
| | |-------------------|
| | | | | | |
---+-------------------------------+-----+----+----+----+----+----------
| A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6
---+-------------------------------+-----+----+----+----+----+----------
1. Suma pierderilor de bilanţ 1401
2. Suma beneficiului impozabil 1402
3. Suma corectărilor referitoare 1403
la venit
4. Suma corectărilor referitoare 1404
la cheltuieli/11
5. Suma pierderilor de bilanţ 1405
corectate (rînd 1 + rînd 3 +
rînd 4)
6. Suma beneficiului de bilanţ 1406
corectat (rînd 2 + rînd 3 +
rînd 4)
7. Cota impozitului pe benefi- 1407
ciu, %/12
8. Suma impozitului pe beneficiu 1408
(rînd 6 x rînd 7 : 100)
9. Suma impozitului pe benefi- 1409
ciu, reflectat în dările de
seamă precedente
10. Suma impozitului pe beneficiu 1410
spre calcul în perioada fisca-
lă curentă (rînd 8 - rînd 9)
11. Suma impozitului pe venit spre 1411
restituire în perioada fiscală
curentă (rînd 9 - rînd 8)
---+-------------------------------+-----+----+----+----+----+----------
12.|TOTAL (rînd.10-rînd.11) | 140 | x | x | x | x |
---+-------------------------------+-----+----+----+----+----+----------
11 suma corectărilor, ce se referă la cheltuieli se indică cu semnul
"minus" sau în paranteze
12 dacă întreprinderea a beneficiat de cote reduse (întreprinderile
cu investiţii străine, agenţii micului bussines) sau invers - majorate
(instituţiile financiare), se indică cota respectivă
Anexa 5 D
Notă la rîndul 1601
"Impozitul pe venit achitat în străinătate"
-----------------------------------------------------------------------
Indicatorii | Cod | Suma
-------------------------------------------------------+------+--------
A | 1 | 2
-------------------------------------------------------+------+--------
Suma impozitului pe venit achitat peste hotare 16011
Venitul din activitatea financiară şi investiţională 16012
de peste hotare
Cheltuieli, legate de obţinerea venitului din rînd. 16013
16012
Venitul impozabil din activitatea financiară şi in- 16014
vestiţională de peste hotare (rînd.16012-rînd.
16013)
Suma venitului impozabil (rînd 090 din Declaraţie) 16015
Cota venitului impozabil din activitatea investiţi- 16016
onală şi financiară de peste hotare în suma totală
a venitului impozabil (rînd.16014:rînd.16015x100),%
Suma impozitului pe venit, exceptînd facilităţile 16017
(rînd.1501 din Declaraţie)
Suma maximală a impozitului pe venit, achitată peste 16018
hotare, ce poate fi trecută în cont (rînd.16016 x
rînd.16017:100)
Suma impozitului pe venit, ce urmează a fi trecută 1601
în cont (suma cea mai mică indicată în rîndurile
16011 şi 16018)
-----------------------------------------------------------------------
Anexa 6 D
Notă la rîndul 1602
"Impozitul pe venit reţinut în prealabil la plata dividentelor"
-----------------------------------------------------------------------
Indicatorii | Cod | Suma
-------------------------------------------------------+------+--------
A | 1 | 2
-------------------------------------------------------+------+--------
Suma impozitului pe venit, exceptînd facilităţile 16021
(rînd 1501 din Declaraţie)
Suma depăşirii impozitului pe venit la plata divi- 16022
dendelor din anul fiscal precedent
Suma impozitului pe venit reţinut la plata dividen- 16023
delor din anul fiscal curent
Suma totală a impozitului pe venit, calculată la 16024
plata dividendelor (rînd.16022 + rînd.16023)
Suma impozitului pe venit calculată la plata divi- 16025
dendelor, ce se trece pe următorul an fiscal
(rînd.16024 - rînd.16021)
Suma impozitului pe venit reţinut la achitarea di- 1602
videndelor, ce urmează a fi trecută în cont
(rînd.16024, dar nu mai mult decît rînd.16021)
-----------------------------------------------------------------------
Anexa 7 D
Notă la rîndul 1603
"Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată"
----------------------------------------------------------------------
Indicatorii | Cod | Suma
-------------------------------------------------------+------+-------
A | 1 | 2
-------------------------------------------------------+------+-------
Impozitul pe venit reţinut la plata royalty 16031
Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din ser- 16032
viciile specificate la art.90 al CF
Impozitul pe venit ce urmează a fi trecut în cont 1603
(16031 + 16032)
----------------------------------------------------------------------
Anexa 8 D
Notă
"Suma impozitului pe venit, ce urmează a fi achitat în rate în anul
următor"
-----------------------------------------------------------------------
Metoda de achitare a impozitului | Termenii de plată
pe venit în rate |------------------------------
| 31.03 | 30.06 | 30.09 | 31.12
-----------------------------------------------------------------------
a) reieşind din suma prognozată a impo-
zitului pe venit, ce urmează a fi
achitat în anul fiscal
b) reieşind din suma impozitului pe
venit, ce urma să fie achitat în anul
precedent
-----------------------------------------------------------------------
Anexa nr.9 D
la Declaraţia cu privire la
impozitul pe venit a persoanei
ce practică activitatea de
întreprinzător
NOTĂ DE INFORMARE
privind sursele de venit obţinute de la
Fondul de investiţii pentru perioada
___________________ 199 ______
Fondul de investiţii ----------------------------------------------
(se indică denumirea)
Codul fiscal _________________ Codul băncii _______________________
Contul de decontare _______________ tel. nr. ____________, comunică
informaţia referitor participaţiei de către acţionarul (fostul
acţionar) _______________________________, codul fiscal __________,
(numele, pronumele persoanei)
domiciliat permanent pe adresa: ___________________________________
(lei)
-----------------------------------------------------------------------
nr.| Tipurile de venit | Soldul la |Achitat| Soldul la |Suma impozi-
d/o| | începutul | | sfîrşitul |tului pe ve-
| | perioadei | | perioadei |nit reţinut
| | (anului) | | (anului) | din suma
| | | | | achitată
---+---------------------+-----------+-------+-----------+-------------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6
---+---------------------+-----------+-------+-----------+-------------
Dividendele
Creşterea de capital
Dobînda
---+---------------------+-----------+-------+-----------+-------------
---+---------------------+-----------+-------+-----------+-------------
Conducătorul __________________
Contabil-şef __________________ Data _________________
Anexa nr.10 D
la Declaraţia cu privire la
impozitul pe venit a persoanei,
ce practică activitatea de
antreprenoriat pe anul ______
________________________________
(denumirea agentului economic)
Codul fiscal ___________________
Informaţia
cu privire la persoanele, ce practică
activitatea de antreprenoriat în
componenţa agentului economic-persoanei fizice
(lei)
-------------------------------------------------------------------------
Nr.|Numele,|Co-|Adresa|Cota|Suma | Crespunzător cotei |Semnă-
d/o|prenu- |dul|domi- |re- |dona-| repartizării |tura
|mele |fis|cili- |par-|ţii- |--------------------------------|fonda-
| |cal|ului |ti- |lor |Suma |Suma|Suma|Suma|Suma |Suma |toru-
| | |perma-|ză- | în |veni-|scu-|ve- |cal-|în- |impo-|lui
| | |nent |rii |sco- |tului|ti- |ni- |cu- |les- |zitu-|(mem-
| | | |(%) |puri |după |rii |tu- |lată|niri-|lui |bru-
| | | | |fi- |dedu-| |lui |a im|lor | pe |lui)
| | | | |lan- |cerea| |im- |po- |con- |venit|
| | | | |tro- |chel-| |po- |zi- |form |spre |
| | | | |pice |tuie-| |za- |tu- |art. |plată|
| | | | |pri- |lilor| |bil |lui |49 al|(col.|
| | | | |mite | | | |pe |Codu-|10- |
| | | | |spre | | | |ve- |lui | 11) |
| | | | |dedu-| | | |nit |Fis- | |
| | | | |cere | | | | |cal | |
---+-------+---+------+----+-----+-----+----+----+----+-----+-----+-------
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13
---+-------+---+------+----+-----+-----+----+----+----+-----+-----+-------
---+-------+---+------+----+-----+-----+----+----+----+-----+-----+-------
---+-------+---+------+----+-----+-----+----+----+----+-----+-----+-------
---+-------+---+------+----+-----+-----+----+----+----+-----+-----+-------
---+-------+---+------+----+-----+-----+----+----+----+-----+-----+-------
| Total | x | x | 100| | | | | | | |
---+-------+---+------+----+-----+-----+----+----+----+-----+-----+-------
Notă: 1. Sumele totale a coloanelor 9,10,11 şi 12 trebuie să
corespundă indicatorilor din rîndurile 090, 120, 130 şi 150 a
Declaraţiei;
2. Coloana 11 se completează numai de gospodăriile ţărăneşti (de
fermier).
Conducătorul __________________
Contabilul __________________ Data _________________
Anexa nr. 1A
la Instrucţiunea cu privire la modul de
calculare şi achitare a impozitului pe
venit de către persoanele, ce practică
activitatea de antreprenoriat
nr.3 din 29.01.2001
NOTĂ EXPLICATIVĂ
I. Privind completarea Declaraţiei cu privire
la impozitul pe venit al persoanei ce practică activitate
de întreprinzător
1. Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce
practică activitate de întreprinzător urmează a fi prezentată de către
toate persoanele ce practică activitate de întreprinzător definită în
conformitate cu prevederile Codului.
2. Denumirea persoanei (întreprinderii, organizaţiei, instituţiei
etc.) trebuie să corespundă cu cea indicată în adeverinţa eliberată de
Camera Înregistrării de Stat.
3. Codul fiscal trebuie să corespundă cu numărul indicat în
certificatul de atribuire a codului fiscal.
4. Adresa trebuie să corespundă cu adresa, indicată în documentele
de constituire.
5. Codul băncii, numărul şi denumirea conturilor trebuie să
corespundă cu datele indicate în fişele de înregistrare a conturilor
bancare ale contribuabililor. Această fişă instituţia bancară, după
îndeplinire, o expediază inspectoratului fiscal, la evidenţa căruia se
află contribuabilul.
6. În caz, cînd pentru anul fiscal respectiv repetat se prezintă
Declaraţia cu privire la impozitul pe venit precizată în conformitate cu
alin.(4) art. 83 al Codului în legătură cu depistarea unor greşeli, se
completează anexa D, ce conţine informaţii referitoare la Declaraţiile
cu privire la impozitul pe venit prezentate anterior.
7. În rînd. 010 se indică rezultatul obţinut conform datelor
evidenţei financiare (profit, pierdere).
8. În rînd. 0101 se reflectă suma totală a veniturilor constatate şi
recunoscute în contabilitatea financiară conform prevederilor SNC, ce se
determină ca suma conturilor din clasa a 6 "Venituri".
9. În rînd. 0102 se reflectă suma totală a cheltuielilor constatate
şi recunoscute în contabilitatea financiară în conformitate cu
prevederile SNC, ce se determină ca suma conturilor din clasa a 7
"Cheltuieli".
10. În rînd. 020 se reflectă suma totală a ajustărilor
(majorărilor/micşorărilor) veniturilor, potrivit prevederilor
legislaţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit (Codul fiscal,
Legea bugetului pe anul corespunzător, Legea cu privire la administrarea
impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale
Codului fiscal), determinată conform prevederilor din anexele 1D, 1.1D
şi 1.2D.
11. În rînd. 030 se reflectă suma totală a ajustărilor
(majorărilor/micşorărilor) cheltuielilor efectuate în conformitate cu
legislaţia fiscală cu privire la impozitul pe venit, folosind datele din
anexele 2D, 2.1D, 2.2D.
12. Rînd. 040 se determină prin următorul calcul:rînd. 010 + rînd.
020 - rînd. 030.
13. În rînd. 050 se reflectă suma cheltuielilor legate de donaţiile
în scopuri filantropice atît sub formă bănească, cît şi sub formă
nebănească, ce sînt permise spre deducere în conformitate cu art. 36 al
Codului.
Drept temei pentru deducerea contribuţiilor în scopuri filantropice
sub formă nebănească serveşte baza valorică a proprietăţii transmise şi
determinată prin calcul în conformitate cu pct. 45 al prezentei
Instrucţiuni - dacă această proprietate constituie mijloacele fixe
folosite în activitatea de întreprinzător sau valoarea de bilanţ
reflectată în contabilitatea financiară - în cazul cînd se transmit alte
active (mărfuri, materiale, producţie finită).
În conformitate cu art. 36 al Codului, se permite spre deducere suma
cheltuielilor efective în scopuri filantropice, dar nu mai mult de 7 la
sută din venitul impozabil. Limita dată se determină prin calculul:
rînd. 040 x 7 / 107.
14. În rînd. 060 se reflectă suma cheltuielilor totale neconfirmate
documentar, dar nu mai mult decît limita stabilită conform Hotărîrii
Guvernului Republicii Moldova nr. 485 din 4 mai 1998. Limita dată se
determină prin calculul: rînd. 040 x 0,1 / 100,1.
15. Rînd. 070 se determină prin calculul: rînd. 040 - rînd. 050 -
rînd. 060.
16. În rînd. 080 se reflectă suma pierderilor fiscale reportate din
perioadele fiscale precedente, dar care se permite spre deducere în
perioada fiscală curentă. Noţiunea de "pierderi constatate în
contabilitatea financiară" diferă de noţiunea "pierderi fiscale".
Ultimele care apar ca rezultat al depăşirii cheltuielilor legate de
activitatea de întreprinzător asupra venitului obţinut din desfăşurarea
acestei activităţi. Conform art. 32 al Codului suma pierderilor
recunoscute în scopuri fiscale se reportează prin deducere din suma
venitului impozabil pe o perioadă de 3 ani fiscali.
Suma totală a pierderilor fiscale în contabilitatea financiară este
înregistrată pe un cont extrabilanţier 945 "Pierderi fiscale
nereclamate".
Modul de determinare a sumei pierderilor fiscale constatate în
perioadele precedente, dar permise spre deducere în perioada fiscală
curentă, se determină în conformitate cu pct.62 al prezentei
Instrucţiuni.
17. În rîndurile 090 şi 100 se reflectă suma venitului impozabil sau
a pierderilor fiscale determinată prin calculul:
. rînd. 090 = rînd. 070 - rînd. 080;
. în rînd. 100 se reflectă rezultatul negativ din rînd. 070.
18. În rînd. 110 se reflectă cota impozitului pe venit.
19. Rînd. 120 se determină prin calculul: rînd. 090 x rînd. 110.
20. Rînd. 130 se completează în baza anexei 3D:
a) de categoriile de întreprinderi, cărora le-au fost acordate
înlesniri conform Legii bugetului pe anul corespunzător sau Legii cu
privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în
aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (întreprinderile cu
investiţii străine, rezidenţii Zonelor antreprenoriatului liber). Suma
înlesnirii se determină în acest caz ţinînd cont de suma impozitului pe
venit calculată în rînd. 120 şi reducerile prevăzute din suma
impozitului pe venit.
Exemplu. Suma impozitului pe venit determinată în rîndul 120 al
Declaraţiei de către rezidentul Zonei antreprenoriatului liber
constituie 100000 lei. În conformitate cu alin. (4) art. 24 al Legii Cu
privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în
aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, categoriilor date de
contribuabili li se reduce suma impozitului pe venit cu 55 la sută.
Reieşind din aceasta, suma impozitului pe venit supusă înlesnirii, ce se
reflectă în rîndul 130 constituie 55000 lei (100000 lei x 55 : 100)
b) de întreprinderile, cărora li s-au acordat facilităţi la
impozitarea unor anumite venituri la respectarea condiţiilor indicate în
legile, ce le stabilesc (băncile comerciale - la suma venitului, obţinut
din acordarea creditelor pe termen lung în anumite scopuri - conform
alin. (14) art. 24 din Legea nr.1164-XIII din 24.04.1997 Cu privire la
administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a
titlurilor I şi II ale Codului fiscal cu modificările şi completările
introduse prin Legea nr.1139-XIV din 30.11.2000). Pentru determinarea
sumei facilităţii, la suma venitului supus înlesnirii se aplică cota
respectivă a impozitului pe venit.
21. Rînd. 140 este destinat pentru determinarea sumei impozitului pe
beneficiu calculat de la suma corectărilor depistate de sine stătător de
către contribuabil în perioada fiscală curentă, dar care se atribuie la
perioada de pînă la 01.01.98. Suma ce urmează a fi indicată în acest
rînd se determină în baza anexei 4D.
22. Rîndurile 1501 şi 150 se determină prin calculul:
Rînd. 1501 = rînd. 120 - rînd. 130;
Rînd. 150 = rînd. 1501 + rînd. 140. Suma obţinută la acest rînd
urmează a fi trecută în fişa personală a contribuabilului "spre calcul".
23. În rînd. 160 se reflectă suma totală a trecerilor în cont care
reprezintă suma rîndurilor 1601, 1602, 1603.
24. În rînd. 170 se reflectă suma totală a impozitului pe venit
achitat în rate pe parcursul anului fiscal în conformitate cu art. 84 al
Codului.
25. Rînd. 180 şi 190 se determină respectiv prin calculul:
a) la suma impozitului pe venit spre plată: rînd. 180 = rînd. 150 -
rînd. 160 - rînd. 170;
b) la suma supraplăţii impozitului pe venit: rînd. 190 = rînd. 160 +
rînd. 170 - rînd. 150.
II. Privind completarea anexelor Declaraţiei
cu privire la impozitul pe venitul persoanei ce practică
activitate de întreprinzător
Anexa 1D
1. În rînd. 0201 col. 2 se reflectă suma dividendelor primite sau
care urmează a fi primite de la rezidenţi constatată în contabilitatea
financiară.
Potrivit art. 12 al Codului dividend este considerată orice plată
efectuată de o persoană juridică în folosul unui acţionar (asociat)
conform cotei de participare (numărului de acţiuni).
2. În rînd. 0202 col. 2 se reflectă suma calculată, dar neîncasată a
dividendelor de la nerezidenţi.
3. În rînd. 0203 col. 3 se reflectă suma dividendelor primite de la
nerezidenţi, care în perioadele fiscale anterioare au fost numai
calculate şi la suma cărora a fost micşorat venitul impozabil. În caz,
dacă în perioadele fiscale precedente, venitul impozabil n-a fost
micşorat cu suma dividendelor calculate, atunci în perioada fiscală a
primirii dividendelor, corectări nu se fac şi respectiv înscrieri în
rîndul 0203 nu se efectuează.
4. În rînd. 0204 col. 2 se reflectă valoarea proprietăţii primite ca
donaţie conform datelor contabilităţii financiare, care conform art. 20
(i) al Codului se consideră sursă de venit neimpozabilă cu impozitul pe
venit.
5. În rînd. 0205 col. 2 se indică suma venitului brut, obţinută din
dobînzile bancare şi hîrtiile de valoare de stat, constatată în
contabilitatea financiară.
6. Rînd. 02061 se completează în cazul cînd în rezultatul
circumstanţelor de forţă majoră (incendii, inundaţii, furturi) are loc
pierderea (deteriorarea etc.) proprietăţii şi în rezultatul căreia este
primită o oarecare compensaţie. Compensaţia, de obicei, poate fi primită
de la companiile de asigurare, în cazul cînd proprietatea este asigurată
sau de la alte persoane vinovate de pierderea proprietăţii.
Col. 2 nu se completează, iar col. 3 se completează în anul în care
a fost primită compensaţia, în care se indică diferenţa dintre suma
compensaţiei primite în cazul ieşirii forţate sau deteriorării parţiale
şi baza valorică a activului ieşit în mod forţat (valoarea pagubelor).
Dacă suma compensaţiei este mai mică decît valoarea proprietăţii în
cauză, înscrieri în coloniţa dată nu se efectuează.
7. Rînd. 02062 se completează în cazul cînd suma compensaţiei
primite ca consecinţă a ieşirii forţate a proprietăţii sau deteriorării
ei parţiale n-a fost investită sau a fost investită parţial la
procurarea (construcţia) altei proprietăţi de acelaşi fel (reparaţia
proprietăţii deteriorate parţial) pe parcursul perioadei permise spre
înlocuire.
Col. 2 - nu se completează, iar în col. 3 se reflectă diferenţa
dintre suma compensaţiei primite şi suma mijloacelor îndreptate pentru
procurarea (construcţia) proprietăţii de acelaşi fel sau pentru
reparaţia proprietăţii deteriorate pe parcursul perioadei permise spre
înlocuire (sfîrşitul anului următor celui, în care s-a produs pierderea
sau deteriorarea parţială) în limita sumei, indicate în rînd. 02061
col.3.
Modul de determinare a bazei valorice în cazul înlocuirii forţate
este descris în pct. 45 al prezentei Instrucţiuni.
8. Rînd. 0207 este completat de persoanele, care au trecut de la
metoda de casă la metoda de calcul.
Conform art. 44 al Codului, metoda de calcul este obligatorie:
. pentru persoanele juridice - începînd cu 01.01.1998;
. pentru întreprinderile de stat - începînd cu 01.01.2000.
Respectiv col. 2 se completează numai în anul modificării metodei de
evidenţă. În ea se indică suma totală a excedentului obţinut în
rezultatul modificării metodei de evidenţă conform art. 44 (8) al
Codului. Col. 3 se completează în primii trei ani de modificare a
metodei de evidenţă inclusiv şi anul modificării cîte 1/3 din excedentul
dat.
Ca excedent se consideră diferenţa dintre venitul determinat după
metoda de casă şi venitul determinat după metoda de calcul de la
realizarea soldurilor producţiei (lucrărilor, serviciilor) expediate
spre realizare, dar neachitate conform situaţiei la 01.01.1998 (soldul
datoriei debitor).
9. În rînd. 0208 se reflectă venitul obţinut atît de la realizarea
mijloacelor fixe folosite în activitatea de întreprinzător, cît şi
mijloacele fixe nefolosite în activitatea de întreprinzător (obiectele
de menire social-culturală, mijloacele fixe, aflate la conservare). În
col. 2 - respectiv venitul de la realizarea mijloacelor fixe apreciat
conform datelor contabilităţii financiare, iar în col. 3 - venitul,
determinat reieşind din prevederile Codului.
În special, dacă se realizează mijloacele fixe, care anterior au
fost folosite în activitatea de întreprinzător, venitul de la realizarea
lor se determină în conformitate cu art. 27 (2) al Codului. Iar dacă
realizării se supun mijloacele fixe, care la momentul realizării n-au
fost folosite în activitatea de întreprinzător, venitul de la realizarea
lor se determină ca diferenţa dintre suma încasată şi:
a) baza valorică - dacă se realizează mijloacele fixe aflate la
conservare. Baza valorică a mijloacelor fixe conservate se determină în
conformitate cu pct. 45;
b) valoarea de bilanţ conform datelor contabilităţii financiare -
dacă se realizează alte categorii de mijloace fixe, decît cele indicate
la lit. a) care la fel nu sînt folosite în activitatea de
întreprinzător, (obiecte de menire social-culturală).
10. Rînd. 0209 se completează în cazul efectuării donaţiilor, care
în scopuri fiscale, reieşind din prevederile art. 42 al Codului, se
consideră ca realizare a activelor donate la valoarea maximală dintre
preţul de piaţă şi baza valorică (valoarea de bilanţ) a acestor active.
Col. 2 nu se completează, deoarece în contabilitatea financiară nu
se constată venit, ci numai cheltuieli, iar col. 3 se completează în
baza anexei 1.1D.
Dacă se donează mijloace fixe, care anterior au fost folosite în
activitatea de întreprinzător, în col. 2 din anexa 1.1D se reflectă baza
valorică a acestor mijloace fixe, determinată în conformitate cu pct. 45
al prezentei Instrucţiuni, iar dacă se donează alte active, cum ar fi
mărfuri, producţie finită, materiale, în col. 2 se va reflecta valoarea
lor de bilanţ, existentă în contabilitatea financiară. În col. 3 anexa
1.1D se reflectă valoarea de piaţă a activelor donate, iar în col. 4 -
mărimea maximă reflectată în col. 2 şi col. 3. Suma col. 4 din anexa
1.1D se reflectă în col. 3 rînd. 0209 din anexa 1D.
11. Rînd. 0210 se completează de către persoanele, care pe parcursul
perioadei fiscale, au efectuat operaţiuni (realizare, schimb sau alt mod
de înstrăinare) cu activele de capital enumerate în art. 37 (2) al
Codului. Rînd. 0210 se completează în baza anexei 1.2D.
În rînd. 0210 col. 2 anexa 1.2D se reflectă rezultatul (venit,
pierdere) din operaţiunile cu activele de capital constatat în
contabilitatea financiară pe fiecare activ, definit ca activ de capital.
În col. 3 - 6 se reflectă rezultatele obţinute pe fiecare din aceste
active conform prevederilor Codului. Indicatorii col. 7, 8, 10 - 13 se
determină prin calcul. În col. 9 se reflectă suma pierderilor de capital
nepermise spre deducere în perioadele fiscale precedente, dar permise
spre deducere în perioada fiscală curentă. În col. 12 - suma pierderilor
de capital nepermise spre deducere în anul fiscal curent, care urmează a
fi raportate în anii fiscali următori, adică în următorul an fiscal se
va reflecta în col. 9.
Datele din anexa 1.2D se transferă în rînd. 0210 în felul următor:
totalul col. 2 din anexa 1.2D - în col. 2 rînd. 0210, totalul col. 11
din anexa 1.2D - în col. 3 rînd. 0210, totalul col. 13 anexa 1.2D - în
col. 4 rînd. 0210.
12. În rînd. 0211 se reflectă soldul fondurilor, create din contul
mijloacelor pînă la impozitare conform situaţiei din 31.12.97.
13. În rînd. 0212 se reflectă venitul obţinut sub formă nemonetară:
în col. 2 - la valoarea contractuală, în col. 3 - la valoarea
contractuală, care nu trebuie să fie mai mică decît cea de piaţă.
Evaluarea venitului primit sub formă nemonetară în scopuri fiscale
se efectuează în conformitate cu prevederile art. 5 al Codului sau în
modul stabilit prin hotărîrea Guvernului nr. 340 din 26.04.99 "Cu
privire la măsurile urgente de restructurare a întreprinderilor".
14. În rînd. 0213 se reflectă alte venituri neindicate în anexa 1D,
dar pentru care Codul prevede alte reguli, decît cele prevăzute de SNC.
15. Suma rînd. 020 col. 4 anexei 1D este egală cu suma rînd. 0201 -
0213 şi se transferă în rînd. 020 al Declaraţiei.
Anexa 2D
16. În rînd. 0301 se reflectă suma cheltuielilor personale şi
familiare, raportată în contabilitatea financiară la cheltuielile
întreprinderii, dar nepermisă spre deducere de alin. (2) art.24 al
Codului .
17. În rînd. 0302 se reflectă suma cheltuielilor de delegaţii. În
col. 2 - cheltuielile constatate în contabilitatea financiară, iar în
col.3 - cheltuielile constatate în limita normelor stabilite de
Hotărîrile Guvernului nr.805 din 07.11.94 şi nr. 613 din 04.09.95.
18. În rînd. 0303 se reflectă suma cheltuielilor legate de
asigurarea proprietăţii, salariaţilor etc., respectiv în col. 2 -
cheltuielile constatate în contabilitatea financiară, iar în col. 3 -
cheltuielile achitate sau suportate pentru tipurile de asigurări
indicate în Hotărîrea Guvernului nr. 484 din 04.05.98.
19. În rînd. 0304 se reflectă suma cheltuielilor de reprezentanţă,
respectiv în col. 2 - suma cheltuielilor efective constatate în
contabilitatea financiară, iar în col. 3 - suma cheltuielilor în limita
normativelor stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 130 din 06.02.1998.
Determinarea limitei date se efectuează în baza anexei 2.1D.
Suma rînd. 03045 col. 4. din anexa 2.1D se transferă în col. 2 rînd.
0304 din anexa 2D, iar suma din rînd. 0304 col. 4 anexa 2.1 - în col. 3
rînd. 0304 din anexa 2D.
20. În rînd. 0305 col. 2 se indică pierderile suportate în cazul
schimbului sau realizării proprietăţii între persoanele interdependente.
Noţiunea de persoană interdependentă este indicată în art. 12 al Codului.
Exemplu. S.R.L. "123" a realizat unei persoane fizice, care este
soţia persoanei ce deţine 60 la sută din capitalul S.R.L. "123", un
automobil, baza valorică a căruia constituie 15000 lei la un preţ de
12000 lei. În rezultatul tranzacţiei date S.R.L. "123" a înregistrat
pierderi în sumă de 3000 lei. Reieşind din faptul că pierderile date
sînt cauzate de tranzacţia cu persoana interdependentă, suma pierderilor
suportate nu este recunoscută spre deducere.
21. În rînd. 0306 col. 2 se reflectă suma cheltuielilor efectuate în
folosul unui membru al familiei contribuabilului, al unei persoane cu
funcţii de răspundere sau al unui conducător de agent economic, al unui
membru al societăţii sau al altei persoane interdependente, în cazul
lipsei justificării acestei plăţi constatate în contabilitatea
financiară .
22. În rînd. 0307 col. 2 se reflectă suma cheltuielilor suportate,
dar neachitate, în rezultatul apariţiei obligaţiunii faţă de o persoană
interdependentă, ce foloseşte metoda de casă.
Exemplu:
În anul 1998 S.A. "Ana", care foloseşte metoda calculelor, pe
parcursul anului fiscal a beneficiat de serviciile de reparaţie de la o
persoană fizică - Î.I. "Izvorul", unicul fondator al căreia este tatăl
vitreg al persoanei, care deţine controlul asupra pachetului de acţiuni
al S.A. "Ana", care foloseşte metoda de casă. Suma totală a serviciilor
constituie 10000 lei, din care s-au achitat numai 7000 lei. Ţinînd cont
de faptul că persoanele date sînt între ele interdependente, diferenţa
de 3000 lei nu va fi recunoscută spre deducere.
23. În rînd. 0308 se reflectă suma cheltuielilor achitate, efectuate
de către persoana, care foloseşte metoda de calcul, persoanei
interdependente, ce foloseşte metoda de casă, care în perioadele fiscale
precedente nu au fost permise spre deducere din cauza neachitării lor.
Exemplu. Reieşind din datele exemplului precedent S.A. "Ana" în anul
1999 a achitat restul 3000 lei - Î.I. "Izvorul", persoană
interdependentă, care în anul 1998 nu au fost permise spre deducere. În
cazul dat suma de 3000 lei va fi înregistrată în anul 1999 în rîndul
0308 col. 3 din anexa 2D.
24. În rînd. 0309 col. 2 se reflectă suma cheltuielilor legate de
procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul
de pe urma căreia este scutit de impozit.
La aceste cheltuieli se atribuie cheltuielile achitate sau suportate
aferente obţinerii venitului scutit de impozit. Veniturile scutite de
impozit sînt considerate veniturile indicate în art. 20 al Codului
(dividendele de la rezidenţi, cîştigurile din loterii etc.), precum şi
veniturile scutite de impozit conform legii bugetului pe anul
corespunzător şi Legii cu privire la administrarea impozitului pe venit
şi punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (venitul
sub formă de dobînzi din depozitele bancare şi din hîrtiile de valoare
de stat obţinut pînă în anul 2005).
Exemplu: Ca rezultat al deţinerii (administrării) acţiunilor, ce
aparţin altor întreprinderi, s-au obţinut dividende. Deoarece, conform
art. 20 (k) dividendele primite de la rezidenţi sînt considerate surse
de venit neimpozabile, cheltuielile legate de administrarea acţiunilor
nu vor fi recunoscute spre deducere, de aceea suma lor se indică în col.
2 rîndul 0309.
25. În rînd. 0310 se reflectă cheltuielile, legate de dobînzile
calculate sau achitate acţionarilor (fondatorilor) în cazul cînd
majoritatea lor sînt persoane străine sau persoane scutite de impozit şi
o mare parte a capitalului contribuabilului este finanţat (direct sau
indirect) de aceşti acţionari (fondatori). În col. 2 se reflectă
cheltuielile constatate în contabilitatea financiară, iar în col. 3 -
cheltuielile constatate în limita stabilită de pct. 62 al prezentei
Instrucţiuni.
26. În rînd. 0311 se reflectă suma cheltuielilor pentru reparaţia
proprietăţii: în col. 2 - constatate în contabilitatea financiară ca
cheltuieli ale perioadei, în col. 3 - în mărimea lor efectivă, dar nu
mai mult de 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate
la începutul anului (determinată fără a lua în consideraţie schimbările
de pe parcursul anului fiscal respectiv).
Ca constatate în contabilitatea financiară se consideră
cheltuielile, care conform prevederilor SNC, au fost atribuite la
cheltuielile perioadei, adică au influenţat la rezultatul financiar.
Suma cheltuielilor capitalizate în col. 2 nu se reflectă.
Cheltuielile suportate (achitate) vor fi constatate ca cheltuieli
pentru reparaţia proprietăţii după criteriul stabilit în Regulamentul cu
privire la calcularea uzurii.
La determinarea sumei cheltuielilor permise spre deducere în scopuri
fiscale, suma-limită a cheltuielilor permise spre deducere (10% de la
baza valorică a proprietăţii categoriei respective la începutul anului)
se compară cu suma totală a cheltuielilor suportate în legătură cu
efectuarea reparaţiei, inclusiv şi cele care în contabilitatea
financiară au fost capitalizate. Aprecierea mărimii-limite a
cheltuielilor permise spre deducere se efectuează pe fiecare categorie
de mijloace fixe în parte.
Exemplu. Suma totală a cheltuielilor suportate în anul 1999 pentru
reparaţia proprietăţii, ce se atribuie la categoria II de proprietate
constituie 14000 lei, din care în contabilitatea financiară au fost
capitalizate 6000 lei, iar 8000 lei au fost reflectate ca cheltuieli ale
perioadei. Baza valorică a mijloacelor fixe ce se raportă la categoria a
II de proprietate la începutul anului a constituit 240000 lei. În cazul
dat, în col. 2 din rînd. 0311 urmează a fi reflectate 8000 lei (14000
lei - 6000 lei), pe cînd în col. 3 - 14000 lei, adică vor fi permise
spre deducere în sumă totală, inclusiv şi cele capitalizate în
contabilitatea financiară, deoarece suma lor nu depăşeşte mărimea-limită
stabilită (240000 lei x 10/100). Suma diferenţei dintre datele indicate
în col. 3 şi col. 2 în mărime de 6000 lei (14000 lei - 8000 lei) se va
reflecta în col. 4, ceea ce înseamnă că la completarea Declaraţiei
această diferenţă va micşora venitul impozabil (majora pierderile
fiscale).
27. În rînd. 0312 se reflectă suma uzurii mijloacelor fixe,
respectiv în col. 2 - suma constatată în contabilitatea financiară, în
col. 3 - suma calculată conform Regulamentului cu privire la modul de
calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării.
28. În rînd. 0313 se reflectă suma cheltuielilor legate de
investigaţii şi cercetări ştiinţifice faţă de proprietate (cu excepţia
terenurilor sau altei proprietăţi, ce sînt supuse uzurii): în col. 2 -
cheltuielile constatate în contabilitatea financiară, în col. 3 -
cheltuielile recunoscute în scopuri fiscale. Conform alin. (6) art. 27
al Codului, cheltuielile în cauză sînt recunoscute în mărime de 100 % în
perioada fiscală în care au fost suportate sau achitate.
29. În rînd. 0314 col. 2 se reflectă suma cheltuielilor, care au
influenţat asupra rezultatului financiar şi au fost îndreptate pe
parcursul anului fiscal la formarea fondurilor de rezervă, inclusiv
pentru acoperirea datoriilor compromise. În conformitate cu art. 31 al
Codului nu sînt permise spre deducere cheltuielile ce ţin de formarea
rezervelor.
30. În rînd. 0315 se reflectă suma datoriilor compromise ce urmează
a fi deduse: în col. 2 - cheltuielile constatate în contabilitatea
financiară, în col. 3 - în scopuri fiscale, conform art. 31 (1) al
Codului. Ca constatate în contabilitatea financiară se consideră
cheltuielile, care au influenţat asupra rezultatului financiar. În
scopuri fiscale datoria se consideră compromisă în cazul, cînd
corespunde criteriilor determinate conform pct. 62 al prezentei
Instrucţiuni.
31. În rînd. 0316 col. 3 se reflectă cheltuielile suportate sau
achitate de către contribuabil, legate cu activitatea de întreprinzător,
care pe parcursul anului fiscal au fost deduse din contul fondurilor de
rezervă create anterior din contul cheltuielilor curente, nepermise spre
deducere (alin. (2) art. 31 al Codului; rînd. 0314 anexa 2).
Exemplu: În anul 1998 S.R.L. "Mig" în contabilitatea financiară a
creat din contul cheltuielilor perioadei fonduri (rezerve) la suma
totală de 26000 lei, inclusiv pentru acoperirea datoriilor compromise -
14000 lei şi pentru alte necesităţi - 12000 lei. Pe parcursul anului au
fost îndreptate mijloace pentru acoperirea datoriilor compromise 19000
lei, inclusiv din contul rezervei pentru acoperirea datoriilor
compromise (corecţii la datorii dubioase) - 14000 lei (recunoscute ca
datorii compromise conform Codului numai 10000 lei) şi din contul
cheltuielilor curente - 5000 lei (recunoscute în mărime totală conform
Codului). Fondurile (rezervele) create pentru alte necesităţi au fost
consumate în contabilitatea financiară în sumă totală (14000 lei), pe
cînd conform Codului urmează a fi recunoscute numai în sumă de 9000 lei.
Reieşind din aceste date, în rîndurile 0314 - 0316 se vor înregistra
următoarele date:
a) în rînd. 0314 col. 2 - 26000 lei;
b) în rînd. 0315
- col. 2 - 5000 lei,
- col. 3 - 15000 lei;
c) în rînd. 0136 col. 3 - 9000 lei.
32. Rînd. 0317 se completează numai de către instituţiile
financiare. În col. 2 se reflectă suma defalcărilor de reduceri pentru
pierderi la credite, constatate în contabilitatea financiară în
conformitate cu Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor şi
formarea reducerilor pentru pierderi la credite, aprobat de Banca
Naţională a Moldovei nr. 164 din 22.06.98, iar în col. 3 - conform art.
31 (3) al Codului, ţinînd cont de modificările şi completările,
introduse prin Legea nr. 1064-XIV din 16.06.2000.
33. Rînd. 0318 se completează de companiile de asigurări. În el se
indică suma cheltuielilor legate de formarea rezervelor asigurărilor pe
termen lung şi a fondului de asigurare cu pensii: în col. 2 - constatate
în contabilitatea financiară, în col. 3 - conform prevederilor Hotărîrii
Guvernului Republicii Moldova nr. 483 din 04.05.98.
34. În rînd. 0319 col. 2 se reflectă cheltuielile, legate cu
achitarea penalităţilor, amenzilor şi altor sancţiuni aferente tuturor
impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la buget, care au
influenţat asupra rezultatului financiar.
35. În rînd. 0320 se reflectă pierderile de la realizarea
mijloacelor fixe, inclusiv în cazul înlocuirii forţate sau efectuării
forţate: în col. 2 - constatate în contabilitatea financiară, în col. 3
- în scopuri fiscale. În scopuri fiscale pierderile de la realizarea
mijloacelor fixe se determină conform Regulamentului cu privire la modul
de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării
nr. 5 din 29.01.2001. În cazul efectuării donaţiilor şi ieşirii forţate
a proprietăţii în col. 3 se reflectă şi baza valorică a proprietăţii
donate/ieşite în mod forţat, ce se determină în conformitate cu pct. 45
al prezentei Instrucţiuni.
36. În rînd. 0321 col. 2 se reflectă pierderile legate de ieşirea
mijloacelor fixe în cazurile neindicate în rînd. 0320.
37. În rînd. 0322 se reflectă suma cheltuielilor legate de
amortizarea proprietăţii nemateriale: în col. 2 - constatate în
contabilitatea financiară, în col. 3 - constatate conform art. 28 al
Codului.
38. În rînd. 0323 se reflectă suma cheltuielilor legate de extracţia
resurselor naturale irecuperabile, respectiv în col. 2 - constatate în
contabilitatea financiară, în col. 3 - conform art. 29 al Codului.
39. Rînd. 0324 se completează în cazul, cînd contribuabilul
efectuează investiţii în scopul obţinerii venitului din investiţii în
baza creditelor (împrumuturilor). În această coloniţă se reflectă
cheltuielile legate de achitarea dobînzii pentru creditele folosite,
constatate în contabilitatea financiară, iar în col. 3 - cheltuielile în
limita venitului din investiţii - în cazul cînd venitul din investiţii
este mai mic decît cheltuielile pentru achitarea dobînzii. Rezultatul
din col. 3 se determină prin completarea anexei 2.2D.
Indicatorii anexei 2.2D se reflectă pe fiecare tip de venit
investiţional aparte.
În col. 2 a anexei 2.2D se reflectă suma venitului din investiţii,
obţinut în legătură cu utilizarea creditelor (împrumuturilor) - din
momentul utilizării creditului (împrumutului); în col. 3 - suma
venitului din investiţii obţinut în anul fiscal; în col. 4, 5 şi 6 se
reflectă suma cheltuielilor ce ţin de dobînzile calculate / achitate
pentru creditele (împrumuturile) folosite în scopul obţinerii venitului
din investiţii, inclusiv în col. 4 - suportate în anul fiscal, în col. 5
- de la începutul folosirii creditului (împrumutului), în col. 6 -
deduse în perioadele fiscale anterioare.
Col. 2, 5, 6 se completează numai în cazul cînd creditul
(împrumutul) este folosit pentru obţinerea venitului din investiţii sub
formă de creştere de capital.
Exemplu. În scopul obţinerii venitului din investiţii în anul 1999
S.A. "Lilia" a beneficiat de un credit bancar pe un termen de 3 ani în
sumă de 200000 lei cu o dobîndă de 30 % anual pentru procurarea unui
pachet de acţiuni (2000 acţiuni x 100 lei/acţiunea). De la deţinerea
acţiunilor venit din investiţii supus impozitării poate fi obţinut numai
sub formă de creştere de capital (dividendele nu constituie surse de
venit impozabile), care se constată în momentul realizării sau altui mod
de înstrăinare a lor. Să admitem că în anul 2000 au fost realizate 1000
de acţiuni la valoarea totală de 150000 lei şi în 2001 au fost
realizate restul 1000 de acţiuni la valoarea de 190000 lei. Modul de
reflectare a cheltuielilor permise spre deducere ce ţin de dobînzile
aferente creditului bancar folosit în scopul obţinerii venitului din
investiţii şi, în special, creşterii de capital pe perioada 1999 - 2001
va fi următorul:
Tabelul nr.1
Determinarea cheltuielilor aferente calculării/achitării
dobînzilor pentru creditul utilizat în scopul obţinerii
venitului din investiţii sub formă de creştere de capital
(mii lei)
------------------------------------------------------------------------
Anii| Suma | Suma |Suma dobînzii pentru împrumutul| Suma
|venitului |venitului | utilizat în scopul obţinerii |cheltuielilor
|din inves-|din inves-| venitului din investiţii |permise spre
|tiţii - de|tiţii- ob-|-------------------------------| deducere
|la începu-|ţinut în | în anul | total |dedusă în pe-|col./4-col.5,
|tul utili-|anul fis- | fiscal | |rioadele fis-| dar nu mai
|zării cre-|cal | | |cal preceden-| mult de
|ditului | | | |te |col.1-col.5)
----|----------|----------|---------|-------|-------------|--------------
A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6
-------------------------------------------------------------------------
1999 - - 60 60 - -
2000 50 50 60 120 - 50
(50+0) (150-100)
2001 140 90 60 180 50 90
(50+90) (190-100)
-------------------------------------------------------------------------
40. În rînd. 0325 col. 2 se reflectă suma contribuţiilor băneşti
efectuate în scopuri filantropice şi de sponsorizare, inclusiv şi sub
formă de donaţie conform datelor evidenţei financiare.
Contribuţiile sub formă nebănească se consideră ca donaţie, în
rezultatul căreia pentru scopuri fiscale venitul se determină în
rîndurile 0209 şi 0210 respectiv din anexele 1D, 1.1D, 1.2D.
41. În rînd. 0326 col.2 se reflectă suma cheltuielilor neconfirmate
documentar.
42. În rînd. 0327 se reflectă cheltuielile viitoare pentru
recultivarea terenurilor, respectiv în col. 2 - constatate în
contabilitatea financiară, iar în col. 3 - reieşind din prevederile
alin. (4) art. 29 al Codului.
43. În col. 0328 se reflectă cheltuielile viitoare privind
recuperarea pierderilor producţiei agricole în cazul atribuirii
terenurilor prin hotărîrile Guvernului Republicii Moldova: în col. 2 -
constatate în contabilitatea financiară, iar în col. 3 - în conformitate
cu alin. (5) art. 29 al Codului.
44. În rînd. 0329 se reflectă alte cheltuieli, ce nu ţin de
activitatea de întreprinzător şi respectiv nepermise spre deducere la
determinarea obligaţiunii fiscale privind impozitul pe venit.
45. Suma rînd. 030 col. 4 din anexa 2D este egală cu suma rînd. 0301
- 0329 şi se transferă în rînd. 030 al Declaraţiei.
Anexa 3D
46. Anexa 3D se completează de persoanele, cărora le-au fost
acordate înlesniri la respectarea anumitor condiţii. Ca înlesniri sînt
considerate atît veniturile scutite de impozit, cît şi reducerile din
suma impozitului pe venit.
Exemplu (înlesnirii se supune o parte din venit):
În anul 2000 în conformitate cu alin.(5) art. 25 din Legea bugetului
pe anul 2000 nr. 918-XIV din 11.04.2000, "băncile comerciale, care
efectuează creditarea pe termen lung a agenţilor economici în vederea
finanţării investiţiilor capitale destinate proiectării, elaborării,
însuşirii ...." sînt scutite de impozitul pe venit pe venitul obţinut
din acordarea creditelor pe un termen de 2-3 ani - în mărime de 50 la
sută, şi pe venitul, obţinut pe un termen de peste 3 ani - în mărime de
sută la sută. Presupunem că de la creditele acordate în aceste scopuri
pe un termen de 2-3 ani s-a obţinut un venit de 150000 lei, de la
creditele acordate pe un termen de peste 3 ani - 100000 lei. În acest
caz înlesnirile date se înregistrează aparte în col. A, iar suma
impozitului pe venit supusă înlesnirii (col. 7 anexa 3D) respectiv va
constitui 21000 lei (150000 lei x 28/100) x 50%) şi 28000 lei (100000
lei x 28 / 100) x 100%).
Exemplu (înlesnirii se supune suma calculată a impozitului pe venit):
În conformitate cu alin. (3) art. 25 din Legea bugetului pe anul
2000 nr. 918-XIV din 11-04-2000, "întreprinderile cu numărul de
lucrători de la 1 la 19: ce se ocupă cu producerea sau acordă servicii
populaţiei se scutesc de impozitul pe venit:"... Suma impozitului pe
venit în anul 2000 conform Declaraţiei constituie 25000 lei, adică
subiecţii micului business în col. A "Categoria înlesnirilor" indică
"Venitul agenţilor micului business", în col. 4 - Legea nr. 918-XIV din
11.04.2000, în col. 5 - art. 25, în col.6 - alin. (3), în col. 7 - 7000
lei (25000 lei x 28 / 100) etc.
Contribuabilii, ce beneficiază de cote reduse la aprecierea
obligaţiunii fiscale privind impozitul pe venit în conformitate cu art.
49 al Codului reflectă suma facilităţii determinate în acest mod în
anexa nr. 3D.
Exemplu. Dacă suma venitului impozabil supusă înlesnirii conform
art. 49 al Codului a întreprinderii agricole "Spicuşor" în anul 2000 va
constituit 1000 lei (se reflectă în col. 2 din anexa 3D), suma
impozitului pe venit supusă înlesnirii (se reflectă în col. 7 anexa 3D)
- 112 lei {(1000 lei x 28 : 100) x 40%}.
47. Suma rînd. 130 col. 7 din anexa 3D se transferă în rînd. 130 al
Declaraţiei.
Anexa 4D
48. Anexa 4D este necesară pentru determinarea sumei impozitului pe
beneficiu calculat din suma corectărilor depistate în perioada fiscală
curentă, dar care se atribuie perioadei de pînă la 01.01.98. Veniturile
(cheltuielile) depistate se impozitează la cota impozitului pe beneficiu
existentă în anul la care se atribuie.
49. Suma determinată în rînd. 140 col. 6 din anexa 4D se reflectă în
rînd. 140 al Declaraţiei.
Anexa 5D
50. Anexa 5D este completată de către contribuabil în cazul în care
pe parcursul anului fiscal a obţinut venit investiţional şi financiar
din surse aflate în afara Republicii Moldova, în conformitate cu
prevederile art. 78 al Codului.
În rînd. 16011 se reflectă suma impozitului pe venit achitată în
străinătate din venitul financiar şi investiţional obţinut.
În rînd. 16012 şi 16013 se reflectă suma venitului şi respectiv a
cheltuielilor legate de obţinerea venitului peste hotare.
Rînd. 16014 se determină prin calculul: rînd. 16012 - rînd. 16013.
În rînd. 16015 se reflectă suma venitului impozabil indicat în rînd.
090 din Declaraţie.
În rînd. 16016 se determină cota venitului impozabil din activitatea
investiţională şi financiară de peste hotarele republicii în suma totală
a venitului impozabil, ce se determină prin calculul următor rînd. 16014
: rînd. 16015 x 100.
În rînd. 16017 se reflectă suma impozitului pe venit determinată în
rînd. 1501 al Declaraţiei.
În rînd. 16018 se determină mărimea-limită de trecere în cont a
impozitului pe venit achitat în străinătate în legătură cu obţinerea
venitului financiar şi investiţional, ce se determină prin calculul
următor: rînd. 16016 x rînd. 16017 : 100.
În rînd. 1601 se reflectă suma impozitului pe venit, ce urmează a fi
trecută în cont în legătură cu obţinerea venitului financiar şi
investiţional, ca mărime minimală dintre suma indicată în rînd.16011 şi
cea din rînd. 16018, care apoi se transferă în rînd.1601 al Declaraţiei.
Conform art. 82 din Cod, suma impozitului pe venit achitată în
străinătate din venitul din investiţii şi financiar se trece în cont cu
condiţia că acest venit este impozitat în Republica Moldova.
Exemplu. În anul 2000 S.R.L. "Andreia" a primit venit investiţional
şi financiar peste hotarele Republicii Moldova în sumă de 14000 lei,
cheltuielile constituind - 4000 lei, venitul impozabil - 10000 lei.
Suma impozitului pe venit achitat peste hotarele Republicii Moldova
constituie 3000 lei. Suma totală a venitului impozabil pe anul 2000 -
100000 lei (rînd. 90 al Declaraţiei), iar suma calculată a impozitului
pe venit - 28000 lei (rînd. 1501 al Declaraţiei). Cota venitului
investiţional şi financiar obţinut peste hotarele republicii în suma
totală a venitului impozabil constituie 10% (10 : 100 x 100).
Mărimea-limită a impozitului pe venit ce poate fi trecut în cont
constituie 2800 lei (28000 lei x 10%), iar suma efectivă a impozitului
pe venit ce va fi trecută în cont din suma impozitului pe venit achitat
peste hotarele Republicii Moldova va constitui 2800 lei, adică mărimea
minimă dintre 2800 lei şi 3000 lei.
Anexa 6D
51. Anexa 6D se completează de către contribuabil în cazul cînd pe
parcursul anului fiscal la achitarea prealabilă a dividendelor a reţinut
impozitul pe venit din suma îndreptată pentru achitarea dividendelor.
În rînd. 16021 se reflectă suma impozitului pe venit din rîndul 1501
al Declaraţiei.
În rînd. 16022 se reflectă suma impozitului pe venit achitat în
perioadele precedente la achitarea prealabilă a dividendelor, care n-au
fost trecute în cont, deoarece depăşea suma obligaţiunii fiscale.
În rînd. 16023 se reflectă suma impozitului pe venit reţinut la
plata prealabilă a dividendelor în anul fiscal curent. Suma impozitului
în cauză, ce urmează a fi transferată, este egală cu 28 la sută din suma
dividendelor care urmează a fi plătite.
Suma impozitului pe venit reţinută la achitarea prealabilă a
dividendelor, ce nu poate fi trecută în cont în anul fiscal curent,
adică depăşeşte suma obligaţiunilor fiscale, se reportează în anul
fiscal următor celui, în care a apărut acest excedent şi se reflectă în
rîndul 16025. Totodată suma excedentului dat nu se consideră ca
supraplată.
52. Suma rînd.1602 col. 2 din anexa 6D se transferă în rînd. 1602 al
Declaraţiei.
Anexa 7D
53. Anexa 7D se completează de către contribuabilul, căruia pe
parcursul anului fiscal la acordarea serviciilor conform art. 90 al
Codului şi la primirea venitului sub formă de royalty conform art. 89 al
Codului i s-a reţinut impozitul pe venit la sursa de plată. Suma
impozitului pe venit reţinut în acest mod urmează a fi trecut în cont în
mărimea totală, iar în cazul cînd suma obligaţiunilor fiscale este mai
mică decît suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, suma
excedentului se consideră ca supraplată şi urmează a fi restituită
contribuabilului la dorinţa acestuia.
54. Suma rînd. 1603 col. 2 din anexa 7D se transferă în rînd. 1603
al Declaraţiei.
55. În anexa 8D se reflectă suma impozitului pe venit ce urmează a
fi achitată în rate în anul fiscal următor celui, pentru care se
prezintă Declaraţia cu privire la impozitul pe venit, reieşind din
metodele stabilite în art. 84 al Codului, inclusiv:
. suma calculată drept impozit, ce urmează a fi achitată pentru anul
fiscal în conformitate cu prevederile titlului II al Codului din suma
obligaţiunii fiscale prognozate de către contribuabil;
. suma impozitului pe venit ce urma a fi achitată în anul precedent.
Anexa nr.2
La Instrucţiunea cu privire la modul
de calculare şi achitare a impozitului
pe venit de către persoanele, ce
practică activitatea de antreprenoriat
nr.3 din 29.01.2001
Se înmînează destinatarului
CITAŢIE
Nr.___________ din __________
Inspectoratul Fiscal de Stat pe ___________________________________
În conformitate cu prevederile art.15 şi 16 ale Legii cu privire la
administrarea şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale
Codului fiscal nr.1164-XIII din 24.04.97, în scopul verificării
obligaţiunilor fiscale privind impozitul pe venit pe perioada de la
"___"________________ 200 __ pînă la "___"______________ 200 __. Vă
obligă de a vă prezenta în ziua de ______ luna __________ anul 200 __
la ora _____la inspectoratul (oficiul) fiscal de stat, situat pe adresa
________________________________________________________________________
cu următoarele documente (acte) _______________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
L.Ş. Şeful (şeful adjunct al) ______________ _______________
(semnătura) (data)
________________________________________________________________________
Destinatar __________________________ codul fiscal ________________
Consecinţele neprezentării
Conform articolul 12 Lege cu privire la administrarea impozitului
pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal, contribuabilul este tras la răspundere penală pentru
neprezentarea cerinţelor citaţiei primite privind depunerea
mărturiilor, prezentarea documentelor de evidenţă şi a altor documente,
inclusiv a celor referitoare la bunurile ce ţin de achitarea
impozitului pe venit!
========================================================================
linia de decupare
Se înapoiază în inspectoratul fiscal
DOVADĂ DE PRIMIRE
A CITAŢIEI nr. ___ din ____________
Citaţia remisă de inspectoratul fiscal pe _________________________
pe numele _____________________________________________________________
citat(ă) în scopul ____________________________________________________
pentru data de _______________________ 200 __ ora ______________________
a fost înmînată la ____________________________ 200 ____________________
1. Personal ___________________________ _____________________________
(semnătura destinatarului)
2. Altei persoane _____________________ _____________________________
(numele şi prenumele persoanei (semnătura)
cărei i-a fost înmînată citaţia)
Semnătura ce a primit citaţia e certificată de ________________________
________________________________________________________________________
(numele, prenumele şi semnătura persoanei ce a înmînat citaţia)
3. Citaţia n-a fost înmînată din motivul ______________________________
(numele, prenumele
________________________________________________________________________
şi semnătura persoanei responsabile de înmînarea citaţiei)
========================================================================
(partea verso a Citaţiei)
ÎNMÎNAREA CITAŢIEI
1. Citaţia se înmînează personal celui citat care va semna dovada
de primire.
Citaţia adresată se înmînează persoanei oficiale contra dovadă de
primire.
2. Dacă persoana citată nu se află acasă sau la locul de muncă,
agentul înmînează citaţia, contra dovadă de primire, unui membru matur
al familiei. În lipsa acestora citaţia este înmînată administraţiei de
imobil, administraţiei întreprinderii sau instituţiei la care lucrează
persoana citată, sau primăriei în a cărei rază acesta îşi are
domiciliul.
Persoana care a primit citaţia este obligată să o înmîneze
destinatarului la prima ocazie.
3. Dacă persoana citată temporar lipseşte, agentul va indica pe fila
a doua a citaţiei localitatea unde a plecat destinatarul şi ziua
eventualei întoarceri. Această informaţie trebuie să fie confirmată de
organele oficiale de la locul de trai sau de muncă.
4. Dacă persoana citată refuză să primească citaţia, agentul face
menţiunea respectivă pe citaţie şi o înapoiază inspectoratului fiscal.
Această menţiune este certificată de administraţia unităţii la care
lucrează destinatarul.
Anexa nr.3
La Instrucţiunea cu privire la modul
de calculare şi achitare a impozitului
pe venit de către persoanele, ce
practică activitatea de antreprenoriat
nr.3 din 29.01.2001
Inspectoratul Fiscal de Stat pe ______
de la ________________________________
(denumirea agentului economic)
______________________________________
(adresa juridică şi codul fiscal)
______________________________________
CERERE
________________________________________________________________________
(denumirea agentului economic)
Va informează despre faptul, că adunarea fondatorilor, a adoptat
hotărîrea nr. __ din "___" ________________ 200 __ privind suspendarea
activităţii întreprinderii de la "___" _____________ 200 __. Declaraţia
cu privire la impozitul pe venit obţinut în perioada de la ______ pînă
la __________, va fi prezentată pe parcursul a 5 zile din ziua
prezentării cererii, însă nu mai tîrziu de ___________________________.
Suntem familiarizaţi cu responsabilitatea pentru prezentarea cu
întîrziere a declaraţiei fiscale, stipulată în articolele 4 şi 12 ale
Legii cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru
punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.
Conducătorul _________________________ L.Ş. __________________
(numele, prenumele) (semnătura)
Contabilul-şef _______________________ __________________
(numele, prenumele) (semnătura)
_______________________
(data)
=======================================================================
AVIZ
Inspectoratul fiscal de stat pe _____________________ Vă informează
despre faptul, că Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pe
perioada de activitate de la _______________ pînă la _________________,
urmează a fi prezentată cel tîrziu pe data "___" ______________ 200 __.
În caz de nerespectare a termenului menţionat o să purtaţi
răspunderea stabilită în articolele 4 şi 12 ale Legii cu privire la
administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor
I şi II ale Codului fiscal.
Şeful (şeful adjunct)
al inspectoratului ______________________ L.Ş.______________
(numele, prenumele) (semnăura)
Avizul nr. ___ din ___________ am primit:
________________________ ____________________ _____________
(data) (numele, prenumele) (semnătura)
=======================================================================
(linia de decupare)
____________________________ _______________________________
(data şi numărul) (denumirea agentului economic)
_______________________________
(codul fiscal)
AVIZ
Inspectoratul fiscal de stat pe ______ Vă informează despre faptul,
că Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pe perioada de
activitate de la ______ pînă la __________, urmează a fi prezentată cel
tîrziu pe data de __________________.
În caz de nerespectare a termenului menţionat o să purtaţi
răspunderea stabilită în articolele 4 şi 12 ale Legii cu privire la
administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor I
şi II ale Codului fiscal.
Şeful inspectoratului ___________________ L.Ş._______________
(numele, prenumele) (semnătura)
Anexa nr.4
La Instrucţiunea cu privire la modul
de calculare şi achitare a impozitului
pe venit de către persoanele, ce
practică activitatea de antreprenoriat
nr.3 din 29.01.2001
Inspectoratul Fiscal de Stat pe ______
de la ________________________________
(denumirea agentului economic)
______________________________________
(adresa juridică, codul fiscal)
CERERE
Rog să prolongaţi pînă la "___" ________________ 200 __ termenul
de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, în
legătură cu circumstanţele apărute din următoarele motive:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Conducătorul _________________________ L.Ş. __________________
(numele, prenumele) (semnătura)
Contabilul-şef _______________________ __________________
(numele, prenumele) (semnătura)
_______________________
(data)
========================================================================
AVIZ
Inspectoratul fiscal de stat pe _____________________ autorizează
prolongarea termenului de prezentare a Declaraţiei cu privire la
impozitul pe venit pe anul _______ pînă la "___" ______________ 200 __.
În caz de nerespectare a termenului menţionat o să purtaţi
răspunderea stabilită în articolele 4 şi 12 ale Legii cu privire la
administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor
I şi II ale Codului fiscal.
Şeful (şeful adjunct) ____________________ L.Ş._______________
al inspectoratului (numele, prenumele) (semnătura)
Avizul nr. ___ din ___________ 200__ am primit:
_____________________ ____________________ _______________
(data) (numele, prenumele) (semnătura)
========================================================================
(linia de decupare)
____________________________ _______________________________
(data şi numărul) (denumirea agentului economic)
_______________________________
(codul fiscal)
AVIZ
Inspectoratul fiscal de stat pe _____________________ autorizează
prolongarea termenului de prezentare a Declaraţiei cu privire la
impozitul pe venit pe anul _______ pînă la "___" ______________ 200 __.
În caz de nerespectare a termenului menţionat o să purtaţi
răspunderea stabilită în articolele 4 şi 12 ale Legii cu privire la
administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor
I şi II ale Codului fiscal.
Şeful (şeful adjunct) ____________________ L.Ş._______________
al inspectoratului (numele, prenumele) (semnătura)
Anexa nr.5
La Instrucţiunea cu privire la modul
de calculare şi achitare a impozitului
pe venit de către persoanele, ce
practică activitatea de antreprenoriat
nr.3 din 29.01.2001
Inspectoratul Fiscal de Stat pe ______
de la ________________________________
(denumirea agentului economic)
______________________________________
(adresa juridică, codul fiscal)
CERERE
_______________________________________________________________________
(denumirea agentului economic)
Rog să restituiţi impozitul pe venit, penalitatea şi amenzile
aferente lui percepute eronat, supraplata impozitului pe venit apărute
pe contul analitic la data de _______________ în sumă de ______________
lei. Suma impozitului pe venit aferentă restituirii, micşoraţi cu suma
datoriei faţă de buget pe următoarele impozite: _______________________
________________________________________________________________________
(se indică impozitul şi prin cratimă suma în lei)
________________________________________________________________________
Conducătorul _________________________ L.Ş. __________________
(numele, prenumele) (semnătura)
Contabilul-şef _______________________ __________________
(numele, prenumele) (semnătura)
_______________________
(data)
========================================================================
AVIZ
Inspectoratul fiscal de stat __________________ Vă aduce la
cunoştinţă, că supraplata la impozitul pe venit în sumă de ____________
lei este restituită pe contul de decontare al Dvs. conform documentului
______________________________________.
(denumirea, numărul şi data)
Suma impozitului pe venit aferentă restituirii este micşorată cu
datoria pe următoarele impozite: _______________________________________
_______________________________________________________________________.
(se indică impozitul şi prin cratimă suma în lei)
Şeful (şeful adjunct) ____________________ L.Ş._______________
al inspectoratului (numele, prenumele) (semnătura)
Avizul nr. ___ din ___________ 200__ am primit:
_____________________ ____________________ _______________
(data) (numele, prenumele) (semnătura)
=======================================================================
(linia de decupare)
____________________________ _______________________________
(data şi numărul) (denumirea agentului economic)
_______________________________
(codul fiscal)
AVIZ
Inspectoratul fiscal de stat pe __________________ Vă aduce la
cunoştinţă, că supraplata la impozitul pe venit în sumă de ____________
lei este restituită pe contul de decontare al Dvs. conform documentului
______________________________________.
(denumirea, numărul şi data)
Suma impozitului pe venit aferentă restituirii este micşorată cu
datoria pe următoarele impozite _______________________________________
_______________________________________________________________________.
(se indică impozitul şi prin cratimă suma în lei)
Şeful inspectoratului __________________ L.Ş._______________
(numele,prenumele) (semnătura)
Anexa nr.6
La Instrucţiunea cu privire la modul
de calculare şi achitare a impozitului
pe venit de către persoanele, ce
practică activitatea de antreprenoriat
nr.3 din 29.01.2001
EXTRAS
din Hotărîrea cu privire la aplicarea sancţiunilor
financiare pentru nerespectarea legislaţiei privind
impozitul pe venit faţă de ______________________________
(denumirea agentului economic)
__________________________ -------------------------
(data şi numărul) (localitatea)
În baza art.3(h) al Legii cu privire la Serviciul fiscal de stat şi
art.8 al Codului fiscal HOTĂRĂSC;
1. Pentru încălcarea art.__ ale Codului fiscal p.__ ale
Instrucţiunii nr. ___ din _____________, care constă în _______________
________________________________________________________________________
conform art.__ al Legii cu privire la administrarea impozitului pe
venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal, a aplica sancţiuni financiare sub formă de amendă în mărime de
_______________%, în sumă de ___________ lei.
2. Prezenta Hotărîre poate fi contestată la Inspectoratul fiscal de
stat în termen de un an din ziua primirii ei.
L.Ş. Şeful (şeful adjunct) al
Inspectoratului Fiscal de Stat______________ _____________________
(semnătura) (numele,prenumele)
========================================================================
____________________________ _______________________________
(data şi numărul) (denumirea agentului economic)
_______________________________
(adresa juridică, codul fiscal)
AVIZ
Inspectoratul fiscal de stat pe ______ Vă informează, că prin
Hotărîrea nr. ___ din _____________, pentru încălcarea art.__ ale
Codului fiscal, p.__ ale Instrucţiunii Serviciului Fiscal de Stat nr.
_____________ din ____________, care constă în ________________________
_______________________________________________________________________,
conform art.__ al Legii cu privire la administrarea impozitului pe
venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal, a aplica sancţiuni financiare sub formă de amendă în mărime de
_____% în sumă de _____ lei, care urmează să fie transferaţi la buget
pe contul _____________, pînă la data de ___________.
În caz de încălcare a termenului menţionat este prevăzută
răspunderea conform Legii cu privire la administrarea impozitului pe
venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal.
L.Ş. Şeful (şeful adjunct) al
Inspectoratului Fiscal de Stat______________ _____________________
(semnătura) (numele, prenumele)
Avizul nr. ___ din ___________ 200 __ am primit:
________________________ ____________________ _____________
(data) (numele, prenumele) (semnătura)
=======================================================================
____________________________ _______________________________
(data şi numărul) (denumirea agentului economic)
_______________________________
(adresa juridică,condul fiscal)
AVIZ
Inspectoratul fiscal de stat pe ______ Vă informează, că prin
Hotărîrea nr. ___ din _____________, pentru încălcarea art.__ ale
Codului fiscal, p.__ ale Instrucţiunii Serviciului Fiscal de Stat nr.
_____________ din ____________, care constă în ________________________
_______________________________________________________________________,
conform art.__ al Legii cu privire la administrarea impozitului pe
venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal, a aplica sancţiuni financiare sub formă de amendă în mărime de
_____% în sumă de _____ lei, care urmează să fie transferaţi la buget
pe contl ______________, pînă la data de ___________.
În caz de încălcare a termenului menţionat este prevăzută
răspunderea conform Legii cu privire la administrarea impozitului pe
venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului
fiscal.
L.Ş. Şeful (şeful adjunct) al
Inspectoratului Fiscal de Stat______________ _____________________
(semnătura) (numele, prenumele)
Lasă-ne feedback-ul tău! 😊
Ne dorim să îți oferim cea mai bună experiență pe site-ul nostru și apreciem orice sugestie care ne poate ajuta să îl îmbunătățim.
Trimite-ne feedback-ul tău pe email-ul nostru moldlex@stisc.gov.md, facând click pe butonul de mai jos.
Opinia ta contează și ne ajută să devenim mai buni! 🚀