L E G E

pentru modificarea şi completarea unor legi

nr. 1254-XIII  din  16.07.97

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.66/549 din 09.10.1997

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Notă: Art.I abrogat la data abrogării Legii cu privire la faliment conform Legii R.Moldova nr.632-XV din 14.11.2001, în vigoare 15.02.2002

Art.I. – Legea nr.786-XIII din 26 martie 1996 cu privire la faliment (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.58, art.583) se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În articolul 1:

subalineatul unu se modifică şi va avea următorul cuprins:

"insolvabilitate – situaţie economico-financiară în care se află debitorul ale cărui active sînt de o valoare mai mică decît a capitalului social, în cazul cînd acesta este declarat, sau ale cărui pasive depăşesc activele, în celelalte cazuri, şi care este incapabil să-şi achite datoriile în volumul stabilit ajunse la scadenţă, indiferent de cauza, timpul şi locul provenienţei lor;";

subalineatele opt-unsprezece se exclud;

în final, se introduc trei subalineate noi avînd următorul cuprins:

"faliment internaţional – procedură de faliment deschisă unei persoane în două sau mai multe ţări;

faliment principal – procedură de faliment deschisă unei persoane în ţara în care aceasta îşi are centrul intereselor principale. Centrul intereselor principale ale societăţilor şi persoanelor juridice se presupune a fi, pînă la confirmarea contrariului, sediul lor statutar;

faliment secundar – procedură de faliment în o altă ţară decît aceea în care a fost deschis falimentul principal."

2. În articolul 3, după cuvîntul "întreprinderilor," se introduce textul "asociaţiilor (uniunilor) de întreprinderi,".

3. Din articolul 4, se exclude litera c).

4. În articolul 5:

alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"(4) La patrimoniul debitorului persoană fizică se raportează cotele comanditarilor, bunurile personale ale fondatorilor întreprinderii individuale, ale asociaţilor societăţii în nume colectiv, ale comanditaţilor societăţilor în comandită, precum şi bunurile familiei lor, dacă acestea au fost procurate prin tranzacţii ilicite şi prin alte acţiuni ilegale, excepţie făcînd bunurile care, în condiţiile prezentei legi şi ale altor acte legislative, nu pot fi urmărite.

(5) Nu se raportează la masa concursuală bunurile şi drepturile patrimoniale depuse ca gaj, bunurile aflate în posesiunea ilegală a debitorului sau din greşeală, asupra cărora un terţ şi-a dovedit titlul de drept real, şi nici pensiile, indemnizaţiile sociale şi mijloacele provenite din repararea prejudiciului moral cauzat fondatorului unei întreprinderi individuale, asociatului din societatea în nume colectiv, comanditatului din societatea în comandită.";

se introduce în final un nou alineat, (6), avînd următorul cuprins:

"(6) La masa concursuală a debitorului se adaugă patrimoniul asociaţilor cu răspundere subsidiară pentru obligaţiile debitorului, precum şi patrimoniul fidejusorului şi cel al garantului, în volumul obligaţiilor debitorului subscrise de ei."

5. În articolul 7:

alineatele (2) – (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"(2) Procedura falimentului se deschide numai la cererea creditorului concursual, a debitorului, a procurorului, a lichidatorului din falimentul principal sau a altei persoane sau organ abilitat, în cazul solicitării deschiderii procedurii falimentului secundar în cadrul examinării unui faliment internaţional.

(3) Orice creditor concursual poate să introducă în instanţa de judecată o cerere cu privire la deschiderea procedurii falimentului dacă debitorul nu execută timp de o lună creanţele.

(4) Creditorul concursual este în drept să formuleze în una şi aceeaşi cerere cîteva revendicări faţă de debitor referitoare la diferite obligaţii, suma revendicărilor însă neputînd fi mai mică de 2000 lei. Creditorii concursuali au dreptul să-şi unească revendicările faţă de debitor şi să introducă în instanţa de judecată o singură cerere.

(5) În cerere, creditorii concursuali trebuie să-şi asume obligaţia de a acoperi eventualele cheltuieli aferente procedurii concursuale în cazul în care debitorul nu este disponibil să acopere la momentul respectiv astfel de cheltuieli.";

la alineatul (6), textul "administrarea externă sau asanarea" se substituie prin textul "procedura de reorganizare.";

alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(8) Lichidatorul din falimentul principal sau o altă persoană sau organ abilitat, în cazul solicitării deschiderii de faliment secundar, prezintă hotărîrea instanţei de judecată sau a unui alt organ abilitat din ţara în care este declarată deschiderea procedurii falimentului principal.";

în alineatul (9) se introduce în final textul: "Ceilalţi creditori concursuali sînt în drept să ceară continuarea procedurii falimentului, declarînd în scris despre faptul acesta."

6. În articolul 8:

la alineatul (2), cuvîntul "anulate" se substituie prin cuvîntul "încasate";

la alineatul (4):

- după litera a) se introduce litera b) avînd următorul cuprins:

"b) extras din statutul (regulamentul) debitorului privind răspunderea asociaţilor pentru obligaţiunile acestuia;";

- literele b) – j) devin respectiv literele c) – k);

- la litera i) textul "lichidarea debitorului" se substituie prin textul "introducerea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului";

- la litera j) textul "exercitarea administrării externe sau asanarea debitorului, conţinînd şi planul acestei reglementări" se substituie prin textul "reorganizarea debitorului, conţinînd şi planul acestei reorganizări;".

7. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Articolul 9. Introducerea cererii. Referinţa la cerere

(1) Cererea cu privire la deschiderea procedurii falimentului se introduce în instanţa de judecată în condiţiile generale stabilite de lege.

(2) La data la care debitorul depune cererea, se produc efectele juridice menţionate la art.17 alin.(1) lit.b) – d) şi alin.(2).

(3) Debitorul, în termen de 5 zile de la data primirii copiei de pe cererea creditorului sau a procurorului, va prezenta instanţei de judecată şi reclamantului o referinţă la cerere, care va conţine în mod obligatoriu:

a) denumirea instanţei de judecată;

b) data semnării referinţei şi numărul ei, denumirea (numele) reclamantului;

c) conţinutul răspunsului la propunerea de tranşare a litigiului. Dacă în cererea de chemare în judecată se consemnează că nu a fost primit răspuns la referinţă, se anexează copia de pe răspunsul dat la propunerea de tranşare a litigiului, precum şi probele care confirmă că răspunsul a fost expediat reclamantului;

d) mărimea şi calculul datoriilor certe, iar în cazul în care sumele respective au fost transferate creditorilor (obligaţiunile satisfăcute) – numărul şi data ordinului de plată sau ale altui document;

e) confirmarea sau contestarea insolvabilităţii sale;

f) consemnarea documentelor şi altor probe anexate la referinţă;

g) solicitarea garanţiilor prevăzute la art.10 alin.(1) pentru acoperirea unor eventuale pagube.

(4) Faptul că debitorul nu face referinţă la cerere nu împiedică instanţa de judecată să examineze cazul în esenţă. Dacă instanţa de judecată respinge cererea creditorului sau a procurorului în cazul în care debitorul nu a făcut referinţa la ea, toate cheltuielile aferente examinării cazului vor fi suportate de debitor."

8. În articolul 10 alineatul (1), cuvîntul "respinsă" din final se substituie prin textul "returnată fără examinare".

9. În articolul 11:

la alineatul (1), cuvîntul "răspuns" se substituie prin textul "prezentare a referinţei";

alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(2) După înregistrarea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului, în scopul asigurării protecţiei intereselor patrimoniale ale creditorilor, instanţa de judecată poate lua următoarele măsuri:

a) sechestrarea patrimoniului, conturilor şi documentelor debitorului;

b) cererea de a fi depusă o cauţiune în valoarea acţiunii intentate de creditori sau de procuror pentru menţinerea dreptului debitorului de a-şi administra bunurile;

c) alte măsuri conforme legii."

10. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Articolul 12. Intentarea procesului şi pronunţarea hotărîrii

(1) După introducerea cererii şi înregistrarea ei, judecătorul, în termen de 15 zile, dar nu mai devreme de termenul prevăzut pentru prezentarea referinţei la cerere, pronunţă o hotărîre privind intentarea procesului, informează părţile în proces şi alte persoane despre data, ora şi locul şedinţei de judecare a cauzei. În condiţiile art.10 alin.(1), cererea va fi returnată fără examinare.

(2) La şedinţa instanţei de judecată sînt invitaţi debitorul, proprietarul debitorului, organul fiscal de la locul înregistrării debitorului, băncile care acordă debitorului servicii de decontări şi de credit, creditorii cunoscuţi instanţei de judecată, precum şi reprezentantul angajaţilor debitorului, este examinată candidatura administratorului procedurii concursuale propusă de creditori pentru o eventuală hotărîre cu privire la deschiderea procedurii concursuale.

(3) După examinarea cererii, instanţa de judecată pronunţă una din următoarele hotărîri:

a) declararea debitorului în stare de insolvabilitate şi derularea procedurii concursuale;

b) respingerea cererii, în cazul constatării solvabilităţii debitorului la data pronunţării hotărîrii, inclusiv al restabilirii solvabilităţii acestuia după introducerea cererii, şi posibilităţii executării creanţelor lui curente.

(4) În cazul examinării cererii depuse de debitor sau de lichidatorul din falimentul principal (de o altă persoană sau de un organ abilitat) (art.7 alin.(8), instanţa de judecată, odată cu intentarea procesului, poate pronunţa o hotărîre cu privire la declararea debitorului în stare de insolvabilitate şi la deschiderea procedurii concursuale, fără audierea orală a cauzei.

(5) Hotărîrea cu privire la declararea debitorului în stare de insolvabilitate şi la deschiderea procedurii concursuale sau, după caz, cu privire la respingerea cererii în partea în care se referă la falimentul debitorului va fi pronunţată de instanţa de judecată în termen de 30 de zile de la data introducerii cererii."

11. Articolele 13-15 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"Articolul 13. Principiile şi condiţiile generale ale procedurii de reorganizare

(1) Prin procedura de reorganizare se urmăreşte executarea creanţelor creditorilor în condiţiile negociate şi menţinerea debitorului ca subiect de drept.

(2) Temei pentru aplicarea procedurii de reorganizare îl constituie posibilitatea reală de restabilire a solvabilităţii debitorului şi de continuare a activităţii acestuia prin efectuarea unor acţiuni de ordin organizatoric şi economic.

(3) Procedura de reorganizare se aplică în exclusivitate faţă de debitor, acesta avînd calitatea de societate pe acţiuni, de societate cu răspundere limitată, de cooperativă de producţie sau de asociaţie (uniune) de întreprinderi.

(4) Nu poate fi aplicată procedură de reorganizare debitorului căruia, în ultimii 3 ani, a fost aplicată o astfel de procedură.

(5) Durata procedurii de reorganizare nu va depăşi 12 luni pentru debitorul cu un număr de pînă la 50 de angajaţi şi 24 de luni pentru ceilalţi debitori.

(6) Pentru perioada de reorganizare, procedura concursuală se suspendă, conturile se deblochează. Cu toate acestea, administratorul procedurii de reorganizare {art.14 alin.(4) lit.d)} este îndreptăţit să aplice măsurile prevăzute la art.20.

(7) De la data intrării în vigoare a hotărîrii cu privire la alegerea unui plan de reorganizare din numărul planurilor confirmate, debitorul trebuie să folosească în denumirea sa textul "în procedură de reorganizare".

Articolul 14. Propunerea şi admiterea planului de reorganizare

(1) Procedura de reorganizare a debitorului se iniţiază prin introducerea în instanţa de judecată a unei cereri şi a planului de reorganizare, anexat la ea.

(2) Planul de reorganizare poate fi propus de debitor, de creditorii care deţin nu mai puţin de o treime din creanţele asigurate cu gaj, cu excepţia creditorilor gajişti care şi-au formulat revendicările conform art.17 alin.(2), de creditorii neasiguraţi care deţin nu mai puţin de o treime din datoria generală a debitorului. În cazul în care debitorul este o societate pe acţiuni, o societate cu răspundere limitată sau o cooperativă de producţie, planul de reorganizare poate fi propus cu o treime din voturile acţionarilor (asociaţilor) care au drept de vot în adunarea generală a acţionarilor (asociaţilor), iar în cazul unei asociaţii (uniuni) de întreprinderi – de fiecare asociat general care are dreptul de a propune planul.

(3) Planul trebuie propus în termen de 10 zile de la data primei adunări a creditorilor {art.18 alin.(4)}. În cazul în care persoanele indicate la alin.(2) depun o cerere privind prelungirea termenului de propunere a planului, instanţa de judecată poate prelungi acest termen, care însă nu trebuie să depăşească 90 de zile de la data depunerii cererii de iniţiere a procedurii falimentului.

(4) Planul trebuie să specifice în detalii:

a) termenul, modul şi mărimea în care se va efectua achitarea sau compensarea creanţelor către diferitele categorii de creditori prin convertirea creanţelor acestora în acţiuni (părţi sociale) ale debitorului, prin emiterea unor noi creanţe de către debitor sau prin alte metode;

b) posibilitatea şi mărimea degrevării de datorie a debitorului şi a membrilor asociaţiei (uniunii) de întreprinderi;

c) tabloul achitării tuturor categoriilor de creditori în comparaţie cu ceea ce ar primi în urma distribuirii activelor la lichidare, dacă aceasta ar avea loc;

d) măsurile (organizatorice, administrative, juridice, financiare, tehnice, de utilizare a forţei de muncă) care vor fi luate pentru restabilirea solvabilităţii debitorului şi pe care se bazează posibilitatea realizării planului. În cadrul măsurilor administrative se va specifica înlăturarea administraţiei debitorului de la conducere şi executarea funcţiilor de conducere de către administratorul procedurii de reorganizare numit conform art.22 sau continuarea exercitării acestor funcţii de către debitor sub supravegherea administratorului procedurii de reorganizare.

(5) Cheltuielile legate de propunerea planului, inclusiv de procedura de solicitare a acceptării acestui plan, vor fi suportate de partea care l-a propus; cheltuielile legate de planul propus de debitor vor fi efectuate din contul patrimoniului lui.

(6) Instanţa de judecată va admite planul, propus de părţile acceptabile, care conţine întreaga informaţie solicitată. Înainte de a admite un plan, instanţa de judecată poate solicita opinia unui expert dezinteresat pentru a confirma posibilitatea realizării lui. Înainte de a respinge un plan, instanţa de judecată va asculta opinia părţii care l-a propus, a administratorului, a debitorului şi a adunării creditorilor.

(7) Orice plan admis:

a) se păstrează la grefier şi este disponibil tuturor părţilor cointeresate, care pot solicita o copie;

b) se expediază creditorilor cunoscuţi, administratorului, debitorului, asociaţilor şi acţionarilor, la ordinul judecătorului.

(8) Judecătorul va ordona publicarea în două ziare (de difuzare locală şi în ţară) cu tiraj mare a unui aviz privind admiterea planului. În aviz se va menţiona partea care propune planul, data votării lui şi posibilitatea votării prin intermediul unei scrisori recomandate în care semnătura votantului este autentificată notarial. De la data publicării avizului, se va considera că toate persoanele cointeresate sînt înştiinţate despre plan.

(9) La cel mult 3 săptămîni după expedierea planului, instanţa de judecată convoacă şedinţa creditorilor. Debitorul va fi invitat în scris să participe la şedinţă. Asociaţii (acţionarii) debitorului pot participa la şedinţă şi pot vota numai atunci cînd, conform planului, ei nu sînt trataţi atît de favorabil ca în cazul lichidării debitorului sau ca în cazul în care se prevede majorarea sau reducerea capitalului social al acestuia. Asociaţii (acţionarii) votează conform statutului debitorului.

(10) Dacă au fost admise mai multe planuri, acestea trebuie să fie puse la vot în cadrul unei şedinţe.

(11) Numai creditorii ale căror creanţe au fost înaintate în modul corespunzător şi nu sînt contestate sînt în drept să voteze planul, cu excepţia cazurilor cînd instanţa de judecată a autorizat anterior altor creditori să voteze.

(12) Prin derogare de la prevederile art.25, vor participa la votarea planului de reorganizare şi vor vota separat următoarele categorii de persoane:

a) creditorii gajişti, cu excepţia celor care şi-au formulat pretenţiile faţă de debitor conform art.17 alin.(2);

b) creditorii conform rîndului (categoriei) indicat la art.28 alin.(2);

c) asociaţii (acţionarii) debitorului care au drept de vot conform alin.(9).

(13) La începutul procedurii de vot, judecata va informa asistenţa despre voturile scrise primite în mod legal de la creditori.

(14) Planul se consideră acceptat de o anumită categorie de votanţi dacă deţinătorii majorităţii sumelor creanţelor sau altor drepturi din fiecare categorie votează pentru acceptarea planului. De asemenea, planul se consideră acceptat de fiecare categorie care nu este defavorizată de plan. O categorie se consideră defavorizată dacă, la momentul confirmării planului, membrii acestei categorii ar primi mai puţin decît echivalentul creanţelor sau al drepturilor lor.

Articolul 15. Confirmarea planului, realizarea (nerealizarea) lui

(1) Instanţa de judecată confirmă planul dacă:

a) acesta este acceptat de cel puţin două categorii de creditori din cele menţionate la art.14 alin.(12) lit.a) şi la art.28 alin.(2) lit.a) – d) şi de cel puţin o categorie defavorizată din cele indicate la art.28 alin.(2) lit.e) şi f);

b) persoanele care nu au acceptat planul (categoriile de creditori defavorizate, fiecare membru de orice categorie sau debitorul) vor beneficia în cadrul planului de o tratare cinstită şi echitabilă, ceea ce înseamnă că:

- nici o categorie de creditori cu opinii diferite referitoare la plan şi nici debitorul nu vor primi mai puţin decît în cazul lichidării debitorului;

- nici o categorie de creditori şi nici un membru de orice categorie de creditori nu vor primi mai mult decît cuantumul declarat al creanţelor sau al drepturilor lor;

- toţi creditorii în cadrul unei categorii sînt trataţi la fel, cu excepţia cazurilor cînd fiecare membru al acestei categorii consimte în scris la o tratare inegală a oricărui membru al acestei categorii;

c) remunerarea administratorului şi plata altor cheltuieli administrative sînt efectuate în întregime în cazul în care planul nu specifică modalitatea asigurării acestor plăţi.

(2) Dacă vor fi confirmate cîteva planuri, instanţa de judecată va alege planul debitorului.

(3) Cînd hotărîrea de confirmare a planului sau de alegere a unui plan dintre mai multe planuri confirmate intră în vigoare, situaţia financiară a debitorului este reorganizată în modul corespunzător, iar creanţele şi drepturile creditorilor şi ale altor părţi cointeresate sînt modificate conform planului. Creditorii pot cere executarea hotărîrii judecătoreşti în baza unui plan confirmat, care va fi considerat drept ultimă sentinţă civilă referitoare la debitor. Administratorul procedurii de reorganizare sau, după caz, debitorul este obligat să efectueze fără întîrziere schimbările de structură prevăzute în plan.

(4) Dacă planul nu este confirmat, instanţa de judecată va revoca hotărîrea sa cu privire la suspendarea procedurii falimentului şi va ordona administratorului procedurii concursuale lichidarea imediată a masei concursuale.

(5) Pe parcursul reorganizării, planul poate avea modificări, acestea fiind efectuate cu respectarea procedurilor prevăzute în prezentul capitol.

(6) Procedura de reorganizare a debitorului încetează în legătură cu:

a) realizarea planului;

b) nerespectarea planului;

c) expirarea termenului stabilit pentru efectuarea procedurii de reorganizare.

(7) În caz de realizare a planului, instanţa de judecată pronunţă închiderea procedurii falimentului.

(8) Dacă debitorul nu reuşeşte să respecte planul, creditorii ale căror creanţe nu au fost satisfăcute în proporţie de cel puţin 80 la sută ori au fost modificate de plan sau administratorul procedurii de reorganizare pot înainta o cerere de lichidare fără dovezi de insolvabilitate a debitorului. Totodată, modificarea creanţelor şi a drepturilor părţilor cointeresate va fi definitivă, chiar dacă instanţa de judecată hotărăşte lichidarea debitorului."

12. Articolele 16-20 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"Articolul 16. Hotărîrea cu privire la deschiderea procedurii concursuale

(1) Procedura concursuală începe odată cu adoptarea hotărîrii respective {art.12 alin.(3) lit.a)}, care va conţine:

a) interdicţia administrării de către debitor a patrimoniului său;

b) somaţia cu privire la administrarea patrimoniului debitorului şi desemnarea unui administrator al procedurii concursuale (denumit în continuare administrator) propus de creditorii concursuali (denumiţi în continuare creditori) sau numit de instanţa de judecată în cazul în care propunerea nu este făcută sau administratorul nu corespunde cerinţelor art.22 alin.(3);

c) înştiinţarea tuturor creditorilor debitorului despre dreptul de a adresa instanţei de judecată, în termenele stabilite, o cerere privind revendicările lor financiare, cu argumentarea acestora, conţinînd menţiunea că în caz contrar, la distribuirea sumei obţinute prin procedură concursuală, revendicările lor nu vor fi luate în considerare;

d) adresarea către toate persoanele cu drept de proprietate, de gaj sau cu alte drepturi reale asupra bunurilor aflate în posesiunea debitorului a propunerii de a declara acest drept administratorului în termenul stabilit;

e) cerinţa, faţă de posesorii bunurilor ce constituie proprietate a debitorului sau faţă de persoanele care trebuie să efectueze anumite plăţi în folosul debitorului, de a transmite aceste bunuri şi de a efectua aceste plăţi prin intermediul administratorului în baza împuternicirilor acestuia;

f) data şi ora deschiderii procedurii concursuale.

(2) Hotărîrea cu privire la declararea debitorului în stare de insolvabilitate şi la deschiderea procedurii concursuale se aduce la cunoştinţa părţilor în proces, tuturor creditorilor cunoscuţi, angajaţilor debitorului, Fondului Social, Camerei Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justiţiei, Băncii Naţionale a Moldovei, altor instituţii financiare, inspectoratului fiscal teritorial şi se publică în termen de 10 zile în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din mijloacele reclamantului, transferate la contul de depozit al instanţei de judecată.

(3) În publicaţie trebuie să se indice:

a) denumirea instanţei în a cărei procedură se află cauza;

b) denumirea şi sediul debitorului;

c) data şi ora adoptării hotărîrii judecătoreşti, în al cărei temei se deschide procedura concursuală;

d) propunerea făcută creditorilor de a-şi prezenta creanţele asupra debitorului în termenul stabilit;

e) contul la care urmează să fie vărsate mijloacele creditare ale debitorului;

f) alte date importante.

Articolul 17. Efectele juridice ale hotărîrii privind deschiderea procedurii concursuale

(1) De la data intrării în vigoare a hotărîrii privind deschiderea procedurii concursuale:

a) debitorul pierde dreptul de folosinţă, de dispunere şi de administrare a patrimoniului, drepturile şi obligaţiunile lui trecînd la administrator;

b) toate obligaţiunile şi creanţele debitorului se consideră la scadenţă dacă din acţiunile întreprinse de administrator în temeiul art.19 nu rezultă altceva;

c) decontările cu debitorul se fac numai printr-un cont al acestuia deschis de administrator;

d) orice garanţie de executare a obligaţiunii acordată în afară de cazurile prevăzute de prezenta lege sau neautorizată de instanţa de judecată se consideră nulă;

e) în denumirea sa, debitorul trebuie să folosească cuvintele "în procedură concursuală".

(2) După deschiderea procedurii concursuale, judecarea celorlalte cauze vizînd patrimoniul debitorului se suspendă, inclusiv executarea hotărîrilor adoptate anterior de instanţa de judecată. Toate pretenţiile de ordin patrimonial pot fi formulate din acest moment debitorului numai în cadrul procedurii concursuale, excepţie făcînd creanţele creditorilor gajişti şi creanţele privind sechestrarea bunurilor ce se află în posesiunea nelegitimă a debitorului sau din greşeală, asupra cărora terţe persoane şi-au confirmat titlul de drept real, precum şi executarea hotărîrilor judecătoreşti cu privire la acestea.

(3) Creanţele creditorilor rezultate din tranzacţii încheiate după deschiderea procedurii concursuale vor avea prioritate faţă de creanţele creditorilor concursuali fie prin constituirea gajului, fie prin alte garanţii sigure de satisfacere a creanţelor lor în mod prioritar.

Articolul 18. Acţiunile ulterioare hotărîrii cu privire la deschiderea procedurii concursuale

(1) După intrarea în funcţie, administratorul:

a) ia în primire patrimoniul şi documentaţia debitorului, în condiţiile legii;

b) inventariază bunurile debitorului şi ia măsuri pentru conservarea lor;

c) aplică, după caz, sigiliile pe averea, documentele şi registrele debitorului;

d) efectuează şi alte acţiuni în condiţiile art.22 alin.(7) şi restricţiilor prevăzute la art.17.

(2) Creditorii sînt obligaţi să-şi declare drepturile în faţa instanţei de judecată în termen de o lună de la data publicării anunţului respectiv, să dea explicaţii referitor la valoarea creanţelor, la existenţa gajului, la bunurile care se află în posesiunea debitorului şi asupra cărora deţin drept de proprietate sau referitor la alte drepturi. Creanţele către bugetul public naţional sînt luate în considerare cu titlu provizoriu în cuantumul declarat de debitor. Creditorii, cu excepţia salariaţilor debitorului, care nu şi-au declarat drepturile în termenele stabilite se consideră că au renunţat la ele.

(3) În cel mult 5 zile după expirarea termenului de prezentare a revendicărilor, instanţa de judecată va expedia persoanelor participante la proces o înştiinţare despre convocarea primei adunări a creditorilor, indicînd data, ora şi locul ei.

(4) În cel mult 10 zile de la data expirării termenului de prezentare a revendicărilor, se convoacă şedinţa instanţei de judecată şi prima adunare a creditorilor, în cadrul căreia se verifică toate creanţele asupra debitorului, corespunderea fiecărei creanţe rîndului şi valorii ei în cazul fiecărui creditor; se audiază raportul administratorului privind gestiunea patrimoniului debitorului de la data intrării în funcţie, inclusiv garanţiile acordate de administrator creditorilor la creanţele care au apărut după deschiderea procedurii concursuale; se decide asupra propunerilor de iniţiere a procedurii de reorganizare; se reconfirmă în funcţie administratorul sau se numeşte o altă persoană în această funcţie; debitorul se pronunţă asupra tuturor revendicărilor puse în faţa sa; administratorul expune opinia sa în problemele discutate.

Articolul 19. Rezilierea contractelor

(1) Pentru sporirea maximă a valorii patrimoniului debitorului, administratorul poate confirma sau rezilia orice contract la care debitorul este parte, inclusiv contracte de acordare a creditelor, arende neexpirate sau alte contracte, atît timp cît contractul nu a fost îndeplinit integral de toate părţile implicate. La solicitarea celeilalte părţi, administratorul trebuie să o înştiinţeze în termene rezonabile, dar nu mai tîrziu de 3 săptămîni după numirea sa, asupra confirmării sau rezilierii contractului; dacă nu se va face o astfel de înştiinţare, contractul se consideră reziliat, iar administratorul nu va fi în drept să insiste asupra executării lui.

(2) Dacă vînzătorul unor bunuri a menţinut titlul de proprietate pînă la achitarea completă a preţului de vînzare, tranzacţia nu va fi supusă prevederilor alin.(1).

(3) Un contract de angajare sau de arendă a bunurilor imobiliare poate fi reziliat numai cu respectarea termenului de înştiinţare stabilit de lege. Termenul contractual de înştiinţare care depăşeşte termenul de înştiinţare stabilit de lege nu va fi respectat.

(4) Creditorul este îndreptăţit să ceară debitorului repararea prejudiciilor reale provocate de rezilierea contractului.

(5) Litigiile în cazurile arătate la prezentul articol trebuie să fie examinate în cadrul procedurii concursuale în decursul a 2 săptămîni.

Articolul 20. Nulitatea tranzacţiilor încheiate de debitor

(1) Administratorul poate intenta un proces în judecată pentru anularea tranzacţiilor şi recuperarea bunurilor de la persoane terţe în cazul:

a) transferurilor gratuite în favoarea proprietarului, conducătorului debitorului, soţiei/soţului sau rudelor acestora (părinţi, copii, fraţi, surori, bunel, bunică, nepoţi), efectuate în decursul a 3 ani de pînă la depunerea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului;

b) transferurilor gratuite către persoane terţe efectuate în decursul a 3 ani de pînă la depunerea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului;

c) tranzacţiilor în care recompensa oferită de debitor depăşeşte considerabil recompensa primită şi care au fost realizate în decursul a 3 ani de pînă la depunerea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului;

d) oricărei acţiuni realizate în decursul a 3 ani de pînă la depunerea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului cu intenţia tuturor persoanelor implicate de a ascunde activele de creditori sau de a leza drepturile lor prin alte mijloace;

e) transmiterii patrimoniului debitorului în favoarea unui creditor în contul unei datorii viitoare, transmitere efectuată cu cel tîrziu 120 de zile înainte de depunerea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului în scopul majorării sumei pe care creditorul ar primi-o în urma lichidării debitorului;

f) perfectării unei ipoteci sau unui alt drept de gaj sau măririi garanţiei obligaţiunilor pentru o creanţă negarantată, în termen de 180 de zile sau în cazul unei creanţe auxiliare ori creanţe a unui acţionar ori asociat al debitorului, create sau perfectate în decursul unui an de pînă la depunerea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului.

(2) Tranzacţiile cu persoane terţe asociate debitorului, efectuate în decursul unui an pînă la depunerea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului, pot fi de asemenea anulate şi recuperate dacă sînt în detrimentul intereselor creditorilor şi dacă parte a lor este:

a) un asociat (acţionar) care deţine cel puţin 20 la sută din cota (acţiunile) societăţii (asociaţiei);

b) un manager sau un alt membru al organelor de conducere sau de supraveghere a debitorului;

c) oricare altă persoană fizică sau juridică ce controlează debitorul sau activitatea lui comercială.

(3) Administratorul poate intenta un proces de anulare a unei tranzacţii conform alin.(1) şi (2) în decurs de un an după depunerea cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului. Adunarea creditorilor este autorizată să intenteze proces de anulare dacă administratorul refuză să o facă.

(4) Prin derogare de la prevederile alin.(1) – (3), nici administratorul şi nici adunarea creditorilor nu poate anula tranzacţia debitorului dacă aceasta a fost efectuată în cadrul activităţii comerciale sau al afacerilor financiare obişnuite ale debitorului, dacă a fost parte a unui schimb reciproc de o valoare rezonabil echivalentă sau dacă a făcut ca beneficiarul să acorde debitorului un credit nou neasigurat, pe care ultimul nu l-a achitat la data depunerii cererii cu privire la deschiderea procedurii falimentului.

(5) Beneficiarul unei tranzacţii anulate alin.(1) – (3) va restitui patrimoniul transferat sau, dacă acesta nu mai există, costul lui la momentul transferării de către debitor.

(6) Beneficiarul care a restituit patrimoniul transferat de debitor sau costul lui va obţine o creanţă în valoarea acestui patrimoniu, cu condiţia participării beneficiarului la acest ultim transfer fără intenţia de a pune piedici, de a-i reţine sau înşela pe creditori. Donaţiile sau alte tranzacţii încheiate fie de fondatorii întreprinderii individuale, fie de asociaţii societăţii în nume colectiv, fie de un comanditat al societăţii în comandită în cadrul unor relaţii civile obişnuite, fără scopul de a tăinui patrimoniul debitorului şi de a prejudicia interesele creditorilor, de asemenea nu pot fi recunoscute nule.

(7) Administratorul sau adunarea creditorilor pot recupera patrimoniul sau costul lui transmis de debitor către beneficiarul iniţial şi retransmis de acesta unui al doilea beneficiar numai dacă al doilea beneficiar nu a plătit un preţ just pentru acest patrimoniu şi ştia că transmiterea iniţială ar putea fi anulată conform prezentei legi."

13. În articolul 22:

din alineatul (1) se exclude textul "(denumit în continuare administrator)";

alineatele (3) – (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"(3) Administrator poate fi numai persoana cu studii economice sau juridice superioare care are experienţă de activitate administrativă la întreprindere sau de activitate juridică de cel puţin 3 ani din ultimii 10 ani şi care nu are antecedente penale pentru infracţiuni contra proprietăţii, infracţiuni economice şi de serviciu. Administratorul îşi exercită funcţiile prin întreprinderea pe care a organizat-o şi al cărei conducător trebuie să fie.

(4) Întreprinderea condusă de administrator trebuie să deţină licenţă de stat în administrarea întreprinderilor insolvabile, care se eliberează dacă întreprinderea este solvabilă, activele ei corespund cuantumului capitalului social şi în ultimii 5 ani nu a fost considerată insolvabilă.

(5) Modul de eliberare, suspendare şi anulare a licenţelor se stabileşte de Guvern.

(6) Administratorul îşi exercită atribuţiile în baza unui contract încheiat cu adunarea creditorilor (reprezentantul împuternicit al acesteia). Contractul trebuie să fie confirmat de judecător şi să aibă aplicată ştampila instanţei de judecată."

14. În articolul 24 alineatul (3), fraza a doua se substituie prin textul: "Clauzele privind răspunderea materială a administratorului şi garanţiile oferite de acesta se stipulează în contract."

15. Din articolul 25 alineatul (5):

litera f) se exclude;

litera g) devine litera f).

16. În articolul 27 se introduc trei alineate noi, (4) – (6), avînd următorul cuprins:

"(4) Cel tîrziu cu 20 de zile înainte, administratorul va înştiinţa prin poştă sau prin alt mijloc rezonabil toţi creditorii cu creanţe de peste 5 la sută din valoarea tuturor creanţelor despre intenţia sa de a vinde orice active a căror valoare depăşeşte 10 la sută din valoarea tuturor creanţelor. În înştiinţare se va consemna ce fel de vînzare va fi: închisă sau la licitaţie, precum şi preţul, condiţiile de achitare şi identitatea cumpărătorului, dacă este cunoscută.

(5) Administratorul va înştiinţa instanţa de judecată, creditorii şi proprietarul debitorului despre intenţia sa de a vinde bunuri imobiliare la licitaţie, cel tîrziu cu 30 de zile înainte de licitaţie. În înştiinţare se va descrie amănunţit imobilul conform datelor din registrul de bunuri imobiliare şi se va consemna preţul iniţial. Dacă vreun creditor sau proprietarul debitorului are obiecţii faţă de condiţiile licitaţiei, instanţa de judecată va examina în şedinţă obiecţiile după ce a informat creditorii şi proprietarul debitorului cel tîrziu cu 20 de zile înainte de şedinţă.

(6) Administratorul va anunţa orice licitaţie de bunuri imobiliare cel puţin de două ori în ziare locale cu tiraj mare şi va face ca avizele privind licitaţia să fie afişate la sediul instanţei de judecată şi pe imobilul care se vinde. Copii de pe avize vor fi expediate fiecărui creditor asigurat al bunurilor imobiliare şi debitorului. Vînzarea va avea loc peste 20 de zile de la data ultimei publicări a avizelor."

17. Titlul articolului 28, alineatele (1) şi (2) se modifică după cum urmează:

"Articolul 28. Satisfacerea creanţelor creditorilor în cadrul procedurii concursuale

(1) Vor fi achitate în mod prioritar în următoarea ordine:

a) creanţele asigurate cu gaj;

b) cheltuielile judiciare şi renumeraţia administratorului;

c) cheltuielile administrative, inclusiv:

- cheltuielile reale şi cheltuielile necesare pentru păstrarea (conservarea) şi înstrăinarea patrimoniului;

- cheltuielile stabilite prin hotărîre a instanţei de judecată pentru întreţinerea fondatorului întreprinderii individuale, asociaţilor societăţii în nume colectiv, comanditaţilor societăţilor în comandită şi a membrilor familiilor lor.

(2) După achitarea creanţelor indicate la alin.(1), creanţele creditorilor concursuali se sting în următoarea ordine:

a) creanţele cetăţenilor faţă de care debitorul răspunde pentru prejudiciile cauzate sănătăţii lor şi creanţele în legătură cu decesul acestor cetăţeni – pe calea capitalizării plăţilor respective pe unitate de timp;

b) creanţele privind plata salariului, incluzînd perioada de pînă la 6 luni precedente deschiderii procedurii concursuale;

c) cerinţele de satisfacere a obligaţiunilor faţă de bugetul public naţional pe o perioadă de un an, anterior deschiderii procedurii concursuale;

d) depunerile băneşti ale cetăţenilor în instituţiile financiare în sumă de pînă la 1000 de lei;

e) creanţele altor categorii de creditori, excepţie făcînd categoriile indicate la lit.a) – d) şi f);

f) creanţele creditorilor care au depus tîrziu pretenţiile {art.18 alin.(2)}, precum şi impozitele, taxele şi sancţiunile aplicate debitorului prin legislaţia unor state străine."

18. Capitolul V se exclude.

19. Capitolele VI şi VII devin respectiv capitolele V şi VI.

20. Articolele 37-42 devin respectiv articolele 32-37.

21. În articolul 33 la litera a) cifrele "37" se substituie prin cifrele "32".

22. În articolul 35 cifrele "37-39" se substituie prin cifrele "32-34".

Notă: Art.II abrogat la data abrogării Legii cu privire la gaj conform Legii R.Moldova nr.449-XV din 30.07.2001, în vigoare 02.11.2001

Art.II. – Legea nr.838-XIII din 23 mai 1996 cu privire la gaj (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.61-62, art.601) se modifică şi se completează după cum urmează:

1. În articolul 1 alineatul (2), după cuvîntul "dacă" se introduce textul "legea sau".

2. În articolul 5:

alineatul (5), textul "comună (mixtă)" se substituie prin cuvîntul "colectivă";

alineatul (6), cuvîntul "comună" se substituie prin textul "în diviziune".

3. În articolul 11:

alineatul (4):

- cuvîntul "sau" se substituie prin cuvîntul "şi";

- după litera e) se introduc literele f), g) şi h) avînd următorul cuprins:

"f) termenul asigurării obligaţiunilor prin gaj;

g) temeiurile sistării dreptului de gaj;

h) permiterea sau interzicerea gajului următor;";

- litera f) devine litera i).

4. În articolul 14 litera a), textul "indiferent de tipul gajului" se substituie prin textul "în condiţiile art.23 alin.(4)".

5. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Articolul 25. Gajul în cazul cesiunii creanţei

(1) În cazul cesiunii către un terţ a creanţei garantate prin gaj, drepturile asupra gajului trec către acesta.

(2) În cazul cesiunii unei părţi a creanţei garantate prin gaj, noul creditor gajist dobîndeşte dreptul asupra acestui gaj proporţional creanţei cesionate dacă contractul de gaj nu prevede altfel".

6. În articolul 28, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(2) Prin derogare de la art.29-32, satisfacerea creanţelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului căruia i-a fost intentată procedură de faliment se efectuează în modul stabilit prin Legea cu privire la faliment."

7. În articolul 29:

în alineatul (1), se introduce în final textul: "dacă creditorul gajist şi debitorul gajist nu au avut o altă înţelegere, încheiată după apariţia dreptului de satisfacere a obligaţiunii garantate prin gaj.";

alineatul (3) se exclude;

alineatul (4) devine alineatul (3).

8. În articolul 34:

după litera a) se introduce litera b) avînd următorul cuprins:

"b) în cazul expirării termenului pentru care a fost constituit gajul;";

literele b) – d) devin respectiv literele c) – e).

9. În articolul 35:

se exclude alineatul (2);

alineatele (3) şi (4) devin respectiv alineatele (2) şi (3).

Art.III. – În Legea nr.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1), articolul 5 alineatul (1), în subalineatul patru se introduce în final textul ", informaţia privind aplicarea conform legii a procedurii falimentului întreprinderilor şi organizaţiilor".

Art.IV. – Guvernul va examina oportunitatea ratificării Convenţiei europene asupra unor aspecte internaţionale ale falimentului (Istanbul, 1990) şi, după caz, va prezenta Parlamentului, în termen de 3 luni, documentele respective.

Art.V. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării. Excepţie fac prevederile cu privire la eliberarea licenţei de stat prevăzute în art.22 al Legii cu privire la faliment, care se pun în aplicare după 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art.VI. – În cazul aplicării Legii cu privire la faliment pînă la expirarea termenului indicat la art.V, instanţele de judecată vor examina candidaturile la postul de administrator al procedurii de reorganizare şi de administrator al procedurii concursuale în baza actelor de studii (diplomelor), datelor din cărţile de muncă, datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Interne şi de Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justiţiei.