vineri, 8 septembrie 2006
548/21.07.95 Lege cu privire la Banca Naţională a Moldovei

L E G E

cu privire la Banca Naţională a Moldovei

 

nr. 548-XIII  din  21.07.1995

 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.56-57/624 din 12.10.1995

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Statutul juridic al Băncii Naţionale a Moldovei

Articolul 2. Noţiuni utilizate

Articolul 3. Competenţa Băncii Naţionale

Articolul 4. Obiectivul fundamental

Articolul 5. Atribuţiile de bază

Articolul 6. Conlucrarea cu organele statului

Articolul 7. Cooperarea internaţională

Articolul 8. Relaţiile cu publicul, Guvernul şi Parlamentul

Articolul 9. Sediul

Articolul 10. Conturile

Articolul 11. Actele normative

 

Capitolul II

POLITICA MONETARĂ ŞI VALUTARĂ

Articolul 12. Abrogat

Articolul 13. Raportări anuale

Articolul 14. Instrumentele politicii monetare

Articolul 15. Operaţiuni de piaţă deschisă

Articolul 16. Operaţiuni valutare

Articolul 17. Rezerve obligatorii stabilite instituţiilor financiare

Articolul 18. Acordarea de credite băncilor

 

Capitolul III

PREVEDERI FINANCIARE

Articolul 19. Capitalul

Articolul 20. Repartizarea venitului

Articolul 21. Devizul de cheltuieli

 

Capitolul IV

ORGANIZAREA ŞI ADMINISTRAREA

Articolul 22. Organizarea

Articolul 23. Guvernatorul Băncii Naţionale şi membrii Consiliului de administraţie

Articolul 24. Competenţele Guvernatorului

Articolul 25. Atribuţiile Consiliului de administraţie

Articolul 26. Împuternicirile Consiliului de administraţie

Articolul 27. Destituirea din funcţie a membrilor Consiliului de administraţie

Articolul 28. Demisia membrilor Consiliului de administraţie

Articolul 29. Exercitarea unor funcţii ulterioare

Articolul 30. Posturi vacante în Consiliul de administraţie

Articolul 31. Şedinţele Consiliului de administraţie

Articolul 32. Interesele personale ale membrilor Consiliului de administraţie

Articolul 33. Auditul intern

Articolul 34. Personalul Băncii Naţionale

Articolul 35. Conflicte de interese

Articolul 36. Păstrarea secretului

 

Capitolul V

RELAŢIILE FINANCIARE CU ORGANELE STATULUI

Articolul 37. Bancherul statului şi agentul lui fiscal

Articolul 38. Consultări şi informaţii asupra împrumuturilor sectorului public

Articolul 39. Depozite şi operaţiuni de casă

Articolul 40. Atribuţiile de agent fiscal

Articolul 41. Interdicţia creditării statului

Articolul 42. Cumpărarea hîrtiilor de valoare emise de stat

Articolul 43. Furnizarea informaţiilor

 

Capitolul VI

RELAŢIILE CU INSTITUŢIILE FINANCIARE

Articolul 44. Supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare

Articolul 45. Servicii de depozit

Articolul 46. Reglementări prudenţiale

Articolul 47. Furnizarea informaţiilor

Articolul 48. Clearing şi decontări interbancare

Articolul 49. Reţeaua de informaţii

 

Capitolul VII

REGLEMENTAREA OPERAŢIUNILOR VALUTARE

Articolul 50. Controlul valutar

Articolul 51. Reglementarea valutară

Articolul 52. Raportarea operaţiunilor valutare

Articolul 53. Rezervele internaţionale

Articolul 54. Profiturile şi pierderile valutare nerealizate

Articolul 55. Acordurile internaţionale de plată şi de clearing

 

Capitolul VIII

MONEDA

Articolul 56. Unitatea monetară

Articolul 57. Dreptul de a emite bancnote şi monede metalice

Articolul 58. Mijlocul de plată

Articolul 59. Caracteristicile monedei naţionale

Articolul 60. Tipărirea monedei şi măsurile de siguranţă

Articolul 61. Schimbul monedei naţionale

Articolul 62. Furnizarea monedei

Articolul 63. Evidenţa monedei emise

Articolul 64. Retragerea monedei

 

Capitolul IX

DĂRILE DE SEAMĂ. CONTROLUL CONTABIL. RAPOARTELE

Articolul 65. Anul financiar

Articolul 66. Procedurile contabile

Articolul 67. Darea de seamă anuală

Articolul 68. Controlul financiar extern

Articolul 69. Prezentarea şi publicarea dărilor de seamă şi rapoartelor

 

Capitolul X

DISPOZIŢII DIVERSE

Articolul 70. Dreptul preferenţial

Articolul 71. Activităţi interzise

Articolul 72. Colectarea de informaţii statistice

Articolul 73. Abrogat

Articolul 74. Standarde privind gestionarea adecvată

Articolul 75. Sancţiuni

Articolul 76. Soluţionarea litigiilor

 

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 761. Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 77. Intrarea în vigoare. Abrogări

 

 

 

Parlamentul adoptă prezenta lege.

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Statutul juridic al Băncii Naţionale a Moldovei

(1) Banca Naţională a Moldovei (denumirea echivalentă – Banca Naţională) este banca centrală a Republicii Moldova.

(2) Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.

(3) Banca Naţională nu este supusă înregistrării în Registrul de stat al întreprinderilor şi în Registrul de stat al organizaţiilor.

(4) Banca Naţională poate să deschidă filiale şi reprezentanţe în ţară şi în străinătate unde consideră necesar.

[Art.1 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 2. Noţiuni utilizate

În sensul prezentei legi se utilizează următoarele noţiuni:

Bancă – acea instituţie financiară care prin activitatea sa acceptă de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, ce sînt transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul său cont şi risc.

Cerinţă – cerinţă faţă de active sau orice alte valori, înaintată de către o persoană altei persoane, cerinţă de a efectua plata pentru rambursarea datoriei sau altor forme de stingere a obligaţiilor.

Creanţă – orice instrument negociabil de datorie sau orice alt instrument echivalent, precum şi orice instrument negociabil care acordă dreptul de a achiziţiona o altă creanţă negociabilă prin subscriere sau schimb. Creanţele negociabile pot fi în formă de certificat sau de înscriere în registrul contabil.

Instituţie financiară – persoană juridică care prin activitatea sa acceptă de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, ce nu sînt transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul său cont şi risc.

Ordonanţă – normă obligatorie, emisă de Banca Naţională în scopul executării prezentei legi, cu privire la una sau mai multe instituţii financiare care constituie mai puţin de o categorie de instituţii financiare.

Rata de bază – rata anuală a dobînzii la care Banca Naţională acordă credite în mod obişnuit şi se publică periodic de Banca Naţională.

Recomandare – îndrumare a Băncii Naţionale fără putere obligatorie.

Regulament – normă obligatorie, emisă de Banca Naţională în scopul executării prezentei legi, pentru una sau mai multe categorii de instituţii financiare şi alte persoane juridice şi fizice.

 

Articolul 3. Competenţa Băncii Naţionale

De competenţa Băncii Naţionale ţin:

a) încheierea contractelor şi emiterea obligaţiilor;

b) achiziţionarea şi dispunerea de bunuri mobile şi imobile în scopul exercitării atribuţiilor sale;

c) intentarea acţiunilor în instanţa de judecată şi participarea la proces în calitate de subiect.

 

Articolul 4. Obiectivul fundamental

(1) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

(2) Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, Banca Naţională promovează şi menţine un sistem financiar bazat pe principiile pieţei şi sprijină politica economică generală a statului.

[Art.4 în redacţia Legii nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 5. Atribuţiile de bază

Banca Naţională are următoarele atribuţii de bază:

a) stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în stat;

b) acţionează ca bancher şi agent fiscal al statului;

c) întocmeşte analize economice şi monetare şi în baza lor adresează Guvernului propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunoştinţa publicului;

d) autorizează, supraveghează şi reglementează activitatea instituţiilor financiare;

e) acordă credite băncilor;

f) supraveghează sistemul de plăţi în republică şi facilitează funcţionarea eficientă a sistemului de plăţi interbancare;

g) activează ca organ unic de emisiune a monedei naţionale;

h) stabileşte, prin consultări cu Guvernul, regimul cursului de schimb al monedei naţionale;

i) păstrează şi gestionează rezervele valutare ale statului;

j) în numele Republicii Moldova îşi asumă obligaţii şi execută tranzacţiile rezultate din participarea Republicii Moldova la activitatea instituţiilor publice internaţionale în domeniul bancar, de credit şi monetar în conformitate cu condiţiile acordurilor internaţionale;

k) întocmeşte balanţa de plăţi a statului;

l) efectuează reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova.

[Art.5 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 6. Conlucrarea cu organele statului

(1) Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în realizarea obiectivelor sale şi, conform prezentei legi, întreprinde acţiunile necesare pentru a realiza o astfel de conlucrare.

(2) Banca Naţională furnizează organelor economice şi financiare ale Guvernului, la cererea acestora, informaţii referitoare la problemele monetare şi financiare. Organele menţionate, la rîndul lor, furnizează Băncii Naţionale, la cererea ei, informaţii referitoare la problemele macroeconomice, monetare sau financiare.

(3) Orice proiect de act normativ al autorităţilor publice care priveşte domeniile în care Banca Naţională are atribuţii va fi adoptat după ce, în prealabil, s-a solicitat avizul Băncii Naţionale. Avizul va fi transmis în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare.

(4) Banca Naţională este independentă în exercitarea atribuţiilor sale stabilite de prezenta lege şi nu va solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.

[Art.6 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 7. Cooperarea internaţională

(1) Banca Naţională reprezintă Republica Moldova la întrunirile, consiliile şi organizaţiile interguvernamentale în problemele politicii monetare, autorizării activităţii bancare, în problemele controlului bancar şi în alte probleme ce ţin de competenţa ei.

(2) Banca Naţională poate acorda servicii bancare instituţiilor guvernamentale, financiare şi bancare străine, precum şi organizaţiilor internaţionale publice, la care Banca Naţională sau Republica Moldova participă.

(3) Banca Naţională poate participa la organizaţii internaţionale, care urmăresc scopul de a obţine stabilitatea financiară şi economică prin intermediul cooperării internaţionale.

(4) În limita împuternicirilor sale, Banca Naţională ca agent al Republicii Moldova poate să-şi asume obligaţii şi să execute tranzacţii ce ţin de participarea Republicii Moldova la organizaţiile internaţionale.

 

Articolul 8. Relaţiile cu publicul, Guvernul şi Parlamentul

(1) Banca Naţională aduce periodic la cunoştinţa publicului rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.

(2) Banca Naţională conlucrează cu Guvernul în problemele financiare şi bugetare:

a) Guvernatorul Băncii Naţionale:

- poate asista şi lua cuvîntul la şedinţele Guvernului, alocuţiunea fiind consemnată în procesul-verbal;

- poate prezenta în scris opinii cu privire la problemele abordate în urma participării la şedinţe;

b) miniştrii responsabili de problemele economice şi financiare pot asista la şedinţele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale.

(3) Guvernatorul Băncii Naţionale sau membrii Consiliului de administraţie trebuie să explice Parlamentului sau comisiilor lui permanente politica Băncii Naţionale, să avizeze proiecte de legi, la cererea Parlamentului.

 

Articolul 9. Sediul

Sediul Băncii Naţionale este în municipiul Chişinău.

 

Articolul 10. Conturile

Banca Naţională poate să deschidă conturi în registrele sale numai în numele statului şi al organelor statului, băncilor autorizate de Banca Naţională, băncilor centrale ale statelor străine şi instituţiilor financiare publice internaţionale. Banca Naţională nu deschide conturi administraţiei publice locale, întreprinderilor, inclusiv celor de stat.

 

Articolul 11. Actele normative

În scopul îndeplinirii atribuţiilor sale Banca Naţională are dreptul să emită hotărîri, regulamente, instrucţiuni şi ordonanţe. Actele normative ale Băncii Naţionale, care sînt obligatorii pentru instituţiile financiare şi alte persoane juridice şi fizice, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare fie la data publicării lor, fie la o altă dată prevăzută în textul actului respectiv, cu condiţia informării publicului.

 

Capitolul II

POLITICA MONETARĂ ŞI VALUTARĂ

Articolul 12. Stabilirea politicii monetare şi valutare

[Art.12 abrogat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 13. Raportări anuale

(1) Anual, cel mai tîrziu la 1 februarie, Banca Naţională transmite Parlamentului şi Guvernului şi publică un raport privind:

a) evaluarea stării economice şi financiare a statului, descrierea politicii monetare şi valutare, pe care Banca Naţională o propune pentru anul următor şi pentru un termen mai îndelungat, şi considerentele din care Banca Naţională a reieşit la stabilirea ei;

b) revizuirea şi evaluarea politicii monetare şi valutare pe parcursul anului precedent.

(2) Banca Naţională împreună cu Guvernul prezintă Parlamentului prognoza executării balanţei de plăţi a statului pentru anul curent şi anul următor.

 

Articolul 14. Instrumentele politicii monetare

Pentru exercitarea atribuţiilor sale privind politica monetară şi valutară, Banca Naţională va lua măsuri, inclusiv cele descrise în prezentul capitol.

 

Articolul 15. Operaţiuni de piaţă deschisă

Banca Naţională poate efectua pe pieţele financiare operaţiuni cu creanţe emise de stat, de către Banca Naţională sau cu orice alte creanţe prin cumpărarea, păstrarea şi vînzarea lor (spot şi forward).

 

Articolul 16. Operaţiuni valutare

Banca Naţională are dreptul:

a) să cumpere, să vîndă şi să negocieze monede de aur, lingouri de aur şi alte metale preţioase;

b) să cumpere, să vîndă şi să negocieze valuta străină, folosind activele indicate la articolul 53 alineatul (1);

c) să cumpere şi să vîndă bonuri de tezaur şi alte hîrtii de valoare, emise sau garantate de către guverne străine şi instituţiile financiare publice internaţionale;

d) să stabilească rata la care va cumpăra, vinde şi va efectua operaţiuni valutare.

 

Articolul 17. Rezerve obligatorii stabilite instituţiilor financiare

(1) Banca Naţională stabileşte instituţiilor financiare cerinţele menţinerii rezervelor obligatorii faţă de depozite şi alte pasive similare, specificate în acest scop. Aceste rezerve se menţin prin reţinerea banilor în numerar în casa sau în conturile de corespondent ale băncilor sau în conturi speciale ale instituţiilor financiare la Banca Naţională.

(2) Banca Naţională stabileşte aceleaşi rate de rezerve obligatorii pentru pasive de acelaşi fel şi determină modul lor de calcul. Cerinţele faţă de menţinerea rezervelor obligatorii şi de majorarea lor intră în vigoare în termen de cel puţin 10 zile de la notificarea instituţiilor financiare.

(3) Banca Naţională plăteşte dobîndă la cota din rezervele obligatorii ce depăşeşte 5% din pasivele în baza cărora se calculează aceste rezerve sau la o cotă mai mare stabilită prin regulamentul Băncii Naţionale.

(4) În cazul nerespectării de către instituţiile financiare a cerinţelor stabilite privind rezervele obligatorii, Banca Naţională le aplică o amendă la o rată egală cu rata de bază pe zi la data deficienţei plus 0,2% înmulţită cu deficienţa pentru toată perioada cît durează ea. Amenda se încasează în bugetul statului prin deducerea incontestabilă din contul instituţiei financiare aflat la Banca Naţională.

 

Articolul 18. Acordarea de credite băncilor

(1) Banca Naţională poate acorda băncilor credite în condiţii stabilite periodic de Banca Naţională şi garantate prin:

a) hîrtiile de valoare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii publice cu scadenţa nu mai mare de un an de la data achiziţionării lor de către Banca Naţională;

b) hîrtiile de valoare emise de Banca Naţională;

c) cambii simple sau trate, emise şi făcute cu bună credinţă în scopuri comerciale, industriale sau agricole, conţinînd două sau mai multe giruri din care cel puţin unul să aparţină unei bănci şi să fie cu scadenţa nu mai mare de 9 luni de la data achiziţionării lor de către Banca Naţională;

d) titlurile emise cu privire la bunuri sau mărfuri pe deplin asigurate împotriva riscului sau pierderii la nivelul stabilit de Banca Naţională;

e) depozitele şi alte conturi la Banca Naţională sau la o altă instituţie financiară acceptată de bancă, reprezentînd orice fel de active pe care Banca Naţională le poate cumpăra, vinde şi negocia.

(2) Creditele arătate la alineatul (1) se pot acorda sub formă de avansuri, împrumuturi, cumpărări, vînzări, scontări şi rescontări ale instrumentelor negociabile, pe bază competitivă sau necompetitivă.

(3) Banca Naţională poate acorda credite neasigurate, dar numai în cazuri excepţionale, cînd aceasta este necesar pentru protejarea integrităţii sistemului bancar.

(4) Banca Naţională stabileşte şi periodic aduce la cunoştinţa publicului:

a) rata minimală a dobînzii la care ea acordă credite băncilor;

b) criteriile obiective, conform cărora băncile vor fi eligibile pentru a li se acorda credite în mod competitiv.

(5) Banca Naţională poate stabili rate diferenţiate, plafoane pentru diferite categorii ale acestor tranzacţii şi termenele exigibilităţii lor.

 

Capitolul III

PREVEDERI FINANCIARE

Articolul 19. Capitalul

(1) Capitalul Băncii Naţionale este de 200 milioane de lei şi se formează din venitul băncii. El poate fi majorat prin decizia Consiliului de administraţie, aprobată de Parlament. Tot capitalul trebuie să fie subscris şi deţinut exclusiv de către stat. Capitalul nu poate fi transferabil sau grevat cu sarcini.

(2) Nici o reducere a capitalului nu poate fi efectuată decît prin modificarea prezentei legi.

(3) În caz dacă valoarea activelor în bilanţul Băncii Naţionale scade faţă de suma pasivelor şi a capitalului existent, Ministerul Finanţelor transferă Băncii Naţionale, în termen de 60 de zile de la publicarea bilanţului, o contribuţie de capital în hîrtii de valoare negociabile ale Guvernului la dobînda pieţei în volumul necesar pentru remedierea deficienţei.

[Art.19 modificat prin Legea nr.330-XV din 24.07.2003, în vigoare 08.08.2003]

[Art.19 modificat prin Legea nr.1338-XIV din 27.10.2000, în vigoare 17.11.2000]

[Art.19 modificat prin Legea nr.165-XIV din 21.10.1998, în vigoare 01.01.1999]

 

Articolul 20. Repartizarea venitului

(1) Venitul net al Băncii Naţionale pentru fiecare an financiar va fi determinat după deducerea cheltuielilor operaţionale ale acestui an şi după:

a) acoperirea datoriilor dubioase şi compromise, deducerea cotelor de amortizare;

b) răscumpărarea hîrtiilor de valoare deţinute de Banca Naţională care au fost transferate în conformitate cu articolul 19 alineatul (3);

c) defalcarea a 20% din venitul rămas pentru fondul de rezervă pînă cînd acesta nu va atinge nivelul dublu al capitalului existent.

(2) Soldul venitului net se transferă la venitul bugetului de stat în termen de 15 zile după primirea raportului auditorului extern asupra dării de seamă financiare a Băncii Naţionale.

[Art.20 completat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 21. Devizul de cheltuieli

(1) Toate cheltuielile Băncii Naţionale se prevăd în devizul de cheltuieli, aprobat de Consiliul de administraţie conform unui regulament coordonat cu Comisia pentru buget şi finanţe a Parlamentului.

(2) Devizul de cheltuieli va fi supus în decursul anului financiar controlului contabil efectuat de Curtea de Conturi.

 

Capitolul IV

ORGANIZAREA ŞI ADMINISTRAREA

Articolul 22. Organizarea

Banca Naţională este formată din departamente, direcţii, servicii şi alte subdiviziuni şi este condusă de Consiliul de administraţie.

 

Articolul 23. Guvernatorul Băncii Naţionale şi membrii Consiliului de administraţie

(1) Consiliul de administraţie este alcătuit din cinci membri:

- Guvernatorul Băncii Naţionale – preşedintele Consiliului;

- primul-viceguvernator al Băncii Naţionale – vicepreşedinte al Consiliului;

- trei viceguvernatori ai Băncii Naţionale.

(2) Guvernatorul Băncii Naţionale se numeşte de Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului.

(3) Primul-viceguvernator şi viceguvernatorii Băncii Naţionale sînt numiţi de Parlament, la propunerea Guvernatorului Băncii Naţionale.

(4) Un candidat poate fi propus Parlamentului pentru numire, în caz de respingere, nu mai mult de două ori.

(5) Candidaţii la funcţia de membri ai Consiliului de administraţie trebuie să fie cetăţeni ai Republicii Moldova, să aibă reputaţie ireproşabilă şi o experienţă de muncă de 10 ani în domeniul financiar şi monetar şi să nu aibă pentru numire în funcţie obstacolele arătate la articolul 27.

(6) Membrii Consiliului de administraţie se numesc pe termen de 7 ani cu condiţia ca pe cît posibil expirarea termenului fiecăruia să fie repartizată uniform pe parcursul perioadei de 7 ani. Mandatul membrilor Consiliului poate fi reînnoit cu condiţia ca ei să nu aibă pentru numire în funcţie obstacolele arătate la articolul 27.

(7) La încadrarea în serviciu şi ulterior în fiecare an, membrii Consiliului de administraţie sînt obligaţi să depună, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate.

(8) Membrii Consiliului de administraţie nu pot fi reţinuţi, arestaţi ori traşi la răspundere administrativă sau penală decît la decizia Procurorului General.

[Art.23 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

[Art.23 completat prin Legea nr.136-XV din 06.05.2004, în vigoare 11.06.2004]

 

Articolul 24. Competenţele Guvernatorului

(1) Guvernatorul este responsabil de formularea iniţiativelor în domeniul politicii monetare şi valutare pentru a fi prezentate Consiliului de administraţie şi de executarea lor. Guvernatorul reprezintă Banca Naţională în relaţiile cu alte instituţii.

(2) Împuternicirile ce nu ţin de competenţa Consiliului de administraţie revin Guvernatorului. În cazul absenţei Guvernatorului sau în cazul imposibilităţii de a-şi îndeplini atribuţiile, acesta va fi suplinit de primul-viceguvernator, iar în lipsa ultimului – de unul dintre viceguvernatori. Guvernatorul poate transmite unele împuterniciri ale sale conducătorilor de subdiviziuni ale Băncii Naţionale.

 

Articolul 25. Atribuţiile Consiliului de administraţie

(1) Consiliul de administraţie stabileşte modul de funcţionare a Băncii Naţionale.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul de administraţie examinează rapoarte privind situaţia economică şi monetară a statului. În acest scop vicepreşedintele Consiliului asigură prezentarea periodică a rapoartelor de către departamente, direcţii şi secţii cu privire la:

a) administrarea şi executarea operaţiunilor Băncii Naţionale;

b) realizarea şi reglementarea politicii monetare;

c) starea sistemului financiar, inclusiv a băncilor;

d) situaţia pieţei financiare şi valutare;

e) alte rapoarte, la decizia Consiliului.

 

Articolul 26. Împuternicirile Consiliului de administraţie

Consiliul de administraţie are următoarele împuterniciri:

a) stabileşte politica monetară în stat, inclusiv limitele ratelor dobînzii la instrumentele politicii monetare, condiţiile de acordare a creditelor, tipul şi nivelul rezervelor pe care instituţiile financiare sînt obligate să le ţină la Banca Naţională;

b) stabileşte politica valutară în stat, inclusiv modalităţile de determinare a cursului de schimb al monedei naţionale;

c) adoptă actele normative de aplicare generală ale Băncii Naţionale;

d) aprobă rapoartele şi recomandările ce urmează a fi prezentate de Banca Naţională Parlamentului şi Guvernului;

e) adoptă decizii cu privire la participarea Băncii Naţionale la organizaţiile internaţionale;

f) stabileşte valoarea nominală, designul bancnotelor şi monedelor metalice, modul de punere în şi condiţiile de retragere a lor din circulaţie;

g) aprobă cu votul a cel puţin 2/3 din membrii Consiliului prezenţi la şedinţă fiecare acordare de credit sau folosirea altor instrumente financiare în favoarea unei bănci sau instituţii financiare în conformitate cu articolul 18 alineatul (3);

h) decide asupra modului de eliberare a autorizaţiilor, permisiunilor, aprobărilor, prevăzute de Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995;

i) examinează, după caz, rezultatele controalelor efectuate la bănci şi unităţi de schimb valutar, adoptă hotărîrile aferente acestora;

j) înaintează propuneri vizînd majorarea capitalului Băncii Naţionale;

k) aprobă rapoartele anuale şi dările de seamă financiare ale Băncii Naţionale;

l) hotărăşte asupra emiterii creanţelor Băncii Naţionale, volumului şi condiţiilor de emitere a lor;

m) determină care creanţe sînt acceptabile pentru investiţiile Băncii Naţionale;

n) aprobă Statutul Băncii Naţionale şi determină modalităţile de administrare şi funcţionare a Băncii Naţionale;

o) determină structura Băncii Naţionale;

p) determină modalităţile şi condiţiile de angajare a personalului Băncii Naţionale;

r) înfiinţează şi lichidează filiale şi reprezentanţe ale Băncii Naţionale;

s) aprobă devizul de cheltuieli al Băncii Naţionale.

[Art.26 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 27. Destituirea din funcţie a membrilor Consiliului de administraţie

(1) Guvernatorul şi ceilalţi membri ai Consiliului de administraţie se destituie din funcţie la propunerea Preşedintelui Parlamentului dacă:

a) devin neeligibili pentru funcţia din Consiliu din motivele arătate la alineatul (2);

b) au fost condamnaţi prin sentinţa judecăţii rămasă definitivă;

c) au devenit insolvabili ca proprietari sau au fost declaraţi falimentari şi nu au fost eliberaţi de datorii;

d) au fost descalificaţi sau suspendaţi de autorităţile competente de a practica în profesie ca urmare a comportării inadecvate.

(2) Membrii Consiliului de administraţie se destituie din funcţie la propunerea Guvernatorului dacă:

a) au lipsit nemotivat la trei sau mai multe şedinţe consecutive ale Consiliului;

b) nu-şi pot îndeplini atribuţiile din cauza incapacităţii fizice sau mintale;

c) au avut atitudine necorespunzătoare faţă de muncă ceea ce a cauzat prejudicii substanţiale intereselor Băncii Naţionale.

(3) Guvernatorul se destituie din funcţie de Parlament cu votul a 2/3 din numărul total al deputaţilor. Membrii Consiliului de administraţie se destituie din funcţie de Parlament cu majoritatea simplă de voturi (50%+1) de la numărul total al deputaţilor.

 

Articolul 28. Demisia membrilor Consiliului de administraţie

Membrii Consiliului de administraţie pot demisiona cu condiţia informării în scris a Parlamentului cu trei luni înainte.

 

Articolul 29. Exercitarea unor funcţii ulterioare

Membrii Consiliului de administraţie timp de un an după eliberarea lor din funcţie de la Banca Naţională nu pot activa în calitate de conducători ai instituţiilor financiare.

 

Articolul 30. Posturi vacante în Consiliul de administraţie

Posturile vacante în Consiliul de administraţie se completează prin numirea de noi membri în conformitate cu articolul 23.

 

Articolul 31. Şedinţele Consiliului de administraţie

(1) Şedinţele Consiliului de administraţie sînt prezidate de guvernator, iar în lipsa acestuia de primul-viceguvernator.

(2) Şedinţele Consiliului de administraţie se convoacă de Guvernator cel puţin o dată pe lună. Şedinţele pot fi convocate şi la cererea în scris a 3 membri ai Consiliului.

(3) Decizia privind convocarea şedinţelor Consiliului de administraţie se comunică tuturor membrilor lui cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte, cu excepţia situaţiilor de urgenţă, cînd şedinţele pot fi convocate urgent. Totodată se aduce la cunoştinţa membrilor Consiliului data, locul întrunirii şi ordinea de zi.

(4) Fiecare membru al Consiliului de administraţie are dreptul la un vot. Şedinţa este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi mai mult de jumătate din membrii activi ai Consiliului, inclusiv Guvernatorul sau primul-viceguvernator.

(5) Şedinţele Consiliului de administraţie sînt secrete. Conform deciziei Consiliului toate sau o parte din hotărîrile sale pot fi aduse la cunoştinţa opiniei publice în conformitate cu Legea cu privire la secretul comercial.

(6) Hotărîrile Consiliului se adoptă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor lui prezenţi la şedinţă, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege sau de Statutul Băncii Naţionale. Dreptul la vot aparţine numai acelor membri ai Consiliului care s-au prezentat la şedinţă. În caz de paritate a voturilor votul preşedintelui şedinţei este decisiv.

(7) Hotărîrile Consiliului de administraţie se emit sub semnătura preşedintelui şedinţei.

(8) Nici o hotărîre a Consiliului de administraţie nu poate fi anulată din cauza că există posturi vacante în componenţa lui.

(9) Hotărîrile Consiliului de administraţie rămîn valabile, indiferent de descoperirea ulterioară a unor neregularităţi legate de numirea membrului Consiliului în funcţie, de eligibilitate sau de calificarea profesională.

(10) La fiecare şedinţă a Consiliului de administraţie se întocmeşte un proces-verbal pe care îl semnează preşedintele şedinţei şi secretarul Consiliului.

 

Articolul 32. Interesele personale ale membrilor Consiliului de administraţie

(1) Membrii Consiliului de administraţie, după numire şi ulterior anual, trebuie să aducă la cunoştinţa Consiliului toate interesele lor financiare directe sau indirecte şi ale membrilor familiilor lor în modul stabilit de Consiliu.

(2) În cazul în care se examinează o problemă legată de astfel de interese, membrul Consiliului de administraţie le aduce la cunoştinţa Consiliului la începutul dezbaterilor şi nu ia parte la examinarea şi votarea acestei chestiuni. Totodată prezenţa lui se ia în considerare la stabilirea cvorumului.

 

Articolul 33. Auditul intern

(1) Banca Naţională are un organ de audit intern constituit din specialişti de înaltă calificare, cu experienţă de muncă în domeniul contabilităţii, finanţelor şi tehnologiilor informaţionale, care este condus de controlorul general.

(2) Controlorul general al Băncii Naţionale se numeşte de Consiliul de administraţie pe un termen de 5 ani. Candidatul la această funcţie trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova şi să nu aibă pentru numire obstacolele arătate la articolul 27. Controlorul general poate fi numit pe un nou termen.

(3) Controlorul general se eliberează din funcţie prin decizia Consiliului de administraţie în urma depistării obstacolelor arătate la articolul 27. Controlorul general poate să demisioneze cu condiţia notificării Guvernatorului Băncii Naţionale cu trei luni înainte.

(4) Controlorul general în comun cu experţii organului de audit intern:

a) stabilesc procedurile de audit intern;

b) examinează şi evaluează procesele de activitate, inclusiv calitatea metodelor de control şi de gestiune a riscurilor, sistemele informatice utilizate, examinează alte subiecte, în scopul asigurării respectării cerinţelor legislaţiei în vigoare şi ale normelor interne;

c) examinează corectitudinea registrelor şi procedurilor contabile, verifică dările de seamă financiare şi documentele relevante, confirmînd aceasta printr-un aviz;

d) prezintă Consiliului de administraţie rapoarte şi recomandări rezultate din activitatea de audit.

[Art.33 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 34. Personalul Băncii Naţionale

(1) Consiliul de administraţie aprobă Regulamentul cu privire la personalul Băncii Naţionale.

(2) Guvernatorul angajează şi concediază personalul Băncii Naţionale în modul şi condiţiile stabilite de Consiliul de administraţie.

(3) Consiliul de administraţie decide asupra remunerării personalului scriptic al Băncii Naţionale în conformitate cu legislaţia.

(4) Funcţionarii Băncii Naţionale nu au dreptul să cumuleze funcţii pe baza acordului de muncă, să fie remuneraţi de persoane fizice şi juridice (cu excepţia onorariilor pentru publicaţii şi plăţilor pentru predarea la instituţii de învăţămînt).

(5) Funcţionarii Băncii Naţionale sînt obligaţi să declare orice împrumuturi, cu excepţia celor primite de la Banca Naţională, organului de audit intern care ţine evidenţa acestora. Consiliul de administraţie poate stabili mărimile maxime ale împrumuturilor pe care angajaţii le pot primi de la alte instituţii financiare.

[Art.34 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 35. Conflicte de interese

Membrii Consiliului de administraţie şi alţi funcţionari ai Băncii Naţionale nu pot reprezenta interese de afaceri comerciale, financiare sau alte interese în cazul în care ele intră în contradicţie cu obligaţiunile lor de serviciu.

 

Articolul 36. Păstrarea secretului

(1) Nici o persoană care exercită sau a exercitat funcţia de membru al Consiliului de administraţie sau oricare alt angajat al Băncii Naţionale nu are dreptul decît în cazurile prevăzute de lege:

a) să permită oricărei alte persoane accesul la informaţia ce constituie secret comercial obţinută în timpul exercitării atribuţiilor sale la Banca Naţională, să o divulge sau să o publice;

b) să folosească această informaţie sau să permită folosirea ei în interes personal.

(2) Persoanele arătate la alineatul (1) pot divulga informaţia ce constituie secret comercial al Băncii Naţionale în următoarele cazuri:

a) cu consimţămîntul, exprimat într-o formă explicită, al persoanei la care se referă informaţia;

b) îndeplinirii atribuţiilor privind informarea publicului, inclusiv la cererea instanţei judecătoreşti, a altor organe competente dacă aceasta este prevăzut de lege;

c) controlului de audit extern;

d) la cererea Curţii de Conturi;

e) la cererea autorităţilor străine de supraveghere a instituţiilor financiare;

f) cînd înseşi interesele Băncii Naţionale necesită dezvăluirea acestei informaţii în cadrul unor acţiuni în justiţie.

 

Capitolul V

RELAŢIILE FINANCIARE CU ORGANELE STATULUI

Articolul 37. Bancherul statului şi agentul lui fiscal

(1) Banca Naţională acţionează ca bancher şi agent fiscal al statului şi al organelor acestuia. Nici o tranzacţie sau operaţiune efectuată de Banca Naţională nu poate avea ca rezultat acordarea de asistenţă financiară organelor menţionate.

(2) Banca Naţională este datoare să ofere Guvernului consultaţii în problemele monetare şi financiare importante ce ţin de competenţa sa, iar Guvernul este dator să ofere consultaţii Băncii Naţionale în problemele ce ţin de competenţa lui.

(3) Anual, la elaborarea proiectului bugetului de stat, Guvernul se consultă în problemele economice şi financiare cu Banca Naţională, care îi prezintă un raport în aceste probleme.

[Art.37 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 38. Consultări şi informaţii asupra împrumuturilor sectorului public

Anual, Guvernul se consultă cu Banca Naţională referitor la obiectivele sale în domeniul împrumuturilor interne şi externe sectorului public pentru următorul an financiar, inclusiv la sumele şi condiţiile la care aceste împrumuturi vor fi contractate. Împrumuturile statului şi organelor lui trebuie raportate Băncii Naţionale în modul stabilit de bancă. Toate aceste împrumuturi se efectuează în conformitate cu legislaţia.

 

Articolul 39. Depozite şi operaţiuni de casă

(1) Banca Naţională acceptă depozite de la Trezoreria statului şi de la alte organe ale statului în baza unui demers al Guvernului. În calitate de depozitar Banca Naţională primeşte şi eliberează bani, ţine evidenţa conturilor şi oferă orice alte servicii financiare. Banca Naţională efectuează plăţi în limita soldului în conturile respective.

(2) Banca Naţională poate autoriza alte bănci să accepte astfel de depozite la condiţiile stabilite prin înţelegere mutuală.

(3) Impozitele, taxele şi alte plăţi obligatorii, care s-au vărsat de la contribuabili în conturile bugetului de stat şi în fondurile speciale din băncile care îi deservesc, se transferă în contul unic al Trezoreriei statului în Banca Naţională sau în conturile respective ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale nu mai tîrziu de sfîrşitul zilei ce urmează după ziua în care ele s-au vărsat. Pentru fiecare zi de întîrziere băncile plătesc amendă în mărime de 5% din sumele transferate cu întîrziere.

[Art.39 modificat prin Legea nr.154-XVI din 21.07.2005, în vigoare 23.09.2005]

 

Articolul 40. Atribuţiile de agent fiscal

Banca Naţională, în termenele şi condiţiile stabilite de comun acord cu Guvernul, acţionează ca agent fiscal al statului în organizarea deservirii hîrtiilor de valoare dematerializate ale statului în următoarele domenii:

a) desfăşurarea, pe baza acordului încheiat cu Ministerul Finanţelor, a plasării pe piaţa primară a hîrtiilor de valoare de stat;

b) efectuarea înregistrărilor în sistemul de înscrieri în conturi ale hîrtiilor de valoare, organizat de Banca Naţională;

c) marketingul hîrtiilor de valoare emise de stat şi organele lui;

d) plata sumei de bază la hîrtiile de valoare menţionate, a dobînzii şi a altor comisioane;

e) în alte domenii ce corespund obiectivelor şi atribuţiilor de bază ale Băncii Naţionale.

[Art.40 completat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 41. Interdicţia creditării statului

Banca Naţională nu va acorda împrumuturi şi garanţii sub orice formă statului sau organelor acestuia, inclusiv prin procurarea pe piaţa primară a hîrtiilor de valoare de stat.

[Art.41 în redacţia Legii nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 42. Cumpărarea hîrtiilor de valoare emise de stat

Nici o prevedere din prezentul capitol nu poate interzice Băncii Naţionale să cumpere şi să vîndă hîrtiile de valoare emise de stat:

a) cu condiţia că Banca Naţională va cumpăra, numai prin operaţiuni de piaţă deschisă, hîrtiile de valoare cu scadenţa de pînă la 180 de zile, care au fost emise public;

b) în legătură cu acordarea de credite băncilor.

[Art.42 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 43. Furnizarea informaţiilor

Banca Naţională primeşte de la organele statului toate informaţiile şi documentele financiare şi economice, necesare exercitării atribuţiilor sale.

 

Capitolul VI

RELAŢIILE CU INSTITUŢIILE FINANCIARE

Articolul 44. Supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare

Banca Naţională este unica instituţie care efectuează autorizarea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare. În acest scop Banca Naţională este împuternicită:

a) să emită actele normative necesare şi să ia măsurile cuvenite pentru a-şi exercita împuternicirile şi atribuţiile ce decurg din prezenta lege, prin acordarea de licenţe instituţiilor financiare şi elaborarea de standarde de supraveghere a acestora şi să stabilească modul de aplicare a actelor normative şi măsurilor menţionate;

b) să efectueze, prin intermediul funcţionarilor săi sau al altor specialişti calificaţi antrenaţi în acest scop, controale asupra tuturor instituţiilor financiare, precum şi să examineze registrele, documentele şi conturile acestora, condiţiile la care îşi desfăşoară activitatea, şi respectarea de către aceste instituţii a legislaţiei;

c) să ceară oricărui salariat dintr-o instituţie financiară să furnizeze Băncii Naţionale informaţiile necesare în scopul supravegherii şi reglementării activităţii instituţiilor financiare;

d) să impună oricărei instituţii financiare măsuri de remediere sau să aplice sancţiunile prevăzute de Legea cu privire la instituţiile financiare, dacă instituţia financiară sau salariaţii ei:

- au încălcat legea menţionată sau vreun act normativ al Băncii Naţionale;

- au încălcat vreo obligaţiune fiduciară;

- s-au angajat în operaţiuni riscante sau incorecte ale instituţiei financiare sau ale oricăreia din sucursalele ei.

 

Articolul 45. Servicii de depozit

Banca Naţională poate deschide conturi băncilor care funcţionează în Moldova şi acceptă depozite de la ele în condiţiile stabilite de ea, ce prevăd plata dobînzilor şi stabilirea comisioanelor.

 

Articolul 46. Reglementări prudenţiale

Orice instituţie financiară va îndeplini în mod obligatoriu cerinţele actelor normative ale Băncii Naţionale cu privire la:

a) conturile de bilanţ, obligaţiunile extrabilanţiere, veniturile şi cheltuielile privind anumiţi indici din conturi;

b) restricţiile sau condiţiile privind anumite tipuri de credit sau investiţii ce depăşesc nivelul stabilit; anumite angajamente purtătoare de risc; echilibrarea termenelor de scadenţă a activelor şi pasivelor şi a elementelor extrabilanţiere; poziţiile deschise privind valuta, operaţiunile de swap, opţioanele şi alte poziţii similare; accesul la sistemul de plăţi.

 

Articolul 47. Furnizarea informaţiilor

(1) Instituţiile financiare sînt obligate să furnizeze Băncii Naţionale orice informaţii şi date, solicitate de aceasta, necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale.

(2) Banca Naţională poate publica aceste informaţii şi datele agregate integral sau parţial pe categoriile instituţiilor financiare clasificate conform genului lor de activitate.

 

Articolul 48. Clearing şi decontări interbancare

Banca Naţională poate acorda asistenţă băncilor prin organizarea serviciilor de clearing şi de decontări interbancare, inclusiv plăţi prin cec sau prin alte instrumente de plată, precum şi stabili reguli şi emite acte normative respective.

 

Articolul 49. Reţeaua de informaţii

Banca Naţională poate crea şi întreţine o reţea de informaţii pentru necesităţile sistemului bancar.

 

Capitolul VII

REGLEMENTAREA OPERAŢIUNILOR VALUTARE

Articolul 50. Controlul valutar

Banca Naţională funcţionează ca unul din agenţii statului în aplicarea legislaţiei privind controlul valutar. Dările de seamă, informaţiile privind conturile şi alte informaţii prevăzute de legislaţia menţionată pot fi transmise prin intermediul Băncii Naţionale.

 

Articolul 51. Reglementarea valutară

De competenţa Băncii Naţionale în domeniul reglementării valutare ţin:

a) emiterea de acte normative referitor la reglementarea (inclusiv autorizarea şi raportarea) operaţiunilor valutare ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv a instituţiilor financiare şi organelor de stat;

b) eliberarea şi retragerea autorizaţiilor, supravegherea şi reglementarea activităţii unităţilor de schimb valutar, inclusiv a băncilor;

c) stabilirea de limite ale poziţiilor valutare pentru unităţile de schimb valutar, inclusiv băncile;

d) determinarea metodei de stabilire a cursului leului moldovenesc în raport cu alte monede.

[Art.51 completat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 52. Raportarea operaţiunilor valutare

Unităţile de schimb valutar autorizate, inclusiv băncile, sînt obligate să raporteze periodic Băncii Naţionale despre operaţiunile lor valutare, inclusiv poziţia lor valutară deschisă. Modul de raportare şi documentele necesare prezentării se stabilesc de Banca Naţională.

 

Articolul 53. Rezervele internaţionale

(1) Banca Naţională menţine în bilanţul său rezervele internaţionale ale statului care sînt reprezentate prin următoarele active:

a) aur;

b) valută străină în formă de bancnote şi monede metalice ori conturi bancare ţinute peste hotare în monedă străină;

c) orice alte active recunoscute pe plan internaţional;

d) cambii achitabile în valută străină;

e) creanţe exprimate şi achitabile în valută străină, emise sau garantate de statele străine, băncile lor centrale sau instituţiile financiare publice internaţionale, precum şi de acorduri de cumpărare forward şi recumpărare încheiate cu sau garantate de acestea.

(2) Criteriile principale pentru selectarea activelor de rezervă sînt siguranţa sumelor de bază şi lichiditatea.

(3) Banca Naţională menţine rezervele internaţionale la un nivel care în viziunea sa este adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului.

(4) În cazul diminuării rezervelor internaţionale sau dacă Banca Naţională apreciază că sînt pe cale de a diminua pînă la un nivel care ar periclita executarea politicii valutare sau îndeplinirea la timp a tranzacţiilor internaţionale, Banca Naţională va prezenta Parlamentului şi Guvernului un raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus sau pot conduce la diminuarea lor. Raportul va conţine şi recomandări pentru remedierea situaţiei.

(5) Banca Naţională va continua să facă asemenea rapoarte şi recomandări pînă nu va considera situaţia remediată.

 

Articolul 54. Profiturile şi pierderile valutare nerealizate

Profiturile şi pierderile valutare nerealizate ale Băncii Naţionale, reflectate în bilanţul anual, ce au provenit din schimbarea evaluării activelor şi pasivelor exprimate în aur, drepturi speciale de tragere sau valută străină şi care rezultă din schimbarea preţurilor sau a cursului de schimb al activelor şi pasivelor menţionate în raport cu leul, vor fi luate la evidenţă şi compensate în modul următor:

a) profiturile şi pierderile nete valutare nerealizate se echilibrează cu o sumă corespunzătoare la un cont special în bilanţul Băncii Naţionale (contul de rezervă de evaluare);

b) suma înregistrată în contul de rezervă de evaluare corespunzătoare pierderilor nete valutare va fi garantată prin creanţe negociabile la dobînda pieţei, emise de Guvern pentru Banca Naţională şi ţinute de bancă într-un cont separat (hîrtii de valoare ale contului de rezervă de evaluare); după expirarea a 4 luni de la sfîrşitul fiecărui an financiar suma totală de bază a acestor creanţe, deţinute de Banca Naţională, se majorează sau se reduce în dependenţă de necesitatea restabilirii echilibrului dintre acea sumă şi suma înregistrată în contul de rezervă de evaluare ca pierderi nete valutare existente la sfîrşitul anului financiar respectiv;

c) atît profiturile nete, cît şi pierderile nete, menţionate în prezentul articol, nu vor fi incluse în calcularea venitului anual al Băncii Naţionale.

 

Articolul 55. Acordurile internaţionale de plată şi de clearing

Banca Naţională poate încheia acorduri de plată şi de clearing sau orice alte contracte similare cu instituţii de clearing centrale, publice sau private din alte ţări, atît în numele propriu, cît şi în numele şi din însărcinarea organelor statului.

 

Capitolul VIII

MONEDA

Articolul 56. Unitatea monetară

(1) Unitatea monetară a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Un leu se divizează în 100 de bani.

(2) Leul moldovenesc este unicul mijloc legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Articolul 57. Dreptul de a emite bancnote şi monede metalice

Banca Naţională are dreptul exclusiv de a emite în circulaţie bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Articolul 58. Mijlocul de plată

Bancnotele şi monedele metalice, emise de Banca Naţională ca mijloc de plată şi care nu sînt retrase din circulaţie, trebuie să fie acceptate la valoarea lor nominală pentru plata tuturor datoriilor publice sau private pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Articolul 59. Caracteristicile monedei naţionale

Banca Naţională prin regulamentele sale stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, designul şi alte caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice care sînt mijloc de plată în Republica Moldova.

 

Articolul 60. Tipărirea monedei şi măsurile de siguranţă

Banca Naţională organizează tipărirea bancnotelor şi baterea monedelor metalice şi ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a celor neemise în circulaţie, de retragere şi distrugere a bancnotelor şi monedelor metalice retrase din circulaţie.

 

Articolul 61. Schimbul monedei naţionale

(1) Banca Naţională poate efectua schimbul monedei naţionale care este în circulaţie în Republica Moldova.

(2) Bancnotele şi monedele metalice uzate vor fi retrase, distruse şi înlocuite de Banca Naţională cu alte bancnote şi monede metalice.

(3) Banca Naţională poate refuza să schimbe bancnotele şi monedele metalice, dacă modul lor de prezentare nu corespunde normelor stabilite de ea.

 

Articolul 62. Furnizarea monedei

Banca Naţională asigură furnizarea periodică de bancnote şi monede metalice pentru acoperirea necesităţilor de monedă ale economiei naţionale.

 

Articolul 63. Evidenţa monedei emise

Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice în circulaţie se evidenţiază în contabilitatea Băncii Naţionale ca pasiv al acesteia. În pasiv nu se includ bancnotele şi monedele metalice aflate în rezerva de numerar.

 

Articolul 64. Retragerea monedei

(1) Banca Naţională prin hotărîrea Consiliului de administraţie poate retrage din circulaţie orice bancnote sau monede metalice care au fost emise de ea şi să pună în circulaţie în locul lor alte bancnote şi monede metalice în sume echivalente.

(2) La expirarea perioadei de preschimbare bancnotele şi monedele metalice retrase vor înceta să mai fie mijloc de plată.

 

Capitolul IX

DĂRILE DE SEAMĂ. CONTROLUL CONTABIL. RAPOARTELE

Articolul 65. Anul financiar

Anul financiar al Băncii Naţionale începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie.

 

Articolul 66. Procedurile contabile

Banca Naţională este obligată să menţină permanent conturile şi registrele sale contabile într-un mod care, conform procedurilor contabile acceptate în practica internaţională, ar reflecta corect operaţiunile băncii şi situaţia ei financiară.

 

Articolul 67. Darea de seamă anuală

La sfîrşitul fiecărui an financiar Banca Naţională întocmeşte o dare de seamă care include balanţa, contul de profituri şi pierderi şi alte documente necesare.

 

Articolul 68. Controlul financiar extern

Dările de seamă financiare anuale, conturile şi registrele Băncii Naţionale sînt supuse auditului extern anual, în conformitate cu standardele internaţionale de audit, efectuat de către o organizaţie de audit extern, independentă, cu renume şi cu experienţă recunoscută în domeniul auditului băncilor centrale şi al instituţiilor financiare internaţionale, selectată de Consiliul de administraţie pe bază de licitaţie, precum şi controlului efectuat de Curtea de Conturi. Raportul auditorului extern se publică împreună cu situaţiile financiare anuale ale Băncii Naţionale. Aceiaşi organizaţie de audit extern nu poate fi numită consecutiv pentru o perioadă ce depăşeşte 5 ani.

[Art.68 în redacţia Legii nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 69. Prezentarea şi publicarea dărilor de seamă şi rapoartelor

(1) Banca Naţională prezintă Parlamentului în termen de patru luni după încheierea fiecărui an financiar:

a) darea de seamă financiară, confirmată de auditorul extern;

b) un raport asupra activităţii şi operaţiunilor sale din acel an;

c) un raport asupra situaţiei economice a statului.

(2) Banca Naţională prezintă Parlamentului şi Guvernului pînă la 25 ale fiecărei luni un rezumat al situaţiei financiare pentru luna precedentă.

(3) Banca Naţională poate publica darea de seamă şi rapoartele arătate la alineatele (1) şi (2), precum şi orice alte rapoarte sau studii financiare şi economice.

[Art.69 modificat prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Capitolul X

DISPOZIŢII DIVERSE

Articolul 70. Dreptul preferenţial

(1) Banca Naţională dispune de dreptul preferenţial şi necondiţionat de a satisface fiecare cerinţă a sa ajunsă la termen din orice conturi bancare sau din alte active pe care le menţine:

a) pe cont propriu;

b) pe contul debitorului respectiv;

c) ca gaj pentru asigurarea cerinţelor sale;

d) în orice alt mod.

(2) Banca Naţională exercită dreptul sus-menţionat prin deducerea datoriilor din conturile bancare şi vînzarea altor active la un preţ rezonabil, acoperind cerinţele din venitul net rezultat din vînzare. Exercitarea acestui drept în conformitate cu prezentul articol nu necesită acţiune în justiţie. Nici un fel de concurenţă între cerinţe, inclusiv între cerinţele bazate pe drept de proprietate, nu poate împiedica exercitarea acestui drept preferenţial, cu excepţia cazurilor cînd există dovezi clare că personalul Băncii Naţionale a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că la momentul intrării acestor active, cu excepţia celor băneşti, în posesia Băncii Naţionale, ele nu aparţineau debitorului respectiv."

[Art.70 introdus prin Legea nr.248-XIV din 24.12.1998, în vigoare 21.01.1999]

[Art.70 abrogat prin Legea nr.1554 din 25.02.1998, în vigoare 21.05.1998]

 

Articolul 71. Activităţi interzise

(1) Cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege, Banca Naţională nu poate:

a) să acorde nici un fel de asistenţă financiară, fie în forma unui împrumut direct sau indirect, fie prin cumpărarea unui împrumut, participarea în cadrul unui împrumut sau utilizarea oricărui instrument din care rezultă oricare obligaţiuni, preluarea unei datorii sau alte acţiuni analoage;

b) să practice activităţi comerciale, cum ar fi: cumpărarea de acţiuni ale societăţilor comerciale, inclusiv acţiuni ale instituţiilor financiare, achiziţionarea oricărui drept de proprietate de natură financiară, comercială, agricolă, industrială.

(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), Banca Naţională poate:

a) să facă investiţii de capital în sumă de cel mult 20% din capitalul şi rezervele sale în instituţiile care s-au angajat să ofere numai Băncii Naţionale şi altor instituţii financiare servicii privind evaluarea, gestionarea şi menţinerea gajului, prelucrarea şi transmiterea de date, tipărirea instrumentelor financiare, operaţiunile de clearing, serviciile de curier şi vînzarea de proprietăţi;

b) să investească mijloacele sale financiare în hîrtii de valoare (creanţe) lichide, emise de instituţii de încredere;

c) să achiziţioneze, în scopul acoperirii sumelor care îi sînt datorate, orice drepturi din cele menţionate la alineatul (1) litera b) cu condiţia ca ea să se elibereze de toate aceste drepturi cît mai curînd posibil;

d) să acorde credite oricărui salariat al său în baza regulamentului aprobat de Consiliul de administraţie.

 

Articolul 72. Colectarea de informaţii statistice

(1) Banca Naţională colectează informaţiile statistice primare, necesare realizării obiectivelor şi îndeplinirii atribuţiilor sale, de la autorităţile competente ale statului, instituţiile financiare şi de la alte persoane juridice şi fizice.

(2) Banca Naţională contribuie la armonizarea regulilor şi practicii de colectare, prelucrare şi utilizare a datelor statistice în domeniul său de competenţă.

(3) Prin derogare de la articolul 5 alineatele (1) şi (2) din Legea cu privire la secretul comercial Banca Naţională stabileşte prin regulament tipul informaţiilor statistice primare necesare ei şi modul de prezentare a lor, unităţile care sînt obligate să le prezinte Băncii Naţionale, precum şi condiţiile de păstrare a secretului acestor informaţii.

(4) În îndeplinirea îndatoririlor sale, prevăzute la articolul 8 alineatul (1), Banca Naţională poate publica datele statistice agregate de care dispune, integral sau parţial.

(5) Prevederile prezentului articol se referă şi la compilarea şi publicarea balanţei de plăţi a statului.

 

Articolul 73. Imunitatea faţă de impozite

[Art.73 abrogat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]

 

Articolul 74. Standarde privind gestionarea adecvată

(1) Banca Naţională trebuie să-şi exercite împuternicirile prevăzute de prezenta lege în mod echitabil, uniform şi în conformitate cu practica gestionării adecvate. Banca nu poate folosi împuternicirile sale în scopuri ce depăşesc competenţa şi obiectivul său.

(2) Hotărîrile Băncii Naţionale, adoptate în conformitate cu prezenta lege, trebuie să fie imparţiale, întemeiate numai pe motive obiective şi aduse la îndeplinire cu stricteţe şi corectitudine.

 

Articolul 75. Sancţiuni

Banca Naţională, în caz de descoperire a încălcărilor legii sau a actelor sale normative, poate întreprinde următoarele măsuri:

a) să facă un avertisment în scris;

b) să încheie un aranjament cu instituţia care a încălcat legislaţia, prevăzînd măsuri de înlăturare a încălcărilor;

c) să aplice şi să perceapă incontestabil amendă pînă la mărimea triplă a venitului obţinut sau a prejudiciului cauzat, însă în nici un caz mai mică decît mărimea salariului mediu lunar înmulţit cu numărul de zile cît a continuat încălcarea plus costul cheltuielilor, suportate de Banca Naţională în procesul examinării încălcărilor, şi plăţile relevante în favoarea terţilor;

d) să suspende temporar activitatea parţial sau total;

e) să retragă autorizaţia eliberată.

 

Articolul 76. Soluţionarea litigiilor

Litigiile apărute între Banca Naţională şi alţi subiecţi se examinează de instanţa de judecată competentă.

[Art.76 modificat prin Legea nr.1009-XIII din 22.10.1996, în vigoare 12.12.1996]

 

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

[Titlul capitolului XI în redacţia Legii nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 761.

(1) Anual, pentru anul bugetar respectiv, Guvernul şi Banca Naţională ajung la înţelegere cu privire la soldul datoriei statului contractate anterior de la Banca Naţională.

(2) Prin derogare de la prevederile articolului 41 al prezentei legi, Consiliul de administraţie va aproba reperfectarea împrumuturilor în lei moldoveneşti acordate anterior statului şi acceptarea reemisiunii hîrtiilor de valoare de stat emise în urma conversiunii împrumuturilor contractate anterior.

(3) Împrumuturile reperfectate se garantează cu creanţe negociabile la dobînda pieţei şi cu termenul de exigibilitate corespunzător termenului împrumuturilor pe care le garantează, emise şi livrate de stat Băncii Naţionale. Pentru fiecare împrumut reperfectat şi pentru fiecare tranşă a hîrtiilor de valoare de stat reemise, între Guvern, în persoana Ministerului Finanţelor, şi Banca Naţională se încheie un acord. În acord se specifică suma de bază a împrumutului reperfectat sau a hîrtiilor de valoare reemise, termenul, dobînda şi alte comisioane.

[Art.761 introdus prin Legea nr.191-XVI din 30.06.2006, în vigoare 28.07.2006]

 

Articolul 77.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

- Legea nr.599-XII din 11 iunie 1991 cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);

- Hotărîrea Parlamentului nr.600-XII din 11 iunie 1991 despre punerea în aplicare a Legii Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;

- Hotărîrea Parlamentului nr.667-XII din 24 iulie 1991 cu privire la aprobarea Statutului Băncii Naţionale a Moldovei;

- Legea nr.884-XII din 23 ianuarie 1992 despre introducerea unei modificări în Legea cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;

- Hotărîrea Parlamentului nr.976-XII din 19 martie 1992 privind numirea domnului Leonid Talmaci în funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale de Stat a Moldovei;

- Articolul 4 punctul (1) din Hotărîrea Parlamentului nr.1201-XII din 19 noiembrie 1992 cu privire la soluţionarea problemelor social-economice expuse în raportul Prim-ministrului;

- Legea nr.1202-XII din 19 noiembrie 1992 privind modificarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);

- Legea nr.1234-XII din 15 decembrie 1992 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;

- Hotărîrea Parlamentului nr.1235-XII din 15 decembrie 1992 privind modificarea articolului 19 din Statutul Băncii Naţionale de Stat a Moldovei;

- Legea nr.125-XIII din 27 mai 1994 pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);

- Hotărîrea Parlamentului nr.125a-XIII din 27 mai 1994 despre punerea în aplicare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei);

- Hotărîrea Parlamentului nr.128a-XIII din 27 mai 1994 pentru modificarea punctului 5 din Hotărîrea Parlamentului despre punerea în aplicare a Legii cu privire la Banca Naţională de Stat a Moldovei;

- Hotărîrea Parlamentului nr.281-XIII din 11 noiembrie 1994 privind modificarea şi completarea Statutului Băncii Naţionale de Stat a Moldovei (Banca Naţională a Moldovei).

(3) Se propune Preşedintelui Republicii Moldova să anuleze Decretul din 4 iunie 1991 cu privire la Banca Naţională a Moldovei.

[Alin.(4) art.77 abrogat prin Legea nr.378-XIV din 30.04.1999, în vigoare 20.05.1999].

Notă: Se declară neconstituţional alin.(4) art.77 conform Hot. Curţii Constituţionale nr.9 din 18.02.1999, în vigoare 18 februarie 1999

 

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

 

Chişinău, 21 iulie 1995.
Nr.548-XIII.