L E G E

Codul electoral

nr. 1381-XIII  din  21.11.97

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.81/667 din 08.12.1997

* * *

C U P R I N S

TITLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Capitolul 1

NOŢIUNI ŞI PRINCIPII GENERALE

Articolul 1. Noţiuni generale

Articolul 2. Principiile participării la alegeri

Articolul 3. Vot universal

Articolul 4. Vot egal

Articolul 5. Vot direct

Articolul 6. Vot secret

Articolul 7. Vot liber exprimat

Articolul 8. Ziua alegerilor

Articolul 9. Locul exercitării dreptului de vot

Articolul 10. Votarea pentru un singur concurent electoral

Capitolul 2

DREPTUL DE A ALEGE ŞI DE A FI ALES. RESTRICŢII

Articolul 11. Dreptul de a alege

Articolul 12. Dreptul de a fi ales

Articolul 13. Restricţii

TITLUL II

DISPOZIŢII COMUNE

Capitolul 3

ORGANELE ELECTORALE

Articolul 14. Sistemul organelor electorale

Articolul 15. Reprezentarea în organele electorale

Secţiunea 1

Comisia Electorală Centrală

Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale

Articolul 17. Componenţa şi mandatul Comisiei Electorale Centrale

Articolul 18. Şedinţele şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale

Articolul 19. Statutul membrilor Comisiei Electorale Centrale

Articolul 20. Revocarea membrilor Comisiei Electorale Centrale

Articolul 21. Degrevarea de atribuţiile de serviciu. Remunerarea

Articolul 22. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale

Articolul 23. Aparatul Comisiei Electorale Centrale

Articolul 24. Finanţarea activităţii Comisiei Electorale Centrale

Articolul 25. Şedinţe şi activităţi ale Comisiei Electorale Centrale

Articolul 26. Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală

Secţiunea a 2-a

Consiliile electorale de circumscripţie

Articolul 27. Constituirea consiliilor electorale de circumscripţie

Articolul 28. Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie

Secţiunea a 3-a

Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Articolul 29. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare

Articolul 30. Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare

Secţiunea a 4-a

Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale, organizarea

activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea

Articolul 31. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale

Articolul 32. Organizarea activităţii consiliilor şi birourilor electorale

Articolul 33. Modificarea componenţei consiliilor şi birourilor electorale

Articolul 34. Dizolvarea consiliilor şi birourilor electorale

Capitolul 4

ASIGURAREA MATERIALĂ A DESFĂŞURĂRII ALEGERILOR

Articolul 35. Asigurarea mijloacelor necesare pentru desfăşurarea alegerilor

Articolul 36. Interzicerea subvenţionării din străinătate

Articolul 37. Susţinerea materială de către stat a campaniilor electorale

Articolul 38. Condiţiile şi modul de susţinere financiară a campaniilor electorale

Capitolul 5

LISTELE ELECTORALE

Articolul 39. Listele electorale

Articolul 40. Verificarea listelor electorale

Capitolul 6

DESEMNAREA ŞI ÎNREGISTRAREA CANDIDAŢILOR

Articolul 41. Desemnarea candidaţilor

Articolul 42. Colectarea semnăturilor în susţinerea candidatului independent şi pentru iniţierea referendumului

Articolul 43. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie

Articolul 44. Înregistrarea candidaţilor

Capitolul 7

CAMPANIA ELECTORALĂ

Articolul 45. Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali

Articolul 46. Drepturile garantate ale concurenţilor electorali

Articolul 47. Agitaţia electorală

Capitolul 8

BULETINELE DE VOT

Articolul 48. Modelul buletinelor de vot

Articolul 49. Pregătirea buletinelor de vot

Capitolul 9

VOTAREA

Articolul 50. Timpul şi locul votării

Articolul 51. Condiţiile votării

Articolul 52. Organizarea votării

Articolul 53. Efectuarea votării

Articolul 54. Procedura de completare a buletinului de vot

Articolul 55. Asigurarea securităţii procesului de votare

Capitolul 10

NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI TOTALIZAREA

REZULTATELOR ALEGERILOR

Articolul 56. Numărarea şi totalizarea voturilor de către biroul electoral al secţiei de votare

Articolul 57. Buletinele de vot nevalabile

Articolul 58. Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare

Articolul 59. Totalizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de circumscripţie

Articolul 60. Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

Articolul 61. Anunţarea rezultatelor preliminare

Articolul 62. Păstrarea documentelor electorale

Capitolul 11

MONITORIZAREA ALEGERILOR ŞI REFLECTAREA LOR

ÎN MIJLOACELE DE INFORMARE ÎN MASĂ

Articolul 63. Observatorii

Articolul 64. Reflectarea alegerilor în mijloacele de informare în masă

Capitolul 12

PROCEDURILE JUDICIARE

Secţiunea 1

Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor

Articolul 65. Contestaţiile

Articolul 66. Depunerea contestaţiilor

Articolul 67. Examinarea contestaţiilor

Articolul 68. Hotărîrile instanţelor de judecată cu privire la contestaţii

Secţiunea a 2-a

Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale

Articolul 69. Răspunderea juridică

Articolul 70. Răspunderea penală

Articolul 71. Răspunderea administrativă

TITLUL III

ALEGERILE PARLAMENTARE

Articolul 72. Aplicarea prezentului titlu

Articolul 73. Alegerile Parlamentului

Articolul 74. Circumscripţiile electorale administrative şi secţiile de votare. Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Articolul 75. Candidaţii la funcţia de deputat în Parlament

Articolul 76. Stabilirea datei alegerilor

Articolul 77. Înregistrarea concurenţilor electorali

Articolul 78. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

Articolul 79. Condiţiile speciale pentru înregistrarea listelor de candidaţi

Articolul 80. Modificarea listelor de candidaţi

Articolul 81. Listele electorale

Articolul 82. Campania electorală pentru alegerile Parlamentului

Articolul 83. Buletinele de vot

Articolul 84. Votarea

Articolul 85. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor

Articolul 86. Stabilirea pragului de reprezentare

Articolul 87. Numărarea mandatelor obţinute de concurentul electoral

Articolul 88. Atribuirea mandatelor

Articolul 89. Confirmarea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituţională

Articolul 90. Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

Articolul 91. Alegerile nevalabile

Articolul 92. Alegerile nule

Articolul 93. Votarea repetată

Articolul 94. Alegerile noi

TITLUL IV

ALEGERILE PENTRU FUNCŢIA DE PREŞEDINTE

AL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 95. Aplicarea prezentului titlu

Articolul 96. Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova

Articolul 97. Circumscripţiile electorale administrative şi secţiile de votare. Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Articolul 98. Stabilirea datei alegerilor

Articolul 99. Condiţiile speciale pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

Articolul 100. Desemnarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

Articolul 101. Înregistrarea candidaţilor

Articolul 102. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

Articolul 103. Grupurile de iniţiativă pentru desemnarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

Articolul 104. Listele electorale

Articolul 105. Campania electorală

Articolul 106. Buletinele de vot

Articolul 107. Votarea

Articolul 108. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor

Articolul 109. Al doilea tur de scrutin. Prevederi speciale

Articolul 110. Totalizarea rezultatelor alegerilor

Articolul 111. Confirmarea şi publicarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

Articolul 112. Validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova

Articolul 113. Depunerea jurămîntului

Articolul 114. Alegerile nevalabile

Articolul 115. Alegerile nule

Articolul 116. Votarea repetată

Articolul 117. Alegerile noi

TITLUL V

ALEGERILE LOCALE

Articolul 118. Aplicarea prezentului titlu

Articolul 119. Alegerile locale

Articolul 120. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare. Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Articolul 121. Atribuţiile speciale ale consiliului electoral

Articolul 122. Stabilirea datei alegerilor

Articolul 123. Restricţiile speciale ale dreptului de vot

Articolul 124. Condiţiile speciale pentru a fi ales

Articolul 125. Desemnarea, depunerea candidaturilor şi înregistrarea candidaţilor

Articolul 126. Condiţiile speciale pentru depunerea candidaturilor de către partide, alte organizaţii social-politice şi blocuri electorale

Articolul 127. Condiţiile speciale pentru depunerea candidaturilor de către candidaţii independenţi

Articolul 128. Listele electorale

Articolul 129. Campania electorală

Articolul 130. Buletinele de vot

Articolul 131. Votarea

Articolul 132. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor

Articolul 133. Atribuirea mandatelor de consilier

Articolul 134. Alegerea primarului

Articolul 135. Confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor

Articolul 136. Alegerile nevalabile

Articolul 137. Alegerile nule

Articolul 138. Votarea repetată

Articolul 139. Alegerile noi

Articolul 140. Alegerile parţiale

TITLUL VI

REFERENDUMUL

Articolul 141. Aplicarea prezentului titlu

Capitolul 13

REFERENDUMUL REPUBLICAN

Articolul 142. Referendumul republican

Articolul 143. Tipurile de referendum republican

Articolul 144. Iniţierea referendumului republican

Articolul 145. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican

Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican

Articolul 147. Probleme ce nu pot fi supuse referendumului republican

Articolul 148. Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei

Articolul 149. Iniţierea referendumului privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova

Articolul 150. Hotărîrea sau decretul cu privire la desfăşurarea referendumului republican

Articolul 151. Stabilirea datei referendumului republican

Articolul 152. Iniţierea referendumului republican de către cetăţeni

Articolul 153. Înregistrarea grupului de iniţiativă

Articolul 154. Colectarea semnăturilor

Articolul 155. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

Articolul 156. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii listelor de subscripţie

Articolul 157. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie

Articolul 158. Circumscripţiile electorale, secţiile de votare, consiliile şi birourile electorale

Articolul 159. Cumularea atribuţiilor consiliilor şi birourilor electorale

Articolul 160. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului republican, organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea

Articolul 161. Listele de cetăţeni cu dreptul de a participa la referendumul republican

Articolul 162. Buletinul de vot

Articolul 163. Agitaţia

Articolul 164. Votarea

Articolul 165. Monitorizarea referendumului republican şi reflectarea lui în mijloacele de informare în masă

Articolul 166. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului republican

Articolul 167. Confirmarea rezultatelor referendumului republican

Articolul 168. Adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a hotărîrii supuse referendumului republican

Articolul 169. Anularea sau modificarea hotărîrii adoptate prin referendum republican

Articolul 170. Documentele referendumului republican

Articolul 171. Referendumul republican nevalabil

Articolul 172. Referendumul republican nul

Articolul 173. Referendumul republican repetat

Articolul 174. Referendumul republican nou

Capitolul 14

REFERENDUMUL LOCAL

Articolul 175. Referendumul local

Articolul 176. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului local

Articolul 177. Problemele supuse referendumului local

Articolul 178. Problemele ce nu pot fi supuse referendumului local

Articolul 179. Stabilirea datei referendumului local

Articolul 180. Iniţierea referendumului local

Articolul 181. Înregistrarea grupului de iniţiativă

Articolul 182. Colectarea de semnături

Articolul 183. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

Articolul 184. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii listelor de subscripţie

Articolul 185. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie

Articolul 186. Adoptarea şi publicarea deciziei privind desfăşurarea referendumului local

Articolul 187. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare

Articolul 188. Constituirea consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local

Articolul 189. Cumularea atribuţiilor de către consiliile şi birourile electorale

Articolul 190. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local, organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea

Articolul 191. Atribuţiile consiliilor şi birourilor electorale pentru efectuarea referendumului local

Articolul 192. Listele de cetăţeni care au dreptul de a participa la referendumul local

Articolul 193. Buletinul de vot

Articolul 194. Agitaţia

Articolul 195. Votarea

Articolul 196. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului local

Articolul 197. Confirmarea rezultatelor referendumului local

Articolul 198. Adoptarea deciziei prin referendum local, anularea sau modificarea ei

Articolul 199. Referendumul local nevalabil

Articolul 200. Referendumul local nul

Articolul 201. Referendumul local repetat

Articolul 202. Referendumul local nou

TITLUL VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 203. Intrarea în vigoare

Articolul 204. Dispoziţii tranzitorii

Articolul 205. Dispoziţii finale

Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral. Prezentul cod stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor Parlamentului, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a referendumurilor.

Parlamentul adoptă prezentul cod.

TITLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Capitolul 1

NOŢIUNI ŞI PRINCIPII GENERALE

Articolul 1. Noţiuni generale

În sensul prezentului cod se definesc următoarele noţiuni generale:

afişe electorale – apeluri, declaraţii, fotografii şi alte materiale utilizate de concurenţii electorali în scop de agitaţie electorală;

agitaţie electorală – acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiei, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali;

alegător – cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot;

alegeri – în cazul în care nu se face vreo specificare, alegerile în Parlament, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi referendumurile. Aceeaşi noţiune vizează acţiunile cetăţenilor, partidelor şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, organelor electorale şi altor organe de stat, orientate spre întocmirea listelor electorale, desemnarea şi înregistrarea candidaţilor, efectuarea agitaţiei electorale, votarea şi constatarea rezultatelor votării, precum şi alte acţiuni electorale întreprinse în conformitate cu legislaţia în vigoare;

alegeri generale – orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi, de duminică sau în oricare altă zi indicată în actul de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării;

bloc electoral – uniune benevolă a două sau mai multe partide şi/sau alte organizaţii social-politice, care este înregistrată de Comisia Electorală Centrală, pentru participare în comun la alegeri;

campanie electorală – perioadă de activitate care se desfăşoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral şi care începe, pentru fiecare concurent electoral, la data înregistrării acestuia de către Comisia Electorală Centrală sau de consiliul electoral de circumscripţie şi se încheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau în ziua votării;

candidat – persoană care candidează pentru ocuparea unei funcţii publice eligibile din partea partidelor, a altor organizaţii social-politice, a blocurilor electorale, precum şi independent de acestea;

candidat independent – persoană care îşi desemnează candidatura pentru ocuparea unei funcţii publice eligibile independent de partide, de alte organizaţii social-politice şi blocuri electorale;

circumscripţie electorală – unitate electorală administrativă în care se organizează şi se desfăşoară alegerile şi referendumurile;

concurenţi electorali:

- candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, înregistraţi de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor prezidenţiale;

- candidaţii independenţi, înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, precum şi partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale ale căror liste de candidaţi au fost înregistrate de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor parlamentare;

- partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi persoanele care candidează pentru funcţia de primar sau de consilier în consiliul local şi care sînt înregistrate de consiliile electorale de circumscripţie respective – în cazul alegerilor locale;

Comisia Electorală Centrală – comisie înfiinţată în scopul bunei desfăşurări a alegerilor, care activează continuu în condiţiile prezentului cod;

drept electoral – drept constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes deosebit;

listă de candidaţi – listă a candidaţilor desemnaţi de partide, de alte organizaţii social-politice şi/sau de blocuri electorale pentru a participa la alegeri;

listă electorală – listă ce cuprinde toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază pe teritoriul unei secţii de votare;

listă de subscripţie – listă cu semnături ale alegătorilor care susţin un oarecare candidat la alegeri sau iniţierea referendumului;

localitate – unitate administrativ-teritorială organizată conform legii (raion, municipiu, oraş, sat (comună), unitate administrativ-teritorială cu statut special);

organe electorale – organe care organizează desfăşurarea alegerilor Parlamentului, pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi desfăşurarea referendumurilor;

organizaţii social-politice – partide, fronturi, ligi, mişcări politice de masă, înregistrate în condiţiile Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice;

partide – asociaţii benevole ale cetăţenilor, constituite şi înregistrate în condiţiile Legii privind partidele şi alte organizaţii social-politice;

perioadă electorală – perioadă de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele finale ale alegerilor sînt confirmate de către organele competente;

persoane autorizate să asiste la operaţiile electorale – observatori ai concurenţilor electorali în secţiile de votare, observatori străini acreditaţi de Ministerul Afacerilor Externe, observatori acreditaţi de Comisia Electorală Centrală, precum şi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă;

referendum – scrutin prin care poporul îşi exprimă opţiunea în cele mai importante probleme ale statului şi societăţii în ansamblu, avînd drept scop soluţionarea acestora, precum şi consultare a cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.

Articolul 2. Principiile participării la alegeri

(1) Cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Participarea la alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe.

(3) Cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline în condiţiile prezentului cod. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare sînt obligate să acorde ajutor cetăţenilor în exercitarea drepturilor lor electorale.

Articolul 3. Vot universal

Cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.

Articolul 4. Vot egal

În cadrul oricărui scrutin, fiecare alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală.

Articolul 5. Vot direct

Alegătorul votează personal. Votarea în locul unei alte persoane este interzisă.

Articolul 6. Vot secret

Votarea la alegeri şi/sau referendum este secretă, excluzîndu-se astfel posibilitatea influenţării voinţei alegătorului.

Articolul 7. Vot liber exprimat

Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent.

Articolul 8. Ziua alegerilor

Alegerile au loc într-o singură zi, de duminică sau în oricare altă zi indicată în actul de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării sau al localităţii respective.

Articolul 9. Locul exercitării dreptului de vot

Dreptul de vot se exercită în localitatea în care alegătorul îşi are domiciliul, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod.

Articolul 10. Votarea pentru un singur concurent electoral

În cadrul unui scrutin, alegătorul votează pentru un singur concurent electoral, iar în cadrul unui referendum, el se pronunţă asupra unei singure opţiuni.

Capitolul 2

DREPTUL DE A ALEGE ŞI DE A FI ALES.

RESTRICŢII

Articolul 11. Dreptul de a alege

Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.

Articolul 12. Dreptul de a fi ales

Dreptul de a fi aleşi îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condiţiile prevăzute de prezentul cod.

Articolul 13. Restricţii

(1) Nu au dreptul de a alege persoanele:

a) care nu întrunesc condiţiile prevăzute la art.11;

b) care sînt recunoscute incapabile sau private de drepturi electorale prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată;

c) persoanele condamnate la privaţiune de libertate prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată.

(2) Nu pot fi aleşi:

a) militarii activi;

b) persoanele aflate în stare de incompatibilitate prevăzută de lege, pînă la încetarea acestei stări;

c) persoanele menţionate la alin.(1).

(3) În cazul în care candidatul se află în stare de incompatibilitate cu funcţia la care candidează, acesta îşi suspendă, pe durata campaniei electorale, activitatea în funcţia pe care o deţine.

TITLUL II

DISPOZIŢII COMUNE

Capitolul 3

ORGANELE ELECTORALE

Articolul 14. Sistemul organelor electorale

(1) În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor se constituie:

a) Comisia Electorală Centrală;

b) consiliile electorale de circumscripţie;

c) birourile electorale ale secţiilor de votare.

Articolul 15. Reprezentarea în organele electorale

(1) Concurenţii electorali pot desemna în organele electorale cîte un membru reprezentant cu drept de vot consultativ.

(2) Membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali sînt confirmaţi de organele electorale în termen de 3 zile, iar în cazul cînd nu sînt acceptaţi, li se va da răspuns în scris în care vor fi indicate motivele neacceptării.

(3) În cazul în care concurenţii electorali constituie un bloc electoral, după desemnarea reprezentanţilor lor în organele reprezentative, membrii reprezentanţi vor fi retraşi din organele electorale, cu excepţia unuia dintre ei, lăsat în baza deciziei blocului electoral respectiv. În cazul în care conducerea blocului electoral nu întreprinde aceste acţiuni în termen de 3 zile de la constituirea acestuia, organele electorale exclud reprezentanţii pasibili de retragere. Concurentul electoral care aderă la un bloc electoral deja existent îşi retrage membrul reprezentant din organele electorale.

Secţiunea 1

Comisia Electorală Centrală

Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale

(1) Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

(2) Componenţa Comisiei Electorale Centrale, în număr de nouă membri, se confirmă prin hotărîrea Parlamentului. Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova (Guvernul) şi Consiliul Superior al Magistraturii desemnează cîte 3 membri.

(3) Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituţie, de prezentul cod şi de regulamentul comisiei, aprobat prin hotărîre a acesteia.

(4) Comisia Electorală Centrală este persoană juridică, are buget propriu, cont bancar şi sigiliu cu imaginea stemei de stat.

Articolul 17. Componenţa şi mandatul Comisiei Electorale Centrale

(1) Membrii Comisiei Electorale Centrale aleg dintre ei preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei cu majoritatea de voturi ale membrilor acesteia. Rezultatele votării se consemnează într-un proces-verbal semnat de toţi participanţii la votare. Realegerea persoanelor menţionate poate fi iniţiată de cel puţin 1/3 din membrii comisiei cu drept de vot deliberativ. Hotărîrea de realegere se adoptă cu votul majorităţii membrilor comisiei.

(2) În cazul în care, la prima votare, candidatul la funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, secretar al Comisiei Electorale Centrale nu a întrunit majoritatea de voturi, se organizează votarea repetată la care pot participa şi candidaţii care au candidat la aceeaşi funcţie la prima votare.

(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei activează permanent. Ceilalţi membri ai comisiei sînt convocaţi de preşedintele consiliului după caz.

(4) În caz de vacanţă a unei funcţii din cele menţionate la alin.(1), vacanţa se completează urmînd aceeaşi procedură ca în cazul alegerii.

(5) În decursul a două zile de la data constituirii, Comisia Electorală Centrală aduce la cunoştinţă publică componenţa, sediul şi modul de contactare pentru relaţii.

(6) Mandatul Comisiei Electorale Centrale este de 6 ani. La expirarea acestui termen, componenţa comisiei poate fi modificată. Membrii comisiei nu pot exercita mai mult de două mandate consecutive.

Articolul 18. Şedinţele şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale

(1) Şedinţele Comisiei Electorale Centrale sînt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor cu drept de vot deliberativ.

(2) Comisia Electorală Centrală adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor cu drept de vot deliberativ.

Articolul 19. Statutul membrilor Comisiei Electorale Centrale

(1) În calitate de membri ai Comisiei Electorale Centrale pot fi propuse persoane care au o reputaţie ireproşabilă şi aptitudini pentru exercitarea activităţilor electorale.

(2) Membrii Comisiei Electorale Centrale cu drept de vot deliberativ:

a) nu pot face parte din partide şi din alte organizaţii social-politice care au desemnat candidaţi în funcţiile publice eligibile;

b) nu au dreptul de a participa la activităţi politice;

c) nu pot face declaraţii în favoarea sau defavoarea concurenţilor electorali;

d) nu pot contribui în nici un fel la activităţile pe care le desfăşoară concurenţii electorali, cu excepţia exercitării atribuţiilor prevăzute de prezentul cod.

Articolul 20. Revocarea membrilor Comisiei Electorale Centrale

(1) În cazul nerespectării condiţiilor menţionate la art.19 alin.(2), precum şi în cazul comiterii unor fapte incompatibile cu calitatea pe care o au, membrii Comisiei Electorale Centrale pot fi revocaţi.

(2) Revocarea se înaintează Curţii Supreme de Justiţie de către organele care au desemnat persoanele respective în componenţa Comisiei Electorale Centrale, precum şi de către membrii comisiei.

(3) În baza hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie cu privire la revocare, în termen de 10 zile, autoritatea respectivă desemnează noua candidatură pentru completarea funcţiei vacante.

Articolul 21. Degrevarea de atribuţiile de serviciu. Remunerarea

(1) Pentru perioada electorală, membrii Comisiei Electorale Centrale care nu activează permanent sînt degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent prin hotărîre a acesteia.

(2) Funcţia de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar al Comisiei Electorale Centrale se asimilează cu funcţia publică de rangul întîi, iar funcţia de membru al comisiei cu drept de vot deliberativ, degrevat de atribuţiile de la locul de muncă permanent, cu funcţia publică de rangul doi.

(3) Remunerarea membrilor Comisiei Electorale Centrale se efectuează în conformitate cu remunerarea funcţionarilor publici de rangurile respective, dar salariul lor nu poate fi mai mic decît cel mediu de la ultimul loc de muncă permanent, ţinîndu-se cont de sporuri, suplimente, indemnizaţii şi remunerări. Membrilor comisiei care nu activează permanent li se stabileşte, pentru perioada în care sînt degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent, un spor la salariu de 25 la sută.

Articolul 22. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale

Comisia Electorală Centrală:

a) studiază organizarea şi desfăşurarea alegerilor cu scopul de a perfecţiona legislaţia şi procedurile electorale;

b) înaintează Guvernului şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în legislaţia electorală;

c) elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale;

d) deţine o listă a lucrătorilor calificaţi pentru a-i desemna în consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare;

e) constituie consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare la desfăşurarea alegerilor parţiale ale consiliilor locale sau pentru funcţia de primar;

f) conlucrează, în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor cu:

- Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secţiilor de votare şi a materialelor electorale;

- întreprinderile şi instituţiile de stat, la încheierea contractelor pentru servicii de tipărire a buletinelor de vot şi de aprovizionare cu echipament;

- mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti, la organizarea manifestărilor ce ţin de educaţia civică a alegătorului şi informarea populaţiei asupra desfăşurării procesului electoral;

g) analizează structura circumscripţiilor electorale din punctul de vedere al împărţirii administrativ-teritoriale a republicii;

h) implementează programe de educaţie civică în perioada dintre alegeri;

i) pregăteşte programe de informare a alegătorilor în perioada electorală;

j) oferă mijloacelor de informare în masă informaţii cu privire la desfăşurarea alegerilor şi la practica administrativă utilizată în acest sens;

k) prezintă anual rapoarte Parlamentului şi, la cerere, Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului;

l) oferă spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni electorale;

m) stabileşte contacte cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidaţi pentru funcţii publice, asigurîndu-le participarea plenară la procesul electoral;

n) consultă asociaţiile obşteşti locale interesate să desfăşoare în cadrul alegerilor activităţi ce ţin de educaţia civică;

o) organizează cursuri de instruire şi seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul electoral în calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, în calitate de membri reprezentanţi ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice, ai blocurilor electorale sau ai potenţialilor candidaţi, în calitate de funcţionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai grupului de iniţiativă;

p) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală;

q) verifică în fiecare an (după 1 ianuarie) listele electorale, actualizîndu-le în baza datelor furnizate de autorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 23. Aparatul Comisiei Electorale Centrale

(1) Comisia Electorală Centrală este asistată de un aparat al cărui stat de personal se aprobă de Guvern, la propunerea Comisiei Electorale Centrale. Funcţionarii aparatului sînt angajaţi prin hotărîre a comisiei. Unii dintre ei, la decizia comisiei, activează permanent, iar ceilalţi se convoacă în perioadele electorale, fiind degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent.

(2) Salariile funcţionarilor şi alte cheltuieli ale aparatului Comisiei Electorale Centrale sînt plătite din bugetul acesteia. Salariul funcţionarului aparatului echivalează cu salariul funcţionarului public de rangul doi, dar nu poate fi mai mic decît salariul mediu de la ultimul loc de muncă permanent, ţinîndu-se cont de sporuri, suplimente, indemnizaţii şi remunerări. Echivalarea cu funcţiile concrete se efectuează de către Comisia Electorală Centrală. Funcţionarilor aparatului care nu activează permanent în componenţa comisiei li se stabileşte, pentru perioada în care sînt degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent, un spor la salariu de 25 la sută.

Articolul 24. Finanţarea activităţii Comisiei Electorale Centrale

Activitatea Comisiei Electorale Centrale se finanţează de la bugetul de stat. Anual, la o dată stabilită de Guvern, comisia prezintă acestuia o cerere privind includerea în proiectul legii bugetului de stat a cheltuielilor legate de funcţionarea sa şi de efectuarea alegerilor, specificînd în ea şi activităţile pe care intenţionează să le desfăşoare pe parcursul următorului an bugetar.

Articolul 25. Şedinţe şi activităţi ale Comisiei Electorale Centrale

(1) Şedinţele Comisiei Electorale Centrale se convoacă de către preşedintele acesteia din proprie iniţiativă sau la cererea majorităţii membrilor ei. În cazul în care majoritatea membrilor cer convocarea şedinţei, decizia de convocare va fi luată în cel mult 48 de ore de la prezentarea cererii.

(2) Toate şedinţele la care Comisia Electorală Centrală examinează probleme electorale, inclusiv şedinţele la care urmează să adopte hotărîri asupra problemelor electorale, sînt deschise pentru reprezentanţii mijloacelor de informare în masă şi pentru public. Şedinţele se anunţă cu 48 de ore înainte de desfăşurarea lor, cu excepţia şedinţelor din perioada electorală, cînd trebuie anunţate într-un termen mai scurt în virtutea faptului că problemele cer o examinare urgentă.

(3) Comisia Electorală Centrală asigură transparenţa operaţiilor electorale, fapt ce permite mijloacelor de informare în masă şi populaţiei să aprecieze activitatea comisiei.

Articolul 26. Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală

(1) În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii şi desfăşurării alegerilor în condiţiile prezentului cod;

b) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod şi ale altor legi care conţin dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor;

c) constituie consiliile electorale de circumscripţie şi supraveghează activitatea lor;

d) înregistrează candidaţii şi persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale;

e) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfăşurarea alegerilor; verifică asigurarea consiliilor şi birourilor electorale cu localuri, cu mijloace de transport şi de telecomunicaţie, examinează alte chestiuni ce ţin de asigurarea tehnico-materială a alegerilor;

f) stabileşte modelul buletinelor de vot şi al listelor electorale, al proceselor-verbale ale şedinţelor consiliilor şi birourilor electorale şi al altor acte ce ţin de desfăşurarea alegerilor, precum şi modelul urnelor de vot şi cel al ştampilelor consiliilor şi birourilor electorale;

g) examinează comunicările autorităţilor publice în probleme ce ţin de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor;

h) soluţionează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetăţenilor care în ziua votării se află în afara teritoriului ţării;

i) face bilanţul alegerilor în întreaga ţară şi, după caz, prezintă Curţii Constituţionale raportul cu privire la rezultatele alegerilor;

j) emite hotărîri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi la chestiunile tehnico-administrative;

k) asigură instruirea funcţionarilor electorali şi oferă alegătorilor informaţii electorale;

l) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, adoptă hotărîri executorii pe marginea lor;

m) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor şi birourilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora;

n) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, votării repetate, alegerilor noi şi parţiale, în condiţiile prezentului cod;

o) adună informaţii privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare ale alegerilor şi aduce la cunoştinţă publică rezultatele finale.

(2) În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală este în drept să-şi exercite toate atribuţiile şi în cazul în care nu este completată cu membri reprezentanţi cu drept de vot consultativ.

Secţiunea a 2-a

Consiliile electorale de circumscripţie

Articolul 27. Constituirea consiliilor electorale de circumscripţie

(1) Consiliile electorale de circumscripţie se constituie prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale cu cel puţin 65 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) Din componenţa consiliilor electorale de circumscripţie fac parte 7-11 membri cu drept de vot deliberativ, dintre care: un judecător al judecătoriei raionale (de sector) şi cel puţin 3 persoane cu studii juridice superioare.

(3) În cazul alegerilor şi referendumurilor locale, consiliile electorale de circumscripţie orăşeneşti şi săteşti se constituie în baza propunerilor autorităţilor administraţiei publice locale respective, iar în cazul cînd aceste propuneri lipsesc, din iniţiativa Comisiei Electorale Centrale. În măsura posibilităţii, în componenţa consiliilor se includ persoane cu studii juridice superioare.

(4) Candidaturile membrilor consiliilor electorale de circumscripţie se propun de către judecătorii şi de autorităţile administraţiei publice locale sau în baza listei lucrătorilor calificaţi pe care o deţine Comisia Electorală Centrală. Membrii consiliului electoral de circumscripţie nu pot fi consilieri în consiliile locale, membri ai partidelor şi altor organizaţii social-politice care participă la alegeri.

(5) În decursul a 3 zile de la data constituirii consiliului electoral de circumscripţie, membrii acestuia aleg din rîndul lor, prin vot secret, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul consiliului, comunicînd imediat Comisiei Electorale Centrale rezultatele acestor alegeri.

(6) În decursul a 2 zile de la data constituirii, consiliul electoral de circumscripţie aduce la cunoştinţă publică componenţa şi sediul lui, modul de contactare pentru relaţii.

(7) Consiliul electoral de circumscripţie adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor cu drept de vot deliberativ.

(8) Consiliul electoral de circumscripţie este asistat de un aparat al cărui stat de personal se aprobă de Comisia Electorală Centrală, la propunerea consiliului electoral de circumscripţie.

Articolul 28. Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie

Consiliul electoral de circumscripţie are următoarele atribuţii:

a) exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi a altor legi care conţin prevederi referitoare la desfăşurarea alegerilor;

b) supraveghează activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare, organizează instructaje pentru membrii acestora, propagă procedura votării şi importanţa votului;

c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;

d) examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite din partea autorităţilor administraţiei publice locale, a şefilor de întreprinderi, instituţii şi organizaţii;

e) exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor electorale;

f) asigură aprovizionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu formulare pentru listele electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot etc.;

g) înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea partidelor şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, aduce la cunoştinţă publică informaţii despre aceştia;

h) totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale actele respective şi asigură publicarea în presa locală a rezultatelor votării;

i) adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind prezentarea alegătorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi le remite Comisiei Electorale Centrale;

j) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor;

k) exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Secţiunea a 3-a

Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Articolul 29. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare

(1) Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare.

(2) Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor autorităţilor administraţiei publice locale, cu cel puţin 45 de zile înainte de data alegerilor şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători.

(3) Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lîngă spitale, sanatorii, maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrîni. Aceste secţii de votare trebuie să includă cel puţin 30 de alegători.

(4) Persoanele care îşi satisfac serviciul militar votează la secţia de votare din localitatea în care este dislocată unitatea militară.

(5) În cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, şi referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează cîte o secţie de votare pentru colaboratorii acestor reprezentanţe şi membrii familiilor lor, precum şi pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în ţările respective, indiferent de numărul acestora. Secţiile de votare în cauză aparţin circumscripţiei electorale a municipiului Chişinău.

(6) Consiliul electoral de circumscripţie numerotează secţiile de votare din circumscripţie şi aduc la cunoştinţă publică informaţia despre hotarele fiecărei secţii de votare, adresa sediului birourilor electorale ale secţiilor de votare, adresa localului pentru votare şi modul de contactare pentru relaţii.

(7) Secţiile de votare se numerotează începînd cu localitatea de reşedinţă a consiliului electoral de circumscripţie, continuînd apoi cu cele din oraşe, din comune şi sate, în ordine alfabetică.

(8) Primăriile oferă birourilor electorale ale secţiilor de votare informaţii şi sprijin, necesare în exercitarea atribuţiilor lor prevăzute de prezentul cod.

(9) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor din 5-11 membri.

(10) Listele membrilor biroului electoral al secţiei de votare sînt propuse de către consiliul local. În cazul neprezentării listelor, membrii biroului electoral al secţiei de votare se numesc din iniţiativa consiliului electoral de circumscripţie în termen de 5 zile de la data constituirii secţiilor de votare.

(11) În decursul a 2 zile de la data constituirii biroului electoral al secţiei de votare, membrii acestuia aleg din rîndul lor preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul biroului, adoptă hotărîrea respectivă, comunicînd-o imediat consiliului electoral de circumscripţie şi aducînd la cunoştinţă publică componenţa şi sediul biroului electoral, modul de contactare pentru relaţii.

(12) În misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se aleg preşedintele şi secretarul biroului electoral al secţiei de votare, iar în cazul în care misiunile diplomatice şi oficiile consulare au mai puţin de 3 lucrători, votarea se efectuează prin poştă diplomatică, buletinele de vot fiind expediate la adresa Comisiei Electorale Centrale nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

(13) În scopul asigurării şi realizării dreptului electoral, Comisia Electorală Centrală este în drept să constituie secţii de votare şi birouri electorale ale secţiilor de votare şi în alte cazuri.

(14) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare nu pot fi consilieri în consiliile locale, membri ai partidelor, ai altor organizaţii social-politice care participă la alegeri.

Articolul 30. Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare

Biroul electoral al secţiei de votare:

a) întocmeşte şi verifică listele electorale împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură integritatea acestora şi a buletinelor de vot şi este responsabil de întocmirea lor corectă şi deplină;

b) examinează cererile în legătură cu incorectitudinile din listele electorale, efectuează modificările necesare şi eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor care nu se vor afla la domiciliu în ziua alegerilor;

c) întocmeşte listele electorale suplimentare, înscriind în ele persoanele care votează în baza certificatelor pentru drept de vot, precum şi persoanele care, din anumite cauze, nu au fost înscrise în listele electorale principale;

d) comunică populaţiei care locuieşte pe teritoriul secţiei de votare data şi locul votării, asigură pregătirea localului pentru votare, instalarea urnelor şi a cabinelor de vot, organizează votarea în ziua stabilită, ia măsuri pentru a asigura ordinea în localul secţiilor de votare;

e) totalizează rezultatele alegerilor în secţia de votare, întocmeşte procesele-verbale şi le remite, împreună cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripţie;

f) examinează cererile şi contestaţiile ce vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri asupra lor, care se anexează la procesele-verbale ale şedinţelor biroului;

g) remite consiliului electoral de circumscripţie datele privind prezentarea cetăţenilor la votare, precum şi datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor;

h) exercită şi alte atribuţii în condiţiile prezentului cod.

Secţiunea a 4-a

Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale,

organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea

Articolul 31. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale

(1) Autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, persoanele cu funcţii de răspundere, partidele şi alte organizaţii social-politice, precum şi organele acestora sînt obligate să sprijine consiliile şi birourile electorale în exercitarea atribuţiilor lor, să le furnizeze informaţiile şi materialele necesare pentru activitate.

(2) Consiliul şi biroul electoral pot sesiza autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, persoanele cu funcţii de răspundere, partidele şi alte organizaţii social-politice, precum şi organele acestora, în probleme de organizare şi desfăşurare a alegerilor, acestea fiind obligate să examineze sesizarea şi să dea răspuns în decursul a 3 zile de la data primirii ei, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

Articolul 32. Organizarea activităţii consiliilor şi birourilor electorale

(1) Pe durata perioadei electorale, şedinţele consiliilor şi birourilor electorale sînt convocate şi conduse de către preşedinte, iar în cazul absenţei acestuia sau la rugămintea lui, de către vicepreşedinte. Şedinţa poate fi convocată, de asemenea, la cererea a cel puţin 1/3 din membrii cu drept de vot deliberativ ai consiliilor şi birourilor.

(2) Şedinţele consiliilor şi birourilor electorale sînt deliberative dacă la ele sînt prezenţi mai mult de 1/2 din membrii lor cu drept de vot deliberativ. Hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale se adoptă, prin vot deschis, cu votul majorităţii membrilor lor cu drept de vot deliberativ şi se semnează de preşedinte şi secretar. În caz de paritate de voturi, cel al preşedintelui consiliului sau biroului este decisiv. Membrii consiliilor sau ai birourilor care nu sînt de acord cu hotărîrile adoptate au dreptul să-şi exprime în scris opinia, care se anexează la procesul-verbal al şedinţei.

(3) Hotărîrile consiliului şi biroului electoral, adoptate în limitele competenţei lor, sînt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele lor, precum şi pentru toţi cetăţenii.

(4) Prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, unii membri ai consiliilor şi birourilor electorale pot fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent pe parcursul întregii perioade electorale sau pe o anumită durată din această perioadă. Aceste persoane vor primi din mijloacele financiare alocate pentru alegeri un salariu cu 25% mai mare decît salariul mediu de la locul de muncă permanent, ţinîndu-se cont de sporuri, suplimente, indemnizaţii şi remunerări. Membrii consiliilor şi birourilor electorale care nu sînt angajaţi în cîmpul muncii se remunerează cu cel puţin un salariu mediu pe republică.

(5) Membrii consiliilor şi birourilor electorale cu drept de vot deliberativ nu pot face agitaţie în favoarea sau în defavoarea persoanelor ce candidează la o funcţie publică eligibilă; nu pot să se implice în activităţi politice în susţinerea vreunuia din concurenţii electorali; nu pot să se afilieze nici unuia din ei; nu pot sprijini financiar sau prin orice alte modalităţi, direct sau indirect, nici un concurent electoral. În cazul alegerilor locale, membri ai consiliilor şi birourilor electorale cu drept de vot deliberativ nu pot fi soţii, afinii şi rudele de gradul întîi şi doi ale candidatului la alegeri.

Articolul 33. Modificarea componenţei consiliilor şi birourilor electorale

(1) Calitatea de membru al consiliului sau biroului electoral încetează:

a) la cerere;

b) prin revocare.

(2) Dreptul de a revoca membrul consiliului sau biroului electoral aparţine organului şi concurentului electoral care l-a înaintat sau l-a desemnat în componenţa consiliului sau a biroului electoral.

(3) Dacă un membru îşi dă demisia sau este revocat din consiliul sau biroul electoral pînă în ziua precedentă alegerilor, în locul lui poate fi desemnat sau înaintat un alt membru în modul stabilit de prezentul cod.

Articolul 34. Dizolvarea consiliilor şi birourilor electorale

(1) Consiliile şi birourile electorale, constituite în condiţiile prezentului cod, îşi încetează activitatea şi sînt dizolvate, prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, într-un termen cît mai scurt posibil după încheierea alegerilor pentru desfăşurarea cărora au fost constituite.

(2) De regulă, consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare încetează să mai existe de îndată ce Comisia Electorală Centrală (consiliul electoral de circumscripţie respectiv) a adus la cunoştinţă publică rezultatele finale.

(3) După dizolvarea consiliilor sau birourilor electorale în condiţiile prezentului articol, membrii acestora încetează să fie remuneraţi şi revin la locul lor permanent de muncă, dacă consiliul sau biroul electoral nu hotărăşte ca unii din ei să-şi continue activitatea în componenţa lor. Prevederile acestui alineat nu se aplică membrilor care activează permanent în cadrul Comisiei Electorale Centrale.

Capitolul 4

ASIGURAREA MATERIALĂ A DESFĂŞURĂRII ALEGERILOR

Articolul 35. Asigurarea mijloacelor necesare pentru desfăşurarea alegerilor

(1) Cheltuielile legate de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor le suportă statul.

(2) Cuantumul mijloacelor financiare este stabilit de Parlament în limitele prevăzute de legea bugetului de stat pe anul în care au loc alegerile. Propunerile respective se înaintează Guvernului de către Comisia Electorală Centrală. După examinarea lor, Guvernul le prezintă spre aprobare Parlamentului. În cazul în care cheltuielile pentru anul în curs nu sînt prevăzute în bugetul de stat, cuantumul acestora se stabileşte de Parlament, la propunerea Comisiei Electorale Centrale.

(3) După încheierea alegerilor, Comisia Electorală Centrală prezintă Parlamentului, într-un termen cît mai scurt posibil, un raport asupra gestionării mijloacelor financiare alocate împreună cu avizul Curţii de Conturi.

(4) Mijloacele financiare neutilizate se fac venit la bugetul de stat.

(5) Modul de distribuire şi de folosire a mijloacelor financiare, precum şi modul de publicare a raportului privind gestionarea sumei alocate se stabilesc de către Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului cod.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile pun la dispoziţia consiliilor şi birourilor electorale localurile şi echipamentul necesar pentru organizarea, desfăşurarea şi totalizarea rezultatelor alegerilor.

(7) Mijloacele de informare în masă finanţate de la buget publică gratuit declaraţiile şi materialele prezentate de consiliile electorale, programele preelectorale ale concurenţilor electorali şi alte materiale referitoare la alegeri, inclusiv cele ce ţin de educaţia civică şi de informarea alegătorilor despre alegeri.

Articolul 36. Interzicerea subvenţionării din străinătate

(1) Se interzic finanţarea directă şi indirectă, susţinerea materială sub orice formă a campaniilor electorale ale candidaţilor la alegeri şi ale concurenţilor electorali de către alte state, de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii străine, internaţionale şi mixte, precum şi de către persoane fizice care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova. Sumele astfel primite se confiscă şi se fac venit la buget.

(2) În cazul în care concurentul electoral a primit la contul său mijloace băneşti nedeclarate sau din străinătate sau a folosit în cunoştinţă de cauză astfel de mijloace, Comisia Electorală Centrală adresează Curţii Supreme de Justiţie o cerere de anulare a înregistrării acestuia. Curtea Supremă de Justiţie va examina cererea şi va emite o hotărîre corespunzătoare în decurs de 5 zile, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

Articolul 37. Susţinerea materială de către stat a campaniilor electorale

(1) Concurenţii electorali au dreptul de a primi de la stat credite fără dobîndă. Cuantumul creditului se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală.

(2) Primirea creditelor de la bugetul de stat se face numai prin intermediul unui mandatar financiar, desemnat în acest scop de concurentul electoral. Mandatarul poate fi persoană fizică sau persoană juridică înregistrată la Ministerul Finanţelor, care răspunde solidar cu concurentul electoral ce l-a desemnat.

(3) Creditele primite de la stat se sting, complet sau parţial, de către stat, în funcţie de numărul total de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral în circumscripţia electorală respectivă. Suma de bani, determinată prin împărţirea sumei creditului la numărul de alegători care au participat la votare, apoi prin înmulţirea rezultatului obţinut cu numărul de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral respectiv, urmează a fi stinsă din contul statului.

(4) Concurenţii electorali care au obţinut mai puţin de patru la sută din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară sau în circumscripţiile respective, inclusiv candidaţii independenţi care nu au fost aleşi, vor restitui creditele dobîndite din bugetul de stat în termen de 2 luni de la data încheierii votării. Ceilalţi concurenţi electorali vor restitui creditele în termen de 4 luni.

Articolul 38. Condiţiile şi modul de susţinere financiară a campaniilor electorale

(1) Finanţarea directă şi indirectă, susţinerea materială prin alte forme a campaniilor electorale ale concurenţilor electorali de către persoanele fizice şi persoanele juridice din ţară se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:

a) mijloacele financiare şi alte forme de susţinere materială a activităţii concurenţilor electorali la alegeri vor fi declarate în presă în termen de o lună după începutul perioadei electorale; în cazul unui candidat în alegerile prezidenţiale, al candidatului independent sau al listelor de candidaţi în alegerile parlamentare – se declară într-o publicaţie de circulaţie republicană; în cazul candidaţilor independenţi sau al listelor de candidaţi la alegerile locale – într-o publicaţie de circulaţie regională în raionul respectiv;

b) după constituirea consiliului sau a biroului electoral respectiv, concurenţii electorali sînt obligaţi, de asemenea, să declare mijloacele financiare şi alte forme de susţinere materială, primite din sursele menţionate în prezentul articol, înainte de a le folosi.

(2) Concurentul electoral deschide la bancă un cont cu menţiunea “Fond electoral”, virînd în el mijloace financiare proprii, sume băneşti primite de la persoane fizice şi persoane juridice din ţară. Virarea acestor sume în contul concurentului electoral poate fi efectuată numai cu acordul prealabil al acestuia. Plafonul mijloacelor ce pot fi virate în fondul electoral al concurentului electoral se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală.

(3) Banca informează Comisia Electorală Centrală şi consiliul electoral de circumscripţie respectiv despre sumele băneşti virate în contul concurentului electoral în decurs de 24 de ore de la data depunerii lor la cont. Comisia Electorală Centrală şi consiliul electoral de circumscripţie pot cere Curţii de Conturi sau Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor efectuarea unui control al surselor de venit, al corectitudinii evidenţei şi folosirii conform destinaţiei a banilor de către concurenţii electorali.

(4) Consiliul electoral respectiv va ţine o condică ce va cuprinde toate datele prevăzute de prezentul articol şi o vor pune la dispoziţia publicului pentru încunoştinţare. Totodată, consiliul va grupa informaţiile şi va întocmi un raport săptămînal privitor la volumul contribuţiilor primite de fiecare concurent electoral şi la sursele din care ele au fost primite. Cu două zile înainte de alegeri, consiliul electoral va întocmi un raport preelectoral final şi un raport de totalizare, care vor cuprinde toate informaţiile de care dispun în privinţa volumului şi surselor mijloacelor primite de concurenţii electorali.

Capitolul 5

LISTELE ELECTORALE

Articolul 39. Listele electorale

(1) Listele electorale se întocmesc pentru fiecare secţie de votare de către primărie şi birourile electorale ale secţiilor de votare. După ce au fost întocmite, listele se verifică la domiciliul alegătorilor înscrişi în ele, se semnează de către primarul localităţii şi se aduc la cunoştinţă publică cel mai tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) În listele electorale se înscriu alegătorii, indicîndu-se numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate al acestora. Ordinea de înscriere se stabileşte de primării.

(3) Listele electorale incluzînd militarii aflaţi în unităţi militare, precum şi membrii familiilor lor, alţi alegători care domiciliază pe teritoriul unităţilor militare, se întocmesc pe baza datelor prezentate de comandanţii unităţilor militare respective. Militarii domiciliaţi în afara unităţilor militare, precum şi membrii familiilor lor, se înscriu în listele electorale de la domiciliu.

(4) În secţiile de votare constituite în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte instituţii curative staţionare, listele electorale se întocmesc pe baza datelor prezentate de conducătorii instituţiilor menţionate. Birourile electorale ale secţiilor de votare verifică aceste date la domiciliul alegătorilor.

(5) În secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale se întocmesc pe baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective.

(6) Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură secţie de votare pe baza vizei de reşedinţă.

(7) În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul în perioada dintre data întocmirii listelor electorale şi data alegerilor, biroul electoral al secţiei de votare, la rugămintea acestuia şi pe baza paşaportului sau a unui alt act de identitate, îi eliberează un certificat pentru drept de vot. Alegătorul care a primit certificat pentru drept de vot confirmă primirea lui semnînd în lista electorală, în dreptul numelui său.

Articolul 40. Verificarea listelor electorale

(1) Listele electorale se afişează în localurile secţiilor de votare cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se comunică, cel mai tîrziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor, sediul secţiei de votare la care ei vor vota.

(2) Alegătorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele electorale şi de a verifica corectitudinea întocmirii lor. Ei au dreptul să facă contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine.

Capitolul 6

DESEMNAREA ŞI ÎNREGISTRAREA CANDIDAŢILOR

Articolul 41. Desemnarea candidaţilor

(1) Procesul de desemnare a candidaţilor începe imediat după anunţarea alegerilor şi se termină cu 40 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) Dreptul de a desemna candidaţi pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condiţiile stabilite de prezentul cod, îl au:

a) partidele şi alte organizaţii social-politice înregistrate, în modul stabilit, pînă la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor şi cu legislaţia în vigoare;

b) blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate conform statutelor (regulamentelor) partidelor şi altor organizaţii social-politice ce le-au constituit, care sînt înregistrate de Comisia Electorală Centrală în decursul a 15 zile de la data constituirii lor, iar dacă s-au constituit pînă la începerea perioadei electorale – în decursul a 15 zile de la începerea acestei perioade;

c) cetăţenii Republicii Moldova care îşi înaintează propria candidatură (candidaţii independenţi).

(3) Declaraţiile candidaţilor privind consimţămîntul lor de a candida se depun după cum urmează:

a) declaraţiile candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi ale candidaţilor la alegerile în Parlament se depun la Comisia Electorală Centrală;

b) declaraţiile candidaţilor pentru funcţiile de primar şi consilier al consiliului local în cazul alegerilor locale se depun la consiliile electorale de circumscripţie.

Articolul 42. Colectarea semnăturilor în susţinerea candidatului independent şi pentru iniţierea referendumului

(1) Semnăturile se colectează numai în susţinerea candidatului independent sau pentru iniţierea referendumului.

(2) Au dreptul de a colecta semnături membrii grupurilor de iniţiativă care desemnează şi/sau susţin candidaţii independenţi la alegeri, persoanele împuternicite de aceştia, precum şi membrii grupului de iniţiativă pentru iniţierea referendumului.

(3) În listele de colectare a semnăturilor în susţinerea candidatului independent, precum şi pentru iniţierea referendumului, denumite în continuare liste de subscripţie, se indică numele şi prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă, domiciliul şi apartenenţa politică a candidatului, precum şi numele şi prenumele persoanei care colectează semnăturile. Lista de subscripţie va conţine numai semnături ale susţinătorilor care domiciliază într-o singură localitate.

(4) În lista de subscripţie, susţinătorul candidatului sau al listei de candidaţi, precum şi susţinătorul iniţierii referendumului, indică numărul curent, numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, data la care semnează în listă şi îşi aplică semnătura.

(5) Un alegător poate susţine, prin semnătură, un singur candidat sau o singură listă de candidaţi în cadrul unui scrutin.

(6) Persoana care colectează semnăturile alegătorilor semnează fiecare foaie din listele de subscripţie în prezenţa conducătorului autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu s-au colectat semnăturile. La sfîrşitul fiecărei foi din listele de subscripţie, colectorul face o menţiune, atestînd faptul că semnăturile au fost colectate de el personal şi că el confirmă autenticitatea semnatarilor, apoi semnează. Lista de subscripţie se autentifică prin aplicarea, pe fiecare foaie, a ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective.

Articolul 43. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie

(1) Cel mai tîrziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, consiliul electoral respectiv începe să verifice autenticitatea semnăturilor de pe listele de subscripţie care i-au fost prezentate, dreptul de vot al persoanelor înscrise în liste, adresa domiciliului acestora. Verificarea se efectuează în decursul a 5 zile de la data primirii listelor.

(2) Consiliul electoral informează persoanele care au prezentat liste de subscripţie despre rezultatele verificării, anunţă numărul total al persoanelor incluse în listele de subscripţie prezentate de fiecare candidat la alegeri, precum şi numărul semnăturilor valabile.

(3) Persoanele care colectează semnăturile pentru listele de subscripţie poartă răspundere pentru autenticitatea datelor din acestea.

(4) Se consideră nule şi neavenite listele de subscripţie întocmite pînă la data începerii perioadei de desemnare a candidaţilor, listele de subscripţie ce nu au fost semnate de colectorul semnăturilor, precum şi listele ce nu au fost autentificate prin ştampila autorităţii administraţiei publice locale.

Articolul 44. Înregistrarea candidaţilor

(1) Pentru înregistrarea candidaţilor, consiliilor electorale respective li se prezintă, cel mai tîrziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, următoarele documente:

a) procesul-verbal al şedinţei organului central sau teritorial al partidului, a altei organizaţii social-politice sau a blocului electoral privind desemnarea candidatului (listei de candidaţi);

b) listele de subscripţie cu numărul suficient de semnături ale susţinătorilor candidatului independent;

c) datele biografice ale candidatului;

d) declaraţia candidatului privind consimţămîntul lui de a candida la funcţia pentru care a fost desemnat;

e) declaraţia candidatului privind veniturile lui din ultimii 2 ani precedenţi anului în care se efectuează alegerile, precum şi sursele acestor venituri;

f) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, eliberat de instituţia medicală la care acesta se află la evidenţă.

(2) Consiliul electoral respectiv efectuează înregistrarea candidaţilor desemnaţi în alegeri în decursul a 7 zile de la data primirii actelor enumerate la alin.(1).

(3) Candidaţii desemnaţi în alegeri nu pot fi angajaţi şi nu pot desfăşura activităţi în cadrul nici unui consiliu sau birou electoral pe durata alegerilor în cauză.

(4) Consiliul electoral respectiv va elibera candidaţilor înregistraţi legitimaţii de candidaţi în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data înregistrării.

(5) Consiliul electoral respectiv va da publicităţii în mijloacele de informare în masă finanţate de la buget hotărîrile sale privind înregistrarea candidaţilor independenţi sau a listei lor de candidaţi.

(6) După expirarea termenului prevăzut pentru înregistrarea candidaţilor, consiliul electoral respectiv publică integral lista candidaţilor pe care i-a înregistrat, indicînd în ea numele, prenumele, domiciliul, apartenenţa politică, profesia (ocupaţia) candidaţilor, precum şi denumirea partidului, a altei organizaţii social-politice sau a blocului electoral care i-a desemnat.

Capitolul 7

CAMPANIA ELECTORALĂ

Articolul 45. Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali

(1) Concurenţii electorali pot avea persoane de încredere în fiecare circumscripţie electorală. Persoanele de încredere îi ajută pe concurenţii electorali la desfăşurarea campaniilor electorale ale acestora, fac agitaţie electorală în favoarea lor şi le reprezintă interesele în relaţiile cu autorităţile publice, cu alegătorii, cu consiliile şi birourile electorale. Numărul persoanelor de încredere se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală sau de consiliul electoral de circumscripţie respectiv.

(2) Concurenţii electorali îşi selectează în mod independent persoanele de încredere, îi prezintă organului electoral respectiv care îi înregistrează şi le eliberează legitimaţii.

(3) Comisia Electorală Centrală înregistrează persoanele de încredere ale candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova şi ale concurenţilor electorali în alegerile Parlamentului. În cazul alegerilor pentru funcţiile de primar sau consilier al consiliului local, persoanele de încredere ale candidaţilor sînt înregistrate de către consiliul electoral de circumscripţie respectiv.

(4) Concurenţii electorali pot, în orice moment pînă la ziua precedentă alegerilor, să suspende împuternicirile persoanelor lor de încredere şi să le înlocuiască cu alte persoane.

(5) La cererea persoanelor de încredere ale concurenţilor electorali, acestea pot fi degrevate de atribuţiile de la locul de muncă. Pe parcursul perioadei electorale, persoanele de încredere nu pot fi concediate sau private de atribuţiile de la locul de muncă fără consimţămîntul lor.

(6) Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali deţinătoare de funcţii publice nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice în campaniile electorale.

Articolul 46. Drepturile garantate ale concurenţilor electorali

(1) Concurenţii electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului şi televiziunii, finanţate de la buget.

(2) Tuturor concurenţilor electorali li se oferă posibilităţi egale în asigurarea tehnico-materială şi financiară a campaniei electorale.

(3) Concurenţii electorali, pe durata campaniei electorale, beneficiază de dreptul de a fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent, menţinîndu-li-se salariul mediu din contul mijloacelor alocate pentru desfăşurarea alegerilor.

(4) În cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, concurenţii electorali au dreptul la călătorie gratuită cu orice tip de transport public (cu excepţia taximetrelor) pe întreg teritoriul ţării, iar în cazul alegerilor locale, acest drept poate fi exercitat doar în raza circumscripţiei electorale respective.

(5) Pe durata perioadei electorale, concurenţii înregistraţi nu pot fi concediaţi ori transferaţi la o altă muncă sau funcţie fără acordul lor.

(6) Concurenţii electorali nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative fără consimţămîntul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

(7) Concurentul electoral poate, în orice moment pînă la ziua alegerilor, să-şi retragă candidatura printr-o declaraţie scrisă, adresată consiliului electoral care l-a înregistrat. Concurenţii electorali care au desemnat liste de candidaţi le pot modifica în orice moment pînă în ziua precedentă alegerilor.

(8) Dacă concurentul electoral îşi retrage candidatura după ce buletinele de vot au fost tipărite, în buletin, în dreptul acestuia, biroul electoral al secţiei de votare va aplica ştampila cu menţiunea “Retras”.

(9) Concurentul electoral care şi-a retras candidatura este obligat să recupereze mijloacele tehnico-materiale şi financiare ce i-au fost alocate din buget pentru a-şi desfăşura campania electorală.

Articolul 47. Agitaţia electorală

(1) Cetăţenilor Republicii Moldova, partidelor şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, candidaţilor şi persoanelor de încredere ale candidaţilor li se oferă dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale acestora, precum şi de a face agitaţie în favoarea sau în defavoarea candidaţilor în cadrul adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă sau altor forme de comunicare ce exclud încălcarea ordinii publice şi normelor etice.

(2) Concurenţii electorali pot organiza întîlniri cu alegătorii. Consiliile şi birourile electorale şi autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să asigure desfăşurarea unor astfel de întîlniri în termene şi în condiţii egale.

(3) Din momentul înregistrării de către consiliul electoral respectiv, concurenţii electorali au dreptul să expună afişe electorale, al căror conţinut nu poate să contravină legii şi normelor etice.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate ca, în termen de 5 zile de la data înregistrării concurentului electoral, să stabilească şi să garanteze un minim de locuri speciale de afişaj electoral. Spaţiul de afişaj oferit concurenţilor electorali trebuie să fie egal pentru toţi.

(5) În ziua alegerilor nu se admite nici un fel de agitaţie.

Capitolul 8

BULETINELE DE VOT

Articolul 48. Modelul buletinelor de vot

(1) Modelul şi textul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova se aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. Modelul buletinului de vot pentru alegerile locale se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, iar textul se aprobă prin hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie respectiv.

(2) Buletinul de vot se divizează în patrulatere, corespunzător numărului de concurenţi electorali care participă la alegeri. Dimensiunile patrulaterului trebuie să fie suficiente pentru a cuprinde numele şi prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă al candidatului independent, denumirea partidului, altei organizaţii social-politice, blocului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral, la dorinţa acestuia. Nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale.

(3) Concurenţii electorali se înscriu în buletine în ordinea înregistrării lor de către organul electoral respectiv.

(4) În patrulater, în partea stîngă, se imprimă semnul sau simbolul concurentului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv ori semnul electoral al candidatului independent, la dorinţa acestuia. Semnele şi simbolurile electorale sînt prezentate organului electoral respectiv cel mai tîrziu în ultima zi de înregistrare a concurenţilor electorali.

(5) În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanţă egală de latura de sus şi cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care alegătorul trage două linii în cruce dacă îşi dă votul pentru concurentul electoral respectiv.

(6) Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

(7) În cazul efectuării concomitente a cîtorva tipuri de alegeri, buletinele de vot trebuie să se deosebească după culoare.

Articolul 49. Pregătirea buletinelor de vot

(1) Buletinele de vot se tipăresc conform instrucţiunilor organelor electorale respective. Membrii organelor electorale şi membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali pot asista la confecţionarea matriţei buletinului de vot, la tipărirea lui, precum şi la lichidarea matriţei.

(2) Buletinele de vot se tipăresc cel mai tîrziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor într-o cantitate corespunzătoare numărului de alegători, cu un supliment de unu la sută.

(3) Buletinele de vot tipărite se păstrează la consiliul electoral de circumscripţie şi se remit, cu 2 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secţiei de votare în baza unui act de predare.

(4) Localul în care se păstrează buletinele de vot este păzit de poliţie. Au acces la buletinele de vot numai preşedintele consiliului electoral de circumscripţie respectiv sau preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respectiv, însoţit de cel puţin doi membri ai consiliului sau biroului.

(5) Membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali, precum şi alegătorii au dreptul să ia cunoştinţă de modelele buletinelor de vot la biroul electoral respectiv.

(6) În cadrul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, buletinele de vot vor fi expediate consiliilor electorale de circumscripţie de către Comisia Electorală Centrală cel mai tîrziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor.

Capitolul 9

VOTAREA

Articolul 50. Timpul şi locul votării

Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00. Biroul electoral al secţiei de votare aduce la cunoştinţă publică timpul şi locul votării cel mai tîrziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor.

Articolul 51. Condiţiile votării

(1) În timpul rezervat votării se interzice de a închide localul de votare şi de a suspenda votarea, cu excepţia cazurilor de dezordine în masă, de calamităţi naturale, de alte circumstanţe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea alegerilor. În aceste cazuri, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru cel mult 2 ore, timp în care va aduce localul secţiei de votare în starea corespunzătoare sau va găsi un alt local, înştiinţînd despre acest fapt alegătorii.

(2) Persoanele care au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească localul secţiei de votare în timpul suspendării votării.

Articolul 52. Organizarea votării

(1) Votarea se efectuează în localuri special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret şi cu urne de vot. Urnele se instalează în aşa fel încît alegătorul, pentru a se apropia de ele, să traverseze neapărat cabina sau camera pentru vot secret. Localul secţiei de votare trebuie să fie dotat cu un număr suficient de cabine sau camere pentru a se evita aglomeraţia.

(2) Pentru asigurarea unui parcurs ordonat prin secţia de votare şi evitarea aglomeraţiei, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte un traseu pentru alegători, începînd de la intrare, spre mesele la care se eliberează buletinele, pe urmă spre cabinele de vot secret şi urnele de vot.

(3) Secţia de votare trebuie să fie amenajată astfel încît să permită membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi altor persoane autorizate să asiste la operaţiile electorale, să supravegheze, în mod continuu, toate aspectele procesului de votare, inclusiv identificarea alegătorului, înmînarea buletinelor şi introducerea lor în urnele de vot, numărarea voturilor şi întocmirea proceselor-verbale.

(4) Secţia de votare se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale cu cabine, urne de vot şi celelalte materiale necesare.

(5) Responsabilitatea pentru organizarea votării, pentru secretul exprimării voinţei alegătorilor, pentru amenajarea localurilor şi pentru menţinerea în ele a ordinii cuvenite o poartă biroul electoral al secţiei de votare.

Articolul 53. Efectuarea votării

(1) Fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Biroul electoral al secţiei de votare înmînează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui.

(2) Alegătorii din raza secţiei de votare care nu sînt înscrişi în listele electorale, precum şi cei care au venit la secţia de votare cu certificat pentru drept de vot se înscriu într-o listă suplimentară numai la prezentarea actului de identitate care atestă domicilierea lor în perimetrul secţiei de votare în cauză. Certificatul pentru dreptul de vot rămîne la biroul secţiei de votare şi se anexează la procesul-verbal.

(3) Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare votează în secţia unde îşi desfăşoară activitatea, iar dacă este necesar, după înscrierea lor în lista suplimentară în baza certificatului pentru drept de vot.

(4) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare duce evidenţa evenimentelor importante ce au avut loc în timpul votării şi pe parcursul numărării voturilor. La cererea membrilor biroului sau a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, sau a oricărui alegător, preşedintele notează comentariile şi obiecţiile expuse de aceştia în privinţa procedurii votării într-un act care se anexează la procesele-verbale ale biroului electoral al secţiei de votare.

Articolul 54. Procedura de completare a buletinului de vot

(1) Buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu este în stare să completeze de sine stătător buletinul are dreptul să invite în cabină o altă persoană, cu excepţia membrilor biroului secţiei de votare, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale.

(2) Alegătorul trage două linii în cruce în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunzător. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămînă curate.

(3) Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru vot.

(4) Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral.

(5) Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electorală.

(6) Alegătorul introduce în urnă buletinul de vot completat.

Articolul 55. Asigurarea securităţii procesului de votare

(1) În ziua alegerilor, la ora 07.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii biroului, verifică urnele de vot, le sigilează, verifică existenţa listelor electorale, buletinelor de vot, ştampilelor şi declară votarea deschisă. Preşedintele invită alţi membri ai biroului, persoanele autorizate să asiste la operaţiile electorale, precum şi alegătorii prezenţi la acel moment la deschiderea secţiei, să urmărească acţiunile sale.

(2) Buletinele de vot se păstrează într-un loc sigur din interiorul secţiei de votare, în pachete legate a cîte 100 de bucăţi, şi se distribuie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, membrilor biroului pentru a fi eliberate alegătorilor în măsura necesităţii.

(3) Buletinul de vot înmînat alegătorului trebuie să aibă aplicată pe verso ştampila de control a secţiei de votare. Membrii biroului aplică ştampila pe buletine doar cu puţin timp înainte ca acestea să fie eliberate alegătorilor.

(4) Membrii biroului electoral al secţiei de votare, membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi persoanele autorizate să asiste la operaţiile electorale sînt obligaţi să poarte ecusoane de identitate vizibile. Persoanelor care intră în localul secţiilor de votare li se interzice să poarte şi să arate ecusoane, insigne sau alte însemne de agitaţie electorală.

(5) În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul de votare, biroul electoral al secţiei de votare desemnează, la rugămintea acestuia, cel puţin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze. În lista electorală, în dreptul numelui persoanei respective se face menţiunea “Votat la domiciliu”.

(6) Persoanele deţinute pe baza unui mandat de arestare pînă la pronunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la privaţiune de libertate a căror sentinţă nu este definitivă şi cele care execută o sancţiune contravenţională sub formă de arest votează în conformitate cu alineatul (5).

(7) În cazul în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare autorizează scoaterea din localul secţiei de votare a unei urne de vot mobile, faptul acesta este adus la cunoştinţa membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, oferindu-li-se acestora posibilitatea de a însoţi urna de vot mobilă cu folosirea, în caz de necesitate, a mijloacelor de transport de folosinţă proprie.

(8) Răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, o poartă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Deciziile luate în acest scop sînt executorii pentru toţi.

(9) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de concurenţii electorali, de membrii reprezentanţi ai acestora, de persoanele autorizate să asiste la operaţiile electorale, nici o altă persoană nu poate rămîne în incinta secţiei de votare mai mult timp decît este necesar pentru votare.

(10) Este strict interzis a intra în localul de votare cu arme de foc sau cu arme albe, cu excepţia reprezentantului forţelor de ordine care intră să voteze ori să ajute la restabilirea ordinii de drept în cazul cînd a fost rugat de preşedintele biroului secţiei de votare.

Capitolul 10

NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI TOTALIZAREA

REZULTATELOR ALEGERILOR

Articolul 56. Numărarea şi totalizarea voturilor de către biroul electoral al secţiei de votare

(1) După expirarea timpului rezervat votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare anunţă încheierea votării şi dispune închiderea secţiei de votare. Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor.

(2) Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare, aplicîndu-se pe ele ştampila cu menţiunea “Anulat”.

(3) După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, deschide urnele. Mai întîi se deschid urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne.

(4) Secţia de votare se asigură cu mese suficiente pentru ca toate buletinele extrase din urne să se numere într-un singur loc, în văzul tuturor membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi al celor prezenţi. Pe mesele destinate numărării voturilor se aranjează fanioanele cu denumirea sau numele concurenţilor electorali.

(5) Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţi, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte numărul de buletine extrase din urnele de vot, precum şi numărul alegătorilor cărora le-au fost eliberate buletine de vot, pe baza numărului de alegători din listele electorale şi listele suplimentare, în dreptul numelui cărora figurează semnături.

(6) Buletinele din urnele de vot mobile se numără mai întîi separat, se confruntă cu numărul de buletine ce au fost eliberate în acest scop, apoi se adună la celelalte buletine pentru a număra voturile obţinute de concurenţii electorali.

(7) Conform unei proceduri stabilite de către biroul electoral al secţiei de votare ori dispuse de către Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie, membrii biroului electoral al secţiei de votare deschid buletinele de vot şi determină pentru care concurent electoral s-a votat. Buletinele cu voturile exprimate pentru fiecare concurent electoral se numără şi se leagă separat, iar rezultatele numărării, odată stabilite, se consemnează într-un formular special pentru numărarea voturilor.

(8) Înainte de a înscrie în procesul-verbal numărul de voturi obţinute de concurenţii electorali, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale li se dă posibilitatea de a verifica datele din formularul special pentru numărarea voturilor.

(9) Biroul electoral al secţiei de votare nu include buletinele nevalabile în numărul total de voturi valabil exprimate.

(10) Din momentul închiderii secţiei de votare, biroul electoral al secţiei de votare rămîne în şedinţă pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii proceselor-verbale şi a raportului biroului electoral. Membrii biroului electoral al secţiei de votare rămîn la secţia de votare şi participă la operaţiile electorale, cu excepţia cazurilor de incapacitate fizică sau altor circumstanţe extraordinare.

Articolul 57. Buletinele de vot nevalabile

(1) Se declară nevalabile buletinele:

a) care nu au aplicată pe ele ştampila de control a biroului secţiei de votare;

b) de alt model decît cel stabilit;

c) în care au fost tăiate cercuri din mai multe patrulatere;

d) în care nu a fost tăiat nici un cerc din nici un patrulater;

e) în care alegătorii au înscris denumiri sau nume suplimentare ale concurenţilor electorali;

f) care au fost deformate sau mîzgălite astfel încît nu este clară opţiunea alegătorului.

(2) Buletinul de vot nu poate fi declarat nevalabil doar din cauza că alegătorul nu a tras linii în cruce în cerc sau liniile nu sînt drepte, odată ce intenţia alegătorului este clară.

(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare oferă tuturor membrilor biroului şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale posibilitatea de a examina buletinul de vot care urmează a fi declarat nevalabil.

(4) Dacă membrii biroului electoral al secţiei de votare au îndoieli în privinţa valabilităţii buletinului de vot, problema se soluţionează prin vot, iar rezultatul votării se consemnează în procesul-verbal al şedinţei biroului.

Articolul 58. Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare

(1) Biroul electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în două exemplare, care cuprinde:

a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;

b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

f) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului);

g) numărul buletinelor de vot primite de biroul electoral al secţiei de votare;

h) numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate.

(2) În cazul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare, formularul procesului-verbal se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală, iar în cazul alegerilor locale – de către consiliul electoral de circumscripţie respectiv. Consiliul electoral respectiv asigură birourile electorale ale secţiilor de votare cu numărul necesar de formulare ale proceselor-verbale pînă în ziua alegerilor.

(3) Rezultatul numărării voturilor se examinează în şedinţa biroului electoral al secţiei de votare şi se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi ceilalţi membri ai biroului. Absenţa semnăturii unor membri ai biroului electoral al secţiei de votare nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Motivele absenţei semnăturilor se menţionează în raportul biroului.

(4) Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare. Unul se păstrează la biroul electoral al secţiei de votare, iar altul se transmite consiliului electoral de circumscripţie. La cerere, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare permite membrilor biroului electoral al secţiei de votare, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, să facă copii ale procesului-verbal din cont personal. Copiile se autentifică prin aplicarea ştampilei biroului electoral.

(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare pregăteşte raportul biroului pe baza evidenţei ţinute în scris a activităţilor desfăşurate de birou în perioada electorală. Raportul va conţine o expunere succintă a cererilor şi contestaţiilor privitoare la acţiunile biroului electoral al secţiei de votare şi a hotărîrilor adoptate de birou în baza acestora. Preşedintele semnează raportul şi oferă celorlalţi membri ai biroului posibilitatea de a-şi expune în scris comentariile şi completările la raport şi de a-l semna. Cererile şi contestaţiile se vor anexa la raport.

(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare predă consiliului electoral de circumscripţie cît de curînd posibil, dar nu mai tîrziu de 18 ore după anunţarea închiderii secţiilor de votare, buletinele cu voturile valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral aparte, procesul-verbal, raportul, buletinele nevalabile, anulate sau contestate, cererile şi contestaţiile, toate fiind sigilate într-o cutie (pachet). Transportarea cutiei (pachetului) sigilate va fi însoţită de paza poliţiei, de preşedinte şi de cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare.

(7) Ştampilele biroului electoral al secţiei de votare se închid într-o cutie (pachet), care se păstrează la secţia de votare. După încheierea alegerilor, ştampilele se remit consiliilor electorale de circumscripţie, la cererea acestora.

Articolul 59. Totalizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de circumscripţie

(1) După primirea proceselor-verbale şi raporturilor birourilor electorale ale secţiilor de votare în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din secţiile de votare, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte mai întîi numărul de alegători care au participat la alegeri şi comunică imediat această cifră Comisiei Electorale Centrale. În cazul în care, la alegerile din întreaga circumscripţie, a participat un număr de alegători mai mic decît numărul cerut pentru declararea alegerilor valabile în circumscripţia respectivă, consiliul de circumscripţie înştiinţează Comisia Electorală Centrală despre acest fapt. Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie face un anunţ public prin care declară alegerile nevalabile pe întreaga ţară sau pe circumscripţia dată.

(2) În baza proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte pe întreaga circumscripţie:

a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;

b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

f) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului);

g) numărul buletinelor de vot primite de consiliul electoral de circumscripţie;

h) numărul de buletine neutilizate şi anulate.

(3) Consiliul electoral de circumscripţie consemnează rezultatele totalizării voturilor pe întreaga circumscripţie într-un proces-verbal, semnat de toţi membrii consiliului, care au posibilitatea să facă comentarii în scris la procesul-verbal.

(4) Consiliul electoral de circumscripţie prezintă procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor pe circumscripţie Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore după închiderea secţiilor de votare.

Articolul 60. Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

(1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale generale şi a referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, un proces-verbal care conţine:

a) numărul de alegători incluşi în listele electorale;

b) numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

f) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului republican).

(2) Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.

(3) Actele menţionate la alin.(2) vor fi prezentate, după caz, Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor.

Articolul 61. Anunţarea rezultatelor preliminare

(1) Înainte de a obţine rezultatele votării din toate consiliile şi birourile electorale ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de totalizarea rezultatelor alegerilor aduce periodic la cunoştinţă publică rezultatele preliminare cît mai curînd posibil după primirea lor.

(2) După obţinerea rezultatelor votării din toate consiliile şi birourile ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de totalizarea rezultatelor alegerilor aduce la cunoştinţă publică cît mai curînd posibil rezultatele generale ale alegerilor dacă contestaţiile prezentate lui sau instanţei de judecată nu afectează rezultatele alegerilor.

(3) Responsabili de totalizarea rezultatelor finale ale alegerilor sînt:

a) Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale, locale generale şi a referendumurilor republicane;

b) consiliul electoral de circumscripţie respectiv – în cazul alegerilor şi referendumurilor locale.

Articolul 62. Păstrarea documentelor electorale

(1) Documentele electorale se păstrează la Comisia Electorală Centrală.

(2) După încheierea perioadei electorale, consiliile electorale de circumscripţie dispun de documentele şi materialele electorale în felul următor:

a) listele de candidaţi, buletinele anulate, buletinele nevalabile şi cele contestate, procesele-verbale, rapoartele şi contestaţiile primite de consiliile electorale de circumscripţie de la birourile electorale ale secţiilor de votare se remit Comisiei Electorale Centrale;

b) buletinele valabile primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare se remit instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral de circumscripţie;

c) ştampilele birourilor electorale ale secţiilor de votare şi ale consiliilor electorale de circumscripţie, precum şi celelalte materiale electorale se remit Comisiei Electorale Centrale.

(3) Comisia Electorală Centrală elaborează un regulament cu privire la accesul la materialele enumerate în prezentul articol în cazul cînd este necesar de a prelungi alegerile (a valida candidaţii supleanţi), de a efectua cercetări istorice, investigaţii în domeniul organizării şi desfăşurării alegerilor, de a studia practicile electorale şi în alte cazuri motivate.

Capitolul 11

MONITORIZAREA ALEGERILOR ŞI REFLECTAREA LOR

ÎN MIJLOACELE DE INFORMARE ÎN MASĂ

Articolul 63. Observatorii

(1) La cererea concurenţilor electorali, consiliul electoral de circumscripţie acreditează cîte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare. Persoanele de încredere ale candidaţilor, de asemenea, pot fi acreditate ca observatori. Dacă consiliul electoral de circumscripţie respinge candidatura propusă pentru acreditare de către concurentul electoral conform prezentului alineat, el va aduce la cunoştinţa acestuia motivele deciziei sale.

(2) Ministerul Afacerilor Externe va acredita ca observatori la alegeri reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate.

(3) Prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, la consiliile electorale de circumscripţie se acreditează observatori din partea asociaţiilor obşteşti calificate din Republica Moldova. Se consideră calificată asociaţia obştească ce se ocupă, conform statutului ei, de apărarea drepturilor omului sau a valorilor democratice şi este considerată de către Comisia Electorală Centrală sau, în cazul unor asociaţii regionale, de către consiliul electoral de circumscripţie capabilă să exercite funcţii civice în alegeri.

(4) Observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiile electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operaţii electorale realizate de consiliile şi birourile electorale, şi să informeze preşedintele consiliului sau biroului electoral despre neregulile observate. Observatorii pot cere copii de pe actele electorale, care se fac pe cont propriu.

Articolul 64. Reflectarea alegerilor în mijloacele de informare în masă

(1) În perioada electorală, mijloacele de informare în masă reflectă desfăşurarea alegerilor conform regulamentului aprobat în acest scop de către Comisia Electorală Centrală.

(2) Reprezentanţii mijloacelor de informare în masă se bucură de aceleaşi drepturi ca şi observatorii acreditaţi.

(3) În ziua alegerilor, pînă la închiderea secţiilor de votare, se interzice a da publicităţii în mijloacele de informare în masă materiale, inclusiv interviuri cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali pe parcursul zilei şi despre şansele lor.

(4) Cu două zile înainte de ziua alegerilor şi în ziua alegerilor, mijloacele de informare în masă nu au dreptul să aducă la cunoştinţă publică rezultatele sondajelor sociologice efectuate printre alegători sau pe un eşantion reprezentativ, care ar indica eventualele rezultate ale alegerilor.

Capitolul 12

PROCEDURILE JUDICIARE

Secţiunea 1

Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor

Articolul 65. Contestaţiile

(1) Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale în organele electorale ierarhic superioare şi în instanţele de judecată.

(2) Contestaţia cuprinde motivele ce o generează, probele, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune.

Articolul 66. Depunerea contestaţiilor

(1) Contestaţia se depune cît mai curînd posibil după constatarea încălcării.

(2) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile birourilor electorale ale secţiilor de votare şi ale consiliilor electorale de circumscripţie se depun la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul sau consiliul respectiv.

(3) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea Supremă de Justiţie.

Articolul 67. Examinarea contestaţiilor

(1) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

(2) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

(3) În perioada electorală, instanţele de judecată examinează contestaţiile într-un termen cît mai scurt posibil. Contestaţiile depuse în ziua alegerilor se examinează imediat.

(4) Programul instanţelor de judecată se organizează în aşa fel încît contestaţiile să poată fi depuse şi examinate fără întîrziere.

(5) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Articolul 68. Hotărîrile instanţelor de judecată cu privire la contestaţii

(1) Hotărîrile instanţelor de judecată cu privire la contestaţii pot fi atacate în corespundere cu prevederile Codului de procedură civilă.

(2) Hotărîrile definitive ale instanţelor de judecată sînt executorii din momentul adoptării.

Secţiunea a 2-a

Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale

Articolul 69. Răspunderea juridică

Persoanele care, prin violenţă, înşelăciune, ameninţare, substituire sau prin oricare alte mijloace, împiedică exercitarea liberă a drepturilor electorale ale cetăţenilor, persoanele care răspîndesc intenţionat date false despre concurenţii electorali, săvîrşesc oricare alte acţiuni ce lezează onoarea şi demnitatea candidaţilor, fac agitaţie electorală în ziua alegerilor, împiedică activitatea consiliilor şi birourilor electorale sau votarea în secţiile de votare poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 70. Răspunderea penală

(1) Se consideră infracţiuni, pentru care se aplică pedeapsă penală, în conformitate cu prevederile Codului penal, următoarele acţiuni:

a) împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului de vot şi de a fi ales, aceeaşi faptă însoţită de cauzarea leziunilor corporale grave sau de periclitarea vieţii oamenilor;

b) falsificarea prin orice mijloace a rezultatelor votării;

c) deschiderea urnelor de vot înainte de termenul stabilit prin lege pentru încheierea votării;

d) atacarea localurilor secţiilor de votare, sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale.

(2) Cauzele penale privind infracţiunile prevăzute la alin.(1) se examinează de organele procuraturii.

(3) Preşedinţii organelor electorale şi alte persoane cu funcţii de răspundere sînt obligate să informeze imediat organele procuraturii despre infracţiunile, legate de efectuarea alegerilor, care i-au devenit cunoscute.

Articolul 71. Răspunderea administrativă

(1) Se consideră contravenţii administrative şi se pedepsesc în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative dacă, potrivit legislaţiei şi art.70, nu sînt declarate infracţiuni următoarele fapte:

a) nefurnizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a datelor şi materialelor solicitate de organele electorale, precum şi neîndeplinirea hotărîrilor acestora;

b) distrugerea, deteriorarea prin orice mod a listelor electorale sau a afişelor electorale;

c) organizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a adunărilor electorale cu vînzarea şi consumarea băuturilor alcoolice şi neluarea unor măsuri pentru buna desfăşurare a adunărilor respective;

d) înscrierea cu bună ştiinţă în listele electorale a persoanelor care nu au drept de vot în conformitate cu prezentul cod, a unor persoane fictive sau înscrierea intenţionată a unei persoane în mai multe liste, precum şi refuzul nejustificat de a primi şi soluţiona contestaţiile cu privire la operaţiile electorale;

e) acceptarea deliberată a persoanei de a fi înscrisă în mai multe liste de candidaţi;

f) neaducerea la cunoştinţă publică de către membrii organelor electorale a propunerilor de desemnare a candidaţilor;

g) folosirea fondurilor primite din străinătate sau nedeclarate public;

h) împiedicarea accesului în localul de votare sau împiedicarea exercitării dreptului de vot în cazul persoanelor învestite cu acest drept;

i) refuzul de a îndeplini dispoziţiile preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare privind asigurarea ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din preajma lui;

j) neînmînarea nejustificată a buletinului de vot alegătorului înscris în lista electorală sau înmînarea unei singure persoane a mai multor buletine decît este prevăzut de lege;

k) părăsirea nemotivată a localului de votare înainte de totalizarea rezultatelor alegerilor şi semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secţiei de votare;

l) continuarea agitaţiei electorale în ziua votării;

m) scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot înmînat pentru votare;

n) falsificarea semnăturilor în listele de subscripţie.

(2) Constatarea contravenţiilor administrative prevăzute la alin.(1) se face prin procese-verbale întocmite, după caz, de către primarii localităţilor, preşedinţii organelor electorale sau de către colaboratorii organelor de poliţie care îşi exercită funcţiile privind asigurarea securităţii operaţiilor electorale.

(3) Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor administrative se remit instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află localitatea în care s-a comis contravenţia.

TITLUL III

ALEGERILE PARLAMENTARE

Articolul 72. Aplicarea prezentului titlu

Prevederile prezentului titlu (art.72-art.94) sînt aplicabile numai în cazul alegerilor Parlamentului.

Articolul 73. Alegerile Parlamentului

(1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani.

(2) Alegerile Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi.

Articolul 74. Circumscripţiile electorale administrative şi secţiile de votare. Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare

(1) În scopuri de organizare şi efectuare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală formează, cu cel puţin 65 de zile înainte de efectuarea lor, circumscripţii electorale administrative, care corespund unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi (municipii, raioane şi unităţi administrativ-teritoriale cu statut special) ale Republicii Moldova, şi consilii electorale de circumscripţie în condiţiile art.27, care se aplică în modul corespunzător. Atribuţiile consiliilor electorale de circumscripţie sînt cele expuse la art.28, cu excepţia celor de la lit.g), ale cărui prevederi se aplică în modul corespunzător.

(2) Circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare în condiţiile art.29, care se aplică în modul corespunzător.

(3) La secţiile de votare se formează birouri electorale ale acestora, al căror mod de constituire şi ale căror atribuţii sînt prevăzute la art.29 şi art.30, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 75. Candidaţii la funcţia de deputat în Parlament

Pot fi aleşi deputaţi în Parlament cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, au domiciliul în ţară şi întrunesc condiţiile prevăzute de prezentul cod.

Articolul 76. Stabilirea datei alegerilor

(1) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului.

(2) Data alegerilor Parlamentului se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului cu cel puţin 3 luni înainte de ziua alegerilor.

(3) În cazul dizolvării Parlamentului, data alegerilor se stabileşte prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova în termen de 5 zile de la dizolvare. Alegerile au loc peste cel puţin 65 de zile, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului.

Articolul 77. Înregistrarea concurenţilor electorali

Pentru a fi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, concurenţii electorali depun actele indicate la art.44.

Articolul 78. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

(1) Listele de subscripţie pentru susţinerea candidatului independent se întocmesc şi se verifică în condiţiile art.42 şi art.43, care se aplică în modul corespunzător.

(2) Pentru a fi înregistrat de Comisia Electorală Centrală, candidatul independent prezintă liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 2000 de susţinători cu drept de vot.

(3) În cazul în care, la verificarea de către Comisia Electorală Centrală, în listele de subscripţie se depistează semnături false sau semnături repetate în mai multe liste, semnăturile respective se exclud.

(4) Dacă la verificare se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături sau în urma excluderii semnăturilor nevalabile numărul lor s-a redus cu mult faţă de plafonul minim prevăzut la alin.(2), candidatul independent nu este înregistrat, comunicîndu-i-se hotărîrea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.

(5) Nu se admite depunerea unor liste de subscripţie suplimentare după verificarea listelor de subscripţie de către Comisia Electorală Centrală.

Articolul 79. Condiţiile speciale pentru înregistrarea listelor de candidaţi

Numărul de candidaţi incluşi în liste la data înregistrării nu poate fi mai mic de 51 de persoane şi nici mai mare decît numărul de deputaţi în Parlament, prevăzut de Constituţie, plus doi candidaţi supleanţi.

Articolul 80. Modificarea listelor de candidaţi

(1) Concurenţii electorali au dreptul să-şi retragă candidatura, să retragă întreaga listă de candidaţi, să anuleze decizia privind includerea în listă a unui candidat anume, iar partidele şi alte organizaţii social-politice au dreptul de a ieşi din componenţa unui bloc electoral, retrăgîndu-şi şi candidaturile din lista blocului respectiv în orice moment pînă la ziua alegerilor.

(2) Decizia privind retragerea candidaturii sau a listei de candidaţi se adoptă de persoana sau de formaţiunea care a desemnat-o, se prezintă Comisiei Electorale Centrale şi se aduce la cunoştinţă publică de către aceasta.

(3) Candidatul poate fi înlocuit înainte de expirarea termenului de înregistrare a candidaţilor. Înregistrarea noului candidat se aduce la cunoştinţă publică de către Comisia Electorală Centrală.

(4) Dacă partidul şi/sau altă organizaţie social-politică iese din blocul electoral şi îşi retrage candidaţii după expirarea termenului de înregistrare, candidaţii partidului şi/sau ai altei organizaţii social-politice respective se exclud, iar lista de candidaţi ai blocului electoral se reface, respectîndu-se ordinea înscrierii acestora în listă. Similar, se procedează şi în cazul cînd partidele şi/sau alte organizaţii social-politice îşi retrag candidaţii de pe liste.

Articolul 81. Listele electorale

Listele electorale pentru alegerea Parlamentului se întocmesc în condiţiile capitolului 5 (art.39 şi art.40), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 82. Campania electorală pentru alegerile Parlamentului

Campania electorală pentru alegerile Parlamentului se desfăşoară în conformitate cu capitolul 7 (art.45 – art.47), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 83. Buletinele de vot

(1) Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu capitolul 8 (art.48 şi art.49), care se aplică în modul corespunzător.

(2) Candidatul independent se înscrie în buletin într-un patrulater aparte, în care se indică numele, prenumele şi se scriu cuvintele “Candidat independent”.

Articolul 84. Votarea

Votarea în cadrul alegerilor Parlamentului se efectuează în conformitate cu capitolul 9 (art.50 – art.55), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 85. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor

Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor Parlamentului se efectuează în conformitate cu capitolul 10 (art.56 – art.60), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 86. Stabilirea pragului de reprezentare

(1) După primirea proceselor-verbale în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale administrative, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi obţinut de fiecare concurent electoral cu scopul de a stabili dacă aceştia au obţinut cel puţin patru la sută din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară.

(2) Concurenţii electorali care au obţinut mai puţin de patru la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară se exclud, prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale, din operaţia de atribuire a mandatelor.

Articolul 87. Numărarea mandatelor obţinute de concurentul electoral

(1) Numărul de mandate obţinut de concurenţii electorali se calculează de către Comisia Electorală Centrală prin împărţirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral, cu excepţia candidaţilor independenţi, la 1, 2, 3, 4...etc. pînă la cifra ce corespunde numărului de mandate stabilit pentru Parlament.

(2) Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere atîtea numere, cîte mandate urmează să fie distribuite. De cîte numere din acest şir descrescător dispune partidul, altă organizaţie social-politică, blocul electoral, atîtea mandate i se atribuie.

(3) Candidatul independent se declară ales dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru el se încadrează în şirul descrescător.

Articolul 88. Atribuirea mandatelor

(1) Mandatele se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.

(2) Dacă ultimul mandat neatribuit are mai mulţi pretendenţi cu acelaşi număr de voturi, Comisia Electorală Centrală îl atribuie prin tragere la sorţi, întocmind un proces-verbal asupra acestui fapt.

(3) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate mai mare decît numărul candidaţilor incluşi în listă, surplusul de numere din lanţul descrescător al formaţiunii respective se elimină, înlocuindu-se cu numerele în descreştere ale celorlalţi concurenţi electorali.

(4) Candidaţii care au fost incluşi în listă, dar nu au fost aleşi sînt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant va fi declarat ales de către Curtea Constituţională dacă, din anumite motive, un mandat de deputat aparţinînd partidului, organizaţiei social-politice, blocului electoral pe care îl reprezintă va fi declarat vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunînd o declaraţie la Curtea Constituţională.

(5) Dacă, în urma desfăşurării alegerilor şi atribuirii mandatelor, concurentul electoral care şi-a înaintat lista de candidaţi nu are candidaţi supleanţi, mandatele libere trec la următorii concurenţi electorali, conform şirului descrescător format la atribuirea mandatelor.

(6) În cazul în care mandatul de deputat obţinut de candidatul independent devine vacant, completarea vacanţei se efectuează prin restabilirea de către Comisia Electorală Centrală a şirului descrescător, excluzîndu-se numărul ce aparţine candidatului respectiv şi incluzîndu-se următorul număr din şir.

Articolul 89. Confirmarea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituţională

(1) În termen de 10 zile după primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi.

(2) În cazul în care alegerile sînt declarate legale, Comisia Electorală Centrală eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi.

Articolul 90. Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

(1) Procesul-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, însoţit de avizul Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor şi hotărîrea privind validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat, se transmite Parlamentului în termen de 2 zile. O copie a actelor menţionate se transmite Comisiei Electorale Centrale.

(2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională.

Articolul 91. Alegerile nevalabile

Comisia Electorală Centrală consideră alegerile nevalabile dacă la ele au participat mai puţin de 1/2 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

Articolul 92. Alegerile nule

Dacă Curtea Constituţională stabileşte că în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile sînt declarate nule.

Articolul 93. Votarea repetată

(1) Dacă alegerile au fost declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală organizează, în termen de 2 săptămîni, votarea repetată, în baza aceloraşi liste electorale, pentru aceleaşi candidaturi şi cu aceleaşi consilii şi birouri electorale.

(2) Concurenţii electorali vinovaţi de fraudă se exclud din buletinele de vot, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea fraude se înlocuiesc.

(3) Votarea repetată se consideră valabilă dacă la ea au participat cel puţin 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Articolul 94. Alegerile noi

(1) Dacă şi după votarea repetată alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, Parlamentul stabileşte data desfăşurării alegerilor noi, care au loc peste cel puţin 65 de zile şi cel mult 3 luni din ziua ultimelor alegeri declarate nevalabile sau nule.

(2) Alegerile noi se efectuează în condiţiile prezentului cod.

TITLUL IV

ALEGERILE PENTRU FUNCŢIA DE PREŞEDINTE

AL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 95. Aplicarea prezentului titlu

Prevederile prezentului titlu (art.95 – art.117) sînt aplicabile numai în cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.

Articolul 96. Alegerea Preşedintelui Republicii Moldova

(1) Preşedintele Republicii Moldova se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani.

(2) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională.

Articolul 97. Circumscripţiile electorale administrative şi secţiile de votare. Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare

(1) În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor, Comisia Electorală Centrală formează, cu cel puţin 65 de zile înainte de alegeri, circumscripţii electorale administrative, care corespund unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi (municipii, raioane şi unităţi administrativ-teritoriale cu statut special) ale Republicii Moldova, şi consilii electorale de circumscripţie, în condiţiile art.27, care se aplică în modul corespunzător. Atribuţiile consiliilor electorale de circumscripţie sînt cele stabilite la art.28, cu excepţia lit.g), ale cărui prevederi se aplică în modul corespunzător.

(2) Circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare în condiţiile art.29, care se aplică în modul corespunzător.

(3) La secţiile de votare se formează birouri electorale. Constituirea birourilor şi exercitarea atribuţiilor acestora se efectuează în condiţiile art.29 şi art.30, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 98. Stabilirea datei alegerilor

(1) Alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se stabilesc prin hotărîre a Parlamentului pentru prima duminică a perioadei de 45 de zile anterioare expirării mandatului preşedintelui în exerciţiu sau, în caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova (în cazul demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor sau decesului), în termen de 3 luni din ziua în care a intervenit vacanţa.

(2) Parlamentul stabileşte data alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova cu cel puţin 3 luni înainte de ziua primului tur de scrutin.

Articolul 99. Condiţiile speciale pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

La funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pot candida cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 35 de ani, au locuit sau locuiesc în ţară nu mai puţin de 10 ani, posedă limba de stat şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul cod.

Articolul 100. Desemnarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

Desemnarea oficială a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se face începînd cu ziua în care a fost stabilită data alegerilor pentru funcţia respectivă sau cu ziua indicată în hotărîrea Parlamentului cu privire la stabilirea datei alegerilor şi terminînd cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, în condiţiile art.41, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 101. Înregistrarea candidaţilor

(1) Pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale i se prezintă actele indicate la art.44.

(2) Comisia Electorală Centrală eliberează candidaţilor înregistraţi legitimaţii de un model stabilit.

Articolul 102. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

(1) Pentru a fi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova depun liste de subscripţie, care conţin semnăturile a cel puţin 20000 de alegători din cel puţin 1/3 de municipii şi raioane şi corespund altor prevederi ale prezentului cod.

(2) Se consideră conforme cu alin.(1) raioanele şi municipiile în care au fost colectate nu mai puţin de 1000 de semnături.

(3) În cazul în care Comisia Electorală Centrală depistează la verificare în listele de subscripţie semnături false sau semnături repetate în mai multe liste, semnăturile respective se exclud.

(4) Dacă la verificare se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături sau în urma excluderii semnăturilor nevalabile numărul lor s-a redus faţă de plafonul minim prevăzut la alin.(1) din prezentul articol, candidatul respectiv nu este înregistrat, comunicîndu-i-se hotărîrea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.

(5) Nu se admite depunerea unor liste de subscripţie suplimentare după verificarea listelor de subscripţie de către Comisia Electorală Centrală.

Articolul 103. Grupurile de iniţiativă pentru desemnarea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

(1) În cazul în care iniţiativa de a propune candidaţi la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă pentru propunerea candidatului în componenţa a cel puţin 25 de persoane cu drept de vot. Grupul de iniţiativă poate desemna doar un singur candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Membrii unui grup de iniţiativă nu pot fi în acelaşi timp membri ai altui grup de iniţiativă.

(2) Lista membrilor grupului de iniţiativă, în care este indicat conducătorul acestui grup, se depune la Comisia Electorală Centrală, cel tîrziu cu 55 de zile înainte de ziua alegerilor, de către persoana propusă drept candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În listă se indică numele şi prenumele, anul naşterii şi domiciliul membrilor grupului de iniţiativă.

(3) Dacă aceste condiţii sînt îndeplinite, Comisia Electorală Centrală înregistrează grupul de iniţiativă şi eliberează membrilor acestui grup legitimaţii în decursul a 3 zile de la data depunerii listei membrilor.

Articolul 104. Listele electorale

Listele electorale pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova se întocmesc în conformitate cu capitolul 5 (art.39 şi art.40), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 105. Campania electorală

(1) Campania electorală pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova se desfăşoară în conformitate cu capitolul 7 (art.45 – art.47), care se aplică în modul corespunzător.

(2) Candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate avea în fiecare circumscripţie electorală administrativă pînă la 10 persoane de încredere, care îl ajută la desfăşurarea campaniei electorale, fac agitaţie pentru alegerea lui, îi reprezintă interesele în relaţiile cu autorităţile publice, cu alegătorii şi cu organele electorale. Persoana de încredere reprezintă interesele unui singur candidat.

(3) Aceeaşi persoană de încredere poate reprezenta candidatul în mai multe circumscripţii cu condiţia respectării numărului de persoane de încredere în fiecare circumscripţie. Persoana de încredere poate activa doar în circumscripţiile electorale în care a fost desemnată de către Comisia Electorală Centrală.

Articolul 106. Buletinele de vot

Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu capitolul 8 (art.48 şi art.49), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 107. Votarea

Votarea în cadrul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu capitolul 9 (art.50 – art.55), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 108. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor

Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu capitolul 10 (art.56 – art.60), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 109. Al doilea tur de scrutin. Prevederi speciale

(1) În cazul în care nici unul dintre candidaţii la funcţia de preşedinte nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, se organizează al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur.

(2) În cazul în care doi candidaţi au întrunit acelaşi număr de voturi în primul tur de scrutin, plasîndu-se ambii pe locul al doilea, aceşti doi candidaţi vor hotărî împreună care dintre ei va candida în al doilea tur, iar dacă nu ajung la o înţelegere, candidatul la locul al doilea va fi stabilit prin tragere la sorţi.

(3) Dacă cei doi candidaţi ce participă la al doilea tur de scrutin au întrunit acelaşi număr de voturi în primul tur, ordinea includerii numelor lor în buletinele de vot va fi stabilită prin tragere la sorţi.

(4) Al doilea tur de scrutin are loc la 2 săptămîni de la data primului tur de scrutin, în condiţiile prezentului cod. Informaţia despre efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin se aduce la cunoştinţă publică de către Comisia Electorală Centrală în termen de 24 de ore de la data la care a fost stabilit. În cazul în care data celui de-al doilea tur de scrutin nu este stabilită în hotărîrea Parlamentului cu privire la stabilirea datei alegerilor, data celui de-al doilea tur de scrutin se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală.

(5) Pentru al doilea tur de scrutin, buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile generale, introducîndu-se după numele candidaţilor menţiunea “Împotriva ambilor”. Procesele-verbale ale consiliilor şi birourilor electorale vor fi întocmite în conformitate cu prevederile generale, introducîndu-se şi numărul de buletine cu menţiunea “Împotriva ambilor”.

(6) Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi în al doilea tur de scrutin, cu condiţia că numărul acestora este mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva candidatului.

(7) În cazul în care ambii candidaţi au obţinut acelaşi număr de voturi, se consideră ales candidatul care a întrunit mai multe voturi în primul tur de scrutin.

(8) În cazul în care unul dintre candidaţi se retrage, cel care rămîne se consideră ales dacă a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri.

(9) Alegerile în al doilea tur de scrutin se consideră valabile dacă la ele au participat mai mult de 1/3 din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Articolul 110. Totalizarea rezultatelor alegerilor

(1) Dacă, în urma totalizării rezultatelor alegerilor, se constată că un candidat a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală declară alegerile valabile şi candidatul ales.

(2) Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 zile de la data semnării procesului-verbal de totalizare a alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale un raport privind rezultatele alegerilor.

Articolul 111. Confirmarea şi publicarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova

(1) Curtea Constituţională examinează în şedinţă publică raportul prezentat de Comisia Electorală Centrală şi emite o hotărîre cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor.

(2) Curtea Constituţională aduce la cunoştinţă publică hotărîrea asupra rezultatelor alegerilor printr-un comunicat special în termen de 10 zile de la primirea raportului de la Comisia Electorală Centrală.

Articolul 112. Validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova

Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor şi validează alegerea unui candidat adoptînd o hotărîre care se publică imediat.

Articolul 113. Depunerea jurămîntului

(1) Candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, în termenul prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituţie, următorul jurămînt:

“Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.”

(2) Din ziua depunerii jurămîntului începe efectiv exerciţiul mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.

Articolul 114. Alegerile nevalabile

Comisia Electorală Centrală consideră alegerile nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puţin de 1/2, iar la al doilea tur, mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

Articolul 115. Alegerile nule

În cazul în care Curtea Constituţională constată că, în timpul alegerilor sau la totalizarea rezultatelor lor, au fost comise încălcări care au influenţat rezultatele alegerilor în întregime, alegerile se declară nule.

Articolul 116. Votarea repetată

(1) Dacă alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, are loc votarea repetată.

(2) Comisia Electorală Centrală dispune efectuarea, în termen de 2 săptămîni de la declararea alegerilor nevalabile sau nule, votarea repetată în baza aceloraşi liste electorale, pentru aceiaşi candidaţi şi cu aceleaşi consilii şi birouri electorale.

(3) În cazul desfăşurării alegerilor repetate după cel de-al doilea tur de scrutin, se aplică prevederile art.109.

(4) Concurenţii electorali vinovaţi de frauda care a influenţat rezultatele alegerilor în întregime se exclud din alegeri, iar consiliile electorale şi birourile secţiilor de votare care au comis asemenea fraude se înlocuiesc.

Articolul 117. Alegerile noi

(1) Alegeri noi au loc:

a) dacă alegerile repetate au fost declarate nevalabile sau nule;

b) dacă la alegeri au participat unu sau doi candidaţi şi nici unul nu a acumulat cel puţin 1/2 din numărul de voturi ale alegătorilor care au participat la votare;

c) dacă în turul al doilea de scrutin nu a fost ales Preşedintele Republicii Moldova.

(2) Noile alegeri au loc în termen de 3 luni de la alegerile precedente ordinare sau repetate, în care nu a fost ales Preşedintele Republicii Moldova, în condiţiile prezentului cod.

TITLUL V

ALEGERILE LOCALE

Articolul 118. Aplicarea prezentului titlu

Prevederile prezentului titlu (art.118 – art.140) sînt aplicabile numai în cazul alegerilor primarilor şi consilierilor în consiliile locale.

Articolul 119. Alegerile locale

(1) Primarii oraşelor (municipiilor) şi satelor (comunelor) şi consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care începe efectiv din ziua efectuării alegerilor locale generale.

(2) Numărul consilierilor este stabilit de Legea privind administraţia publică locală.

(3) În unităţile administrativ-teritoriale cu statut special, alegerile locale se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentului cod şi actele adoptate de autorităţile reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.

Articolul 120. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare. Consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare

(1) Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare raion, oraş (municipiu) şi sat (comună) constituie o circumscripţie electorală. Circumscripţiile electorale orăşeneşti şi săteşti (comunale) sînt constituite de către consiliile electorale municipale şi raionale respective, cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri. Pentru fiecare circumscripţie electorală se constituie consilii electorale de circumscripţie respective, al căror mod de constituire şi ale căror funcţii sînt prevăzute la art.27 şi art.28, care se aplică în modul corespunzător.

(2) Circumscripţiile electorale pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor se divizează în secţii de votare, pentru care se constituie birouri electorale. Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie şi îşi exercită atribuţiile în condiţiile art.29 şi art.30, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 121. Atribuţiile speciale ale consiliului electoral

În localităţile în care pentru desfăşurarea alegerilor locale se formează o singură secţie de votare, consiliul electoral de circumscripţie îndeplineşte şi atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare.

Articolul 122. Stabilirea datei alegerilor

(1) Data alegerilor locale generale se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului cu cel puţin 90 de zile înainte de alegeri.

(2) Data votării repetate, a alegerilor noi şi a celor parţiale se stabilesc de către Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului cod.

Articolul 123. Restricţiile speciale ale dreptului de vot

La alegerile locale nu participă militarii care îşi satisfac serviciul militar în termen.

Articolul 124. Condiţiile speciale pentru a fi ales

(1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri în consiliile locale cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani şi au locuit sau locuiesc pe teritoriul localităţii respective cel puţin 3 ani.

(2) Au dreptul de a fi aleşi primari cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 25 de ani şi au locuit sau locuiesc pe teritoriul localităţii respective cel puţin 5 ani.

Articolul 125. Desemnarea, depunerea candidaturilor şi înregistrarea candidaţilor

Desemnarea, depunerea candidaturilor şi înregistrarea candidaţilor se face în condiţiile capitolului 6 (art.41 – art.44), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 126. Condiţiile speciale pentru depunerea candidaturilor de către partide, alte organizaţii social-politice şi blocuri electorale

(1) Numărul de candidaţi înscrişi în liste trebuie să conţină minimum 1/2 din numărul mandatelor prevăzute pentru circumscripţia electorală respectivă şi maximum doi candidaţi supleanţi.

(2) Partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale pot propune cîte o singură candidatură pentru funcţia de primar în fiecare circumscripţie electorală. O persoană nu poate candida în mai multe circumscripţii electorale.

Articolul 127. Condiţiile speciale pentru depunerea candidaturilor de către candidaţii independenţi

Cetăţeanul Republicii Moldova îşi poate depune candidatura în calitate de candidat independent pentru a fi ales în consiliul local dacă este susţinut de 2 la sută din numărul alegătorilor din circumscripţia respectivă, împărţit la numărul de mandate pentru consiliul respectiv, dar nu mai puţin de 50 de persoane, iar pentru a fi ales primar – dacă este susţinut de 5 la sută din numărul alegătorilor din circumscripţie, dar nu mai puţin de 150 de persoane şi nu mai mult de 10000 de persoane.

Articolul 128. Listele electorale

Listele electorale pentru alegerile locale se întocmesc în condiţiile capitolului 5 (art.39 şi art.40), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 129. Campania electorală

Campania electorală pentru alegerile locale se desfăşoară în condiţiile capitolului 7 (art.45 – art.47), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 130. Buletinele de vot

Pentru alegerile consiliilor raionale, orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale) şi pentru alegerile primarilor oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor) se întocmesc buletine de vot distincte în condiţiile capitolului 8 (art.48 şi art.49), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 131. Votarea

Votarea în cadrul alegerilor locale se efectuează în condiţiile capitolului 9 (art.50 – art.55), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 132. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor

(1) Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor locale au loc în condiţiile capitolului 10 (art.56 – art.62), care se aplică în modul corespunzător.

(2) În procesele-verbale ale consiliilor şi birourilor electorale, se indică numărul de voturi obţinute de fiecare candidat la funcţia de primar sau de consilier, numele şi prenumele consilierilor şi primarilor aleşi şi denumirea partidului sau altei organizaţii social-politice, blocului electoral care i-a desemnat sau se face menţiunea “Candidat independent”.

Articolul 133. Atribuirea mandatelor de consilier

(1) Mandatele de consilier pentru consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale) se atribuie de către consiliile electorale de circumscripţie respective.

(2) Atribuirea mandatelor de consilier partidelor, altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale se efectuează prin împărţirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, altă organizaţie social-politică, bloc electoral la 1, 2, 3, 4...etc. pînă la cifra care corespunde numărului de mandate stabilit pentru circumscripţia electorală respectivă.

(3) Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere atîtea numere cîte mandate urmează să fie distribuite în circumscripţia electorală. De cîte numere din acest şir descrescător dispune partidul, altă organizaţie social-politică, blocul electoral atîtea mandate i se atribuie.

(4) Candidatul independent este declarat ales dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru el se încadrează în şirul descrescător.

(5) Candidaţilor pentru funcţia de consilier li se atribuie mandate în ordinea înscrierii acestora pe liste, începînd cu lista pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi.

(6) Dacă ultimul mandat neatribuit are mai mulţi pretendenţi cu acelaşi număr de voturi, consiliul electoral de circumscripţie îl atribuie prin tragere la sorţi, consemnînd faptul acesta în procesul-verbal.

(7) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică, un bloc electoral obţine un număr de mandate superior celui de candidaţi incluşi în listă, surplusul de numere din şirul descrescător al formaţiunii respective se elimină, înlocuindu-se cu numerele în descreştere ale celorlalţi concurenţi electorali.

(8) Dacă în buletinul de vot pentru alegerea consiliilor au fost incluşi numai candidaţi independenţi, consiliul electoral de circumscripţie întocmeşte lista candidaţilor cu numărul de voturi în descreştere obţinut de aceştia, atribuind fiecăruia de pe listă cîte un mandat pînă la epuizarea numărului de mandate.

(9) Candidaţii care au fost incluşi în listă, dar nu au fost aleşi sînt declaraţi candidaţi supleanţi. În cazul în care mandatul de consilier aparţinînd unui partid, altei organizaţii social-politice sau unui bloc electoral devine vacant înainte de termen, acest mandat se atribuie unuia din candidaţii supleanţi ai formaţiunii respective, în ordinea includerii acestora în listă.

(10) În cazul în care mandatul de consilier deţinut de un candidat independent devine vacant, vacanţa se completează prin restabilirea şirului descrescător, excluzîndu-se numărul ce aparţine candidatului respectiv şi incluzîndu-se numărul următor din şir.

(11) Dacă în buletinul de vot au fost incluşi numai candidaţi independenţi, în cazul apariţiei unui mandat vacant, candidatul supleant primeşte mandatul de consilier în condiţiile alin.(10).

(12) Mandatele se atribuie candidaţilor supleanţi de către Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului articol şi în baza documentelor electorale pe care le deţine.

Articolul 134. Alegerea primarului

(1) Candidatul pentru funcţia de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare.

(2) În cazul în care nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de două săptămîni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie efectuează tragerea la sorţi, consemnînd faptul respectiv într-un proces-verbal.

(3) La al doilea tur de scrutin, se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

Articolul 135. Confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor

(1) Consiliile electorale de circumscripţie prezintă instanţei de judecată rapoartele şi procesele-verbale cu privire la rezultatele alegerilor. Consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău prezintă actele respective Tribunalului municipiului Chişinău.

(2) Instanţele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscripţie, confirmă sau infirmă printr-o hotărîre legalitatea alegerilor din fiecare circumscripţie electorală şi o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale de circumscripţie respective, care publică rezultatele definitive.

(3) Concomitent cu confirmarea legalităţii alegerilor, instanţele de judecată respective validează mandatele consilierilor şi primarilor aleşi, fapt ce se indică în hotărîre. Instanţele de judecată confirmă, de asemenea, şi lista candidaţilor supleanţi.

(4) Consiliul se consideră legal constituit după validarea mandatelor a cel puţin 2/3 din numărul total de consilieri.

(5) Consiliul electoral de circumscripţie eliberează consilierilor şi primarilor aleşi legitimaţii al căror model se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

Articolul 136. Alegerile nevalabile

Alegerile sînt considerate nevalabile în anumite circumscripţii dacă la ele au participat mai puţin de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripţie.

Articolul 137. Alegerile nule

Alegerile sînt declarate nule dacă în cadrul operaţiilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărîrilor instanţelor de judecată respective.

Articolul 138. Votarea repetată

(1) Dacă alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală dispune efectuarea, în termen de 2 săptămîni, a votării repetate pe baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi candidaturi şi cu participarea aceloraşi consilii şi birouri electorale.

(2) Concurenţii electorali vinovaţi de fraudă sînt excluşi din buletinele de vot, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea fraude se înlocuiesc.

Articolul 139. Alegerile noi

(1) Alegeri noi au loc:

a) dacă consiliul a demisionat, a fost dizolvat ori componenţa lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de Legea privind administraţia publică locală;

b) dacă primarul a demisionat, a fost revocat sau nu poate să-şi exercite funcţiile;

c) dacă şi după votarea repetată nu a fost ales consiliul şi/sau primarul;

d) dacă în circumscripţie a fost înregistrat 1 sau 2 candidaţi la funcţia de primar şi nici unul nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a fi ales.

(2) Data alegerilor noi se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală cu cel puţin 65 de zile înainte de ziua alegerilor.

(3) Alegerile noi se desfăşoară în condiţiile prezentului cod.

Articolul 140. Alegerile parţiale

(1) În cazul în care, în urma alegerilor, nu a fost ales numărul stabilit de consilieri, Comisia Electorală Centrală va fixa, în termen de 2 săptămîni, alegeri parţiale într-o singură sau în mai multe circumscripţii.

(2) Pentru ocuparea mandatelor vacante, alegerile parţiale se efectuează în condiţiile titlurilor I, II şi V.

(3) Data alegerilor parţiale se stabileşte prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

TITLUL VI

REFERENDUMUL

Articolul 141. Aplicarea prezentului titlu

Prevederile prezentului titlu (art.141 – art.202) se aplică doar în cazul organizării şi desfăşurării referendumurilor republicane şi locale.

Capitolul 13

REFERENDUMUL REPUBLICAN

Articolul 142. Referendumul republican

(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat.

(2) Referendumul republican se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia şi prevederile prezentului cod.

(3) Problemele supuse referendumului republican se avizează în prealabil de către Curtea Constituţională, la solicitarea organului care declară referendumul.

(4) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică supremă, nu necesită confirmare şi sînt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 143. Tipurile de referendum republican

(1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative şi consultative.

(2) Referendumului constituţional sînt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.

(3) Referendumului legislativ sînt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanţă deosebită.

(4) Referendumului consultativ sînt supuse problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărîri definitive.

Articolul 144. Iniţierea referendumului republican

(1) Referendumul republican poate fi iniţiat de:

a) un număr de cel puţin 100000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază referendumul trebuie să provină din cel puţin o jumătate din raioane şi municipii, iar în fiecare din ele trebuie să fie colectate cel puţin 2500 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. În cazul referendumului constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie;

b) un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament;

c) Preşedintele Republicii Moldova;

d) Guvern.

(2) Subiecţii menţionaţi la alin.(1) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.143.

(3) În cazul în care referendumul este iniţiat de subiecţii prevăzuţi la alin.(1) lit.a), la propunerea privind desfăşurarea referendumului se anexează şi listele de subscripţie.

(4) Propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includă problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzîndu-se interpretarea lor ambiguă, precum şi scopul desfăşurării, data preconizată pentru desfăşurarea lui.

Articolul 145. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican

(1) Referendumul republican nu se desfăşoară în cazul decretării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea acestor stări. Dacă data referendumului republican a fost stabilită pentru ziua în care, ulterior, se decretează sau se instituie starea de urgenţă, de asediu ori de război, el se anulează de drept sau se amînă pentru o altă zi, respectîndu-se termenele de desfăşurare în condiţiile prezentului cod. Hotărîrea privind amînarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.

(2) Referendumul republican nu poate avea loc, de asemenea, cu 120 de zile înainte şi cu 120 de zile după ziua efectuării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale sau a altui referendum republican.

Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican

Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:

a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova şi a unor legi constituţionale. Dispoziţiile constituţionale privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum republican;

b) adoptarea, modificarea, abrogarea unor legi şi/sau a unor dispoziţii ale acestora;

c) demiterea Preşedintelui Republicii Moldova;

d) alte probleme de interes naţional.

Articolul 147. Probleme ce nu pot fi supuse referendumului republican

Referendumului republican nu pot fi supuse problemele:

a) privind impozitul şi bugetul;

b) privind amnistierea şi graţierea;

c) privind măsurile extraordinare sau de urgenţă pentru asigurarea ordinii publice, sănătăţii şi securităţii populaţiei;

d) privind alegerea, numirea, demiterea persoanelor în/din anumite funcţii, care ţin de competenţa Parlamentului, a Preşedintelui Republicii Moldova şi a Guvernului;

e) ce ţin de competenţa instanţelor de judecată şi a procuraturii.

Articolul 148. Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei

(1) Iniţierea referendumului pentru revizuirea Constituţiei se efectuează în condiţiile art.141 din Constituţie.

(2) Propunerea privind desfăşurarea referendumului în problema revizuirii Constituţiei se prezintă Curţii Constituţionale, care este obligată să efectueze, în termen de 10 zile, controlul constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului şi să prezinte un aviz.

(3) După efectuarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii problemelor ce urmează a fi supuse referendumului, propunerea privind desfăşurarea referendumului, la care se anexează avizul Curţii Constituţionale, se prezintă spre examinare Parlamentului.

(4) Nu poate fi supusă referendumului revizuirea Constituţiei dacă va avea ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

(5) În cazul în care revizuirea unora şi aceloraşi prevederi ale Constituţiei este iniţiată concomitent de Parlament şi de cetăţeni, examinarea propunerilor de revizuire pe cale parlamentară încetează.

Articolul 149. Iniţierea referendumului privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova

(1) Referendumul privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova poate fi iniţiat în exclusivitate de Parlament.

(2) După adoptarea hotărîrii privind demiterea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova în condiţiile art.89 alin.(1) şi (2) din Constituţie, Parlamentul, în termen de 5 zile, adoptă o hotărîre privind desfăşurarea referendumului cu privire la problema în cauză. Referendumul se desfăşoară în termenul prevăzut la art.89 alin.(3) din Constituţie.

(3) Desfăşurarea referendumului privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova este asigurată de Comisia Electorală Centrală.

Articolul 150. Hotărîrea sau decretul cu privire la desfăşurarea referendumului republican

(1) În termen de 6 luni de la primirea propunerilor formulate de deputaţii ori de cetăţenii care iniţiază referendumul, Parlamentul adoptă una din următoarele hotărîri:

a) despre declararea referendumului, care se va desfăşura peste cel puţin 60 de zile de la adoptarea hotărîrii;

b) despre respingerea propunerii privind desfăşurarea referendumului;

c) despre soluţionarea problemelor, preconizate a fi supuse referendumului, fără efectuarea ulterioară a acestuia.

(2) În hotărîrea sau decretul despre desfăşurarea referendumului republican se indică data desfăşurării lui, denumirea proiectului de lege sau de hotărîre preconizate a fi adoptate, expunîndu-se textul acestora şi/sau conţinutul întrebărilor supuse referendumului.

(3) Problemele ce urmează a fi supuse referendumului republican se expun clar, excluzîndu-se interpretarea lor ambiguă. Nu pot fi supuse referendumului probleme care se exclud reciproc.

Articolul 151. Stabilirea datei referendumului republican

(1) Data referendumului republican se stabileşte de către Parlament prin hotărîre dacă referendumul este iniţiat de cetăţeni sau de deputaţii în Parlament, ori de Preşedintele Republicii Moldova prin decret dacă referendumul este iniţiat de acesta.

(2) Data referendumului se stabileşte cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua desfăşurării lui.

Articolul 152. Iniţierea referendumului republican de către cetăţeni

(1) Pentru iniţierea referendumului republican de către cetăţeni se constituie un grup de iniţiativă la adunarea acestora, la care trebuie să participe nu mai puţin de 300 de persoane cu drept de vot. Cu cel puţin 10 zile înainte de adunare, iniţiatorii sînt obligaţi să comunice în scris autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu urmează să fie organizată adunarea timpul, locul şi scopul acesteia.

(2) Înainte de a începe adunarea, se face înregistrarea participanţilor la adunare, întocmindu-se o listă în care se indică numele, prenumele şi domiciliul acestora.

(3) La adunare, se alege un preşedinte şi un secretar. Ordinea de zi a adunării trebuie să includă discutarea oportunităţii efectuării referendumului republican şi formularea întrebărilor preconizate a fi supuse acestuia.

(4) În cazul în care propunerea de desfăşurare a referendumului republican se adoptă cu majoritatea de voturi ale participanţilor la adunare, se alege grupul de iniţiativă, care va colecta semnăturile susţinătorilor referendumului. Grupul de iniţiativă trebuie să includă cel puţin 100 de persoane cu drept de vot. Membrii grupului de iniţiativă vor alege din rîndul lor un birou executiv, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care vor reprezenta grupul şi vor organiza activitatea lui.

(5) La adunare, se întocmeşte un proces-verbal, în care se indică rezultatele votării chestiunilor incluse în ordinea de zi. Preşedintele şi secretarul adunării semnează actele adunării: lista participanţilor, procesul-verbal, formularea precisă şi corectă a întrebărilor preconizate a fi supuse referendumului republican şi lista membrilor grupului de iniţiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora.

Articolul 153. Înregistrarea grupului de iniţiativă

(1) Grupul de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican se înregistrează de către Comisia Electorală Centrală. Pentru înregistrare, consiliului i se prezintă:

a) actele adunării cetăţenilor la care a fost ales grupul de iniţiativă, autentificate de primăria localităţii pe al cărei teritoriu a avut loc adunarea;

b) declaraţia membrilor grupului de iniţiativă privind consimţămîntul de a participa la colectarea de semnături ale susţinătorilor referendumului;

c) cererea privind înregistrarea grupului de iniţiativă.

(2) Comisia Electorală Centrală adoptă, în termen de 15 zile de la depunerea actelor indicate în alin.(1), o hotărîre cu privire la înregistrarea grupului de iniţiativă sau cu privire la refuzul de a-l înregistra. În hotărîrea cu privire la înregistrarea grupului de iniţiativă, se indică termenul pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor referendumului republican, care nu poate fi mai mic de 2 luni şi mai mare de 3 luni.

(3) După înregistrarea grupului de iniţiativă, membrilor acestuia li se eliberează legitimaţii de un model stabilit de Comisia Electorală Centrală.

(4) Informaţia privind înregistrarea grupului de iniţiativă şi problemele preconizate a fi supuse referendumului republican se aduc la cunoştinţă publică prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Articolul 154. Colectarea semnăturilor

(1) Începînd cu data înregistrării grupului de iniţiativă, membrii lui au dreptul de a colecta nestingherit semnăturile susţinătorilor referendumului republican în anumite liste, denumite în continuare liste de subscripţie.

(2) Colectarea semnăturilor se efectuează în condiţiile art.42, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 155. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

Pe fiecare foaie din listele de subscripţie, se expune întrebarea sau întrebările preconizate a fi supuse referendumului republican. Se interzice colectarea de semnături pe listele ce nu conţin textul întrebărilor.

Articolul 156. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii listelor de subscripţie

(1) Persoana care colectează semnăturile semnează fiecare foaie din listele de subscripţie, făcînd o menţiune de atestare a faptului că semnăturile au fost colectate personal şi că identitatea persoanelor ale căror nume apar în liste a fost verificată, în baza actului de identitate, personal de către colector. Fiecare foaie se autentifică prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective.

(2) Membrii grupurilor de iniţiativă au obligaţia de a preîntîmpina fiecare cetăţean despre faptul că poate semna numai într-o singură listă de subscripţie.

(3) Sînt considerate nule şi neavenite listele de subscripţie completate pînă la înregistrarea grupului de iniţiativă; listele care nu sînt semnate de colectorul semnăturilor; listele care nu au fost autentificate prin aplicarea ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective.

Articolul 157. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie

(1) Nu mai tîrziu de ultima zi a termenului de colectare a semnăturilor, grupul de iniţiativă întocmeşte un proces-verbal în care indică data înregistrării grupului de iniţiativă, numărul de semnături colectate, data încheierii colectării semnăturilor. Procesul-verbal, semnat de membrii grupului de iniţiativă, şi listele de subscripţie se prezintă Comisiei Electorale Centrale.

(2) În termen de 15 zile de la prezentarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală verifică autenticitatea semnăturilor (fiecare sau la alegere) de pe listele care au fost prezentate. Dacă în listele de subscripţie apar două sau mai multe semnături ale aceleiaşi persoane, aceste semnături se exclud. După verificarea listelor de subscripţie, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre cu privire la iniţierea referendumului.

(3) În cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre privind respingerea propunerii de a efectua referendumul republican şi anularea înregistrării grupului de iniţiativă.

(4) Procesul-verbal de verificare a listelor de subscripţie, listele verificate şi hotărîrea Comisiei Electorale Centrale privind iniţierea referendumului se remit în termen de 3 zile Biroului permanent al Parlamentului.

Articolul 158. Circumscripţiile electorale, secţiile de votare, consiliile şi birourile electorale

(1) În scopul organizării şi desfăşurării referendumului republican, Comisia Electorală Centrală formează, cu cel puţin 50 de zile înainte, circumscripţii electorale administrative, care corespund unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi (municipii, raioane, unităţi administrativ-teritoriale cu statut special) ale Republicii Moldova, şi consilii electorale de circumscripţie în condiţiile art.27, care se aplică în modul corespunzător.

(2) Atribuţiile consiliilor electorale de circumscripţie sînt cele prevăzute la art.28, care se aplică în modul corespunzător.

(3) Circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare în condiţiile art.29, care se aplică în modul corespunzător. Pentru fiecare secţie de votare se formează birouri electorale ale secţiei de votare, ce se constituie şi îşi îndeplinesc atribuţiile în condiţiile art.29 şi 30, care se aplică în modul corespunzător.

(4) Împuternicirile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare expiră după confirmarea rezultatelor referendumului republican de către Curtea Constituţională.

(5) În cazul în care circumscripţia electorală reprezintă o singură localitate şi în ea este formată o singură secţie de votare, nu se înfiinţează birou electoral al secţiei de votare, atribuţiile acestuia fiind exercitate de consiliul electoral de circumscripţie.

Articolul 159. Cumularea atribuţiilor consiliilor şi birourilor electorale

În cazul în care referendumul republican se desfăşoară concomitent cu alegerile (parlamentare, prezidenţiale, locale), consiliile şi birourile electorale care organizează şi desfăşoară alegerile, constituite în condiţiile capitolului 3, îndeplinesc şi atribuţiile de consilii şi birouri pentru efectuarea referendumului.

Articolul 160. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului republican, organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea

Acordarea de sprijin, organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea consiliilor şi birourilor pentru desfăşurarea referendumului se efectuează în condiţiile art.31 – art.34, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 161. Listele de cetăţeni cu dreptul de a participa la referendumul republican

Listele de cetăţeni care au dreptul de a participa la referendumul republican (listele electorale) se întocmesc în condiţiile capitolului 5 (art.39 şi art.40), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 162. Buletinul de vot

(1) În buletinul de vot se tipăreşte textul problemei supuse referendumului republican, în dreptul căruia sînt două cercuri ce au înscris în interior “da” şi “nu”.

(2) În cazul în care referendumului se supun cîteva probleme, pentru fiecare din ele se întocmeşte cîte un buletin. În cazul efectuării concomitente a cîtorva referendumuri, precum şi în cazul efectuării concomitente a referendumului republican şi a alegerilor generale, buletinele de vot trebuie să se deosebească după culoare.

(3) Buletinele de vot se întocmesc conform Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Buletinele de vot se imprimă într-un număr egal cu numărul persoanelor incluse în listele electorale, cu un supliment de unu la sută.

(5) Buletinele de vot care includ aceeaşi întrebare trebuie să aibă acelaşi format, să fie tipărite cu aceleaşi caractere, pe hîrtie de aceeaşi culoare şi densitate.

(6) Modelul şi textul buletinelor de vot şi modelul proceselor-verbale ale consiliilor şi birourilor electorale pentru efectuarea referendumului republican se aprobă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărîrii sau decretului cu privire la desfăşurarea referendumului.

(7) Buletinele de vot se distribuie consiliilor electorale de circumscripţie cu 5 zile, iar birourilor electorale ale secţiilor de votare cu 2 zile înainte de ziua referendumului republican.

Articolul 163. Agitaţia

Discutarea liberă sub toate aspectele a problemelor supuse referendumului republican se efectuează în condiţiile art.47, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 164. Votarea

(1) Votarea în cadrul referendumului republican se efectuează în condiţiile capitolului 9 (art.50 – art.55), care se aplică în modul corespunzător.

(2) Votantul completează buletinul de vot trăgînd două linii în cruce în interiorul unui singur cerc, în care sînt înscrise cuvintele “da” sau “nu”, exprimîndu-şi astfel opţiunea.

Articolul 165. Monitorizarea referendumului republican şi reflectarea lui în mijloacele de informare în masă

Monitorizarea referendumului republican şi reflectarea în mijloacele de informare în masă a modului de organizare şi desfăşurare a acestuia se fac în condiţiile capitolului 11 (art.63 şi art.64), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 166. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului republican

(1) Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului republican se efectuează în condiţiile capitolului 10 (art.56 – art.60), care se aplică în modul corespunzător.

(2) În procesul-verbal de totalizare a rezultatelor referendumului republican se va indica aparte numărul de voturi “da” şi numărul de voturi “nu”.

(3) Rezultatele referendumului republican se examinează de către Comisia Electorală Centrală, care adoptă o hotărîre asupra lui.

Articolul 167. Confirmarea rezultatelor referendumului republican

(1) Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale şi procesul-verbal privind rezultatele referendumului se remit Curţii Constituţionale.

(2) În termen de 10 zile, Curtea Constituţională va examina actele remise de Comisia Electorală Centrală şi va confirma sau va infirma, printr-o hotărîre, rezultatele referendumului republican.

Articolul 168. Adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a hotărîrii supuse referendumului republican

(1) Hotărîrea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune un proiect de lege constituţională, acesta se consideră adoptat dacă pentru el au votat cel puţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale.

(2) Hotărîrea adoptată prin referendum republican se publică într-o ediţie specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova. Data adoptării hotărîrii se consideră ziua desfăşurării referendumului republican. Hotărîrea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau la data indicată în ea.

Articolul 169. Anularea sau modificarea hotărîrii adoptate prin referendum republican

Anularea sau modificarea hotărîrii adoptate prin referendum republican se face, de asemenea, prin referendum republican sau utilizîndu-se procedurile prevăzute pentru revizuirea Constituţiei. Prevederile respective nu se răsfrîng asupra hotărîrii pentru demiterea Preşedintelui Republicii Moldova.

Articolul 170. Documentele referendumului republican

Documentele referendumului republican se păstrează în condiţiile art.62, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 171. Referendumul republican nevalabil

Comisia Electorală Centrală poate declara nevalabil referendumul republican dacă la el au participat mai puţin de 3/5 din numărul persoanelor înscrise în liste.

Articolul 172. Referendumul republican nul

Curtea Constituţională declară nul referendumul republican în toată republica sau în anumite unităţi administrativ-teritoriale dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului în întregime.

Articolul 173. Referendumul republican repetat

(1) În cazul în care referendumul republican se declară nul, Comisia Electorală Centrală va organiza, în termen de o lună, efectuarea referendumului repetat în întreaga ţară sau în anumite unităţi administrativ-teritoriale.

(2) Consiliile şi birourile electorale vinovate de fraude se înlocuiesc.

(3) Referendumul republican repetat se organizează şi se desfăşoară în condiţiile prezentului titlu şi prezentului cod.

Articolul 174. Referendumul republican nou

Un nou referendum republican în aceeaşi problemă poate fi efectuat după expirarea a cel puţin 2 ani de la data referendumului republican precedent.

Capitolul 14

REFERENDUMUL LOCAL

Articolul 175. Referendumul local

Referendumul local reprezintă consultarea cetăţenilor în probleme de interes deosebit pentru sat (comună), oraş (municipiu), raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special. Revocarea primarului satului (comunei), oraşului (municipiului) se efectuează, de asemenea, prin referendum local.

Articolul 176. Restricţiile privind desfăşurarea referendumului local

(1) Referendumul local nu se efectuează în cazul decretării sau instituirii stării de urgenţă, de asediu sau de război. Dacă data referendumului local a fost stabilită pentru ziua în care, ulterior, se decretează sau se instituie starea de urgenţă, de asediu sau de război, el se anulează de drept sau se amînă pentru o altă zi, respectîndu-se termenele de desfăşurare prevăzute de prezentul cod.

(2) Referendumul local nu poate avea, de asemenea, loc cu 120 de zile înainte şi cu 120 de zile după ziua desfăşurării în acelaşi teritoriu a oricărui tip de alegeri sau referendum, decît dacă se desfăşoară în aceeaşi zi.

(3) Hotărîrea privind amînarea referendumului local se adoptă de către consiliul local sau de autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special care a emis actul de efectuare a referendumului.

(4) Referendumul privind revocarea primarului poate fi iniţiat după expirarea unui an de la intrarea acestuia în funcţie sau de la data referendumului local precedent privind revocarea aceluiaşi primar.

Articolul 177. Problemele supuse referendumului local

(1) Referendumului local pot fi supuse probleme care au o importanţă deosebită pentru localitatea respectivă şi care ţin de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) Revocarea primarului poate fi iniţiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunităţii locale, nu-şi îndeplineşte obligaţiile corespunzătoare, încalcă normele morale şi etice.

Articolul 178. Problemele ce nu pot fi supuse referendumului local

(1) Referendumului local nu pot fi supuse problemele:

a) privind impozitele şi bugetul;

b) privind măsurile extraordinare sau de urgenţă pentru asigurarea ordinii publice, sănătăţii şi securităţii populaţiei;

c) privind alegerea, numirea, demiterea şi revocarea în/din anumite funcţii a persoanelor care ţin de competenţa Parlamentului, a Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului;

d) ce ţin de competenţa instanţelor de judecată sau a procuraturii.

(2) Primarul este revocat din funcţie fără iniţierea şi efectuarea unui referendum local, în baza hotărîrii definitive de revocare a instanţei de judecată, în cazul în care acesta nu respectă Constituţia şi legile, participă la activitatea organelor neconstituţionale sau dacă se află în stare de incompatibilitate prevăzută de lege. Procedura de revocare pentru situaţiile menţionate se iniţiază de către procuror, la cererea persoanelor interesate.

Articolul 179. Stabilirea datei referendumului local

Data referendumului local se stabileşte de către consiliul sătesc (comunal), orăşenesc (municipal), raional sau de către autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special.

Articolul 180. Iniţierea referendumului local

Referendumul local poate fi iniţiat:

a) de 1/2 din numărul consilierilor aleşi;

b) de primarul satului (comunei), oraşului (municipiului), cu excepţia cazului cînd se iniţiază referendum privind revocarea primarului;

c) de autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special;

d) de 10 la sută din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.

Articolul 181. Înregistrarea grupului de iniţiativă

(1) În cazul în care iniţiativa desfăşurării referendumului local vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă, format din cel puţin 20 de cetăţeni cu drept de vot şi cu domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.

(2) Grupul de iniţiativă se înregistrează de către autorităţile administraţiei publice locale în termen de 3 zile de la prezentarea cererii de înregistrare, procesului-verbal de constituire şi întrebărilor formulate. În cazul iniţierii referendumului local privind revocarea primarului, grupul de iniţiativă este înregistrat de către autoritatea administraţiei publice locale ierarhic superioare primăriei.

(3) În hotărîrea de înregistrare se indică termenul de colectare a semnăturilor, care nu poate fi mai mic de 30 de zile şi nici mai mare de 60 de zile calendaristice, precum şi întrebările preconizate a fi supuse referendumului local.

(4) În cazul înregistrării grupului de iniţiativă, membrilor acestuia li se eliberează legitimaţii de un model stabilit de Comisia Electorală Centrală.

(5) Informaţia privind înregistrarea grupului de iniţiativă se publică în presa locală.

Articolul 182. Colectarea de semnături

(1) Dreptul de a colecta semnăturile cetăţenilor pentru susţinerea referendumului local aparţine membrilor grupului de iniţiativă, înregistrat în condiţiile art.181.

(2) Colectarea semnăturilor se efectuează în condiţiile art.42, care se aplică în modul corespunzător.

(3) Pentru efectuarea referendumului local, este necesară colectarea semnăturilor a cel puţin 10 la sută din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Articolul 183. Condiţiile speciale pentru listele de subscripţie

Pe fiecare foaie din listele de subscripţie, se expune întrebarea sau întrebările preconizate a fi supuse referendumului. Se interzice colectarea de semnături pe liste ce nu conţin textul întrebărilor.

Articolul 184. Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii listelor de subscripţie

(1) Persoana care colectează semnăturile trebuie să semneze fiecare foaie din listele de subscripţie, făcînd o menţiune de atestare a faptului că semnăturile au fost colectate personal şi că identitatea persoanelor ale căror nume apar în liste a fost verificată, în baza actului de identitate, personal de către colector. Fiecare foaie se autentifică prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective.

(2) Persoana care colectează semnăturile în listele de subscripţie este obligată să preîntîmpine cetăţeanul că poate semna doar într-o singură listă de subscripţie.

(3) Sînt considerate nule şi neavenite listele de subscripţie completate pînă la înregistrarea grupului de iniţiativă, listele care nu sînt semnate de colectorul semnăturilor, listele care nu au fost autentificate prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective.

Articolul 185. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie

(1) Listele de subscripţie autentificate se prezintă consiliului local sau autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special. În cazul iniţierii unui referendum pentru revocarea primarului, listele de subscripţie se prezintă autorităţii administraţiei publice locale ierarhic superioare primăriei.

(2) Listele de subscripţie prezentate de grupul de iniţiativă se verifică în termen de 15 zile. Semnăturile care apar de două sau mai multe ori se exclud. Dacă la verificare se constată că nu s-a colectat numărul necesar de semnături, procedura se sistează, iar înregistrarea grupului de iniţiativă se anulează.

Articolul 186. Adoptarea şi publicarea deciziei privind desfăşurarea referendumului local

(1) După expirarea a 15 zile de la depunerea listelor de subscripţie sau de la adoptarea deciziei consiliului local, a autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special sau a primarului, consiliul local respectiv sau autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special va adopta decizia privind desfăşurarea referendumului local sau refuzul de a-l efectua.

(2) Decizia privind desfăşurarea referendumului local va cuprinde:

a) data referendumului, care poate fi efectuat peste cel puţin o lună şi nu mai tîrziu de 45 de zile din ziua adoptării deciziei;

b) problemele ce urmează a fi supuse referendumului;

c) motivele revocării, în cazul referendumului pentru revocarea primarului.

(3) Problemele ce urmează a fi supuse referendumului local se expun clar, excluzîndu-se interpretarea lor ambiguă. Unui singur referendum nu pot fi supuse probleme care se exclud reciproc.

(4) Decizia privind desfăşurarea referendumului local se dă publicităţii în termen de 3 zile de la adoptare.

Articolul 187. Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare

(1) Pentru efectuarea referendumului local, se constituie, după caz, circumscripţii electorale: săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale), raionale, ale unităţii administrativ-teritoriale cu statut special.

(2) Circumscripţiile electorale se constituie de către Comisia Electorală Centrală cu cel puţin 30 de zile înainte de ziua referendumului local la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale.

(3) Secţiile de votare se constituie cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua referendumului local de către consiliile electorale de circumscripţie respective.

(4) Secţiile de votare se constituie, conform principiului administrativ-teritorial, prin împărţirea localităţii în secţii de votare cu cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători. Secţiile de votare se numerotează.

(5) În localităţile în care, pentru desfăşurarea referendumului local, se formează o singură secţie de votare, consiliul electoral de circumscripţie va îndeplini şi atribuţii de birou electoral al secţiei de votare.

Articolul 188. Constituirea consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local

(1) Consiliile electorale de circumscripţie pentru desfăşurarea referendumului local se constituie de către Comisia Electorală Centrală, la propunerea consiliilor locale sau a autorităţilor reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special, în componenţă de pînă la 11 membri, cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua referendumului local.

(2) Birourile electorale ale secţiilor de votare pentru desfăşurarea referendumului local se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie pentru desfăşurarea referendumului, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, în componenţa a cel puţin 7 persoane, cu cel puţin 15 zile înainte de ziua referendumului local.

(3) Preşedinţii consiliilor electorale raionale, municipale şi ale unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special pentru desfăşurarea referendumului local sînt aleşi de adunarea judecătorilor din raionul, municipiul sau unitatea administrativ-teritorială cu statut special respectivă.

(4) În componenţa consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local nu pot fi incluşi consilieri din consiliile locale, membri ai partidelor, altor organizaţii social-politice care participă la alegeri.

(5) La prima şedinţă a consiliului electoral de circumscripţie pentru efectuarea referendumului local se aleg, cu votul majorităţii membrilor, vicepreşedintele şi secretarul, iar la prima şedinţă a biroului electoral al secţiei de votare, se aleg preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul biroului.

(6) În decursul a 2 zile de la data constituirii, consiliile şi birourile electorale aduc la cunoştinţă publică componenţa şi sediul lor, modul de contactare pentru relaţii.

(7) Împuternicirile consiliilor şi birourilor electorale pentru efectuarea referendumului local expiră după confirmarea rezultatelor acestuia.

Articolul 189. Cumularea atribuţiilor de către consiliile şi birourile electorale

În cazul în care referendumul local se desfăşoară concomitent cu alegerile (locale, prezidenţiale, parlamentare) sau concomitent cu referendumul republican, consiliile şi birourile electorale care organizează desfăşurarea alegerilor, constituite în condiţiile capitolului 3, îndeplinesc şi atribuţiile de consilii şi birouri electorale pentru desfăşurarea referendumului.

Articolul 190. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local, organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea

Acordarea de sprijin, organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea consiliilor şi birourilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local se efectuează în condiţiile art.31 – art.34, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 191. Atribuţiile consiliilor şi birourilor electorale pentru efectuarea referendumului local

Consiliile şi birourile electorale pentru efectuarea referendumului local au atribuţiile prevăzute respectiv la art.28 şi art.30, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 192. Listele de cetăţeni care au dreptul de a participa la referendumul local

Listele de cetăţeni care au dreptul de a participa la referendumul local (listele electorale) se întocmesc în condiţiile capitolului 5 (art.39 şi art.40), care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 193. Buletinul de vot

(1) În buletinul de vot se tipăreşte textul problemei supuse referendumului local, în dreptul căruia sînt două cercuri ce au înscris în interior “da” şi “nu”.

(2) În cazul în care referendumului se supun cîteva probleme, pentru fiecare din ele se întocmeşte cîte un buletin. În cazul efectuării concomitente a cîtorva referendumuri, precum şi în cazul efectuării concomitente a referendumurilor şi a alegerilor, buletinele de vot trebuie să se deosebească după culoare.

(3) Buletinele de vot se întocmesc în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Buletinele de vot se tipăresc într-un număr egal cu numărul persoanelor incluse în listele electorale, cu un supliment de unu la sută.

(5) Buletinele de vot pentru aceeaşi întrebare trebuie să aibă acelaşi format, să fie tipărite cu aceleaşi caractere, pe hîrtie de aceeaşi culoare şi densitate.

(6) Modelul buletinelor de vot şi modelul proceselor-verbale ale consiliilor electorale pentru desfăşurarea referendumului local se aprobă de Comisia Electorală Centrală, iar textul buletinelor de vot – de către consiliile electorale de circumscripţie.

(7) Buletinele de vot se distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare cu 2 zile înainte de ziua referendumului local.

Articolul 194. Agitaţia

Discutarea liberă şi sub toate aspectele a problemelor supuse referendumului local se efectuează în condiţiile art.47, care se aplică în modul corespunzător.

Articolul 195. Votarea

(1) Votarea în cadrul referendumului local se efectuează în condiţiile capitolului 9 (art.50 – art.55), care se aplică în modul corespunzător.

(2) Votantul completează buletinul de vot trăgînd două linii în cruce în interiorul unui singur cerc, în care sînt înscrise cuvintele “da” şi “nu”, exprimîndu-şi astfel opţiunea.

Articolul 196. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului local

(1) Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului local se efectuează în condiţiile capitolului 10 (art.56 – art.60), care se aplică în modul corespunzător.

(2) În procesul-verbal de totalizare a rezultatelor referendumului local se va indica aparte numărul de voturi “da” şi numărul de voturi “nu”.

(3) Rezultatele referendumului local se examinează de către consiliul electoral de circumscripţie, care adoptă o hotărîre asupra lui.

Articolul 197. Confirmarea rezultatelor referendumului local

(1) În termen de 2 zile de la totalizarea rezultatelor referendumului local, consiliul electoral de circumscripţie, remite instanţei de judecată din raza teritorială respectivă raportul privind efectuarea referendumului, la care se anexează procesul-verbal şi toate contestaţiile, însoţite de note cu privire la modul lor de soluţionare. Consiliul municipiului Chişinău remite actele respective Tribunalului municipiului Chişinău.

(2) În termen de 10 zile de la data primirii actelor menţionate la alin.(1), instanţa de judecată va confirma sau va infirma legalitatea efectuării referendumului local şi rezultatele acestuia.

(3) În termen de 24 de ore de la adoptare, hotărîrea instanţei de judecată se transmite consiliului electoral de circumscripţie pentru efectuarea referendumului, care va publica rezultatele definitive ale referendumului local.

Articolul 198. Adoptarea deciziei prin referendum local, anularea sau modificarea ei

(1) Decizia se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. Data adoptării hotărîrii se consideră ziua desfăşurării referendumului local.

(2) În cazul în care primarul este revocat prin referendum, Comisia Electorală Centrală va stabili data alegerilor noi în condiţiile titlului V (art.118 – art.140), care se aplică în modul corespunzător.

(3) Hotărîrea adoptată prin referendum local se anulează sau se modifică, de asemenea, prin referendum local sau prin decizie a consiliului local respectiv, adoptată cu votul a 2/3 din numărul consilierilor, conform Legii privind administraţia publică locală.

Articolul 199. Referendumul local nevalabil

Referendumul local se consideră nevalabil dacă la el au participat mai puţin de jumătate din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Articolul 200. Referendumul local nul

Instanţa de judecată în a cărei rază teritorială s-a desfăşurat referendumul local îl declară nul în toată circumscripţia respectivă sau în anumite secţii de votare dacă în timpul votării sau în timpul numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului.

Articolul 201. Referendumul local repetat

În cazul în care referendumul local se declară nul, autorităţile care au adoptat decizia de desfăşurare a referendumului organizează, în termen de 2 săptămîni, referendum repetat în condiţiile prezentului titlu şi prezentului cod. Consiliile şi birourile electorale pentru desfăşurarea referendumului vinovate de fraude se înlocuiesc.

Articolul 202. Referendumul local nou

Un nou referendum local în aceeaşi problemă poate fi efectuat peste cel puţin un an de la referendumul precedent.

TITLUL VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 203. Intrarea în vigoare

Prezentul cod intră în vigoare la data publicării şi se aplică de la data adoptării.

Articolul 204. Dispoziţii tranzitorii

După intrarea în vigoare a prezentului cod:

1. Parlamentul va adopta, în termen de 10 zile, o hotărîre despre înfiinţarea Comisiei Electorale Centrale (permanente), în condiţiile secţiunii 1 a capitolului 3 (art.16 – art.22).

2. Autorităţile prevăzute la art.16 alin.(2) vor prezenta Parlamentului, în termen de 5 zile, candidaturile pentru constituirea Comisiei Electorale Centrale.

3. Guvernul:

a) în termen de o lună:

- va face propuneri Parlamentului privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezentul cod;

- va asigura Comisia Electorală Centrală cu sediu, mijloace financiare şi tehnico-materiale;

b) va prevedea în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 1998 cheltuielile necesare pentru activitatea Comisiei Electorale Centrale şi pentru organizarea şi efectuarea alegerilor.

4. Alegerile în Parlamentul de legislatura a XIV-a se vor desfăşura la 22 martie 1998 conform Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.371-II din 18 noiembrie 1997. Toate termenele legate de desfăşurarea alegerilor Parlamentului de legislatura a XIV-a încep să curgă de la data publicării prezentului cod.

5. Comisia Electorală Centrală:

a) va elabora şi adopta, în termen de 10 zile de la constituire, regulamentul său;

b) va prezenta Guvernului proiectul devizului de cheltuieli pentru activitatea sa şi pentru efectuarea alegerilor;

c) după constituire, va începe exercitarea atribuţiilor prevăzute la art.22.

6. Nu se admite formarea şi funcţionarea de organe electorale neprevăzute de prezentul cod.

Articolul 205. Dispoziţii finale

La data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă: Legea nr.1040-XII din 26 mai 1992 cu privire la referendum, Legea nr.1609-XII din 14 octombrie 1993 privind alegerea Parlamentului, Legea nr.308-XIII din 7 decembrie 1994 cu privire la alegerile locale, Legea nr.833-XIII din 16 mai 1996 privind alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, Legea nr.1133-XIII din 2 aprilie 1997 privind revocarea primarului satului (comunei), oraşului.