L E G E
cu privire la alegerile locale
nr. 308-XIII din 07.12.1994
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.3-4/46 din 14.01.1995
* * *
Abrogat: 08.12.1997
Legea R.Moldova nr.1381-XIII din 21.11.1997
Notă: Se recunoaşte neconstituţionalitatea unor prevederi conform Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.750 din 06.11.1995
Notă: Vezi Legea nr.392-XIII din 16.03.1995 pentru interpretarea unei prevederi ale Legii cu privire la alegerile locale
Notă: Vezi Legea nr.370-XIII din 10.02.1995 pentru interpretarea unor prevederi ale Legii cu privire la alegerile locale
Parlamentul adoptă prezenta lege.
DISPOZIŢII GENERALE
Art.1. – Consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale), primarii oraşelor şi satelor (comunelor) se aleg pe un termen de 4 ani prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Art.2. – Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturi electorale fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
Art.3. – (1) Au dreptul de vot cetăţenii Republicii Moldova de la vîrsta de 18 ani împliniţi pînă la ziua alegerilor inclusiv.
(2) Au dreptul de a fi aleşi consilieri cetăţenii Republicii Moldova de la vîrsta de 21 de ani, care domiciliază pe teritoriul localităţii respective cel puţin 2 ani.
(3) Au dreptul de a fi aleşi primari cetăţenii Republicii Moldova, de la vîrsta de 25 de ani, care domiciliază pe teritoriul localităţii respective cel puţin 5 ani.
(4) Pentru alegerea consiliului raional, orăşenesc (municipal) şi sătesc (comunal), precum şi a primarilor oraşelor şi satelor (comunelor), fiecare alegător are dreptul la cîte un singur vot.
(5) Dreptul de vot se exercită în localitatea în care domiciliază alegătorul.
Art.4. – Nu pot alege şi nu pot fi aleşi:
a) militarii cu serviciul în termen;
b) persoanele recunoscute incapabile prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată;
c) persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată.
Art.5. – (1) Consiliile se aleg pe circumscripţii electorale cu mai multe mandate prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă.
(2) Primarii oraşelor şi satelor (comunelor) se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.
Art.6. – (1) Candidaturile pentru consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale), precum şi pentru primarii oraşelor şi satelor (comunelor), sînt depuse de partidele şi organizaţiile social-politice înregistrate oficial pînă la data fixării alegerilor şi de blocurile electorale ale acestora. Ministerul Justiţiei, în termen de 7 zile de la data fixării alegerilor, prezintă Comisiei Electorale Centrale lista partidelor şi organizaţiilor social-politice înregistrate.
(2) Partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale care intenţionează să participe la alegeri depun, în decursul a 10 zile de la data fixării alegerilor, o declaraţie în Comisia Electorală Centrală.
(3) Pot fi depuse şi candidaturi independente, în condiţiile prezentei legi.
(4) O persoană poate candida pentru un singur consiliu şi pentru o singură funcţie de primar.
Art.7. – (1) Alegerile consiliilor şi primarilor se desfăşoară concomitent. Data alegerilor se fixează de Parlament cu cel puţin 90 de zile înainte şi se dă publicităţii.
(2) Alegerile se efectuează într-o singură zi, de duminică, în toate circumscripţiile.
(3) În cazul dizolvării consiliilor sau suspendării activităţii lor, alegerile se desfăşoară într-un termen de 60 de zile de la data dizolvării sau suspendării.
ORGANIZAREA ALEGERILOR
Secţiunea 1
Circumscripţiile electorale şi secţiile de votare
Art.8. – (1) Pentru alegerea consiliilor raionale, orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale) şi a primarilor oraşelor şi satelor (comunelor) fiecare raion, oraş (municipiu), sat (comună) constituie o singură circumscripţie electorală.
(2) Circumscripţiile electorale pentru alegerea consiliilor raionale şi municipale se aduc la cunoştinţa populaţiei de către Comisia Electorală Centrală în termen de 5 zile de la data constituirii acesteia.
(3) Comisia electorală raională ori municipală efectuează, în termen de 2 zile de la data constituirii sale, numerotarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea consiliilor orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale) şi a primarilor oraşelor şi satelor (comunelor) şi le aduce la cunoştinţa populaţiei.
Art.9. – (1) Pentru efectuarea votării şi constatarea rezultatelor alegerilor circumscripţiile electorale orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale) se împart în secţii de votare, comune pentru alegerea consiliilor şi a primarilor.
(2) Secţiile de votare sînt constituite de comisiile electorale raionale şi municipale cel mai tîrziu la 30 de zile de la data fixării alegerilor la cel puţin 50 şi cel mult 3000 de alegători în baza rapoartelor autorităţilor administraţiei publice locale.
(3) Comisiile electorale raionale şi municipale numerotează secţiile de votare din perimetrul circumscripţiei electorale şi aduc la cunoştinţa alegătorilor hotarele fiecărei secţii de votare, adresa comisiei electorale a secţiei de votare şi a localului pentru votare.
Secţiunea a 2-a
Constituirea comisiilor electorale
Art.10. – (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se constituie:
a) Comisia Electorală Centrală;
b) comisiile electorale de circumscripţie: raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale);
c) comisiile electorale ale secţiilor de votare.
(2) Împuternicirile comisiilor electorale expiră după declararea legalităţii alegerilor.
Art.11. – (1) Comisia Electorală Centrală se constituie din 4 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, 3 judecători ai Curţii de Apel şi 4 reprezentanţi ai Procuraturii Generale.
(2) Reprezentanţii curţilor se aleg din numărul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii de Apel prin vot secret în şedinţă publică în termen de 5 zile de la data fixării alegerilor. Rezultatul votării se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi contrasemnat de secretarul şedinţei. Data şedinţei se dă publicităţii de către preşedinţii curţilor cu cel puţin 48 de ore înainte de şedinţă.
(3) Judecătorii aleşi în Comisia Electorală Centrală vor alege în aceeaşi zi prin vot secret din numărul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie preşedintele comisiei. Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei 7 judecători.
(4) Candidaturile celorlaţi membri ai comisiei sînt propuse de colegiul Procuraturii Generale în termen de 2 zile de la data alegerii preşedintelui Comisiei Electorale Centrale.
(5) În componenţa sa deplină, Comisia Electorală Centrală îşi alege dintre membrii săi vicepreşedintele şi secretarul, dă publicităţii datele referitoare la componenţa sa, adresa şi numerele de telefoane pentru relaţii.
(6) Din momentul constituirii Comisiei Electorale Centrale preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi membrii ei sînt degrevaţi de obligaţiile de serviciu, stabilindu-li-se un salariu din fondul electoral cu 30 la sută mai mare decît salariul mediu de la lucrul de bază.
(7) Partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale participante la alegeri pot să desemneze în Comisia Electorală Centrală, în termen de 2 zile de la data constituirii acesteia, cîte un reprezentant cu vot consultativ, care nu este salarizat din fondul electoral. La cererea partidului, organizaţiei social-poliice, blocului electoral reprezentantul este degrevat de obligaţiile de producţie sau de serviciu, fără a i se menţine salariul.
(8) Dacă partidele, organizaţiile social-politice se unesc în bloc electoral după ce şi-au desemnat reprezentanţii în Comisia Electorală Centrală, îi vor retrage, cu excepţia unui singur reprezentant, la decizia conducerii acestui bloc. În cazul în care conducerea blocului electoral nu a luat decizia respectivă în termen de 3 zile de la data constituirii, Comisia Electorală Centrală exclude prin decizie reprezentanţii pasibili de retragere.
(9) Comisia Electorală Centrală stabileşte personalul numeric al aparatului său de lucru. Acest personal este angajat prin dispoziţie a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, stabilindu-i-se salariu din fondul electoral cu 30 la sută mai mare decît salariul mediu de la lucrul de bază.
[Art.11 modificat prin Legea nr.1009-XIII din 22.10.1996, în vigoare 12.12.1996]
Art.12. – (1) Comisiile electorale raionale şi municipale sînt constituite de Comisia Electorală Centrală în termen de 5 zile de la data formării sale, în componenţa preşedintelui şi a pînă la 10 membri.
(2) Comisiile electorale orăşeneşti, săteşti (comunale) şi comisiile secţiilor de votare sînt constituite, respectiv cu 75 şi 30 de zile înainte de data alegerilor, de către comisiile electorale raionale şi municipale, în componenţa preşedintelui şi a pînă la 10 membri.
(3) Preşedinţii comisiilor electorale raionale şi municipale sînt aleşi dintre judecători la adunarea judecătorilor din raionul sau municipiul respectiv. Candidaturile preşedinţilor comisiilor electorale orăşeneşti, săteşti (comunale) şi ale secţiilor de votare, precum şi candidaturile membrilor comisiilor de toate nivelurile, sînt propuse de autoritatea administraţiei publice locale.
(4) În prima şedinţă comisiile aleg dintre membrii lor vicepreşedintele şi secretarul.
(5) Preşedintele, vicepreşedintele ori secretarul şi cel mult 2 membri ai comisiei pot fi degrevaţi după caz, prin hotărîre a comisiei ierarhic superioare, de obligaţiile de producţie sau de serviciu pentru perioada de organizare şi desfăşurare a alegerilor, stabilindu-li-se un salariu din fondul electoral cu 30 la sută mai mare decît salariul mediu de la lucrul de bază.
(6) Partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale participante la alegeri pot să dezemneze în comisiile electorale, în termen de 5 zile de la data constituirii acestora, cîte un reprezentant cu vot consultativ, care nu se salarizează din fondul electoral. La cererea partidului, organizaţiei social-politice, blocului electoral reprezentantul este degrevat de obligaţiile de producţie sau de serviciu fără a i se menţine salariu.
(7) Dacă partidele, organizaţiile social-politice se unesc în bloc electoral după ce şi-au desemnat reprezentanţii în comisia electorală, îi vor retrage, cu excepţia unui singur reprezentant, la decizia conducerii acestui bloc. În cazul în care conducerea blocului electoral nu a luat decizia respectivă în termen de 3 zile de la data constituirii, comisia electorală exclude prin decizie reprezentanţii pasibili de retragere.
(8) Comisiile electorale dau publicităţii datele referitoare la componenţa sa, adresa şi numerele de telefoane pentru relaţii.
Art.13. – (1) O persoană poate fi inclusă în componenţa unei singure comisii electorale.
(2) În componenţa comisiilor electorale nu pot fi incluşi candidaţii pentru alegerile consiliilor şi primarilor, persoanele oficiale şi funcţionarii din autorităţile administraţiei publice de orice nivel.
(3) Membrii comisiilor electorale, cu excepţia reprezentanţilor partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale, nu pot fi membri de partid ori membri ai organizaţiilor social-politice şi nu sînt în drept de a face agitaţie “pro” sau “contra” participanţilor la alegeri.
Art.14. – (1) Preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii, membrii comisiilor electorale, în cazul în care încalcă legea electorală sau ignoră sistematic obligaţiile ce le revin, pot fi excluşi de către comisia electorală ierarhic superioară ori revocaţi de către organele care i-au promovat. Membrii Comisiei Electorale Centrale pot fi eliberaţi, în aceleaşi condiţii, de către Curtea Supremă de Justiţie.
(2) În cazul eliberării sau revocării unui membru al comisiei, organul care l-a propus poate promova, în termen de 7 zile, o altă candidatură.
[Art.14 modificat prin Legea nr.1009-XIII din 22.10.1996, în vigoare 12.12.1996]
Art.15. – (1) Şedinţele comisiilor electorale sînt deliberative, dacă la ele participă majoritatea membrilor cu vot decisiv şi dacă toţi reprezentanţii partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale sînt informaţi despre ora şi locul şedinţei.
(2) Hotărîrile comisiilor electorale se adoptă prin vot deschis, cu majoritatea de voturi ale celor prezenţi. În caz de paritate a voturilor, cel al preşedintelui este considerat decisiv. Membrii comisiei care nu sînt de acord cu hotărîrea adoptată au dreptul la opinie separată, care se anexează la procesul-verbal al şedinţei.
(3) Hotărîrile comisiilor electorale de toate nivelurile, adoptate în condiţiile prezentei legi, sînt obligatorii pentru toate organele, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, şi pentru toţi cetăţenii.
(4) Hotărîrile comisiei pot fi contestate, în termen de 3 zile, în comisia electorală ierarhic superioară sau în instanţa de judecată, unde sînt examinate în decursul a 5 zile de la data primirii contestaţiei.
Secţiunea a 3-a
Atribuţiile comisiilor electorale
Art.16. – Comisia Electorală Centrală:
a) veghează la îndeplinirea prezentei legi şi asigură aplicarea ei uniformă pe întreg teritoriul republicii, dă consultaţii privind modul ei de aplicare; elaborează instrucţiuni pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor;
b) numerotează circumscripţiile electorale pentru alegerea consiliilor raionale şi municipale şi le aduce la cunoştinţă publică;
c) formează comisiile electorale raionale şi municipale;
d) aprobă modelul listelor electorale, buletinelor de vot, proceselor-verbale ale şedinţelor comisiilor electorale şi ale rezultatelor votării, modelul altor documente, precum şi al ştampilelor comisiilor electorale, asigură confecţionarea, păstrarea şi distribuirea lor;
e) stabileşte obligaţiile ministerelor, departamentelor, ale altor autorităţi ale administraţiei publice la pregătirea şi efectuarea alegerilor, ia act de informările acestora;
f) repartizează comisiilor electorale mijloacele băneşti alocate pentru pregătirea şi efectuarea alegerilor, verifică gradul lor de asigurare cu localuri, mijloace de transport, de telecomunicaţii, examinează alte chestiuni privind asigurarea tehnico-materială a alegerilor;
g) examinează şi totalizează rezultatele alegerilor şi le dă publicităţii;
h) examinează contestaţiile împotriva hotărîrilor şi acţiunilor comisiilor electorale, adoptă în baza lor hotărîri, prezintă spre examinare organelor de anchetă respective şi altor organe, precum şi persoanelor oficiale, materiale referitoare la încălcarea prezentei legi;
i) anulează alegerile dintr-o circumscripţie electorală în cazul în care la votare sau la constatarea rezultatelor alegerilor au avut loc fraude de natură să modifice atribuirea mandatelor;
j) exercită şi alte atribuţii, în condiţiile prezentei legi.
Art.17. – (1) Comisiile electorale raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale):
a) veghează la îndeplinirea prezentei legi şi asigură aplicarea ei uniformă pe teritoriul respectiv;
b) examinează rapoartele autorităţilor administraţiei publice locale, ale şefilor de unităţi în problemele pregătirii şi efectuării alegerilor;
c) repartizează comisiilor electorale ale secţiilor de votare mijloacele băneşti alocate pentru pregătirea şi efectuarea alegerilor, verifică gradul lor de asigurare cu localuri, mijloace de transport, de telecomunicaţii, examinează alte chestiuni privind asigurarea tehnico-materială a alegerilor;
d) comunică la timp populaţiei toate acţiunile legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor;
e) înregistrează listele de candidaţi din partea partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale şi candidaţii independenţi pentru consiliile respective, precum şi candidaţii pentru primari, şi le dă publicităţii;
f) stabilesc textul buletinelor de vot, asigură executarea lor şi le distribuie comisiilor electorale ale secţiilor de votare;
g) declară aleşi consilierii şi primarii şi le eliberează adeverinţele respective;
h) organizează votarea repetată şi noile alegeri;
i) examinează contestaţiile împotriva hotărîrilor şi acţiunilor comisiilor electorale ale secţiilor de votare şi adoptă în baza lor hotărîri;
j) exercită alte atribuţii, în condiţiile prezentei legi.
(2) Comisiile electorale raionale şi municipale:
a) numerotează circumscripţiile electorale pentru alegerea consiliilor orăşeneşti şi săteşti (comunale) şi a primarilor oraşelor şi satelor (comunelor), numerotează secţiile de votare, dă publicităţii hotarele lor;
b) formează comisiile electorale orăşeneşti, săteşti (comunale) şi comisiile secţiilor de votare;
c) totalizează rezultatele alegerilor, prezintă Comisiei Electorale Centrale documentele respective, dă publicităţii rezultatele alegerilor.
(3) Comisiile electorale orăşeneşti şi săteşti (comunale), după totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă comisiei electorale raionale ori municipale procesele-verbale pentru totalizarea rezultatelor alegerilor pe raion, municipiu, precum şi informaţiile necesare, şi dau publicităţii rezultatele alegerilor.
Art.18. – Comisia electorală a secţiei de votare:
a) participă la întocmirea listelor electorale şi le aduce la cunoştinţă alegătorilor, examinează contestaţiile împotriva incorectitudinilor din liste şi asigură modificările respective;
b) comunică populaţiei data alegerilor şi locul votării, asigură pregătirea localului pentru efectuarea votării, instalarea urnelor şi cabinelor de vot, organizează votarea;
c) dirijează mersul votării, ia măsuri pentru păstrarea ordinii în localul secţiei de votare;
d) numără voturile după încheierea votării, întocmeşte procesele-verbale, pe care, împreună cu toate buletinele de vot, le prezintă comisiei electorale orăşeneşti (municipale) sau săteşti (comunale);
e) examinează contestaţiile ce vizează pregătirea şi efectuarea alegerilor, adoptă hotărîri pe marginea lor;
f) exercită alte atribuţii, în condiţiile prezentei legi.
Secţiunea a 4-a
Prezentarea candidaturilor
Art.19. – Numărul de consilieri pentru consiliile de toate nivelurile este stabilit în conformitate cu Legea privind administraţia publică locală.
Art.20. – (1) Candidaţii pentru alegerea consiliilor raionale, orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale), precum şi a primarilor oraşelor şi satelor (comunelor), sînt propuşi de partidele, organizaţiile social-politice şi de blocurile electorale.
(2) Se pot propune şi candidaţi independenţi, în condiţiile prezentei legi.
Art.21. – Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor, precum şi a primarilor, se depun în comisia electorală raională, orăşenească (municipală), sătească (comunală) cel mai devreme peste 5 zile de la constituirea ei şi cu cel puţin 30 de zile înainte de data alegerilor.
Art.22. – (1) Ordinea înscrierii candidaţilor în liste este stabilită de partidele, organizaţiile social-politice şi blocurile electorale.
(2) În liste se indică numele şi prenumele candidatului, anul naşterii, profesia, postul (ocupaţia), locul de lucru şi domiciliul.
(3) Numărul de candidaţi înscrişi în listă pentru alegerea consiliilor poate fi mai mare cu 2 candidaţi decît numărul mandatelor din circumscripţia electorală respectivă, aceştia avînd statut de candidaţi supleanţi.
(4) Partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale pot propune cîte o singură candidatură de primar în fiecare circumscripţie electorală.
(5) Partidele, organizaţiile social-politice şi blocurile electorale vor depune la comisia electorală respectivă, în 3 exemplare, listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor şi propunerile referitoare la candidaturile pentru alegerea primarului, semnate de conducerea partidului, a organizaţiei social-politice, decizia lor privind depunerea separată sau din partea blocului electoral a candidaturilor, precum şi declaraţiile candidaţilor în care ei consimt să candideze.
(6) Comisiile electorale dau listele de candidaţi publicităţii în termen de 5 zile.
Art.23. – (1) Partidele, organizaţiile social-politice asociate în blocuri electorale nu pot adera concomitent la alte blocuri electorale sau participa independent la alegeri.
(2) Candidaţii pentru alegerea consiliilor sau a primarilor pot să candideze numai din partea unui partid, unei organizaţii social-politice, unui bloc electoral ori în calitate de candidat independent.
(3) Una şi aceeaşi persoană are dreptul să candideze concomitent pentru funcţia de primar şi de consilier în unul şi acelaşi consiliu.
Art.24. – (1) Partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale pot anula hotărîrea de a înscrie în listă candidatul pentru alegerea consiliului sau a primarului. Candidatul este exclus din listă în baza unei declaraţii, semnate de conducerea partidului, organizaţiei social-politice sau de conducerea tuturor partidelor, organizaţiilor social-politice asociate în bloc electoral, prin hotărîre a comisiei electorale respective.
(2) Candidaţii pentru alegerea consiliilor şi a primarilor pot să-şi retragă de sine stătător candidatura din listele prezentate, depunînd o declaraţie în comisia electorală respectivă.
(3) După expirarea termenului de înregistrare a candidaţilor, înlocuirea candidaţilor retraşi nu se admite.
Art.25. – (1) Cetăţenii Republicii Moldova îşi pot propune candidatura în calitate de candidat independent pentru alegerea consiliilor, dacă sînt susţinuţi de 2 la sută din alegătorii din circumscripţie, împărţit la numărul de mandate, însă nu mai puţin de 50 de persoane, precum şi pentru alegerea primarilor, dacă sînt susţinuţi de 4 la sută din alegătorii din circumscripţie, împărţit la numărul de mandate pentru consiliul respectiv, însă nu mai puţin de 150 de persoane.
(2) Candidatul independent pentru alegerea consiliului şi a primarului prezintă comisiei electorale respective o declaraţie prin care acceptă să candideze şi listele cu numărul necesar de semnături ale alegătorilor care îi susţin candidatura.
(3) Orice alegător are dreptul să fie iniţiatorul şi organizatorul colectării de semnături pentru susţinerea candidatului.
(4) Lista susţinătorilor candidaţilor independenţi va cuprinde numele şi prenumele candidatului, numele, prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul buletinului de identitate al persoanei care semnează susţinerea, data semnării. Numele semnatarilor se numerotează separat pe fiecare foaie, începînd cu cifra unu, şi se autentifică de primarul localităţii pe al cărui teritoriu domiciliază semnatarii.
(5) Un alegător are dreptul să semneze întru susţinerea unui singur candidat pentru alegerea consiliului şi a primarului.
(6) Comisiile electorale au dreptul să verifice autenticitatea semnăturilor. În cazul descoperirii unor fraude, candidatul pentru alegerea consiliului ori a primarului nu este înregistrat sau înregistrarea lui se anulează.
(7) Candidatul căruia i s-a refuzat ori anulat înregistrarea nu poate candida a doua oară în calitate de candidat independent ori pe lista vreunui partid, vreunei organizaţii social-politice ori vreunui bloc electoral.
Art.26. – (1) Comisia electorală înregistrează candidaţii pentru alegerea consiliilor şi a primarilor în cel mult 3 zile de la data depunerii documentelor, iar candidaţii independenţi în cel mult 5 zile. Înregistrarea se încheie cu 20 de zile înainte de alegeri.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova, partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale pot contesta, cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, candidaturile propuse.
(3) Contestaţiile privind înregistrarea candidaţilor sînt examinate în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află comisia electorală de circumscripţie în termen de 5 zile de la primirea lor. Împotriva hotărîrii instanţei de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunţare. Recursul se soluţionează în cel mult 3 zile de la primirea lui.
(4) În baza hotărîrii judecătoreşti definitive comisia electorală de circumscripţie constată într-un proces-verbal rămînerea definitivă sau retragerea candidaturilor din liste.
(5) Candidaţilor li se înmînează legitimaţii, semnate de preşedintele comisiei electorale.
Secţiunea a 5-a
Listele electorale
Art.27. – Listele electorale cuprind toţi cetăţenii Republicii Moldova care beneficiază de dreptul electoral şi au viză de reşedinţă pe teritoriul secţiei de votare la data întocmirii listelor.
Art.28. – (1) Listele electorale se întocmesc de către primărie pentru fiecare secţie de votare cu participarea membrilor comisiei electorale a acesteia şi se semnează de primar.
(2) În listele electorale se înscriu numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul alegătorului. Ordinea înscrierii cetăţenilor în liste se stabileşte de către primărie.
(3) Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.
(4) Listele electorale se depun la comisia electorală a secţiei de votare cu 15 zile înainte de data alegerilor şi se afişează în localurile secţiilor de votare. Un exemplar al listelor electorale se păstrează la primărie.
Art.29. – Cetăţenilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele electorale şi de a verifica corectitudinea întocmirii lor. În cazul descoperirii unor omisiuni, înscrieri greşite sau a oricăror alte erori, ei pot face contestaţii la organul care a întocmit lista. Contestaţiile alegătorilor sînt examinate de primar, care este obligat ca, cel tîrziu peste 2 zile, iar în ajun şi în ziua alegerilor – imediat, să facă rectificările de rigoare în listă sau să înmîneze petiţionarului o copie de pe decizia motivată de a i se respinge contestaţia. Această decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, a cărei hotărîre este definitivă. Rectificările în lista electorală, conform hotărîrii instanţei de judecată, se fac imediat de către comisia electorală a secţiei de votare şi se comunică petiţionarului.
Art.30. – Dacă alegătorul şi-a schimbat domiciliul după afişarea listelor electorale, lui i se înmînează o adeverinţă ce confirmă excluderea sa din liste, în baza căreia va fi înscris în listele suplimentare la noul domiciliu.
Secţiunea a 6-a
Buletinele de vot
Art.31. – (1) Modelul buletinelor de vot se aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, iar textul prin hotărîre a comisiei electorale de circumscripţie.
(2) Alegerea consiliilor şi a primarilor se efectuează prin buletine aparte.
(3) Buletinele pentru alegerea consiliilor şi a primarilor pot fi formate din una sau mai multe foi de dimensiuni diferite, în dependenţă de numărul partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale, candidaţilor independenţi înregistraţi.
Art.32. – (1) Buletinul de vot se divizează în patrulatere corespunzător numărului de partide, organizaţii social-politice, blocuri electorale, candidaţi independenţi. Dimensiunile patrulaterelor trebuie să fie suficiente pentru a cuprinde denumirile partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale, numărul de candidaţi pe listă, numele şi prenumele candidatului independent cu menţiunea “candidat independent”.
(2) Patrulaterele cu numele candidaţilor independenţi se imprimă după patrulaterele cu denumirea partidelor, organizaţiilor social-politice şi a blocurilor electorale.
(3) În buletine se imprimă denumirea partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale, numele şi prenumele candidaţilor independenţi în ordinea înregistrării lor de către comisia electorală.
(4) În patrulater, în partea stîngă, se imprimă semnul electoral sau simbolul partidului, organizaţiei social-politice, blocului electoral sau al candidatului independent, la dorinţa acestuia. Nu se admite identitatea de semne electorale sau de simboluri. Acestea nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri.
(5) În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanţă egală de latura de sus şi cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care votantul care dă un vot “pro” partidului, organizaţiei social-politice, blocului electoral sau candidatului independent trage două linii în cruce.
(6) În patrulaterele buletinelor pentru alegerea primarilor se imprimă numele şi prenumele candidatului în modul stabilit în prezentul articol, denumirea formaţiunii social-politice care l-a propus sau cuvintele “candidat independent”.
Art.33. – (1) Buletinele de vot din circumscripţia electorală trebuie să aibă unul şi acelaşi format, să fie imprimate cu aceleaşi caractere, pe hîrtie de aceeaşi culoare.
(2) Buletinele de vot se imprimă în limba de stat sau în limba vorbită de alegătorii din circumscripţia electorală, în baza hotărîrii comisiei electorale de circumscripţie.
(3) Buletinele de vot se imprimă într-un număr egal cu cel al alegătorilor înscrişi în listă, cu un plus de 10 la sută.
(4) Buletinele de vot se imprimă cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor, cu participarea comisiilor electorale. Cu 2 zile înainte de data alegerilor comisiile electorale de circumscripţie vor transmite buletinele comisiilor electorale ale secţiilor de votare, în baza unui act de predare.
(5) Reprezentanţii partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale, candidaţii independenţi sînt în drept să ia cunoştinţă de mostrele de buletine la comisia electorală respectivă.
Secţiunea a 7-a
Campania electorală
Art.34. – (1) Alegerile se pregătesc şi se efectuează deschis, fiind oglindite pe larg în mijloacele de informare publică.
(2) Campania electorală începe la data publicării actului privind fixarea alegerilor şi se încheie în ajunul alegerilor.
Art.35. – (1) Partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale, candidaţii independenţi, din momentul iniţierii campaniei electorale, au dreptul să se pronunţe cu un program de activitate, să facă liber şi nestingherit agitaţie, folosind diverse forme legale: mitinguri, adunări la locul de trai, agitaţie la locul de muncă în afara orelor de lucru, să utilizeze radioul, televiziunea, presa, să facă agitaţie vizuală, alte modalităţi care exclud încălcarea ordinii de drept.
(2) Comisia Electorală Centrală va stabili modalitatea repartizării spaţiului în presa de stat, republicană şi locală, precum şi timpul de antenă pentru fiecare partid, organizaţie social-politică, bloc electoral, candidat independent.
(3) Comisiile electorale, autorităţile administraţiei publice locale, şefii de unităţi, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, sînt obligaţi să acorde sprijin candidaţilor la organizarea întîlnirilor cu alegătorii, la obţinerea materialelor informative necesare.
Art.36. – (1) Mijloacele de informare publică vor oglindi desfăşurarea campaniei electorale. Reprezentanţilor acestor mijloace li se garantează accesul liber la toate acţiunile legate de alegeri. Comisiile electorale, partidele, organizaţiile social-politice, autorităţile administraţiei publice locale le vor asigura informaţia necesară privitoare la organizarea şi efectuarea alegerilor.
(2) Rapoartele de la şedinţele comisiilor electorale, hotărîrile adoptate se dau sistematic publicităţii.
Art.37. – (1) Pentru supravegherea desfăşurării campaniei electorale, la cererea partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale, candidaţilor independenţi, comisia electorală de circumscripţie va acredita cîte un reprezentant la fiecare secţie de votare. În acelaşi scop, se vor invita observatori străini, precum şi reprezentanţi ai oricărei instituţii şi organizaţii particulare competente, acreditaţi pentru aceasta de Ministerul Afacerilor Externe.
(2) Reprezentanţii presei, ai audiovizualului, observatorii şi reprezentanţii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiunile electorale, iar în ziua alegerilor – la secţiile de votare şi la numărarea voturilor, fără a se amesteca sau a încurca activităţii comisiei, avînd doar dreptul de a sesiza preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare în cazul constatării unor încălcări.
Art.38. – Partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale, candidaţii independenţi au dreptul, după înregistrare, de a utiliza afişaj electoral ce conţine programe preelectorale, date despre candidaţi, de a aduce la cunoştinţă publică apeluri, declaraţii etc. Pentru executarea acestei producţii poligrafice nu este necesară o autorizaţie specială.
Art.39. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să stabilească, fără a da prioritate cuiva, locuri speciale pentru amplasarea afişajului electoral în pieţe, pe străzi şi în alte locuri publice.
(2) În incinta unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, amplasarea afişajului electoral se admite, cu consimţămîntul şefilor acestora, în mod egal pentru toate partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale şi candidaţii independenţi care participă la alegeri.
(3) Programele electorale, agitaţia vizuală şi orală nu pot avea, sub aspectul conţinutului, un caracter anticonstituţional, ilegal.
(4) În ziua alegerilor nu se admite nici un fel de acţiune agitatorică, cu excepţia afişajului electoral expus mai înainte în afara localului de votare.
Art.40. – Candidaţii pentru alegerea consiliilor şi primarilor pot fi degrevaţi, la cerere, de funcţiile de producţie sau de serviciu, fără a fi salarizaţi din fondul electoral, pentru a participa la diferitele acţiuni electorale.
Art.41. – După înregistrare, candidatul are dreptul să se deplaseze gratuit cu toate tipurile de transport de stat (cu excepţia taximetrului) în limitele circumscripţiei electorale în care candidează.
EFECTUAREA VOTĂRII
Art.42. – (1) Votarea se efectuează în ziua alegerilor, între orele 7 şi 20.
(2) Prin hotărîre a comisiei electorale de circumscripţie, durata efectuării votării la unele secţii de votare poate fi prelungită, după caz, însă nu mai mult decît cu o oră, faptul aducîndu-se la cunoştinţa comisiei electorale ierarhic superioare.
(3) În timpul rezervat votării nu se admite închiderea localului de votare şi întreruperea votării, cu excepţia cazurilor de dezordini în masă, de calamităţi naturale sau de alte circumstanţe neprevăzute, care fac imposibilă sau periculoasă pentru alegători efectuarea alegerilor. În aceste cazuri, preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare poate sista votarea pe cel mult 2 ore, pentru a aduce secţia de votare în starea corespunzătoare sau pentru a o muta în altă parte.
Art.43. – (1) Votarea se efectuează în localuri pregătite special, dotate cu un număr suficient de cabine pentru vot secret, cu locuri pentru înmînarea buletinelor de vot şi cu urne de vot. Cabinele pentru vot secret vor fi instalate în aceeaşi încăpere cu urnele de vot.
(2) Responsabilitatea pentru ordinea în localul de votare şi pe teritoriul din preajma lui în ziua alegerilor este pusă în seama preşedintelui comisiei electorale a secţiei de votare. Deciziile pe care le va lua în scopul asigurării ordinii sînt obligatorii şi executorii pentru toţi.
(3) Asigurarea ordinii în jurul localului de votare se face de către organele de ordine publică.
Art.44. – În ziua alegerilor, înainte de începutul votării, urnele de vot se verifică, se sigilează de către preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare, în prezenţa membrilor comisiei, despre care fapt se întocmeşte un act.
Art.45. – (1) Alegătorul votează personal. Votarea pentru alte persoane nu se admite. Buletinul de vot se înmînează alegătorului de către comisia electorală a secţiei de votare conform listei electorale, la prezentarea actului de identitate. Alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui său că a primit buletinul de vot.
(2) Buletinul de vot înmînat alegătorului trebuie să aibă aplicată pe verso ştampila comisiei electorale.
(3) Cetăţenii care nu sînt în listele electorale se înscriu, la prezentarea actului de identitate, într-o listă suplimentară, dacă există un temei legitim.
(4) În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive, nu poate veni la localul de votare, comisia electorală a secţiei de votare, la rugămintea lui, dispune plecarea la locul de aflare al alegătorului a cel puţin 2 membri de comisie, pentru ca alegătorul să-şi exercite dreptul de vot. Alegătorii care votează la locul de aflare se trec pe o listă aparte cu numărul de rînd din lista generală. La rubricile “Menţiuni” şi “Iscălitura alegătorului” ale acesteia se scrie “Votat la locul de aflare”.
(5) La fel se va efectua votarea şi în cazul în care alegătorul se află în loc de detenţiune preventivă pînă la pronunţarea sentinţei judecătoreşti sau în spital.
Art.46. – (1) Buletinul de vot se completează de către votant în cabina pentru vot secret. Alegătorul care se află în imposibilitatea de a completa de sine stătător buletinul are dreptul să invite în cabină o altă persoană, la alegerea lui.
(2) În buletinul de vot votantul trage două linii în cruce în interiorul cercului numai al unui patrulater, ceea ce va însemna că a votat pentru partidul, organizaţia social-politică, blocul electoral sau pentru candidatul independent respectiv. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămînă curate.
(3) Nu se admite votarea pentru cîteva partide, organizaţii social-politice, blocuri electorale, pentru cîţiva candidaţi independenţi sau pentru un partid, o organizaţie social-politică, un bloc electoral şi un candidat independent.
(4) Dacă alegătorul, completînd buletinul, a comis vreo greşeală, i se va elibera, la cerere, un nou buletin, dar numai o singură dată.
(5) Alegătorul va introduce în urnă buletinul de vot completat.
(6) Alegătorul nu poate să se afle în localul de votare mai mult decît timpul necesar pentru votare.
Art.47. – În cazul în care reprezentanţii partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale sau ai candidaţilor independenţi au constatat încălcări în operaţiunea de votare, preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare este obligat să verifice aceste fapte, dacă ele se confirmă, să întreprindă acţiuni pentru a le exclude, iar dacă există temeiuri, să întocmească un proces-verbal şi să-l transmită organelor de drept.
CONSTATAREA REZULTATELOR VOTĂRII
Art.48. – (1) După expirarea termenului rezervat votării, înainte de deschiderea urnelor, toate buletinele de vot rămase neutilizate şi completate greşit de către alegători se numără şi se anulează de către comisia electorală a secţiei de votare aplicîndu-se ştampila “Anulat”.
(2) După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele comisiei, în prezenţa membrilor ei şi a persoanelor care au dreptul să asiste, va deschide urnele de vot.
(3) Comisia electorală a secţiei de votare, în prezenţa persoanelor care au dreptul să asiste în localul secţiei de votare, va constata următoarele:
a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale;
b) numărul de alegători care au primit buletin de vot;
c) numărul de alegători care au participat la votare;
d) numărul de voturi valabil exprimate;
e) numărul de voturi nule;
f) numărul de voturi obţinute de fiecare partid, organizaţie social-politică, bloc electoral şi candidat independent;
g) numărul de voturi obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar.
(4) Voturile pentru cetăţenii sau partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale înscrise suplimentar de către alegători în buletinele de vot nu se iau în considerare, iar buletinele se declară nule.
(5) Se declară nule buletinele de vot de alt model decît cel aprobat, buletinele fără ştampila comisiei electorale, buletinele deteriorate, buletinele în care au fost tăiate cercurile din mai multe patrulatere şi cele în care nu a fost tăiat nici un cerc din nici un patrulater.
Art.49. – (1) Rezultatul numărătorii voturilor se examinează la şedinţa comisiei electorale a secţiei de votare şi se consemnează în procese-verbale separate, pentru consilieri şi pentru primar, care se întocmesc în 3 exemplare, se semnează de preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi membrii comisiei şi se prezintă în comisia electorală de circumscripţie în 24 de ore. Lipsa semnăturilor unor membri ai comisiei nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Motivele care au împiedicat semnarea se menţionează într-un document aparte.
(2) La procesul-verbal se anexează contestaţiile privitoare la acţiunile comisiei electorale şi buletinele nule.
Art.50. – (1) După primirea proceselor-verbale din partea tuturor comisiilor electorale ale secţiilor de votare şi după soluţionarea contestaţiilor primite, comisiile electorale totalizează rezultatele alegerilor şi atribuie mandatele. Consilierilor orăşeneşti şi săteşti (comunali) şi primarilor oraşelor şi satelor (comunelor) mandatele sînt atribuite de către comisiile orăşeneşti şi săteşti (comunale); consilierilor raionali şi municipali – de către comisiile raionale şi municipale.
(2) Fiecare comisie constată numărul de alegători care au primit buletine de vot şi numărul de alegători care au participat la votare.
(3) Alegerile se consideră nule, dacă la ele au participat mai puţin de o treime din alegătorii din circumscripţie, înscrişi în listele electorale.
(4) Dacă numărul de alegători care au participat la votare este suficient pentru ca alegerile să fie considerate valabile, comisia electorală de circumscripţie va proceda la repartizarea mandatelor, după ce va determina numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid, organizaţie social-politică, bloc electoral sau candidat independent pentru alegerea consilierilor şi numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare candidat pentru funcţia de primar.
[Art.50 modificat prin Legea nr.840 din 23.05.1996, în vigoare 20.06.1996]
Art.51. – (1) Atribuirea mandatelor de consilier partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale se efectuează prin împărţirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, organizaţie social-politică şi bloc electoral la 1, 2, 3, 4 ... ş.a.m.d. pînă la cifra care corespunde numărului de mandate stabilit pentru circumscripţia electorală respectivă.
(2) Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere atîtea numere cîte mandate urmează să fie distribuite în circumscripţia electorală. De cîte numere în acest lanţ descrescător dispune partidul, organizaţia social-politică, blocul electoral atîtea mandate i se atribuie.
(3) Candidatul independent va fi declarat ales, dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru el se încadrează în lanţul descrescător.
(4) Atribuirea mandatelor către candidaţii pentru alegerea consiliilor se va face în ordinea înscrierii acestora pe liste, începînd cu lista pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi.
(5) Dacă ultimul mandat neatribuit are mai mulţi pretendenţi cu acelaşi număr de voturi, comisia electorală de circumscripţie îl atribuie prin tragere la sorţi, asupra cărui fapt întocmeşte un proces-verbal.
(6) Dacă în buletinul de vot pentru alegerea consiliilor sînt incluşi numai candidaţi independenţi, comisia electorală de circumscripţie întocmeşte lista lor cu numărul de voturi în descreştere obţinute de ei, atribuind fiecărui de pe listă cîte un mandat pînă la epuizarea numărului de mandate.
(7) În cazul în care după atribuire rămîn mandate libere, comisia electorală de circumscripţie va stabili, în condiţiile prezentei legi, data efectuării unor noi alegeri.
(8) Candidatul inclus în listă care nu a fost ales este declarat candidat supleant al partidului, organizaţiei social-politice sau blocului electoral respectiv. Acesta, în cazul în care vreun consilier îşi depune înainte de termen mandatul, primeşte, fără a se proceda la noi alegeri, mandat de consilier în ordinea includerii lui în listă.
(9) Dacă un partid, o organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate superior celui de candidaţi incluşi în listă, surplusul de numere din lanţul descrescător al formaţiunii respective se elimină, înlocuindu-se cu numerele în descreştere ale celorlalte formaţiuni.
(10) Dacă în buletinul de vot au fost incluşi numai candidaţi independenţi, cei care au obţinut voturi dar nu au fost aleşi sînt declaraţi candidaţi supleanţi şi primesc mandat de consilier în condiţiile alineatului (8).
Art.52. – (1) Candidatul pentru funcţia de primar se consideră ales dacă a acumulat mai mult de jumătate din voturile alegătorilor participanţi la votare.
(2) Dacă nici un candidat pentru postul de primar nu a acumulat numărul necesar de voturi, în decursul a două săptămîni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidaţi care au acumulat cel mai mare număr de voturi. Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, comisia electorală de circumscripţie va efectua tragerea la sorţi, asupra cărui fapt va întocmi un proces-verbal.
(3) La cel de-al doilea tur de scrutin se va considera ales candidatul care va acumula un număr mai mare de voturi.
(4) Dacă primarul nu a fost ales consilier al consiliului respectiv, lui i se atribuie suplimentar mandat de consilier, iar la numărul de mandate ale consiliului prevăzute de Legea privind administraţia publică locală se plusează încă un mandat.
Art.53. – (1) După totalizarea voturilor şi atribuirea mandatelor, comisia electorală de circumscripţie întocmeşte un proces-verbal pentru alegerea consiliului şi un proces-verbal pentru alegerea primarului, care vor cuprinde:
a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale;
b) numărul de alegători care au participat la votare;
c) numărul de voturi valabil exprimate;
d) numărul de voturi nule;
e) numărul de voturi obţinute de fiecare partid, organizaţie social-politică, bloc electoral şi candidat independent;
f) numărul de voturi obţinute de fiecare candidat pentru funcţia de primar;
g) numele şi prenumele consilierilor aleşi şi denumirea partidului, organizaţiei social-politice, blocului electoral care i-a propus sau menţiunea “candidat independent”;
h) numele şi prenumele primarului ales şi denumirea partidului, organizaţiei social-politice, blocului electoral care l-a propus sau menţiunea “candidat independent”.
(2) Procesele-verbale se semnează de preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi de membrii comisiei, se transmit, cel tîrziu a doua zi după constatarea rezultatelor votării, Comisiei Electorale Centrale şi se aduc la cunoştinţa populaţiei.
(3) Concomitent, comisiile electorale raionale şi municipale prezintă instanţelor de judecată respective rapoarte privind desfăşurarea alegerilor, la care se anexează listele de candidaţi, procesul-verbal şi toate contestaţiile din circumscripţia electorală, însoţite de note referitoare la modul lor de soluţionare.
(4) Comisia electorală a municipiului Chişinău depune sus-numitele documente la Curtea Supremă de Justiţie.
[Art.53 modificat prin Legea nr.1009-XIII din 22.10.1996, în vigoare 12.12.1996]
Art.54. – (1) Instanţele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor, vor confirma sau nu printr-o hotărîre legalitatea alegerilor din fiecare circumscripţie electorală şi vor transmite, în 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi respectiv comisiei electorale de circumscripţie, care vor publica rezultatele definitive.
(2) Concomitent cu confirmarea legalităţii alegerilor, instanţa de judecată va valida consilierii şi primarii aleşi, fapt ce se va indica în hotărîre. Instanţa de judecată confirmă de asemenea lista de candidaţi supleanţi.
(3) Hotărîrea instanţei de judecată privind rezultatele alegerilor este definitivă.
(4) Contestaţiile, protestele, declaraţiile sosite după expirarea termenului de 10 zile nu se examinează.
(5) Consiliul se consideră legal constituit după validarea mandatelor a cel puţin două treimi din numărul total de consilieri.
(6) Comisia electorală de circumscripţie înmînează consilierilor şi primarilor aleşi adeverinţe, ale căror mostre sînt aprobate de Comisia Electorală Centrală.
Art.55. – Dacă în termenul stabilit de 10 zile instanţa de judecată constată fraude, alte încălcări ale prezentei legi care au influenţat rezultatele votării, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre de a declara nevalabile alegerile şi va fixa în circumscripţiile sau secţiile de votare respective votare repetată.
VOTAREA REPETATĂ, ALEGERILE NOI
Art.56. – (1) Comisiile electorale pot să declare nevalabile sau nule alegerile în întreaga circumscripţie ori la unele secţii de votare.
(2) Alegerile sînt considerate nevalabile, dacă în operaţiunile electorale au fost comise fraude sau alte încălcări ale prezentei legi care au influenţat rezultatele votării.
(3) Alegerile se consideră nule, dacă la ele au participat mai puţin de o treime din alegătorii din circumscripţie, înscrişi în listele electorale.
[Art.56 modificat prin Legea nr.840 din 23.05.1996, în vigoare 20.06.1996]
Art.57. – (1) Dacă alegerile au fost declarate nevalabile sau nule, prin decizie a comisiei electorale de circumscripţie sau a comisiei electorale ierarhic superioare se procedează, în termen de două săptămîni, la votare repetată pentru aceiaşi candidaţi, folosindu-se aceleaşi liste electorale.
(2) În cazul votării repetate, rezultatele alegerilor în circumscripţia electorală respectivă se totalizează după încheierea ei, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare.
[Art.57 modificat prin Legea nr.1114 din 26.02.1997, în vigoare 03.04.1997]
[Art.57 modificat prin Legea nr.840 din 23.05.1996, în vigoare 20.06.1996]
Art.58. – (1) Se fixează alegeri noi, dacă:
a) nu a fost ales numărul stabilit de consilieri;
b) consiliul s-a autodizolvat, activitatea lui a fost suspendată ori dacă componenţa lui s-a micşorat cu mai mult de jumătate;
c) primarul a demisionat sau nu poate să-şi exercite funcţiile din alte motive.
(2) În cazul prevăzut la lit.a) data alegerilor va fi fixată în termen de două săptămîni de către comisia electorală de circumscripţie. Propunerea candidaţilor pentru locurile vacante se va efectua în condiţiile capitolului II secţiunea a 4-a.
(3) În cazurile prevăzute la lit.b) şi c), data alegerilor va fi stabilită iar comisiile electorale de circumscripţie şi secţiile de votare vor fi constituite de către Parlament. Modelul buletinului de vot, listelor electorale, proceselor-verbale ale şedinţelor comisiilor electorale, proceselor-verbale privind rezultatele alegerilor, modelele altor documente rămîn aceleaşi.
[Art.58 modificat prin Legea nr.1114 din 26.02.1997, în vigoare 03.04.1997]
[Art.58 modificat prin Legea nr.840 din 23.05.1996, în vigoare 20.06.1996]
FINANŢAREA ALEGERILOR
Art.59. – Cheltuielile de organizare şi desfăşurare a alegerilor le suportă statul. Mărimea cheltuielilor le stabileşte Comisia Electorală Centrală şi le aprobă Guvernul.
Art.60. – (1) Comisia Electorală Centrală va deschide la Banca de Economii un cont special cu menţiunea “Alegeri”, la care se vor transfera mijloacele alocate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Ordonator al mijloacelor alocate pentru alegeri este preşedintele Comisiei Electorale Centrale.
(2) Comisia Electorală Centrală determină mărimea mijloacelor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în fiecare circumscripţie electorală şi le transferă comisiilor electorale de circumscripţie la conturi speciale la băncile de economii din raza teritorială a acestor comisii. Ordonatori ai mijloacelor alocate comisiilor electorale de circumscripţie sînt preşedinţii comisiilor.
(3) Modul de cheltuire a acestor mijloace, precum şi formele de evidenţă privind folosirea lor, îl stabileşte Comisia Electorală Centrală.
(4) Se interzice ca mijloacele alocate să fie cheltuite în scopuri nelegate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau pentru procurarea unor obiecte de prisos în amenajarea localurilor pentru alegeri, unor inventare şi utilaje costisitoare etc.
(5) După încheierea alegerilor, preşedintele Comisiei Electorale Centrale depune la Guvern un raport asupra cheltuirii mijloacelor alocate.
(6) Mijloacele nefolosite se transferă la bugetul de stat.
Art.61. – (1) Partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale, candidaţii independenţi participanţi la alegeri au dreptul de a institui fonduri electorale, vărsînd în ele mijloace proprii, credite primite de la stat fără dobîndă, precum şi subvenţii primite de la persoane fizice şi juridice din republică, în care scop în băncile de economii se deschid conturi speciale cu menţiunea “Fond electoral”.
(2) Creditul alocat de la bugetul de stat îl stabileşte Guvernul.
(3) Subvenţiile primite de la persoanele fizice şi juridice din republică pot fi folosite pentru campania electorală a unui partid, a unei organizaţii social-politice, a unui bloc electoral, candidat independent numai dacă, în prealabil, sînt declarate public.
(4) Este interzisă subvenţionarea campaniei electorale cu fonduri primite din străinătate.
(5) Legalitatea folosirii mijloacelor din fondurile electorale ale partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale, candidaţilor independenţi participanţi la alegeri este controlată de Ministerul Finanţelor.
(6) Creditele primite de la stat se sting, complet sau parţial, de către stat în funcţie de numărul total de voturi valabile întrunite de partidul, organizaţia social-politică, blocul electoral, candidatul independent în circumscripţia electorală respectivă.
(7) Suma de bani ce urmează a fi stinsă se determină în felul următor: suma creditului se împarte la numărul de alegători participanţi la votare în circumscripţie, iar cîtul se înmulţeşte cu numărul de voturi valabile întrunite de partidul, organizaţia social-politică, blocul electoral, candidatul independent în circumscripţia electorală.
DISPOZIŢII FINALE
Art.62. – (1) Sediul şi dotarea Comisiei Electorale Centrale se asigură de Guvern, ale comisiilor electorale de circumscripţie şi ale secţiilor de votare respectiv de comitetele executive raionale şi de primăriile oraşelor şi satelor.
(2) Guvernul asigură furnizarea hîrtiei pentru executarea listelor de alegători, buletinelor de vot şi altor documente electorale, tehnicii de calcul, de dactilografiere şi de multiplicare, transportului şi altor mijloace materiale şi financiare necesare desfăşurării alegerilor, supraveghează lucrul întreprinderilor poligrafice în vederea executării documentelor electorale.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale acordă comisiilor electorale ajutorul necesar în organizarea şi efectuarea alegerilor.
Art.63. – Ministerul Afacerilor Interne pe perioada pregătirii şi efectuării alegerilor va asigura paza ordinii publice, localurilor de votare, urnelor şi buletinelor de vot, însoţirea persoanelor oficiale ale comisiilor electorale în timpul transportării materialelor şi documentelor electorale.
Art.64. – Persoanele deţinute în temeiul unui mandat de arest pînă la pronunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la privaţiune de liberate a căror sentinţă nu a intrat în vigoare şi cele aflate în executarea unei sancţiuni contravenţionale vor vota în conformitate cu art.45 alin.(4).
Art.65. – (1) În perioada electorală instanţele de judecată vor examina de urgenţă toate contestaţiile, declaraţiile şi alte adresări privitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Hotărîrile lor sînt definitive.
(2) Activitatea instanţelor de judecată în această perioadă va fi organizată astfel, încît alegătorii, partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale, candidaţii independenţi să aibă posibilitatea de a depune liber şi de urgenţă contestaţii şi declaraţii.
Art.66. – Se abrogă Legea nr.3619-XI din 23 noiembrie 1989 cu privire la alegerile de deputaţi pentru Sovietele locale de deputaţi ai poporului din R.S.S. Moldovenească (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1989, nr.9, art.271).
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Petru LUCINSCHI
|
| Chişinău, 7 decembrie 1994. | |
| Nr.308-XIII. |
