D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.17g/2020 privind excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor alin.(4) din articolul 313

din Codul de procedură penală

nr. 55  din  02.06.2020

Monitorul Oficial nr.180-187/95 din 17.07.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 14 februarie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 2 iunie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 313 alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Alexandru Bernaz, parte în dosarul nr.10-454/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Sergiu Bularu de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, se află plângerile depuse de dl Alexandru Bernaz referitoare la anularea ordonanţei din 28 ianuarie 2019 de punere a sa sub învinuire şi a ordonanţei din 4 septembrie 2018, prin care a fost anulată ordonanţa din 31 martie 2015 cu privire la scoaterea lui de sub urmărire penală.

4. Pe 28 august 2019, în cadrul şedinţei de judecată, dl Alexandru Bernaz a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a alin.(4) din articolul 313 din Codul de procedură penală. Acest articol reglementează condiţiile şi procedura de examinare a plângerii împotriva acţiunilor şi actelor organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitatea specială de investigaţii.

5. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2020, instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

7. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 313

Plângerea împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire

penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii

„(1) Plângerile împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organelor care exercită activitate specială de investigaţii pot fi înaintate judecătorului de instrucţie de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, de alţi participanţi la proces sau de către alte persoane drepturile şi interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege.

[...]

(4) Plângerea se examinează de către judecătorul de instrucţie în termen de 10 zile, cu participarea procurorului şi cu citarea persoanei care a depus plângerea, precum şi a persoanelor ale căror drepturi şi libertăţi pot fi afectate prin admiterea plângerii. Neprezentarea persoanei care a depus plângerea şi/sau a persoanelor ale căror drepturi şi libertăţi pot fi afectate prin admiterea plângerii nu împiedică examinarea acesteia. Procurorul este obligat să prezinte în instanţă materialele corespunzătoare. În cadrul examinării plângerii, procurorul şi persoana care a depus plângerea, precum şi persoanele ale căror drepturi şi libertăţi pot fi afectate prin admiterea plângerii dau explicaţii.

[...].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile contestate ale articolului 313 alin.(4) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, pentru că nu prevăd în mod obligatoriu procedura prezentării pentru învinuit sau avocat a materialelor şi probelor corespunzătoare, care au fost puse la baza emiterii ordonanţei de reluare a urmăririi penale. Astfel, autorul menţionează că dispoziţiile contestate prevăd obligaţia prezentării materialelor corespunzătoare de către procuror doar instanţei de judecată.

9. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 20, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl Alexandru Bernaz, parte în dosarul nr.10-454/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana. Astfel, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 313 alin.(4) din Codul de procedură penală, care prevăd că plângerea se examinează de către judecătorul de instrucţie în termen de 10 zile, cu participarea procurorului şi cu citarea persoanei care a depus plângerea, precum şi a persoanelor ale căror drepturi şi libertăţi pot fi afectate prin admiterea plângerii. Procurorul este obligat să prezinte în instanţă materialele corespunzătoare şi, totodată, de rând cu persoana care a depus plângerea să dea explicaţii.

14. Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată de instanţa de judecată, deoarece aceasta examinează plângerile depuse împotriva ordonanţei de punere sub învinuire şi a ordonanţei prin care a fost anulată ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală.

15. Curtea notează că prevederile contestate sub aspectul invocat de autorul excepţiei nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă din faţa instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, §27). Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate constituie o ingerinţă în vreun drept fundamental.

17. Curtea observă că autorul excepţiei a pretins că prevederile contestate ar încălca articolele 20, 26 şi 54 din Constituţie.

18. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea subliniază că acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Acest articol îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Prin urmare, pentru a putea fi invocat, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, §19; DCC nr.3 din 16 ianuarie 2020, §22; DCC nr.28 din 12 martie 2020, §18, DCC nr.48 din 25 mai 2020, §21). Curtea observă că autorul sesizării contestă prevederile articolului 313 alin.(4) din Codul de procedură penală prin raportare la articolele 20, care garantează dreptul la un proces echitabil, şi 26, care se referă la dreptul la apărare. Aşadar, Curtea va verifica dacă aceste drepturi sunt afectate prin prevederile legale contestate.

19. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, de fapt, autorul ridică o problemă de aplicare a legii procesual penale, menţionând că dispoziţiile contestate ale articolului 313 alin.(4) din Codul de procedura penală nu prevăd prezentarea în mod obligatoriu pentru persoanele vizate în proces a materialelor şi a probelor corespunzătoare prezentate de procuror.

20. Curtea menţionează că prevederile contestate din articolul 313 alin.(4) din Codul de procedură penală nu aduc, per se, o ingerinţă drepturilor garantate de articolele 20 şi 26 din Constituţie. Curtea observă că, potrivit tezei III din articolul 313 alin.(4) din Codul de procedură penală, procurorul este obligat să prezinte în instanţă materialele corespunzătoare. Astfel, dreptul la apărare şi la un proces echitabil este asigurat, deoarece garanţiile referitoare la un proces echitabil implică şi dreptul participanţilor la proces de a lua cunoştinţă de orice înscris sau probă prezentată instanţei şi să îl dezbată. Totodată, Curtea reţine că, potrivit ultimei teze din alin.(4) al articolului 313 din Codul de procedură penală, în cadrul examinării plângerii, procurorul şi persoana care a depus plângere prezintă explicaţii referitoare la materialele şi probele prezentate. De asemenea, Curtea menţionează că legalitatea administrării materialelor şi probelor se verifică de către instanţa de judecată. Faptul că instanţa de judecată a respins solicitarea petiţionarului referitoare la prezentarea materialelor care au fost puse la baza emiterii ordonanţei de reluare a urmăririi penale nu poate constitui motiv de neconstituţionalitate a prevederilor contestate. Totodată, instanţelor de judecată le revine sarcina asigurării în fiecare caz particular a garantării efective a dreptului la un proces echitabil.

21. Prin urmare, deoarece autorul excepţiei de neconstituţionalitate ridică o problemă de interpretare şi de aplicare a prevederilor legale contestate, Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale la situaţii concrete exced sferei controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti (a se vedea DCC nr.130 din 2 decembrie 2019, §22; DCC nr.131 din 5 decembrie 2019, §32; DCC nr.135 din 15 noiembrie 2018, §23; DCC nr.48 din 5 aprilie 2019, §15; DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, §19).

22. În baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 313 alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Alexandru Bernaz, parte în dosarul nr.10-454/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.