D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.76g/2020 privind excepţia de
neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 131 din
Legea nr.100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă
(certificarea faptelor de stare civilă produse şi
înregistrate în localităţile din stânga Nistrului)
nr. 87 din 20.07.2020
Monitorul Oficial nr.229-233/134 din 11.09.2020
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Eduard ABABEI,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea depusă pe 21 mai 2020,
Înregistrată pe aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 20 iulie 2020 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului „în cazul în care înregistrarea lor s-a produs în condiţii similare cu cele reglementate de legislaţia Republicii Moldova” din articolul 131 din Legea nr.100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, care reprezintă interesele doamnei I.N., în dosarul nr.2r-585/20, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe 2 aprilie 2019, dna I.N. a formulat în faţa Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, o cerere de revizuire a unei hotărâri a Judecătoriei Bender din 20 decembrie 2013, prin care a fost admisă o acţiune a dnei O.N. formulată împotriva dlui V.N. în vederea desfacerii căsătoriei. Dna I.N. susţine că prin această hotărâre din 20 decembrie 2013 s-a dispus desfacerea căsătoriei înregistrate între dna O.N. şi dl V.N. pe 18 iunie 1988 la Oficiul Stării Civile din sectorul Râşcani, Chişinău. Ea mai susţine că prin hotărârea în discuţie i s-au lezat drepturile, în condiţiile în care ea s-a căsătorit cu dl V.N. pe 6 iunie 1998 în oraşul Tiraspol, înregistrându-şi căsătoria la Secţia stare civilă din Tiraspol. Practic, hotărârea Judecătoriei Bender din 20 decembrie 2013 ar face ilegală şi nevalabilă căsătoria dintre I.N. şi V.N. încheiată pe 6 iunie 1998 în oraşul Tiraspol.
4. Prin Încheierea Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, din 5 august 2019, a fost respinsă cererea de revizuire depusă de dna I.N. pe 2 aprilie 2019.
5. Pe 24 octombrie 2019, dna I.N. a formulat un recurs împotriva Încheierii Judecătoriei Anenii Noi, în faţa Curţii de Apel Chişinău. Prin Încheierea din 3 martie 2020, Curtea de Apel Chişinău a acceptat spre examinare cererea de recurs.
6. Pe 11 mai 2020, dl Gheorghe Postolachi, reprezentant al dnei I.N., a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului „în cazul în care înregistrarea lor s-a produs în condiţii similare cu cele reglementate de legislaţia Republicii Moldova” din articolul 131 din Legea nr.100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă.
7. Prin Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 mai 2020, s-a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi s-a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile
şi îndatoririle
„(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”
Articolul 28
Viaţa intimă, familială şi privată
„Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.”
9. Prevederile relevante ale Legii nr.100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă sunt următoarele:
Articolul 131
Certificarea actelor şi a faptelor de stare civilă
„Faptele de stare civilă produse şi înregistrate în localităţile din stânga Nistrului şi municipiul Bender (Transnistria) pot fi certificate, prin eliberarea actelor de stare civilă de către autorităţile competente ale Republicii Moldova, în cazul în care înregistrarea lor s-a produs în condiţii similare cu cele reglementate de legislaţia Republicii Moldova.”
[Art.131 introdus prin Legea nr.310 din 22.12.2017, în vigoare 19.01.2018]
10. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:
Articolul 449
Temeiurile declarării revizuirii
„Revizuirea se declară în cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu cauza care se judecă;
b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a cauzei;
c) instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces;
e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;
e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.”
Articolul 452
Examinarea cererii de revizuire
„(1) Instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.
[…]
(2) Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
(3) Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
11. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul menţionează că prevederile contestate ale articolului 131 din Legea nr.100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă sunt formulate de o manieră imprecisă şi neclară, în contradicţie cu articolul 23 alin.(2) din Constituţie. Acesta susţine că dacă va rămâne în vigoare hotărârea a cărei revizuire se solicită şi nu va fi recunoscută căsătoria dnei I.N. şi V.N., va fi afectat statutul copilului născut din această căsătorie, el fiind considerat copil din afara căsătoriei.
12. Autorul susţine, la modul general, că dispoziţiile legale contestate contravin articolelor 4, 23, 28 şi 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, în calitatea sa de reprezentant al dnei I.N. în dosarul nr.2r-585/20, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul „în cazul în care înregistrarea lor s-a produs în condiţii similare cu cele reglementate de legislaţia Republicii Moldova” din articolul 131 din Legea nr.100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă.
17. Curtea subliniază că dispoziţiile legale contestate trebuie să fie aplicate de către instanţă în procesul în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, pentru a putea fi verificată constituţionalitatea acestora. Totodată, Curtea observă că excepţia a fost ridicată în cadrul examinării admisibilităţii unei cereri de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti.
18. Având în vedere faptul că la prima etapă procedura revizuirii priveşte doar examinarea admisibilităţii acesteia, Curtea constată că instanţa nu urmează să aplice prevederile contestate din Legea privind actele de stare civilă.
19. Revizuirea poate fi declarată în baza unor temeiuri clar determinate de articolul 449 din Codul de procedură civilă, între care nu se regăseşte temeiul viitoarei neconstituţionalităţi a unei legi aplicabile în soluţionarea fondului cauzei. În cadrul procesului de revizuire, dezbaterile sunt limitate, potrivit articolului 452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, la această etapă, instanţa de judecată căreia i se cere revizuirea nu judecă fondul cauzei, iar dispoziţiile legale contestate nu sunt aplicabile. Abia în eventualitatea în care instanţa de revizuire va admite cererea de revizuire şi va avea loc judecarea cauzei în fond, Curtea Constituţională va putea verifica, la sesizare, constituţionalitatea dispoziţiilor legale contestate.
20. În cazul în care Curtea ar admite prezenta excepţie de neconstituţionalitate, ea şi-ar ignora propria jurisprudenţă, i.e. Hotărârea nr.2 din 9 februarie 2016, §82, referitoare la condiţiile pe care trebuie să le întrunească excepţia. Curtea conchide că în situaţia invocată această excepţie de neconstituţionalitate are caracterul unei actio popularis (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.102 din 6 septembrie 2018, §§18-19; DCC nr.15 din 11 februarie 2019, §26; DCC nr.39 din 14 martie 2019, §20).
21. Curtea reiterează că odată ce excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului de care este legată, aplicabilitatea şi pertinenţa normei contestate pentru soluţionarea litigiului principal constituie o condiţie esenţială pentru admisibilitatea sesizării (DCC nr.133 din 5 decembrie 2019, §23; DCC nr.136 din 9 decembrie 2019, §27).
22. În baza celor menţionate şi având în vedere că dispoziţiile legale contestate nu sunt aplicabile în procesul din faţa Curţii de Apel Chişinău la etapa admisibilităţii cererii de revizuire, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului „în cazul în care înregistrarea lor s-a produs în condiţii similare cu cele reglementate de legislaţia Republicii Moldova” din articolul 131 din Legea nr.100 din 26 aprilie 2001 privind actele de stare civilă, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, care reprezintă interesele doamnei I.N., în dosarul nr.2r-585/20, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
Nr.87. Chişinău, 20 iulie 2020. |