D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.213g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din

articolul 328 din Codul penal

 

nr. 146  din  19.12.2019

 

Monitorul Oficial nr.36-43/28 din 07.02.2020

 

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 3 decembrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 19 decembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 328 alin.(3) lit.b) din Codul penal, ridicată de dl Ludvig Cazacu, parte în dosarul nr.1-42/2018, pendinte la Judecătoria Cimişlia, sediul Leova.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost transmisă la Curtea Constituţională de dna judecător Silvia Guriţanu, de la Judecătoria Cimişlia, sediul Leova, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Cimişlia, sediul Leova, se află cauza penală de învinuire a dlui Ludvig Cazacu pentru comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 328 alin.(3) lit.b) [Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, săvârşite de o persoană cu funcţie de demnitate publică] din Codul penal.

4. În cadrul şedinţei de judecată, dl Ludvig Cazacu, inculpat în dosarul nr.1-42/2018, pendinte la Judecătoria Cimişlia, sediul Leova, a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 328 alin.(3) lit.b) din Codul penal.

5. Prin încheierea din 25 noiembrie 2019, instanţa de judecată a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

 

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 123

Persoana cu funcţie de răspundere, persoana publică şi persoana

cu funcţie de demnitate publică

„[…]

(3) Prin persoană cu funcţie de demnitate publică se înţelege: persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova sau care este învestită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern, altă persoană cu funcţie de demnitate publică stabilită prin lege, persoana căreia persoana cu funcţie de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale.

[…].”

[Articolul 123 alin.(3) modificat prin Legea nr.152 din 01.07.2016, în vigoare 01.08.2016]

Articolul 328

Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor

de serviciu

„(1) Săvârşirea de către o persoană publică a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[...]

(2) Aceleaşi acţiuni însoţite:

b) de aplicarea armei

se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

b) săvârşite de o persoană cu funcţie de demnitate publică;

se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

[...]”.

8. Prevederile relevante ale Legii nr.152 din 1 iulie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative sunt următoarele:

„[…]

Art.XIV. – La articolul 123 alineatul (3) din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72–74, art.195), cu modificările ulterioare, cuvintele “în condiţiile legii” se substituie cu cuvintele “altă persoană cu funcţie de demnitate publică stabilită prin lege.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate sunt contrare articolului 22 din Constituţie, care se referă la neretroactivitatea legii.

10. Autorul excepţiei consideră că, pentru faptele comise în anul 2015 legate de activitatea de primar, nu poate fi tras la răspundere penală în baza articolului 328 alin.(3) lit.b) din Codul penal, deşi el exercita o funcţie de demnitate publică, deoarece, în sensul legii penale, primarul a devenit persoană cu funcţie de demnitate publică şi, respectiv, subiect al acestei infracţiuni numai după ce în articolul 123 alin.(3) din Codul penal au fost operate modificări prin Legea nr.152 din 1 iulie 2016.

 

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Ludvig Cazacu, parte în dosarul nr.1-42/2018, pendinte la Judecătoria Cimişlia, sediul Leova. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 328 alin.(3) lit.b) din Codul penal, care reglementează infracţiunea de exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, săvârşită de o persoană cu funcţie de demnitate publică.

15. Cu referire la pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii legii, Curtea menţionează că, potrivit articolului 22 din Constituţie, nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos. Acest principiu derivă din cel al legalităţii, care reprezintă o caracteristică a statului de drept (HCC nr.6 din 16 aprilie 2015, §78).

16. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că de fapt autorul ridică o problemă de aplicare a legii penale, menţionând că pentru acţiunile săvârşite în anul 2015, legate de activitatea sa de primar, nu poate fi condamnat potrivit prevederilor articolului 328 alin.(3) lit.b) din Codul penal (Codul penal în redacţia Legii nr.152 din 1 iulie 2016).

17. Curtea observă că pentru determinarea subiectului infracţiunii prevăzute de articolul 328 alin.(3) lit.b) din Codul penal se aplică dispoziţiile articolului 123 din Codul penal, care la alineatul (3) prevede persoanele care se încadrează în categoria de „persoană cu funcţie de demnitate publică”.

18. Ca urmare a modificărilor operate în Codul penal prin Legea nr.152 din 1 iulie 2016, articolul 123 alin.(3) stipulează că calitatea de persoană cu funcţie de demnitate publică o deţine, i.e., şi „altă persoană cu funcţie de demnitate publică, stabilită prin lege”. Această amendare legislativă a avut ca efect lărgirea cercului de persoane atribuite la categoria de „persoană cu funcţie de demnitate publică” în sensul legii penale, cu impact asupra încadrării juridice a acţiunilor prevăzute la articolul 328 alin.(3) lit.b) din Codul penal. De altfel, până la intrarea în vigoare a Legii nr.152 din 1 iulie 2016, printre persoanele cu funcţie de demnitate publică, pasibile de răspundere în baza articolului 328 alin.(3) lit.b) din Codul penal, nu se numărau „alte persoane cu funcţie de demnitate publică, stabilite prin lege”, concretizate în Anexa la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţie de demnitate publică nr.199 din 16 iulie 2010.

19. Mai mult, Curtea relevă că prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.7 din 15 mai 2017 au fost soluţionate chestiunile cu privire la aplicarea legislaţiei referitoare la răspunderea penală pentru abuzul de putere sau abuzul de serviciu, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, inclusiv s-a stabilit raportul de parte-întreg între noţiunile de „persoană publică” şi „persoană cu funcţie de demnitate publică”.

20. În acest context, Curtea menţionează că încadrarea juridică a faptei penale, identificarea normei aplicabile cazului şi stabilirea pedepsei penale ţin de competenţa instanţei de judecată. De asemenea, Curtea menţionează că instanţele de judecată efectuează încadrarea juridică a faptei în funcţie de condiţiile concrete ale speţei deduse judecăţii.

21. Aşadar, Curtea nu este îndreptăţită să examineze prin prisma Constituţiei dacă o instanţă de judecată a dat o încadrare juridică corectă faptelor comise de către inculpaţi.

22. Prin urmare, deoarece autorul excepţiei de neconstituţionalitate ridică o problemă de interpretare şi aplicabilitate a prevederilor legale contestate, Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale la situaţii concrete excede sferei controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti (a se vedea DCC nr.135 din 15 noiembrie 2018, §23; DCC nr.48 din 5 aprilie 2019, §15; DCC nr.91 din 19 septembrie 2019, §19; DCC nr.130 din 2 decembrie 2019, §22; DCC nr.131 din 5 decembrie 2019, §32).

23. În cauza respectivă, deşi autorul excepţiei invocă prevederile articolului 22 din Constituţie, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, Curtea nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate.

24. De altfel, prin Decizia nr.98 din 19 decembrie 2016, §22, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente, şi anume textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat.

25. În acest context, Curtea reţine că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele, să expună normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.4 din 7 februarie 2017, §46; DCC nr.126 din 15 decembrie 2017, §27, DCC nr.7 din 5 ianuarie 2018, §24; DCC nr.130 din 2 decembrie 2019, §23; DCC nr.145 din 16 decembrie 2019).

26. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 328 alin.(3) lit.b) din Codul penal, ridicată de dl Ludvig Cazacu, parte în dosarul nr.1-42/2018, pendinte la Judecătoria Cimişlia, sediul Leova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.