H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire

la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital

 

nr. 109  din  24.05.2018

 

Monitorul Oficial nr.183-194/899 din 08.06.2018

 

* * *

 

În temeiul art.5 alin.(1) lit.d), art.11 alin.(1), art.27 alin.(1) lit.c), art.44 lit.a) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), cu modificările şi completările ulterioare, art.60, 61 şi 62 din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările şi completările ulterioare, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, conform anexei.

2. Se abrogă Regulamentul cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.269 din 17 octombrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.130, art.310), înregistrat la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova la 4 mai 2010 cu nr.749, cu modificările şi completările ulterioare.

3. De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri băncile vor asigura conformarea activităţii lor, inclusiv a politicilor şi regulamentelor interne cu cerinţele acestuia.

4. Capitalul propriu subscris şi conturile de prime de emisiune aferente, care au fost calificate drept capital de gradul I în conformitate cu cerinţele regulamentului indicat la punctul 2, se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, chiar dacă condiţiile prevăzute la punctul 16 din regulamentul indicat la punctul 1 nu sunt îndeplinite.

5. Elementele şi conturile de prime de emisiune aferente, care au fost calificate drept capital de gradul II în conformitate cu cerinţele regulamentului indicat la punctul 2, se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 2, chiar dacă condiţiile prevăzute la punctul 97 din regulamentul indicat la punctul 1 nu sunt îndeplinite.

6. Profiturile intermediare, obţinute de bancă după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, vor fi incluse în calculul fondurilor proprii de nivel 1 de bază doar în condiţiile menţionate la punctul 13 din regulamentul indicat la punctul 1.

7. Băncile vor revizui elementele de fonduri proprii în vederea determinării corespunderii acestora criteriilor de eligibilitate stabilite prin regulamentul indicat la punctul 1 şi, după caz, în termen de cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, vor prezenta Băncii Naţionale a Moldovei un plan de ajustare etapizată a instrumentelor care nu corespund criteriilor de eligibilitate, aprobat de consiliul băncii, dar care nu va depăşi termenul de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

8. La expirarea termenului de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, instrumentele care nu vor corespunde criteriilor de eligibilitate, prevăzute în regulamentul indicat la punctul 1 nu vor fi incluse în fondurile proprii.

9. Prin derogare de la punctul 3, nu se consideră încălcare, pe perioada de până la 30 iulie 2019, nerespectarea de către bancă, la situaţia din 30 iulie 2018, a indicatorilor de prudenţă, în cazul încălcărilor rezultate din determinarea mărimii fondurilor proprii în conformitate cu prevederile regulamentului indicat la punctul 1. Banca, care la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri nu respectă indicatorii de prudenţă ca rezultat al determinării fondurilor proprii în conformitate cu prevederile regulamentului indicat la punctul 1, va prezenta Băncii Naţionale a Moldovei, în termen de cel mult 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, un plan de acţiuni pentru o perioadă de până la 30 iulie 2019, care va cuprinde măsuri de conformare cu limitele indicatorilor de prudenţă respectivi.

10. Băncile, cărora la situaţia din 30 iulie 2018 le-au fost prescrise cerinţe de elaborare a planurilor de conformare cu anumite limite, raportate la capital, al căror termen depăşeşte 30 iulie 2019, îşi vor revizui planurile de conformare în vederea ajustării acestora noilor cerinţe aferente limitelor de raportare la fondurile proprii, fără modificarea termenului de realizare a planurilor elaborate.

11. Prevederile punctelor 9 şi 10 nu aduc atingere competenţelor Băncii Naţionale a Moldovei privind aplicarea măsurilor de supraveghere, a sancţiunilor şi a măsurilor sancţionatoare pentru încălcările comise de bancă.

12. Orice referire sau trimitere, în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei existente la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la termenul „capitalul normativ total” şi „CNT” se va considera ca referinţă la termenul „fondurile proprii”, iar referirea la termenul „capitalul de gradul I”, „capitalul de gradul întâi” se va considera ca referinţă la termenul „fondurile proprii de nivel 1 de bază”.

13. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 iulie 2018.

 

 

Aprobat

prin Hotărârea Comitetului executiv

al Băncii Naţionale a Moldovei

nr.109 din 24 mai 2018

 

Notă:  Pe tot parcursul textului:
a) cuvintele „actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate”, la orice caz gramatical, se substituie cu textul „Regulamentul nr.111/2018”, la cazul gramatical respectiv;
b) cuvintele „actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate”, la cazul respectiv, se substituie cu textul „Regulamentul nr.114/2018”, la cazul respectiv;
c) cuvintele „actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente amortizoarelor de capital pentru bănci” şi cuvintele „reglementările Băncii Naţionale a Moldovei aferente amortizoarelor de capital pentru bănci”, la orice caz gramatical, se substituie cu textul „Regulamentul nr.110/2018”, la cazul gramatical respectiv, conform Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022

 

REGULAMENT

cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital

 

Prezentul regulament transpune:

- art.4 (1) pct.(102)-(104), pct.(107)-(114), pct.(117)-(120), pct.(122), pct.(126), pct.(128), art.25, art.26 (1)-(3), art.28, art.30, art.31, art.33-39, art.41-48, art.50-75, art.77-79, art.81, art.82, art.84 alin.(1) şi (5), art.85 alin.(1), art.86, art.87 alin.(1), art.88, art.92-94 art.99 (1) din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 176 din 27 iunie 2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2015/62 al Comisiei din 10 octombrie 2014;

- art.2-3, art.7a, art.7b (1), art.8, art.9 (1)-(4), art.13-15a (1)-(2), art.15b-16 (1), art.20-23, art.24a (1), art.27-31, art.33 şi art.34a alin.(1), (3), (4), (6) şi (7) din Regulamentul delegat (UE) nr.241/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru cerinţele de fonduri proprii în cazul instituţiilor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 148/4 din 20 mai 2014; Regulamentul delegat (UE) 2015/923 al Comisiei din 11 martie 2015 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr.241/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru cerinţele de fonduri proprii în cazul instituţiilor, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 135 din 2 iunie 2015.

[Clauza de armonizare modificată prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul regulament reglementează metodologia de calcul al fondurilor proprii şi stabileşte cerinţele faţă de fondurile proprii şi elementele care intră în calculul fondurilor proprii, deducerile din elementele de fonduri proprii, reducerile din nivelurile de fonduri proprii şi alte cerinţe de determinare a acestora. Prezentul regulament se aplică atât la nivel individual, cât şi la nivel consolidat.

[Pct.1 completat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

2. Prezentul regulament se aplică băncilor cu sediul în Republica Moldova, sucursalelor în Republica Moldova ale băncilor din alte state, care sunt licenţiate de către Banca Naţională a Moldovei, denumite în continuare „bănci”.

3. Prezentul regulament nu împiedică băncile să deţină fonduri proprii şi componente ale acestora care depăşesc cerinţele prezentului regulament, sau să aplice măsuri mai stricte decât cele prevăzute de prezentul regulament.

4. Termenii, noţiunile şi expresiile utilizate în prezentul regulament au semnificaţia celor prevăzute în Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

activele fondului de pensii cu beneficii determinate – activele unui plan sau fond de pensii cu beneficii determinate, după caz, calculate după ce s-a scăzut cuantumul obligaţiilor care decurg din acelaşi plan sau fond;

creanţe privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare – creanţele privind impozitul amânat a căror valoare viitoare poate fi realizată numai dacă banca generează profit impozabil în viitor;

distribuire – plata de dividende sau de dobândă sub orice formă;

deţinere indirectă – orice expunere faţă de o entitate intermediară care deţine o expunere faţă de instrumentele de capital emise de o entitate din sectorul financiar unde, în eventualitatea în care valoarea instrumentelor de capital emise de entitatea din sectorul financiar ar fi redusă în mod permanent, pierderile înregistrate în consecinţă de respectiva bancă nu ar fi semnificativ diferite de pierderile pe care aceasta le-ar înregistra ca urmare a deţinerii directe a acelor instrumente de capital emise de entitatea din sectorul financiar;

deţinere reciprocă – deţinerea de către o bancă a unor instrumente de fonduri proprii sau a altor instrumente de capital emise de entităţi din sectorul financiar, atunci când acestea deţin ele însele instrumente de fonduri proprii emise de banca respectivă;

deţinere sintetică – o investiţie a unei bănci într-un instrument financiar a cărui valoare este direct legată de valoarea instrumentelor de capital emise de o entitate din sectorul financiar;

instrumente de fonduri proprii – instrumentele de capital emise de bancă care se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2;

interes minoritar – cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 de bază ale unei filiale a unei bănci care poate fi atribuit unor persoane fizice sau juridice altele decât cele incluse în domeniul de aplicare al consolidării prudenţiale a băncii;

elemente care pot fi distribuite – cuantumul profiturilor de la sfârşitul ultimului exerciţiu financiar plus eventualele profituri reportate şi rezervele disponibile în acest scop înainte de distribuirile către deţinătorii instrumentelor de fonduri proprii, minus pierderile reportate, profiturile care nu pot fi distribuite în temeiul dispoziţiilor legislaţiei sau al actului constitutiv al băncii şi sumele plasate în rezerve care nu pot fi distribuite în temeiul dispoziţiilor legislaţiei sau al actului constitutiv al acesteia, în timp ce aceste pierderi şi rezerve sunt determinate pe baza situaţiilor financiare individuale ale băncii şi nu pe baza situaţiilor financiare consolidate;

[Pct.4 completat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

Capitolul II

FONDURI PROPRII ŞI ELEMENTE ALE FONDURILOR PROPRII

5. Fondurile proprii ale unei bănci sunt constituite din suma fondurilor proprii de nivel 1 şi a fondurilor proprii de nivel 2.

6. Fondurile proprii de nivel 1 ale unei bănci sunt constituite din suma fondurilor proprii de nivel 1 de bază şi a fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar ale băncii.

7. Fondurile proprii de nivel 1 de bază ale unei bănci constau în elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază după aplicarea ajustărilor prevăzute la punctele 26-29, a deducerilor în temeiul punctului 30 şi a derogărilor şi alternativelor prevăzute la punctele 63-67 şi la punctul 126.

8. Fondurile proprii de nivel 1 suplimentar ale unei bănci constau în elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar după deducerea elementelor menţionate la punctul 87 şi după aplicarea punctului 126.

9. Fondurile proprii de nivel 2 ale unei bănci constau în elementele de fonduri proprii de nivel 2 ale băncii după deducerile menţionate la punctul 100 şi după aplicarea punctului 126.

 

Capitolul III

FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 DE BAZĂ

 

Secţiunea 1

Elemente şi instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază

 

Subsecţiunea 1

Elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază

10. Elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii constau din:

1) instrumente de capital, inclusiv acţiuni ordinare emise de bancă sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la subsecţiunea 2 din prezentul capitol, sau, după caz, capitalul de dotare pus la dispoziţia sucursalei din Republica Moldova de către banca din alt stat, care acoperă în întregime pierderile în condiţii de asigurare a continuităţii activităţii şi care, în cazul lichidării acesteia, are rang de prioritate inferior faţă de toate celelalte creanţe. Sumele respective se iau în calcul în măsura în care sunt efectiv plătite.

2) conturi de prime de emisiune aferente instrumentelor menţionate la subpunctul 1);

3) rezultatul reportat;

4) alte elemente ale rezultatului global acumulate;

5) alte rezerve.

11. În sensul punctului 10 subpunctul 5) prin alte rezerve se subînţeleg rezervele în sensul cadrului contabil care fac obiectul obligaţiilor de publicare în temeiul Standardului Internaţional de Raportare Financiară aplicabil, cu excepţia sumelor deja incluse în alte elemente ale rezultatului global acumulate sau în rezultatul reportat.

12. Elementele menţionate la punctul 10 subpunctele 3)-5) sunt recunoscute drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază doar dacă sunt disponibile băncii pentru o utilizare nerestricţionată şi imediată cu scopul de a acoperi riscurile sau pierderile imediat ce acestea apar.

13. În sensul punctului 10, subpunctul 3), băncile pot include profiturile intermediare sau pe cele de la sfârşit de exerciţiu financiar în fondurile proprii de nivel 1 de bază înainte de examinarea, în cadrul adunării generale a acţionarilor, a dării de seamă financiare anuale a băncii, numai cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei acordă aprobarea menţionată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) profiturile în cauză au fost verificate de o societate de audit, iar verificarea respectivă constă dintr-un raport de audit al situaţiilor financiare sau raport de revizuire a situaţiilor financiare FINREP în conformitate cu Standardul internaţional privind misiunile de revizuire 2410 (International Standard on Review Engagements 2410) în cazul profiturilor intermediare la situaţiile din 30 iunie sau 30 septembrie care consemnează că profiturile date au fost reflectate în mod adecvat de către bancă în conformitate cu principiile prevăzute de cadrul contabil;

2) banca a demonstrat Băncii Naţionale a Moldovei că orice obligaţii sau dividende previzibile au fost deduse din respectivele profituri.

[Pct.13 modificat prin Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

14. Pentru obţinerea aprobării menţionate la punctul 13 băncile vor adresa Băncii Naţionale a Moldovei în scris o solicitare în acest sens, cu anexarea raportului societăţii de audit şi a declaraţiei băncii din care să rezulte expres că sumele în cauză sunt nete de obligaţii şi dividende previzibile. Banca Naţională a Moldovei va examina solicitarea respectivă în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data solicitării respective însoţită de documentele menţionate.

15. În sensul punctului 13, subpunctul 2) semnificaţia conceptelor „obligaţii previzibile” şi „dividende previzibile” este prezentată în anexa 1 la prezentul regulament.

 

Subsecţiunea 2

Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază

16. Instrumentele de capital se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază numai dacă sunt îndeplinite cumulativ, următoarele condiţii:

1) instrumentele sunt emise direct de bancă cu acordul prealabil al acţionarilor băncii sau al organului de conducere a acesteia;

2) instrumentele sunt achitate integral cu mijloace băneşti, iar achiziţionarea lor nu este finanţată în mod direct sau indirect de bancă;

3) instrumentele îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii referitoare la clasificarea lor:

a) se califică drept capital propriu subscris de acţionari;

b) sunt clasificate drept capitaluri proprii în sensul cadrului contabil;

c) sunt clasificate drept capitaluri proprii în scopul stabilirii activului net negativ;

4) instrumentele sunt prezentate în mod clar şi distinct în bilanţ în situaţiile financiare ale băncii;

5) instrumentele sunt perpetue;

6) cuantumul principalului instrumentelor nu poate fi redus sau restituit, exceptând oricare dintre următoarele cazuri:

a) lichidarea băncii;

b) răscumpărări discreţionare ale instrumentelor (achiziţionarea acţiunilor) sau alte mijloace discreţionare de diminuare a capitalului, dacă banca a primit în prealabil aprobarea Băncii Naţionale a Moldovei în conformitate cu punctul 119;

7) dispoziţiile care reglementează instrumentele nu indică în mod explicit sau implicit că, cuantumul principalului instrumentelor ar fi sau ar putea fi redus sau restituit în alte cazuri în afară de lichidarea băncii, iar banca nu prevede în alt mod o astfel de indicaţie înainte de emitere sau la emiterea instrumentelor;

8) instrumentele îndeplinesc următoarele condiţii în ceea ce priveşte distribuirile:

a) nu există un tratament preferenţial de distribuire în ceea ce priveşte ordinea efectuării distribuirilor, inclusiv în raport cu alte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, iar condiţiile care reglementează instrumentele nu oferă drepturi preferenţiale la efectuarea distribuirilor;

b) distribuirile către deţinătorii instrumentelor pot fi efectuate numai din elementele care pot fi distribuite;

c) condiţiile care reglementează instrumentele nu includ un plafon sau o altă restricţie privind nivelul de distribuiri;

d) nivelul de distribuiri nu se determină pe baza preţului de achiziţionare a instrumentelor la emitere;

e) condiţiile care reglementează instrumentele nu includ nicio obligaţie pentru bancă de a efectua distribuiri către deţinătorii lor, iar banca nu face altfel obiectul unei obligaţii de acest tip;

f) neefectuarea distribuirilor nu constituie un eveniment de nerambursare pentru bancă;

g) anularea distribuirilor nu impune restricţii asupra băncii.

9) în comparaţie cu toate instrumentele de capital emise de bancă, instrumentele absorb primele şi proporţional cea mai mare parte a pierderilor pe măsura apariţiei lor, iar fiecare instrument absoarbe pierderi în aceeaşi măsură ca şi celelalte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;

10) instrumentele sunt de rang inferior tuturor celorlalte creanţe în caz de lichidare a băncii;

11) instrumentele dau proprietarilor lor dreptul la o creanţă asupra activelor reziduale ale băncii, care, în caz de lichidare şi după plata tuturor creanţelor cu rang prioritar, este proporţională cu suma instrumentelor de acest tip emise, nu este fixă şi nu face obiectul unei plafonări;

12) instrumentele nu sunt garantate şi nici nu fac obiectul unei garanţii care creşte rangul de prioritate la plată al creanţelor, de niciuna dintre următoarele:

a) bancă sau filialele sale;

b) întreprinderea-mamă a băncii sau filialele sale;

c) societatea financiară holding-mamă sau filialele sale;

d) societatea holding cu activitate mixtă sau filialele sale;

e) societatea financiară holding mixtă şi filialele sale;

f) orice întreprindere care are legături strânse cu entităţile menţionate la literele de mai sus;

13) instrumentele nu fac obiectul niciunui aranjament contractual sau de altă natură, care creşte rangul de prioritate la plată al creanţelor înregistrate în temeiul instrumentelor în caz de insolvabilitate sau de lichidare.

17. Condiţia prevăzută la punctul 16, subpunctul 6) este considerată îndeplinită, chiar dacă cuantumul principalului instrumentului de capital este redus în cadrul unei proceduri de rezoluţie sau drept consecinţă a unei reduceri a valorii instrumentelor de capital impuse de Banca Naţională a Moldovei în calitate de autoritate de rezoluţie.

18. Condiţia prevăzută la punctul 16, subpunctul 7) este considerată respectată chiar dacă dispoziţiile care reglementează instrumentul de capital indică în mod explicit sau implicit că valoarea principalului instrumentului ar fi sau ar putea fi redusă în cadrul unei proceduri de rezoluţie sau drept consecinţă a unei reduceri a valorii instrumentelor de capital impuse de Banca Naţională a Moldovei în calitate de autoritate de rezoluţie.

19. Condiţia prevăzută la punctul 16, subpunctul 8), litera c) este considerată respectată chiar dacă instrumentul presupune plata unui multiplu al dividendelor, cu condiţia ca acest multiplu al dividendelor să nu ducă la o distribuţie care să creeze o povară disproporţionată asupra capitalului.

20. În sensul punctului 16, subpunctul 8), litera a) distribuirea diferenţiată reflectă numai drepturile de vot diferenţiate. În această privinţă, o distribuire mai mare se aplică numai instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază cu mai puţine drepturi de vot sau fără niciun drept de vot.

21. Condiţiile stabilite la punctul 16 subpunctul 9) sunt considerate respectate, chiar dacă cuantumul principalului instrumentelor fondurilor proprii de nivel 1 suplimentar sau de nivel 2 se reduce permanent.

22. Natura şi formele aplicabile ale finanţării directe şi indirecte a instrumentelor de fonduri proprii sunt determinate în anexa 2 la prezentul regulament.

23. În sensul punctului 19, condiţiile în care se consideră că distribuirile reprezintă o povară disproporţională asupra fondurilor proprii şi definirea distribuirilor preferenţiale sunt stabilite în anexa 3 la prezentul regulament.

 

Subsecţiunea 3

Consecinţe ale încetării îndeplinirii condiţiilor pentru instrumentele

de fonduri proprii de nivel 1 de bază

24. În cazul în care un instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază nu mai îndeplineşte oricare din condiţiile prevăzute la subsecţiunea 2 din prezentul capitol se aplică următoarele dispoziţii:

a) instrumentul respectiv încetează imediat să se califice drept instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază;

b) conturile de prime de emisiune aferente instrumentului respectiv încetează imediat să se califice drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază.

 

Subsecţiunea 4

Instrumente de capital subscrise de autorităţile publice în situaţii de urgenţă

25. În situaţii de urgenţă, Banca Naţională a Moldovei poate permite băncii să includă în fondurile proprii de nivel 1 de bază instrumente de capital care respectă cel puţin condiţiile prevăzute la punctul 16, subpunctele 2)-5), atunci când sunt respectate cumulativ următoarele condiţii:

1) instrumentele de capital sunt emise după data intrării în vigoare a prezentului regulament;

2) instrumentele de capital sunt considerate ajutor de stat de către Consiliul Concurenţei;

3) instrumentele de capital sunt emise în contextul unor măsuri de recapitalizare în temeiul normelor privind ajutorul de stat existente la momentul respectiv;

4) instrumentele de capital sunt în întregime subscrise şi deţinute de stat sau de o autoritate ori entitate publică relevantă;

5) instrumentele de capital sunt capabile să absoarbă pierderile;

6) în caz de lichidare, instrumentele de capital dau proprietarilor lor dreptul la o creanţă asupra activelor reziduale ale băncii după plata tuturor creanţelor de rang prioritar;

7) există mecanisme de ieşire adecvate pentru stat sau, după caz, o autoritate ori entitate publică relevantă;

8) Banca Naţională a Moldovei a acordat în prealabil permisiunea şi a făcut publică decizia sa, împreună cu o explicaţie a acestei decizii.

 

Secţiunea 2

Filtre prudenţiale aferente acoperirii fluxurilor de trezorerie, modificării

valorii datoriilor proprii şi ajustări de valoare suplimentare

26. Băncile nu includ în elementele de fonduri proprii următoarele:

1) rezervele rezultate din evaluarea la valoarea justă, reprezentând câştiguri sau pierderi generate de acoperirile fluxurilor de trezorerie ale instrumentelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă, inclusiv fluxurile de trezorerie previzionate;

2) câştigurile sau pierderile înregistrate de bancă din evaluarea la valoarea justă a datoriilor şi care rezultă din modificarea riscului de credit al acesteia;

3) câştigurile şi pierderile din evaluarea la valoarea justă a datoriilor care provin din instrumente financiare derivate ale băncii care rezultă din modificarea riscului de credit al acesteia.

27. În sensul punctului 26, subpunctul 3), băncile nu pot compensa câştigurile şi pierderile rezultate din evaluarea la valoarea justă care rezultă din riscul de credit al băncii cu cele care rezultă din modificarea riscului de credit al contrapărţii acesteia.

28. Pentru calcularea cuantumului fondurilor proprii, băncile aplică următoarele ajustări de valoare suplimentare:

1) aplică cerinţele de evaluare prudentă prevăzute în Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.114 din 24 mai 2018 (în continuare – Regulamentul nr.114/2018 pentru toate activele lor evaluate la valoarea justă şi deduc din fondurile proprii de nivel 1 de bază cuantumul oricăror ajustări de valoare suplimentare necesare, în legătură cu evaluarea menţionată;

2) deduc din fondurile proprii de nivel 1 de bază diferenţa pozitivă dintre reducerile pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale, calculate conform Regulamentului cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.231 din 27 octombrie 2011 şi mărimea reducerilor pentru pierderi aşteptate din deprecierea aceloraşi active şi a provizioanelor pentru pierderi aşteptate la aceleaşi angajamente condiţionale formate conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară.

[Pct.28 modificat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

29. Cu excepţia elementelor menţionate la punctul 26, băncile nu fac ajustări pentru a elimina din fondurile lor proprii câştigurile sau pierderile nerealizate rezultate din evaluarea la valoarea justă a activelor sau datoriilor.

 

Secţiunea 3

Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1

de bază, derogări şi alternative

 

Subsecţiunea 1

Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază

30. Băncile deduc din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază următoarele:

1) pierderile exerciţiului financiar în curs;

2) imobilizările necorporale;

3) creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare;

4) activele fondului de pensii cu beneficii determinate din bilanţul băncii;

5) deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale unei bănci de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază, inclusiv acţiuni de tezaur, precum şi instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază pe care o bancă are obligaţia reală sau contingentă de a le achiziţiona în temeiul unei obligaţii contractuale existente;

6) deţinerile directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu ale entităţilor din sectorul financiar, constatate de Banca Naţională a Moldovei, în cadrul procesului de supraveghere, ca fiind concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale băncii;

7) cuantumul aplicabil al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă;

8) cuantumul aplicabil al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu ale entităţilor din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă;

9) cuantumul elementelor care trebuie deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în conformitate cu punctul 87 care depăşeşte fondurile proprii de nivel 1 suplimentar ale băncii;

10) cuantumul expunerii aferent tranzacţiilor incomplete, în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.115 din 24 mai 2018, care se califică pentru o pondere de risc de 1000%, atunci când banca deduce cuantumul expunerii respective din cuantumul elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ca alternativă la aplicarea unei ponderi de risc de 1000%;

11) orice impozit referitor la elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, previzibil la momentul calculării sale, cu excepţia cazului în care banca ajustează corespunzător cuantumul elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, în măsura în care astfel de impozite reduc cuantumul până la care aceste elemente pot fi alocate pentru acoperirea riscurilor sau a pierderilor.

[Pct.30 modificat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

31. În sensul punctului 30, subpunctul 11), în condiţiile în care banca aplică un cadru contabil şi politici contabile care prevăd recunoaşterea deplină a datoriilor curente şi amânate privind taxele aferente tranzacţiilor şi altor evenimente recunoscute în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, aceasta poate considera că impozitele previzibile au fost deja luate în considerare.

32. Regulile ce ţin de deţinerile indirecte şi sintetice prevăzute în prezenta subsecţiune şi modul de calcul al acestora sunt determinate în anexa 4.

 

Subsecţiunea 2

Deducerea pierderilor exerciţiului financiar în curs

şi a imobilizărilor necorporale

33. În sensul punctului 30, subpunctul 1), pentru a calcula fondurile proprii de nivel 1 de bază în cursul exerciţiului financiar şi indiferent dacă banca închide situaţiile sale financiare la sfârşitul fiecărei perioade interimare, aceasta întocmeşte contul de profit şi pierdere şi deduce orice pierderi rezultate din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază pe măsură ce acestea apar.

34. În scopul de a întocmi contul de profit şi pierdere în conformitate cu punctul 33 veniturile şi cheltuielile se stabilesc în cadrul aceluiaşi proces şi pe baza aceloraşi standarde de contabilitate ca în cazul raportului de la sfârşit de exerciţiu financiar. Veniturile şi cheltuielile trebuie să fie estimate cu prudenţă şi alocate perioadei interimare în care au survenit astfel încât fiecare perioadă intermediară să includă o valoare rezonabilă a veniturilor şi cheltuielilor anuale anticipate. Evenimentele semnificative sau nerecurente vor fi luate în considerare integral şi fără întârziere în perioada interimară în care apar.

35. În cazul în care pierderile pentru exerciţiul financiar curent au redus deja elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază în urma unui raport financiar intermediar sau de sfârşit de exerciţiu, deducerea nu este necesară. În sensul prezentului punct raport financiar înseamnă că profitul şi pierderea au fost stabilite după închiderea conturilor interimare sau a conturilor anuale în conformitate cu cadrul contabil.

36. Prevederile de la punctele de mai sus se aplică în acelaşi mod câştigurilor şi pierderilor incluse în alte elemente ale rezultatului global acumulat.

37. În sensul punctului 30, subpunctul 2), băncile determină cuantumul imobilizărilor necorporale care trebuie deduse după cum urmează:

1) cuantumul care trebuie dedus se reduce cu cuantumul datoriilor asociate privind impozitul amânat care s-ar stinge dacă imobilizările necorporale s-ar deprecia sau ar fi derecunoscute în conformitate cu cadrul contabil;

2) cuantumul care trebuie dedus include fondul comercial inclus în evaluarea investiţiilor semnificative ale băncii.

3) cuantumul care trebuie dedus se reduce cu cuantumul aferent reevaluării contabile a imobilizărilor necorporale ale filialelor în urma consolidării filialelor, care pot fi atribuite altor persoane decât întreprinderile incluse în consolidare în conformitate cu Regulamentul privind supravegherea pe bază consolidată a băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.101 din 16 aprilie 2020 (în continuare – Regulamentul nr.101/2020).

[Pct.37 modificat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

Subsecţiunea 3

Deducerea creanţelor privind impozitul amânat

care se bazează pe profitabilitatea viitoare

38. În sensul punctului 30, subpunctul 3) băncile determină cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare care trebuie deduse în conformitate cu punctele 39-45.

39. Cu excepţia cazului în care sunt întrunite condiţiile prevăzute la punctul 40, valoarea creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare se calculează fără a scădea cuantumul datoriilor asociate privind impozitul amânat ale băncii.

40. Cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare poate fi redus cu cuantumul datoriilor asociate privind impozitul amânat ale băncii, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) entitatea are un drept legal de a compensa creanţele respective privind impozitul curent cu datoriile privind impozitul curent;

2) creanţele respective privind impozitul amânat şi datoriile privind impozitul amânat sunt aferente impozitelor percepute de aceeaşi autoritate fiscală şi de la aceeaşi entitate impozabilă.

41. Datoriile asociate privind impozitul amânat ale băncii, utilizate în sensul punctului 40, nu pot include datoriile privind impozitul amânat care reduc cuantumul imobilizărilor necorporale sau al activelor fondului de pensii cu beneficii determinate care trebuie deduse.

42. Cuantumul datoriilor asociate privind impozitul amânat menţionate la punctul 41 se distribuie între:

1) creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare care nu sunt deduse în conformitate cu punctul 63;

2) toate celelalte creanţe privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare.

43. Băncile alocă datoriile asociate privind impozitul amânat proporţional cu creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare reprezentând elementele menţionate la punctul 42.

44. Compensarea între creanţele privind impozitul amânat şi datoriile asociate privind impozitul amânat se realizează separat pentru fiecare entitate impozabilă.

45. Valoarea datoriilor asociate privind impozitul amânat care sunt eligibile pentru compensarea activelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare reprezintă diferenţa dintre valoarea datoriilor privind impozitul amânat recunoscute în conformitate cu dispoziţiile cadrului contabil şi valoarea datoriilor asociate privind impozitul amânat care rezultă din activele necorporale şi din activele aferente fondului de pensii cu beneficii determinate.

 

Subsecţiunea 4

Plăţi excedentare de impozite, pierderi fiscale reportate la exerciţiile financiare anterioare

şi creanţe privind impozitul amânat care nu se bazează pe profitabilitatea viitoare

46. Nu se deduc din fondurile proprii şi se supun unei ponderi de risc în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.111 din 24 mai 2018 (în continuare – Regulamentul nr.111/2018) următoarele elemente:

1) plăţi excedentare de impozite efectuate de bancă pentru anul în curs;

2) pierderi fiscale ale băncii pentru exerciţiul financiar curent transferate în exerciţiile financiare anterioare care dau naştere la o creanţă asupra autorităţilor administraţiei publice centrale, administraţiei regionale sau asupra autorităţii fiscale din Republica Moldova.

[Pct.46 modificat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

Subsecţiunea 5

Deducerea activelor fondului de pensii cu beneficii determinate

47. În sensul punctului 30, subpunctul 4), cuantumul activelor fondului de pensii cu beneficii determinate care trebuie dedus se reduce cu:

1) cuantumul oricărei datorii privind impozitul amânat asociate care ar putea fi stinsă în cazul în care activele s-ar deprecia sau ar fi derecunoscute în conformitate cu cadrul contabil;

2) cuantumul activelor din fondul de pensii cu beneficii determinate pe care banca le poate utiliza fără restricţii, cu condiţia ca aceasta să obţină aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei.

48. Activele respective primesc o pondere de risc în conformitate cu prevederile Regulamentului nr.111/2018.

49. Banca Naţională a Moldovei acordă aprobarea prealabilă menţionată numai în cazul în care capacitatea nerestricţionată de a folosi respectivele active ale fondului de pensii cu beneficii determinate implică accesul imediat şi neîngrădit la active.

50. Se consideră că accesul la active este imediat şi neîngrădit atunci când utilizarea activelor nu este interzisă prin restricţii de niciun fel şi nu există niciun fel de cereri din partea unor terţe părţi asupra acestor active, precum şi atunci când banca nu trebuie să solicite şi să obţină aprobare specifică din partea managerului fondurilor de pensii sau de la beneficiarii pensiei de fiecare dată când aceasta şi-ar exercita dreptul de acces la excedentul de fonduri din plan.

 

Subsecţiunea 6

Deducerea deţinerilor de instrumente proprii

de fonduri proprii de nivel 1 de bază

51. În sensul punctului 30, subpunctul 5), calculul deţinerilor de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază se efectuează de către bănci pe baza poziţiilor brute lungi, cu următoarele excepţii:

1) calculul cuantumului deţinerilor de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază se va efectua pe baza poziţiei nete lungi cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:

a) poziţiile lungi şi scurte să facă parte din aceeaşi expunere-suport, iar poziţiile scurte să nu implice niciun risc de contraparte;

b) fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia;

2) băncile determină cuantumul care urmează a fi dedus pentru deţinerile directe, indirecte şi sintetice de titluri de valoare bazate pe indici, prin calcularea expunerii-suport faţă de propriile instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază incluse în indicii respectivi;

3) băncile pot compensa poziţii brute lungi pe propriile instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care rezultă din deţineri de titluri de valoare bazate pe indici cu poziţii scurte pe propriile instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care rezultă din poziţii scurte pe indici-suport, inclusiv atunci când aceste poziţii scurte implică un risc de contraparte, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:

a) poziţiile lungi şi scurte sunt pe aceiaşi indici-suport;

b) fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia.

 

Subsecţiunea 7

Investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar

52. În scopul deducerii deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu ale entităţilor din sectorul financiar, se consideră că o bancă deţine o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar atunci când este îndeplinită cel puţin una din următoarele condiţii:

1) banca deţine mai mult de 10% din instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, emise de entitatea respectivă;

2) banca are legături strânse cu entitatea respectivă şi deţine instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, emise de acea entitate;

3) banca deţine instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, emise de entitatea respectivă şi entitatea nu este inclusă în consolidare prudenţială, dar este inclusă în aceeaşi consolidare contabilă ca şi banca în scopul raportării financiare.

53. Pentru a evalua dacă o bancă deţine mai mult de 10% din instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, emise de o entitate din sectorul financiar, banca însumează cuantumurile poziţiilor brute lungi în deţineri directe, precum şi în deţineri indirecte de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale respectivei entităţi din sectorul financiar menţionate la punctul 1 subpunctele 4) – 5) din anexa 4.

 

Subsecţiunea 8

Deducerea deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1

de bază ale entităţilor din sectorul financiar

54. Băncile operează deducerile menţionate la punctul 30 subpunctele 6), 7) şi 8) în cazul în care înregistrează o deţinere reciprocă, destinată să crească în mod artificial fondurile proprii, în conformitate cu următoarele dispoziţii:

1) deţinerile de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, şi de alte instrumente de capital ale entităţilor din sectorul financiar se calculează pe baza poziţiilor brute lungi;

2) în scopul deducerii, elementele fondurilor proprii de nivel 1/capitalul propriu, după caz, specifice societăţilor de asigurare sunt tratate drept deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază.

55. Băncile operează deducerile prevăzute la punctul 30, subpunctele 7) şi 8), în conformitate cu următoarele dispoziţii:

1) băncile pot calcula deţinerile directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, ale entităţilor din sectorul financiar pe baza poziţiei nete lungi pe aceeaşi expunere-suport cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:

a) scadenţa poziţiei scurte este aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau are o scadenţă reziduală de cel puţin un an;

b) fie atât poziţia lungă, cât şi cea scurtă sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia;

2) băncile determină cuantumul care urmează a fi dedus pentru deţinerile directe, indirecte şi sintetice de titluri de valoare bazate pe indici, prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indicii respectivi.

 

Subsecţiunea 9

Deducerea deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază atunci când

o bancă nu deţine o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar

56. În sensul punctului 30, subpunctul 7), băncile calculează cuantumul aplicabil care urmează să fie dedus prin înmulţirea cuantumului menţionat la subpunctul 1) din prezentul punct cu factorul derivat din calculul menţionat la subpunctul 2):

1) cuantumul agregat cu care deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă depăşesc 10% din cuantumul agregat al elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii calculat după ce li s-au aplicat:

a) punctele 26 – 29;

b) deducerile menţionate la punctul 30, subpunctele 1)-6), 10) şi 11), cu excepţia cuantumului care urmează a fi dedus pentru creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi care decurg din diferenţe temporare;

c) punctele 54 şi 55;

2) cuantumul deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, ale acelor entităţi din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă împărţit la cuantumul agregat al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale respectivelor entităţi din sectorul financiar.

57. Băncile exclud poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin din cuantumul menţionat la punctul 56, subpunctul 1) şi din calculul factorului menţionat la subpunctul 2).

58. Cuantumul care urmează a fi dedus în conformitate cu punctul 56 se distribuie proporţional tuturor instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază deţinute. Băncile determină cuantumul fiecărui instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază care se deduce prin înmulţirea cuantumului menţionat la subpunctul 1) de la prezentul punct cu proporţia menţionată la subpunctul 2):

1) cuantumul deţinerilor care trebuie dedus în conformitate cu punctul 56;

2) proporţia cuantumului agregat al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, ale unor entităţi din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă reprezentată de fiecare instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază deţinut.

59. Cuantumul deţinerilor menţionate la punctul 30, subpunctul 7) care este mai mic sau egal cu 10% din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii după aplicarea dispoziţiilor prevăzute la punctul 56, subpunctul 1) nu se deduce şi este supus ponderilor de risc aplicabile în conformitate cu prevederile Regulamentului nr.111/2018 şi Regulamentului nr.114/2018, după caz.

[Pct.59 modificat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

60. Băncile determină cuantumul fiecărui instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, care este ponderat la risc în temeiul punctului 59 înmulţind cuantumul deţinerilor care trebuie ponderate la risc în conformitate cu punctul 59 cu proporţia rezultată din calculul de la punctul 58, subpunctul 2).

61. La determinarea cuantumului aplicabil al deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază /capital propriu, după caz, care trebuie dedus în conformitate cu prevederile punctului 30, subpunctul 7) băncile pot opta să nu identifice fondul comercial separat.

 

Subsecţiunea 10

Deducerea deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază atunci când

o bancă deţine o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar, derogări

şi alternative la deducerea din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază

62. În sensul punctului 30, subpunctul 8), cuantumul aplicabil care urmează a fi dedus din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază exclude poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin şi se determină în conformitate cu punctele 54, 55 şi punctele 63-67.

63. La efectuarea deducerilor prevăzute la punctul 30, subpunctele 3) şi 8) băncile nu au obligaţia de a deduce cuantumurile elementelor enumerate la subpunctele 1) şi 2) din prezentul punct care, agregate, sunt egale cu sau sunt mai mici decât cuantumul-prag menţionat la punctul 64:

1) creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare şi care, agregate, reprezintă 10% sau mai puţin din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii calculate după aplicarea:

a) punctelor 26 – 29;

b) punctului 30, subpunctele 1)-7), 10) şi 11), cu excepţia creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare.

2) dacă o bancă deţine o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar, deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale respectivei bănci de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, ale acelor entităţi care, agregate, reprezintă 10% sau mai puţin din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii date, calculate după aplicarea:

a) punctelor 26 – 29;

b) punctului 30, subpunctele 1)-7), 10) şi 11), cu excepţia creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare.

64. În sensul punctului 63, cuantumul-prag este egal cu cuantumul menţionat la subpunctul 1) de la prezentul punct înmulţit cu procentajul menţionat la subpunctul 2):

1) cuantumul rezidual al elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază după aplicarea tuturor ajustărilor şi deducerilor de la punctele 26 – 30 şi fără aplicarea derogărilor de prag de la punctul 63;

2) 17,65%.

65. În sensul punctului 63, băncile determină proporţia creanţelor privind impozitul amânat din cuantumul total al elementelor care nu trebuie dedus prin împărţirea cuantumului menţionat la subpunctul 1) de la prezentul punct la cuantumul menţionat la subpunctul 2):

1) cuantumul creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare şi care, agregate, reprezintă 10% sau mai puţin din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii;

2) suma următoarelor elemente:

a) cuantumul menţionat la subpunctul 1);

b) cuantumul deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii/capital propriu, după caz, ale unor entităţi din sectorul financiar în care banca deţine o investiţie semnificativă şi care, agregate, reprezintă 10% sau mai puţin din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii.

66. Proporţia investiţiilor semnificative în cuantumul total al elementelor care nu trebuie dedus este egală cu unu minus proporţia menţionată la punctul 65.

67. Cuantumurile elementelor care nu sunt deduse în conformitate cu punctul 63 primesc o pondere de risc de 250%.

 

Capitolul IV

FONDURI PROPRII DE NIVEL 1 SUPLIMENTAR

 

Secţiunea 1

Elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar

68. Elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar constau în:

1) instrumente de capital, inclusiv acţiuni preferenţiale, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 70;

2) conturi de prime de emisiune aferente instrumentelor menţionate la subpunctul 1).

69. Instrumentele incluse la punctul 68 subpunctul 1) nu se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau elemente de fonduri proprii de nivel 2.

 

Secţiunea 2

Instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar

70. Instrumentele de capital se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

1) instrumentele sunt emise şi plătite;

2) instrumentele nu sunt achiziţionate de:

a) bancă sau filialele sale;

b) o întreprindere în care banca deţine o participaţie ce constă în deţinerea, directă sau prin control, a cel puţin 20% din drepturile de vot sau din capitalul întreprinderii respective;

3) achiziţionarea instrumentelor nu este finanţată în mod direct sau indirect de bancă;

4) instrumentele sunt de rang inferior instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 în cazul lichidării băncii;

5) instrumentele nu sunt garantate şi nici nu fac obiectul unei garanţii care creşte rangul de prioritate la plată al creanţelor, de niciuna dintre următoarele:

a) bancă sau filialele sale;

b) întreprinderea-mamă a băncii sau filialele sale;

c) societatea financiară holding-mamă sau filialele sale;

d) societatea holding cu activitate mixtă sau filialele sale;

e) societatea financiară holding mixtă sau filialele sale;

f) orice întreprindere care are legături strânse cu entităţile menţionate la literele a)-e);

6) instrumentele nu fac obiectul niciunei dispoziţii, contractuale sau de altă natură, care creşte rangul de prioritate la plată al creanţelor înregistrate în temeiul instrumentelor în caz de insolvabilitate sau de lichidare;

7) instrumentele sunt perpetue şi dispoziţiile care le reglementează nu includ niciun stimulent de răscumpărare pentru bancă;

8) dacă dispoziţiile care reglementează instrumentele includ una sau mai multe opţiuni de cumpărare, opţiunea poate fi exercitată la discreţia exclusivă a emitentului;

9) exercitarea opţiunilor de cumpărare şi/sau rambursarea sau răscumpărarea instrumentelor pot fi efectuate numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 119 şi nu mai devreme de cinci ani de la data emiterii, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite condiţiile de la punctul 123;

10) dispoziţiile care reglementează instrumentele nu indică în mod explicit sau implicit că opţiunile de cumpărare vor fi sau ar putea fi exercitate şi instrumentele vor fi sau ar putea fi rambursate sau răscumpărate, iar banca nu face nicio altă menţiune în acest sens, cu excepţia următoarelor cazuri:

a) lichidarea băncii;

b) răscumpărări discreţionare ale instrumentelor (achiziţionarea acţiunilor) sau alte mijloace discreţionare de diminuare a cuantumului de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar din capital, dacă banca a obţinut aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei în conformitate cu punctul 119;

11) banca nu indică în mod explicit sau implicit că Banca Naţională a Moldovei ar accepta o cerere de exercitare a opţiunilor de cumpărare şi rambursare sau răscumpărare a instrumentelor;

12) distribuirile în baza instrumentelor îndeplinesc următoarele condiţii:

a) se plătesc din elementele care pot fi distribuite;

b) nivelul distribuirilor aferente instrumentelor nu va fi modificat pe baza calităţii creditului băncii sau al întreprinderii-mamă a acesteia;

c) dispoziţiile care reglementează instrumentele atribuie băncii competenţa exclusivă în orice moment de a anula distribuirile aferente instrumentelor pentru o perioadă nelimitată, în mod necumulativ, iar banca poate utiliza fără restricţie aceste distribuiri anulate, pentru a-şi îndeplini obligaţiile pe măsură ce acestea devin exigibile;

d) anularea distribuirilor nu constituie un eveniment de nerambursare pentru bancă;

e) anularea distribuirilor nu impune restricţii asupra băncii;

13) instrumentele nu contribuie la stabilirea faptului că datoriile unei bănci depăşesc activele acesteia, calculate pentru determinarea supraîndatorării băncii în condiţiile art.22, alin.(2), lit.b) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 cu privire la activitatea băncilor;

14) dispoziţiile care reglementează instrumentele impun ca, în momentul în care survine un eveniment declanşator, cuantumul principalului instrumentelor să fie redus în mod permanent sau temporar, sau ca instrumentele să fie convertite în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;

15) dispoziţiile care reglementează instrumentele nu includ prevederi care ar putea împiedica recapitalizarea băncii. Caracteristici care ar putea împiedica recapitalizarea băncii includ prevederi care impun ca banca să acorde compensaţii titularilor existenţi ai instrumentelor de capital în cazul în care se emite un nou instrument de capital;

16) în cazul în care instrumentele nu sunt emise direct de către bancă, sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiţii:

a) instrumentele sunt emise printr-o entitate inclusă în consolidarea prudenţială;

b) banca respectivă poate dispune imediat de veniturile generate de aceste instrumente, fără restricţii şi sub o formă care satisface condiţiile prevăzute la prezentul punct.

71. În sensul punctului 70, subpunctul 7) şi al punctului 97, subpunctul 8), stimulentele de răscumpărare înseamnă toate caracteristicile care oferă, la data emisiunii, aşteptarea că instrumentul de capital ar putea fi răscumpărat şi includ, cel puţin, următoarele forme:

1) o opţiune de cumpărare corelată cu o obligaţie sau cu o opţiune a unui investitor de a converti instrumentul într-un instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază în cazul în care opţiunea de cumpărare nu este exercitată;

2) o opţiune de cumpărare corelată cu o creştere a valorii de răscumpărare în viitor;

3) comercializarea instrumentului într-un mod care sugerează investitorilor că instrumentul va face obiectul exercitării unei opţiuni de cumpărare.

72. În sensul punctului 70, subpunctul 12) litera e) şi subpunctul 15), dispoziţiile care reglementează instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar nu includ, în speţă, următoarele:

1) obligaţia de a efectua distribuiri aferente instrumentelor în cazul în care se efectuează o distribuire asociată unui instrument emis de banca care este de acelaşi rang sau de rang inferior faţă de un instrument de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, inclusiv un instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază;

2) obligaţia de a anula efectuarea distribuirilor aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 în cazul în care nu se efectuează distribuiri aferente respectivelor instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar;

3) obligaţia de a înlocui plata dobânzii sau a dividendelor cu o plată sub orice altă formă. Banca nu trebuie să facă obiectul unei astfel de obligaţii în niciun alt mod.

 

Secţiunea 3

Reducerea valorii sau conversia instrumentelor

de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar

73. În sensul punctului 70, subpunctul 14) instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar li se aplică următoarele dispoziţii:

1) un eveniment declanşator are loc atunci când rata de fonduri proprii de nivel 1 de bază a băncii menţionată la punctul 130 subpunctul 1) scade sub unul dintre pragurile următoare:

a) 6,5%;

b) un nivel mai mare decât 6,5%, stabilit de bancă şi specificat în dispoziţiile care reglementează instrumentul;

2) băncile pot specifica în dispoziţiile care reglementează instrumentul unul sau mai multe evenimente declanşatoare în plus faţă de cel menţionat la subpunctul 1);

3) în cazul în care dispoziţiile care reglementează instrumentele impun ca acestea să fie convertite în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază în momentul în care survine un eveniment declanşator, dispoziţiile respective precizează oricare dintre următoarele:

a) rata utilizată pentru această conversie şi o limită referitoare la cuantumul permis al conversiei;

b) intervalul în cadrul căruia instrumentele se vor converti în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;

4) dacă dispoziţiile care reglementează instrumentele prevăd reducerea cuantumului principalului în momentul în care survine un eveniment declanşator, reducerea se aplică în toate cazurile următoare:

a) creanţa deţinătorului instrumentului în cazul lichidării băncii;

b) suma care trebuie plătită în cazul exercitării opţiunii de cumpărare sau răscumpărării instrumentului;

c) distribuirile efectuate în ceea ce priveşte instrumentul.

74. Reducerea valorii sau conversia unui instrument de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar generează, în conformitate cu cadrul contabil, elemente care se califică drept elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază.

75. Cuantumul instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar incluse în cadrul elementelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar este limitat la cuantumul minim al elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază care ar fi generat dacă cuantumul principalului instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ar fi integral redus sau convertit în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază.

76. Cuantumul agregat al instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care este necesar a fi redus sau convertit în momentul în care are loc un eveniment declanşator este cel puţin egal cu cuantumul cel mai mic dintre următoarele:

1) cuantumul necesar pentru a restabili complet rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a băncii la nivelul de 6,5%;

2) cuantumul integral al principalului instrumentului.

77. În momentul în care are loc evenimentul declanşator, băncile procedează după cum urmează:

1) informează imediat Banca Naţională a Moldovei, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării evenimentului declanşator;

2) informează neîntârziat deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar;

3) reduc cuantumul principalului instrumentelor sau convertesc instrumentele în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază fără întârziere, dar nu mai târziu de o lună, în conformitate cu cerinţele prezentei secţiuni.

78. O bancă se asigură că are în permanenţă suficient capital social pentru convertirea tuturor instrumentelor convertibile de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază în cazul în care survine un eveniment declanşator.

79. O bancă care emite instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care se convertesc în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază în momentul în care survine un eveniment declanşator se asigură că nu există careva obstacole în calea acestei conversii, inclusiv în virtutea actelor sale constitutive sau a statutului său sau a oricărui aranjament contractual.

80. În sensul punctului 70, subpunctul 14), reducerea valorii principalului se aplică proporţional tuturor titularilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care cuprind un mecanism de reducere similar şi un nivel declanşator identic.

81. Pentru ca reducerea valorii să fie considerată temporară, trebuie îndeplinite toate condiţiile enumerate:

1) distribuirile de plată după efectuarea unei reduceri de valoare au la bază suma redusă a principalului;

2) majorările de valoare au la bază profitul ulterior deciziei oficiale a băncii de confirmare a profitului final;

3) orice majorare a instrumentului sau a plăţii cupoanelor din suma redusă a principalului se efectuează la aprecierea deplină a băncii sub rezerva prevederilor punctelor 4)-6), iar banca nu are obligaţia de a efectua sau de a accelera o majorare în anumite condiţii;

4) o majorare se efectuează pe bază proporţională între instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar similare care au făcut obiectul unei reduceri;

5) valoarea maximă, care poate fi atribuită sumei majorării instrumentului împreună cu plata cupoanelor aferente sumei reduse a principalului este egală cu profitul băncii înmulţit cu suma obţinută prin împărţirea valorii stabilite la litera a) la valoarea stabilită la litera b):

a) suma valorii nominale a tuturor instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale băncii înainte de efectuarea reducerii care au făcut obiectul reducerii de valoare;

b) totalul fondurilor proprii de nivel 1 ale băncii;

6) suma valorii reduse şi a plăţii cupoanelor din valoarea redusă a principalului este tratată ca plată care duce la o reducere a fondurilor proprii de nivel 1 de bază şi, împreună cu alte distribuiri aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, face obiectul restricţiilor privind suma maximă distribuibilă, conform prevederilor Regulamentului cu privire la amortizoarele de capital ale băncilor, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.110 din 24.05.2018 (în continuare – Regulamentul nr.110/2018).

[Pct.81 modificat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

82. În scopul punctului 81, subpunctul 5), calculul se efectuează în momentul în care se înregistrează majorarea valorii.

83. În cazul în care banca a stabilit că rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a scăzut sub nivelul care declanşează conversia sau reducerea valorii unui instrument, organul de conducere sau oricare alt organism relevant al băncii stabileşte fără întârziere că a survenit un eveniment declanşator şi că există obligaţia irevocabilă de a reduce valoarea instrumentului sau de a efectua conversia acestuia.

84. Suma care trebuie redusă sau care face obiectul conversiei se stabileşte cât mai curând posibil şi în termen de maximum o lună de la data la care se stabileşte că a survenit evenimentul declanşator. Banca Naţională a Moldovei poate solicita ca perioada maximă respectivă să fie redusă în cazurile în care aceasta estimează că există suficientă certitudine cu privire la suma care urmează a fi convertită sau redusă ori în cazurile în care estimează că este necesară conversia sau reducerea imediată a valorii.

85. În cazul în care, în conformitate cu dispoziţiile care reglementează instrumentul de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, este necesară efectuarea unei reexaminări independente a valorii care trebuie redusă sau convertită ori în cazul în care Banca Naţională a Moldovei solicită o reexaminare independentă pentru stabilirea valorii care trebuie redusă sau convertită, organul de conducere sau oricare alt organism relevant al băncii trebuie să se asigure că acest lucru se realizează imediat. Reexaminarea independentă trebuie să se finalizeze în cel mai scurt timp posibil şi nu trebuie să creeze impedimente pentru bancă în ceea ce priveşte reducerea valorii sau conversia instrumentului de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi să întrunească cerinţele prevăzute la punctul 84.

 

Secţiunea 4

Consecinţe ale încetării îndeplinirii condiţiilor pentru instrumentele

de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar

86. În cazul în care un instrument de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 70 se aplică următoarele dispoziţii:

1) instrumentul respectiv încetează imediat să se califice drept instrument de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar;

2) partea din conturile de prime de emisiune aferentă instrumentului respectiv încetează imediat să se califice drept un element de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.

 

Secţiunea 5

Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar

87. Băncile deduc din elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar următoarele:

1) deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale unei bănci de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, inclusiv instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar pe care o bancă ar putea fi obligată să le achiziţioneze ca rezultat al unor obligaţii contractuale existente;

2) deţinerile directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar cu care banca înregistrează deţineri reciproce care, în opinia Băncii Naţionale Moldovei, au fost concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale băncii;

3) cuantumul aplicabil determinat în conformitate cu punctele 91-95 al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar, în cazul în care o bancă nu deţine o investiţie semnificativă în aceste entităţi;

4) deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar, în cazul în care banca deţine o investiţie semnificativă în aceste entităţi, cu excepţia poziţiilor aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin;

5) cuantumul elementelor care trebuie deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 2 în conformitate cu punctul 100, care depăşeşte fondurile proprii de nivel 2 ale băncii;

6) orice impozit referitor la elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar previzibil la momentul calculării sale, cu excepţia cazului în care banca ajustează corespunzător cuantumul elementelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, în măsura în care astfel de impozite reduc cuantumul până la care aceste elemente pot fi alocate pentru acoperirea riscurilor sau a pierderilor.

88. În sensul punctului 87, subpunctul 1), băncile calculează deţineri de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar pe baza poziţiilor brute lungi, cu următoarele excepţii:

1) băncile pot calcula cuantumul deţinerilor de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar pe baza poziţiei nete lungi cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:

a) poziţiile lungi şi scurte să facă parte din aceeaşi expunere-suport, iar poziţiile scurte să nu implice niciun risc de contraparte;

b) fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia;

2) băncile determină cuantumul care urmează a fi dedus pentru deţinerile directe, indirecte sau sintetice de titluri de valoare bazate pe indici, prin calcularea expunerii-suport faţă de propriile instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar incluse în indicii respectivi;

3) băncile pot compensa poziţii brute lungi pe instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care rezultă din deţineri de titluri de valoare bazate pe indici cu poziţii scurte pe instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care rezultă din poziţii scurte pe indici-suport, inclusiv atunci când aceste poziţii scurte implică un risc de contraparte, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:

a) poziţiile lungi şi scurte sunt pe aceiaşi indici-suport;

b) fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia.

89. Băncile operează deducerile prevăzute la punctul 87, subpunctele 2), 3) şi 4) în cazul în care înregistrează o deţinere reciprocă, destinată să crească în mod artificial fondurile proprii, în conformitate cu următoarele:

1) deţinerile de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar se calculează pe baza poziţiilor brute lungi;

2) în scopul deducerii, elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar specifice întreprinderilor/societăţilor de asigurare sunt tratate drept deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.

90. Băncile operează deducerile prevăzute la punctul 87 subpunctele 3) şi 4), în conformitate cu următoarele:

1) băncile pot calcula deţinerile directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar pe baza poziţiei nete lungi pe aceeaşi expunere-suport cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:

a) scadenţa poziţiei scurte este aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau are o scadenţă reziduală de cel puţin un an;

b) fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia;

2) băncile determină cuantumul care urmează a fi dedus pentru deţinerile directe, indirecte şi sintetice de titluri de valoare bazate pe indici, prin calcularea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indicii respectivi.

 

Secţiunea 6

Deducerea deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar în cazul

în care o bancă nu deţine o investiţie semnificativă într-o entitate din sectorul financiar

91. În sensul punctului 87, subpunctul 3), băncile calculează cuantumul aplicabil care urmează să fie dedus prin înmulţirea cuantumului menţionat la subpunctul 1) din prezentul punct cu factorul derivat din calculul menţionat la subpunctul 2):

1) cuantumul agregat cu care deţinerile băncilor, directe, indirecte şi sintetice, de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă depăşesc 10% din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii, calculat după aplicarea:

a) punctelor 26 – 29;

b) punctului 30, subpunctele 1)-6), subpunctul 10) şi 11), cu excepţia creanţelor privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare;

c) punctelor 54 şi 55;

2) cuantumul deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale acelor entităţi din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă împărţit la cuantumul agregat al tuturor deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale respectivelor entităţi din sectorul financiar.

92. Băncile exclud poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin din cuantumul menţionat la punctul 91, subpunctul 1) şi din calculul factorului menţionat la punctul 91, subpunctul 2).

93. Cuantumul care urmează a fi dedus în conformitate cu punctul 91 se distribuie proporţional tuturor instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar deţinute. Băncile stabilesc cuantumul fiecărui instrument de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care urmează să fie dedus prin înmulţirea valorii menţionate la subpunctul 1) din prezentul punct cu proporţia menţionată la subpunctul 2):

1) cuantumul deţinerilor care trebuie dedus în conformitate cu punctul 91;

2) proporţia cuantumului agregat al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu deţine o investiţie semnificativă reprezentată de fiecare instrument de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar deţinut.

94. Cuantumul deţinerilor menţionate la punctul 87, subpunctul 3) care este mai mic sau egal cu 10% din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii după aplicarea dispoziţiilor prevăzute la punctul 91, subpunctul 1) nu se deduce şi este supus ponderilor de risc aplicabile în conformitate cu cerinţele Regulamentului nr.111/2018 şi Regulamentului nr.114/2018, după caz.

[Pct.94 modificat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

95. Băncile determină cuantumul fiecărui instrument de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar care este ponderat la risc în temeiul punctului 94 înmulţind cuantumul deţinerilor care trebuie ponderate la risc în conformitate cu punctul 94 cu proporţia rezultată din calculul de la punctul 93, subpunctul 2).

 

Capitolul V

FONDURI PROPRII DE NIVEL 2

 

Secţiunea 1

Elemente de fonduri proprii de nivel 2

96. Elementele de fonduri proprii de nivel 2 constau în:

1) instrumente de capital, inclusiv acţiuni preferenţiale, care nu au clauza de convertire în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază şi împrumuturi subordonate dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 97;

2) conturile de prime de emisiune aferente instrumentelor menţionate la subpunctul 1);

3) ajustările generale pentru riscul de credit, înainte de impozite, de până la 1,0% din cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor calculate în conformitate cu Regulamentul nr.111/2018.

 

Secţiunea 2

Instrumente de fonduri proprii de nivel 2

97. Instrumentele de capital şi datoriile subordonate se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 2 dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) instrumentele sunt emise sau, după caz, datoriile subordonate sunt obţinute şi plătite integral;

2) instrumentele nu sunt achiziţionate sau, după caz, datoriile subordonate nu sunt acordate de niciuna dintre următoarele:

a) bancă sau filialele sale;

b) o întreprindere în care banca deţine o participaţie ce constă în deţinerea, directă sau prin control, a cel puţin 20% din drepturile de vot sau din capitalul întreprinderii respective;

3) achiziţionarea instrumentelor sau, după caz, acordarea împrumuturilor subordonate nu este finanţată în mod direct sau indirect de bancă;

4) creanţa asupra principalului instrumentelor, în temeiul dispoziţiilor care reglementează instrumentele sau, după caz, creanţa asupra principalului împrumuturilor subordonate, în temeiul dispoziţiilor care reglementează datoriile subordonate, este în întregime subordonată creanţelor tuturor creditorilor nesubordonaţi;

5) instrumentele sau, după caz, datoriile subordonate nu sunt garantate şi nici nu fac obiectul unei garanţii care creşte rangul de prioritate la plată al creanţelor, de niciuna dintre următoarele:

a) bancă sau filialele sale;

b) întreprinderea-mamă a băncii sau filialele sale;

c) societatea financiară holding-mamă sau filialele sale;

d) societatea holding cu activitate mixtă sau filialele sale;

e) societatea financiară holding mixtă sau filialele sale;

f) orice întreprindere care are legături strânse cu entităţile menţionate la litera a) – e);

6) instrumentele sau, după caz, datoriile subordonate nu fac obiectul niciunei dispoziţii care creşte rangul de prioritate la plată al creanţelor înregistrate în temeiul instrumentelor sau, respectiv, al împrumuturilor subordonate;

7) instrumentele sau, după caz, datoriile subordonate au o scadenţă iniţială de cel puţin cinci ani;

8) dispoziţiile care reglementează instrumentele sau, după caz, datoriile subordonate nu includ niciun stimulent pentru rambursarea sau, după caz, răscumpărarea cuantumului principalului acestora de către bancă înainte de scadenţă;

9) în cazul în care instrumentele sau, după caz, datoriile subordonate includ una sau mai multe opţiuni de cumpărare sau de restituire anticipată, după caz, opţiunile se exercită la discreţia exclusivă a emitentului sau a debitorului, după caz;

10) instrumentele sau, după caz, datoriile subordonate pot fi rambursate, răscumpărate, restituite sau opţiunile de cumpărare aferente pot fi exercitate anticipat numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 119 şi nu mai devreme de cinci ani de la data emiterii sau, după caz, a obţinerii, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite condiţiile de la punctul 123;

11) dispoziţiile care reglementează instrumentele sau, după caz, datoriile subordonate nu indică în mod explicit sau implicit că instrumentele sau, după caz, datoriile subordonate vor fi sau ar putea fi rambursate, răscumpărate, restituite sau opţiunile de cumpărare aferente pot fi exercitate anticipat, după caz, de către bancă în alte cazuri decât lichidarea băncii, iar aceasta nu face nicio altă menţiune în acest sens;

12) dispoziţiile care reglementează instrumentele sau, după caz, datoriile subordonate, nu dau deţinătorului sau, după caz, împrumutătorului dreptul de a accelera viitoarele plăţi programate ale dobânzii sau principalului, decât în caz de lichidare a băncii fără a schimba ordinea priorităţii la onorare;

13) nivelul plăţilor de dobânzi sau dividende, după caz, aferente instrumentelor sau, după caz, împrumuturilor subordonate nu va fi modificat pe baza ratingului băncii sau al întreprinderii-mamă a acesteia.

14) în cazul în care instrumentele nu sunt emise direct de o bancă sau, după caz, în cazul în care datoriile subordonate nu sunt obţinute direct de o bancă, sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiţii:

a) instrumentele sunt emise sau, după caz, datoriile subordonate sunt obţinute printr-o entitate care nu este inclusă în consolidare prudenţială;

b) banca respectivă poate dispune imediat de veniturile generate de aceste instrumente, fără restricţii şi sub o formă care satisface condiţiile prevăzute la prezentul punct.

98. Măsura în care instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 se califică drept elementele de fonduri proprii de nivel 2 pe parcursul ultimilor cinci ani de dinaintea scadenţei instrumentelor se calculează înmulţind rezultatul calculului de la subpunctul 1) cu cuantumul menţionat la subpunctul 2), după cum urmează:

1) cuantumul nominal al instrumentelor sau, după caz, a împrumuturilor subordonate în prima zi din ultima perioadă de cinci ani de dinaintea scadenţei contractuale, împărţit la numărul de zile calendaristice din perioada respectivă;

2) numărul de zile calendaristice rămase până la scadenţa contractuală a instrumentelor sau a împrumuturilor subordonate.

 

Secţiunea 3

Consecinţe ale încetării îndeplinirii condiţiilor pentru

instrumentele de fonduri proprii de nivel 2

99. În cazul în care un instrument de fonduri proprii de nivel 2 nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 97, se aplică următoarele dispoziţii:

1) instrumentul respectiv încetează imediat să se califice drept instrument de fonduri proprii de nivel 2;

2) partea din conturile de prime de emisiune aferentă instrumentului respectiv încetează imediat să se califice drept element de fonduri proprii de nivel 2.

 

Secţiunea 4

Deduceri din elementele de fonduri proprii de nivel 2

100. Din elementele de fonduri proprii de nivel 2 se deduc următoarele:

1) deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2, inclusiv instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2 pe care o bancă ar putea fi obligată să le achiziţioneze ca rezultat al unor obligaţii contractuale existente;

2) deţinerile directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar cu care banca înregistrează deţineri reciproce care, în opinia Băncii Naţionale a Moldovei, au fost concepute pentru a creşte în mod artificial fondurile proprii ale băncii;

3) cuantumul aplicabil determinat în conformitate cu punctele 105-109 al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar, în cazul în care banca nu deţine o investiţie semnificativă în aceste entităţi;

4) deţinerile directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar, în cazul în care banca deţine o investiţie semnificativă în aceste entităţi, cu excepţia poziţiilor aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute pe o perioadă mai mică de cinci zile lucrătoare.

101. În cazul în care suma deducerilor conform punctului 100 depăşeşte nivelul fondurilor proprii de nivelul 2 suma respectivă se scade din nivelul fondurilor proprii de nivelul 1 suplimentar.

102. În sensul punctului 100, subpunctul 1), băncile calculează deţinerile pe baza poziţiilor brute lungi, cu următoarele excepţii:

1) băncile pot calcula cuantumul deţinerilor pe baza poziţiei nete lungi, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:

a) poziţiile lungi şi scurte să facă parte din aceeaşi expunere-suport, iar poziţiile scurte să nu implice niciun risc de contraparte;

b) fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia.

2) băncile determină cuantumul care urmează a fi dedus pentru deţinerile directe, indirecte şi sintetice de titluri de valoare bazate pe indici, prin calcularea expunerii-suport faţă de propriile instrumente de fonduri proprii de nivel 2 incluse în indicii respectivi;

3) băncile pot compensa poziţii brute lungi pe instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2 care rezultă din deţineri de titluri de valoare bazate pe indici, cu poziţii scurte pe instrumente proprii de fonduri proprii de nivel 2 care rezultă din poziţii scurte pe indici-suport, inclusiv atunci când aceste poziţii scurte implică un risc de contraparte, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:

a) poziţiile lungi şi scurte să facă parte din aceiaşi indici-suport;

b) fie atât poziţiile lungi, cât şi cele scurte sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia.

103. Băncile operează deducerile prevăzute la punctul 100, subpunctele 2), 3) şi 4) în conformitate cu următoarele dispoziţii:

1) deţinerile de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 se calculează pe baza poziţiilor brute lungi;

2) în scopul deducerii, deţinerile de elemente ale fondurilor proprii de nivel 2 specifice societăţilor/întreprinderilor de asigurare şi de elemente ale fondurilor proprii de nivel 3 specifice societăţilor/întreprinderilor de asigurare se tratează ca deţineri de instrumente de fonduri proprii de nivel 2.

104. Băncile operează deducerile prevăzute la punctul 100, subpunctele 3) şi 4) în conformitate cu următoarele dispoziţii:

1) băncile pot calcula deţinerile directe, indirecte şi sintetice de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar pe baza poziţiei nete lungi pe aceeaşi expunere-suport cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor două condiţii:

a) scadenţa poziţiei scurte este aceeaşi cu cea a poziţiei lungi sau are o scadenţă reziduală de cel puţin un an;

b) fie atât poziţia lungă, cât şi cea scurtă sunt deţinute în portofoliul de tranzacţionare, fie ambele sunt deţinute în afara acestuia;

2) băncile determină cuantumul care urmează a fi dedus pentru deţinerile directe, indirecte şi sintetice de titluri de valoare bazate pe indici, prin examinarea expunerii-suport faţă de instrumentele de capital ale entităţilor din sectorul financiar incluse în indicii respectivi.

 

Secţiunea 5

Deducerea instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 în cazul în care

o bancă nu deţine o investiţie semnificativă într-o entitate relevantă

105. În sensul punctului 100, subpunctul 3), băncile calculează cuantumul aplicabil care urmează să fie dedus prin înmulţirea cuantumului menţionat la subpunctul 1) de la prezentul punct cu factorul derivat din calculul menţionat la subpunctul 2):

1) cuantumul agregat cu care deţinerile băncii, directe, indirecte şi sintetice, de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu are o investiţie semnificativă depăşesc 10% din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii, calculat după aplicarea:

a) punctelor 26-29;

b) punctului 30, subpunctele 1)-6), subpunctelor 10) şi 11) cu excepţia cuantumului care urmează să fie dedus din creanţele privind impozitul amânat care se bazează pe profitabilitatea viitoare şi decurg din diferenţe temporare;

c) punctelor 54 şi 55;

2) cuantumul deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu are o investiţie semnificativă împărţit la cuantumul agregat al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale respectivelor entităţi din sectorul financiar.

106. Băncile exclud poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă deţinute timp de cinci zile lucrătoare sau mai puţin din cuantumul menţionat la punctul 105, subpunctul 1) şi din calculul factorului menţionat la subpunctul 2).

107. Cuantumul care urmează a fi dedus în conformitate cu punctul 105 este proporţional din fiecare instrument de fonduri proprii de nivel 2 deţinut. Băncile determină cuantumul care urmează să fie dedus din fiecare instrument de fonduri proprii de nivel 2 care este dedus în temeiul punctului 105, înmulţind cuantumul menţionat la subpunctul 1) de la prezentul punct cu proporţia menţionată la subpunctul 2):

1) cuantumul total al deţinerilor care trebuie dedus în conformitate cu punctul 105;

2) proporţia cuantumului agregat al deţinerilor directe, indirecte şi sintetice ale băncii de instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale entităţilor din sectorul financiar în care banca nu are o investiţie semnificativă reprezentată de fiecare instrument de fonduri proprii de nivel 2 deţinut.

108. Cuantumul deţinerilor menţionate la punctul 100, subpunctul 3) care este mai mic sau egal cu 10% din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii după aplicarea dispoziţiilor prevăzute la punctul 104, subpunctul 1) nu se deduce şi este supus ponderilor de risc aplicabile în conformitate cu Regulamentului nr.111/2018 şi Regulamentului nr.114/2018, după caz.

[Pct.108 modificat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

109. Băncile determină cuantumul fiecărui instrument de fonduri proprii de nivel 2 care este ponderat la risc în temeiul punctului 108, înmulţind cuantumul menţionat la subpunctul 1) de la prezentul punct cu cuantumul menţionat la subpunctul 2):

1) cuantumul deţinerilor care trebuie ponderate la risc în conformitate cu punctul 108;

2) proporţia rezultată din calculul de la punctul 107, subpunctul 2).

 

Capitolul VI

CERINŢE GENERALE

 

Secţiunea 1

Distribuiri aferente instrumentelor de fonduri proprii

110. Instrumentele de capital pentru care o bancă are capacitatea discreţionară de a decide să plătească distribuiri sub altă formă decât în numerar sau un instrument de fonduri proprii nu pot fi considerate drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2, cu excepţia cazului în care banca a obţinut aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei în acest sens.

111. Banca Naţională a Moldovei acordă aprobarea menţionată la punctul 110 numai atunci când consideră că se îndeplinesc următoarele condiţii:

1) capacitatea băncii de anulare a plăţilor în baza instrumentului nu ar fi afectată negativ de capacitatea menţionată la punctul 110 sau de forma sub care ar putea fi făcute distribuirile;

2) capacitatea instrumentului de absorbţie a pierderilor nu ar fi afectată negativ de capacitatea menţionată la punctul 110 sau de forma sub care ar putea fi făcute distribuirile;

3) calitatea instrumentului de capital nu ar fi redusă în niciun alt fel de capacitatea menţionată la punctul 110 sau de forma sub care ar putea fi făcute distribuirile.

112. Instrumentele de capital pentru care o persoană juridică, alta decât banca care le emite, are capacitatea discreţionară de a decide sau de a cere ca efectuarea distribuirilor aferente instrumentului să fie făcută sub altă formă decât în numerar sau un instrument de fonduri proprii nu pot fi considerate drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2.

113. Băncile pot folosi un indice general al pieţei ca pe un punct de plecare pentru determinarea nivelului de distribuiri aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2.

114. Prevederea de la punctul 113 nu se aplică în situaţia în care banca este o entitate de referinţă pentru respectivul indice general al pieţei, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele două condiţii:

1) banca consideră că variaţiile indicelui general al pieţei nu sunt corelate în mod semnificativ cu calitatea creditului băncii, al instituţiei-mamă, al societăţii financiare holding-mamă, al societăţii financiare holding mixtă-mamă sau al societăţii holding-mamă cu activitate mixtă;

2) Banca Naţională a Moldovei nu a realizat o determinare diferită de cea prevăzută la subpunctul 1).

115. Băncile raportează şi publică indicii generali ai pieţei pe care se bazează instrumentele lor de capital.

116. În sensul punctului 113, indice general al pieţei poate fi considerată rata dobânzilor de referinţă pe piaţa interbancară (CHIBOR), determinată în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei şi/sau un indice bursier dacă acesta este diversificat în mod corespunzător în conformitate cu Regulamentul nr.114/2018 şi/sau un alt indice de referinţă stabilit de către Banca Naţională a Moldovei.

 

Secţiunea 2

Alte cerinţe privind deducerile

117. Băncile nu deduc din niciun element al fondurilor proprii deţinerile directe, indirecte sau sintetice de instrumente de capital emise de o entitate reglementată din sectorul financiar care nu se califică drept capital reglementat al entităţii respective. Băncile aplică acestor deţineri o pondere de risc în conformitate cu prevederile Regulamentului nr.111/2018.

118. Se consideră că cerinţele de scadenţă pentru poziţiile scurte menţionate la punctul 55 subpunctul 1), punctul 90 subpunctul 1) şi punctul 104 subpunctul 1) sunt îndeplinite în cazul poziţiilor deţinute dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) banca are dreptul contractual de a vinde contrapărţii care furnizează acoperirea, la o dată viitoare precisă, poziţia lungă care este acoperită;

2) contrapartea care furnizează acoperirea băncii este obligată prin contract să achiziţioneze de la aceasta, la data viitoare respectivă, poziţia lungă menţionată la subpunctul 1).

 

Secţiunea 3

Condiţii pentru diminuarea fondurilor proprii şi aprobarea

prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei

119. O bancă solicită aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei înainte de:

1) a reduce, a rambursa sau a răscumpăra instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază emise într-un mod care este permis în temeiul legislaţiei aferentă pieţei de capital, inclusiv în cazul în care instrumentele de fonduri proprii respective sunt transferate angajaţilor băncii ca parte a remuneraţiei lor; şi/sau

2) a exercita opţiunile de cumpărare, a restitui, a rambursa sau a răscumpăra instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumentele de fonduri proprii de nivel 2, după caz, înainte de data scadenţei contractuale a acestora.

120. Banca Naţională a Moldovei acordă unei bănci aprobarea să reducă, să răscumpere sau să ramburseze instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 sau să exercite opţiunile de cumpărare, inclusiv prin înlocuirea lor cu alte instrumente de fonduri proprii, dacă banca a demonstrat Băncii Naţionale a Moldovei, iar Banca Naţională a Moldovei consideră, în baza informaţiei disponibile, că:

1) operaţiunea menţionată nu va periclita stabilitatea băncii; şi

2) în urma operaţiunii respective fondurile proprii ale băncii vor satisface cerinţele de fonduri proprii prevăzute de prezentul regulament, inclusiv cerinţele suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor, precum şi cerinţa de amortizor combinat stabilită în Regulamentul nr.110/2018; şi

3) operaţiunea menţionată nu va conduce la nerespectarea altor indicatori prudenţiali.

În cazul înlocuirii instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumentelor de fonduri proprii de nivel 2 cu alte instrumente de fonduri proprii, la evaluarea impactului operaţiunii respective asupra stabilităţii băncii se va ţine cont de faptul dacă înlocuirea respectivă este în condiţii sustenabile, având în vedere capacitatea băncii de a obţine venituri.

[Pct.120 în redacţia Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

121. Condiţii sustenabile pentru capacitatea băncii de a obţine venituri înseamnă că profitabilitatea băncii, astfel cum a fost evaluată de Banca Naţională a Moldovei, este în continuare solidă sau că nu suferă modificări negative după înlocuirea instrumentelor menţionate la punctul 120 cu alte instrumente de fonduri proprii, la acea dată şi în viitorul apropiat. Evaluarea menţionată ţine seama de profitabilitatea băncii în situaţii de criză.

[Pct.121 modificat prin Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

122. La evaluarea viabilităţii instrumentelor de înlocuire în raport cu capacitatea băncii de a obţine venituri, Banca Naţională a Moldovei examinează măsura în care respectivele instrumente de capital de înlocuire ar fi mai costisitoare pentru bancă decât cele pe care le-ar înlocui.

123. Banca Naţională a Moldovei poate permite băncilor să răscumpere instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 până la cinci ani de la data emiterii numai în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 120 şi cele specificate mai jos:

1) există o schimbare în clasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudenţiale a instrumentelor respective care ar putea conduce la excluderea lor din categoria fondurilor proprii sau la reclasificarea lor ca o formă de fonduri proprii de o calitate inferioară şi sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) Banca Naţională a Moldovei consideră că o astfel de schimbare este suficient de sigură;

b) banca demonstrează, Băncii Naţionale a Moldovei într-un mod satisfăcător, că reclasificarea din punctul de vedere al reglementărilor prudenţiale a instrumentelor respective nu a fost previzibilă în mod rezonabil în momentul emiterii lor;

2) există o schimbare în regimul fiscal aplicabil instrumentelor respective, iar banca demonstrează, Băncii Naţionale a Moldovei într-un mod satisfăcător că schimbarea este semnificativă şi nu a fost previzibilă în momentul emiterii lor.

124. În cazul în care instrumentele de fonduri proprii sunt achiziţionate cu scopul transferării acestora angajaţilor băncii ca parte a remuneraţiei lor băncile deduc respectivele instrumente din nivelul corespondent de fonduri proprii pentru perioada în care sunt deţinute de bancă. Deducerea menţionată nu este necesară în cazul în care cheltuielile legate de transferarea respectivă sunt deja incluse în fondurile proprii ca urmare a unui raport financiar interimar sau de sfârşit de exerciţiu financiar.

125. Procedura de depunere a cererii pentru obţinerea aprobării prealabile a Băncii Naţionale a Moldovei pentru efectuarea rambursărilor, reducerilor şi răscumpărărilor, conţinutul acesteia şi termenele pentru depunere sunt prevăzute în anexa 5.

 

Secţiunea 4

Derogare temporară de la deducerea din fondurile proprii

126. În cazul în care o bancă deţine temporar instrumente de capital sau a acordat împrumuturi subordonate, după caz, care se califică drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2 ale unei entităţi din sectorul financiar şi Banca Naţională a Moldovei consideră că aceste deţineri au scopul unei operaţiuni de asistenţă financiară destinate restructurării, Banca Naţională a Moldovei poate să acorde o derogare temporară de la aplicarea dispoziţiilor privind deducerea care, în mod obişnuit, s-ar aplica instrumentelor respective.

127. Pentru obţinerea derogării menţionate la punctul 126 băncile vor adresa Băncii Naţionale a Moldovei în scris o solicitare în acest sens, cu anexarea informaţiei pertinente din care să rezulte expres că instrumentele de capital deţinute în entitatea din sectorul financiar sau datoriile subordonate acordate unor astfel de entităţi au ca scop acordarea unei asistenţe financiare destinate restructurării.

128. O derogare temporară are o durată care nu depăşeşte perioada specificată în planul de operaţiuni de asistenţă financiară. Această derogare nu se acordă pentru o perioadă mai mare de 5 ani şi se aplică numai în ceea ce priveşte noile deţineri de instrumente în entitatea din sectorul financiar care face obiectul operaţiunii de asistenţă financiară.

129. Cu scopul de a acorda o derogare temporară pentru deducerea din fondurile proprii, Banca Naţională a Moldovei poate considera că deţinerile temporare pentru o operaţiune de asistenţă financiară menită să restructureze o entitate din sectorul financiar, în cazul în care operaţiunea este efectuată în cadrul unui plan şi aprobată de către Banca Naţională a Moldovei, precum şi în cazul în care planul prevede în mod clar etapele, calendarul, obiectivele şi precizează interacţiunea între deţinerile temporare şi operaţiunea de asistenţă financiară.

 

Capitolul VI¹

INTERESE MINORITARE CARE SE CALIFICĂ PENTRU INCLUDEREA ÎN FONDURILE

PROPRII ŞI INSTRUMENTE DE FONDURI PROPRII EMISE DE FILIALE

[Capitolul VI¹ (pct.129¹-129¹⁴) introdus prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

129¹. Interesele minoritare cuprind suma instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, a conturilor de prime de emisiune legate de instrumentele respective, a rezultatului reportat şi a altor rezerve, aferente unei filiale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) filiala este o bancă din Republica Moldova sau din alt stat;

2) filiala este inclusă în consolidare prin metoda consolidării globale în conformitate cu Regulamentul nr.101/2020;

3) respectivele instrumente sunt deţinute de alte persoane decât întreprinderile incluse în consolidare în conformitate cu Regulamentul nr.101/2020.

129². Interesele minoritare care sunt finanţate direct sau indirect de întreprinderea-mamă a băncii sau de filialele acesteia nu se califică drept fonduri proprii de nivel 1 de bază consolidate.

129³. Sunt eligibile pentru includerea în fondurile proprii consolidate ale băncii interesele minoritare, instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau instrumentele de fonduri proprii de nivel 2, după caz, plus rezultatul reportat şi conturile de prime de emisiune ale unei filiale, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) filiala este o bancă din Republica Moldova sau din alt stat;

2) filiala este inclusă în consolidare prin metoda consolidării globale în conformitate cu Regulamentul nr.101/2020;

3) respectivele instrumente sunt deţinute de alte persoane decât întreprinderile incluse în consolidare în conformitate cu Regulamentul nr.101/2020.

129⁴. Băncile determină cuantumul intereselor minoritare ale unei filiale inclus în fondurile proprii de nivel 1 de bază consolidate scăzând din interesele minoritare ale respectivei întreprinderi produsul dintre cuantumul menţionat la subpunctul 1) şi procentul menţionat la subpunctul 2):

1) fonduri proprii de nivel 1 de bază ale filialei minus cea mai mică dintre următoarele valori:

a) cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 de bază ale filialei respective necesar pentru respectarea cerinţei prevăzute la punctul 130 subpunctul 1), a cerinţelor suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202/2017, a cerinţei privind amortizorul combinat stabilite în Regulamentul nr.110/2018 şi a eventualelor norme locale suplimentare în materie de supraveghere din alte state, în cazul în care filiala este situată în alt stat, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii de nivel 1 de bază;

b) cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 de bază consolidate ale filialei respective care sunt necesare pe bază consolidată pentru respectarea cerinţei prevăzute la punctul 130 subpunctul 1), a cerinţelor suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202/2017, a cerinţei privind amortizorul combinat, stabilite în Regulamentul nr.110/2018 şi a eventualelor norme locale suplimentare în materie de supraveghere din alte state, în cazul în care filiala este situată în alt stat, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii de nivel 1 de bază;

2) interesele minoritare ale filialei exprimate ca procent din totalitatea instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale respectivei întreprinderi, plus conturile de prime de emisiune, rezultatul reportat şi alte rezerve aferente.

129⁵. Societatea financiară holding-mamă poate să nu aplice prevederile punctului 129⁴, cu informarea ulterioară a Băncii Naţionale a Moldovei, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

1) activitatea sa principală constă în dobândirea de deţineri;

2) face obiectul supravegherii prudenţiale pe bază consolidată;

3) consolidează o filială în care înregistrează doar deţineri minoritare în temeiul relaţiei de control;

4) peste 90% din fondurile proprii de nivel 1 de bază consolidate provin din fondurile proprii ale filialei menţionate la subpunctul 3).

129⁶. Interesele minoritare ale unei filiale prevăzute la punctul 129¹, care este, la rândul său, o întreprindere-mamă a unei entităţi menţionate la punctul 129¹ se calculează conform prevederilor de la punctele 129⁷ şi 129⁸.

129⁷. În cazul în care filiala se conformează dispoziţiilor privind cerinţele de capital pe baza situaţiei sale consolidate, se aplică următorul tratament:

1) fondurile proprii de nivel 1 de bază ale respectivei filiale pe bază consolidată, prevăzute la punctul 129⁴ subpunctul 1) includ interesele minoritare eligibile care decurg din propriile filiale, calculate în conformitate cu punctul 129⁴;

2) în scopul calculelor la nivel de filială, cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 de bază prevăzut la punctul 129⁴ subpunctul 1) litera a) este cuantumul necesar pentru îndeplinirea cerinţelor în materie de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale filialei respective la nivelul situaţiei sale consolidate calculate în conformitate cu punctul 129⁴ subpunctul 1).

3) cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 de bază consolidate necesare în conformitate cu punctul 129⁴ subpunctul 1) litera b) este egal cu contribuţia filialei în conformitate cu situaţia consolidată a acesteia la cerinţele de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii pentru care interesele minoritare eligibile sunt calculate pe bază consolidată. În scopul calculării contribuţiei, se elimină toate tranzacţiile intragrup dintre întreprinderi incluse în domeniul de aplicare al consolidării prudenţiale a băncii.

129⁸. Atunci când efectuează consolidarea menţionată la punctul 129⁷ subpunctul 3), filiala nu include cerinţele de capital aferente filialelor sale care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al consolidării prudenţiale a băncii pentru care sunt calculate interesele minoritare eligibile.

129⁹. Dacă o bancă-mamă are o filială care nu este menţionată la punctul 129¹ şi dacă această filială are la rândul său filiale care sunt prevăzute la punctul menţionat, atunci banca-mamă poate include în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază cuantumul intereselor minoritare ale respectivelor filiale, calculat în conformitate cu punctul 129⁴. Cu toate acestea, banca-mamă nu poate include în fondurile sale proprii de nivel 1 de bază niciun interes minoritar al unei filiale care nu este menţionată la punctul 129¹.

129¹⁰. Metodologia prevăzută la punctele 129⁷ şi 129⁸ se aplică, mutatis mutandis, şi pentru calculul cuantumului instrumentelor de nivel 1 eligibile în conformitate cu punctul 129¹¹ şi al cuantumului fondurilor proprii eligibile în conformitate cu punctul 129¹³, referinţele la fonduri proprii de nivel 1 de bază fiind interpretate ca referinţe la fonduri proprii de nivel 1 sau la fonduri proprii.

129¹¹. Băncile determină cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 eligibile ale unei filiale incluse în fondurile proprii consolidate scăzând din fondurile proprii de nivel 1 eligibile ale respectivei întreprinderi produsul dintre cuantumul menţionat la subpunctul 1) şi procentul menţionat la subpunctul 2) din prezentul punct:

1) fondurile proprii de nivel 1 ale filialei minus cea mai mică dintre următoarele valori:

a) cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 ale filialei respective necesare pentru respectarea cerinţei prevăzute la punctul 130 subpunctul 2), a cerinţelor suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202/2017, a cerinţei privind amortizorul combinat stabilite în Regulamentul nr.110/2018 şi a eventualelor norme locale suplimentare în materie de supraveghere din alte state, în cazul în care filiala este situată în alt stat, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii de nivel 1;

b) cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 consolidate ale filialei care sunt necesare pe bază consolidată pentru respectarea cerinţei prevăzute la punctul 130 subpunctul 2), a cerinţelor suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202/2017, a cerinţei privind amortizorul combinat stabilite în Regulamentul nr.110/2018 şi a eventualelor norme locale suplimentare în materie de supraveghere din alte state, în cazul în care filiala este situată în alt stat, în măsura în care aceste cerinţe trebuie să fie îndeplinite de fondurile proprii de nivel 1;

2) fondurile proprii de nivel 1 eligibile ale filialei, exprimate ca procent din totalitatea instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 ale întreprinderii respective, plus conturile de prime de emisiune, rezultatul reportat şi alte rezerve aferente.

129¹². Fără a aduce atingere prevederilor punctului 129⁵, băncile determină cuantumul fondurilor proprii de nivel 1 eligibile ale unei filiale incluse în fondurile proprii de nivel 1 suplimentar consolidate scăzând din fondurile proprii de nivel 1 eligibile ale respectivei întreprinderi incluse în fondurile proprii de nivel 1 consolidate interesele minoritare ale respectivei întreprinderi care sunt incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază consolidate.

129¹³. Băncile determină cuantumul fondurilor proprii eligibile ale unei filiale incluse în fondurile proprii consolidate scăzând din fondurile proprii eligibile ale respectivei întreprinderi produsul dintre cuantumul menţionat la subpunctul 1) şi procentul menţionat la subpunctul 2) din prezentul punct:

1) fondurile proprii ale filialei minus cea mai mică dintre următoarele valori:

a) cuantumul fondurilor proprii ale filialei necesare pentru respectarea cerinţei prevăzute la punctul 130 subpunctul 3), a cerinţelor suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202/2017, a cerinţei privind amortizorul combinat stabilite în Regulamentul nr.110/2018 şi a eventualelor norme locale suplimentare în materie de supraveghere din alte state, în cazul în care filiala este situată în alt stat;

b) cuantumul fondurilor proprii ale filialei care sunt necesare pe bază consolidată pentru respectarea cerinţei prevăzute la punctul 130 subpunctul 3), a cerinţelor suplimentare de fonduri proprii impuse de Banca Naţională a Moldovei în temeiul art.139 alin.(5) din Legea nr.202/2017, a cerinţei privind amortizorul combinat stabilite în Regulamentul nr.110/2018 şi a eventualelor norme locale suplimentare în materie de supraveghere din alte state, în cazul în care filiala este situată în alt stat;

2) fondurile proprii eligibile ale întreprinderii, exprimate ca procent din totalitatea instrumentelor de fonduri proprii ale filialei, incluse în elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, în elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi în elementele de fonduri proprii de nivel 2, plus conturile de prime de emisiune, rezultatul reportat şi alte rezerve aferente.

129¹⁴. Fără a aduce atingere punctului 129⁵, băncile determină cuantumul fondurilor proprii eligibile ale unei filiale incluse în fondurile proprii de nivel 2 consolidate scăzând din fondurile proprii eligibile ale respectivei întreprinderi care sunt incluse în fondurile proprii consolidate fondurile proprii de nivel 1 eligibile ale respectivei întreprinderi care sunt incluse în fondurile proprii de nivel 1 consolidate.

 

Capitolul VII

CERINŢE GENERALE DE FONDURI PROPRII ŞI DE CAPITAL

130. Băncile îndeplinesc în orice moment următoarele cerinţe de fonduri proprii:

1) o rată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază de 5,5%;

2) o rată a fondurilor proprii de nivel 1 de 7,5%;

3) o rată a fondurilor proprii totale de 10,0%.

131. Băncile îşi calculează ratele capitalului după cum urmează:

1) rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază reprezintă fondurile proprii de nivel 1 de bază ale băncii exprimate ca procent din cuantumul total al expunerii la risc;

2) rata fondurilor proprii de nivel 1 reprezintă fondurile proprii de nivel 1 ale băncii exprimate ca procent din cuantumul total al expunerii la risc;

3) rata fondurilor proprii totale reprezintă fondurile proprii ale băncii exprimate ca procent din cuantumul total al expunerii la risc.

132. Cuantumul total al expunerii la risc este egal cu suma subpunctelor 1)-6) din prezentul punct, după ce au fost luate în considerare dispoziţiile prevăzute la punctul 133:

1) cuantumurile expunerilor ponderate la riscul de credit şi tranzacţiile incomplete calculate în conformitate cu Regulamentul nr.111/2018 şi Regulamentul nr.115/2018, în ceea ce priveşte toate activităţile unei bănci, excluzând cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor din portofoliul de tranzacţionare al băncii;

2) cerinţele de fonduri proprii, determinate în conformitate cu Regulamentul nr.114/2018 sau Regulamentul cu privire la expunerile mari, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109 din 5 aprilie 2019 (în continuare – Regulamentul nr.109/2019), după caz, aplicabile portofoliului de tranzacţionare al unei bănci, pentru riscul de poziţie sau pentru expunerile mari care depăşesc limitele stabilite prin Regulamentul nr.109/2019, în măsura în care o bancă poate să depăşească limitele respective în condiţiile acestuia;

3) cerinţele de fonduri proprii pentru riscul valutar şi riscul de marfă, determinate în conformitate cu Regulamentul nr.114/2018, precum şi cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare, determinate în conformitate cu Regulamentul nr.115/2018;

4) cerinţele de fonduri proprii pentru riscul operaţional, determinate în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.113 din 24 mai 2018;

5) cerinţele de fonduri proprii calculate în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.103/2020, pentru riscul aferent ajustărilor de credit pentru instrumentele financiare derivate extrabursiere (OTC), altele decât instrumentele financiare derivate de credit recunoscute pentru reducerea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de credit;

6) cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor determinate în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărţii pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.102/2020, pentru riscul contrapărţii care decurge din portofoliul de tranzacţionare al băncii pentru contractele enumerate în regulamentul menţionat şi instrumente financiare derivate de credit, tranzacţiile de răscumpărare, operaţiunile de dare sau luare de titluri de valoare sau mărfuri cu împrumut, tranzacţii de creditare în marjă pe bază de titluri de valoare sau mărfuri şi tranzacţiile cu termen lung de decontare.

[Pct.132 în redacţia Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

133. Următoarele dispoziţii se aplică în ceea ce priveşte calculul cuantumului expunerii totale la risc menţionat la punctul 132.

1) cerinţele de fonduri proprii menţionate la punctul 132, subpunctele 3) şi 4) le includ pe cele care rezultă din toate activităţile băncii;

2) băncile multiplică cu 10,0 cerinţele de fonduri proprii prevăzute la punctul 132, subpunctele 2)-5).

[Pct.133 modificat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

 

134. Valoarea fondurilor proprii ale unei bănci nu pot scădea sub nivelul capitalului necesar pentru emiterea licenţei.

135. Băncile vor înlocui cerinţa de capital menţionată la punctul 132, subpunctul 2) cu o cerinţă de capital calculată în conformitate cu subpunctul 1) de la acelaşi punct în ceea ce priveşte activităţile legate de portofoliul de tranzacţionare în cazul în care volumul operaţiunilor bilanţiere şi extrabilanţiere legate de portofoliul de tranzacţionare:

1) reprezintă, în mod normal, mai puţin de 5% din totalul activelor;

2) nu depăşeşte niciodată 6% din totalul activelor.

136. La evaluarea mărimii operaţiunilor bilanţiere şi extrabilanţiere, băncile aplică următoarele:

1) instrumentele de datorie se evaluează la preţurile lor de piaţă sau la valoarea lor nominală, titlurile de capital la preţurile lor de piaţă şi instrumentele financiare derivate în conformitate cu valoarea nominală sau de piaţă a instrumentelor-suport;

2) valoarea absolută a poziţiilor lungi se adună cu valoarea absolută a poziţiilor scurte.

137. În cazul în care o bancă nu îndeplineşte condiţia de la punctul 135, subpunctul 2), aceasta trebuie să notifice imediat, în scris, Banca Naţională a Moldovei. Dacă, urmare notificării, Banca Naţională a Moldovei, în urma unei evaluări, constată că banca nu îndeplineşte cerinţa de la punctul 135, subpunctul 1) şi informează banca în acest sens, banca va înceta să aplice punctul 135 începând cu următoarea dată de raportare.

 

Capitolul VIII

APROBAREA PREALABILĂ PRIVIND DISTRIBUIRILE

DE PROFIT ŞI/ORI PENTRU PLATA DOBÂNZII

[Titlul modificat prin Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

Notă: Pe tot parcursul capitolului VIII, cuvintele „distribuirea capitalului” şi „distribuirea capitalului către acţionarii băncii”, la orice formă gramaticală, se substituie, în toate cazurile, cu cuvintele „distribuirea profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar”, la forma gramaticală corespunzătoare, conform Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021

 

138. Banca nu poate distribui profit către acţionari şi/ori efectua plata de dobândă către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar, dacă Banca Naţională a Moldovei consideră că aceasta poate conduce la nerespectarea cerinţelor aferente fondurilor proprii sau a altor indicatori prudenţiali sau la periclitarea stabilităţii băncii.

[Pct.138 în redacţia Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

139. Banca va solicita aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei pentru distribuirea profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar cu cel puţin 30 de zile înainte de desfăşurarea şedinţei consiliului băncii la care va fi examinată chestiunea privind distribuirea profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar sau propunerea de distribuire a profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar ce urmează a fi înaintată către adunarea generală a acţionarilor. Pentru solicitarea aprobării prealabile, banca va prezenta următoarele documente:

1) cerere de eliberare a aprobării prealabile semnată de către preşedintele consiliului băncii privind distribuirea profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar;

2) proiectul deciziei/hotărârii consiliului băncii/adunării generale a acţionarilor privind distribuirea profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar;

3) nota informativă la proiectul documentului menţionat la subpunctul 2) cu indicarea scopului, modalităţii de distribuire a profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar, sumei preconizate spre distribuire, precum şi altă informaţie, pe care banca o consideră utilă;

4) raportul societăţii de audit independente asupra situaţiilor financiare ale băncii la ultima data de gestiune;

5) informaţii suplimentare prevăzute în Regulamentul nr.110/2018 în cazul în care banca solicită aprobarea prealabilă în conformitate cu aceste acte.

[Pct.139 modificat prin Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

140. La distribuirea profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar banca trebuie să ţină cont de opinia societăţii de audit independente asupra situaţiilor financiare anuale.

141. La examinarea solicitării băncii, Banca Naţională a Moldovei va ţine cont cel puţin de următoarele:

1) evoluţia indicatorilor de prudenţă şi indicatorilor de performanţă financiară ai băncii aferenţi veniturilor şi profitabilităţii capitalului, activelor pe parcursul ultimilor trei ani;

2) impactul evenimentelor, inclusiv ulterioare, de ordin economic şi social asupra stabilităţii băncii şi a capacităţii acesteia de a respecta indicatorii menţionaţi, determinat, cel puţin, prin evaluarea rezultatelor testărilor la stres efectuate de bancă şi/sau de Banca Naţională a Moldovei;

3) măsurile de supraveghere, de redresare şi de rezoluţie aplicate de Banca Naţională a Moldovei faţă de bancă.

[Pct.141 modificat prin Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

142. În cazul în care setul de documente este incomplet şi/sau nu se respectă termenul stabilit la punctul 139, Banca Naţională a Moldovei informează în scris banca despre acest fapt în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Banca, în termen de cel mult 10 zile de la data recepţionării scrisorii Băncii Naţionale a Moldovei, completează şi prezintă la Banca Naţională a Moldovei documentele şi/sau informaţiile care lipsesc. În cazul în care banca nu completează în termenul prevăzut documentele şi informaţia solicitată, Banca Naţională a Moldovei informează banca despre încetarea procedurii administrative în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului acordat.

[Pct.142 modificat prin Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

143. În decurs de 20 de zile din ziua primirii setului complet de documente, Banca Naţională a Moldovei adoptă decizia privind acordarea aprobării prealabile pentru distribuirea profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar sau refuzul de eliberare a aprobării solicitate de bancă, comunicând în scris băncii decizia sa. Banca Naţională poate acorda aprobarea prealabilă pentru toată suma solicitată de bancă sau, pentru o sumă mai mică, în cazul în care va considera că distribuirea profitului către acţionari şi/ori plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar, în cuantumul sumei pentru care banca a solicitat aprobarea prealabilă poate conduce la nerespectarea cerinţelor aferente fondurilor proprii sau a altor indicatori prudenţiali sau la periclitarea stabilităţii băncii.

[Pct.143 completat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

[Pct.143 în redacţia Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

144. În cazul în care Banca Naţională a Moldovei consideră necesară o investigaţie suplimentară în vederea examinării solicitării, termenul stabilit la punctul 143 poate fi prelungit cu cel mult 10 zile, cu informarea ulterioară a băncii. În cazul în care BNM consideră necesar, aceasta poate solicita informaţii suplimentare pertinente. Termenul prevăzut la prezentul punct se suspendă până la data primirii informaţiei solicitate.

145. Banca va asigura includerea chestiunii privind aprobarea prealabilă pentru distribuirea profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar sau privind refuzul eliberării aprobării prealabile pentru distribuirea profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar în materialele pentru ordinea de zi a şedinţei consiliului băncii şi/sau a adunării generale a acţionarilor la care va fi examinată chestiunea respectivă.

[Pct.145 în redacţia Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

146. Adoptarea deciziei de distribuire a profitului către acţionari şi/ori pentru plata dobânzii către deţinătorii de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar de către consiliul băncii sau de către adunarea generală a acţionarilor cu nerespectarea condiţiilor prescrise în aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei sau în absenţa unei astfel de aprobări poate atrage sancţiunile prevăzute de Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor.

[Pct.146 în redacţia Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

Capitolul IX

RAPORTAREA FONDURILOR PROPRII

147. Băncile raportează nivelul şi componenţa fondurilor proprii la nivel individual în conformitate cu cerinţele stabilite prin instrucţiunile Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere.

148. Băncile trebuie să poată dovedi în orice moment Băncii Naţionale a Moldovei îndeplinirea cerinţelor prevăzute de prezentul regulament.

 

 

Anexa 1

la Regulamentul cu privire la

fondurile proprii ale băncilor

şi cerinţele de capital

 

Semnificaţia conceptului „previzibile” în sintagma

„dividende previzibile” şi „obligaţii previzibile”

 

1. În scopul determinării valorii profiturilor interimare sau celor de la sfârşit de exerciţiu financiar, care pot fi incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază, valoarea dividendelor previzibile care urmează să fie deduse de către bănci din profiturile menţionate se stabileşte în conformitate cu punctele 2-4.

2. În cazul în care organul de conducere al unei bănci a adoptat în mod oficial o decizie sau a propus o decizie consiliului băncii în ceea ce priveşte valoarea dividendelor care trebuie distribuite, această sumă se deduce din profiturile interimare sau din cele de la sfârşit de exerciţiu financiar.

3. În cazul în care se plătesc dividende interimare, valoarea reziduală a profitului intermediar rezultată din calculul prevăzut la punctul 2 care urmează să fie adăugată la elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază se reduce, luând în considerare prevederile de la punctele 2 şi 4, cu valoarea oricăror dividende previzibile estimate a fi plătite din profitul interimar rezidual odată cu dividendele finale pentru întregul exerciţiu financiar.

4. Înainte ca organul de conducere al băncii să adopte o decizie oficială sau să propună o decizie organismului competent cu privire la distribuirea de dividende, valoarea dividendelor previzibile care urmează să fie dedusă din profiturile interimare sau din cele de la sfârşit de exerciţiu financiar este egală cu valoarea profitului interimar sau a celui de sfârşit de exerciţiu financiar înmulţită cu rata de distribuire a dividendelor.

5. Rata de distribuire a dividendelor se stabileşte pe baza politicii în materie de dividende aprobată pentru perioada relevantă de organul de conducere al băncii sau de un alt organism competent. În cazul în care politica în materie de dividende prevede un interval de distribuire a dividendelor şi nu o valoare fixă, limita superioară a intervalului se va folosi în scopul punctului 2.

6. În absenţa unei politici aprobate în materie de dividende sau în cazul în care, în opinia Băncii Naţionale a Moldovei, există posibilitatea ca banca să nu aplice politica respectivă sau ca această politică să nu constituie o bază prudentă pentru stabilirea valorii deducerii, rata de distribuire a dividendelor are la bază cea mai ridicată valoare dintre cele enumerate mai jos:

1) rata medie de distribuire a dividendelor în cursul celor trei ani precedenţi anului avut în vedere;

2) rata de distribuire a dividendelor în anul precedent celui avut în vedere.

7. Banca Naţională a Moldovei poate autoriza banca să ajusteze calculul ratei de distribuire a dividendelor, conform punctului 6, pentru a exclude dividendele excepţionale plătite în cursul perioadei.

8. Cuantumul dividendelor previzibile care urmează să fie deduse se stabileşte luând în considerare orice restricţii de reglementare privind distribuirile, în special restricţiile stabilite în conformitate cu Regulamentul nr.110/2018. Valoarea profitului după deducerea obligaţiilor previzibile sub rezerva unor astfel de restricţii poate fi inclusă pe deplin în elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază în cazul în care profitul respectiv a fost verificat de o societate de audit. Atunci când se aplică astfel de restricţii, dividendele previzibile care urmează să fie deduse au la bază planul de conservare a capitalului aprobat de Banca Naţională a Moldovei în temeiul Regulamentului nr.110/2018.

9. Cuantumul dividendelor previzibile care urmează a fi plătite într-o formă care nu reduce valoarea elementelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază, ca de exemplu dividende sub formă de acţiuni, nu se deduce din profiturile interimare sau din cele de la sfârşit de exerciţiu financiar care urmează a fi incluse în elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază.

10. În scopul determinării valorii profiturilor interimare sau celor de la sfârşit de exerciţiu financiar, care pot fi incluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază, valoarea obligaţiilor previzibile care urmează să fie deduse de către bănci din profiturile menţionate cuprinde următoarele:

1) valoarea taxelor şi impozitelor;

2) valoarea oricărei obligaţii sau împrejurări care apar în cursul perioadei de raportare vizate, care ar putea reduce profiturile băncii şi în privinţa cărora Banca Naţională a Moldovei nu este convinsă că s-au efectuat toate ajustările de valoare necesare, cum ar fi ajustările de valoare suplimentare, sau că s-au constituit provizioane.

11. Obligaţiile previzibile care au fost deja luate în considerare în contul de profit şi pierdere se alocă perioadei intermediare în cursul căreia acestea au fost suportate astfel încât fiecare perioadă intermediară să includă o sumă rezonabilă din aceste obligaţii. Evenimentele semnificative sau nerecurente vor fi luate în considerare integral şi fără întârziere în perioada interimară în care apar.

12. Banca Naţională a Moldovei se asigură că s-au efectuat toate deducerile necesare din profiturile interimare sau din cele de la sfârşit de exerciţiu financiar, precum şi toate cele legate de obligaţiile şi dividendele previzibile, fie în conformitate cu cadrul contabil, fie în temeiul oricărei alte ajustări, înainte de a permite ca banca să includă profiturile interimare sau pe cele de la sfârşit de exerciţiu financiar în elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază.

 

 

Anexa 2

la Regulamentul cu privire la

fondurile proprii ale băncilor

şi cerinţele de capital

 

Natura şi formele aplicabile ale finanţării directe

şi indirecte a instrumentelor de capital

 

1. În sensul prezentului regulament, finanţarea directă se referă la situaţiile în care o bancă a acordat un împrumut sau o finanţare sub orice formă unui investitor în scopul utilizării acestora în vederea achiziţionării de instrumente de capital.

2. Finanţarea directă include, de asemenea, finanţarea acordată pentru alte scopuri decât achiziţia unor instrumente de capital ale unei bănci, oricărei persoane fizice sau juridice care are o deţinere calificată la o bancă, sau care este considerată a fi o persoană afiliată băncii în cazul în care banca nu a demonstrat că tranzacţia este realizată în condiţii similare altor tranzacţii cu părţi terţe, precum şi faptul că persoana fizică sau juridică sau partea afiliată nu s-a bazat pe distribuiri sau pe vânzarea instrumentelor de capital deţinute pentru a suporta plata dobânzii şi rambursarea finanţării.

3. Finanţarea indirectă a instrumentelor de capital se consideră finanţare care nu este directă.

4. Natura şi formele aplicabile ale finanţării indirecte aferente achiziţionării de instrumente de capital ale unei bănci includ următoarele:

1) finanţarea achiziţiei unui investitor, la emitere sau ulterior, a instrumentelor de capital ale unei bănci de către orice entităţi asupra cărora banca are un control direct sau indirect sau de către entităţi incluse în sfera de aplicare a consolidării contabile sau prudenţiale a băncii şi/sau în sfera de aplicare a supravegherii suplimentare a băncii;

2) finanţarea achiziţiei unui investitor, la emitere sau ulterior, a instrumentelor de capital ale unei bănci de către entităţi care sunt protejate de o garanţie sau de utilizarea unui instrument financiar derivat de credit sau care sunt asigurate în alt mod, astfel încât riscul de credit este transferat către bancă sau către oricare dintre entităţile asupra cărora banca respectivă are un control direct sau indirect sau de către oricare entitate inclusă în sfera de aplicare a consolidării contabile sau prudenţiale a băncii şi/sau în sfera de aplicare a supravegherii suplimentare a băncii;

3) finanţarea acordată unui debitor care transferă finanţarea investitorului final în vederea achiziţionării, la emitere sau ulterior, a instrumentelor de capital ale unei bănci.

5. Pentru a fi considerată drept finanţare indirectă atât investitorul, cât şi entitatea externă trebuie, de asemenea, să nu fie inclus în sfera de aplicare a consolidării contabile sau prudenţiale a băncii şi/sau în sfera de aplicare a supravegherii suplimentare a băncii.

6. Atunci când se stabileşte dacă achiziţionarea unui instrument de capital implică finanţare directă sau indirectă, suma care trebuie luată în considerare nu include eventualele provizioane de depreciere în urma evaluării individuale.

7. Pentru a evita calificarea drept finanţare directă sau indirectă şi în cazul în care împrumutul sau o altă formă de finanţare sau garanţiile sunt acordate oricărei persoane fizice sau juridice care are o deţinere calificată la bancă sau care este considerată a fi persoană afiliată, banca se asigură în permanenţă că nu a acordat împrumutul sau o altă formă de finanţare sau garanţiile cu scopul de a subscrie direct sau indirect instrumente de capital ale băncii. În cazul în care împrumutul sau o altă formă de finanţare sau garanţiile sunt acordate altor tipuri de părţi, banca efectuează acest control cât mai bine cu putinţă.

 

 

Anexa 3

la Regulamentul cu privire la

fondurile proprii ale băncilor

şi cerinţele de capital

 

Distribuirile multiple, care reprezintă o povară disproporţionată

asupra fondurilor proprii, şi distribuirile preferenţiale

 

Secţiunea 1

Distribuiri multiple care reprezintă o povară disproporţionată

asupra fondurilor proprii

1. Se consideră că distribuirile aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază nu reprezintă o povară disproporţionată asupra capitalului în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile de mai jos:

1) multiplul dividendelor este un multiplu al distribuirii efectuate pentru instrumentele cu drept de vot şi nu o sumă fixă prestabilită;

2) multiplul dividendelor este stabilit prin contract sau prin statutul băncii;

3) multiplul dividendelor nu poate fi revizuit;

4) acelaşi multiplu al dividendelor se aplică tuturor instrumentelor cu un multiplu al dividendelor;

5) cuantumul distribuirii pentru un singur instrument cu un multiplu al dividendelor nu reprezintă mai mult de 125% din cuantumul distribuirii pentru un instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază cu drept de vot.

Acest lucru este exprimat în următoarea formulă:

 

l ≤ 1,25 x k,

unde:

l – reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument cu un multiplu al dividendelor;

k – reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument fără un multiplu al dividendelor;

6) cuantumul total al distribuirilor efectuate pentru toate instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază pentru o perioadă de un an nu depăşeşte 105% din suma care ar fi trebuit plătită în cazul în care instrumentele cu mai puţine drepturi de vot sau fără niciun drept de vot ar fi beneficiat de aceleaşi distribuiri ca şi instrumentele cu drept de vot.

Acest lucru este exprimat în următoarea formulă:

 

kX + lY ≤ (1,05) x k x (X + Y),

unde:

k – reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument fără un multiplu al dividendelor;

l – reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument cu un multiplu al dividendelor;

X – reprezintă numărul de instrumente cu drept de vot;

Y – reprezintă numărul de instrumente fără drept de vot.

Formula se aplică pe bază anuală.

2. În cazul în care condiţia prevăzută la punctul 1, subpunctul 6) nu este îndeplinită, se consideră că numai acea parte din instrumente care generează un multiplu al dividendelor care depăşeşte pragul definit la subpunctul respectiv creează o povară disproporţionată asupra capitalului.

3. În cazul în care oricare dintre condiţiile prevăzute la punctul 1 nu este îndeplinită, se consideră că toate instrumentele în circulaţie cu un multiplu al dividendelor creează o povară disproporţionată asupra capitalului.

 

Secţiunea 2

Distribuiri preferenţiale în ceea ce priveşte drepturile preferenţiale

la efectuarea distribuirilor şi ordinea de efectuare a distribuirilor

4. În sensul punctului 16 subpunctul 8) din prezentul regulament se consideră că o distribuire pentru un instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază este preferenţială în raport cu alte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază atunci când există niveluri diferenţiate ale distribuirilor, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în secţiunea 1 din prezenta anexă.

5. Se consideră că o distribuire pentru un instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază este preferenţială în raport cu alte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază şi în ceea ce priveşte ordinea de efectuare a distribuirilor atunci când este îndeplinită cel puţin una din următoarele condiţii:

1) se ia o decizie cu privire la distribuiri în momente diferite;

2) distribuirile sunt efectuate în momente diferite;

3) există o obligaţie impusă băncii în calitate de emitent să efectueze distribuirile pentru un anumit tip de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază înainte de a efectua distribuirile pentru alt tip de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;

4) se efectuează o distribuire pentru anumite instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, dar nu şi pentru altele.

 

 

Anexa 4

la Regulamentul cu privire la

fondurile proprii ale băncilor

şi cerinţele de capital

 

Deţinerile indirecte şi sintetice şi modul de calculul al acestora

 

Secţiunea 1

Deţineri indirecte şi sintetice

1. În sensul noţiunii de „deţinere indirectă” din prezentul regulament, termenul de „entitate intermediară” se referă la oricare dintre entităţile de mai jos care deţin instrumente de capital/capital propriu, după caz, ale unor entităţi din sectorul financiar:

1) un organism de plasament colectiv;

2) un fond de pensii care nu este fond de pensii cu beneficii determinate;

3) un fond de pensii cu beneficii determinate, dacă banca suportă riscul investiţiei şi dacă fondul de pensii cu beneficii determinate nu este independent de societatea-sponsor;

4) entităţile care sunt controlate ori sunt influenţate în mod semnificativ, direct sau indirect, de una dintre entităţile următoare:

a) banca sau filialele sale;

b) întreprinderea-mamă a băncii sau filialele sale;

c) societatea financiară holding-mamă a băncii sau filialele acestei societăţi;

d) societatea holding-mamă cu activitate mixtă sau filialele sale;

e) societatea financiară holding mixtă-mamă sau filialele sale;

5) entităţile care se află, împreună, direct sau indirect, sub controlul sau sub influenţa semnificativă a unei bănci;

6) entităţile a căror activitate constă în deţinerea de instrumente financiare emise de entităţi din sectorul financiar;

7) orice entitate, care, în opinia Băncii Naţionale a Moldovei, a fost utilizată cu intenţia de a eluda normele privind deducerea deţinerilor indirecte şi sintetice.

2. Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la punctul 1, subpunctul 7), termenul de „entitate intermediară” nu include:

1) societăţile holding cu activitate mixtă, băncile, societăţile/firmele de investiţii, societăţile de asigurare şi societăţile de reasigurare;

2) băncile din alte state, în care dispoziţiile de supraveghere şi reglementare prudenţială sunt considerate echivalente cu actele normative elaborate de Banca Naţională a Moldovei în aplicarea Legii nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea bancară;

3) entităţile din sectorul financiar care nu sunt menţionate la subpunctul 1) şi care fac obiectul supravegherii şi al obligaţiei de a deduce din propriul capital reglementat deţinerile directe şi indirecte de instrumente de capitaluri proprii şi deţinerile de instrumente de capital ale unor entităţi din sectorul financiar.

3. Următoarele produse financiare sunt considerate deţineri sintetice de instrumente de capital:

1) instrumentele derivate în cazul cărora activul suport este reprezentat de instrumente de capital ale unei entităţi din sectorul financiar sau în cazul cărora entitatea din sectorul financiar reprezintă entitatea de referinţă;

2) garanţiile sau protecţia creditului furnizate unei părţi terţe şi având drept obiect investiţiile părţii terţe într-un instrument de capital al unei entităţi din sectorul financiar.

4. Produsele financiare prevăzute la punctul 3 includ următoarele:

1) investiţiile în instrumente de tip total return swap având drept obiect un instrument de capital al unei entităţi din sectorul financiar;

2) opţiunile de cumpărare achiziţionate de bancă, care au drept obiect un instrument de capital al unei entităţi din sectorul financiar;

3) opţiunile put vândute de bancă, având drept obiect un instrument de capital al unei entităţi din sectorul financiar sau orice altă obligaţie contractuală reală sau contingentă a băncii de a-şi cumpăra propriile instrumente de fonduri proprii;

4) investiţiile în angajamente ferme de cumpărare la termen (forward purchase agreements), având drept obiect un instrument de capital al unei entităţi din sectorul financiar.

5. În sensul punctului 4, subpunctul 1), total return swap reprezintă un acord de swap în care una dintre părţi efectuează plăţi pe baza unui tarif stabilit, fie fixă sau variabilă, în timp ce cealaltă parte face plăţi pe baza returnării unui activ suport, care include atât veniturile pe care le generează şi orice câştiguri de capital. În total return swap, activul-suport este de obicei un indice de capital propriu, împrumuturi sau obligaţiuni. Acest instrument este deţinut de către partea care primeşte plata pe baza tarifului stabilit.

 

Secţiunea 2

Calculul deţinerilor indirecte

6. Cuantumul deţinerilor indirecte care trebuie deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, se calculează cu ajutorul uneia dintre metodele următoare:

1) în conformitate cu abordarea standard prevăzută la subsecţiunea 1 din prezenta anexă;

2) în cazul în care banca demonstrează, în mod satisfăcător pentru Banca Naţională a Moldovei, că abordarea standard este excesiv de împovărătoare, în conformitate cu abordarea bazată pe structură, descrisă la subsecţiunea 2 din prezenta anexă. Abordarea bazată pe structură nu este utilizată de bănci pentru a calcula cuantumul acestor deduceri în raport cu investiţiile în entităţile intermediare prevăzute la punctul 1, subpunctele 2) şi 3) din prezenta anexă.

 

Subsecţiunea 1

Abordarea standard pentru calculul deţinerilor indirecte

7. Cuantumul deţinerilor indirecte de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază care trebuie deduse, conform cerinţelor de la punctul 30, subpunctele 6), 8) şi 9) din prezentul regulament, se calculează după cum urmează:

1) în cazul în care expunerile tuturor investitorilor faţă de entitatea intermediară au rang egal, cuantumul este egal cu procentajul finanţării înmulţit cu cuantumul instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, ale entităţii din sectorul financiar care sunt deţinute de entitatea intermediară;

2) în cazul în care expunerile tuturor investitorilor faţă de entitatea intermediară nu au rang egal, cuantumul este egal cu procentajul finanţării înmulţit cu cel mai mic dintre următoarele cuantumuri:

a) cuantumul instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, ale entităţii din sectorul financiar care sunt deţinute de entitatea intermediară;

b) expunerea băncii faţă de entitatea intermediară, împreună cu toate celelalte finanţări furnizate entităţii intermediare care au rang egal cu expunerea băncii.

8. Calculul prevăzut la punctul 7 din prezenta anexă se efectuează separat pentru fiecare deţinere într-o entitate din sectorul financiar deţinută de fiecare entitate intermediară. Metoda de calcul prevăzută la punctul 7, subpunctul 2) se aplică pentru fiecare tranşă de finanţare care are rang egal cu finanţarea furnizată de bancă.

9. Procentajul finanţării, în sensul punctului 7 din prezenta anexă, este egal cu expunerea băncii faţă de entitatea intermediară împărţită la suma dintre expunerea băncii faţă de entitatea intermediară şi toate celelalte expuneri faţă de această entitate intermediară care au rang egal cu expunerea băncii.

10. În cazul în care investiţiile în instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, ale unei entităţi din sectorul financiar sunt deţinute indirect prin intermediul unor entităţi intermediare ulterioare sau al mai multor entităţi intermediare, procentajul finanţării prevăzut la punctul 7 din prezenta anexă se stabileşte prin împărţirea cuantumului menţionat la subpunctul 1) la cuantumul menţionat la subpunctul 2):

1) rezultatul înmulţirii cuantumurilor finanţării furnizate de bancă unor entităţi intermediare cu cuantumurile finanţării furnizate de aceste entităţi intermediare unor entităţi intermediare ulterioare şi cu cuantumurile finanţării furnizate de aceste entităţi intermediare ulterioare entităţii din sectorul financiar;

2) rezultatul înmulţirii cuantumurilor instrumentelor de capital sau ale altor instrumente, după caz, emise de fiecare entitate intermediară.

11. Procentajul finanţării se calculează separat pentru fiecare deţinere a entităţilor intermediare într-o entitate din sectorul financiar şi pentru fiecare tranşă de finanţare care are rang egal cu finanţarea furnizată de bancă şi de entităţile intermediare ulterioare.

 

Subsecţiunea 2

Abordarea bazată pe structură pentru calculul deţinerilor indirecte

12. Cuantumul care trebuie dedus din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază menţionate la punctul 30, subpunctul 6) din prezentul regulament este egal cu procentajul finanţării, astfel cum este definit la punctul 9 din prezenta anexă, înmulţit cu cuantumul instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii care sunt deţinute de entitatea intermediară.

13. Cuantumul care trebuie dedus din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază menţionate la punctul 30, subpunctele 8) şi 9) din prezentul regulament este egal cu procentajul finanţării, astfel cum este definit la punctul 9, din prezenta anexă, înmulţit cu cuantumul agregat al instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale unor entităţi din sectorul financiar care sunt deţinute de entitatea intermediară.

14. În sensul punctelor 12 şi 13 din prezenta anexă, o bancă calculează separat pentru fiecare entitate intermediară cuantumul agregat al instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii, care sunt deţinute de entitatea intermediară şi cuantumul agregat al instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, ale altor entităţi din sectorul financiar care sunt deţinute de entitatea intermediară.

15. Banca consideră cuantumul deţinerilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale unor entităţi din sectorul financiar, calculat în conformitate cu punctul 13 din prezenta anexă, drept o investiţie semnificativă şi deduce cuantumul în conformitate cu punctul 30, subpunctul 9) din prezentul regulament.

16. În cazul în care investiţiile în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, sunt deţinute indirect, prin intermediul unor entităţi intermediare ulterioare sau al mai multor entităţi intermediare, se aplică prevederile punctelor 10 şi 11 din prezenta anexă.

17. În cazul în care o bancă nu poate să identifice cuantumurile agregate deţinute de entitatea intermediară în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii sau în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale unor entităţi din sectorul financiar, banca estimează cuantumurile pe care nu le poate identifica prin utilizarea cuantumurilor maxime pe care le poate deţine entitatea intermediară pe baza mandatelor sale de investiţii.

18. Dacă banca nu poate stabili, pe baza mandatului de investiţii, cuantumul maxim deţinut de entitatea intermediară în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale băncii sau în instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu ale unor entităţi din sectorul financiar, atunci banca tratează cuantumul finanţării pe care o deţine în entitatea intermediară drept investiţie în instrumentele proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază şi îl deduce în conformitate cu punctul 30, subpunctul 6) din prezentul regulament.

19. Prin derogare de la punctul 18, banca tratează cuantumul finanţării pe care o deţine în entitatea intermediară drept investiţie nesemnificativă şi îl deduce în conformitate cu punctul 30, subpunctul 8) din prezentul regulament, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

a) cuantumurile finanţării reprezintă mai puţin de 0,25% din fondurile proprii de nivel 1 de bază ale băncii;

b) banca nu poate stabili, prin eforturi rezonabile, cuantumurile instrumentelor sale proprii de fonduri proprii de nivel 1 de bază deţinute de entitatea intermediară.

 

Secţiunea 3

Calculul deţinerilor sintetice

20. Cuantumul deţinerilor sintetice care trebuie deduse din elementele de fonduri proprii de nivel 1 de bază, conform cerinţelor de la punctul 30, subpunctele 6), 8) şi 9) din prezentul regulament, este următorul:

1) pentru deţinerile din portofoliul de tranzacţionare:

a) în cazul opţiunilor, cuantumul echivalentului delta al instrumentelor relevante, calculat în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente riscului de piaţă;

b) în cazul oricăror alte deţineri sintetice, cuantumul nominal sau noţional, după caz;

2) pentru deţinerile din afara portofoliului de tranzacţionare:

a) în cazul opţiunilor de cumpărare, valoarea de piaţă curentă;

b) în cazul oricăror alte deţineri sintetice, cuantumul nominal sau noţional, după caz.

21. Banca deduce deţinerile sintetice de la data semnării contractului cu contrapartea.

 

Secţiunea 4

Deţineri de elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi de nivel 2

22. Metodologia menţionată la punctele de mai sus se aplică deţinerilor de elemente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi deţinerilor de elemente de fonduri proprii de nivel 2 referinţele la fonduri proprii de nivel 1 de bază fiind interpretate ca referinţe la fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau de nivel 2, după caz.

 

Secţiunea 5

Ordinea şi cuantumul maxim al deducerilor deţinerilor indirecte de

instrumente de fonduri proprii ale unor entităţi din sectorul financiar

23. Sub rezerva limitărilor prevăzute la punctul 24 şi 25 în situaţia în care entitatea intermediară deţine instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază/capital propriu, după caz, instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi instrumente de nivel 2 ale unor entităţi financiare, instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază sunt deduse primele, urmate de instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar şi de instrumentele de nivel 2.

24. Dacă entitatea intermediară deţine instrumente de fonduri proprii ale unor bănci şi societăţi/firme de investiţii, la aplicarea punctului 23 fiecărui tip de deţinere, băncile deduc mai întâi deţinerile de instrumente proprii de fonduri proprii.

25. În cazul în care o bancă deţine indirect instrumente de capital ale unor entităţi din sectorul financiar, cuantumul care trebuie dedus din fondurile proprii ale băncii nu este mai ridicat decât cel mai mic dintre următoarele cuantumuri:

1) finanţarea totală furnizată de bancă entităţii intermediare;

2) cuantumul instrumentelor de fonduri proprii deţinute de entitatea intermediară în entitatea din sectorul financiar.

 

 

Anexa 5

la Regulamentul cu privire la

fondurile proprii ale băncilor

şi cerinţele de capital

 

Procedura de depunere a cererii pentru obţinerea aprobării prealabile a Băncii Naţionale

a Moldovei pentru efectuarea rambursărilor, reducerilor şi răscumpărărilor,

conţinutul acesteia şi termenele pentru depunere

 

1. Banca nu va anunţa titularilor instrumentelor de fonduri proprii cu privire la rambursările, reducerile şi răscumpărările de instrumente de fonduri proprii înainte de a obţine aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei în acest sens.

2. În cazul în care banca a obţinut aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei şi a anunţat public intenţia sa de a rambursa, de a reduce sau de a răscumpăra un instrument de fonduri proprii, banca deduce sumele corespunzătoare care urmează să fie rambursate, reduse sau răscumpărate din elementele corespunzătoare ale fondurilor sale proprii înainte ca rambursarea, reducerea sau răscumpărarea efectivă să aibă loc.

3. Banca depune o cerere la Banca Naţională a Moldovei înainte de a reduce sau de a răscumpăra instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază sau de a exercita opţiunea de vânzare, de a rambursa sau de a răscumpăra instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar sau de nivel 2, înainte de data scadenţei contractuale a acestora. Cererea va include un plan de desfăşurare, pe o perioadă limitată, pentru mai multe instrumente de capital.

4. Cererea menţionată la punctul 3 din prezenta anexă este însoţită de următoarele informaţii:

1) o explicaţie bine justificată a motivelor pentru efectuarea uneia dintre operaţiunile menţionate la punctul 3;

2) informaţii privind cerinţele de capital şi amortizoarele de capital, care să acopere cel puţin o perioadă de 3 ani, inclusiv nivelul şi componenţa fondurilor proprii înainte şi după efectuarea acţiunii şi impactul acţiunii asupra cerinţelor de reglementare;

3) impactul înlocuirii unui instrument de capital asupra profitabilităţii băncii, conform punctului 120, din prezentul regulament;

4) o evaluare a riscurilor la care banca este expusă sau la care ar putea fi expusă, precum şi dacă nivelul fondurilor proprii asigură o acoperire corespunzătoare a acestor riscuri, inclusiv simulări de criză cu privire la principalele riscuri care să evidenţieze pierderile potenţiale în funcţie de diferitele scenarii;

5) orice alte informaţii considerate necesare de către Banca Naţională a Moldovei pentru a evalua corespunderea aprobării prevederilor punctelor 120-123 din prezentul regulament.

[Pct.4 modificat prin Hot.BNM nr.161 din 26.08.2021, în vigoare 10.10.2021]

 

5. La examinarea cererii se vor lua în considerare informaţiile noi obţinute în această perioadă, dacă Banca Naţională a Moldovei consideră că aceste informaţii sunt semnificative.

6. Banca Naţională a Moldovei va examina cererea menţionată la punctul 3 din prezenta anexă în termen de cel mult 45 zile de la data depunerii acesteia la Banca Naţională a Moldovei. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 10 zile, cu informarea ulterioară a băncii cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea termenului de examinare a cererii.

7. În cazul în care setul de documente este incomplet Banca Naţională a Moldovei restituie setul de documente, în termen de cel mult 5 zile, fără examinarea acestuia.