H O T Ă R Â R E

cu privire la producerea şi comercializarea materialului de înmulţire

şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe

 

nr. 94  din  07.02.2024

 

Monitorul Oficial nr.108-110/270 din 22.03.2024

 

* * *

UE

În temeiul art.9 alin.(7) din Legea nr.68/2013 despre seminţe (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.130-134, art.417), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

3. Monitorizarea implementării prevederilor prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr.415/2013 pentru aprobarea Normei privind producerea, controlul, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.136-139, art.502), cu modificările ulterioare, se abrogă.

6. Furnizorii vor comercializa materialul de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, care a fost produs în conformitate cu cerinţele Hotărârii Guvernului nr.415/2013, până la epuizarea stocurilor, cu condiţia că întreaga cantitate a materialului respectiv va fi declarată Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

 

 

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului

nr.94 din 7 februarie 2024

 

REGULAMENT

privind producerea şi comercializarea materialului de înmulţire

şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe

 

Regulamentul transpune Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe (CELEX: 32008L0090), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 267 din 8 octombrie 2008, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1993 a Comisiei din 12 octombrie 2022; Directiva de punere în aplicare 2014/96/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 privind cerinţele referitoare la etichetarea, sigilarea şi ambalarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE a Consiliului (CELEX: 32014L0096), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 298 din 16 octombrie 2014, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva de punere în aplicare (UE) 2019/1813 a Comisiei din 29 octombrie 2019; Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE în ceea ce priveşte înregistrarea furnizorilor şi a soiurilor şi lista comună a soiurilor (CELEX: 32014L0097), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 298 din 16 octombrie 2014 şi Directiva de punere în aplicare 2014/98/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele specifice pentru genurile şi speciile de plante fructifere menţionate în anexa I la directivă, cerinţele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii şi normele detaliate privind inspecţiile oficiale (CELEX: 32014L0098), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 298 din 16 octombrie 2014, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva de punere în aplicare (UE) 2022/2438 a Comisiei din 12 decembrie 2022.

 

Capitolul I

DOMENIUL DE APLICARE ŞI DEFINIŢII

1. Regulamentul privind producerea şi comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe (în continuare – Regulament) stabileşte condiţiile specifice pentru producerea şi pentru comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe pe teritoriul Republicii Moldova.

2. Prezentul Regulament se aplică:

1) genurilor şi speciilor enumerate în anexa nr.1, precum şi hibrizilor acestora;

2) portaltoaielor şi altor părţi ale plantelor, aparţinând altor genuri sau altor specii decât cele enumerate în anexa nr.1 sau ale hibrizilor lor, dacă materialul ce aparţine genurilor sau speciilor enumerate în anexa nr.1 sau ale hibrizilor acestora este sau trebuie altoit pe ele;

3) fără a aduce atingere normelor fitosanitare prevăzute de Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr.422/2023);

4) grupelor de produse cu poziţiile tarifare prezentate în următorul tabel, conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014:

 

 

Anexa nr.1 poate fi modificată în scopul adaptării acesteia la evoluţiile ştiinţifice şi tehnice.

3. Aplicarea prezentului Regulament nu este obligatorie materialului de înmulţire şi materialului de plantare fructifer pentru care s-a demonstrat că este destinat exportului către ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, cu condiţia să fie identificat şi menţinut suficient de izolat.

Implementarea prevederilor referitoare la identificare şi la izolare se realizează potrivit măsurilor elaborate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi aprobate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni au semnificaţia:

1) material de înmulţire – seminţe, părţi ale plantelor şi orice material vegetal, inclusiv portaltoaiele, destinate înmulţirii şi producţiei de plante fructifere;

2) material de plantare fructifer – plante destinate plantării sau replantării, în urma comercializării lor;

3) soi – grup de plante dintr-un singur taxon botanic aflat pe cea mai de jos treaptă de clasificare cunoscută, care poate fi:

a) definit prin exprimarea caracteristicilor rezultate dintr-un genotip dat sau dintr-o combinaţie de genotipuri;

b) distinct faţă de orice alt grup de plante prin exprimarea a cel puţin uneia din caracteristicile menţionate;

c) considerat o entitate, având în vedere posibilitatea de a fi înmulţit fără a i se aduce modificări;

4) clonă – descendenţă de natură vegetală, uniformă din punct de vedere genetic, dintr-o singură plantă;

5) material prebază – material de înmulţire care:

a) a fost produs conform metodelor general acceptate pentru menţinerea identităţii soiului, inclusiv caracteristicile pomologice relevante pentru prevenirea bolilor;

b) este destinat producţiei de material bază sau de material certificat care nu este material de plantare fructifer;

c) îndeplineşte cerinţele specifice aplicabile materialului prebază;

d) este considerat, în urma unei inspecţii oficiale, ca îndeplinind condiţiile de la literele a), b) şi c);

6) material bază – material de înmulţire care:

a) a fost produs, fie direct, fie într-un număr cunoscut de etape, pe cale vegetativă, din material prebază, în conformitate cu metode general acceptate pentru menţinerea identităţii soiului, inclusiv cu caracteristicile pomologice relevante pentru prevenirea bolilor;

b) este destinat producţiei de material certificat;

c) îndeplineşte cerinţele specifice aplicabile materialului bază;

d) a fost considerat, în urma unei inspecţii oficiale, ca îndeplinind condiţiile de la literele a), b) şi c);

7) material certificat – înseamnă:

a) material de înmulţire care:

- a fost produs direct pe cale vegetativă din material bază sau din material prebază sau este destinat să fie utilizat pentru producerea de portaltoi, din seminţe certificate care provin din material de bază sau din material certificat de portaltoi;

- este destinat producerii de material de plantare fructifer;

- îndeplineşte cerinţele specifice pentru materialul certificat;

- a fost considerat, în urma unei inspecţii oficiale, ca îndeplinind condiţiile de la primele trei liniuţe;

b) material de plantare fructifer care:

- este produs direct din material bază de înmulţire certificat sau din material prebază;

- este destinat producerii de fructe;

- îndeplineşte cerinţele specifice pentru materialul certificat;

- este considerat, în urma unei inspecţii oficiale, ca îndeplinind condiţiile de la primele trei liniuţe;

8) material CAC (Conformitas Agraria Communitatis) – material de înmulţire şi plantare fructifer care:

a) are identitate de soi şi puritate de soi adecvată;

b) este destinat pentru:

- producerea materialului de înmulţire;

- producerea materialului de plantare fructifer; şi/sau

- producerea fructelor;

c) îndeplineşte cerinţele specifice pentru materialul CAC;

9) furnizor – persoană fizică (întreprindere) sau persoană juridică care desfăşoară la nivel profesional cel puţin una dintre următoarele activităţi legate de materialul de înmulţire sau de plantare fructifer: reproducerea, producerea, păstrarea şi/sau tratarea, importul şi comercializarea;

10) comercializare – vânzarea, deţinerea în vederea vânzării, oferirea spre vânzare, precum şi orice formă de distribuire, de furnizare sau de transfer destinat exploatării comerciale a materialului de înmulţire sau de plantare fructifer către terţe părţi, cu titlu oneros sau nu;

11) organism oficial competent – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

12) inspecţie oficială – inspecţie efectuată de către organismul oficial competent sau sub responsabilitatea organismului oficial competent.

Organismul oficial competent poate să-şi delege atribuţiile de inspectare menţionate în prezentul Regulament, spre aplicare sub autoritatea şi sub supravegherea lui, oricărei persoane juridice de drept public sau privat care, în baza statutului său aprobat oficial, are numai îndatoriri de interes public specifice, cu condiţia ca această persoană juridică şi membrii săi să nu aibă niciun interes personal în rezultatul măsurilor pe care le iau;

13) lot – număr de unităţi ale unui singur produs, care poate fi identificat prin omogenitatea compoziţiei şi a originii sale;

14) plantă-mamă – plantă identificată destinată înmulţirii;

15) plantă-mamă prebază candidat – plantă-mamă pe care furnizorul intenţionează să o supună acceptării ca plantă-mamă prebază;

16) plantă-mamă prebază – plantă-mamă destinată producerii de material prebază;

17) plantă-mamă bază – plantă-mamă destinată producerii de material bază;

18) plantă-mamă certificat – plantă-mamă destinată producerii de material certificat;

19) organism dăunător – orice specie, suşă sau biotip de plantă, de animal sau de agent patogen dăunătoare plantelor sau produselor vegetale prevăzute în anexele nr.2, nr.3 şi nr.4;

20) inspecţie vizuală – examinare a plantelor sau părţilor de plante cu ochiul liber sau utilizând o lentilă, un stereoscop sau un microscop;

21) testare – examinare, alta decât o inspecţie vizuală, pentru a determina prezenţa organismelor dăunătoare şi pentru a le identifica în condiţii de laborator;

22) plantă fructiferă – plantă derivată dintr-o plantă-mamă şi cultivată pentru producţia de fructe pentru a permite verificarea identităţii soiului plantei-mamă respective;

23) categorie biologică – material prebază, material bază, material certificat sau material CAC;

24) multiplicare – producţie vegetativă de plante-mamă destinată pentru obţinerea un număr suficient de plante-mamă din aceeaşi categorie;

25) reînnoire a plantei-mamă – înlocuire a unei plante-mamă cu o plantă obţinută pe cale vegetativă din aceasta;

26) micropropagare – multiplicare a materialului vegetal pentru a produce un număr mare de plante, utilizând cultura in vitro de muguri vegetativi diferenţiaţi sau de meristeme vegetative diferenţiate prelevate de la o plantă;

27) practic liber de defecte – defecte care pot reduce calitatea şi utilitatea materialului de înmulţire şi plantare fructifer şi sunt prezente la un nivel egal cu sau mai mic decât nivelul aşteptat să rezulte ca urmare a bunelor practici de cultivare şi de manipulare, iar nivelul respectiv este în conformitate cu bunele practici de cultivare şi de manipulare;

28) indemn de organisme dăunătoare – prezenţa organismelor dăunătoare pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer într-o măsură suficient de scăzută pentru a asigura un nivel acceptabil de calitate şi utilitate a materialului de înmulţire;

29)laborator – orice facilitate utilizată pentru testarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer;

30) crioconservare – menţinere a materialului vegetal prin răcire la temperaturi extrem de scăzute, pentru a păstra viabilitatea materialului;

31) sigilare – închidere, în cazul unui pachet sau recipient, astfel încât să nu poată fi deschis fără a deteriora dispozitivul de închidere, şi legare, în cazul unei legături, în aşa fel încât plantele sau părţile de plante care fac parte din legătură să nu poată fi separate fără a deteriora dispozitivul sau dispozitivele de legare;

32) liber de virus (virus free) – materialele:

a) libere de toate virozele, fitoplasmele, maladiile similare lor şi viroizi, depistate la specia respectivă;

b) descendente pe cale vegetativă sau în linie directă din materialul specificat la lit.a), după un număr de etape cunoscut;

33) testat la virus (virus tested) – materialele:

a) vegetale testate la prezenţa celor mai răspândite viroze ale speciei respective, considerate libere de anumite virusuri periculoase şi de anumite organisme similare unui virus cunoscut la speciile respective;

b) în descendenţă pe cale vegetativă şi în linie directă din materialele specificate la lit.a), după un număr de etape cunoscut.

La materialul de categoria CAC nu se face nicio referinţă la liber de virus sau testat la virus.

 

Capitolul II

CERINŢE PENTRU MATERIALUL DE ÎNMULŢIRE

ŞI PLANTARE FRUCTIFER

 

Secţiunea 1

Cerinţe generale pentru introducerea pe piaţă

5. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer poate fi comercializat cu condiţia respectării prevederilor Legii nr.68/2013 despre seminţe (în continuare – Legea nr.68/2013) şi dacă:

1) materialul de înmulţire este oficial certificat ca fiind material prebază, material bază sau material certificat sau dacă îndeplineşte condiţiile pentru a fi calificat drept material CAC;

2) materialul de plantare fructifer este oficial certificat ca material certificat sau dacă îndeplineşte condiţiile pentru a fi calificat drept material CAC.

6. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer provenit dintr-un organism modificat genetic, în conformitate cu art.4 din Legea nr.152/2022 cu privire la reglementarea şi controlul organismelor modificate genetic (în continuare – Legea nr.152/2022), se introduce pe piaţă numai dacă organismul modificat genetic este autorizat în temeiul legii respective sau în temeiul Legii nr.394/2023 privind produsele alimentare şi hrana pentru animale modificate genetic (în continuare – Legea nr.394/2023).

7. În cazul în care produsele derivate din material de plantare fructifer sau din material de înmulţire sunt destinate utilizării ca aliment sau încorporării în alimente ori utilizării ca furaj sau încorporării în furaje conform Legii nr.394/2023, materialul de înmulţire şi plantare fructifer vizat se introduce pe piaţă numai dacă alimentul sau furajul derivat din acest material este autorizat în temeiul respectivei legi.

8. Furnizorii pot introduce pe piaţă cantităţi adecvate de material de înmulţire şi de plantare fructifer, care nu corespund cerinţelor prevăzute la pct.5, cu condiţia că sunt destinate:

1) încercărilor sau folosirii în scopuri ştiinţifice;

2) lucrărilor de selecţie; sau

3) conservării diversităţii genetice.

9. Furnizorii notifică despre aceasta organismului oficial competent cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de a introduce pe piaţă materialul de înmulţire şi de plantare fructifer, în condiţiile pct.8.

10. În timpul procesului de producere şi de comercializare a materialului de înmulţire şi plantare fructifer care aparţine genurilor şi speciilor enumerate în anexa nr.1, organismul oficial competent asigură supravegherea de stat şi controlul respectării reglementărilor din prezentul Regulament.

11. Materialul de înmulţire care îndeplineşte cerinţele unei anumite categorii nu se amestecă cu material din alte categorii.

12. Categoria prebază cuprinde:

1) plantele de menţinere a soiului, seminceri, marcotiere, pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun obţinute din materialul amelioratorului sau al menţinătorului, după testare şi devirozare;

2) materialul biologic de înmulţire rezultat din plantele de menţinere a soiului precizate mai sus, respectiv seminţe, sâmburi, butaşi, marcote, drajoni, ramuri altoi şi stoloni;

3) materialul biologic de plantare destinat reînmulţirii, rezultat pe cale vegetativă, direct sau prin altoire.

Materialul de categorie biologică prebază se produce şi se întreţine de către menţinător.

13. Categoria bază cuprinde:

1) plantaţiile-mamă de seminceri, butaşi, marcotiere, drajoniere şi ramuri altoi obţinute din materialul de categorie biologică prebază;

2) materialul biologic de înmulţire rezultat din plantaţiile menţionate la subpct.1);

3) materialul biologic de plantare, rezultat pe cale vegetativă sau generativă, destinat plantaţiilor-mamă din categoria biologică certificat;

4) stolonii proveniţi din stolonierele de categorie biologică prebază şi stolonierele înfiinţate cu aceşti stoloni.

14. Categoria certificat cuprinde:

1) plantaţiile-mamă găsite libere de virusuri sau patogeni virali ca rezultat al testării anuale în mod randomizat;

2) material de înmulţire: seminţe, sâmburi, butaşi, marcote, puieţi-portaltoi şi ramuri-altoi, provenite din plantaţiile-mamă menţionate mai sus;

3) material de plantare provenit din plantaţiile-mamă de categoriile certificat sau bază;

4) stolonii de căpşun proveniţi din stolonierele categoriei biologice bază, destinaţi comercializării pentru înfiinţarea plantaţiilor comerciale de căpşun.

15. Categoria CAC cuprinde:

1) plantaţiile-mamă (sau plantele-mamă solitare) netestate virotic sau care nu au fost retestate virotic;

2) materialul de plantare provenit din aceste plantaţii-mamă (sau plante-mamă).

16. Pomii altoiţi dobândesc categoria biologică a ramurii-altoi, cu condiţia ca portaltoiul folosit să aibă categorie biologică echivalentă sau mai mare.

 

Secţiunea a 2-a

Cerinţe specifice pentru genuri şi specii

17. Cerinţele specifice pentru fiecare gen sau specie prevăzute în anexa nr.1 precizează:

1) condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul CAC, în special cele privind sistemul de înmulţire aplicat, puritatea culturii, aspectele fitosanitare şi, cu excepţia portaltoaielor al căror material nu aparţine unui soi, aspectele privind soiul;

2) condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul prebază, materialul bază şi materialul certificat, sub aspectul calităţii (incluzând, pentru materialul prebază şi pentru materialul bază, metode de menţinere a identităţii soiului şi, după caz, a clonei, inclusiv caracteristicile pomologice relevante), aspectele fitosanitare, metodele şi procedurile de testare aplicate, sistemul/sistemele de înmulţire utilizat(e) şi, cu excepţia portaltoaielor al căror material nu aparţine unui soi, aspectele privind soiul;

3) condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească portaltoaiele şi alte părţi ale plantelor din alte genuri sau specii decât cele enumerate în lista de la anexa nr.1 sau din hibrizi ai acestora, în cazul în care este altoit pe ele material de înmulţire din genurile sau speciile enumerate în lista din anexa nr.1 sau din hibrizi ai acestora.

18. Organismul oficial competent asigură că, în timpul procesului de producţie şi de comercializare a materialul de înmulţire şi plantare fructifer care aparţine genurilor şi speciilor enumerate în anexa nr.1:

1) se respectă cerinţele prevăzute la pct.19-107;

2) furnizorii respectă cerinţele prevăzute la pct.136;

3) inspecţiile oficiale se efectuează în conformitate cu pct.179.

 

Secţiunea a 3-a

Cerinţe privind materialul prebază

 

Subsecţiunea 1

Cerinţe privind certificarea materialului prebază

19. Materialul de înmulţire, altul decât plantele-mamă şi altul decât portaltoaiele care nu aparţin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material prebază dacă se constată că îndeplineşte următoarele cerinţe:

1) este obţinut în mod direct dintr-o plantă-mamă, în conformitate cu pct.54-56 sau pct.57;

2) este autentic conform descrierii soiului din care face parte, iar autenticitatea sa, conform descrierii soiului, este verificată în temeiul pct.31 şi 32;

3) este menţinut în conformitate cu pct.33-38;

4) respectă cerinţele de sănătate prevăzute la pct.44-48;

5) în cazul în care,în temeiul pct.36, plantele-mamă prebază şi materialul prebază se cultivă în câmp, unde nu există condiţii de protecţie contra insectelor, solul este în conformitate cu pct.49 şi 50;

6) este în conformitate cu pct.52 în ceea ce priveşte defectele.

20. Planta-mamă menţionată la pct.19, subpct.1) trebuie să fie acceptată în conformitate cu pct.25-28, să fie obţinută prin multiplicare în conformitate cupct. 54-56 sau prin micropropagare în conformitate cu pct.57.

21. În cazul în care planta-mamă prebază sau materialul prebază nu mai îndeplineşte cerinţele pct.33-52, furnizorul o/îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă prebază şi a altui material prebază. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material bază, material certificat sau material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în prezentul Regulament pentru categoriile respective.

Furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta-mamă sau materialul este din nou conform cerinţelor respective, în loc să elimine planta-mamă sau materialul respectiv.

 

Subsecţiunea a 2-a

Cerinţe privind certificarea ca material prebază

a portaltoaielor care nu aparţin unui soi

22. Un portaltoi care nu aparţine unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material prebază dacă se constată că îndeplineşte următoarele cerinţe:

1) este obţinut în mod direct, prin înmulţire vegetativă sau sexuată, dintr-o plantă-mamă; în cazul înmulţirii sexuate, pomii polenizatori (polenizatorii) sunt produşi direct prin înmulţire vegetativă dintr-o plantă-mamă;

2) este autentic conform descrierii speciei din care face parte;

3) este menţinut în conformitate cu pct.33-38;

4) respectă cerinţele de sănătate prevăzute la pct.44-48;

5) în cazul în care,în temeiul pct.36,plantele-mamă prebază şi materialul prebază se cultivă în câmp, unde nu există condiţii de protecţie contra insectelor, solul este în conformitate cu pct.49 şi 50;

6) este în conformitate cu pct.52 în ceea ce priveşte defectele.

23. Planta-mamă menţionată la pct.22 subpct.1) trebuie să fie acceptată în conformitate cu pct.29 şi 30, să fie obţinută prin multiplicare în conformitate cu pct.54-56 sau prin micropropagare în conformitate cu pct.57.

24. În cazul în care un portaltoi care este plantă-mamă prebază sau material prebază nu mai îndeplineşte cerinţele pct.33-52, furnizorul îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă prebază şi a altui material prebază. Portaltoiul eliminat poate fi utilizat ca material bază, ca material certificat sau ca material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în prezentul Regulament privind categoriile respective.

Furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerinţelor respective, în loc să elimine portaltoiul respectiv.

 

Subsecţiunea a 3-a

Cerinţe privind acceptarea unei plante-mamă prebază

25. Organismul oficial competent acceptă o plantă ca plantă-mamă prebază dacă aceasta respectă pct.33-52şi dacă autenticitatea, conform descrierii soiului căruia îi aparţine, este stabilită în conformitate cu dispoziţiile pct.26, 27 şi 28.

Acceptarea are loc în baza unei inspecţii oficiale şi în baza rezultatelor testelor, a evidenţelor şi a procedurilor în temeiul pct.179.

26. Organismul oficial competent stabileşte autenticitatea plantei-mamă prebază conform descrierii soiului căruia îi aparţine, prin observarea manifestării caracteristicilor soiului. Observarea se bazează pe unul dintre următoarele elemente:

1) descrierea oficială, pentru soiurile înregistrate în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova (în continuare – Catalogul soiurilor) şi/sau în Sistemul informaţional al materialului de înmulţire şi plantare fructifer FRUMATIS (Fruit Reproductive Material Information System) şi pentru soiurile protejate legal prin intermediul unor drepturi de proprietate;

2) descrierea care însoţeşte cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de înregistrare în temeiul Legii nr.68/2013;

3) descrierea care însoţeşte cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de brevet pentru soi de plantă.

27. În cazul în care se aplică pct.26 subpct.2) sau 3), planta-mamă prebază este acceptată numai dacă este disponibil un aviz, întocmit de către Instituţia Publică Institutul Naţional de Cercetări Aplicative în Agricultură şi Medicină Veterinară, care atestă că soiul respectiv este distinct, uniform şi stabil. Totuşi, până la înregistrarea soiului, planta-mamă vizată şi materialul obţinut din aceasta pot fi folosite numai pentru producţia de material bază sau certificat şi nu pot fi comercializate ca material prebază, bază sau certificat.

[Pct.27 modificat prin Hot.Guv. nr.668 din 25.09.2024, în vigoare 04.10.2024]

 

28. În cazul în care stabilirea autenticităţii conform descrierii soiului nu este posibilă decât pe baza caracteristicilor unei plante fructifere, observarea manifestării caracteristicilor soiului este efectuată pe fructele unei plante fructifere înmulţite din planta-mamă prebază. Respectivele plante fructifere se păstrează separat de plantele-mamă prebază şi de materialul prebază.

Plantele fructifere sunt inspectate vizual în perioadele cele mai potrivite ale anului, ţinând seama de condiţiile climatice şi de cultivare a plantelor din genurile sau speciile vizate.

 

Subsecţiunea a 4-a

Cerinţe privind acceptarea unui portaltoi care nu aparţine unui soi

29. Organismul oficial competent acceptă ca plantă-mamă prebază un portaltoi care nu aparţine unui soi dacă acesta este autentic conform descrierii speciei din care face parte şi dacă respectă pct.33-52.

30. Acceptarea prevăzută la pct.29 are loc în baza unei inspecţii oficiale şi pe baza rezultatelor testelor, a evidenţelor şi a procedurilor utilizate de furnizor în temeiul pct.179.

 

Subsecţiunea a 5-a

Verificarea autenticităţii conform descrierii soiului

31. Organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul verifică periodic autenticitatea plantelor-mamă prebază şi a materialului prebază conform descrierii soiului de care aparţin, conform pct.26 şi 27, în funcţie de soiul vizat şi de metoda de înmulţire utilizată.

32. Pe lângă verificarea periodică a plantelor-mamă prebază şi a materialului prebază, organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul, după fiecare reînnoire, verifică plantele-mamă prebază rezultate.

 

Subsecţiunea a 6-a

Cerinţe privind menţinerea plantelor-mamă

prebază şi a materialului prebază

33. Furnizorii menţin plantele-mamă prebază şi materialul prebază în spaţii special prevăzute pentru genurile sau speciile vizate, cu protecţie contra insectelor şi care garantează că plantele şi materialul sunt indemne de orice infecţii, având ca sursă vectori aerieni şi orice alte surse posibile pe tot parcursul procesului de producţie.

Plantele-mamă prebază candidat sunt păstrate în condiţii de protecţie contra insectelor şi izolate fizic de plantele-mamă prebază, în spaţiile menţionate la primul alineat, până când toate testele privind conformitatea cu pct.39 şi 40 sunt încheiate.

34. Plantele-mamă prebază şi materialul prebază sunt menţinute într-un mod care să garanteze că acestea sunt identificate individual pe tot parcursul procesului de producţie.

35. Plantele-mamă prebază şi materialul prebază sunt cultivate sau produse izolate de sol, în ghivece care conţin substraturi de cultură fără pământ sau substraturi de cultură sterilizate. Acestea sunt identificate prin etichete care să le asigure trasabilitatea.

36. Prin derogare de la pct.33, 34 şi 35,se permite, cu condiţia notificării prealabile a organismului oficial competent, producerea plantelor-mamă prebază şi material prebază în câmp, unde nu există condiţii de protecţie contra insectelor, pentru anumite genuri sau specii. Acest material este identificat prin etichete care să îi asigure trasabilitatea. Prezenta derogare se acordă cu condiţia că se iau măsurile adecvate pentru a preveni infectarea plantelor prin vectori aerieni, prin contact la nivelul rădăcinilor, prin infectare încrucişată produsă de maşini, prin instrumente de altoire şi prin orice alte surse posibile.

37. Plantele-mamă prebază şi materialul prebază pot fi menţinute prin crioconservare.

38. Plantele-mamă prebază pot fi folosite doar pentru o perioadă calculată, pe baza stabilităţii soiului sau a condiţiilor de mediu în care sunt cultivate şi a oricăror alţi factori determinanţi care au un impact asupra stabilităţii soiului.

 

Subsecţiunea a 7-a

Cerinţe privind sănătatea pentru plantele-mamă prebază candidat şi

pentru plantele-mamă prebază produse prin reînnoire

39. O plantă-mamă prebază candidat trebuie să fie indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză.

La o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute şi în câmp, planta-mamă prebază candidat trebuie să fie găsită indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.2, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Această inspecţie vizuală se efectuează de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

În cazul unor suspiciuni privind prezenţa organismelor dăunătoare respective, organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul eşantionează şi testează plantele-mamă prebază candidat vizate.

40. O plantă-mamă prebază candidat trebuie să fie indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.3 privind genul sau specia în cauză.

La o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute şi în câmp, precum şi prin eşantionare şi testare, planta-mamă prebază candidat trebuie să fie găsită indemnă de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.3, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea se efectuează de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

Eşantionarea şi testarea se efectuează în perioada cea mai potrivită a anului, ţinând cont de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultivare a plantei, dar şi de biologia organismelor dăunătoare relevante pentru planta respectivă. Eşantionarea şi testarea au loc, de asemenea, în orice moment al anului în cazul unor suspiciuni privind prezenţa respectivelor organisme dăunătoare.

41. La eşantionare şi la testare, conform prevederilor pct.39 şi 40, se aplică protocoalele Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (în continuare – OEPP) sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, se aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional.

Organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trimit eşantioanele către laboratoarele acreditate şi/sau laboratoarele specializate în virusologie din cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării acceptate oficial de către organismul oficial competent.

Metoda de testare pentru virusuri, pentru viroizi, pentru boli asemănătoare virozelor şi pentru fitoplasme aplicată plantelor-mamă prebază candidat este indexarea pe plante-indicator. Pot fi aplicate şi alte metode de testare în cazul în care, pe baza unor cercetări ştiinţifice evaluate inter pares, se demonstrează că acestea produc rezultate la fel de fiabile ca şi indexarea pe plante-indicator.

42. Prin derogare de la pct.40, în cazul în care o plantă-mamă prebază candidat este un puiet, nu sunt necesare inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea decât doar pentru virusurile, viroizii sau bolile asemănătoare virozelor transmise prin polen şi enumerate în anexa nr.3, privind genul sau specia vizată, cu condiţia ca o inspecţie oficială să confirme că puietul în cauză este obţinut dintr-o sămânţă produsă de o plantă indemnă de simptomele provocate de virusuri, de viroizi şi de boli asemănătoare virozelor şi că puietul este menţinut în conformitate cu pct.33 şi 35.

43. Prevederile pct.39 şi 41 se aplică şi plantelor-mamă prebază produse prin reînnoire. O plantă-mamă prebază produsă prin reînnoire trebuie să fie indemnă de virusurile şi viroizii enumeraţi în anexa nr.3, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză.

Planta-mamă prebază respectivă trebuie să fie găsită indemnă de virusurile şi de viroizii menţionaţi, atât la o inspecţie vizuală în spaţiile special prevăzute, în câmp şi în loturi, cât şi în urma eşantionării şi a testării.

Inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea se efectuează de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

 

Subsecţiunea a 8-a

Cerinţe fitosanitare pentru plantele-mamă prebază

şi pentru materialul prebază

44. La o inspecţie vizuală a instalaţiilor, a câmpurilor şi a loturilor, o plantă-mamă prebază sau un material prebază trebuie să fie indemn(ă) de organismele dăunătoare reglementate care nu sunt de carantină (ORNC-uri), enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, şi în conformitate cu cerinţele din anexa nr.5, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză. Această inspecţie vizuală trebuie să fie efectuată de organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de furnizor.

Organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trebuie să efectueze inspecţia vizuală, eşantionarea şi testarea plantei-mamă prebază sau a materialului prebază pentru depistarea ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, şi în conformitate cu cerinţele din anexa nr.5 privind genul sau specia în cauză şi categoria.

În cazul unor suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2, organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trebuie să efectueze eşantionarea şi testarea plantei-mamă prebază sau a materialului prebază în cauză.

Măsurile de asigurare a conformităţii cu cerinţele alineatelor întâi-trei sunt stabilite în anexa nr.5, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză şi categoria.

45. Prevederile pct.44 nu se aplică:

1) plantelor-mamă prebază şi materialului prebază în timpul crioconservării;

2) materialului prebază în cazul în care materialul respectiv a fost produs în zone cunoscute sau stabilite de către organismul oficial competent ca fiind indemne de organismele dăunătoare relevante, în conformitate cu standardele internaţionale pentru măsuri fitosanitare (Cerinţe pentru stabilirea zonelor indemne de dăunători. ISPM Nr.4 (1995), Roma, IPPC, FAO 2017).

46. În ceea ce priveşte eşantionarea şi testarea, astfel cum se prevede la pct.44, se aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, se aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional.

Organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trebuie să trimită eşantioanele către laboratoarele acreditate şi/sau laboratoarele specializate în virusologie din cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării acceptate oficial de către organismul oficial competent.

47. În cazul unui rezultat pozitiv pentru oricare dintre ORNC-urile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, privind genul sau specia în cauză, furnizorul trebuie să îndepărteze planta-mamă prebază sau materialul prebază contaminat din vecinătatea altor plante-mamă prebază şi materiale prebază, conform pct.21 sau 24, sau să ia măsurile adecvate în conformitate cu anexa nr.5.

48. Măsurile de asigurare a conformităţii cu cerinţele de la pct.44 sunt stabilite în anexa nr.5, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză şi categoria.

 

Subsecţiunea a 9-a

Cerinţe privind solul pentru plantele-mamă prebază

şi pentru materialul prebază

49. Plantele-mamă prebază şi materialul prebază se cultivă doar în soluri care nu conţin organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.4, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absenţa unor astfel de organisme dăunătoare se stabileşte prin eşantionare şi prin testare. Eşantionarea se efectuează de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

Eşantionarea şi testarea se efectuează înainte de plantarea plantelor-mamă prebază sau a materialului prebază în cauză şi se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezenţa organismelor dăunătoare menţionate la primul alineat.

Eşantionarea şi testarea se efectuează, ţinând seama de condiţiile climatice şi de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr.4, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele-mamă prebază sau materialul prebază în cauză.

50. Eşantionarea şi testarea nu se efectuează în cazul în care plantele gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.4, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în solul de producţie timp de cel puţin 5 ani şi în cazul în care nu există nicio îndoială privind absenţa organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv.

Eşantionarea şi testarea nu se efectuează atunci când organismul oficial competent, pe baza unei inspecţii oficiale, ajunge la concluzia că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.4, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză.

51. În cazul eşantionării şi testării, conform prevederilor pct.49, se aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. În situaţia în care nu există astfel de protocoale, se aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional.

 

Subsecţiunea a 10-a

Cerinţe privind defectele care pot afecta calitatea

52. La o inspecţie vizuală, plantele-mamă prebază şi materialul prebază trebuie să fie găsite practic libere de defecte. Această inspecţie vizuală se efectuează de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

53. Sunt considerate defecte leziunile, decolorarea, ţesuturile cu cicatrici sau desicarea, precum şi alte daune care afectează calitatea şi utilitatea materialului de înmulţire.

 

Subsecţiunea a 11-a

Cerinţe privind multiplicarea, reînnoirea

şi înmulţirea plantelor-mamă prebază

54. Furnizorul poate:

1) să înmulţească sau să reînnoiască o plantă-mamă prebază acceptată în conformitate cu pct.25;

2) să reproducă o plantă-mamă prebază pentru a produce material prebază.

55. La multiplicarea, reînnoirea şi înmulţirea plantelor-mamă prebază se aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. Dacă nu există astfel de protocoale, se aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional.

Protocoalele menţionate la primul alineat sunt testate pe genurile sau speciile relevante pentru o perioadă de timp considerată adecvată pentru genurile sau speciile respective. Această perioadă de timp este considerată adecvată atunci când permite validarea fenotipului plantelor privind autenticitatea, conform descrierii soiului, pe baza observării producţiei de fructe sau a dezvoltării vegetative a portaltoaielor.

56. Furnizorul poate să reînnoiască planta-mamă prebază numai înainte de sfârşitul perioadei menţionate la pct.38.

 

Subsecţiunea a 12-a

Cerinţe privind multiplicarea, reînnoirea şi înmulţirea prin

micropropagare a plantelor-mamă prebază

57. În cazul multiplicării, a reînnoirii şi a înmulţirii prin micropropagare a plantelor-mamă prebază pentru producţia de alte plante-mamă prebază sau de material prebază, aceasta trebuie să aibă loc în conformitate cu protocoalele privind micropropagarea plantelor-mamă prebază şi a materialului prebază, care sunt protocoale ale OEPP sau alte protocoale recunoscute la nivel internaţional. Dacă nu există astfel de protocoale, se aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional.

58. În scopurile menţionate la pct.57 se aplică numai protocoalele care au fost testate pentru genul sau specia în cauză pentru o perioadă de timp considerată suficientă pentru a permite validarea fenotipului plantelor privind autenticitatea, conform descrierii soiului pe baza observării producţiei de fructe sau a dezvoltării vegetative a portaltoaielor.

 

Secţiunea a 4-a

Cerinţe privind materialul bază

 

Subsecţiunea 1

Cerinţe privind certificarea materialului bază

59. Materialul de înmulţire, altul decât plantele-mamă bază şi altul decât portaltoaiele care nu aparţin unui soi, este certificat oficial, la cerere, ca material bază dacă îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct.60, 61 şi 62.

60. Materialul de înmulţire este obţinut dintr-o plantă-mamă bază care îndeplineşte una dintre următoarele cerinţe:

1) este obţinută din material prebază; sau

2) este produsă prin multiplicare dintr-o plantă-mamă bază în conformitate cu pct.77-79.

61. Materialul de înmulţire îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct.31, 38 şi 52.

62. Materialul de înmulţire îndeplineşte cerinţele suplimentare privind:

1) sănătatea, astfel cum sunt prevăzute la pct.67-71;

2) solul, astfel cum sunt prevăzute la pct.72-74;

3) menţinerea plantelor-mamă bază şi a materialului bază, conform prevederilor din pct.75 şi 76;

4) condiţiile specifice pentru înmulţire, astfel cum sunt stipulate în pct.77-79.

63. Un portaltoi care nu aparţine unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material bază dacă este autentic conform descrierii speciei din care face parte şi dacă îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct.33 şi 38, precum şi cerinţele suplimentare prevăzute de pct.52 şi 67-79.

64. În prezenta secţiune, orice trimitere la plantele-mamă prebază din dispoziţiile menţionate la pct.61 şi 63 se interpretează ca trimitere la plantele-mamă bază, iar orice trimitere la materialul prebază se interpretează ca trimitere la materialul bază.

65. În cazul în care planta-mamă bază sau materialul bază nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct.31, 32, 34, 38, 52 şi 67-74, furnizorul o/îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă bază şi a altui material bază. Planta-mamă/materialul eliminat(ă) se poate utiliza ca material certificat sau material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în prezentul Regulament pentru categoriile respective.

Furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta-mamă sau materialul este din nou conform cerinţelor respective, în loc să elimine planta-mamă sau materialul respectiv.

66. În cazul în care un portaltoi care nu aparţine unui soi este o plantă-mamă bază sau un material bază care nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct.34, 38, 52 şi 67-74, furnizorul îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă bază şi a altui material bază. Portaltoiul eliminat se poate utiliza ca material certificat sau material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în prezentul Regulament privind categoriile respective.

Furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerinţelor respective, în schimbul eliminării portaltoiului respectiv.

 

Subsecţiunea a 2-a

Cerinţe fitosanitare pentru plantele-mamă bază

şi pentru materialul bază

67. La o inspecţie vizuală a instalaţiilor, a câmpurilor şi a loturilor, o plantă-mamă bază sau un material bază trebuie să se dovedească a fi indemn(ă) de ORNC-urile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, şi în conformitate cu cerinţele de la anexa nr.5 privind genul sau specia în cauză. Această inspecţie vizuală trebuie să fie efectuată de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

Organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trebuie să efectueze eşantionarea şi testarea plantei-mamă bază sau a materialului bază pentru depistarea ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, şi în conformitate cu cerinţele din anexa nr.5 privind genul sau specia în cauză şi categoria.

În cazul unor suspiciuni cu privire la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2, organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trebuie să efectueze eşantionarea şi testarea plantei-mamă bază sau a materialului bază în cauză.

68. La eşantionare şi la testare, astfel cum se prevede la pct.67, se aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, se aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional.

Organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trebuie să trimită eşantioanele către laboratoarele acreditate şi/sau laboratoarele specializate în virusologie din cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării acceptate oficial de organismul oficial competent.

69. În cazul unui rezultat pozitiv pentru oricare dintre ORNC-urile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, privind genul sau specia în cauză, furnizorul trebuie să îndepărteze planta-mamă bază sau materialul bază contaminat din vecinătatea altor plante-mamă bază şi materiale bază, în temeiul pct.65 sau pct.66, ori să ia măsurile corespunzătoare conform anexei nr.5.

70. Măsurile de asigurare a conformităţii cu cerinţele de la pct.67 sunt stabilite în anexa nr.5, cu privire la genul sau specia în cauză şi categoria.

71. Prevederile pct.67 nu se aplică:

1) plantelor-mamă bază şi materialului bază în timpul crioconservării;

2) materialului bază, în cazul în care materialul respectiv a fost produs în zone cunoscute sau stabilite ca fiind indemne de organismele dăunătoare relevante, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare (Cerinţe pentru stabilirea zonelor indemne de dăunători. ISPM Nr.4 (1995), Roma, IPPC, FAO 2017).

 

Subsecţiunea a 3-a

Cerinţe privind solul pentru plantele-mamă bază

şi pentru materialul bază

72. Plantele-mamă bază şi materialul bază pot fi cultivate doar în soluri care nu conţin organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.4, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absenţa unor astfel de organisme dăunătoare gazde pentru virusuri se stabileşte prin eşantionare şi testare. Eşantionarea se efectuează de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

Eşantionarea şi testarea se efectuează înainte de plantarea plantelor-mamă bază sau a materialului bază în cauză şi se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezenţa organismelor dăunătoare menţionate la primul alineat.

Eşantionarea şi testarea se efectuează ţinând seama de condiţiile climatice şi de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr.4, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele-mamă bază sau materialul bază în cauză.

73. Eşantionarea şi testarea nu se efectuează în cazul în care plantele-gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.4, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în solul de producţie timp de cel puţin 5 ani şi în cazul în care nu există nicio îndoială în ceea ce priveşte absenţa organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv.

Eşantionarea şi testarea nu se efectuează atunci când organismul oficial competent, pe baza unei inspecţii oficiale, concluzionează că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.4, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză.

74. În cazul eşantionării şi testării, astfel cum se prevede la pct.72, se aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, se aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional.

 

Subsecţiunea a 4-a

Cerinţe privind menţinerea plantelor-mamă bază

şi a materialului bază

75. Plantele-mamă bază şi materialul bază se menţin în câmpuri izolate de surse potenţiale de infecţie prin vectori aerieni, prin contact la nivelul rădăcinilor, prin infectare încrucişată produsă de maşini, prin instrumente de altoire şi prin orice alte surse posibile.

76. Distanţa de izolare a câmpurilor menţionate la pct.75 depinde de circumstanţele regionale, de tipul materialului de înmulţire, de prezenţa organismelor dăunătoare în zona vizată şi de riscurile relevante implicate, astfel cum sunt stabilite de către organismul oficial competent pe baza unei inspecţii oficiale.

 

Subsecţiunea a 5-a

Condiţii pentru multiplicare

77. Plantele-mamă bază care sunt obţinute din material prebază în sensul pct.60 subpct.1) se multiplică într-un anumit număr de generaţii pentru a obţine numărul necesar de plante-mamă bază. Plantele-mamă bază se multiplică în conformitate cu secţiunea a 3-a subsecţiunea a 11-a din capitolul II sau se multiplică prin micropropagare în conformitate cu subsecţiunea a 12-a secţiunea a 3-a din capitolul II. Numărul maxim admis de generaţii şi durata de viaţă maximă permisă pentru plantele-mamă bază sunt cele stabilite în anexa nr.6 pentru genurile sau speciile relevante.

78. În cazul în care sunt permise mai multe generaţii de plante-mamă bază, fiecare generaţie, cu excepţia primei, pot deriva dintr-o generaţie anterioară.

79. Materialul de înmulţire provenit din generaţii diferite se păstrează separat.

 

Secţiunea a 5-a

Cerinţe privind materialul certificat

 

Subsecţiunea 1

Cerinţe privind certificarea materialului certificat

80. Materialul de înmulţire, altul decât plantele-mamă, şi materialul de plantare fructifer sunt certificate oficial, la cerere, ca material certificat dacă îndeplineşte cerinţele stabilite la pct.81 şi 82.

81. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer este obţinut dintr-o plantă-mamă certificat care îndeplineşte una dintre următoarele cerinţe:

1) este obţinută din material prebază;

2) este obţinută din material bază.

82. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer:

1) corespunde cerinţelor:

a) prevăzute la pct.31, 32, 38, 52, 87-91 şi 92-94;

b) privind sănătatea prevăzute la pct.87-91;

2) este obţinut dintr-o plantă-mamă certificat care îndeplineşte cerinţele privind solul prevăzute la pct.92-94.

83. Un portaltoi care nu aparţine unui soi este certificat oficial, la cerere, ca material certificat, dacă este autentic conform descrierii speciei din care face parte şi dacă îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct.38, precum şi cerinţele suplimentare prevăzute la pct.52, 87-91 şi 92-94.

84. În prezenta secţiune, orice trimitere la plantele-mamă prebază din dispoziţiile menţionate la pct.82 subpct.1) lit.a) şi pct.83 se interpretează ca trimitere la plantele-mamă certificat, iar orice trimitere la materialul prebază se interpretează ca trimitere la materialul certificat.

85. În cazul în care planta-mamă certificat sau materialul certificat nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct.31, 32, 38, 52, 87-91 şi 92-94, furnizorul o/îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă certificat şi a altui material certificat. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în secţiunea a 6-a din capitolul II.

Furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că planta-mamă sau materialul este din nou conform cerinţelor respective, în loc să elimine planta-mamă sau materialul respectiv.

86. În cazul în care un portaltoi care nu aparţine unui soi este o plantă-mamă certificat sau un material certificat care nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct.38, 52, 87-91 şi 92-94, furnizorul o/îl elimină din vecinătatea altor plante-mamă certificat şi a altui material certificat. Planta-mamă eliminată sau materialul eliminat se poate utiliza ca material CAC, cu condiţia să îndeplinească cerinţele prevăzute în Secţiunea a 6-a din Capitolul II.

Furnizorul poate lua măsurile adecvate pentru a se asigura că portaltoiul este din nou conform cerinţelor respective, în loc să elimine portaltoiul respectiv.

 

Subsecţiunea a 2-a

Cerinţe fitosanitare pentru plantele-mamă certificate

şi pentru materialul certificat

87. La o inspecţie vizuală a instalaţiilor, a câmpurilor şi a loturilor, o plantă-mamă certificată sau un material certificat trebuie să fie indemn(ă) de ORNC-urile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, şi în conformitate cu cerinţele de la anexa nr.5 privind genul sau specia în cauză. Această inspecţie vizuală trebuie să fie efectuată de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

Organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trebuie să efectueze eşantionarea şi testarea plantei-mamă certificată sau a materialului certificat pentru depistarea ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, şi în conformitate cu cerinţele din anexa nr.5 privind genul sau specia în cauză şi categoria.

În cazul unor suspiciuni referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2, organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trebuie să efectueze eşantionarea şi testarea plantei-mamă certificate sau a materialului certificat în cauză.

88. La eşantionare şi testare, conform prevederilor de la pct.87, se aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care nu există astfel de protocoale, se aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional.

Organismul oficial competent şi, după caz, furnizorul trebuie să trimită eşantioanele către laboratoarele acreditate şi/sau laboratoarele specializate în virusologie din cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării acceptate oficial de către organismul oficial competent.

89. În cazul unui rezultat pozitiv pentru oricare dintre ORNC-urile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, privind genul sau specia în cauză, furnizorul trebuie să îndepărteze planta-mamă certificată sau materialul certificat contaminat din vecinătatea altor plante-mamă certificate şi a altui material certificat, în temeiul pct.85 sau 86, sau să ia măsurile adecvate în temeiul anexei nr.5.

90. Măsurile de asigurare a conformităţii cu cerinţele de la pct.87 sunt stabilite în anexa nr.5, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză şi categoria.

91. Prevederile pct.87 nu se aplică:

1) plantelor-mamă certificate şi materialului certificat în timpul crioconservării;

2) materialului certificat, în cazul în care materialul respectiv a fost produs în zone cunoscute sau stabilite ca fiind indemne de organismele dăunătoare relevante în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare (Cerinţe pentru stabilirea zonelor indemne de dăunători. ISPM Nr.4 (1995), Roma, IPPC, FAO 2017).

 

Subsecţiunea a 3-a

Cerinţe privind solul pentru plantele-mamă certificate

şi pentru materialul certificat

92. Plantele-mamă certificat pot fi cultivate doar în soluri indemne de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.4, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusurile ce afectează genul sau specia în cauză. Absenţa unor astfel de organisme dăunătoare, gazde pentru virusuri, se stabileşte prin eşantionare şi prin testare. Eşantionarea se efectuează de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

Eşantionarea şi testarea se efectuează înainte de plantarea plantei-mamă certificat şi se repetă în timpul cultivării, atunci când există suspiciuni privind prezenţa organismelor dăunătoare menţionate la primul alineat.

Eşantionarea şi testarea se efectuează ţinând seama de condiţiile climaterice şi de biologia organismelor dăunătoare enumerate în anexa nr.4, atunci când respectivele organisme dăunătoare sunt relevante pentru plantele-mamă certificat sau materialul certificat în cauză.

93. Eşantionarea şi testarea nu se efectuează în cazul în care plantele gazdă pentru organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.4, pentru genul sau specia în cauză, nu au fost cultivate în solul de producţie timp de cel puţin 5 ani şi în cazul în care nu există nicio îndoială în ceea ce priveşte absenţa organismelor dăunătoare relevante în solul respectiv.

Eşantionarea şi testarea nu se efectuează atunci când organismul oficial competent, pe baza unei inspecţii oficiale, ajunge la concluzia că solul este indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexa nr.4, pentru genul sau specia în cauză, care sunt gazde pentru virusuri ce afectează genul sau specia în cauză.

Dacă nu sunt alte prevederi, eşantionarea şi testarea nu se efectuează în cazul materialului de plantare fructifer certificat.

94. În cazul eşantionării şi testării, astfel cum este prevăzut la pct.92, se aplică protocoalele OEPP sau alte protocoale care sunt recunoscute la nivel internaţional. Dacă nu există astfel de protocoale, se aplică protocoalele relevante stabilite la nivel naţional.

 

Secţiunea a 6-a

Cerinţe privind materialul CAC

 

Subsecţiunea 1

Cerinţe privind materialul CAC, altul decât

portaltoaiele care nu aparţin unui soi

95. Materialul CAC, altul decât portaltoaiele care nu aparţin unui soi, poate fi comercializat numai dacă s-a constatat că îndeplineşte următoarele cerinţe:

1) este înmulţit de la o sursă de material identificată, înregistrată de furnizor;

2) este autentic conform descrierii soiului, în conformitate cu pct.101 şi 102;

3) respectă cerinţele de sănătate prevăzute la pct.103 şi 104;

4) este în conformitate cu pct.105 privind defectele.

96. Acţiunile de aducere în conformitate cu dispoziţiile de la pct.95 sunt întreprinse de către furnizor.

97. În cazul în care materialul CAC nu mai este în conformitate cu dispoziţiile de la pct.95, furnizorul întreprinde una dintre următoarele acţiuni:

1) elimină materialul respectiv din apropierea celuilalt material CAC;

2) ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că materialul respectiv corespunde din nou cerinţelor.

 

Subsecţiunea a 2-a

Condiţiile pentru materialul CAC în cazul portaltoaielor

care nu aparţin unui soi

98. În cazul portaltoaielor care nu aparţin unui soi, materialul CAC respectă următoarele cerinţe:

1) este autentic conform descrierii speciei din care face parte;

2) respectă cerinţele de sănătate prevăzute la pct.103 şi 104;

3) este în conformitate cu pct.105 privind defectele.

99. Acţiunile de aducere în conformitate cu cerinţele de la pct.98 sunt întreprinse de către furnizor.

100. În cazul în care materialul CAC nu mai este în conformitate cu cerinţele de la pct.98, furnizorul întreprinde una dintre următoarele acţiuni:

1) elimină materialul respectiv din apropierea celuilalt material CAC;

2) ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că materialul respectiv corespunde din nou cerinţelor.

 

Subsecţiunea a 3-a

Autenticitatea conform descrierii soiului

101. Autenticitatea materialului CAC, conform descrierii soiului din care face parte, se stabileşte prin observarea manifestării caracteristicilor soiului. Observarea se bazează pe unul dintre următoarele elemente:

1) descrierea oficială, pentru soiurile înregistrate în Catalogul soiurilor şi/sau în Sistemul informaţional al materialului de înmulţire şi plantare fructifer FRUMATIS (Fruit Reproductive Material Information System) şi pentru soiurile protejate legal prin intermediul unor drepturi de proprietate;

2) descrierea care însoţeşte cererea pentru soiurile ce fac obiectul unei cereri de înregistrare în temeiul Legii nr.68/2013;

3) descrierea care însoţeşte cererea pentru soiurile care fac obiectul unei cereri de brevet pentru soi de plantă;

4) descrierea recunoscută oficial.

102. Autenticitatea materialului CAC, conform descrierii soiului din care face parte, este verificată periodic prin observarea manifestării caracteristicilor soiului la materialul CAC vizat.

 

Subsecţiunea a 4-a

Cerinţe fitosanitare pentru materialul CAC

103. La o inspecţie vizuală a instalaţiilor, a câmpurilor şi a loturilor, efectuată de către furnizor în etapa de producţie, materialul CAC trebuie să fie efectiv indemn de organismele dăunătoare enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, în ceea ce priveşte genul sau specia în cauză, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în anexa nr.5.

Furnizorul trebuie să efectueze eşantionarea şi testarea sursei identificate de material sau de material CAC pentru ORNC-urile enumerate în anexa nr.3, şi în conformitate cu cerinţele din Anexa nr.5 privind genul sau specia în cauză şi categoria.

În cazul unor îndoieli privind prezenţa ORNC-urilor enumerate anexa nr.2, furnizorul trebuie să efectueze eşantionarea şi testarea sursei identificate de material sau de material CAC în cauză.

După etapa de producţie, materialul de înmulţire şi plantare fructifer CAC din loturi este comercializat numai dacă, la o inspecţie vizuală efectuată de către furnizor, acesta este declarat a fi indemn de semne sau de simptome cauzate de organismele dăunătoare enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

Furnizorul trebuie să aplice măsurile de gestionare a riscurilor pentru a asigura respectarea cerinţelor din prezentul punct, în conformitate cu anexa nr.5 privind genul sau specia în cauză şi categoria.

104. Prevederile pct.103 nu se aplică:

1) materialului CAC în timpul crioconservării;

2) materialului CAC care a fost produs în zone cunoscute sau stabilite ca fiind indemne de organismele dăunătoare relevante în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare (Cerinţe pentru stabilirea zonelor indemne de dăunători. ISPM Nr.4 (1995), Roma, IPPC, FAO 2017).

 

Subsecţiunea a 5-a

Cerinţe privind defectele, situl de producţie,

locul de producţie sau zona

105. La o inspecţie vizuală, materialul CAC trebuie să fie găsit practic liber de defecte. Această inspecţie vizuală se efectuează de către organismul oficial competent şi, dacă este cazul, de către furnizor.

106. Sunt considerate defecte leziunile, decolorarea, ţesuturile cu cicatrici sau desicarea, precum şi alte daune care afectează calitatea şi utilitatea materialului de înmulţire.

107. Pe lângă cerinţele fitosanitare şi cerinţele privind solul, prevăzute la pct.39, 40, 44, 49, 67, 72, 87, 92 şi 103, materialul de înmulţire şi plantare fructifer trebuie să fie produs în conformitate cu cerinţele privind situl de producţie, locul de producţie sau zona, specificate în anexa nr.5, pentru a limita prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa respectivă pentru genul sau specia în cauză.

 

Capitolul III

CONDIŢII GENERALE DE PRODUCERE A MATERIALULUI DE

ÎNMULŢIRE ŞI DE PLANTARE FRUCTIFER

108. Cerinţele specifice faţă de înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor-mamă sunt stabilite în anexa nr.7.

109. Exploatarea plantaţiilor-mamă de categoria CAC este admisă cu titlu temporar, până când se va demonstra că necesarul de componente biologice (portaltoaie, ramuri-altoi, sâmburi şi seminţe, butaşi, stoloni), produse în plantaţiile libere de virus sau testate la virus, este acoperit.

110. Producătorii de material de înmulţire şi de plantare trebuie să iniţieze tranziţia spre înfiinţarea plantaţiilor-mamă de categorii superioare, ţinând cont de condiţiile specificate în pct.108.

111. Fiecare rând din plantaţia-mamă (sau fiecare plantă-mamă, pentru plantele solitare), furnizoare de ramuri altoi, trebuie să fie foarte bine identificat prin etichete (sau marcaje) permanente, prevăzute pe fiecare plantă sau pe prima şi ultima plantă pentru fiecare soi, sau pentru fiecare combinaţie soi/portaltoi, astfel încât cultura să fie bine identificată. Eticheta va face referinţă la varietate, la portaltoi şi la anul altoirii şi poate fi codificată cu condiţia ca producătorul să deţină registre cu descifrarea acestora. Eticheta poate lipsi doar dacă producătorul poate demonstra inspectorului că posedă alternative viabile de identificare distinctivă a plantelor-mamă.

112. Completarea golurilor este permisă până în anul 2 de la înfiinţarea plantaţiei-mamă.

113. La depistarea unor amestecuri de soiuri în plantaţiile-mamă, producătorul va suprima plantele care nu fac parte din soiul supus certificării, iar certificarea plantaţiei va fi amânată pînă când se va considera că această condiţie a fost satisfăcută.

114. La depistarea unor obiecte de carantină, în special focul bacterian (Erwinia amylovora) sau vărsatul prunelor (Plum pox) în plantaţiile lor, producătorii trebuie să informeze despre aceasta organismul oficial competent. În urma inspecţiei, vor fi excluse de la certificare toate plantele care se află pe o rază de 25 m de la sursele de infecţie cu foc bacterian. Dacă este descoperită prezenţa vărsatului prunelor, nici o plantă susceptibilă de a găzdui acest virus nu va fi certificată în plantaţiile-mamă ale producătorului respectiv.

115. Dacă, în urma inspecţiei, se constată că plantaţiile-mamă nu corespund cerinţelor menţionate în anexa nr.7, certificarea va fi amânată, iar producătorului i se vor înainta prescripţii de remediere a deficienţelor identificate şi un termen rezonabil pentru remediere. Dacă, în urma inspecţiei repetate, se constată că nu s-au întreprins măsurile de remediere recomandate, plantaţia-mamă sau plantele-mamă în cauză vor fi declasate sau respinse de la certificare în anul de referinţă.

116. Materialul de înmulţire şi de plantare trebuie să aibă identitate de soi şi puritate varietală. În cazul în care sunt depistate impurităţi, inspectorul împuternicit va dispune eliminarea acestora sau marcarea lor clară şi distinctivă. Dacă materialul de înmulţire şi de plantare nu aparţine unui soi sau unui biotip, se face referire la specia sau hibridul interspecific respectiv. În acest caz, inspectorul verifică puritatea de specie şi dispune eliminarea impurităţilor sau marcarea lor clară şi distinctivă.

117. Identitatea varietală sau de specie se verifică în baza caracterelor distinctive ale biotipului, iar acolo unde acest lucru nu este posibil – în baza informaţiei care confirmă provenienţa.

118. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer trebuie amplasat în câmp, fie în parcele separate pe categorii biologice, fie astfel încât pe un rând să fie un singur soi sau, cel puţin, la o distanţă minimă de 2 metri între soiuri sau combinaţie soi/portaltoi.

119. Fiecare rând din fiecare soi trebuie să fie foarte bine identificat printr-o etichetă clară, prinsă de prima şi ultima plantă sau printr-o altă metodă acceptată de inspector, astfel încât soiul să fie bine identificat.

120. Atât pe durata perioadei de vegetaţie, cât şi la prelevarea materialului de înmulţire şi recoltarea materialului de plantare trebuie să fie asigurată păstrarea acestora separat pe soiuri.

121. Dacă materialul de înmulţire şi plantare fructifer de origini diferite se pune împreună sau se amestecă la ambalare, la depozitare, la transportare sau la livrare, furnizorul consemnează în evidenţa sa informaţiile despre conţinutul lotului şi despre originea diferitelor elemente din care este alcătuit.

122. Sectoarele unde se produce material de înmulţire şi de plantare fructifer sunt menţinute libere de buruieni.

123. Se va face o distincţie clară între obiectele de carantină şi organismele dăunătoare care afectează calitatea. Dacă în urma inspecţiei se depistează o infecţie a cărei natură nu este clară se vor preleva probe pentru a fi examinate într-un laborator acreditat.

124. Pe parcursul perioadei de producţie, orice material de înmulţire sau de plantare care prezintă simptome vizibile ale unor maladii sau organisme dăunătoare este tratat imediat în modul corespunzător, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, este eliminat.

125. Pentru a putea fi considerat material de categoria certificat, materialul de înmulţire şi plantare trebuie să satisfacă cerinţele menţionate în prezentul Regulament.

126. Materialul de categoria certificat este produs în parcele izolate spaţial de plantaţiile necertificate, la o distanţă minimă de 20 m pentru culturile sămânţoase şi sâmburoase şi de 100 m pentru culturile bacifere şi de căpşun.

127. Solul în care se produce materialul de categoria certificat din genurile Prunus, Juglans, Rubus, Ribes şi Fragaria trebuie să fie testat şi găsit liber de nematozi vectori ai virusurilor.

128. Pentru a putea fi considerat material de categoria CAC, materialul de înmulţire şi plantare fructifer trebuie să satisfacă cerinţele menţionate în prezentul Regulament.

129. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer de categoria prebază poate fi produs în unităţile de virusologie şi selecţie ale organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării de profil, cu condiţia că sunt înregistrate în conformitate cu Legea nr.68/2013.

130. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer de categoria bază poate fi produs în unităţile de preînmulţire ale organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării de profil şi ale agenţilor economici înregistraţi în conformitate cu Legea nr.68/2013.

131. Măsurile ştiinţifice, organizatorice şi agrotehnice de producere a materialului de înmulţire şi plantare fructifer se elaborează de către organizaţiile din domeniile cercetării şi inovării de profil şi se aprobă de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

 

Capitolul IV

CERINŢE FAŢĂ DE FURNIZOR

132. Pentru desfăşurarea activităţilor de producere şi/sau de comercializare a materialului de înmulţire şi/sau plantare fructifer, furnizorii sunt înregistraţi oficial în Registrul agenţilor economici înregistraţi pentru producerea şi/sau prelucrarea, şi/sau comercializarea seminţelor (în continuare – Registru) în conformitate cu Legea nr.68/2013.

Datele din Registru se pun la dispoziţie în condiţiile legii.

133. Condiţiile şi procedura de înregistrare a furnizorilor, conţinutul, modul de ţinere şi a introducerii modificărilor în Registru, obligaţiile de notificare ale organismului oficial competent şi ale furnizorilor în ceea ce priveşte înregistrarea şi datele din Registru sunt stabilite în Legea nr.68/2013.

134. Organismul oficial competent elimină o persoană fizică sau juridică din Registru, în cazul în care se stabileşte că persoana respectivă nu mai exercită nici o activitate în sensul pct.4 subpct.9).

135. Măsurile organizatorice în vederea respectării prevederilor pct.132-134 sunt elaborate de către organismul oficial competent.

136. Materialul bază, prebază, certificat, precum şi materialul CAC sunt produse sub răspunderea furnizorilor implicaţi în producerea sau reproducerea materialului de înmulţire şi plantare fructifer. În acest scop, furnizorii respectivi:

1) dispun de un plan de identificare şi de monitorizare a punctelor critice ale procesului de producţie care influenţează calitatea materialului, în funcţie de genurile sau speciile respective şi care se referă la:

a) calitatea materialului de înmulţire şi plantare fructifer utilizat pentru demararea procesului de producţie;

b) semănatul, repicatul, butăşirea şi plantarea materialului de înmulţire şi a plantelor;

c) planul şi metoda de cultură;

d) locaţia şi numărul de plante;

e) calendarul cultivării acestora;

f) asolamentul optim, cu argumentarea componenţei culturilor şi alternării lor;

g) operaţiunile de înmulţire şi de recoltare;

h) igiena şi tratamentele;

i) ambalarea, depozitarea şi transportul;

2) păstrează informaţiile referitoare la monitorizarea menţionată la subpct.1) în vederea unei eventuale examinări, în cazul în care este solicitată de către organismul oficial competent, precum şi informaţiile:

a) privind plantele sau alte produse achiziţionate pentru depozitare sau pentru plantare;

b) plantele în curs de producţie;

c) plantele livrate la părţi terţe;

3) prelevează probe, în cazul în care este necesar, în vederea efectuării analizelor de laborator;

4) se asigură că, în cursul producţiei, loturile de material pentru înmulţire sunt identificabile separat.

137. În cazul în care, în spaţiile furnizorului, se constată existenţa unui organism dăunător la un nivel mai ridicat decât cel permis prin cerinţele specifice, furnizorul raportează acest fapt organismului oficial competent fără întârziere şi fără a se aduce atingere obligaţiilor de raportare stabilite în temeiul Legii nr.422/2023 şi aplică orice măsură impusă de către organismul respectiv.

138. Furnizorii sunt obligaţi să ţină evidenţa informaţiilor menţionate la pct.136 şi să le pună, la cerere, spre examinare organismului oficial competent. Evidenţa informaţiilor respective rămâne disponibilă pentru o perioadă de cel puţin 3 ani de la producerea materialului vizat. Furnizorii ţin evidenţa privind inspecţiile în câmp, privind eşantionarea şi privind testarea, atât timp cât respectivul material de înmulţire şi plantare fructifer este sub controlul lor şi pentru o perioadă de cel puţin 3 ani după ce respectivul material de înmulţire şi plantare fructifer a fost eliminat sau a fost comercializat.

139. Furnizorii, a căror activitate se limitează doar la comercializarea (distribuirea) materialului de înmulţire şi plantare fructifer produs şi ambalat de către alt furnizor, trebuie să ţină doar evidenţa operaţiunilor de cumpărare, de comercializare şi/sau de livrare a acestui material într-un registru de intrări şi ieşiri care va fi păstrat timp de cel puţin 3 ani.

140. În ceea ce priveşte stabilirea şi aplicarea metodelor de inspectare a punctelor critice menţionate la pct.136, organismul oficial responsabil exercită controlul asupra furnizorilor pentru a se asigura că aceştia aplică, după caz, metodele menţionate, acordând o atenţie specială:

1) existenţei şi utilizării eficiente a metodelor de control al fiecărui punct critic;

2) fiabilităţii acestor metode;

3) capacităţii personalului angajat de către furnizor de a efectua aceste controale.

141. Referitor la prelevarea probelor vegetale pentru efectuarea unor analize într-un laborator acreditat şi/sau laborator specializat în virusologie pomicolă din cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării de profil, organismul oficial responsabil supraveghează furnizorul pentru a se asigura, după caz, că:

1) probele vegetale sunt prelevate în diferite faze ale producţiei şi cu respectarea frecvenţei comunicate de către organismul oficial responsabil;

2) modul de prelevare a probelor vegetale este corect din punct de vedere tehnic şi se bazează pe o formulă statistică fiabilă, ţinând seama de natura analizei care urmează să fie efectuată;

3) sunt respectate cerinţele minime pentru prelevarea probelor vegetale privind:

a) recoltarea probelor în pungi de plastic şi sigilarea acestor pungi;

b) întocmirea procesului-verbal de prelevare a probei în vederea testării virotice;

c) expedierea probelor pentru testare în termen de 48 ore;

d) sigilarea probelor vegetale colectate pentru testare;

e) competenţa persoanelor responsabile de prelevarea probelor cerută în acest sens.

142. Prelevarea probelor vegetale este efectuată de către inspectorii şi/sau de către experţii laboratoarelor acreditate şi/sau specializate în virusologie din cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării, în prezenţa furnizorului sau a reprezentantului acestuia.

143. Prelevarea probelor de sol pentru testare la prezenţa nematozilor vectori ai virusurilor se efectuează primăvara sau toamna de către laboratoarele acreditate şi/sau de către laboratoarele specializate în virusologie din cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării, cu notificarea inspectorului.

144. În cazul în care nici un laborator acreditat nu deţine expertiza, echipamentele, infrastructura şi personalul necesare în vederea efectuării testelor de laborator, organismul oficial competent poate solicita unui laborator specializat din cadrul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării să efectueze aceste teste.

145. Metodologia de testare a materialului de înmulţire şi plantare fructifer la prezenţa virozelor şi a solului la prezenţa nematozilor vectori ai virusurilor şi privind măsurile de prevenire a reinfectării se aprobă de către organismul oficial competent.

146. Măsurile cu caracter organizatoric de punere în aplicare a prezentului capitol se stabilesc de către organismul oficial competent, cu condiţia că nu sunt introduse condiţii şi restricţii suplimentare pentru furnizori.

 

Capitolul V

IDENTIFICAREA, ÎNREGISTRAREA, ETICHETAREA,

SIGILAREA ŞI AMBALAREA

 

Secţiunea 1

Identificarea soiului

147. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer este comercializat cu menţiunea referitoare la soiul căruia îi aparţine. În cazul portaltoaielor, când materialul nu aparţine unui soi, se face referire la specia sau hibridul interspecific respectiv.

148. Menţiunea referitoare la soi, prevăzută la pct.147, se face dacă soiul:

1) constituie obiectul unei protecţii juridice a soiurilor de plante, în conformitate cu Legea nr.39/2008 privind protecţia soiurilor de plante (în continuare – Legea nr.39/2008);

2) este înregistrat în mod oficial, în conformitate cu prevederile pct.151; sau

3) este notoriu, în sensul definit în Legea nr.39/2008.

149. Menţiunea referitoare la un soi în temeiul, pct.147, care nu are nici o valoare intrinsecă pentru producţia în scopuri comerciale a materialului fructifer, se face dacă acesta dispune de o descriere oficial recunoscută, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer este comercializat pe teritoriul Republicii Moldova ca material CAC, fiind identificat printr-o etichetă şi/sau printr-un document care să conţină o referire la aceasta.

150. Denumirea soiului este reglementată în conformitate cu Legea nr.39/2008, precum şi în conformitate cu normele internaţionale acceptate.

151. Soiurile pot fi înregistrate oficial dacă au fost considerate conforme condiţiilor stabilite în Legea nr.68/2013 şi în Regulamentul privind testarea şi admiterea soiurilor în Catalogul soiurilor de plante, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.43/2013.

152. Un soi modificat genetic poate fi înregistrat oficial numai dacă organismul modificat genetic din care provine a fost autorizat în conformitate cu prevederile Legii nr.152/2022 şi Legii nr.394/2023.

153. În cazul în care produsele derivate din material de plantare fructifer sau din material de înmulţire sunt destinate utilizării ca aliment sau încorporării în alimente sau utilizării ca furaj sau încorporării în furaje care intră sub incidenţa Legii nr.394/2023, soiul respectiv este înregistrat oficial numai dacă alimentul sau furajul derivat din materialul respectiv a fost autorizat în temeiul respectivei legi.

154. Înregistrarea oficială menţionată la pct.151 se efectuează în conformitate cu Legea nr.68/2013, ţinând cont de cunoştinţele tehnice şi ştiinţifice actuale, şi cuprinde:

1) condiţiile de înregistrare oficială care pot include, în special, caracterul distinct, stabilitatea şi uniformitatea suficientă;

2) caracteristicile minime care trebuie luate în considerare la examinările pentru diferite specii;

3) condiţiile minime privind efectuarea examinărilor;

4) durata maximă de valabilitate a înregistrării oficiale a unui soi.

155. Pe parcursul perioadei de vegetaţie, precum şi la scoaterea sau prelevarea altoaielor de pe materialul parental, materialul de înmulţire şi plantare fructifer se păstrează în loturi separate.

156. Dacă materialul de înmulţire sau plantare fructifer de origini diferite se pune împreună sau se amestecă la ambalare, la depozitare, la transport sau la livrare, furnizorul consemnează în evidenţa sa informaţiile cu privire la conţinutul lotului şi originea elementelor din care este alcătuit.

 

Secţiunea a 2-a

Înregistrarea soiului

157. Soiurile se înregistrează în Catalogul soiurilor, ţinut de către organismul oficial competent, în conformitate cu prevederile Legii nr.68/2013, care conţine cel puţin următoarele informaţii:

1) denumirea soiului şi sinonimele;

2) specia căreia îi aparţine soiul;

3) menţiunea „descriere oficială”;

4) data înregistrării sau, dacă este cazul, data de reînnoire a înregistrării;

5) perioada de valabilitate a înregistrării.

Pentru fiecare soi înregistrat se întocmeşte un dosar, care trebuie să conţină o descriere a soiului şi un rezumat al tuturor datelor relevante pentru înregistrarea soiului.

[Pct.157 modificat prin Hot.Guv. nr.668 din 25.09.2024, în vigoare 04.10.2024]

 

158. Un soi este înregistrat ca soi cu o descriere oficială dacă îndeplineşte următoarele cerinţe:

1) este distinct, uniform şi stabil în sensul pct.159;

2) este disponibilă o probă din soiul respectiv;

3) în ceea ce priveşte soiurile modificate genetic, organismul modificat genetic din care constă soiul este autorizat pentru cultivare în temeiul Legii nr.152/2022.

159. Un soi este considerat:

1) distinct – dacă se deosebeşte în mod clar, prin referire la manifestarea caracteristicilor care rezultă dintr-un anumit genotip sau dintr-o combinaţie de genotipuri, de orice alt soi cunoscut la data de depunere a cererii de înregistrare;

2) uniform – dacă, sub rezerva variaţiilor care ar putea rezulta din particularităţile înmulţirii sale, este suficient de uniform în manifestarea caracteristicilor analizate pentru stabilirea distinctivităţii şi a oricărei alte caracteristici utilizate pentru descrierea soiului;

3) stabil – dacă manifestarea caracteristicilor analizate pentru stabilirea distinctivităţii, precum şi a oricărei alte caracteristici utilizate pentru descrierea soiului, rămâne neschimbată în urma înmulţirilor succesive sau, în cazul micropropagării, la sfârşitul fiecărui ciclu.

160. Perioada maximă de valabilitate a înregistrării unui soi este de 30 de ani.

În cazul soiurilor modificate genetic, valabilitatea înregistrării se limitează la perioada pentru care organismul modificat genetic din care constă soiul respectiv este autorizat pentru cultivare în temeiul Legii nr.152/2022.

161. Înregistrarea unui soi poate fi reînnoită pentru o perioadă de maximum 30 de ani, cu condiţia ca materialul din soiul respectiv să mai fie disponibil.

În cazul unui soi modificat genetic, reînnoirea mai este condiţionată şi de perioada pentru care organismul modificat genetic în care constă soiul respectiv continuă să fie autorizat pentru cultivare în temeiul Legii nr.152/2022. Reînnoirea se limitează la perioada de autorizare a organismului modificat genetic vizat.

162. Pentru reînnoirea înregistrării, furnizorii depun o cerere scrisă la organismul oficial competent. Cererea trebuie să fie însoţită de dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct.160.

Prin decizia organismului oficial competent, coordonată cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, poate fi reînnoită înregistrarea unui soi pentru care nu s-a depus o cerere în scris, în cazul în care reînnoirea serveşte la menţinerea diversităţii genetice şi a producţiei sustenabile sau serveşte altui interes general.

[Pct.162 modificat prin Hot.Guv. nr.668 din 25.09.2024, în vigoare 04.10.2024]

 

163. Un soi este eliminat din Catalogul soiurilor dacă:

1) nu mai îndeplineşte condiţiile de înregistrare stabilite în actele normative;

2) la momentul depunerii cererii de înregistrare sau în timpul procedurii de examinare, au fost furnizate informaţii false sau frauduloase în legătură cu datele pe baza cărora s-a efectuat înregistrarea.

164. Condiţiile suplimentare şi procedura de înregistrare şi de eliminare a soiurilor din Catalogul soiurilor sunt reglementate în conformitate cu Legea nr.68/2013 şi Hotărârea Guvernului nr.43/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind testarea şi admiterea soiurilor în Catalogul soiurilor de plante.

 

Secţiunea a 3-a

Etichetarea, sigilarea şi ambalarea materialului de înmulţire şi

plantare fructifer destinat producţiei de fructe

165. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer se comercializează doar în loturi suficient de omogene şi doar dacă:

1) este calificat drept material CAC şi este însoţit de un document eliberat de către furnizor, conform cerinţelor stabilite în prezentul Regulament. Dacă o declaraţie oficială figurează pe documentul respectiv, aceasta trebuie să figureze separat de toate celelalte elemente incluse în document; sau

2) este calificat drept material prebază, material bază sau material certificat şi este certificat de către organismul oficial competent.

166. În cazul în care materialul de înmulţire sau plantare fructifer este comercializat cu amănuntul către un consumator final care nu este profesionist, cerinţele referitoare la etichetare menţionate pot fi reduse la nivelul de informaţii adecvate privind produsul.

167. În cazul materialului de înmulţire sau de plantare fructifer care aparţine unui soi modificat genetic, pe eticheta oficială, pe eticheta furnizorului sau pe orice document oficial sau al furnizorului care este ataşat sau care însoţeşte materialul se indică, în mod clar, faptul că soiul a fost modificat genetic, cu precizarea organismelor modificate genetic.

168. Materialul de înmulţire fructifer certificat oficial ca material prebază, bază sau certificat şi materialul de plantare fructifer certificat oficial ca material certificat, se comercializează doar dacă respectă cerinţele privind etichetarea, sigilarea şi ambalarea prevăzute la pct.169 şi 174. În caz de necesitate documentul însoţitor, astfel cum se prevede la pct.173, poate fi utilizat pentru a completa eticheta.

Materialul de înmulţire şi plantare fructifer care se califică drept material CAC se comercializează numai dacă îndeplineşte cerinţele privind documentul furnizorului prevăzute la pct.176.

169. Pentru materialul prebază, materialul bază sau materialul certificat, organismul oficial competent elaborează o etichetă în conformitate cu pct.170-172, pe care o aplică pe plantele sau pe părţile de plante care urmează să fie comercializate ca material de înmulţire sau ca material de plantare fructifer. Organismul oficial competent poate permite furnizorului să elaboreze şi să aplice eticheta sub supravegherea organismului respectiv. Modelul etichetei este stabilit de către organismul oficial competent în conformitate cu pct.170-172.

Materialul de înmulţire sau materialul de plantare fructifer destinat producţiei de fructe care face parte din acelaşi lot poate fi comercializat cu o singură etichetă în cazul în care materialul respectiv face parte din acelaşi pachet, din aceeaşi legătură sau din acelaşi recipient, iar eticheta este aplicată în conformitate cu pct.172.

Plantele fructifere de cel puţin un an pot fi etichetate în mod individual. În acest caz, etichetarea poate fi realizată în câmp, înainte de dezrădăcinare, în cursul dezrădăcinării sau ulterior. În cazul în care etichetarea este realizată mai târziu, plantele din acelaşi lot trebuie să fie dezrădăcinate împreună şi să fie păstrate separat de alte loturi, în recipiente etichetate până când plantele respective sunt etichetate.

170. Eticheta conţine următoarele informaţii:

1) menţiunea „norme şi standarde ale Republicii Moldova”;

2) ţara de origine care emite eticheta sau codul respectiv;

3) organismul oficial competent sau codul respectiv;

4) numele furnizorului sau numărul/codul său de înregistrare emis de organismul oficial competent;

5) numărul de referinţă al pachetului sau al legăturii, numărul individual de serie, numărul săptămânii sau numărul lotului;

6) denumirea botanică;

7) categoria, statutul fitosanitar, iar pentru materialul bază şi numărul generaţiei;

8) denumirea soiului şi, după caz, a clonei. În cazul portaltoaielor care nu aparţin unui soi, se indică denumirea speciei sau hibridul interspecific vizat. Pentru plantele fructifere altoite, aceste informaţii se furnizează pentru portaltoi şi pentru altoi. În cazul soiurilor pentru care cererea de înregistrare oficială sau de brevet pentru soi de plantă este în curs de examinare, aceste informaţii indică: „denumire propusă” sau „cerere în curs de examinare”;

9) cantitatea;

10) ţara de producţie şi codul respectiv, dacă este diferită de statul care emite eticheta;

11) anul emiterii;

12) anul emiterii etichetei originale, în cazul în care eticheta originală este înlocuită cu o altă etichetă;

13) informaţia „produsul conţine organisme modificate genetic”, în cazul în care soiul este modificat genetic.

171. Eticheta trebuie să fie imprimată cu caractere de neşters, în limba română şi într-una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, uşor vizibilă şi lizibilă.

172. Culoarea etichetei este:

1) albă cu o linie violet în diagonală pentru materialul prebază;

2) albă pentru materialul bază;

3) albastră pentru materialul certificat.

Eticheta se aplică pe plante sau pe părţi de plante care urmează să fie comercializate ca material de înmulţire sau ca material de plantare fructifer. În cazul în care astfel de plante sau părţi de plante urmează să fie comercializate într-un pachet, într-o legătură sau într-un recipient, eticheta trebuie să fie aplicată pe pachetul, pe legătura sau pe recipientul respectiv.

Dacă, în conformitate cu pct.169 alineatul al doilea, materialul de înmulţire şi plantare fructifer se comercializează cu o singură etichetă, aceasta trebuie aplicată pe pachetul, pe legătura sau pe recipientul format de materialul de înmulţire sau de materialul de plantare fructifer respectiv.

173. Pentru ca loturile de diferite soiuri sau tipuri de material prebază, bază sau certificat să poată fi comercializate împreună, în completarea etichetei poate fi întocmit un document de însoţire de către organismul oficial competent sau de către furnizorul vizat sub supravegherea organismului respectiv. Documentul de însoţire îndeplineşte următoarele cerinţe:

1) include informaţiile prevăzute la pct.170 şi după cum este indicat pe eticheta respectivă;

2) este redactat în limba română şi în una din limbile oficiale ale Uniunii Europene;

3) este furnizat, cel puţin, în dublu exemplar (furnizor şi destinatar);

4) însoţeşte materialul de la locul de furnizare până la locul de destinaţie;

5) include numele şi adresa destinatarului;

6) include data emiterii documentului;

7) include, dacă este cazul, informaţii suplimentare relevante pentru loturile vizate.

În cazul în care informaţiile din documentul de însoţire contrazic informaţiile de pe eticheta menţionată la pct.170, informaţiile de pe eticheta respectivă prevalează.

174. În cazul în care materialul prebază, materialul bază sau materialul certificat se comercializează în loturi de două sau mai multe plante sau părţi de plante, loturile respective sunt suficient de omogene şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţele:

1) plantele sau părţile de plante sunt într-un pachet sau într-un recipient sigilat, astfel cum sunt definite la pct.4 subpct.31); sau

2) plantele sau părţile de plante fac parte dintr-o legătură sigilată, astfel cum este definită la pct.4 subpct.31).

175.Pachetul, recipientul sau legătura trebuie să fie etichetate în aşa fel încât prin înlăturarea etichetei acestea să îşi piardă valabilitatea.

176. Materialul CAC este comercializat cu un document întocmit de furnizor care se deosebeşte de documentul de însoţire menţionat la pct.173, astfel încât să se evite orice eventuală confuzie şi cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

1) menţiunea „norme şi standarde ale Republicii Moldova”;

2) numele statului în care a fost întocmit documentul sau codul aferent;

3) numele organismului oficial competent sau codul aferent;

4) numele furnizorului sau numărul/codul său de înregistrare emis de organismul oficial competent;

5) numărul de referinţă al pachetului sau al legăturii, numărul de serie individual, numărul săptămânii sau numărul lotului;

6) denumirea botanică;

7) indicaţia „material CAC”;

8) denumirea soiului şi, după caz, a clonei. În cazul portaltoaielor care nu aparţin unui soi: denumirea speciei sau a hibridului interspecific în cauză. În cazul plantelor fructifere altoite, aceste informaţii se furnizează pentru portaltoi şi pentru coardă-altoi. În cazul soiurilor pentru care cererea de înregistrare oficială sau de brevet pentru soi de plantă este în curs de examinare, aceste informaţii indică următoarele: „denumire propusă” şi „cerere în curs de examinare”;

9) data emiterii documentului.

Atunci când se aplică pe materialul CAC, culoarea documentului furnizorului este galbenă.

Documentul furnizorului trebuie să fie imprimat cu caractere de neşters, în limba română şi într-una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, uşor vizibil şi lizibil.

 

Capitolul VI

INSPECŢIA OFICIALĂ ŞI CERTIFICAREA MATERIALULUI DE

ÎNMULŢIRE ŞI PLANTARE FRUCTIFER

 

Secţiunea 1

Cerinţe generale

177. Reglementările din prezentul Regulament stabilesc cerinţe specifice care se aplică fără a aduce atingere normelor generale prevăzute în actele normative în domeniul controalelor oficiale şi al certificării.

178. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer este inspectat în mod oficial pe tot parcursul producţiei şi al comercializării, în vederea verificării respectării cerinţelor şi condiţiilor stabilite în prezentul Regulament. În acest scop, organismul oficial competent are, la orice oră rezonabilă, acces liber la toate spaţiile furnizorilor.

179. Inspecţiile oficiale constau în inspecţii vizuale şi, dacă este cazul, în eşantionare şi testare. În cursul inspecţiilor oficiale, organismul oficial competent acordă o atenţie deosebită:

1) caracterului adecvat şi utilizării efective de către furnizor a metodelor de control pentru fiecare dintre punctele critice din procesul de producţie;

2) competenţei în ansamblu a personalului angajat de către furnizor pentru a efectua activităţile prevăzute la pct.136-138.

Organismul oficial competent ţine evidenţa rezultatelor şi a datelor tuturor inspecţiilor în câmp, a eşantionărilor şi a testărilor efectuate de acestea.

180. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer produs pe teritoriul Republicii Moldova se certifică şi se comercializează numai dacă respectă cerinţele prezentului Regulament.

181. În cazul în care, în timpul inspecţiei oficiale sau al testărilor, se constată că materialul de înmulţire sau plantare fructifer comercializat nu respectă cerinţele prezentului Regulament, organismul oficial competent ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea cerinţelor respective sau, dacă nu este posibil, pentru interzicerea comercializării pe teritoriul Republicii Moldova sau exportului în Uniunea Europeană ori alte ţări cu cerinţe similare faţă de materialul de înmulţire sau plantare fructifer în cauză.

182. În cazul în care se constată că materialul de înmulţire sau plantare fructifer comercializat de către un anumit furnizor nu respectă cerinţele şi condiţiile stabilite în prezentul Regulament, organismul oficial competent asigură luarea măsurilor necesare împotriva furnizorului respectiv. În cazul în care furnizorului dat i se interzice comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer, organismul oficial competent informează cu privire la aceasta Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură.

183. Toate măsurile luate în temeiul pct.182 sunt revocate de îndată ce se stabileşte că materialul de înmulţire sau plantare fructifer destinat comercializării de către furnizor va respecta în viitor cerinţele şi condiţiile stabilite în prezentul Regulament.

184. Controlul şi certificarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer se desfăşoară pe toate segmentele producerii, conform schemei specificate în anexa nr.8.

185. Originea fiecărei plante trebuie să fie cunoscută pe toate segmentele de producere şi certificare, astfel încât atunci când sunt obiecţii referitoare la starea fitosanitară, autenticitatea varietală sau puritatea varietală a materialului de înmulţire şi de plantare fructifer să poată fi identificată şi tratată sau suprimată originea acestora.

 

Secţiunea a 2-a

Cerinţe specifice

186. Atunci când materialul nu corespunde cerinţelor specificate în prezentul Regulament, inspectorul organismului oficial competent respinge materialul în cauză, până la aducerea în concordanţă cu măsurile prin care materialul satisface cerinţele necesare certificării.

187. În ceea ce priveşte controlul exercitat de către organismul oficial competent, inspectorii acestuia sunt în drept să verifice:

1) informaţia care atestă provenienţa materialelor de înmulţire;

2) registrul plantaţiilor-(plantelor)-mamă;

3) registrul de pepinieră;

4) registrul de intrări-ieşiri al materialului de înmulţire şi de plantare.

188. Materialul de înmulţire care se produce pe plantele-mamă sau în plantaţiile-mamă poate fi supus certificării în anul înfiinţării sau primei certificări doar dacă inspectorul a recepţionat până la momentul inspecţiei:

1) declaraţia de înregistrare a plantaţiei-mamă, care este transmisă inspectorului până la 1 iunie – pentru plantaţiile înfiinţate primăvara şi până la 1 decembrie – pentru plantaţiile înfiinţate în timpul verii şi toamnei;

2) informaţia care confirmă provenienţa şi categoria materialelor de plantare;

3) acordul de multiplicare din partea titularului de brevet, în cazul soiurilor brevetate în sensul Legii nr.39/2008;

4) rezultatele testării probelor de sol la prezenţa nematozilor-vectori ai bolilor virotice pentru materialul de categoria bază şi certificat;

5) planul amplasării culturii, care trebuie să facă referinţă la amplasarea parcelei în cadrul pepinierei, forma şi dimensiunea parcelei, detalii despre numărul de rânduri şi numărul de plante pe rând, specia, soiul, portaltoiul.

189. În fiecare an şi până la 1 iunie pentru culturile înfiinţate primăvara sau până la 1 octombrie pentru culturile înfiinţate vara, pentru înscrierea la multiplicare a materialelor de înmulţire sau de plantare, producătorul depune organismului oficial competent o declaraţie de multiplicare pe suport de hârtie sau în format electronic cu respectarea Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere (în continuare – Legea nr.124/2022).

190. În baza declaraţiilor de multiplicare recepţionate, inspectorul pregăteşte programul inspecţiilor în câmp a pepinierelor pomicole.

191. Inspectorul va inspecta culturile urmărind autenticitatea şi puritatea varietală, starea de sănătate a plantelor cu referire la organismele dăunătoare din anexele nr.2, nr.3 şi nr.4 şi calitatea materialului de înmulţire şi plantare fructifer.

192. Starea fitosanitară a materialului de înmulţire şi de plantare se determină prin inspecţii vizuale ale tuturor sectoarelor pepinieriei, urmărindu-se depistarea simptomelor de viroze şi alte boli şi organisme dăunătoare, specificate în anexele nr.2, nr.3 şi nr.4, care pot afecta calitatea şi utilitatea materialelor de înmulţire şi de plantare.

193. Inspecţiile stabilite la pct.191 şi 192 se efectuează în timpul vegetaţiei, din luna mai până în luna octombrie.

194. Inspectorul consemnează în scris rezultatele inspecţiei în câmp, menţionate la pct.191 şi 192.

195. După finalizarea inspecţiei în câmp, înainte de recoltarea materialului de înmulţire şi de plantare în vederea finalizării certificării acestor materiale, producătorul depune inspectorului o declaraţie de certificare pe suport de hârtie sau în format electronic cu respectarea Legii nr.124/2022.

196. În baza declaraţiei de certificare, inspectorul generează şi atribuie numerele şi seria etichetelor pentru materialul supus certificării.

197. Etichetele sunt imprimate respectându-se intervalul şi numărul de serie atribuit de către inspector, cheltuielile fiind suportate de către depunătorul declaraţiei de certificare.

198. Inspectorul păstrează un registru de evidenţă a etichetelor eliberate.

199. Etichetarea se face în modul următor:

1) direct în câmp, prin capsarea etichetelor pe tulpina pomilor. Dacă, din anumite motive, etichetarea nu poate fi efectuată direct în câmp, materialul poate fi etichetat ulterior, cu consimţământul inspectorului, cu condiţia că, după recoltare, materialul este depozitat pe loturi identificate şi marcate clar;

2) după recoltare, atribuindu-se câte o etichetă pentru fiecare lot uniform de puieţi-portaltoi, de marcote, de butaşi, de sâmburi şi de ramuri-altoi.

200. După recoltarea, sortarea şi ambalarea materialului, producătorul convine cu inspectorul pentru a stabili data efectuării inspecţiei în vederea finalizării certificării.

201. Din lotul supus verificării la locul depozitării se formează un eşantion randomizat care trebuie să reprezinte cel puţin 3% din mărimea lotului, dar cel puţin 50 bucăţi – pentru pomii şi pentru arbuştii fructiferi sau 100 bucăţi – pentru puieţi, pentru marcote şi pentru butaşi, la care inspectorul verifică următoarele elemente:

1) uniformitatea lotului;

2) ambalarea şi etichetarea;

3) integritatea şi încadrarea în indicatorii parametrilor morfologici ai rădăcinilor principale şi ai părţii aeriene;

4) culoarea şi turgescenţa ţesuturilor.

202. Inspectorul consemnează în scris rezultatele verificării calităţii exterioare a materialului de înmulţire şi plantare fructifer.

203. În cazul în care materialul de înmulţire şi plantare fructifer nu satisface una sau mai multe cerinţe ale prezentului Regulament sau materialul inspectat nu se încadrează în indicatorii prevăzuţi, inspectorul poate dispune măsuri de remediere, care să aducă materialul la parametrii de calitate. Dacă, în urma unei noi verificări, se constată că nu sunt îndeplinite prescripţiile recomandate, inspectorul ia decizia de declasare sau de respingere a lotului de la certificare.

204. În cazul în care materialul inspectat corespunde tuturor cerinţelor prevăzute în prezentul Regulament, inspectorul eliberează certificatul de valoare biologică.

205. Certificatul de valoare biologică se eliberează conform următoarelor prevederi:

1) pentru plantaţiile-mamă de ramuri altoi – până la 5 iulie;

2) pentru plantaţiile-mamă de seminceri – între 1 iunie şi 15 septembrie (în funcţie de specie şi viabilitatea seminţelor în timpul păstrării lor);

3) pentru marcotieră şi drajonieră – până la 1 septembrie;

4) pentru pomii altoiţi şi butaşii de coacăz şi agriş – după recoltare;

5) pentru căpşun – până la 1 august.

206. Certificatele menţionate la pct.205 sunt valabile:

1) pentru materialul săditor destinat comercializării – până în data de 31 mai a anului următor;

2) pentru plantaţiile-mamă de ramuri altoi şi portaltoi – timp de 3 ani de la data eliberării.

 

Capitolul VII

COMERCIALIZAREA MATERIALULUI DE ÎNMULŢIRE

ŞI PLANTARE FRUCTIFER

207. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer se plasează pe piaţă însoţit de certificatul de valoare biologică.

208. La comercializarea cu amănuntul, calitatea şi starea fitosanitară a materialului de înmulţire şi plantare fructifer pot fi atestate în baza etichetei eliberate sub controlul organismului oficial competent.

209. Materialul de înmulţire şi de plantare fructifer se comercializează doar în loturi omogene şi doar dacă este calificat drept material de categoriile prebază, bază, certificat şi CAC şi este certificat de către organismul oficial competent.

210. Fără a aduce atingere aplicării prevederilor actelor normative privitor la procedurile de import şi controlul seminţelor de import, materialul de înmulţire şi plantare fructifer produs într-o ţară membră a Uniunii Europene sau în oricare altă ţară terţă nu este supus restricţiilor de comercializare pe piaţa Republicii Moldova, prezentând reglementări şi garanţii echivalente privind obligaţiile furnizorului, identitatea, caracteristicile, aspectele fitosanitare, mediul de cultură, ambalajul, modalităţile de inspectare, marcarea şi sigilarea şi conforme cu cerinţele şi condiţiile stabilite în prezentul Regulament şi în actele de punere în aplicare a acestuia.

 

 

Anexa nr.1

la Regulamentul privind producerea şi comercializarea

materialului de înmulţire şi plantare fructifer

destinat producţiei de fructe

 

LISTA

genurilor şi speciilor cărora li se aplică Regulamentul privind producerea

şi comercializarea materialului de înmulţire şi plantare

fructifer destinat producţiei de fructe

 

Castanea sativa Mill. – castan

Citrus L. – citrice

Corylus avellana L. – alun

Cydonia oblonga Mill. – gutui

Ficus carica L. – smochin

Fortunella Swingle – kumquat

Fragaria L. – căpşun

Juglans regia L. – nuc

Malus Mill. – măr

Olea europaea L. – măslin

Pistacia vera L. – fistic

Poncirus Raf. – poncirus

Prunus amygdalus Batsch – migdal

Prunus dulcis (Mill.) D. A. Webb – varietate de migdal spp.

Prunus armeniaca L. – cais

Prunus avium (L.) L. – cireş

Prunus cerasus L. – vişin

Prunus domestica L. – prun

Prunus cerasifera – corcoduş

Prunus institia – varietate de goldane

Prunus mahaleb – varietate de vişin

Prunus davidiana şi hibrizii interspecifici – varietate de piersică

Prunus persica (L.) Batsch – piersic

Prunus salicina Lindley – prun

Pyrus L. – păr

Ribes L. – zmeură

Ribes Grossularia – agriş

Rubus L. – coacăz

Vaccinium L. – afin

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.5

la Regulamentul privind producerea şi comercializarea

materialului de înmulţire şi plantare fructifer

destinat producţiei de fructe

 

CERINŢE

privind măsurile în funcţie de gen sau specie şi în funcţie

de categorie în temeiul pct.48, 70, 90 şi 103

 

Materialul de înmulţire respectă cerinţele privind organismele dăunătoare de carantină pentru Republica Moldova şi organismele dăunătoare de carantină pentru zonele protejate prevăzute în actele normative privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

În plus, acesta respectă următoarele cerinţe în funcţie de gen sau de specie şi în funcţie de categoria în cauză:

1. Castanea sativa Mill.

1) Toate categoriile

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de îndoieli cu privire la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

2) Categoria prebază

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

În cazul în care o derogare permite producerea de material prebază într-un câmp fără protecţie contra insectelor, se aplică următoarele cerinţe:

a) Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria prebază se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr la situl de producţie pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria prebază în cursul ultimului ciclu complet de vegetaţie;

b) Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria prebază se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria prebază din situl de producţie în cursul ultimului ciclu complet de vegetaţie.

3) Categoria bază

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria bază se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr la situl de producţie pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria bază în cursul ultimului ciclu complet de vegetaţie;

b) Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria bază se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimului ciclu complet de vegetaţie.

4) Categoriile certificate şi CAC

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoriile certificată şi CAC se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr la situl de producţie pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoriile certificată şi CAC în cursul ultimului ciclu complet de vegetaţie; sau

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoriile certificată şi CAC care prezintă simptome cauzate de Cryphonectria parasitica (Murrill) Barr se îndepărtează, materialul de înmulţire şi plantele fructifere rămase se inspectează la intervale săptămânale şi nu se observă niciun simptom în situl de producţie timp de cel puţin trei săptămâni înainte de expediere;

b) Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoriile certificată şi CAC se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum (izolate UE) Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoriile certificată şi CAC din situl de producţie în cursul ultimului ciclu complet de vegetaţie; sau

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoriile certificată şi CAC care prezintă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld în situl de producţie şi toate plantele aflate pe o rază de 2 m faţă de materialul de înmulţire simptomatic şi de plantele fructifere simptomatice se îndepărtează şi se distrug, inclusiv solul aderent; şi

- pentru toate plantele situate pe o rază de 10 m de materialul de înmulţire simptomatic şi de plantele fructifere simptomatice şi pentru orice material de înmulţire şi plante fructifere rămase din lotul afectat:

- în decurs de trei luni de la depistarea materialului de înmulţire simptomatic şi a plantelor fructifere simptomatice, nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire, respectiv, şi pe plantele fructifere respective în urma a cel puţin două inspecţii efectuate la momente adecvate pentru depistarea organismului dăunător, iar în această perioadă de trei luni nu se efectuează tratamente de suprimare a simptomelor cauzate dePhytophthora ramorum (izolate UE) Werres, De Cock & Man in ’t Veld; şi

după această perioadă de trei luni:

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire respectiv şi pe plantele fructifere respective din situl de producţie; sau

- un eşantion reprezentativ din materialul de înmulţire respectiv şi din plantele fructifere respective care urmează să fie deplasate se testează şi se declară indemn de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld; şi

- pentru toate celelalte materiale de înmulţire şi plante fructifere din situl de producţie:

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire respectiv şi pe plantele fructifere respective din situl de producţie; sau

- un eşantion reprezentativ din materialul de înmulţire respectiv şi din plantele fructifere respective care urmează să fie deplasate a fost testat şi declarat indemn de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld.

2.Citrus L., Fortunella Swingle şi Poncirus Raf.

1) Categoria prebază

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi testată în fiecare an privind prezenţa Spiroplasma citri Saglio et al. Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi testată la trei ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de trei ani, în ceea ce priveşte prezenţa Citrus tristeza virus.

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi testată la şase ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de şase ani privitor la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât Citrus tristeza virus şi Spiroplasma citri Saglio et al., precum şi în caz de suspiciuni în privind ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

2) Categoria bază

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an în ceea ce priveşte Citrus tristeza virus, Spiroplasma citri Saglio et al. şi Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley. Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an pentru toate ORNC-urile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Spiroplasma citri Saglio et al. şi Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter,Aveskamp & Verkley.

Eşantionare şi testare

În cazul plantelor-mamă bază care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, fiecare plantă-mamă bază este eşantionată şi testată la fiecare trei ani privind prezenţa Citrus tristeza virus. O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi testată în fiecare an privind prezenţa Spiroplasma citri Saglio et al.

În cazul plantelor-mamă bază care nu au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi testată în fiecare an referitor la prezenţa Citrus tristeza virus şi Spiroplasma citri Saglio et al., pentru a permite testarea tuturor plantelor-mamă într-un interval de 2 ani. În cazul unui rezultat pozitiv al testului pentru Citrus tristeza virus, toate plantele-mamă bază din situl de producţie sunt eşantionate şi testate. O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază care nu au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor este eşantionată şi testată la fiecare şase ani pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Citrus tristeza virus şi Spiroplasma citri Saglio et al..

3) Categoria certificată

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an privind Citrus tristeza virus, Spiroplasma citri Saglio et al. şi Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley. Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an pentru toate ORNC-urile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Citrus tristeza virus, Spiroplasma citri Saglio et al. şi Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley.

Eşantionare şi testare

În cazul plantelor-mamă certificate care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi testată la fiecare patru ani referitor la prezenţa Citrus tristeza virus, pentru a permite testarea tuturor plantelor-mamă într-un interval de 8 ani.

În cazul plantelor-mamă certificate care nu au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi testată în fiecare an privind prezenţa Citrus tristeza virus, pentru a permite testarea tuturor plantelor-mamă într-un interval de 3 ani. O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate care nu au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor este eşantionată şi testată în caz de suspiciuni referitor la prezenţa unor organisme dăunătoare enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Citrus tristeza virus.

4) Categoriile bază şi certificată

În cazul unui rezultat pozitiv al testului pentru Citrus tristeza virus, toate plantele-mamă certificate din situl de producţie sunt eşantionate şi testate.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Citrus tristeza virus, Spiroplasma citri Saglio et al. şi Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley; sau

b) în cazul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată care a fost cultivat în spaţii cu protecţie contra insectelor, nu se observă simptome de Spiroplasma citri Saglio et al. sau de Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul a făcut obiectul unei eşantionări şi testări aleatorii, înainte de comercializare, referitor la prezenţaCitrus tristeza virus; sau

c) în cazul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată care nu a fost cultivat în spaţii cu protecţie contra insectelor, nu se observă simptome de Spiroplasma citri Saglio et al. sau de Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar o parte reprezentativă a materialului a fost eşantionat şi a fost testat, înainte de comercializare, referitor la prezenţa Citrus tristeza virus; sau

d) în cazul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată care nu a fost cultivat în spaţii cu protecţie contra insectelor:

– se observă simptome de Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley sau de Spiroplasma citri Saglio et al. pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi distruse imediat; şi

– o parte reprezentativă a materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată a fost eşantionat şi testat, înainte de comercializare, privind prezenţa Citrus tristeza virus şi cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie a fost declarat pozitiv în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv a fost scos şi distrus imediat. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer din imediata vecinătate a făcut obiectul unei eşantionări şi testări aleatorii, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere care au fost declarate pozitive au fost scoase şi distruse imediat.

5) Categoria CAC

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eşantionare şi testare

Materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC provine dintr-o sursă identificată de material care s-a dovedit, pe baza unei inspecţii vizuale, a unei eşantionări şi a unei testări, a fi indemn de ORNC-urile enumerate în anexa nr.3.

În cazul în care sursa identificată de material a fost întreţinută în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a materialului respectiv este eşantionată şi testată la fiecare opt ani privind prezenţaCitrus tristeza virus.

În cazul în care sursa identificată de material nu a fost întreţinută în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a materialului respectiv este eşantionată şi testată la fiecare trei ani în ceea ce priveşte prezenţa Citrus tristeza virus.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Citrus tristeza virus, Spiroplasma citri Saglio et al. şi Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley; sau

b) în cazul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC care a fost cultivat în spaţii cu protecţie contra insectelor, nu se observă simptome de Spiroplasma citri Saglio et al. sau de Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul a făcut obiectul unei eşantionări şi testări aleatorii, înainte de comercializare, cu privire la prezenţa Citrus tristeza virus; sau

c) în cazul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC care nu a fost cultivat în spaţii cu protecţie contra insectelor, nu se observă simptome de Spiroplasma citri Saglio et al. sau de Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi distruse imediat, iar o parte reprezentativă a materialului a fost eşantionat şi testat, înainte de comercializare, referitor la prezenţa Citrus tristeza virus; sau

d) în cazul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC care nu a fost cultivat în spaţii cu protecţie contra insectelor:

- se observă simptome de Spiroplasma citri Saglio et al. sau de Plenodomus tracheiphilus (Petri) Gruyter, Aveskamp & Verkley pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi distruse imediat; şi

- o parte reprezentativă a materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC a fost eşantionat şi testat, înainte de comercializare, privind prezenţa Citrus tristeza virus şi cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie a fost găsit pozitiv în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv a fost scos şi a fost distrus imediat. Materialul de înmulţire şi plantare fructifer din imediata vecinătate a făcut obiectul unei eşantionări şi testări aleatorii, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere care au fost găsite pozitive au fost scoase şi au fost distruse imediat.

3. Corylus avellana L.

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.1 şi nr.2.

4. Cydonia oblonga Mill.

1) Toate categoriile

Inspecţie vizuală

Se efectuează inspecţii vizuale în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie cu privire la prezenţa Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. În ceea ce priveşte toate ORNC-urile, altele decât Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al., inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

2) Categoria prebază

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi testată după 15 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de 15 ani, în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, precum şi în caz de suspiciuni în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

3) Categoria bază

Eşantionare şi testare

O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi este testată la fiecare 15 ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, precum şi în caz de suspiciuni în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

4) Categoria certificată

Eşantionare şi testare

O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi testată la fiecare 15 ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, precum şi în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

5) Categoriile bază şi certificată

Materialul de plantare fructifer certificat este eşantionat şi testat în caz de suspiciuni în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.; sau

b) materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată din situl de producţie a fost inspectat în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere care au prezentat simptome de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

6) Categoria CAC

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.; sau

b) materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie a fost inspectat în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere care au prezentat simptome de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

5. Ficus carica L.

Toate categoriile

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de îndoieli referitor la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

6.Fragaria L.

Toate categoriile

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an în timpul perioadei de vegetaţie. Frunzişul Fragaria L. face obiectul unei inspecţii vizuale privind prezenţa Phytophthora fragariae C.J. Hickman.

Pentru materialul de înmulţire şi plantare fructifer produs prin micropropagare, care este întreţinut pentru o perioadă mai scurtă de trei luni, este necesară o singură inspecţie vizuală în cursul acestei perioade.

1) Categoria prebază

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi este testată la un an de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, o dată per perioadă de vegetaţie privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, precum şi în caz de suspiciuni cu privire la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

2) Categoria bază

Eşantionare şi testare

Un eşantion reprezentativ de rădăcini este eşantionat şi testat în cazul unor simptome de Phytophthora fragariae C.J. Hickman pe frunziş. Eşantionarea şi testarea se efectuează dacă simptomele de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry crinkle virus, Strawberry latent ringspot virus, Strawberry mild yellow edge virus, Strawberry vein banding virus şi de Tomato black ring virus sunt neclare la o inspecţie vizuală. Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni cu privire la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Arabis mosaic virus, Phytophthora fragariae C.J. Hickman, Raspberry ringspot virus, Strawberry crinkle virus, Strawberry latent ringspot virus, Strawberry mild yellow edge virus, Strawberry vein banding virus şi Tomato black ring virus.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Phytophthora fragariae C.J. Hickman:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Phytophthora fragariae C.J. Hickman; sau

– nu se observă simptome de Phytophthora fragariae C.J. Hickman pe frunzişul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere şi toate plantele infectate de pe o rază de cel puţin 5 m au fost marcate, au fost excluse de la extracţie şi de la comercializare şi au fost distruse după ce materialul de înmulţire şi plantare fructifer neinfectat a fost extras;

b) Xanthomonas fragariae Kennedy & King:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Xanthomonas fragariae Kennedy & King; sau

- nu se observă simptome de Xanthomonas fragariae Kennedy & King pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi distruse imediat;

c) Phytophthora fragariae C.J. Hickman

- este prevăzută o perioadă de repaus, în timpul căreia materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză nu se cultivă, care trebuie să fie de cel puţin 10 ani între depistările de Phytophthora fragariae C.J. Hickman şi următoarea plantare; sau

– istoricul culturii şi al bolilor transmise prin sol al sitului de producţie se înregistrează;

Xanthomonas fragariae Kennedy & King:

- este prevăzută o perioadă de repaus, în timpul căreia materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză nu se cultivă, care trebuie să fie de cel puţin un an între depistările de Xanthomonas fragariae Kennedy & King şi următoarea plantare;

d) cerinţe pentru ORNC-uri, altele decât Xanthomonas fragariae Kennedy & King şi Phytophthora fragariae C.J. Hickman, şi altele decât virusurile:

- procentajul de material de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, care prezintă simptome de fiecare din următoarele ORNC-uri, nu depăşeşte:

0,05% în cazul Aphelenchoides besseyi;

0,1% în cazul Strawberry multiplier disease phytoplasma;

0,2% în cazul:

Candidatus Phytoplasma asteris Lee et al.;

Candidatus Phytoplasma pruni;

Candidatus Phytoplasma solani Quaglino et al.;

Verticillium albo-atrum Reinke & Berthold;

Verticillium dahliae Kleb;

0,5% în cazul:

Chaetosiphon fragaefolii Cockerell;

Ditylenchus dipsaci (Kuehn) Filipjev;

Meloidogyne hapla Chitwood;

Podosphaera aphanis (Wallroth) Braun & Takamatsu;

1% în cazul Pratylenchus vulnus Allen & Jensen; şi materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi distruse; şi

- în cazul unui rezultat pozitiv la testul pentru materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază care prezintă simptome de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry crinkle virus, Strawberry latent ringspot virus, Strawberry mild yellow edge virus, Strawberry vein banding virus şi de Tomato black ring virus, materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză este scos şi distrus imediat;

e) cerinţe pentru toate virusurile:

- s-au observat simptome cauzate de toate virusurile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3 pe cel mult 1% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi distruse imediat.

3) Categoria certificată

Eşantionare şi testare

Un eşantion reprezentativ de rădăcini este eşantionat şi este testat în cazul unor simptome de Phytophthora fragariae C.J. Hickman pe frunziş. Eşantionarea şi testarea se efectuează dacă simptomele de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry crinkle virus, Strawberry latent ringspot virus, Strawberry mild yellow edge virus, Strawberry vein banding virus şi de Tomato black ring virus sunt neclare la o inspecţie vizuală. Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor, altele decât Arabis mosaic virus, Phytophthora fragariae C.J. Hickman, Raspberry ringspot virus, Strawberry crinkle virus, Strawberry latent ringspot virus, Strawberry mild yellow edge virus, Strawberry vein banding virus şi Tomato black ring virus.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Phytophthora fragariae C.J. Hickman:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Phytophthora fragariae C.J. Hickman; sau

- nu se observă simptome de Phytophthora fragariae C.J. Hickman pe frunzişul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere şi toate plantele infectate de pe o rază de cel puţin 5 m au fost marcate, excluse de la extracţie şi comercializare şi distruse după ce plantele neinfectate au fost extrase;

Xanthomonas fragariae Kennedy & King:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Xanthomonas fragariae Kennedy & King; sau

- s-au observat simptome de Xanthomonas fragariae Kennedy & King pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi distruse imediat;

b) Phytophthora fragariae C.J. Hickman:

- este prevăzută o perioadă de repaus, în timpul căreia materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză nu se cultivă, care trebuie să fie de cel puţin 10 ani între depistările de Phytophthora fragariae C.J. Hickman şi următoarea plantare; sau

- istoricul culturii şi al bolilor transmise prin sol al sitului de producţie se înregistrează;

Xanthomonas fragariae Kennedy & King:

- este prevăzută o perioadă de repaus, în timpul căreia materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză nu se cultivă, care trebuie să fie de cel puţin un an între depistările de Xanthomonas fragariae Kennedy & King şi următoarea plantare;

c) cerinţe pentru ORNC-uri, altele decât Xanthomonas fragariae Kennedy & King şi Phytophthora fragariae C.J. Hickman, şi altele decât virusurile:

- procentajul de material de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, care prezintă simptome de fiecare din următoarele ORNC-uri, nu depăşeşte:

0,1% în cazul Phytonemus pallidus Banks;

0,5% în cazul:

Aphelenchoides besseyi Christie;

Strawberry multiplier disease phytoplasma;

1% în cazul:

Aphelenchoides fragariae (Ritzema Bos) Christie;

Candidatus Phlomobacter fragariae Zreik, Bové & Garnier;

Candidatus Phytoplasma asteris Lee et al.;

Candidatus Phytoplasma fragariae Valiunas, Staniulis & Davis;

Candidatus Phytoplasma pruni;

Candidatus Phytoplasma solani Quaglino et al.;

Chaetosiphon fragaefolii Cockerell;

Clover phyllody phytoplasma;

Ditylenchus dipsaci (Kuehn) Filipjev;

Meloidogyne hapla Chitwood;

Podosphaera aphanis (Wallroth) Braun & Takamatsu;

Pratylenchus vulnus Allen & Jensen;

Rhizoctonia fragariae Hussain & W.E.McKeen;

2% în cazul:

Verticillium albo-atrum Reinke & Berthold;

Verticillium dahliae Kleb;şi materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi distruse; şi

-în cazul unui rezultat pozitiv la testul pentru materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază care prezintă simptome deArabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry crinkle virus, Strawberry latent ringspot virus, Strawberry mild yellow edge virus, Strawberry vein banding virus şi de Tomato black ring virus, materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză este scos şi distrus imediat;

d) cerinţe pentru toate virusurile:

- s-au observat simptome cauzate de toate virusurile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3 pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi distruse imediat.

4) Categoria CAC

Eşantionare şi testare:

Un eşantion reprezentativ de rădăcini este eşantionat şi testat în cazul unor simptome de Phytophthora fragariae C.J. Hickman pe frunziş. Eşantionarea şi testarea se efectuează dacă simptomele de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry crinkle virus, Strawberry latent ringspot virus, Strawberry mild yellow edge virus, Strawberry vein banding virus şi de Tomato black ring virus sunt neclare la o inspecţie vizuală. Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de îndoieli referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Arabis mosaic virus, Phytophthora fragariae C.J. Hickman, Raspberry ringspot virus, Strawberry crinkle virus, Strawberry latent ringspot virus, Strawberry mild yellow edge virus, Strawberry vein banding virus şi Tomato black ring virus.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Phytophthora fragariae C.J. Hickman:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Phytophthora fragariae C.J. Hickman; sau

- nu se observă simptome de Phytophthora fragariae C.J. Hickman pe frunzişul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere şi toate plantele infectate de pe o rază de cel puţin 5 m au fost marcate, au fost excluse de la extracţie şi de la comercializare şi au fost distruse după ce materialul de înmulţire şi plantare fructifer neinfectat a fost extras;

Xanthomonas fragariae Kennedy & King:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Xanthomonas fragariae Kennedy & King; sau

- nu se observă simptome de Xanthomonas fragariae Kennedy & King pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase; ori

- s-au observat simptome de Xanthomonas fragariae Kennedy & King pe cel mult 5% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

Cerinţe pentru virusuri

În cazul unui rezultat pozitiv la testul pentru materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC care prezintă simptome de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry crinkle virus, Strawberry latent ringspot virus, Strawberry mild yellow edge virus, Strawberry vein banding virus şi de Tomato black ring virus, materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză este scos şi este distrus imediat.

7. Juglans regia L.

1) Toate categoriile

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

2) Categoria prebază

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază înflorită este eşantionată şi este testată la un an de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de un an, referitor la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, precum şi în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

3) Categoria bază

Eşantionare şi testare

O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi este testată în fiecare an, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, referitor la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

4) Categoria certificată

Eşantionare şi testare

O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi este testată la fiecare 3 ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

Materialul de plantare fructifer certificat este eşantionat şi este testat în caz de suspiciuni în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.1 şi nr.2.

5) Categoria CAC

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni cu privire la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

8. Malus Mill.

1) Toate categoriile

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

2) Categoria prebază

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi este testată după 15 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de 15 ani, în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, precum şi în caz de suspiciuni în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider; sau

- nu se observă simptome de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat;

b) Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.; sau

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază din situl de producţie a fost inspectat în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere care au prezentat simptome de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

3) Categoria bază

Eşantionare şi testare

În cazul plantelor-mamă bază care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi testată la fiecare 15 ani referitor la prezenţa Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider.

În cazul plantelor-mamă bază care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi este testată la fiecare 3 ani în ceea ce priveşte prezenţa Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider; o parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi este testată la fiecare 15 ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider şi altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, precum şi în caz de suspiciuni cu privire la ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria bază sunt produse în zone cunoscute ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider; sau

- nu se observă simptome cauzate de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria prebază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar orice plante simptomatice din imediata vecinătate se îndepărtează şi se distrug imediat;

b) Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria bază se produc în zone cunoscute ca fiind indemne de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.; sau

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria de bază din situl de producţie se inspectează în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie şi orice materiale de înmulţire şi plante fructifere cu simptome cauzate de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. şi orice plante-gazdă din vecinătate se îndepărtează şi se distrug imediat.

4) Categoria certificată

Eşantionare şi testare

În cazul plantelor-mamă certificate care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi este testată la fiecare 15 ani referitor la prezenţa Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider.

În cazul plantelor-mamă certificate care nu au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi este testată la fiecare 5 ani privind prezenţa Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider; o parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi este testată la fiecare 15 ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider şi altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, precum şi în caz de suspiciuni în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

Materialul de plantare fructifer certificat este eşantionat şi este testat în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria certificată se produc în zone cunoscute ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider; sau

- nu se observă simptome cauzate de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie şi orice plante simptomatice din imediata vecinătate se îndepărtează şi se distrug imediat; sau

- se observă simptome cauzate de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi din plantele fructifere din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire respectiv şi plantele fructifere respective, precum şi orice plante simptomatice din imediata vecinătate se îndepărtează şi se distrug imediat, iar un eşantion reprezentativ din materialul de înmulţire rămas şi din plantele fructifere rămase din loturile în care a fost depistate material de înmulţire şi plante fructifere simptomatice a fost testat şi a fost declarat indemn de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider;

b) Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria certificată se produc în zone cunoscute ca fiind indemne de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.; sau

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria certificată din situl de producţie se inspectează în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie şi orice materiale de înmulţire şi plante fructifere cu simptome cauzate de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. şi orice plante-gazdă din vecinătate se îndepărtează şi se distrug imediat.

5) Categoria CAC

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider; sau

- nu se observă simptome de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; sau

- s-au observat simptome de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat şi un eşantion reprezentativ din restul de material de înmulţire şi plantare fructifer asimptomatic din loturile în care a fost depistat material de înmulţire şi plantare fructifer simptomatic a fost testat şi a fost declarat indemn de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider;

b) Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.; sau

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie a fost inspectat în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere care au prezentat simptome de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

9. Olea europaea L.

Toate categoriile

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

1) Categoria prebază

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază înflorită este eşantionată şi testată la 10 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de 10 ani, cu privire la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, precum şi în caz de suspiciuni în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

2) Categoria bază

Eşantionare şi testare

O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată astfel încât toate plantele să fie testate într-un interval de 30 de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, referitor la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

3) Categoria certificată

Eşantionare şi testare

În cazul plantelor-mamă utilizate pentru producerea de seminţe (denumite în continuare – plante-mamă semincere), o parte reprezentativă a plantelor-mamă semincere respective este eşantionată astfel încât toate plantele să fie testate într-un interval de 40 de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective privind prezenţa ONRC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3. În cazul plantelor-mamă, altele decât plantele-mamă semincere, o parte reprezentativă a plantelor respective este eşantionată astfel încât toate plantele să fie testate într-un interval de 30 de ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective referitor la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

4) Categoria CAC

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

10. Pistacia vera L.

Toate categoriile

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

11. Prunus armeniaca L., Prunus avium L., Prunus cerasifera Ehrh., Prunus cerasus L., Prunus domestica L., Prunus dulcis (Miller) Webb, Prunus persica (L.) Batsch şi Prunus salicina Lindley şi alte specii de Prunus

1) Categoria prebază

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an privind Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider, Plum pox virus, Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. şi Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti & Gardan) Young, Dye & Wilkie (Prunus persica (L.) Batsch şi Prunus salicina Lindley). Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an pentru toate ORNC-urile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider, Plum pox virus, Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. şi Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie.

Eşantionare şi testare

Materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază de Prunus armeniaca L., Prunus avium L., Prunus cerasus L., Prunus domestica L., şi Prunus dulcis (Miller) Webb provine din plante-mamă care au fost testate în cursul perioadei anterioare de vegetaţie şi care au fost declarate indemne de Plum pox virus.

Portaltoaiele prebază de Prunus cerasifera Ehrh. şi Prunus domestica L. provin din plante-mamă care au fost testate în cursul perioadei anterioare de vegetaţie şi care au fost declarate indemne de Plum pox virus. Portaltoaiele prebază de Prunus cerasifera Ehrh. şi de Prunus domestica L. provin de la plantele-mamă care au fost testate în cadrul celor cinci perioade anterioare de vegetaţie şi care au fost declarate indemne de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider.

Fiecare plantă-mamă prebază înflorită este eşantionată şi este testată la un an de la acceptarea ei ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de un an privind prezenţa Prune dwarf virus şi a Prunus necrotic ringspot virus. În cazul Prunus persica, fiecare plantă-mamă prebază înflorită este eşantionată la un an după acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi este testată referitor la prezenţa Peach latent mosaic viroid. Fiecare pom plantat în mod intenţionat pentru polenizare şi, după caz, principalii pomi polenizatori din mediu sunt eşantionaţi şi testaţi referitor la prezenţa Prune dwarf virus şi a Prunus necrotic ringspot virus.

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată la 5 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de 5 ani, şi este testată privind prezenţaCandidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider şi a Plum pox virus. Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi este testată la 10 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de 10 ani referitor la prezenţa ORNC-urilor, astfel cum sunt enumerate în anexa nr.3, altele decât Prune dwarf virus, Plum pox virus şi Prunus necrotic ringspot virus, care afectează specia, precum şi este testată în caz de suspiciuni în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2. O parte reprezentativă a plantelor-mamă prebază este eşantionată şi este testată în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

În cazul în care, printr-o derogare, se permite producerea de material prebază într-un câmp fără protecţie contra insectelor se aplică următoarele cerinţe referitoare la Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider, Plum pox virus, Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. şi Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie:

a) Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider; sau

- nu se observă simptome de Candidatus Phytoplasma mali Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; sau

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază din situl de producţie este izolat de alte plante-gazdă. Distanţa de izolare a sitului de producţie este dependentă de circumstanţele regionale, de tipul materialului de înmulţire, de prezenţa Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider în zona în cauză, precum şi de riscurile relevante, astfel cum sunt stabilite de către autorităţile competente pe baza inspecţiei;

b) Plum pox virus:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Plum pox virus; sau

- nu se observă simptome de Plum pox virus pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; sau

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază din situl de producţie este izolat de alte plante-gazdă. Distanţa de izolare a sitului de producţie este dependentă de circumstanţele regionale, de tipul materialului de înmulţire, de prezenţa Plum pox virus în zona în cauză, precum şi de riscurile relevante, astfel cum sunt stabilite de către autorităţile competente pe baza inspecţiei;

c) Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie; sau

- nu se observă simptome de Pseudomonas syringae pv. Persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat;

d) Xanthomonas arboricola pv. Pruni (Smith) Vauterin et al.:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al.; sau

- nu se observă simptome de Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

2) Categoriile bază, certificată şi CAC

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

3) Categoria bază

Eşantionare şi testare

a) Plantele-mamă care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor:

O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată la fiecare 3 ani şi este testată referitor la prezenţa Prune dwarf virus, Prunus necrotic ringspot virus şi Plum pox virus. O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată la fiecare 10 ani şi este testată cu privire la prezenţa Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider;

b) plantele-mamă care nu au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor:

O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază, altele decât cele destinate producţiei de portaltoaie, este eşantionată în fiecare an şi este testată privind prezenţa Plum pox virus, astfel încât toate plantele să fie testate într-un interval de 10 ani.

O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază destinate producţiei de portaltoaie este eşantionată în fiecare an şi este testată referitor la prezenţa Plum pox virus şi declarată indemnă de ORNC-ul respectiv. O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază de Prunus domestica L., destinată producţiei de portaltoaie, trebuie eşantionată şi trebuie testată în cursul celor cinci perioade anterioare de vegetaţie, în ceea ce priveşte prezenţa Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider şi trebuie să fie declarată indemnă de ORNC-ul respectiv.

O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi este testată în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi este testată la fiecare 10 ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, cu privire la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2, altele decât Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider, Prune dwarf virus, Prunus necrotic ringspot virus şi Plum pox virus, precum şi în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2;

- Plante-mamă înflorite:

O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază înflorite este eşantionată în fiecare an şi este testată în ceea ce priveşte prezenţa Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider, Prune dwarf virus şi a Prunus necrotic ringspot virus, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

În cazul Prunus persica (L.) Batsch, o parte reprezentativă a plantelor-mamă bază înflorite este eşantionată o dată pe an şi este testată privind prezenţa Peach latent mosaic viroid, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O parte reprezentativă a pomilor plantaţi în mod intenţionat pentru polenizare şi, după caz, a principalilor pomi polenizatori din mediu este eşantionată şi este testată referitor la prezenţa Prune dwarf virus şi a Prunus necrotic ringspot virus, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective;

- Plante mamă neînflorite:

O parte reprezentativă a plantelor-mamă bază neînflorite care nu au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor este eşantionată şi este testată la fiecare 3 ani privind prezenţa Prune dwarf virus, Prunus necrotic ringspot virus şi a Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

4) Categoria certificată

Eşantionare şi testare

a) Plante-mamă care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor:

O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată la fiecare 5 ani şi este testată privind prezenţa Prune dwarf virus, Prunus necrotic ringspot virus şi a Plum pox virus, astfel încât toate plantele să fie testate într-un interval de 15 ani. O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată la fiecare 15 ani şi este testată referitor la prezenţa Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider;

b) Plante-mamă care nu au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor:

O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată la fiecare 3 ani şi este testată cu privire la prezenţa Plum pox virus, astfel încât toate plantele să fie testate într-un interval de 15 ani;

O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate destinate producţiei de portaltoaie este eşantionată în fiecare an şi este testată în ceea ce priveşte prezenţa Plum pox virus şi declarată indemnă de ORNC-ul respectiv. O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate de Prunus cerasifera Ehrh. şi de Prunus domestica L., destinată producţiei de portaltoaie, a fost eşantionată şi a fost testată în cursul celor cinci perioade anterioare de vegetaţie referitor la prezenţa Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider şi a fost declarată indemnă de ORNC-ul respectiv;

O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi este testată în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi este testată la fiecare 15 ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, privind prezenţa ORNC-Prune dwarf virus, Prunus necrotic ringspot virus şi Plum pox virus, precum şi în caz de suspiciuni în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2;

- Plante-mamă înflorite:

O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate înflorite este eşantionată în fiecare an şi este testată referitor la prezenţa Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider, Prune dwarf virus şi a Prunus necrotic ringspot virus, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. În cazul Prunus persica (L.) Batsch, o parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate înflorite este eşantionată o dată pe an şi este testată privind prezenţa Peach latent mosaic viroid, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective. O parte reprezentativă a pomilor plantaţi în mod intenţionat pentru polenizare şi, după caz, a principalilor pomi polenizatori din mediu este eşantionată şi este testată în ceea ce priveşte prezenţa Prune dwarf virus şi Prunus necrotic ringspot virus, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective;

- Plante-mamă neînflorite:

O parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate neînflorite care nu au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor este eşantionată la fiecare 3 ani şi este testată referitor la prezenţa Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider, Prune dwarf virus şi Prunus necrotic ringspot virus, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective.

5) Categoriile bază şi certificată

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider; sau

- nu se observă simptome de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; ori

- s-au observat simptome de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider pe cel mult 1% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi distruse imediat şi un eşantion reprezentativ din restul de material de înmulţire şi plantare fructifer asimptomatic din loturile în care au fost depistate plante simptomatice a fost testat şi a fost declarat indemn de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider;

b) Plum pox virus:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Plum pox virus; sau

- nu se observă simptome de Plum pox virus pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; ori

- s-au observat simptome de Plum pox virus pe cel mult 1% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat şi un eşantion reprezentativ din restul de material de înmulţire şi plantare fructifer asimptomatic din loturile în care au fost depistate plante simptomatice a fost testat şi a fost declarat indemn de Plum pox virus;

c) Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie; sau

- nu se observă simptome de Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază şi certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; ori

- s-au observat simptome de Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat;

d) Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al.:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază şi certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al.; sau

- nu se observă simptome de Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; ori

- s-au observat simptome de Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

6) Categoria CAC

Eşantionare şi testare

Materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC provine dintr-o sursă identificată de material, din care o parte reprezentativă a fost eşantionată şi a fost testată în cursul celor trei perioade anterioare de vegetaţie şi a fost declarată indemnă de Plum pox virus.

Portaltoaiele CAC de Prunus cerasifera Ehrh. şi de Prunus domestica L. provin dintr-o sursă identificată de material, din care o parte reprezentativă a fost eşantionată şi a fost testată în ultimii 5 ani, fiind declarată indemnă de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider şi Plum pox virus.

O parte reprezentativă a materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este eşantionată şi este testată în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al.

O parte reprezentativă a materialului de plantare fructifer CAC care nu prezintă niciun simptom de Plum pox virus la inspecţia vizuală este eşantionată şi este testată pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-ului respectiv, precum şi în cazul prezenţei unor plante simptomatice în imediata vecinătate.

Ca urmare a detectării, în urma unei inspecţii vizuale, de material de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie care prezintă simptome de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider, o parte reprezentativă a restului de material de înmulţire şi plantare fructifer asimptomatic din categoria CAC din loturile în care s-a găsit material de înmulţire şi plantare fructifer simptomatic este eşantionată şi este testată referitor la prezenţa Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider.

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor, altele decât Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider şi Plum pox virus, enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider; sau

- nu se observă simptome de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; ori

- s-au observat simptome de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider pe cel mult 1% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat şi un eşantion reprezentativ din restul de material de înmulţire şi plantare fructifer asimptomatic din loturile în care a fost depistat material de înmulţire şi plantare fructifer simptomatic a fost testat şi a fost declarat indemn de Candidatus Phytoplasma prunorum Seemüller & Schneider; ori

- s-au observat simptome de Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie şi Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat;

b) Plum pox virus:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Plum pox virus; sau

- nu se observă simptome de Plum pox virus pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi distruse imediat; ori

- s-au observat simptome de Plum pox virus pe cel mult 1% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat şi un eşantion reprezentativ din restul de material de înmulţire şi plantare fructifer asimptomatic din loturile în care a fost depistat material de înmulţire şi plantare fructifer simptomatic a fost testat şi a fost declarat indemn de Plum pox virus;

c) Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti & Gardan) Young, Dye & Wilkie:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie; sau

- nu se observă simptome de Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; sau

- s-au observat simptome de Pseudomonas syringae pv. persicae (Prunier, Luisetti &. Gardan) Young, Dye & Wilkie pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat;

d) Xanthomonas arboricola pv. Pruni (Smith) Vauterin et al.:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al.; sau

- nu se observă simptome de Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. pe materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat; ori

- s-au observat simptome de Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. pe cel mult 2% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

12. Pyrus L.

Toate categoriile

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

1) Categoria prebază

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi este testată după 15 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de 15 ani referitor la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, precum şi în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

În cazul în care o derogare permite producerea de material prebază într-un câmp fără protecţie contra insectelor, se aplică următoarele cerinţe privind Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider şi Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.:

a) Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria prebază se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria prebază din situl de producţie în cursul ultimelor trei perioade de vegetaţie şi orice plante simptomatice din imediata vecinătate se îndepărtează şi se distrug imediat;

b) Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.; sau

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria prebază din situl de producţie a fost inspectat în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere care au prezentat simptome de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

2) Categoria bază

Eşantionare şi testare

În cazul plantelor-mamă bază care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi este testată la fiecare 15 ani privind prezenţa Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider.

În cazul plantelor-mamă bază care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi este testată la fiecare 3 ani cu privire la prezenţa Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider; o parte reprezentativă a plantelor-mamă bază este eşantionată şi este testată la fiecare 15 ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider şi altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, precum şi în caz de îndoieli referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

3) Categoria certificată

În cazul plantelor-mamă certificate care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi este testată la fiecare 15 ani referitor la prezenţa Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider.

În cazul plantelor-mamă certificate care au fost întreţinute în spaţii cu protecţie contra insectelor, o parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi este testată la fiecare 5 ani privind prezenţa Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider; o parte reprezentativă a plantelor-mamă certificate este eşantionată şi este testată la fiecare 15 ani, pe baza unei evaluări a riscului de infectare a plantelor respective, în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, altele decât Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider şi altele decât bolile asemănătoare virozelor şi viroizii, precum şi în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

Materialul de plantare fructifer din categoria certificat este eşantionat şi este testat în caz de suspiciuni în referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

4) Categoriile bază şi certificată

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria de bază şi certificată se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria de bază şi certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie şi orice plante simptomatice din imediata vecinătate se îndepărtează şi se distrug imediat; sau

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoriile de bază şi certificată din situl de producţie şi orice plante din imediata vecinătate care au prezentat simptome cauzate de Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider în cursul inspecţiilor vizuale din ultimele trei perioade de vegetaţie se îndepărtează şi se distrug imediat;

b) Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.; sau

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoriile bază şi certificată din situl de producţie a fost inspectat în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere care au prezentat simptome de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

5) Categoria CAC

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de îndoieli referitor la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria CAC se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie şi orice plante simptomatice din imediata vecinătate se îndepărtează şi se distrug imediat; sau

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria CAC din situl de producţie şi orice plante din imediata vecinătate care au prezentat simptome cauzate de Candidatus Phytoplasma pyri Seemüller & Schneider în cursul inspecţiilor vizuale din ultimele trei perioade de vegetaţie se îndepărtează şi se distrug imediat;

b) Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al.; sau

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC din situl de producţie a fost inspectat în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar toate materialele de înmulţire şi plantare fructifere care au prezentat simptome de Erwinia amylovora (Burrill) Winslow et al. şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

13. Ribes L.

1) Categoria prebază

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi este testată la 4 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de 4 ani, privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, precum şi în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

2) Categoriile bază, certificată şi CAC

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de îndoieli referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

3) Categoria bază

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

Procentul de material de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, care prezintă simptome de Aphelenchoides ritzemabosi (Schwartz) Steiner & Buhrer nu depăşeşte 0,05%, iar materialul de înmulţire şi plantare respectiv, precum şi plantele-gazdă din vecinătate au fost eliminate şi au fost distruse.

4) Categoria certificată

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

Procentul de material de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, care prezintă simptome de Aphelenchoides ritzemabosi (Schwartz) Steiner & Buhrer nu depăşeşte 0,5%, iar materialul de înmulţire şi plantare respectiv, precum şi plantele-gazdă din vecinătate au fost eliminate şi au fost distruse.

14. Rubus L.

1) Categoria prebază

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi este testată la 2 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de 2 ani referitor la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, precum şi în caz de suspiciuni privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

2) Categoria bază

Inspecţie vizuală

În cazul în care materialul de înmulţire şi plantare fructifer este cultivat în câmp sau în ghivece, inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eşantionare şi testare

Pentru materialul de înmulţire şi plantare fructifer produs prin micropropagare şi care este întreţinut pentru o perioadă mai scurtă de 3 luni este necesară o singură inspecţie vizuală în cursul acestei perioade.

Eşantionarea şi testarea se efectuează dacă simptomele de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus şi Tomato black ring virus sunt neclare la o inspecţie vizuală. Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus şi Tomato black ring virus.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) În cazul unui rezultat pozitiv la testul pentru materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază care prezintă simptome de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus sau de Tomato black ring virus, materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză este scos şi este distrus imediat.

b) Cerinţe aplicabile în cazul ORNC-urilor, altele decât Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus şi Tomato black ring virus:

Procentajul de material de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, care prezintă simptome de fiecare din următoarele ORNC-uri, nu depăşeşte:

- 0,1% în cazul:

Agrobacterium spp. Conn.;

Rhodococcus fascians Tilford; şi materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi distruse; şi

c) Cerinţe pentru toate virusurile:

S-au observat simptome cauzate de toate virusurile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3 pe cel mult 0,25% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

3) Categoria certificată

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează dacă simptomele de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus şi Tomato black ring virus sunt neclare la o inspecţie vizuală. Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus şi Tomato black ring virus.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) În cazul unui rezultat pozitiv la testul pentru materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată care prezintă simptome de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus sau de Tomato black ring virus, materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză este scos şi este distrus imediat;

b) Cerinţe aplicabile în cazul ORNC-urilor, altele decât Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus şi Tomato black ring virus:

procentajul de material de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, care prezintă simptome de fiecare din următoarele ORNC-uri, nu depăşeşte:

0,5% în cazul Resseliella theobaldi Barnes;

1% în cazul Agrobacterium spp. Conn., Rhodococcus fascians Tilford; şi materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse;

c) Cerinţe pentru toate virusurile:

S-au observat simptome cauzate de toate virusurile enumerate în anexele nr.2 şi nr.3 pe cel mult 0,5% din materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, iar materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv şi toate plantele simptomatice din imediata vecinătate au fost scoase şi au fost distruse imediat.

4) Categoria CAC

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează dacă simptomele de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus şi Tomato black ring virus sunt neclare la o inspecţie vizuală. Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3, altele decât Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus şi Tomato black ring virus.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

În cazul unui rezultat pozitiv la testul pentru materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria CAC care prezintă simptome de Arabis mosaic virus, Raspberry ringspot virus, Strawberry latent ringspot virus sau de Tomato black ring virus, materialul de înmulţire şi plantare fructifer în cauză este scos şi este distrus imediat.

15. Vaccinium L.

1) Categoria prebază

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eşantionare şi testare

Fiecare plantă-mamă prebază este eşantionată şi este testată la 5 ani de la acceptarea acesteia ca plantă-mamă prebază şi, ulterior, la intervale de 5 ani privind prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.3, precum şi în caz de suspiciuni referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexa nr.2.

2) Categoria bază

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează de două ori pe an.

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de îndoieli în ceea ce priveşte prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Agrobacterium tumefaciens (Smith & Townsend) Conn:

- nu se observă simptome de Agrobacterium tumefaciens (Smith & Townsend) Conn în situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie;

b) Diaporthe vaccinii Shear:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Diaporthe vaccinii Shear; sau

- nu se observă simptome de Diaporthe vaccinii Shear în situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie;

c) Exobasidium vaccinii (Fuckel) Woronin şi Godronia cassandrae (formă anamorfă Topospora myrtilli) Peck:

- procentajul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, care prezintă simptome de fiecare din următoarele ORNC-uri, nu depăşeşte:

0,1% în cazul Godronia cassandrae (formă anamorfă Topospora myrtilli) Peck;

0,5% în cazul Exobasidium vaccinii (Fuckel) Woronin; şi materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse;

d) Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria bază se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria bază din situl de producţie în cursul ultimului ciclu complet de vegetaţie.

3) Categoriile certificată şi CAC

Inspecţie vizuală

Inspecţiile vizuale se efectuează o dată pe an.

Eşantionare şi testare

Eşantionarea şi testarea se efectuează în caz de îndoieli referitoare la prezenţa ORNC-urilor enumerate în anexele nr.2 şi nr.3.

4) Categoria certificată

Cerinţe privind situl de producţie, locul de producţie sau zona

a) Diaporthe vaccinii Shear:

- materialul de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată este produs în zone cunoscute ca fiind indemne de Diaporthe vaccinii Shear; sau

- nu se observă simptome de Diaporthe vaccinii Shear în situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie;

b) Agrobacterium tumefaciens (Smith & Townsend) Conn, Exobasidium vaccinii (Fuckel) Woronin şi Godronia cassandrae (formă anamorfă Topospora myrtilli) Peck:

- procentajul materialului de înmulţire şi plantare fructifer din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimei perioade complete de vegetaţie, care prezintă simptome de fiecare din următoarele ORNC-uri, nu depăşeşte:

0,5% în cazul:

Agrobacterium tumefaciens (Smith & Townsend) Conn;

Godronia cassandrae (formă anamorfă Topospora myrtilli) Peck;

1% în cazul Exobasidium vaccinii (Fuckel) Woronin; şi materialul de înmulţire şi plantare fructifer respectiv, precum şi toate plantele-gazdă din vecinătate au fost scoase şi au fost distruse;

c) Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria certificată se produc în zone stabilite de către organismul oficial competent ca fiind indemne de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld, în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria certificată din situl de producţie în cursul ultimului ciclu complet de vegetaţie; sau

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria certificată care prezintă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld în situl de producţie şi toate plantele aflate pe o rază de 2 m faţă de materialul de înmulţire simptomatic şi de plantele fructifere simptomatice se îndepărtează şi se distrug, inclusiv solul aderent; şi

- pentru toate plantele situate pe o rază de 10 m de materialul de înmulţire simptomatic şi de plantele fructifere simptomatice şi pentru orice material de înmulţire şi plante fructifere rămase din lotul afectat:

- în decurs de 3 luni de la depistarea materialului de înmulţire simptomatic şi a plantelor fructifere simptomatice, nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire respectiv şi pe plantele fructifere respective în urma a cel puţin două inspecţii efectuate la momente adecvate pentru depistarea organismului dăunător, iar în această perioadă de trei luni nu se efectuează tratamente de suprimare a simptomelor cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld; şi

- după această perioadă de 3 luni:

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire respectiv şi pe plantele fructifere respective din situl de producţie; sau

- un eşantion reprezentativ din materialul de înmulţire respectiv şi din plantele fructifere respective care urmează să fie deplasate a fost testat şi a fost declarat indemn de Phytophthora ramorum (izolate UE) Werres, De Cock & Man in ’t Veld; şi

- pentru toate celelalte materiale de înmulţire şi plante fructifere din situl de producţie:

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire respectiv şi pe plantele fructifere respective din situl de producţie; sau

- un eşantion reprezentativ din materialul de înmulţire respectiv şi din plantele fructifere respective care urmează să fie deplasate a fost testat şi a fost declarat indemn de Phytophthora ramorum (izolate UE) Werres, De Cock & Man in ’t Veld.

5) Categoria CAC

Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld:

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria CAC se produc în zone declarate de autoritatea competentă ca fiind indemne de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld în conformitate cu standardele internaţionale relevante pentru măsuri fitosanitare; sau

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire şi pe plantele fructifere din categoria CAC din situl de producţie în cursul ultimului ciclu complet de vegetaţie; sau

- materialul de înmulţire şi plantele fructifere din categoria CAC care prezintă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld în situl de producţie şi toate plantele aflate pe o rază de 2 m faţă de materialul de înmulţire simptomatic şi de plantele fructifere simptomatice se îndepărtează şi se distrug, inclusiv solul aderent; şi

- pentru toate plantele situate pe o rază de 10 m de materialul de înmulţire simptomatic şi de plantele fructifere simptomatice şi pentru orice material de înmulţire şi plante fructifere rămase din lotul afectat:

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire respectiv şi pe plantele fructifere respective din situl de producţie; sau

- un eşantion reprezentativ din materialul de înmulţire respectiv şi din plantele fructifere respective care urmează să fie deplasate a fost testat şi a fost declarat indemn de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld; şi

- pentru toate celelalte materiale de înmulţire şi plante fructifere din situl de producţie:

- nu se observă simptome cauzate de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld pe materialul de înmulţire respectiv şi pe plantele fructifere respective din situl de producţie; sau

- un eşantion reprezentativ din materialul de înmulţire respectiv şi din plantele fructifere respective care urmează să fie deplasate a fost testat şi a fost declarat indemn de Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in ’t Veld.

 

 

Anexa nr.6

la Regulamentul privind producerea şi comercializarea

materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe

Numărul maxim admis de generaţii cultivate în câmp

unde nu există condiţii de protecţie contra insectelor şi durata de viaţă maximă permisă pentru plantele-mamă bază pe genuri sau specii,

astfel cum se prevede la pct.77

Castanea sativa Mill.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii.

În cazul în care o plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generaţie.

Citrus L., Fortunella Swingle şi Poncirus Raf.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum o generaţie.

În cazul în care o plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generaţie.

Corylus avellana L.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii.

Cydonia oblonga Mill., Malus Mill., Pyrus L.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii.

În cazul în care o plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generaţie.

Ficus carica L.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii.

Fragaria L.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum cinci generaţii.

Juglans regia L.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii.

Olea europaea L.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum o generaţie.

Prunus armeniaca L., Prunus domestica L.,

Prunus dulcis (Mill.) D. A. Webb, Prunus persica (L.)

Batsch, Prunus davidiana şi Prunus salicina Lindl.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii.

În cazul în care o plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generaţie.

Prunus avium L. şi Prunus cerasus L.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii.

În cazul în care o plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) este un portaltoi, aceasta poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii.

Atunci când portaltoaiele fac parte din plante-mamă bază, portaltoaiele respective trebuie să fie materiale bază din prima generaţie.

Ribes L., Ribes spp.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum trei generaţii. Plantele-mamă sunt menţinute ca plante-mamă pentru o perioadă de maximum şase ani.

Rubus L.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii. Plantele mamă din fiecare generaţie sunt menţinute ca plante-mamă pentru o perioadă de maximum 4 ani.

Vaccinium L.

Categoria bază

O plantă-mamă bază în sensul pct.60 subpct.1) poate fi multiplicată timp de maximum două generaţii.