C U P R I N S

Regulile generale de interpretare a Nomenclaturii combinate a mărfurilor

Aplicarea taxei vamale

Lista semnelor, abrevierilor şi simbolurilor

Unităţile de măsură suplimentare utilizate în Nomenclatura combinată a mărfurilor

Nomenclatura combinată a mărfurilor

NOMENCLATURA COMBINATĂ A MĂRFURILOR

Nomenclatura combinată a mărfurilor se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova în scopul: codificării uniforme a mărfurilor introduse pe şi/sau scoase de pe teritoriul ţării, precum şi plasate în anumite regimuri şi destinaţii vamale; aplicării taxelor vamale la importul de mărfuri; obţinerii unei statistici a comerţului exterior al ţării.

Nomenclatura combinată a mărfurilor a fost elaborată în corespundere cu Nomenclatura Sistemului armonizat, adoptată prin Convenţia internaţională privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983.

Nomenclatura combinată a mărfurilor este divizată în 21 de secţiuni şi 99 de capitole.

Cuantumul taxelor vamale, precum şi lista mărfurilor supuse acestora, aferente codului din Nomenclatura combinată a mărfurilor (denumită în continuare NC), se aprobă de către Parlament.

Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

REGULILE GENERALE

de interpretare a Nomenclaturii combinate a mărfurilor

Clasificarea mărfurilor în NC se efectuează în conformitate cu următoarele reguli:

1. Denumirile secţiunilor, capitolelor sau subcapitolelor sunt considerate ca având doar valoare de referinţă, clasificarea mărfurilor considerându-se legal determinată, dacă este în concordanţă cu textele poziţiilor, notelor de secţiuni şi notelor de capitole şi dacă nu este contrară termenilor utilizaţi în poziţiile şi notele respective, conform regulilor generale 2–6.

2. (a) Orice referire la un articol de la o poziţie determinată cuprinde articolul respectiv, chiar incomplet sau nefinit, cu condiţia ca acesta să prezinte, ca atare, caracteristicile esenţiale ale articolului complet sau finit. Prezenta regulă se aplică şi la articolul complet sau finit ori considerat ca atare, în temeiul dispoziţiilor de la regula generală 1, dacă articolul este prezentat nemontat sau demontat;

(b) Orice menţiune la un material de la o poziţie determinată se referă la materialul respectiv fie în stare pură, fie amestecat sau asociat cu alte materiale. De asemenea, orice menţiune la produse dintr-un anumit material se referă la produsele alcătuite în întregime sau parţial din materialul respectiv. Clasificarea produselor amestecate sau a articolelor asociate se efectuează în conformitate cu principiile stabilite la regula 3.

3. În cazul în care mărfurile sunt clasificate la două sau mai multe poziţii, prin aplicarea regulii 2 (b) sau în alte cazuri, clasificarea mărfurilor se efectuează după cum urmează:

(a) poziţia cu un domeniu de aplicare mai specific trebuie să aibă prioritate faţă de poziţiile cu un domeniu de aplicare mai general. În cazul în care două sau mai multe poziţii se referă fiecare doar la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit ori doar la o parte dintre articolele mărfurilor prezentate în seturi, condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul, poziţiile respective se consideră, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziţii oferă o descriere mai exactă sau mai completă;

(b) produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite, precum şi mărfurile prezentate în seturi condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii de la lit.(a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esenţial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări;

(c) mărfurile care nu pot fi clasificate conform regulilor de la lit.(a) şi (b) se clasifică la poziţia cu cel mai mare număr dintre cele susceptibile a fi luate în considerare.

4. Mărfurile care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulilor 2 şi 3 se clasifică la poziţia corespunzătoare celor mai asemănătoare mărfuri.

5. În afara prevederilor regulilor 2–4, pentru mărfurile specificate în continuare se aplică următoarele reguli:

(a) cutiile pentru aparate fotografice, pentru instrumente muzicale, pentru arme, pentru instrumente de desen, cutiile pentru bijuterii şi containerele similare, special realizate pentru a conţine un articol anume sau un set, care pot avea o utilizare îndelungată, şi prezentate împreună cu articolele cărora le sunt destinate, se clasifică împreună cu articolele respective dacă, în mod obişnuit, se vând împreună. Prezenta regulă nu se aplică cutiilor care conferă ansamblului un caracter esenţial;

(b) sub rezerva prevederilor regulii de la lit.(a), materialele de ambalare şi containerele de ambalare care conţin mărfuri se clasifică împreună cu mărfurile respective, în cazul în care fac parte din categoria celor utilizate, în mod obişnuit, pentru tipul respectiv de mărfuri. Prevederile prezentei litere nu se aplică, în cazul în care ambalajele pot fi utilizate în mod repetat.

6. Clasificarea mărfurilor la subpoziţiile unei aceleiaşi poziţii se efectuează, în mod legal, cu respectarea textelor subpoziţiilor respective şi a notelor de subpoziţii, precum şi, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor 1–5, înţelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpoziţiile aflate pe acelaşi nivel. În sensul prezentei reguli, se aplică şi notele de secţiuni, şi notele de capitol corespunzătoare, cu excepţia cazului în care contextul impune altfel.

APLICAREA TAXEI VAMALE

1. Cotele taxelor vamale se indică în rubrica 4 a tabelelor, la unele poziţii făcându-se referire la punctele notei ce urmează după tabel. Cota zero a taxei vamale presupune, necondiţionat şi pe un termen nedeterminat, neaplicarea taxelor vamale la mărfurile menţionate.

2. La calcularea mărimii taxelor vamale se iau în considerare scutirile prevăzute la art.28 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal. Tratamentul tarifar favorabil şi preferenţial se aplică în corespundere cu art.27 din legea menţionată.

3. Prevederile pct.1 nu se aplică în cazul în care sunt prevăzute scutiri de taxe vamale sau sunt stabilite mărimi speciale ale acestora pentru mărfuri originare din anumite ţări, în conformitate cu acordurile de liber schimb sau comerţ relevante.

4. Taxa vamală exprimată în procente se calculează în raport cu valoarea în vamă a mărfurilor (denumită valoare impozabilă), determinată conform legislaţiei în vigoare, prezentând tipul taxei vamale ad valorem. Greutatea impozabilă, în cazul mărfurilor la care impunerea cu taxa vamală se aplică în raport cu unitatea de măsură, constituie greutatea netă a produsului.

5. Pentru mărfurile menţionate la capitolul 22, cărora li se aplică o taxă vamală în funcţie de procentul de alcool pur, se efectuează prealabil transferul volumului (indicat în documentele de însoţire a mărfurilor) de un anumit grad de alcool pur, în volum cu 100° de alcool pur, şi doar ulterior se efectuează calculul taxei vamale propriu-zise. În cazul în care la rubrica taxei vamale apare simbolul „min.”, taxa vamală, calculată în baza regulii menţionate în prezentul punct, trebuie să fie comparată cu taxa vamală minimă, ca, în final, să se aplice taxa vamală cea mai mare dintre cele două indicate în tabel.

6. Taxa vamală se aplică mărfurilor plasate în regim vamal de import sau în alte regimuri vamale care prevăd încasarea taxei vamale la introducerea şi restituirea acesteia la scoaterea mărfurilor.

7. Taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor:

(a) specificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8704, cu termenul de exploatare de până la 7 ani inclusiv;

(b) importate, în cazul schimbării domiciliului persoanelor fizice şi prezentării documentelor confirmative.

8. Persoanele juridice şi fizice care importă autovehicule achită toate plăţile calculate de către autorităţile vamale până la primirea certificatului de înmatriculare a mijlocului de transport auto în subdiviziunea teritorială a Agenţiei Servicii Publice.

9. Taxa vamală nu se percepe la importul mostrelor de seminţe şi de material săditor, destinate testărilor oficiale efectuate de către Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante.

10. Taxa vamală achitată la importul mărfurilor destinate lucrărilor de construcţie şi de montaj, executate la construcţia izolatorului de urmărire penală cu capacitatea de 1600 de locuri de detenţie, se restituie de către Serviciul Vamal în termen de 45 de zile, conform NC aprobate de către Guvern.

11. Taxa vamală care se aplică amestecurilor clasificate la poziţiile tarifare 0201–0210, 0401–0406, 0904–0910, 1001–1008 şi 1101 00–1109 00 se calculează după cum urmează:

(a) în cazul în care unul dintre compuşi reprezintă cel puţin 90% din greutatea amestecului, rata taxelor vamale care se aplică amestecului total este cea care se aplică pentru compusul predominant respectiv;

(b) în celelalte cazuri, rata taxelor vamale este cea care se aplică pentru compusul pentru care este stabilită cea mai mare cotă a taxei vamale.

LISTA SEMNELOR, ABREVIERILOR ŞI SIMBOLURILOR

UNITĂŢILE DE MĂSURĂ SUPLIMENTARE

utilizate în Nomenclatura combinată a mărfurilor

Notă. Unitatea de măsură de bază pentru greutate utilizată în NC este kilogramul (kg).

SECŢIUNEA I

ANIMALELE VII ŞI PRODUSELE REGNULUI ANIMAL

Note de secţiune

1. Orice trimitere din prezenta secţiune la un anumit gen sau la o anumită specie de animale se aplică, cu excepţia cazului în care contextul impune altfel, şi animalelor tinere din genul respectiv sau din specia respectivă.

2. Cu excepţia cazului în care contextul impune altfel, orice trimitere din NC la produse „uscate” cuprinde şi produsele deshidratate, evaporate sau liofilizate.

Capitolul 1

ANIMALELE VII

Notă de capitol

1. Prezentul capitol cuprinde toate animalele vii, cu excepţia:

(a) peştilor şi crustaceelor, moluştelor şi a altor nevertebrate acvatice de la poziţiile 0301, 0306, 0307 sau 0308;

(b) culturilor de microorganisme şi a altor produse de la poziţia 3002;

(c) animalelor de la poziţia 9508.

Capitolul 2

CARNEA ŞI ORGANELE COMESTIBILE

Notă de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele clasificate la poziţiile 0201–0208 şi 0210, improprii alimentaţiei umane;

(b) insectele comestibile, moarte (poziţia 0410);

(c) intestinele, vezicile şi stomacurile de animale (poziţia 0504), sângele de animale (poziţiile 0511 sau 3002);

(d) grăsimile de origine animală, altele decât produsele de la poziţia 0209 (capitolul 15).

Note complementare

1. A. Se consideră:

(a) „carcasă din specia bovine”, în sensul subpoziţiilor 0201 10 000 şi 0202 10 000, corpul întreg al animalelor sacrificate, aşa cum se prezintă după operaţiunile de eliminare a sângelui, de eviscerare şi de jupuire, prezentate cu sau fără cap, cu sau fără picioare şi cu sau fără celelalte organe comestibile anexe. În cazul în care carcasele sunt prezentate fără cap, acesta trebuie să fie separat de carcasă la nivelul articulaţiei atloido-occipitale. În cazul în care carcasele sunt prezentate fără picioare, acestea trebuie să fie secţionate la nivelul articulaţiilor carpo-metacarpiene sau tarso-metatarsiene; se consideră carcasă şi partea anterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi gâtul şi spata, care conţine mai mult de zece perechi de coaste;

(b) „semicarcasă din specia bovine”, în sensul subpoziţiilor 0201 10 şi 0202 10, produsele obţinute prin separarea carcasei întregi după un plan de simetrie care trece prin mijlocul fiecărei vertebre cervicale, dorsale, lombare şi sacrale şi prin mijlocul sternului şi al simfizei ischio-pubiene; se consideră semicarcasă şi partea anterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi gâtul şi spata, care conţine mai mult de zece coaste;

(c) „sfert compensat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 200 şi 0202 20 100, ansamblul compus din:

– fie sferturile anterioare care conţin toate oasele, precum şi gâtul şi spata, şi sunt tranşate, conţinând zece coaste şi sferturile posterioare care conţin toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterior, şi sunt tranşate conţinând trei coaste;

– fie sferturile anterioare care conţin toate oasele, precum şi gâtul şi spata, şi sunt tranşate, conţinând cinci coaste neseparate de partea de torace şi de burtă şi sferturile posterioare care conţin toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterior, şi sunt tranşate conţinând opt coaste tăiate.

Sferturile anterioare şi sferturile posterioare care constituie sferturi compensate trebuie să fie prezentate în vamă concomitent şi în număr egal, iar greutatea totală a sferturilor anterioare trebuie să fie egală cu cea a sferturilor posterioare; cu toate acestea, între cele două greutăţi totale se admite o diferenţă de maximum 5% din greutatea cea mai mare (a sferturilor anterioare sau a sferturilor posterioare);

(d) „sfert anterior neseparat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 300 şi 0202 20 300, partea anterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi gâtul şi cele două spate, cu minimum patru perechi de coaste şi cu maximum zece perechi de coaste (primele patru perechi trebuie să fie întregi, următoarele pot fi tăiate), cu sau fără fleică;

(e) „sfert anterior separat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 300 şi 0202 20 300, partea anterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi gâtul şi spata, cu minimum patru coaste şi cu maximum zece coaste (primele patru coaste trebuie să fie întregi, următoarele pot fi tăiate), cu sau fără fleică;

(f) „sfert posterior neseparat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 500 şi 0202 20 500, partea posterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioarele anterior, cu minimum trei perechi de coaste întregi sau tăiate, cu sau fără jaret, cu sau fără fleică;

(g) „sfert posterior separat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 500 şi 0202 20 500, partea posterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterior, cu minimum trei coaste întregi sau tăiate, cu sau fără jaret, cu sau fără fleică;

(h) 1. „bucăţi rezultate din sferturi anterioare denumite „australiene””, în sensul subpoziţiei 0202 30 500, părţile dorsale ale sfertului anterior, inclusiv partea superioară a spatei, obţinute dintr-un sfert anterior care are minimum patru coaste şi maximum zece coaste, tăiat drept după un plan care trece din punctul de legătură a primei coaste cu primul segment de os al pieptului până în punctul de reflecţie al diafragmei situat pe a zecea coastă;

2. „bucăţi de piept denumite „australiene””, în sensul subpoziţiei 0202 30 500, partea inferioară a sfertului anterior, formată din capul pieptului, zona mijlocie a pieptului şi tendonul pieptului.

B. Produsele menţionate la nota complementară 1 A lit.(a)–(g) pot fi prezentate cu sau fără coloana vertebrală.

C. Pentru determinarea numărului de coaste întregi sau tăiate menţionate la nota complementară 1 A se iau în considerare doar coastele întregi sau tăiate, nedesprinse de coloana vertebrală. În cazul în care coloana vertebrală a fost îndepărtată, se iau în considerare doar coastele întregi sau tăiate care altfel ar fi fost nedesprinse de coloana vertebrală.

2. A. Se consideră:

(a) „carcase sau semicarcase”, în sensul subpoziţiilor 0203 11 100 şi 0203 21 100, animalele domestice din specia porcine, aşa cum se prezintă acestea după operaţiunile de eliminare a sângelui, de eviscerare şi de eliminare a părului şi a ongloanelor. Semicarcasele sunt obţinute prin separarea carcasei întregi după un plan de simetrie, trecând prin fiecare vertebră cervicală, dorsală, lombară şi sacrală, prin lungul sternului şi prin simfiza ischio-pubiană. Carcasele sau semicarcasele respective pot fi prezentate cu sau fără cap, cu sau fără partea gâtului, denumită „partea din josul fălcilor”, picioare, osânză, rinichi, coadă sau diafragmă. Semicarcasele pot fi prezentate cu sau fără măduva spinării, creier şi limbă. Carcasele şi semicarcasele de scroafe pot fi prezentate cu sau fără mamele;

(b) „jambon”, în sensul subpoziţiilor 0203 12 110, 0203 22 110, 0210 11 110 şi 0210 11 310, partea posterioară (codală) a semicarcasei, care conţine oasele, cu sau fără picior, jaret, şorici sau slănină.

Jambonul este separat de restul semicarcasei astfel încât să conţină cel mult ultima vertebră lombară;

(c) „partea anterioară”, în sensul subpoziţiilor 0203 19 110, 0203 29 110, 0210 19 300 şi 0210 19 600, partea anterioară (cranială) a semicarcasei fără cap, cu sau fără partea gâtului, denumită „partea din josul fălcilor”, care conţine oasele, cu sau fără picior, jaret, şorici sau slănină.

Partea anterioară este separată de restul semicarcasei astfel încât să conţină cel mult a cincea vertebră dorsală.

Partea superioară (dorsală) a părţii anterioare (şira spinării), chiar cu omoplatul şi musculatura aferentă (pulpa anterioară), este considerată ca o bucată de spinare, dacă este separată de partea inferioară (ventrală) a părţii anterioare printr-o tăietură care trece cel mult pe sub coloana vertebrală;

(d) „spată”, în sensul subpoziţiilor 0203 12 190, 0203 22 190, 0210 11 190 şi 0210 11 390, partea inferioară a părţii anterioare, chiar cu omoplatul şi musculatura aferentă, care conţine oasele, cu sau fără picior, jaret, şorici sau slănină.

Omoplatul cu musculatura aferentă, prezentat separat, este clasificat la subpoziţiile respective ca bucată de spată;

(e) „spinare”, în sensul subpoziţiilor 0203 19 130, 0203 29 130, 0210 19 400 şi 0210 19 700, partea superioară a semicarcasei cuprinsă între prima vertebră cervicală şi vertebrele codale, care conţine oasele, cu sau fără file, omoplat, şorici sau slănină.

Spinarea este separată de partea inferioară a semicarcasei printr-o tăietură, care trece chiar pe sub coloana vertebrală;

(f) „piept”, în sensul subpoziţiilor 0203 19 150, 0203 29 150, 0210 12 110 şi 0210 12 190, partea inferioară a semicarcasei denumită „împănată”, situată între jambon şi spată, cu sau fără oase, dar cu şorici şi slănină;

(g) „semicarcasă de bacon”, în sensul subpoziţiei 0210 19 100, semicarcasa de porc prezentată fără cap, falcă, gât, picioare, coadă, osânză, rinichi, file, omoplat, stern, coloana vertebrală, osul iliac şi diafragmă;

(h) „trei sferturi anterior”, în sensul subpoziţiei 0210 19 100, semicarcasa de bacon fără jambon, dezosată sau nu;

(ij) „trei sferturi posterior”, în sensul subpoziţiei 0210 19 200, semicarcasa de bacon fără partea anterioară, dezosată sau nu;

(k) „mijloc”, în sensul subpoziţiei 0210 19 200, semicarcasa de bacon fără jambon şi fără partea anterioară, dezosată sau nu.

Subpoziţia cuprinde şi bucăţile de mijloc, care conţin ţesut de spinare sau de piept în proporţia normală pentru mijlocul întreg.

B. Bucăţile provenite din tranşările menţionate la nota complementară 2 A lit.(f) nu se clasifică la aceleaşi subpoziţii cu produsele respective, decât în cazul în care conţin şorici şi slănină.

Dacă bucăţile clasificate la subpoziţiile 0210 11 110, 0210 11 190, 0210 11 310, 0210 11 390, 0210 19 300 şi 0210 19 600 sunt obţinute prin tăiere din semicarcase de bacon, la care oasele indicate la nota complementară 2 A lit.(g) au fost deja eliminate, tăieturile trebuie efectuate după aceleaşi linii de tăiere ca şi cele descrise la nota complementară 2 A lit.(b), (c) şi, respectiv, (d); în toate cazurile, bucăţile respective sau părţile acestora trebuie să conţină oase.

C. La subpoziţiile 0206 49 000 şi 0210 99 490 sunt clasificate, în special, capetele şi jumătăţile de capete de porci domestici, cu sau fără creier, fălci sau limbă, inclusiv bucăţi din acestea.

Capul este separat de restul semicarcasei după cum urmează:

– printr-o tăietură dreaptă paralelă cu craniul; sau

– printr-o tăietură paralelă cu craniul până la nivelul ochilor şi apoi înclinată spre partea din faţă a capului, astfel partea gâtului denumită „partea din josul fălcilor” rămânând ataşată la semicarcasă.

Sunt considerate „bucăţi de capete”, de asemenea, fălcile, râtul, urechile şi carnea aderentă pe cap, în special carnea din spatele craniului. Bucăţile de carne fără os, prezentate separat, aparţinând părţii din faţă („grumaz – parte spată”; partea de grumaz denumită „partea din josul fălcii” sau partea care cuprinde „partea din josul fălcii” sau „parte din josul fălcii şi grumaz – parte spată prezentate împreună”) sunt clasificate la subpoziţiile 0203 19 550, 0203 29 550, 0210 19 500 sau 0210 19 810, după caz.

D. Se consideră „slănină”, în sensul subpoziţiilor 0209 10 110 şi 0209 10 190, ţesutul adipos situat sub şorici, aderent pe el, indiferent de partea de porc de la care provine; în toate cazurile, greutatea ţesutului adipos trebuie să depăşească greutatea şoriciului.

La subpoziţiile respective se clasifică şi slănina de pe care a fost eliminat şoriciul.

E. Se consideră „uscate sau afumate”, în sensul subpoziţiilor 0210 11 310, 0210 11 390, 0210 12 190 şi 0210 19 600–0210 19 890, produsele în carnea cărora raportul apă/proteină (conţinutul de azot × 6,25) este de maximum 2,8. Conţinutul de azot se determină după metoda ISO 937-1978.

3. A. Se consideră:

(a) „carcasă”, în sensul subpoziţiilor 0204 10 000, 0204 21 000, 0204 30 000, 0204 41 000, 0204 50 110 şi 0204 50 510, corpurile întregi ale animalelor sacrificate aşa cum se prezintă după operaţiunile de eliminare a sângelui, de eviscerare şi de jupuire, prezentate cu sau fără cap, cu sau fără picioare şi cu sau fără celelalte organe comestibile anexe. În cazul în care carcasa este prezentată fără cap, acesta trebuie separat de carcasă la nivelul articulaţiei atloido-occipitale. În cazul în care carcasa este prezentată fără picioare, acestea trebuie să fie secţionate la nivelul articulaţiilor carpo-metacarpiene sau tarso-metatarsiene;

(b) „semicarcasă”, în sensul subpoziţiilor 0204 10 000, 0204 21 000, 0204 30 000, 0204 41 000, 0204 50 110 şi 0204 50 510, produsul obţinut prin separarea carcasei întregi după un plan de simetrie care trece prin mijlocul fiecărei vertebre cervicale, dorsale, lombare şi sacrale şi prin mijlocul sternului şi al simfizei ischio-pubiene;

(c) „cască”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 100, 0204 42 100, 0204 50 130 şi 0204 50 530, partea anterioară a carcasei, cu sau fără piept, care conţine toate oasele, precum şi spata, gâtul şi coastele descoperite, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală şi are minimum cinci şi maximum şapte perechi de coaste, întregi sau tăiate;

(d) „semicască”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 100, 0204 42 100, 0204 50 130 şi 0204 50 530, partea anterioară a semicarcasei, cu sau fără piept, care conţine toate oasele, precum şi spata, gâtul şi coastele descoperite, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală şi are minimum cinci şi maximum şapte coaste, întregi sau tăiate;

(e) „spinal şi şa”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 300, 0204 42 300, 0204 50 150 şi 0204 50 550, partea rămasă din carcasă, după eliminarea chiulotei şi căştii, cu sau fără rinichi; şaua, separată de spinal, trebuie să conţină minimum cinci vertebre lombare; spinalul, separat de şa, trebuie să conţină minimum cinci perechi de coaste întregi sau tăiate;

(f) „semispinal şi semişa”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 300, 0204 42 300, 0204 50 150 şi 0204 50 550, partea rămasă din semicarcasă, după eliminarea semichiulotei şi semicăştii, cu sau fără rinichi; semişaua, separată de semispinal, trebuie să conţină minimum cinci vertebre lombare; semispinalul, separat de semişa, trebuie să conţină minimum cinci coaste, întregi sau tăiate;

(g) „chiulotă”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 500, 0204 42 500, 0204 50 190 şi 0204 50 590, partea posterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi jigoul, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală la nivelul celei de-a şasea vertebre lombare sub osul iliac sau la nivelul celei de-a patra vertebre sacrale, de-a curmezişul osului iliac, în faţa simfizei ischio-pubiene;

(h) „semichiulotă”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 500, 0204 42 500, 0204 50 190 şi 0204 50 590, partea posterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi jigoul, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală la nivelul celei de-a şasea vertebre lombare sub osul iliac sau la nivelul celei de-a patra vertebre sacrale, de-a curmezişul osului iliac, în faţa simfizei ischio-pubiene.

B. Pentru determinarea numărului de coaste întregi sau tăiate menţionate la nota complementară 3 A se iau în considerare doar coastele, întregi sau tăiate, nedesprinse de coloana vertebrală.

4. Se consideră:

(a) „bucăţi de păsări de curte nedezosate”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 200–0207 13 600, 0207 14 200–0207 14 600, 0207 26 200–0207 26 700, 0207 27 200–0207 27 700, 0207 44 210–0207 44 610, 0207 45 210–0207 45 610, 0207 54 210–0207 54 610, 0207 55 210–0207 55 610 şi 0207 60 210–0207 60 610, părţile menţionate, care conţin toate oasele acestora.

Bucăţile de păsări de curte, menţionate la lit.(a), din care au fost eliminate o parte din oase, se clasifică la subpoziţiile 0207 13 700, 0207 14 700, 0207 26 800, 0207 27 800, 0207 44 710, 0207 44 810, 0207 45 710, 0207 45 810, 0207 54 710, 0207 54 810, 0207 55 710, 0207 55 810 sau 0207 60 810;

(b) „jumătăţi”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 200, 0207 14 200, 0207 26 200, 0207 27 200, 0207 44 210, 0207 45 210, 0207 54 210, 0207 55 210 şi 0207 60 210, jumătăţile carcaselor de păsări de curte obţinute prin tranşarea longitudinală după un plan format de coloana vertebrală şi stern;

(c) „sferturi”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 200, 0207 14 200, 0207 26 200, 0207 27 200, 0207 44 210, 0207 45 210, 0207 54 210, 0207 55 210 şi 0207 60 210, sferturile posterioare sau sferturile anterioare, obţinute prin tranşarea transversală a unei jumătăţi;

(d) „aripi întregi, cu sau fără vârfuri”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 300, 0207 14 300, 0207 26 300, 0207 27 300, 0207 44 310, 0207 45 310, 0207 54 310, 0207 55 310 şi 0207 60 310, bucăţile de păsări de curte, compuse din humerus, radius şi cubitus, cu masa musculară care le îmbracă. Vârful, inclusiv osul carp, poate să fie eliminat sau nu. Tranşarea trebuie efectuată prin articulaţii;

(e) „piept”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 500, 0207 14 500, 0207 26 500, 0207 27 500, 0207 44 510, 0207 45 510, 0207 54 510, 0207 55 510 şi 0207 60 510, bucăţile de păsări de curte, compuse din stern şi coaste, având pe ambele părţi masa musculară care le îmbracă;

(f) „pulpe”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 600, 0207 14 600, 0207 44 610, 0207 45 610, 0207 54 610, 0207 55 610 şi 0207 60 610, bucăţile de păsări de curte, compuse din femur, tibie şi peroneu, şi masa musculară care le îmbracă. Cele două tăieturi trebuie efectuate prin articulaţii;

(g) „copane de curcani sau de curci”, în sensul subpoziţiilor 0207 26 600 şi 0207 27 600, bucăţile de curcani sau de curci, compuse din tibie şi peroneu, şi masa musculară care le îmbracă. Cele două tranşări trebuie efectuate prin articulaţii;

(h) „pulpe de curcani sau de curci, altele decât copanele”, în sensul subpoziţiilor 0207 26 700 şi 0207 27 700, bucăţile de curcani sau de curci, compuse din femur şi masa musculară care îl îmbracă sau din femur, tibie şi peroneu cu masa musculară care le îmbracă. Cele două tranşări trebuie efectuate prin articulaţii;

(ij) „părţi denumite „trunchi” de raţe sau de gâşte”, în sensul subpoziţiilor 0207 44 710, 0207 45 710, 0207 54 710 şi 0207 55 710, produsele care constituie raţe sau gâşte prezentate jumulite, golite complet, fără cap şi fără labe şi cărora le-au fost eliminate oasele carcasei (sternul, coastele, coloana vertebrală şi osul sacral), dar care au femururile, tibiile şi humerusurile.

5. (a) Carnea nepreparată termic şi condimentată se clasifică la capitolul 16. Se consideră „carne condimentată” carnea nepreparată termic, a cărei condimentare este realizată în profunzime sau pe toată suprafaţa produsului şi este perceptibilă cu ochiul liber ori, de regulă, perceptibilă la gust;

(b) Produsele de la poziţia 0210, cărora li s-au adăugat condimente în timpul fabricării, se clasifică la poziţia respectivă în cazul în care această condimentare nu le schimbă caracterul de produse descrise la poziţia 0210.

6. Se consideră „sărate sau în saramură”, în sensul subpoziţiilor 0210 11–0210 93 000, carnea şi organele comestibile care au fost supuse operaţiunii de sărare prin impregnare în profunzime, omogen în toate părţile, şi care au un conţinut global de sare mai mare sau egal cu 1,2%, în greutate, cu condiţia ca sărarea să reprezinte operaţiunea care asigură o conservare pe termen lung. În sensul subpoziţiei 0210 99, sunt considerate „sărate sau în saramură” carnea şi organele comestibile care au fost supuse operaţiunii de sărare prin impregnare în profunzime, omogen în toate părţile, şi care au un conţinut global de sare mai mare sau egal cu 1,2%, în greutate.

Notă. Pentru mărfurile clasificate la poziţiile tarifare 0203 şi 0207 se alocă o cotă preferenţială la import, cu aplicarea unei taxe vamale de 0%. Mecanismul de administrare a cotelor este reglementat de către Guvern.

Capitolul 3

PEŞTELE ŞI CRUSTACEELE, MOLUŞTELE ŞI ALTE

NEVERTEBRATE ACVATICE

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) mamiferele de la poziţia 0106;

(b) carnea de mamifere de la poziţia 0106 (poziţia 0208 sau poziţia 0210);

(c) peştele (inclusiv ficatul, icrele şi lapţii) sau crustaceele, moluştele sau alte nevertebrate acvatice, moarte şi improprii alimentaţiei umane prin natura sau starea de prezentare a acestora (capitolul 5); făina, pudra şi aglomeratele în formă de pelete, de peşte sau de crustacee, de moluşte sau de alte nevertebrate acvatice, improprii alimentaţiei umane (poziţia 2301); sau

(d) icrele negre (caviarul) şi înlocuitorii de caviar preparaţi din icre de peşte (poziţia 1604).

2. În sensul prezentului capitol, se consideră „aglomerate în formă de pelete” produsele prezentate în formă de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simplă presare, fie prin adăugarea unui liant în cantitate redusă.

3. Poziţiile 0305–0308 nu cuprind făina, pudra şi aglomeratele în formă de pelete, adecvate pentru consumul uman (poziţia 0309).

Note complementare

1. În sensul subpoziţiilor 0305 32 110 şi 0305 32 190, fileurile de cod (Gadus morhua, Gadus ogac, Gadus macrocephalus) cu un conţinut total de sare de minimum 12%, în greutate, care sunt adecvate pentru consumul uman fără prelucrare industrială ulterioară, sunt considerate a fi peşte sărat.

Fileurile de cod congelate, care au un conţinut total de sare mai mic de 12%, în greutate, se clasifică la subpoziţiile 0304 71 100 şi 0304 71 900, în măsura în care conservarea efectivă şi de durată depinde în principal de congelare.

2. În sensul subpoziţiilor menţionate la al treilea alineat din prezenta notă complementară, termenul „fileuri” cuprinde spatele, adică fâşiile de carne care constituie partea superioară sau inferioară, partea dreaptă sau stângă a unui peşte, cu condiţia ca măruntaiele, capul, înotătoarele (dorsală, anală, caudală, ventrală, pectorală) şi oasele (coloana vertebrală sau osul mare dorsal, oasele ventrale sau costale, arcul branhial sau scăriţele etc.) să fi fost eliminate.

Clasificarea produselor respective ca fileuri nu este afectată de tăierea în bucăţi a cestora, cu condiţia ca aceste bucăţi să poată fi identificate ca fiind obţinute din fileuri.

Dispoziţiile primelor două alineate din nota complementară 2 se aplică în cazul următorilor peşti:

(a) ton (din genul Thunnus) de la subpoziţiile 0304 49 900 şi 0304 87 000;

(b) peşte-spadă (Xiphias gladius) de la subpoziţiile 0304 45 000 şi 0304 84 000;

(c) marlin, peşte călător şi peşte-sabie (din familia Istiophoridae) de la subpoziţiile 0304 49 900 şi 0304 89 900;

(d) rechini oceanici (Hexanchus griseus, Cetorhinus maximus, Rhincodon typus sau din familiile Alopiidae, Carcharhinidae, Sphyrnidae şi Isuridae) de la subpoziţiile 0304 47 900 şi 0304 88 190.

Capitolul 4

LAPTELE ŞI PRODUSELE LACTATE; OUĂLE DE PĂSĂRI; MIEREA NATURALĂ;

PRODUSELE COMESTIBILE DE ORIGINE ANIMALĂ,

NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE

Note de capitol

1. Se consideră „lapte” laptele complet şi laptele degresat parţial sau integral.

2. În sensul poziţiei 0403, iaurtul poate fi concentrat sau aromatizat şi poate conţine zahăr sau alţi îndulcitori, fructe, nuci, cacao, ciocolată, condimente, cafea ori extract de cafea, plante, părţi din plante, cereale sau produse de panificaţie, cu condiţia ca substanţa adăugată să nu fie utilizată în scopul înlocuirii, totale sau parţiale, a elementului constitutiv al laptelui, iar produsul să-şi păstreze caracterul esenţial al iaurtului.

3. În sensul poziţiei 0405, se consideră:

(a) „unt” untul natural, untul din zer sau untul recombinat (proaspăt, sărat ori rânced, chiar dacă se află în recipiente închise ermetic), obţinut doar din lapte, al cărui conţinut de grăsimi din lapte este egal cu sau mai mare de 80%, dar de maximum 95%, în greutate, având un conţinut maxim de substanţe solide, altele decât grăsimile din lapte de 2%, în greutate, şi un conţinut de apă de maximum 16%, în greutate. Untul nu poate avea adăugaţi emulsifianţi, dar poate conţine clorură de sodiu, coloranţi alimentari, săruri de neutralizare şi culturi de bacterii lactice inofensive;

(b) „pastă din lapte pentru tartine” emulsia de tip „apă în ulei”, care poate fi întinsă pe tartine şi care conţine drept grăsimi doar grăsimile din lapte, al cărui conţinut de grăsimi din lapte este egal cu sau mai mare de 39%, dar mai mic de 80%, în greutate.

4. Produsele obţinute prin concentrarea zerului cu adaos de lapte sau de grăsimi din lapte se clasifică ca brânzeturi la poziţia 0406, cu condiţia ca produsele respective să prezinte următoarele caracteristici:

(a) să aibă un conţinut de grăsimi din lapte de minimum 5%, calculat la greutate/substanţă uscată;

(b) să aibă un conţinut de substanţă uscată, calculat la greutate, de minimum 70%, dar maximum 85%; şi

(c) să aibă o formă sau să li se poată da o formă.

5. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) insectele moarte improprii consumului uman (poziţia 0511);

(b) produsele obţinute din zer şi care conţin lactoză în proporţie de peste 95%, în greutate, exprimată în lactoză anhidră, calculată la substanţa uscată (poziţia 1702);

(c) produsele obţinute din lapte prin înlocuirea unuia sau mai multor constituenţi naturali ai acestuia, de exemplu, grăsimi butirice, cu o altă substanţă, de exemplu, grăsimi oleice (poziţia 1901 sau 2106); sau

(d) albuminele, inclusiv concentratele de mai multe proteine din zer, care conţin proteine din zer în proporţie de peste 80%, în greutate, calculată la substanţa uscată, (poziţia 3502), şi nici globulinele (poziţia 3504).

6. În sensul poziţiei 0410, se consideră „insecte” insectele moarte comestibile, întregi sau în bucăţi, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, afumate, sărate sau în saramură, precum şi făina şi pudra de insecte, adecvate pentru consumul uman. Termenul nu cuprinde insectele moarte comestibile, altfel preparate sau conservate (în general, secţiunea IV).

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiei 0404 10, se consideră „zer modificat” produsele care conţin componentele zerului, adică zerul din care s-au eliminat total sau parţial lactoza, proteinele sau sărurile minerale ori la care s-au adăugat componentele naturale ale zerului, precum şi produsele obţinute din amestecul de componente naturale ale zerului.

2. În sensul subpoziţiei 0405 10, termenul „unt” nu cuprinde untul deshidratat şi untul topit, denumit „ghee” (subpoziţia 0405 90).

Note complementare

1. Pentru subpoziţiile 0408 11 şi 0408 19, se consideră „altfel conservate” şi gălbenuşurile cu cantităţi limitate de sare (în general, o cantitate de sare de până la aproximativ 12% din greutate) sau cu cantităţi mici de produse chimice, adăugate în scopul conservării, dacă sunt îndeplinite concomitent următoarele condiţii:

(a) produsele îşi păstrează caracterul de gălbenuşuri de la subpoziţiile 0408 11 şi 0408 19;

(b) sarea sau produsele chimice nu sunt utilizate la un nivel mai mare decât cel necesar pentru conservare.

2. Produsele lactate din prezentul capitol includ permeatele din produse lactate, care sunt produse lactate caracterizate printr-un conţinut ridicat de lactoză, obţinute prin eliminarea proteinelor lactice şi a grăsimilor lactate din lapte, zer, smântână şi/sau zară dulce, şi/sau din materii prime similare, prin ultrafiltrare sau alte tehnici de prelucrare.

3. Pentru subpoziţiile 0404 10 şi 0404 90, permeatul din lapte şi permeatul din zer pot fi distinse prin analiza prezenţei substanţelor (de exemplu, acid lactic, lactaţi şi glicomacropeptide), care sunt asociate cu fabricarea zerului.

Subpoziţia 0404 10 cuprinde „permeatul din zer”, un produs al cărui miros este, de regulă, uşor acru, obţinut din zer sau din amestecuri de componente naturale ale zerului prin ultrafiltrare ori prin alte tehnici de prelucrare.

Prezenţa substanţelor asociate cu fabricarea zerului (de exemplu, acid lactic, lactaţi şi glicomacropeptide) constituie o condiţie pentru clasificarea permeatului din zer la subpoziţia 0404 10.

Subpoziţia 0404 90 cuprinde „permeatul din lapte”, un produs, de regulă, cu miros de lapte, obţinut din lapte prin ultrafiltrare sau prin alte tehnici de prelucrare. Prezenţa, în cantitate limitată, sau absenţa acidului lactic şi a lactaţilor (mai mică de 0,100% din greutate în permeatele din lapte în formă de praf sau mai mică de 0,015% din greutate în permeatele din lapte în formă lichidă), precum şi absenţa glicomacropeptidelor constituie o condiţie pentru clasificarea permeatelor din lapte la subpoziţia 0404 90.