D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.165g/2020 şi nr.178g/2020 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 305 alin.(1) din Codul de procedură penală

(omisiunea participării şi citării persoanei ale cărei drepturi

şi libertăţi pot fi afectate la examinarea unor demersuri)

 

nr. 162  din  29.12.2020

 

Monitorul Oficial nr.42-50/18 din 12.02.2021

 

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate pe 30 octombrie 2020 şi 17 noiembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarelor,

Deliberând pe 29 decembrie 2020, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

 

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările nr.165g/2020 şi nr.178g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 305 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Cristian Gundiuc, în interesele S.R.L. „Hollman Construct”, parte în dosarul nr.12r-62/20 şi, respectiv, de dl Iurie Gundiuc, parte în dosarul nr.12r-61/20, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău format din dnii Ion Bulhac, Ghenadie Lîsîi şi Igor Chiroşca, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect, Curtea a decis conexarea sesizărilor într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuind-i numărul „165g/2020”.

 

A. Circumstanţele litigiilor principale

4. Pe 26 iunie 2020, dl procuror Viorel Gaina a înaintat la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, un demers prin care a solicitat autorizarea aplicării sechestrului în cauza penală nr.2020790072 intentată în baza articolului 190 alin.(5) din Codul penal, în scopul asigurării şi reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune.

5. Printr-o încheiere din 27 iunie 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, a fost admis demersul procurorului şi a fost autorizată punerea sub sechestru a unor bunuri care le aparţin cu drept de proprietate S.R.L. „Hollman Construct” şi dlui Iurie Gundiuc.

6. Nefiind de acord cu încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, dl Iurie Gundiuc şi dl Cristian Gundiuc, administratorul S.R.L. „Hollman Construct”, au declarat recurs la Curtea de Apel Chişinău.

7. Ulterior, în cadrul şedinţei de judecată, dnii Cristian Gundiuc şi Iurie Gundiuc au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 305 alin.(1) [modul de examinare a demersurilor referitoare la efectuarea acţiunilor de urmărire penală, măsurilor speciale de investigaţii sau la aplicarea măsurilor procesuale de constrângere] din Codul de procedură penală în faţa Curţii de Apel Chişinău.

8. Pe 7 octombrie 2020, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acestora.

 

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi

a tratatelor internaţionale

„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.”

Articolul 16

Egalitatea

„[…]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 305

Modul de examinare a demersurilor referitoare la efectuarea acţiunilor

de urmărire penală, măsurilor speciale de investigaţii sau la aplicarea

măsurilor procesuale de constrângere

„(1) Demersul referitor la efectuarea acţiunilor de urmărire penală, măsurilor speciale de investigaţii sau la aplicarea măsurilor procesuale de constrângere se examinează de către judecătorul de instrucţie în şedinţă închisă, cu participarea procurorului şi, după caz, a reprezentantului organului care exercită activitatea specială de investigaţii.

[…]

(8) Încheierea judecătorului de instrucţie adoptată în condiţiile prezentului articol poate fi contestată cu recurs la curtea de apel.”

 

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că articolul 305 alin.(1) din Codul de procedură penală nu stabileşte participarea şi citarea persoanelor ale căror drepturi şi libertăţi pot fi afectate prin admiterea demersului referitor la efectuarea acţiunilor de urmărire penală, a măsurilor speciale de investigaţii sau la aplicarea măsurilor procesuale de constrângere. În acest sens, s-ar atesta o omisiune legislativă.

12. Astfel, autorii excepţiilor susţin că prevederile contestate nu-i oferă posibilitatea recurentului să participe la examinarea demersului privind autorizarea punerii sub sechestru, plasându-l, astfel, într-o poziţie dezavantajată în raport cu poziţia procurorului.

13. În opinia lor, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 4, 8, 16, 20, 26 şi 54 din Constituţie.

 

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte din proces şi, respectiv, de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizările sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 305 alin.(1) din Codul de procedură penală, conform cărora: „demersul referitor la efectuarea acţiunilor de urmărire penală, măsurilor speciale de investigaţii sau la aplicarea măsurilor procesuale de constrângere se examinează de către judecătorul de instrucţie în şedinţă închisă, cu participarea procurorului şi, după caz, a reprezentantului organului care exercită activitatea specială de investigaţii”.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care judecătorul de instrucţie a admis demersul procurorului privind aplicarea sechestrului (a se vedea supra §4). Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de judecată. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorilor sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, §27; DCC nr.24 din 2 martie 2020, §18; DCC nr.63 din 11 iunie 2020, §19; DCC nr.64 din 11 iunie 2020, §19).

21. Curtea constată că autorii sesizărilor afirmă că prevederile contestate ar încălca articolele 4 [drepturile şi libertăţile omului], 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 26 [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

22. Argumentul principal al autorilor sesizărilor constă în faptul că prevederile criticate nu ar stabili participarea şi citarea persoanelor a căror drepturi şi libertăţi pot fi afectate prin admiterea demersului procurorului în contextul măsurilor procesuale de constrângere.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare al Curţii Constituţionale dacă prin aceasta este afectat un drept constituţional fundamental (a se vedea HCC nr.19 din 3 iulie 2018, §59).

24. Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 4 şi 8 din Constituţie, Curtea reţine că acestea comportă un caracter general, reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate Aceste norme constituţionale pot fi incidente, în cazul excepţiei de neconstituţionalitate, dacă este constatată aplicabilitatea unui drept fundamental din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.12 din 7 mai 2020, §43; DCC nr.74 din 2 iulie 2020, §28; DCC nr.100 din 4 septembrie 2020, §25).

25. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 16 din Constituţie, Curtea reţine că acest articol este aplicabil doar în coroborare cu un drept fundamental. Prin urmare, ea trebuie să verifice incidenţa drepturilor fundamentale invocate (DCC nr.115 din 6 octombrie 2020, §21).

26. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea subliniază că acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Acest articol îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Prin urmare, pentru a putea fi invocat, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, §19; DCC nr.3 din 16 ianuarie 2020, §22; DCC nr.28 din 12 martie 2020, §18, DCC nr.48 din 25 mai 2020, §21).

27. Curtea mai observă că autorii sesizărilor contestă prevederile articolului 305 alin.(1) din Codul de procedură penală prin raportare la articolele 20, care garantează dreptul la un proces echitabil, şi 26, care se referă la dreptul la apărare. Aşadar, Curtea va verifica dacă aceste drepturi sunt afectate prin prevederile legale contestate.

28. Articolul 20 din Constituţie, care reglementează dreptul de acces liber la justiţie, îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Condiţia din articolul 6 §1 din Convenţie, potrivit căreia cauzele trebuie examinate în mod echitabil, trebuie înţeleasă în sensul asigurării respectării principiilor fundamentale ale procesului judiciar, i.e. a principiului contradictorialităţii şi a principiului egalităţii armelor.

29. Caracterul echitabil al procesului penal trebuie apreciat avându-se în vedere întreg procesul (HCC nr.2 din 23 ianuarie 2020, §50).

30. Curtea constată că în conformitate cu articolul 305 alin.(2) din Codul de procedură penală, examinarea demersului procurorului privind autorizarea aplicării sechestrului are loc fără participarea persoanei în privinţa căreia se soluţionează chestiunea. Potrivit articolului 203 alin.(1) din Codul de procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor şi în interdicţia aplicată proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. Conform alin.(2) al aceluiaşi articol, punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, acţiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor.

31. Totodată, potrivit articolul 305 alin.(8) din Codul de procedură penală, încheierea judecătorului de instrucţie prin care s-a autorizat aplicarea unei măsuri de constrângere poate fi contestată cu recurs la curtea de apel. Prin urmare, partea apărării dispune de o cale de atac prin care poate să-şi prezinte poziţia, să conteste demersul procurorului şi să combată constatările primei instanţe.

32. Curtea observă că autorii sesizărilor au făcut uz de acest remediu legislativ în cauzele în care au fost ridicate prezentele excepţii de neconstituţionalitate (a se vedea supra §6).

33. Mai mult, Curtea reţine că în baza articolului 209 din Codul de procedură penală este posibilă contestarea actului de punere sub sechestru, iar articolul 210 din acelaşi Cod prevede cazurile în care bunurile pot fi scoase de sub sechestru.

34. În acest context, Curtea reaminteşte că o dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate acţiona în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr.23 din 29 martie 2018, §30; DCC nr.128 din 29 octombrie 2020, §26).

35. Aşadar, Curtea reţine că prevederile contestate nu sunt de natură să afecteze dreptul la apărare sau a dreptului lor la un proces echitabil, de vreme ce există garanţii şi remedii procesuale compensatorii în acest sens.

36. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile contestate nu prezintă vreo ingerinţă în drepturile garantate de articolele 20 şi 26 din Constituţie. Pentru că nu s-a constatat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autorii sesizărilor, Curtea subliniază că nici articolele 16 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

37. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 305 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Cristian Gundiuc, în interesele S.R.L. „Hollman Construct”, parte în dosarul nr.12r-62/20 şi, respectiv, de dl Iurie Gundiuc, parte în dosarul nr.12r-61/20, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.