L E G E

pentru modificarea unor acte normative

 

nr. 112  din  09.07.2020

 

Monitorul Oficial nr.205-211/454 din 14.08.2020

 

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

 

Art.I. – Codul familiei nr.1316/2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.47–48, art.210), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 52 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În cazul copiilor cărora li s-a stabilit statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească, conform prevederilor art.14 alin.(1) lit.c) şi f) din Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, la solicitarea copilului sau a părintelui/părinţilor (cu acordul copilului), autoritatea tutelară teritorială asigură vizitarea trimestrială a părintelui/părinţilor de către copil, dacă în privinţa părintelui/părinţilor nu se află în derulare procese judiciare privind decăderea din drepturile părinteşti.”

2. Articolul 53 se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale copilului ai cărui părinte/părinţi sunt minori, se asigură de către părinţii sau alţi reprezentanţi legali ai părinţilor minori.”

3. La articolul 54, enunţul al doilea va avea următorul cuprins: „De opinia copilului se ţine cont în mod obligatoriu, în conformitate cu vârsta şi gradul său de maturitate, dacă aceasta nu contravine intereselor copilului.”

4. Articolul 58 se completează cu alineatele (1¹) şi (1²) cu următorul cuprins:

„(1¹) Părinţii/reprezentantul legal al părintelui minor exercită drepturile şi obligaţiile părinteşti şi asupra copilului părintelui minor, precum şi sunt reprezentanţi legali ai copilului respectiv.

(1²) Părintele minor îşi păstrează dreptul de a participa la creşterea, îngrijirea şi educaţia copilului.”

5. Articolul 61 se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) Părinţii sunt în drept să-şi delege parţial drepturile şi obligaţiile privind creşterea, îngrijirea şi educaţia copilului unui custode, prin depunerea unei cereri la autoritatea tutelară locală, conform procedurii stabilite de legislaţie. În acest caz, părinţii rămân a fi reprezentanţii legali ai copilului, iar custodele exercită atribuţii de responsabil legal al copilului, în condiţiile legislaţiei.”

6. Articolul 63:

se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) În cazul în care părinţii locuiesc separat, copilul care a atins vârsta de 14 ani alege cu care dintre părinţi vrea să locuiască. Dacă acesta refuză să aleagă cu care părinte vrea să locuiască, domiciliul copilului se stabileşte prin acordul părinţilor.”

la alineatul (2), primul enunţ va avea următorul cuprins: „Dacă lipseşte acordul părinţilor cu privire la stabilirea domiciliului copilului, iar copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu care părinte vrea să locuiască, domiciliul minorului se stabileşte de către instanţa de judecată, ţinând cont de interesele şi opinia copilului, în conformitate cu vârsta şi gradul său de maturitate.”

articolul se completează cu alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins:

„(4) În cazul în care lipseşte acordul părinţilor cu privire la stabilirea domiciliului copilului, până la stabilirea acestuia de către instanţa de judecată, domiciliul copilului este considerat domiciliul părintelui cu care acesta locuieşte permanent.

(5) În cazul indicat la alin.(4), părintele care locuieşte separat de copil are dreptul să petreacă timpul cu copilul la domiciliul său, dacă aceasta nu contravine interesului superior al copilului, luându-se în consideraţie vârsta copilului, proximitatea domiciliului părintelui care locuieşte separat, frecventarea studiilor/participarea la activităţi extraşcolare, conform unui program stabilit de autoritatea tutelară teritorială.”

7. Articolul 64:

la alineatul (2), după cuvintele „de către autoritatea tutelară teritorială” se introduce textul „ , care stabileşte un program de întrevederi”;

articolul se completează cu alineatele (2¹)–(2³) cu următorul cuprins:

„(2¹) La stabilirea programului de întrevederi se ţine cont de ataşamentul copilului faţă de fiecare dintre părinţi, faţă de fraţi şi surori, de vârsta copilului şi frecventarea studiilor/participarea la activităţi extraşcolare de către acesta, de calităţile morale ale părinţilor, de relaţiile dintre copil şi fiecare părinte, de proximitatea domiciliului părintelui care locuieşte separat de copil, astfel încât drepturile părinteşti să fie exercitate într-un mod echitabil.

(2²) În cazul în care părintele la domiciliul căruia a fost stabilit domiciliul copilului pleacă temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, la muncă sau în alte scopuri, iar copilul rămâne în grija altei persoane, părintele care locuieşte separat de copil îşi păstrează dreptul de a vizita copilul conform programului de întrevederi.

(2³) În cazul în care părintele la domiciliul căruia a fost stabilit domiciliul copilului pleacă în altă localitate din ţară sau de peste hotare împreună cu copilul ori lăsând copilul în custodie, acesta asigură comunicarea copilului cu celălalt părinte prin intermediul tehnologiilor informaţionale sau prin alte mijloace, precum şi posibilitatea vizitării copilului de celălalt părinte.”

8. La articolul 65, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Bunicii, fraţii şi surorile copilului au dreptul să comunice cu el. Dacă părinţii copilului (unul dintre aceştia) împiedică exercitarea acestui drept, autoritatea tutelară teritorială îi poate obliga să-l respecte, cu excepţia cazului în care aceasta contravine interesului superior al copilului.”

9. La articolul 69 alineatul (3), primul enunţ va avea următorul cuprins: „Părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti pot avea întrevederi cu copilul lor doar cu permisiunea autorităţii tutelare teritoriale, fiind luată în considerare, în mod obligatoriu, opinia copilului, în conformitate cu vârsta şi gradul său de maturitate.”

10. La articolul 70, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) La restabilirea în drepturile părinteşti se ţine cont, în mod obligatoriu, de opinia copilului, în conformitate cu vârsta şi gradul său de maturitate.”

11. La articolul 71 alineatul (4), după cuvântul „tutelare” se introduc cuvintele „locale şi a celei teritoriale”.

12. Articolul 72:

alineatul (1) se completează cu textul „ , reprezentantul legal al copilului pentru perioada respectivă fiind autoritatea tutelară teritorială”;

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Părinţii de la care a fost luat copilul pot avea întrevederi cu acesta, în unele cazuri, cu permisiunea autorităţii tutelare în a cărei evidentă se află copilul şi în baza avizului pozitiv al autorităţii tutelare locale în a cărei rază locuiesc părinţii copilului, fiind luată în considerare, în mod obligatoriu, opinia copilului, în conformitate cu vârsta şi gradul său de maturitate.”

13. Capitolul 11 se completează cu articolul 73¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 73¹. Conflictul de interese între o parte interesată şi autoritatea tutelară

În cazul unui conflict de interese între o parte interesată şi autoritatea tutelară locală sau cea teritorială, la cererea părţii interesate, instanţa judecătorească poate desemna responsabilă de caz o altă autoritate tutelară teritorială, ţinând cont de criteriul proximităţii, precum şi de alte criterii relevante.”

14. Articolul 77 se abrogă.

15. La articolul 90, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Persoanele cărora li s-a stabilit statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească sunt scutite de obligaţiile prevăzute la alin.(1).”

16. Articolul 142:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Tutela şi curatela se instituie asupra copiilor cărora li s-a stabilit statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească în scopul creşterii, educaţiei şi instruirii acestora, precum şi al apărării drepturilor şi intereselor lor legitime.”

alineatul (5) se abrogă.

17. Articolul 144 se abrogă.

 

Art.II. – Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.66–75, art.132), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 26 alineatul (3), în ambele cazuri, textul „ , adoptatorilor sau curatorului” se substituie cu cuvintele „sau a reprezentantului legal”.

2. Articolul 27:

la alineatul (1), textul „ , adoptatorului sau a curatorului” se substituie cu cuvintele „sau a reprezentantului legal”;

la alineatul (2), în partea introductivă, textul „ , adoptatorului sau al curatorului” se substituie cu cuvintele „sau a reprezentantului legal”;

la alineatul (3), cuvintele „adoptatorilor sau a curatorului” se substituie cu cuvintele „a reprezentantului legal”.

3. La articolul 28 alineatul (1), textul „ , adoptator sau tutore” se substituie cu cuvintele „sau reprezentantul legal”.

4. La articolul 33 alineatul (1), textul „a adoptatorului,” se exclude.

5. La articolul 50 alineatul (3) se abrogă.

6. Articolul 53 va avea următorul cuprins:

„Articolul 53. Instituirea tutelei şi curatelei asupra minorului

(1) Tutela şi curatela asupra minorului se instituie prin dispoziţia autorităţii tutelare teritoriale de la domiciliul acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.

(2) Autoritatea tutelară teritorială este obligată să dispună instituirea tutelei sau curatelei asupra minorului în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii avizului pozitiv al Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate cu privire la plasamentul planificat al minorului.

(3) La desemnarea tutorelui şi curatorului se ţine cont, în mod obligatoriu, de opinia minorului, în conformitate cu vârsta şi gradul său de maturitate.

(4) Până la desemnarea tutorelui sau curatorului, reprezentantul legal al minorului este autoritatea tutelară teritorială.”

7. Articolul 55:

alineatul (2) se abrogă;

alineatul (4):

litera e) se abrogă;

alineatul se completează cu literele k), l) şi m) cu următorul cuprins:

„k) cel care suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;

l) cel care nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia rudei minorului de până la gradul al IV-lea inclusiv;

m) cel care nu este rudă cu minorul de până la gradul al IV-lea inclusiv sau nu a stabilit relaţii apropiate cu acesta.”

articolul se completează cu alineatele (5) şi (6) cu următorul cuprins:

„(5) În cazul în care sunt mai multe persoane care îşi exprimă dorinţa de a fi desemnate tutore sau curator, autoritatea tutelară teritorială decide asupra acestui fapt. Dispoziţia autorităţii tutelare teritoriale poate fi contestată în instanţa de judecată.

(6) În cazul indicat la alin.(5), autoritatea tutelară teritorială ia în consideraţie capacităţile morale şi materiale de a creşte, îngriji şi educa copilul, relaţia acestuia cu persoana respectivă, precum şi locul habitual de trai al minorului.”

8. Articolul 56:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) La instituirea tutelei sau a curatelei asupra minorului, autoritatea tutelară teritorială poate institui şi consiliul de familie al minorului, la cererea persoanelor interesate, în caz de litigiu ori în cazul în care valoarea patrimoniului justifică acest lucru, dacă componenţa familiei permite instituirea consiliului respectiv.”

la alineatul (6), textul „minorul care a împlinit vârsta de 10 ani” se substituie cu textul „minor, în conformitate cu vârsta şi gradul său de maturitate”.

9. Articolul 58 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Drepturile şi obligaţiile de tutore şi cele de curator sunt exercitate exclusiv în interesul minorului aflat sub tutelă sau curatelă.”

10. Articolul 59 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Tutorele şi curatorul nu sunt în drept să împiedice luarea minorului din grija acestora la solicitarea autorităţii tutelare teritoriale, în cazul în care minorul urmează a fi (re)integrat în familia biologică sau în familia extinsă ori dacă urmează a fi instituită o formă de protecţie mai oportună, în conformitate cu interesul superior al copilului.”

11. La articolul 62 alineatul (3), cuvintele „restituit părinţilor sau a fost înfiat” se substituie cu textul „reintegrat în familie, adoptat sau plasat în alt serviciu de plasament”.

12. La articolul 148 alineatul (1), textul „care a împlinit vârsta de 10 ani” se substituie cu cuvintele „în conformitate cu vârsta şi gradul său de maturitate”.

13. Articolul 151:

la alineatul (1), textul „care a împlinit vîrsta de 10 ani” se substituie cu textul „ , în conformitate cu vârsta şi gradul său de maturitate,”;

la alineatul (3), textul „ , în cazul în care a împlinit vîrsta de 10 ani” se substituie cu cuvintele „sau din oficiu”.

14. La articolul 360 alineatul (6) litera a), textul „adoptator,” se exclude.

15. Articolul 2008:

la alineatul (1), textul „(adoptatori)” se exclude;

la alineatul (3), textul „(adoptatorilor)” se exclude.

16. Articolul 2009:

la alineatul (2), textul „(adoptatori)” se exclude;

la alineatul (3), textul „(adoptatorilor)” se exclude.

17. La articolul 2024 alineatul (3), textul „(adoptatorii)” se exclude.

 

Art.III. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.248–251, art.699), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În cuprinsul codului, cuvintele „înfietor” şi „înfiat”, la orice formă gramaticală, se exclud.

2. La articolul 33 alineatul (2) punctul 1), cuvintele „prin înfiere” se substituie cu cuvintele „prin adopţie”.

3. La articolul 77, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care victima, partea vătămată, bănuitul, învinuitul, inculpatul este minor sau este persoană iresponsabilă şi nu are reprezentant legal din rândul persoanelor indicate la alin.(1) ori în cazul unui conflict de interese între reprezentantul legal din rândul persoanelor indicate la alin.(1) şi minor sau persoana iresponsabilă, organul de urmărire penală ori instanţa de judecată desemnează din oficiu, prin ordonanţă sau încheiere motivată, în calitate de reprezentant legal autoritatea tutelară teritorială din raza sediului organului de urmărire penală sau al instanţei de judecată.”

 

Art.IV. – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.285–294, art.436), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 50 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) este reprezentantul legal al uneia dintre părţi;”.

2. Articolul 58:

la alineatul (4), textul „părinţii, înfietorii sau curatorii” se substituie cu cuvintele „reprezentanţii legali ai”;

alineatul (6) va avea următorul cuprins:

„(6) Drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale minorilor cu vârsta de până la 14 ani sunt apărate în instanţa judecătorească de reprezentanţii legali ai acestora.”

3. Articolul 79:

la alineatul (1), textul „înfietori,” se exclude;

la alineatul (3), cuvintele „custodele sau tutorele numit în conformitate cu legea” se substituie cu textul „custodele masei succesorale sau tutorele/curatorul, desemnat în conformitate cu legea, ori de către autoritatea tutelară teritorială”;

articolul se completează cu alineatul (3¹) cu următorul cuprins:

„(3¹) Reprezentarea în proces a minorului aflat în plasament de urgenţă sau plasament planificat se efectuează de către autoritatea tutelară teritorială sau de tutorele/curatorul desemnat în conformitate cu legea.”

4. La articolul 85 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) persoanele care depun cereri de încuviinţare a adopţiei naţionale sau a celei internaţionale – pentru cererile respective;”.

5. La articolul 218 alineatul (1), textul „ , înfietorii, tutorele sau curatorul” se substituie cu cuvintele „sau reprezentantul legal al”.

6. La articolul 279, alineatul (1) se completează cu litera b¹) cu următorul cuprins:

„b¹) înapoierea copilului în statul reşedinţei sale obişnuite sau exercitarea dreptului de vizitare a copilului, în conformitate cu Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, întocmită la Haga la 25 octombrie 1980;”.

7. La articolul 287 litera c), textul „ , solicitarea schimbării locului de naştere” se exclude.

8. Articolul 288:

litera h) va avea următorul cuprins:

„h) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului.”

litera i) se abrogă.

9. La articolul 289 alineatul (1), punctele 4), 7) şi 9) se abrogă.

10. Articolul 290 alineatul (3):

în partea introductivă, textul „15 zile” se substituie cu textul „10 zile lucrătoare”;

literele b)–e) vor avea următorul cuprins:

„b) raportul privind situaţia copilului adoptabil, conform modelului aprobat de autoritatea centrală cu atribuţii în domeniul adopţiei, şi certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de instituţia medicală din raza domiciliului acestuia;

c) confirmarea în formă scrisă a adoptatorului că a luat cunoştinţă de starea de sănătate a copilului;

d) consimţămintele copilului prevăzute la art.26 alin.(2) din Legea nr.99/2010 privind regimul juridic al adopţiei;

e) consimţămintele părinţilor prevăzute la art.23 alin.(1) lit.b) din Legea nr.99/2010 privind regimul juridic al adopţiei;”.

11. Articolul 291 va avea următorul cuprins:

„Articolul 291. Examinarea cererii de încuviinţare a adopţiei

(1) Cererea de încuviinţare a adopţiei naţionale se examinează în şedinţă închisă, cu participarea obligatorie a adoptatorilor şi a reprezentantului autorităţii tutelare teritoriale de la domiciliul copilului adoptabil.

(2) Cererea de încuviinţare a adopţiei internaţionale se examinează în şedinţă închisă, cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului autorităţii tutelare teritoriale de la domiciliul copilului adoptabil şi a reprezentantului organizaţiei străine acreditate în Republica Moldova cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale, care asistă adoptatorul.

(3) Cererile de încuviinţare a adopţiei naţionale/internaţionale se judecă în mod prioritar şi sunt examinate în termen de 10 zile lucrătoare de la data admiterii cererii.”

12. Articolul 292:

se completează cu alineatul (2¹) cu următorul cuprins:

„(2¹) Hotărârile instanţelor judecătoreşti emise pe marginea cererilor de încuviinţare a adopţiei naţionale/ internaţionale devin definitive şi irevocabile în termen de 10 zile lucrătoare de la data pronunţării.”

la alineatul (3), cuvintele „şi locul de naştere ale” se exclud;

la alineatul (4), cuvintele „ale adoptatorilor şi ale adoptatului” se substituie cu cuvintele „ale părinţilor adoptivi şi ale copilului adoptat”.

13. Codul se completează cu capitolul XXV¹ cu următorul cuprins:

„Capitolul XXV¹

ÎNAPOIEREA COPILULUI ŞI EXERCITAREA

DREPTULUI DE VIZITARE A COPILULUI

Articolul 293¹. Depunerea cererii

Cererea privind înapoierea copilului în statul reşedinţei sale obişnuite şi cea privind exercitarea dreptului de vizitare a copilului, în conformitate cu Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, întocmită la Haga la 25 octombrie 1980, se depun la Curtea de Apel Chişinău de către autoritatea centrală din Republica Moldova pentru implementarea prevederilor convenţiei menţionate sau de către reclamant.

 

Articolul 293². Conţinutul cererii

(1) Cererea trebuie să cuprindă:

a) informaţii privind identitatea reclamantului, a copilului şi a persoanei despre care se susţine că a luat sau a reţinut copilul;

b) motivele pe care se sprijină reclamantul pentru a cere înapoierea copilului, cu anexarea actelor confirmative şi cu indicarea prevederilor relevante din legislaţia statului în care se află reşedinţa reclamantului;

c) informaţiile disponibile cu privire la locul aflării copilului şi la identitatea persoanelor cu care se presupune că se află copilul.

(2) La cerere se anexează:

a) copiile legalizate a deciziilor sau acordurilor relevante;

b) raportul de evaluare psihologică a copilului, în cazul în care pârâtul sau reclamantul consideră că satisfacerea sau nesatisfacerea integrală ori parţială a cererii va avea efecte negative asupra copilului;

c) alte documente relevante.

(3) Actele întocmite într-o limbă străină se depun însoţite de traducerea autentificată în limba română.

 

Articolul 293³. Examinarea cererii

(1) Cererea privind înapoierea copilului în statul reşedinţei sale obişnuite şi/sau cea privind exercitarea dreptului de vizitare a copilului se examinează de către Curtea de Apel în şedinţă închisă, cu participarea obligatorie a reclamantului şi a pârâtului sau a reprezentanţilor acestora.

(2) Instanţa examinează cererile indicate la alin.(1) în mod prioritar şi judecă cauza în fond în termen de 10 zile lucrătoare de la data admiterii cererii.

 

Articolul 293⁴. Hotărârea judecătorească

(1) Hotărârea integrală se întocmeşte în termen de 14 zile de la data pronunţării dispozitivului acesteia.

(2) Hotărârea judecătorească emisă pe marginea cererii privind înapoierea copilului în statul reşedinţei sale obişnuite sau privind exercitarea dreptului de vizitare a copilului poate fi atacată cu recurs.”

14. La articolul 294 alineatul (2), textul „ , al adoptatorilor” se exclude.

15. La articolul 295, textul „a adoptatorilor,” se exclude.

 

Art.V. – Legea nr.198/2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.157–160, art.614), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 19 se completează cu alineatul (1²) cu următorul cuprins:

„(1²) La solicitarea copilului sau a autorităţii tutelare, copilul beneficiază de dreptul la asistenţă juridică calificată fără acordul părinţilor sau al tutorelui/curatorului.”

2. La articolul 20 litera a), textul „şi la alin.(1¹)” se substituie cu textul „ , alin.(1¹) şi alin.(1²)”.

 

Art.VI. – Articolul 14 din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.53–54, art.145), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Autoritatea tutelară teritorială de la locul aflării minorului neînsoţit solicitant de azil ori a celui care beneficiază de protecţie internaţională, de protecţie temporară sau de azil politic este reprezentantul legal al minorului respectiv şi acţionează în numele lui în raport cu persoanele fizice şi juridice, inclusiv cu autorităţile administraţiei publice, organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti.”

 

Art.VII. – Legea nr.99/2010 privind regimul juridic al adopţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.131–134, art.441), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În cuprinsul legii:

cuvintele „autoritate teritorială”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „autoritate tutelară teritorială” la forma gramaticală corespunzătoare;

sintagma „Registrul de stat al adopţiilor”, la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma „Registrul de stat al adopţiei” la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvântul „decizie”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „dispoziţie” la forma gramaticală corespunzătoare.

2. Articolul 2:

noţiunea „adoptator” va avea următorul cuprins:

„adoptator – cuplu căsătorit (soţ şi soţie), persoană necăsătorită, persoană căsătorită, dar care adoptă singură, fiind ruda copilului de până la gradul al IV-lea inclusiv, persoană cu care copilul a stabilit relaţii apropiate (inclusiv din rândul vecinilor sau al prietenilor de familie), care a depus cerere de adopţie şi care a fost luată la evidenţă de autorităţile cu atribuţii în domeniul adopţiei, în condiţiile prezentei legi;”

la noţiunea „copil adoptabil cu nevoi speciale”, litera c) va avea următorul cuprins:

„c) care are unul sau mai mulţi fraţi;”

noţiunea „părinte adoptiv/părinţi adoptivi” va avea următorul cuprins:

„părinte adoptiv – adoptator care a adoptat copilul;”.

3. La articolul 3 litera g), după cuvintele „datele de identificare ale” se introduce textul „copilului adoptabil,”.

4. Articolul 6¹ va avea următorul cuprins:

„Articolul 6¹. Atribuţiile Consiliului Consultativ pentru Adopţii

Consiliul Consultativ pentru Adopţii are următoarele atribuţii:

a) avizează în prealabil propunerile autorităţii centrale privind selectarea adoptatorului potrivit pentru copilul adoptabil în baza criteriilor aprobate de autoritatea centrală în cadrul procedurilor de adopţie internaţională;

b) examinează propunerile autorităţii centrale şi ale autorităţilor tutelare teritoriale privind oportunitatea separării fraţilor, cărora le-a fost stabilit statut de copil rămas fără ocrotire părintească şi/sau statut de copil adoptabil, prin adopţie naţională sau internaţională, şi eliberează avizele respective.”

5. Articolul 7 alineatul (1):

în partea introductivă, cuvântul „principale” se exclude;

la litera b), după cuvântul „adoptatorilor” se introduc cuvintele „în raza teritorială de competenţă”;

alineatul se completează cu litera c¹) cu următorul cuprins:

„c¹) informează copilul despre stabilirea statutului de copil adoptabil şi îl pregăteşte pentru adopţie, ţinând cont de vârsta şi gradul său de maturitate;”.

6. La articolul 8, litera d) va avea următorul cuprins:

„d) la solicitarea autorităţii centrale din Republica Moldova, asigură monitorizarea condiţiilor în care se află copiii din Republica Moldova adoptaţi peste hotare şi o informează despre rezultate;”.

7. Articolul 9²:

la alineatul (2), textul „31 ianuarie” se substituie cu textul „15 februarie”;

la alineatul (3) punctul 2), cuvintele „costurile şi taxele suportate de adoptatori în perioada preadopţie” se exclud;

la alineatul (4), cuvintele „15 februarie” se substituie cu cuvintele „1 martie”;

articolul se completează cu alineatul (5¹) cu următorul cuprins:

„(5¹) Certificatul de acreditare obţinut în condiţiile prezentei legi este valabil timp de un an din data ultimei înscrieri privind prelungirea acreditării.”

8. La articolul 9³, în partea introductivă, cuvintele „solicită instanţei de judecată suspendarea acreditării” se substituie cu cuvintele „suspendă acreditarea”.

9. La articolul 10, alineatul (3¹) va avea următorul cuprins:

„(3¹) În baza criteriilor, procedurilor şi termenelor aprobate de către autoritatea centrală, Consiliul Consultativ pentru Adopţii examinează oportunitatea separării fraţilor prin adopţie naţională sau internaţională:

a) la cererea expresă şi cu participarea reprezentanţilor autorităţii tutelare teritoriale de la domiciliul copiilor – în cazul adopţiei naţionale;

b) din iniţiativa autorităţii centrale şi cu participarea reprezentanţilor autorităţii tutelare teritoriale de la domiciliul copiilor – în cazul adopţiei internaţionale.”

10. Legea se completează cu articolul 10¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 10¹. Datele depersonalizate privind copiii adoptabili

(1) În baza rapoartelor privind situaţia copiilor adoptabili, autoritatea centrală întocmeşte extrase de date depersonalizate privind copiii adoptabili, care se publică pe pagina web oficială a acesteia.

(2) Autoritatea centrală asigură accesul securizat al organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale acreditate în Republica Moldova la rapoartele privind situaţia copiilor adoptabili cu nevoi speciale.

(3) Tipul de date conţinute în extrasele indicate la alin.(1) se stabileşte şi se aprobă de către autoritatea centrală.”

11. Articolul 12:

alineatul (3) se completează cu textul „sau să nu fie mai în vârstă cu mai mult de 48 de ani”;

la alineatul (4), litera d) va avea următorul cuprins:

„d) în privinţa cărora se află în derulare procese judiciare privind decăderea din drepturile părinteşti sau de la care au fost luaţi copiii, fără decădere din drepturile părinteşti;”

la alineatul (6), cuvântul „soţi” se substituie cu textul „un cuplu căsătorit (soţ şi soţie)”.

12. La articolul 14 alineatul (1) litera c), textul „ , inclusiv fraţi” se substituie cu textul „şi/sau copii cu nevoi speciale, conform prevederilor prezentei legi”.

13. La articolul 15, alineatul (1) se completează cu litera f¹) cu următorul cuprins:

„f¹) certificat despre lipsa pe parcursul ultimilor 5 ani a contravenţiilor prevăzute la art.63, 78¹, 85, 87, 89–91 din Codul contravenţional nr.218/2008, eliberat de subdiviziunea teritorială a Poliţiei de la domiciliul solicitantului;”.

14. Articolul 17:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) În baza rezultatelor evaluării prevăzute la art.16, autoritatea tutelară teritorială emite dispoziţia privind eliberarea atestatului de adoptator şi luarea la evidenţă a adoptatorului sau privind refuzul eliberării atestatului respectiv.”

articolul se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) În cazul schimbării domiciliului, adoptatorul depune:

a) cererea privind scoaterea din evidenţă – la autoritatea tutelară teritorială care i-a eliberat atestatul de adoptator;

b) cererea privind luarea la evidenţă – la autoritatea tutelară teritorială de la noul domiciliu.”

la alineatul (2), cuvintele „o lună” se substituie cu cuvintele „două luni”;

la alineatul (4), textul „la autoritatea centrală şi, ulterior, în instanţa de judecată competentă în materia adopţiei” se substituie cu cuvintele „în instanţa de judecată”;

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Atestatul de adoptator este valabil pentru o perioadă de doi ani. Autoritatea teritorială prelungeşte valabilitatea atestatului în urma unei solicitări de reînnoire din partea adoptatorului, reevaluând garanţiile morale şi condiţiile materiale ale acestuia. Menţiunea cu privire la prelungirea valabilităţii atestatului de adoptator se aplică pe partea verso a atestatului în rubricile corespunzătoare, iar despre acest fapt este informată autoritatea centrală în termen de 5 zile lucrătoare. Cererea de prelungire a valabilităţii atestatului de adoptator este depusă de adoptator la autoritatea tutelară teritorială cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de expirarea valabilităţii.”

articolul se completează cu alineatele (5¹) şi (6¹)–(6³) cu următorul cuprins:

„(5¹) În lipsa cererii de prelungire a valabilităţii, la expirarea valabilităţii atestatului de adoptator, autoritatea tutelară teritorială scoate din evidenţă adoptatorul în ziua următoare.”

„(6¹) Atestatul de adoptator poate fi retras:

a) dacă se constată că adoptatorul a ascuns informaţii sau a prezentat informaţii false în procesul de evaluare a capacităţii de adopţie a adoptatorului;

b) dacă se constată că nu mai sunt îndeplinite garanţiile morale şi condiţiile materiale în temeiul cărora a fost eliberat atestatul;

c) dacă se constată implicarea directă a adoptatorului în identificarea unui copil cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil adoptabil, cu excepţia situaţiei în care adoptatorul este rudă de până la gradul al IV-lea inclusiv a copilului respectiv;

d) la propunerea autorităţii centrale, dacă se constată că eliberarea atestatului a fost în mod vădit neîntemeiată sau ilegală;

e) în situaţia prevăzută la art.28 alin.(4¹).

(6²) Valabilitatea atestatului de adoptator încetează de drept:

a) în cazul divorţului sau al decesului unuia dintre soţi – pentru cuplul căsătorit (soţ şi soţie);

b) în cazul căsătoriei sau al decesului persoanei care deţine atestat de adoptator;

c) la data devenirii irevocabile a hotărârii instanţei judecătoreşti cu privire la încuviinţarea adopţiei.

(6³) În situaţiile indicate la alin.(5¹), (6¹) şi la alin.(6²) lit.a) şi b), autoritatea tutelară teritorială emite dispoziţia de scoatere din evidenţă a adoptatorului, informând despre acest fapt autoritatea centrală în termen de 5 zile lucrătoare.”

15. La articolul 18, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Nu poate adopta persoana sau cuplul căsătorit (soţ şi soţie) care nu deţine atestat de adoptator şi nu a fost luat la evidenţă în conformitate cu art.17.”

16. La articolul 19, cuvântul „elaborat” se substituie cu cuvântul „aprobat”.

17. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

„Articolul 20. Statutul de copil adoptabil

(1) Concomitent cu emiterea dispoziţiei privind stabilirea statutului de copil rămas fără ocrotire părintească în condiţiile Legii nr.140/2013 cu privire la protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, autoritatea tutelară teritorială emite dispoziţia privind stabilirea statutului de copil adoptabil şi luarea la evidenţă a acestuia, precum şi întreprinde măsuri pentru adopţia copilului conform prevederilor legislaţiei, cu excepţia copiilor cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească plasaţi în serviciul tutelă/curatelă în cadrul familiei extinse.

(2) În cazul copiilor cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească plasaţi în serviciul tutelă/curatelă în cadrul familiei extinse, la cererea tutorelui/curatorului, autoritatea tutelară teritorială emite dispoziţia privind stabilirea statutului de copil adoptabil şi informează despre aceasta copilul, în funcţie de vârsta şi gradul său de maturitate.

(3) Autoritatea tutelară teritorială informează părinţii copilului decăzuţi din drepturile părinteşti despre:

a) stabilirea statutului de copil adoptabil;

b) procedura de restabilire în drepturile părinteşti;

c) necesitatea de a informa autoritatea tutelară teritorială despre depunerea în instanţa de judecată a cererii privind restabilirea în drepturile părinteşti.

(4) Statutul de copil adoptabil se retrage în cazul:

a) plasării copilului în serviciul tutelă/curatelă în cadrul familiei extinse fără intenţia tutorilor/curatorilor de a adopta copilul;

b) retragerii statutului de copil rămas fără ocrotire părintească, în condiţiile art.15 alin.(2) din Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.”

18. Articolul 21:

alineatul (3¹) se completează cu textul „ , inclusiv fotografiile copiilor cu nevoi speciale”;

la alineatul (3²), în partea introductivă, cuvintele „o dată la doi ani” se substituie cu textul „anual, pentru copiii adoptabili fără nevoi speciale, şi o dată la doi ani, pentru copiii adoptabili cu nevoi speciale”.

19. La articolul 22, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) În vederea potrivirii adoptatorilor, autoritatea centrală şi autorităţile teritoriale se informează reciproc despre adoptatori şi copiii adoptabili.”

20. Articolul 23:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru încuviinţarea adopţiei sunt necesare:

a) consimţământul copilului adoptabil;

b) în cazul adopţiei copilului de către celălalt soţ – consimţămintele în formă scrisă ale părinţilor biologici ai copilului, cu excepţia situaţiilor, confirmate prin acte corespunzătoare, în care consimţământul respectiv nu poate fi obţinut deoarece:

– există o hotărâre judecătorească privind decăderea din drepturile părinteşti a părintelui copilului;

– în privinţa părintelui este instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

– părintele este declarat ca fiind dispărut fără veste sau decedat;

– datele despre părinte din certificatul de naştere al copilului au fost înscrise în temeiul declaraţiilor celuilalt părinte.”

la alineatul (4), textul „în scris,” se exclude.

21. Articolele 24 şi 25 se abrogă.

22. Articolul 26 va avea următorul cuprins:

„Articolul 26. Consimţământul copilului adoptabil

(1) Pentru a-şi exprima consimţământul, copilul beneficiază de consiliere şi informare, asigurate de autoritatea tutelară teritorială, privind scopul, etapele şi efectele adopţiei, ţinând cont de opinia, dorinţele şi sentimentele copilului în funcţie de vârsta şi de gradul său de maturitate.

(2) Copilul îşi exprimă consimţământul în formă scrisă (sau, după caz, în mod verbal, în prezenţa psihologului şi a reprezentantului autorităţii tutelare teritoriale, care confirmă în scris consimţământul copilului) de a fi:

a) vizitat de adoptator;

b) încredinţat în vederea adopţiei;

c) adoptat.”

23. Articolul 27:

alineatul (1) se completează cu textul „ , conform metodologiei aprobate de către autoritatea centrală pentru protecţia copilului”;

articolul se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Procedura de potrivire a adoptatorului presupune următoarele etape:

a) selectarea adoptatorului potrivit pentru copilul adoptabil;

b) vizitarea copilului adoptabil de către adoptatorul potrivit;

c) încredinţarea copilului adoptabil adoptatorului în vederea adopţiei.”

24. Articolul 28:

la alineatul (4), cuvintele „un alt proces de potrivire” se substituie cu cuvintele „încă cel mult două proceduri de potrivire”;

articolul se completează cu alineatele (4¹) şi (6) cu următorul cuprins:

„(4¹) Dacă adoptatorul de trei ori nu acceptă potrivirea cu un copil adoptabil care corespunde informaţiilor indicate în atestatul de adoptator, acesta pierde dreptul la o alta procedură de potrivire, iar atestatul de adoptator îi este retras.”

„(6) Potrivirea adoptatorului cu copilul adoptabil, conform prevederilor alin.(1)–(5) din prezentul articol, nu este necesară în cazul adopţiei copilului de către persoanele indicate la art.27 alin.(3) lit.b) şi c), dacă copilul s-a aflat în grija lor cel puţin 30 de zile.”

25. La articolul 29, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) În termen de 5 zile de la acceptarea potrivirii, autoritatea tutelară teritorială de la domiciliul copilului îl încredinţează adoptatorului pentru o perioadă de la 60 până la 90 de zile, în vederea adaptării copilului cu adoptatorul şi a constatării compatibilităţii lor.”

26. Legea se completează cu articolul 29¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 29¹. Suspendarea procedurii de potrivire a adoptatorului

(1) Autoritatea tutelară teritorială de la locul aflării copilului adoptabil, care a fost informată despre depunerea în instanţa de judecată a cererii privind restabilirea în drepturile părinteşti, suspendă procedura de potrivire a adoptatorului cu copilul adoptabil până la data devenirii irevocabile a hotărârii judecătoreşti cu privire la cererea de restabilire în drepturile părinteşti sau până la data scoaterii de pe rol a cererii respective, după care, în termen de 3 zile lucrătoare:

a) emite dispoziţia de retragere a statutului de copil adoptabil şi a statutului de copil rămas fără ocrotire părintească, în condiţiile art.15 alin.(2) din Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi – în cazul restabilirii părinţilor în drepturile părinteşti;

b) reia procedura de potrivire a adoptatorului cu copilul adoptabil de la momentul suspendării – în cazul în care părinţii nu au fost restabiliţi în drepturile părinteşti.

(2) Autoritatea tutelară teritorială care a fost informată despre depunerea în instanţa de judecată a cererii privind restabilirea în drepturi părinteşti este obligată:

a) în termen de 3 zile lucrătoare, să informeze în scris despre acest fapt autoritatea tutelară teritorială de la locul aflării copilului adoptabil, dacă este cazul;

b) să monitorizeze derularea procedurii de restabilire în drepturile părinteşti;

c) în termen de 3 zile lucrătoare, să informeze în scris autoritatea tutelară teritorială de la locul aflării copilului adoptabil asupra hotărârii judecătoreşti cu privire la cererea de restabilire în drepturile părinteşti sau asupra scoaterii de pe rol a cererii respective.”

27. Articolul 30:

la alineatul (1¹), textul „art.16, 23, 24 şi 26” se substituie cu textul „art.16, 23 şi 26”;

la alineatul (3), textul „la autoritatea centrală, iar ulterior” se exclude.

28. Articolul 31:

la alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) solicitarea motivată cu privire la schimbarea numelui şi/sau a prenumelui copilului, precum şi numele pe care îl va purta copilul, dacă adoptatorii poartă nume diferite;”

alineatul (4):

la litera b), cuvântul „certificatul” se substituie cu textul „raportul privind situaţia copilului adoptabil şi certificatul”;

literele c), d) şi e) vor avea următorul cuprins:

„c) confirmarea în scris a adoptatorului cu privire la faptul că a luat cunoştinţă de starea de sănătate a copilului;

d) consimţămintele copilului indicate la art.26 alin.(2);

e) consimţămintele părinţilor indicate la art.23 alin.(1) lit.b);”

alineatele (5) şi (7) vor avea următorul cuprins:

„(5) Cererea de încuviinţare a adopţiei se examinează cu participarea obligatorie a adoptatorului şi a reprezentantului autorităţii tutelare teritoriale de la domiciliul copilului.”

„(7) În cazul iniţierii unei proceduri judiciare care ar putea avea ca rezultat retragerea statutului de copil rămas fără ocrotire părintească, procedura de încuviinţare a adopţiei se suspendă până la soluţionarea procedurii respective.”

29. Articolul 34:

alineatul (1) se completează cu următorul enunţ: „În cazul în care persoanele vizate sunt rudele copilului adoptabil de până la gradul al IV-lea inclusiv, acestea au dreptul de a depune cererea de adopţie prin intermediul autorităţii centrale cu atribuţii în domeniul adopţiei din statul primitor.”

la alineatul (3), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) conform procedurii de adopţie internaţională, prin intermediul autorităţii centrale cu atribuţii în domeniul adopţiei din statul primitor sau prin intermediul organizaţiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale din statul primitor, acreditate şi înregistrate în Republica Moldova în condiţiile prezentei legi;”.

30. Articolul 36 alineatul (1):

litera a):

în partea introductivă, cuvintele „ale autorităţii centrale” se exclud;

liniuţa a şasea se abrogă;

litera d) va avea următorul cuprins:

„d) consimţământul la adopţie al soţului/soţiei persoanei care doreşte să adopte singură, dacă este căsătorită – în cazul rudei copilului de până la gradul al IV-lea inclusiv sau al persoanei cu care copilul a stabilit relaţii apropiate;”

litera g) se abrogă;

alineatul se completează cu litera i) cu următorul cuprins:

„i) actul de confirmare a achitării taxei pentru prestarea serviciilor aferente realizării procedurii de adopţie internaţională pe teritoriul Republicii Moldova. Odată cu retragerea cererii de adopţie internaţională şi a actelor anexate la aceasta, adoptatorul este în drept să solicite şi restituirea taxei achitate doar în cazul în care nu au fost utilizate surse financiare pentru o procedură de adopţie iniţiată anterior şi care s-a stopat din diverse motive.”

31. Articolul 37:

alineatele (1) şi (1¹) vor avea următorul cuprins:

„(1) Autoritatea centrală din Republica Moldova selectează, conform criteriilor stabilite, adoptatorul potrivit pentru copilul adoptabil şi transmite adoptatorului selectat, în baza avizului pozitiv al Consiliului Consultativ pentru Adopţii, raportul privind situaţia copilului adoptabil, fără a dezvălui identitatea copilului, locul de naştere şi locul de trai, solicitându-i să-şi exprime acordul sau dezacordul privind adopţia copilului respectiv, precum şi informează în scris autoritatea tutelară teritorială de la domiciliul copilului despre potrivirea prealabilă, solicitând suspendarea acţiunilor de identificare a unui adoptator naţional pentru copilul adoptabil vizat.

(1¹) În cazul în care certificatul medical al adoptatorului conţine informaţii privind existenta unei maladii sau afecţiuni, în procesul de selectare a adoptatorului potrivit, autoritatea centrală consultă specialişti de profil din cadrul instituţiilor medicale de nivel republican, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, pentru a determina în ce măsură maladia sau afecţiunea adoptatorului limitează capacitatea acestuia de a-şi îndeplini corespunzător obligaţiile şi responsabilităţile privind îngrijirea şi educarea copilului.”

articolul se completează cu alineatul (1²) cu următorul cuprins:

„(1²) În cazul în care informaţia privind starea sănătăţii copilului adoptabil pentru care a fost selectat un adoptator conţine un diagnostic care necesită a fi examinat aprofundat, adoptatorul respectiv poate solicita realizarea unor investigaţii medicale suplimentare, cu indicarea specialiştilor necesari şi cu asistenţa reprezentantului organizaţiei străine acreditate în Republica Moldova cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale, suportând integral cheltuielile pentru realizarea investigaţiilor respective.”

alineatul (3) se completează cu textul „ , informând despre acest fapt adoptatorul”;

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Autoritatea tutelară teritorială eliberează adoptatorului un permis de vizită în condiţiile art.28. Adoptatorul vizitează copilul cu participarea obligatorie a reprezentantului autorităţii tutelare teritoriale de la domiciliul copilului sau a managerului de caz. Numărul vizitelor necesare pentru constatarea compatibilităţii adoptatorului cu copilul se stabileşte de autoritatea tutelară teritorială în comun cu managerul de caz. Vizitele se desfăşoară într-o perioadă de 30 de zile de la data eliberării permisului de vizită. Din motive întemeiate, expuse în formă scrisă, autoritatea tutelară teritorială poate prelungi perioada vizitelor cu încă cel mult 30 de zile.”

articolul se completează cu alineatele (4¹)–(4⁵) cu următorul cuprins:

„(4¹) Pe parcursul perioadei de potrivire, autoritatea tutelară teritorială de la domiciliul copilului adoptabil poate dispune încredinţarea copilului respectiv adoptatorului, în vederea locuirii copilului la reşedinţa temporară a acestuia din Republica Moldova, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate al copilului, precum şi de evoluţia relaţiei dintre copil şi adoptator.

(4²) Încredinţarea copilului în vederea adopţiei internaţionale se efectuează printr-o dispoziţie motivată, emisă de autoritatea tutelară teritorială.

(4³) În cazul încredinţării copilului în vederea adopţiei internaţionale, autoritatea tutelară teritorială de la domiciliul copilului monitorizează dezvoltarea copilului şi evoluţia relaţiilor dintre el şi adoptator pe tot parcursul perioadei de încredinţare.

(4⁴) Reprezentantul organizaţiei străine acreditate în Republica Moldova cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale care asistă cuplul căsătorit (soţ şi soţie) este obligat să asigure contactul şi comunicarea eficientă dintre reprezentantul autorităţii tutelare teritoriale de la domiciliul copilului adoptabil şi adoptator, în vederea monitorizării evoluţiei relaţiei dintre copil şi adoptator.

(4⁵) Dacă adopţia internaţională se efectuează de un cuplu căsătorit (soţ şi soţie), din motive întemeiate (familiale, de serviciu, alte circumstanţe întemeiate), adoptatorul are dreptul de a pleca în ţara sa de origine, pentru o scurtă perioadă, asigurându-se că cel puţin unul dintre soţi se va afla cu copilul pentru continuarea procedurii de potrivire.”

32. La articolul 38 alineatul (4,) cuvântul „procurorului” se substituie cu cuvintele „reprezentantului organizaţiei străine acreditate în Republica Moldova cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale, care asistă adoptatorul”.

33. La articolul 39⁴ alineatul (2), textul „ , la care se anexează copiile de pe actele care confirmă capacitatea de a adopta, garanţiile morale şi materiale ale adoptatorului” se exclude.

34. Articolul 45 alineatul (2):

în partea introductivă, textul „5 ani” se substituie cu textul „2 ani”;

la litera a), textul „3 rapoarte (la 3, la 6 şi la 12 luni)” se substituie cu textul „4 rapoarte (la o lună, la 3, la 6 şi la 12 luni)”;

litera c) se abrogă.

35. La articolul 54 alineatul (2), litera c) se abrogă.

36. La articolul 55 alineatul (1) litera d), cuvintele „sau internaţionale” se exclud.

 

Art.VIII. – Legea nr.123/2010 cu privire la serviciile sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.155–158, art.541), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 6:

la alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) servicii sociale cu specializare înaltă:

– cu componentă rezidenţială;

– fără componentă rezidenţială.”

alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Serviciile sociale cu specializare înaltă sunt:

a) cu componentă rezidenţială – serviciile prestate într-o instituţie rezidenţială sau într-o instituţie specializată de plasament temporar, care impun un şir de intervenţii complexe ce pot include orice combinaţie de servicii sociale specializate, acordate beneficiarilor cu dependenţă sporită şi care necesită supraveghere continuă (24/24 ore);

b) fără componentă rezidenţială – serviciile care oferă beneficiarilor asistenţă socială complexă înalt calificată/cu specializare îngustă, la nivel regional sau naţional.”

2. La articolul 8 alineatul (1), litera f) va avea următorul cuprins:

„f) organizează şi gestionează prestarea serviciilor sociale cu specializare înaltă şi, în caz de necesitate, contractează prestatori de servicii sociale cu specializare înaltă, dacă prestarea serviciilor respective nu poate fi organizată/gestionată de autorităţile administraţiei publice locale.”

 

Art.IX. – Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.167–172, art.534), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, cuvintele „ori a altor reprezentanţi legali” se substituie cu textul „ , reprezentanţilor legali ori responsabililor legali”.

2. Articolul 3:

noţiunile „copil separat de părinţi”, „reprezentant legal al copilului”, „pericol iminent” şi „specialist în protecţia drepturilor copilului” vor avea următorul cuprins:

„copil separat de părinţi – copil lipsit efectiv de grija părinţilor/unicului părinte în situaţii determinate de aflarea motivată a acestora în altă localitate din ţară sau de peste hotare pentru o perioadă mai mare de 2 luni consecutive; copil luat de la părinţi din cauza unui pericol iminent pentru viaţa sau sănătatea acestuia; copil căruia i s-a stabilit statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;”

„reprezentant legal al copilului – părintele copilului, persoană sau autoritate, desemnată, conform legii, să apere drepturile şi interesele legitime ale copilului şi să acţioneze în numele copilului în materie de protecţie, siguranţă, ocrotire a sănătăţii, educaţie, proprietate şi în alte domenii;”

„pericol iminent – circumstanţe care indică în mod cert asupra existenţei situaţiei de risc, inclusiv asupra prezenţei elementelor constitutive ale unei infracţiuni contra vieţii şi/sau sănătăţii copilului sau asupra riscului apariţiei acestora în perioada imediat următoare, care au sau pot avea impact grav asupra integrităţii fizice şi/sau psihice a copilului;”

„specialist în protecţia drepturilor copilului – persoană angajată în cadrul primăriei (cu sau fără statut de funcţionar public), cu studii în domeniul asistenţei sociale, al pedagogiei, al psihologiei, al dreptului, al administraţiei publice sau în alte domenii umanitare conexe, care este deţinătoare a diplomei de licenţă sau de masterat şi care realizează activităţi de suport pentru exercitarea atribuţiilor autorităţii tutelare locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului;”

articolul se completează cu noţiunea „responsabil legal al copilului” cu următorul cuprins:

„responsabil legal al copilului – persoană sau autoritate, desemnată, conform legii, să exercite drepturi şi obligaţii aferente creşterii, îngrijirii şi educaţiei copilului, prin acordarea suportului fizic, emoţional, educaţional şi de dezvoltare, în conformitate cu drepturile şi interesele copilului.”

3. La articolul 5, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) În cazul separării copilului de părinţi din cauza aflării acestuia în situaţiile de risc prevăzute la art.8, autoritatea tutelară teritorială dispune plasamentul copilului, ţinând cont de prioritatea plasării acestuia în serviciul tutelă/curatelă în cadrul familiei extinse sau în cadrul familiei persoanei cu care copilul a stabilit relaţii apropiate (vecin, prieten de familie etc.) faţă de celelalte tipuri de servicii de plasament, iar în cazul în care acest lucru este imposibil – de prioritatea plasării în servicii de plasament de tip familial faţă de plasarea în cele de tip rezidenţial.”

4. Articolul 6 alineatul (1):

se completează cu litera a¹) cu următorul cuprins:

„a¹) informează autoritatea tutelară teritorială despre cazurile copiilor care necesită asistenţă juridică calificată pentru respectarea drepturilor şi intereselor acestora;”

litera e) se completează cu textul „şi înaintează, în termen de 3 zile lucrătoare, acţiunea în instanţa de judecată privind decăderea din drepturile părinteşti sau privind luarea copilului de la părinţi fără ca aceştia să fie decăzuţi din drepturile părinteşti”;

litera g) va avea următorul cuprins:

„g) asigură instituirea custodiei asupra copiilor ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare ori nu-şi pot realiza obligaţiile privind creşterea, îngrijirea şi educaţia copilului din cauza problemelor de sănătate;”

alineatul se completează cu literele k¹) şi l¹) cu următorul cuprins:

„k¹) solicită, în caz de necesitate, oficiului teritorial al Consiliului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat în vederea înaintării acţiunii în instanţa de judecată privind decăderea din drepturile părinteşti sau privind luarea copilului de la părinţi fără ca aceştia să fie decăzuţi din drepturile părinteşti;”

„l¹) asigură monitorizarea situaţiei copiilor ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare;”

la litera o), textul „copiilor rămaşi fără ocrotire părintească” se substituie cu textul „copiilor cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească sau de copil rămas temporar fără ocrotire părintească”.

5. Articolul 7:

se completează cu literele d¹), h¹) şi h²) cu următorul cuprins:

„d¹) asigură instituirea tutelei/curatelei asupra copiilor cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească şi de copil rămas temporar fără ocrotire părintească; asigură instituirea şi convocarea consiliului de familie al copilului şi desemnarea tutorelui/curatorului special şi a celui supleant, în conformitate cu Codul civil;”

„h¹) participă în calitate de reprezentant legal al copilului victimă sau martor al infracţiunii ori contravenţiei, precum şi al copilului care are calitate de contravenient, bănuit, învinuit, inculpat – în cazul în care nu sunt prezenţi părinţii sau tutorele/curatorul copilului şi în temeiul ordonanţei organului de urmărire penală sau al încheierii instanţei de judecată prin care autoritatea tutelară teritorială a fost desemnată ca reprezentant legal al copilului respectiv;

h²) solicită, în caz de necesitate, oficiului teritorial al Consiliului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat care să reprezinte în raport cu organul de urmărire penală şi/sau în instanţa de judecată interesele copilului aflat în situaţie de risc faţă de care a fost dispus plasamentul de urgenţă sau plasamentul planificat;”

litera j) se completează cu cuvintele „şi asigură formarea profesională iniţială şi cea continuă, în conformitate cu necesităţile identificate”;

la litera k), cuvintele „efectuează analiza datelor” se substituie cu cuvintele „analizează anual datele”;

la litera n), după cuvântul „curatelă” se introduce textul „ , precum şi a indemnizaţiilor zilnice pentru copiii cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească şi cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească,”;

litera o) se completează cu textul „ , şi celor ale Convenţiei europene asupra recunoaşterii şi executării deciziilor privind supravegherea copiilor şi restabilirea supravegherii copiilor, adoptată la Luxemburg la 20 mai 1980”;

articolul se completează cu litera p) cu următorul cuprins:

„p) în cooperare cu alte autorităţi, inclusiv autorităţi tutelare locale, întreprinde măsurile necesare pentru protecţia şi repatrierea copiilor neînsoţiţi identificaţi peste hotare şi a celor aflaţi în dificultate peste hotare, în conformitate cu procedurile stabilite de către Guvern.”

6. Capitolul II se completează cu articolul 7¹ cu următorul cuprins:

„Articolul 7¹. Atribuţiile autorităţii centrale pentru protecţia copilului

Autoritatea centrală pentru protecţia copilului exercită următoarele atribuţii:

a) elaborează proiecte de acte normative pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniul protecţiei sociale a familiei şi protecţiei drepturilor copilului şi monitorizează implementarea acesteia;

b) exercită atribuţiile de autoritate centrală desemnată în contextul implementării prevederilor Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materie de adopţie internaţională, încheiată la Haga la 29 mai 1993, celor ale Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, întocmită la Haga la 25 octombrie 1980, şi celor ale Convenţiei europene asupra recunoaşterii şi executării deciziilor privind supravegherea copiilor şi restabilirea supravegherii copiilor, adoptată la Luxemburg la 20 mai 1980;

c) analizează politicile de protecţie socială a familiei şi de protecţie a drepturilor copilului şi elaborează propuneri şi recomandări privind îmbunătăţirea situaţiei în domeniu;

d) elaborează şi monitorizează aplicarea standardelor minime de calitate pentru tipurile de servicii sociale prestate copiilor/familiilor cu copii în scopul prevenirii, limitării sau depăşirii unei situaţii de dificultate;

e) asigură dezvoltarea mecanismelor de protecţie socială a copiilor/familiilor cu copii, asigură accesul copiilor şi al familiilor la servicii sociale de calitate;

f) susţine metodologic dezvoltarea acţiunilor comunitare privind prevenirea separării copilului de familie şi menţinerea lui în mediul familial;

g) coordonează metodologic activitatea autorităţilor tutelare din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi nivelul al doilea;

h) coordonează şi monitorizează activitatea în domeniul adopţiei;

i) asigură accesul persoanelor fizice şi juridice, autorizate prin lege, la informaţia privind copiii luaţi în evidenţă pentru adopţie;

j) colectează, analizează şi asigură protecţia şi confidenţialitatea datelor privind copiii aflaţi în situaţie de risc şi copiii separaţi de părinţi, privind adopţiile naţionale şi cele internaţionale;

k) colectează şi analizează datele cu privire la serviciile sociale prestate familiilor cu copii şi copiilor separaţi de părinţi;

l) monitorizează respectarea drepturilor copilului în perioada preadopţie şi cea postadopţie;

m) coordonează elaborarea, aprobă şi monitorizează implementarea programelor de găzduire peste hotare a copiilor adoptabili în vederea adopţiei;

n) ţine Registrul de stat al adopţiei şi Registrul de stat al copiilor aflaţi în situaţie de risc şi al copiilor separaţi de părinţi, în condiţiile legii;

o) asigură, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, protecţia şi repatrierea copiilor neînsoţiţi identificaţi peste hotare şi a celor aflaţi în dificultate peste hotare;

p) promovează măsuri de prevenire a violenţei împotriva copilului;

q) coordonează implementarea mecanismului de cooperare intersectorială pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului, precum şi a mecanismului de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului;

r) coordonează, în comun cu autorităţile publice centrale şi cele locale, cu organismele internaţionale şi organizaţiile societăţii civile, realizarea programelor de protecţie socială a familiei şi de protecţie a drepturilor copilului;

s) coordonează/participă la realizarea studiilor în domeniul protecţiei drepturilor copilului;

t) acordă asistenţă metodologică direcţiilor raionale, celor municipale şi celor din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia de asistenţă socială şi protecţie a familiei, precum şi asistenţilor sociali comunitari şi organizaţiilor societăţii civile prestatoare de servicii în domeniu;

u) elaborează rapoarte naţionale periodice privind aplicarea la nivel naţional a Convenţiei cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989.”

7. La articolul 8, litera j) se completează cu textul „ , dacă se află în una sau mai multe situaţii indicate la lit.a)–i)”.

8. Articolul 11:

la alineatul (2), litera b) se completează cu textul „(casă de copii de tip familial, asistenţă parentală profesionistă)”;

alineatul (3) se completează cu textul „şi se emite dispoziţia cu privire la (re)integrarea copilului în familie sau cu privire la plasamentul planificat al acestuia”.

9. Articolul 12:

alineatul (2):

litera a) se abrogă;

la litera b), cuvintele „casă de copii de tip familial” se substituie cu textul „tutelă/curatelă, casă de copii de tip familial”;

la litera c), cuvintele „instituţie rezidenţială” se substituie cu cuvântul „serviciu”;

articolul se completează cu alineatele (3), (4) şi (5) cu următorul cuprins:

„(3) La plasarea copilului în serviciul tutelă/curatelă, autoritatea tutelară teritorială ţine cont de prioritatea plasării copilului:

a) în familia extinsă;

b) în familia persoanei cu care copilul a stabilit relaţii apropiate (vecin, prieten de familie etc.);

c) în familia adoptatorului, conform prevederilor alin.(4).

(4) În cazul copilului cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească, autoritatea tutelară teritorială de la domiciliul copilului poate propune Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate examinarea avizării pozitive a plasării copilului în serviciul tutelă/curatelă în cadrul familiei unui adoptator, selectat conform metodologiei aprobate de către autoritatea centrală pentru protecţia copilului.

(5) Plasamentul planificat al copilului în serviciile indicate la alin.(2) încetează odată cu atingerea de către acesta a vârstei de 18 ani ori la finalizarea anului de studii pe parcursul căruia a atins vârsta respectivă.”

10. Legea se completează cu articolele 12¹–12⁴ cu următorul cuprins:

„Articolul 12¹. Plasamentul copilului al cărui părinte este minor

(1) Copilul al cărui părinte este minor beneficiază de serviciile prestate în cadrul serviciilor de plasament fără avizul Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate şi fără dispoziţia autorităţii tutelare teritoriale privind stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească ori privind plasamentul de urgenţă sau al celui planificat al copilului respectiv.

(2) În cazul copilului al cărui părinte este minor, autoritatea tutelară teritorială emite o dispoziţie suplimentară cu privire la plasamentul copilului respectiv împreună cu părintele minor:

a) concomitent cu plasamentul părintelui minor;

b) după naşterea copilului al cărui părinte este un minor aflat în plasament;

c) în cazul plasamentului copilului al cărui părinte este minor – după dispunerea plasamentului părintelui minor.

(3) Copilul al cărui părinte este minor beneficiază de prestaţii sociale, în conformitate cu legislaţia, de la data plasării în serviciu de plasament şi în temeiul dispoziţiei cu privire la plasamentul copilului împreună cu părintele minor.

(4) În cazul în care după plasament, menţinerea copilului împreună cu părintele minor nu este posibilă sau contravine interesului superior al copilului, autoritatea tutelară teritorială întreprinde măsurile necesare pentru stabilirea statutului copilului al cărui părinte este minor şi asigură un nou plasament al acestuia conform prevederilor legislaţiei.

 

Articolul 12². Pregătirea pentru viaţa independentă

Pentru copiii cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească, începând cu atingerea vârstei de 16 ani, autoritatea tutelară teritorială în colaborare cu prestatorul şi personalul serviciului în care este plasat copilul asigură pregătirea acestuia pentru viaţa independentă.

 

Articolul 12³. Organizarea şi funcţionarea serviciilor de asistenţă şi protecţie a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi

Modul de organizare şi funcţionare a serviciilor de asistenţă şi protecţie a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi este stabilit de către Guvern.

 

Articolul 12⁴. Reprezentantul legal şi responsabilul legal ai copilului separat de părinţi

(1) Exercitarea atribuţiilor de reprezentant legal al copiilor cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească este asigurată de către autoritatea tutelară teritorială, cu excepţia copiilor plasaţi în serviciul tutelă/curatelă, pentru care reprezentantul legal este tutorele/curatorul.

(2) Responsabilul legal al copilului pentru copiii menţionaţi la alin.(1) este:

a) tutorele/curatorul, asistentul parental profesionist ori părintele-educator – în cazul copiilor aflaţi în servicii de plasament de tip familial;

b) administraţia serviciilor de plasament de tip rezidenţial – în cazul copiilor aflaţi în serviciile respective;

c) custodele – în cazul copiilor asupra cărora este instituită custodia.”

11. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Articolul 13. Custodia copiilor ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare

(1) În cazul copilului separat de părinţi din cauza aflării temporare a părinţilor/unicului părinte pentru o perioadă mai mare de două luni în altă localitate din ţară sau de peste hotare, autoritatea tutelară locală instituie custodia asupra acestuia, ca formă de protecţie temporară a copilului, în scopul asigurării creşterii, îngrijirii şi educaţiei adecvate a acestuia.

(2) Părinţii/unicul părinte care intenţionează să plece temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare (la muncă, studii, tratament sau din alte motive) sunt obligaţi să depună la autoritatea tutelară locală de la locul de trai al persoanei/persoanelor care urmează să exercite custodia cererea privind instituirea custodiei asupra copilului şi declaraţia privind acordul persoanei/persoanelor respective, conform modelului aprobat de către Guvern.

(3) Prevederile alin.(2) se aplică şi pentru părinţii/unicul părinte care se află mai mult de două luni în altă localitate din ţară sau de peste hotare, urmând ca aceştia să depună documentele indicate la alin.(2) sau să le transmită autorităţii tutelare locale:

a) prin scrisoare recomandată, adresată autorităţii tutelare locale;

b) prin mesaj electronic pe adresa electronică oficială a autorităţii tutelare locale, cu denumirea mesajului „Confidenţial. Articolul 13/140/2013”;

c) prin intermediul persoanei în grija căreia se află copilul sau prin intermediul altor persoane.

(4) Prevederile prezentului articol se aplică şi pentru tutorii/curatorii care se află temporar ori care intenţionează să plece temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare pentru o perioadă mai mare de două luni.

(5) Documentele indicate la alin.(2) se depun/se transmit separat pentru fiecare copil, fiind semnate de părinţi/unicul părinte sau de tutore/curator.

(6) În cazul în care părinţii au opinii diferite cu privire la persoana în grija căreia se va afla copilul, acestea sunt examinate de către autoritatea tutelară teritorială de la locul de trai al copilului, iar decizia autorităţii tutelare teritoriale poate fi contestată în instanţa de judecată, care se pronunţă cu privire la persoana în grija căreia se va afla copilul.

(7) Identificarea copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sau tutore/curator se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare se efectuează de:

a) conducerea instituţiilor de învăţământ – în cazul copiilor care frecventează astfel de instituţii;

b) specialistul în protecţia drepturilor copilului, asistentul social comunitar, medicul de familie/asistentul medicului de familie sau ofiţerul de sector al poliţiei – în cazul copiilor care nu frecventează instituţii de învăţământ.

(8) Informaţia cu privire la copiii ai căror părinţi/unicul părinte sau tutore/curator se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare se prezintă autorităţii tutelare locale:

a) semestrial, până la data de 30 aprilie şi, respectiv, 30 octombrie – în situaţiile indicate la alin.(7) lit.a);

b) în termen de 3 zile lucrătoare – în situaţiile indicate la alin.(7) lit.b).

(9) În cazul identificării copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sau tutore/curator se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare asupra cărora nu este instituită custodia, autoritatea tutelară locală de la locul aflării copiilor respectivi întreprinde acţiunile necesare pentru informarea părinţilor, persoanei în grija căreia se află copilul şi, după caz, autorităţii tutelare locale de la locul de trai al părinţilor despre obligaţia instituirii custodiei.

(10) După identificarea copiilor aflaţi în situaţiile indicate la alin.(7) lit.b), în scopul constatării condiţiilor de creştere, îngrijire şi educaţie a acestora, autoritatea tutelară locală dispune evaluarea situaţiei copiilor respectivi, în termen de 30 de zile lucrătoare, de către specialistul în protecţia drepturilor copilului sau, în lipsa acestuia, de către asistentul social comunitar.”

12. Capitolul IV se completează cu articolele 13¹–13⁶ cu următorul cuprins:

„Articolul 13¹. Instituirea custodiei asupra copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sau tutore/ curator se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare

(1) După recepţionarea documentelor indicate la art.13 alin.(2), autoritatea tutelară locală întocmeşte un dosar pentru copil şi, în termen de 3 zile lucrătoare, dispune evaluarea de către specialistul în protecţia drepturilor copilului sau, în lipsa acestuia, de către asistentul social comunitar a situaţiei copilului a condiţiilor de creştere, îngrijire şi educaţie, precum şi a mediului familial al persoanei/persoanelor în grija cărora se va afla copilul, cu formularea concluziilor privind oportunitatea instituirii custodiei asupra copilului.

(2) În baza dispoziţiei autorităţii tutelare locale, specialistul în protecţia drepturilor copilului sau, în lipsa acestuia, asistentul social comunitar, în termen de 5 zile lucrătoare, prezintă acesteia evaluările indicate la alin.(1).

(3) În temeiul evaluărilor, autoritatea tutelară locală, în termen de 3 zile lucrătoare, emite dispoziţia privind instituirea sau privind refuzul instituirii custodiei asupra copilului. Un exemplar al dispoziţiei se anexează la dosarul copilului şi câte un exemplar se transmite persoanei/persoanelor care au depus cererea privind instituirea custodiei şi persoanei/persoanelor care şi-au exprimat acordul să exercite atribuţii de custode.

(4) În cazul refuzului autorităţii tutelare locale de a institui custodia, persoanele interesate pot contesta dispoziţia respectivă în instanţa de judecată conform legislaţiei.

 

Articolul 13². Persoanele care pot exercita atribuţii de custode

(1) Poate exercita atribuţii de custode o persoană fizică sau un cuplu căsătorit (soţ şi soţie), dacă şi-au exprimat acordul şi nu se află sub nicio restricţie prevăzută de alin.(2).

(2) Nu poate exercita atribuţii de custode/responsabil legal al copilului:

a) persoana care nu a împlinit 18 ani;

b) persoana în privinţa căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară;

c) persoana decăzută din drepturi părinteşti;

d) persoana căreia, din cauza exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de tutore, curator sau custode, i s-a revocat tutela, curatela sau custodia;

e) persoana aflată în conflict de interese cu copilul respectiv;

f) persoana care a prezentat documente sau informaţii false pentru instituirea custodiei;

g) persoana care a fost condamnată pentru săvârşirea cu intenţie a infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii persoanei, infracţiunilor contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei, infracţiunilor privind viaţa sexuală, infracţiunilor contra familiei şi minorilor.

 

Articolul 13³. Drepturile şi obligaţiile custodelui

(1) Custodia este o sarcină personală şi gratuită.

(2) Custodele are următoarele drepturi:

a) să fie informat despre istoricul şi starea sănătăţii copilului;

b) să beneficieze de asistenţă şi suport din partea autorităţilor tutelare;

c) să solicite încetarea custodiei.

(3) Custodele are următoarele obligaţii:

a) să asigure copilului îngrijire şi educaţie individualizată;

b) să protejeze şi să promoveze bunăstarea copilului;

c) să asigure protecţia copilului de orice violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, spirituală;

d) să informeze părinţii şi/sau autoritatea tutelară despre orice schimbare în situaţia familiei sale sau a copilului, care ar putea afecta capacitatea de a îngriji şi educa copilul;

e) să înştiinţeze imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, părinţii despre orice maladie a copilului şi despre interacţiunea copilului cu organele de drept în calitate de bănuit, învinuit, inculpat, victimă sau martor;

f) să asigure comunicarea copilului cu părinţii, bunicii, fraţii şi surorile şi cu alte persoane apropiate pentru copil, dacă aceasta nu contravine interesului superior al copilului;

g) să asigure copilului condiţii adecvate de trai şi de igienă personală, precum şi să îl asiste în formarea deprinderilor de autoîngrijire;

h) să asigure copilul cu îmbrăcăminte şi încălţăminte în conformitate cu necesităţile şi particularităţile individuale ale acestuia, cu opinia părinţilor şi cea a copilului, implicându-l, după caz, în alegerea şi procurarea îmbrăcămintei şi încălţămintei sau oferindu-i posibilitatea de a alege şi a procura de sine stătător bunurile respective;

i) să asigure copilului o alimentaţie sănătoasă, care corespunde cu particularităţile de vârstă, cu necesităţile fiziologice ale acestuia, precum şi cu preferinţele copilului;

j) să faciliteze înscrierea copilului în instituţii de învăţământ, ţinând cont de opinia părinţilor şi cea a copilului, precum şi de necesităţile educaţionale şi de dezvoltare ale copilului;

k) să contribuie la petrecerea timpului liber de către copil şi la implicarea acestuia în activităţi sportive, culturale şi artistice, conform intereselor copilului;

l) să verifice şi, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura luarea în evidenţă a copilului de către medicul de familie în cel mult 5 zile de la data instituirii custodiei;

m) să asigure prezenţa copilului la examenele medicale, conform prescrierilor medicului de familie şi ale medicilor specialişti;

n) să respecte prescrierile medicilor, să aplice cu stricteţe tratamentul copilului şi să realizeze măsuri de prevenire a îmbolnăvirii;

o) să aplice metode de educaţie adecvate atât vârstei, cât şi problemelor cu care se confruntă copilul, pentru a-i forma deprinderi privind modul sănătos de viaţă, respectarea igienei personale, alimentarea raţională şi inofensivă;

p) să anunţe autoritatea tutelară locală care a dispus instituirea custodiei în cazurile în care părinţii nu asigură/asigură insuficient surse financiare şi bunuri necesare pentru creşterea şi îngrijirea copilului şi/sau nu se implică în procesul de educaţie a copilului;

q) să asigure protecţia şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal, cunoscute în exercitarea atribuţiilor de custode.

(4) Drepturile şi obligaţiile custodelui sunt exercitate de către acesta numai pe perioada aflării efective a copilului în îngrijirea sa.

(5) Cheltuielile pentru creşterea, îngrijirea şi educaţia copiilor aflaţi în custodie sunt suportate de către reprezentantul legal, inclusiv din contul prestaţiilor sociale acordate pentru copiii respectivi.

 

Articolul 13⁴. Monitorizarea situaţiei copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sau tutore/ curator se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare

(1) Monitorizarea situaţiei copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sau tutore/curator se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare se realizează semestrial de către autoritatea tutelară locală de la locul aflării copilului, prin intermediul specialistului în protecţia drepturilor copilului sau, în lipsa acestuia, al asistentului social comunitar, în perioada 1–31 mai şi, respectiv, 1–30 noiembrie, în baza:

a) listelor copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sau tutore/curator se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, prezentate de către conducerea instituţiilor de învăţământ până la data de 30 aprilie şi, respectiv, de 30 octombrie;

b) informaţiilor privind identificarea copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sau tutore/curator se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, prezentate de specialistul în protecţia drepturilor copilului, asistentul social comunitar, medicul de familie/asistentul medicului de familie sau ofiţerul de sector al poliţiei;

c) Registrului privind evidenţa copiilor aflaţi în custodie, contrapus cu listele şi informaţiile indicate la lit.a) şi b).

(2) Dacă în rezultatul monitorizării situaţiei copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sau tutore/curator se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare se constată că copilul întâmpină dificultăţi în interacţiunea cu custodele şi/sau membrii familiei acestuia, în procesul de educaţie, de relaţionare cu alţi copii sau cu cadrele didactice, autoritatea tutelară locală de la locul aflării copilului întreprinde măsuri de suport pentru depăşirea situaţiilor respective, cu implicarea, după caz, a părinţilor, ţinând cont de interesul superior al copilului.

 

Articolul 13⁵. Încetarea custodiei

(1) Custodia încetează:

a) în cazul în care copilul a revenit în grija reprezentantului legal;

b) la cererea părinţilor privind schimbarea custodelui;

c) la cererea custodelui, cu înştiinţarea prealabilă a părinţilor;

d) în cazul revocării custodelui în condiţiile art.13⁶.

(2) În cazurile indicate la alin.(1), autoritatea tutelară locală care a instituit custodia emite, în termen de 3 zile lucrătoare, dispoziţia privind încetarea custodiei.

 

Articolul 13⁶. Revocarea calităţii de custode

(1) Copilul, părinţii acestuia, persoanele împuternicite prin lege cu atribuţii de protecţie a copilului, precum şi alte persoane pot contesta sau denunţa la autoritatea tutelară locală actele şi acţiunile custodelui care prejudiciază drepturile şi interesele copilului.

(2) Custodele este revocat de către autoritatea tutelară locală dacă a admis săvârşirea actelor de violenţă împotriva copilului, de neglijenţă sau care lezează drepturile copilului, precum şi dacă nu-şi exercită corespunzător atribuţiile stipulate. Constatarea faptelor respective se efectuează conform instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi ale traficului, aprobate de către Guvern.”

13. La articolul 14 alineatul (1) litera b), textul „fiind ţintuiţi la pat,” se substituie cu textul „fiind imobilizaţi la pat, sau din cauza unei dizabilităţi severe,”.

14. Articolul 16 se completează cu alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins:

„(3) Statutul copilului se stabileşte din data la care au fost întrunite condiţiile corespunzătoare, în conformitate cu art.14, 15 şi art.17 alin.(2).

(4) Acţiunile ce ţin de stabilirea statutului copilului sunt realizate în mod prioritar.”

15. Articolul 17 se completează cu alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins:

„(3) Pe parcursul procesului de stabilire a statutului, autoritatea tutelară este obligată să asigure copilului informaţii şi explicaţii clare şi complete, potrivit vârstei şi gradului său de maturitate, privind etapele şi durata procesului de stabilire a statutului, privind efectele acestuia şi formele de protecţie aplicabile.

(4) În procesul de stabilire a statutului şi de identificare a serviciului de plasament se ţine cont de opinia, de dorinţele şi de sentimentele copilului în funcţie de vârsta şi gradul său de maturitate.”

16. Articolul 18 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) autoritatea tutelară locală care a dispus plasamentul de urgenţă al copilului sau cea de la domiciliul custodelui;”.

17. Articolul 20:

în partea introductivă, textul „mecanismul de cooperare intersectorială aprobat de Guvern sînt obligaţi:” se substituie cu textul „mecanismele de cooperare intersectorială aprobate de către Guvern sunt obligaţi:”;

litera c) va avea următorul cuprins:

„c) să întreprindă măsurile ce se impun pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului.”

18. Articolul 21 se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

„(1¹) Informaţia solicitată de autoritatea centrală pentru protecţia copilului se prezintă de către autorităţile tutelare în termen de 10 zile lucrătoare, dacă în solicitare nu este stabilit un alt termen.”

 

Art.X. – Articolul 4 din Legea nr.315/2016 privind prestaţiile sociale pentru copii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.19–23, art.56), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:

„(7) Pentru copiii cu statut de copil rămas temporar fără ocrotire părintească şi de copil rămas fără ocrotire părintească, plasaţi în servicii de plasament de tip familial, în serviciul social Casă comunitară pentru copii în situaţie de risc şi în serviciul social Centru de plasament pentru copiii separaţi de părinţi, care sunt încadraţi în instituţii de învăţământ, se acordă indemnizaţie zilnică pentru copil, începând cu clasa a cincea şi până la atingerea vârstei de 18 ani.”

 

Art.XI. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autorităţile tutelare locale, cu suportul specialiştilor în protecţia drepturilor copilului sau, în lipsa acestora, al asistenţilor sociali comunitari:

a) vor obţine actele prevăzute la art.13 alin.(2) din Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi pentru copiii ai căror părinţi/unicul părinte sunt plecaţi peste hotare şi asupra cărora au instituit tutela/curatela şi vor emite dispoziţia de instituire a custodiei;

b) vor informa persoanele în grija cărora se află copiii a căror părinţi/unicul părinte sunt plecaţi peste hotare cu privire la necesitatea instituirii custodiei.

(3) După 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, tutela/curatela instituită, prin dispoziţia autorităţilor tutelare locale, asupra copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sunt plecaţi peste hotare încetează de drept.