330/25.03.99 Lege cu privire la cultura fizică şi sport

05.08.1999 08.07.2003 01.01.2004 23.09.2005 21.07.2006 08.09.2006 20.04.2007 27.09.2013 09.09.2016 13.01.2017 24.08.2018 12.01.2019 18.01.2019 08.12.2020 26.12.2022 11.05.2023

2023 2022 2020 2019 2018 2017 2016 2013 2007 2006 2005 2004 2003 1999

L E G E

cu privire la cultura fizică şi sport

nr. 330-XIV din 25.03.1999

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.83-86/399 din 05.08.1999

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Cultura fizică şi sportul

Capitolul II

DREPTURILE CETĂŢENILOR ÎN DOMENIUL CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 2. Dreptul la practicarea culturii fizice şi sportului

Articolul 3. Dreptul la formarea asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor naţionale de cultură fizică şi sport

Articolul 4. Activitatea de întreprinzător ce ţine de cultură fizică şi sport

Articolul 5. Drepturile cetăţenilor străini şi ale apatrizilor în domeniul culturii fizice şi sportului

Capitolul III

ADMINISTRAREA CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 6. Competenţa autorităţii centrale de specialitate

Articolul 7. Competenţele autorităţilor publice locale în domeniul culturii fizice şi sportului

Articolul 7¹. Competenţa Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv

Articolul 8. Asigurarea protecţiei sanitaro-epidemiologice şi a securităţii radiaţionale

Articolul 9. Asigurarea unui climat civilizat şi a securităţii în timpul practicării culturii fizice şi sportului. Lupta împotriva dopajului

Articolul 10. Propagarea culturii fizice şi sportului

Capitolul IV

CULTURA FIZICĂ CA SISTEM

Articolul 11. Definiţia culturii fizice ca sistem

Articolul 12. Educaţia fizică în instituţiile de învăţămînt

Articolul 13. Cultura fizică la locul de muncă, de trai şi de odihnă a populaţiei

Articolul 14. Pregătirea fizică şi sportivă a militarilor şi colaboratorilor organelor de drept

Articolul 15. Cultura fizică şi sportul pentru persoanele cu dizabilităţi

Capitolul V

SPORTUL DE PERFORMANŢĂ

Articolul 16. Sportul de performanţă

Articolul 17. Sportul profesionist

Capitolul VI

STRUCTURILE SPORTULUI

Articolul 18. Structurile sportului

Articolul 19. Asociaţiile şi cluburile sportive

Articolul 20. Şcolile sportive. Centrele de pregătire olimpică

Articolul 21. Federaţiile sportive naţionale

Articolul 22. Ligile profesioniste

Articolul 23. Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv

Capitolul VII

RELAŢIILE SPORTIVE INTERNAŢIONALE

Articolul 24. Colaborarea internaţională

Articolul 25. Convenţiile, tratatele şi acordurile internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului

Capitolul VIII

ÎNVĂŢĂMÎNTUL, CADRELE ŞI ŞTIINŢA ÎN DOMENIUL CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 26. Organizarea învăţămîntului

Articolul 27. Perfecţionarea profesională şi reciclarea specialiştilor

Articolul 28. Organizarea cercetărilor ştiinţifice

Capitolul IX

BAZA TEHNICO-MATERIALĂ ŞI FINANŢAREA CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 29. Baza tehnico-materială

Articolul 30. Finanţarea culturii fizice şi sportului

Articolul 31. Abrogat

Capitolul X

GARANŢIILE SOCIALE ÎN DOMENIUL CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 32. Asistenţa medicală şi responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat sănătăţii în legătură cu practicarea sportului

Articolul 32¹. Bursele lunare acordate sportivilor de performanţă

Articolul 33. Protecţia socială a cetăţenilor care practică cultura fizică şi sportul

Articolul 34. Protecţia socială a sportivilor de performanţă

Articolul 34¹. Protecţia socială a antrenorilor sportivilor de performanţă

Articolul 35. Supravegherea şi controlul în domeniul culturii fizice şi sportului

Articolul 36. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 37. Îndatoririle Guvernului

Anexă Lista complexelor sportive din subordinea autorităţii centrale de specialitate

Notă: În cuprinsul legii, cuvintele „bugetele unităţilor administrativ-teritoriale” se substituie cu cuvintele „bugetele locale”, conform Legii nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018

Notă: În cuprinsul legii, sintagma “Comitetul Naţional Olimpic” se substituie cu sintagma “Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv” conform Legii nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013

Notă: În cuprinsul legii, cuvintele "bugetul local" şi "bugetele locale" se substituie prin cuvintele "bugetele unităţilor administrativ-teritoriale" conform Legii nr.154-XVI din 21.07.2005, în vigoare 23.09.2005

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege stabileşte bazele juridice, sociale şi economice de organizare a culturii fizice şi sportului în Republica Moldova, reglementează participarea autorităţilor publice şi a agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, la fortificarea sănătăţii populaţiei prin practicarea culturii fizice şi sportului.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Cultura fizică şi sportul

(1) Cultura fizică este un domeniu al culturii societăţii, orientat spre menţinerea şi fortificarea sănătăţii, dezvoltarea calităţilor fizice, morale şi intelectuale ale omului.

(2) Sportul este o parte componentă a culturii fizice, o sferă specifică de activitate, orientată spre dezvoltarea posibilităţilor extreme ale omului în condiţii competiţionale şi în procesul sportiv-pedagogic.

(3) Cultura fizică şi sportul cuprind: educaţia fizică, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop de întremare, profilactic şi terapeutic.

(4) Autorităţile administraţiei publice, instituţiile educative şi organizaţiile sportive, organizaţiile neguvernamentale de profil au obligaţia să încurajeze sportul pentru toţi şi sportul de performanţă, acordînd o atenţie specială creării condiţiilor de practicare a acestora.

(5) Autorităţile, instituţiile şi organizaţiile prevăzute la alin.(4) oferă condiţii deosebite tinerilor, inclusiv copiilor de vîrstă preşcolară, precum şi persoanelor în vîrstă, pentru practicarea exerciţiului fizic.

(6) Autorităţile administraţiei publice asigură condiţii pentru practicarea culturii fizice şi sportului de către persoanele cu dizabilităţi în scopul dezvoltării personalităţii lor şi incluziunii sociale a acestora, precum şi mijloace care ar permite sportivilor cu dizabilităţi participarea la competiţii naţionale şi internaţionale.

[Art.1 modificat prin Legea nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]

Capitolul II

DREPTURILE CETĂŢENILOR ÎN DOMENIUL

CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 2. Dreptul la practicarea culturii fizice şi sportului

(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să practice cultura fizică şi sportul (inclusiv sportul ca profesie), să se asocieze în organizaţii cu profil de asanare prin practicarea culturii fizice şi sportului, să participe la dirijarea culturii fizice şi sportului.

(2) În scopul asigurării drepturilor menţionate la alin.(1), statul finanţează şi dirijează cultura fizică şi sportul în conformitate cu programele elaborate, dezvoltă industria culturii fizice şi a sportului, garantează pregătirea şi perfecţionarea specialiştilor în domeniu, precum şi apărarea juridică a intereselor cetăţenilor în domeniul respectiv, stimulează tendinţa cetăţenilor de a duce un mod de viaţă sănătos.

(3) Statul stimulează acţiunile organizatorice şi de promovare a culturii fizice şi sportului, desfăşurate de autorităţile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale în învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, forţele armate, unităţile economice, precum şi în alte domenii.

Articolul 3. Dreptul la formarea asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor naţionale de cultură fizică şi sport

(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la formarea, în condiţiile legii, a asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor naţionale de cultură fizică şi sport, a fondurilor şi altor structuri, care funcţionează în conformitate cu legislaţia, cu statutele proprii şi cu cele ale organismelor internaţionale de profil.

(2) Asociaţiile, cluburile şi federaţiile naţionale de cultură fizică şi sport se formează şi sînt recunoscute funcţionale în baza avizelor autorităţilor administraţiei publice centrală şi locale pentru cultură fizică şi sport, denumite în continuare autoritate centrală de specialitate şi autorităţi locale de specialitate.

(3) Pentru formarea şi recunoaşterea federaţiilor şi asociaţiilor naţionale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic, Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv prezintă în mod obligatoriu autorităţii centrale de specialitate avizul său consultativ care este parte a dosarului respectivei structuri asociative.

[Art.3 completat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

Articolul 4. Activitatea de întreprinzător ce ţine de cultură fizică şi sport

(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la activitatea de întreprinzător de prestare a serviciilor ce ţin de cultură fizică şi sport către persoanele fizice, asociaţiile, cluburile şi federaţiile naţionale şi de producere a mărfurilor cu destinaţie sportivă şi turistică, în baza licenţei eliberate de autoritatea centrală de specialitate.

(2) Emblemele şi simbolica nominală ale asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor naţionale de cultură fizică şi sport reprezintă proprietatea acestora şi pot fi folosite numai cu acordul lor.

(3) Folosirea reclamei (publicităţii) la manifestaţiile de cultură fizică şi sport, precum şi în transmisiunile televizate şi radiofonice de la aceste manifestaţii, este reglementată de legislaţie şi de condiţiile contractate de organizatorii acestor manifestaţii şi agenţii economici care plasează reclama (publicitatea). În toate cazurile menţionate, se interzice reclama (publicitatea) băuturilor alcoolice şi articolelor din tutun.

Articolul 5. Drepturile cetăţenilor străini şi ale apatrizilor în domeniul culturii fizice şi sportului

Cetăţenii străini şi apatrizii, cu domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, beneficiază de drepturi integrale la practicarea culturii fizice şi sportului, prevăzute de prezenta lege, cu excepţia dreptului de a evolua la competiţii internaţionale în componenţa selecţionatelor Republicii Moldova.

Capitolul III

ADMINISTRAREA CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 6. Competenţa autorităţii centrale de specialitate

(1) Guvernul realizează politica de stat în domeniul culturii fizice şi sportului, dirijează dezvoltarea acestora prin intermediul autorităţilor centrală şi locale de specialitate.

(2) Autoritatea centrală de specialitate organizează şi conduce activitatea din domeniul culturii fizice şi sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.12 şi 14, şi are personalitate juridică.

(3) Autoritatea centrală de specialitate are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează şi susţine strategia generală de organizare şi dezvoltare a activităţii sportive;

b) iniţiază, elaborează şi avizează sau propune spre avizare proiectele de acte normative privind activitatea sportivă;

c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din subvenţii de la buget;

d) colaborează cu Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv la derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor Republicii Moldova la Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului;

e) administrează patrimoniul sportiv aflat în domeniul public;

f) autorizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale şi la alte foruri europene sau mondiale;

g) exercită supravegherea şi controlul privind respectarea de către structurile sportului a dispoziţiilor legale şi a prevederilor cuprinse în statutele şi documentele de constituire ale acestora;

h) ţine Registrul sportiv;

i) avizează constituirea şi propune dizolvarea structurilor sportului;

j) elaborează criteriile de acordare a distincţiilor şi titlurilor sportive, altele decît cele stabilite prin lege;

k) autorizează desfăşurarea în Republica Moldova a campionatelor mondiale şi europene şi participarea reprezentativelor naţionale la aceste campionate;

l) reprezintă interesele statului în diferite organisme sportive internaţionale;

m) negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme similare din alte ţări.

Articolul 7. Competenţele autorităţilor publice locale în domeniul culturii fizice şi sportului

(1) Competenţele de bază ale autorităţilor publice locale în domeniul culturii fizice şi sportului sînt stabilite de legislaţie, în special de actele care definesc atribuţiile autorităţilor respective, şi de prezenta lege.

(2) Autorităţile publice locale instituie servicii specializate în domeniul culturii fizice şi sportului, cu competenţe definite.

(3) Serviciile specializate ale administraţiei publice locale au următoarele atribuţii principale:

a) ţin evidenţa structurilor locale pentru cultură fizică şi sport, inclusiv a celor fără personalitate juridică, prin înscrierea acestora în registrul sportiv local;

b) organizează activităţi sportive, promovează un mod sănătos de viaţă şi coordonează desfăşurarea acestor activităţi în raza teritorială administrată;

c) colaborează cu alte servicii ale consiliilor locale, în scop de utilizare eficientă a sumelor alocate de la bugetele locale pentru activităţi de promovare a culturii fizice şi de organizare a sportului de performanţă;

d) elaborează şi realizează, după caz, în colaborare cu alte structuri ale consiliilor locale şi cu agenţii economici, programe de construire şi modernizare a bazelor sportive din teritoriu;

e) colaborează cu structurile teritoriale ale Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv, organizează, în comun cu acestea, activităţi sportive, competiţii cu participarea sportivilor de performanţă şi promovează mişcarea olimpică, idealurile şi valorile olimpismului;

f) organizează, în comun cu alte servicii ale autorităţilor publice locale, cu instituţiile de învăţămînt, activităţi de dezvoltare a sportului şcolar şi universitar;

g) sprijină material şi financiar practicarea sportului pentru toţi;

h) iniţiază acţiuni de prevenire a violenţei la manifestările sportive, organizate în raza lor teritorială şi de combatere a dopajului în sport;

i) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor sportive din domeniul public sau privat şi realizează activităţi de modernizare a infrastructurii sportive;

j) participă la organizarea şi desfăşurarea competiţiilor regionale, naţionale, precum şi la delegarea sportivilor de performanţă la competiţiile internaţionale.

[Art.7 în redacţia Legii nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

Articolul 7¹. Competenţa Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv

(1) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, în comun cu federaţiile naţionale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic, monitorizează implementarea planurilor de pregătire a sportivilor şi realizarea obiectivelor de performanţă la competiţiile internaţionale oficiale.

(2) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, în comun cu federaţiile naţionale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic, înaintează propuneri privind elaborarea politicii statului în domeniul sportului de performanţă.

(3) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, în comun cu autoritatea centrală de specialitate, elaborează, în baza propunerilor federaţiilor sportive naţionale, a altor structuri sportive, proiectul programului naţional de pregătire şi participare la ediţiile ordinare ale Jocurilor Olimpice.

(4) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, în comun cu autoritatea centrală de specialitate, elaborează propuneri privind repartizarea sumelor de la bugetul de stat destinate finanţării sportului de performanţă, în strictă conformitate cu criteriile distincte pentru performanţă.

[Art.7¹ introdus prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

Articolul 8. Asigurarea protecţiei sanitaro-epidemiologice şi a securităţii radiaţionale

Asigurarea protecţiei sanitaro-epidemiologice şi a securităţii radiaţionale în locurile de practicare a culturii fizice şi sportului, la bazele turistice şi pe rutele turistice se efectuează în conformitate cu legislaţia.

Articolul 9. Asigurarea unui climat civilizat şi a securităţii în timpul practicării culturii fizice şi sportului. Lupta împotriva dopajului

(1) Activitatea sportivă se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play şi sportivitate.

(2) Administraţia instituţiilor şi edificiilor sportive şi de cultură fizică şi asanare asigură utilarea tehnică corespunzătoare a locurilor de desfăşurare a ocupaţiilor, antrenamentelor şi competiţiilor sportive în conformitate cu regulile de securitate şi normele sanitaro-igienice.

(3) Structurile sportive de orice nivel, sportivii şi tehnicienii îşi desfăşoară activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor şi metodelor care sporesc în mod artificial performanţele sportive şi prejudiciază sănătatea şi etica sportivă.

(4) Pentru prevenirea utilizării şi eliminarea dopajului din activitatea sportivă, autoritatea centrală de specialitate şi Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv elaborează şi susţin Programul Naţional Antidoping, pornind de la prevederile Convenţiei Antidoping a Consiliului Europei.

Articolul 10. Propagarea culturii fizice şi sportului

(1) Autorităţile centrală şi locale de specialitate, asociaţiile, cluburile şi federaţiile naţionale de cultură fizică şi sport, în comun cu agenţii economici interesaţi şi asociaţiile obşteşti, organizează, prin intermediul mass-media, propagarea pe scară largă a culturii fizice şi sportului în rîndurile populaţiei.

(2) În timpul manifestaţiilor de cultură fizică şi sport, al transmisiunilor televizate sau radiofonice ale programelor sportive şi de asanare, se interzice propagarea cruzimii şi violenţei, lezarea demnităţii umane, consumarea de preparate ce conţin substanţe interzise în sport.

Capitolul IV

CULTURA FIZICĂ CA SISTEM

Articolul 11. Definiţia culturii fizice ca sistem

Cultura fizică, ca sistem, reprezintă totalitatea formelor statale, obşteşti şi private de activitate, care se efectuează în scopul educaţiei fizice a populaţiei.

Articolul 12. Educaţia fizică în instituţiile de învăţămînt

(1) Menţinerea şi fortificarea sănătăţii copiilor, adolescenţilor şi tineretului studios, formarea necesităţilor de perfecţionare fizică şi de practicare a unui mod de viaţă sănătos constituie una din sarcinile de bază ale instituţiilor de învăţămînt.

(2) Educaţia fizică în învăţămîntul preuniversitar este disciplină obligatorie, inclusă în conţinutul planurilor de învăţămînt cu un număr de ore diferenţiat:

a) pentru învăţămîntul preşcolar (grădiniţe) – 30 minute zilnic, inclusiv 15 minute înainte şi 15 minute la jumătatea cursurilor;

b) pentru învăţămîntul primar (clasele I–IV) – 4 ore pe săptămînă;

c) pentru învăţămîntul secundar şi mediu de specialitate – 3 ore pe săptămînă.

(3) Educaţia fizică în instituţiile de învăţămînt superior, altele decît cele de profil, este disciplină obligatorie în primele 4 semestre ale procesului de studii, inclusă în planurile de învăţămînt în limita a 4–6 credite transferabile de studii, identificabile în diploma de licenţă.

(4) Instituţiile de învăţămînt organizează activitatea de educaţie fizică, asanare şi practicarea sportului în afara orelor de curs, cu implicarea asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor sportive naţionale, a altor instituţii extraşcolare.

(5) Pentru elevii dotaţi, în condiţiile legii, se organizează şcoli sportive şi licee cu program sportiv.

(6) Instituţiile de învăţămînt, publice sau particulare, au obligaţia să dispună de sau să aibă acces la obiective sportive pentru desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii.

(7) Sportul de performanţă pentru elevi şi studenţi se organizează, de regulă, în cadrul cluburilor sportive şcolare şi universitare. Membrii lotului naţional, ai cluburilor sportive de performanţă beneficiază de un program individual la frecventarea orelor de educaţie fizică.

[Art.12 modificat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

Articolul 13. Cultura fizică la locul de muncă, de trai şi de odihnă a populaţiei

(1) Agenţii economici vor prevedea mijloace destinate culturii fizice şi sportului în cadrul acţiunilor de asanare a angajaţilor şi vor crea condiţii pentru realizarea dreptului cetăţenilor la practicarea culturii fizice şi sportului. Cheltuielile pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului vor constitui cel puţin 1% din venit şi vor fi incluse în preţul de cost al producţiei sau al prestărilor de servicii.

(2) Crearea bazei materiale pentru organizarea acţiunilor de cultură fizică şi sport, individuale şi colective, la locul de muncă, utilizarea raţională, finanţarea şi asigurarea cu specialişti a acesteia se prevăd în contractele colective şi programele de dezvoltare a culturii fizice.

(3) Mijloacele necesare pentru practicarea culturii fizice şi sportului la locul de trai, de odihnă şi de agrement se alocă din bugetele locale, din contul agenţilor economici şi sponsorilor, conform legislaţiei. Pentru practicarea culturii fizice şi sportului, la locul de trai se creează cluburi, echipe sportive, turistice şi de asanare.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor crea condiţii pentru practicarea culturii fizice şi sportului la locul de trai şi de odihnă a populaţiei, vor acorda ajutor organizaţiilor sportive, indiferent de subordonarea lor departamentală, punîndu-le la dispoziţie edificiile sportive, încăperile necesare, terenurile pentru ocupaţii.

(5) Administraţia instituţiilor balneare, a pensiunilor, a caselor de odihnă, a bazelor turistice şi a taberelor de odihnă pentru copii este obligată să creeze condiţiile necesare pentru desfăşurarea acţiunilor individuale, în grup şi familiale de asanare prin cultură fizică.

(6) Practicarea organizată a culturii fizice şi sportului la locul de muncă, de trai şi de odihnă a populaţiei se efectuează sub control medical.

Articolul 14. Pregătirea fizică şi sportivă a militarilor şi colaboratorilor organelor de drept

(1) Conţinutul, formele şi metodele pregătirii fizice a militarilor şi colaboratorilor organelor de drept sînt determinate de către autorităţile publice de specialitate respective.

(2) Educaţia fizică este o disciplină obligatorie a procesului de instrucţie şi învăţămînt militar, care se desfăşoară pe toată durata perioadei de instrucţie sau învăţămînt respective, conform ordinelor şi regulamentelor emise de instituţiile de profil.

(3) Sportivilor aflaţi în serviciu militar şi celor din rîndul colaboratorilor organelor de drept li se permite să participe la acţiuni sportive care se desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova sau în afara ţării, cu respectarea statutelor organizaţiilor naţionale şi internaţionale.

Articolul 15. Cultura fizică şi sportul pentru persoanele cu dizabilităţi

(1) Autorităţile administraţiei publice, asociaţiile, cluburile, federaţiile naţionale de cultură fizică şi sport şi organizaţiile persoanelor cu dizabilităţi creează pentru persoanele cu dizabilităţi instituţii special amenajate de cultură fizică şi asanare, asigură condiţiile speciale pentru practicarea exerciţiului fizic în instituţiile publice de cultură fizică şi asanare, contribuie la participarea persoanelor cu dizabilităţi la competiţiile sportive.

(2) Organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport în sistemul recuperării continue a persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv a copiilor cu dizabilităţi, pregătirea cadrelor, asigurarea metodică şi asistenţa medicală, precum şi controlul medical sînt puse în sarcina autorităţilor publice din domeniul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, protecţiei sociale, culturii fizice şi sportului, precum şi a sindicatelor.

(3) Autoritatea centrală de specialitate, în comun cu Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, asigură pregătirea şi participarea sportivilor cu dizabilităţi la Jocurile Paraolimpice şi competiţiile internaţionale. În scopul finanţării culturii fizice şi sportului practicate de către persoanele cu dizabilităţi sînt alocate subvenţii din bugetul de stat şi bugetele locale.

[Art.15 în redacţia Legii nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]

Capitolul V

SPORTUL DE PERFORMANŢĂ

Articolul 16. Sportul de performanţă

(1) Sportul de performanţă reprezintă o activitate specifică, desfăşurată în cadrul unui sistem organizat de selecţie şi pregătire a sportivilor şi orientată spre atingerea de performanţe şi stabilirea de recorduri.

(2) Pregătirea sportivilor de performanţă se efectuează de către asociaţii, cluburi, federaţii sportive naţionale şi organizaţii specializate (şcoli sportive, centre olimpice) pe bază de contract cu autorităţile centrală şi locale de specialitate.

(3) Pentru participarea la competiţiile sportive oficiale, locale sau naţionale, un sportiv de performanţă trebuie, în mod obligatoriu, să fie membru al unei asociaţii, club sau federaţii sportive naţionale.

(4) Sportivii de performanţă care nu sînt membri ai asociaţiilor sau cluburilor sportive îşi pot efectua pregătirea pe baza contractului încheiat între sportiv şi federaţia naţională.

(5) Evidenţa membrilor şi transferarea sportivilor dintr-o structură sportivă în alta sînt de competenţa asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor sportive naţionale şi se efectuează potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.

(6) Pregătirea sportivilor de performanţă, membri ai loturilor naţionale, pentru competiţiile internaţionale se finanţează în limitele alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat şi altor surse care nu contravin legislaţiei.

(7) Includerea sportivilor în componenţa selecţionatelor Republicii Moldova se efectuează pe bază de concurs, în funcţie de nivelul realizărilor sportive.

(8) Sportivii de performanţă se împart în amatori şi profesionişti. Sportivii amatori sînt cei ce nu obţin venituri din practicarea sportului. Nu sînt considerate venituri bursele şi indemnizaţiile sportive, diurnele de deplasare, alocaţiile pentru hrană, medicamente şi susţinătoare de efort, precum şi premiile sportive.

[Art.16 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]

Articolul 17. Sportul profesionist

(1) Sportul profesionist reprezintă o activitate sportiv-comercială, cu o eficienţă economică şi valoare informaţional-distractivă înaltă a acţiunilor sportive.

(2) Sportivii profesionişti sînt persoane care practică sportul ca profesie şi obţin venituri pe baza contractului de muncă încheiat cu asociaţia sau clubul sportiv la care sînt membri.

(3) Autorităţile administraţiei publice adoptă măsurile necesare pentru a susţine pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţămînt, integrarea socială şi profesională a sportivilor profesionişti.

(4) Instituţiile de învăţămînt asigură pentru sportivii profesionişti scutiri de frecvenţă, sesiuni de examene deschise şi înscrierea fără examenul de admitere, în condiţii care se stabilesc pe bază de protocol încheiat între autoritatea centrală de specialitate şi cea de învăţămînt.

(5) Criteriile de clasificare a nivelului de măiestrie şi pregătire a sportivilor profesionişti se stabilesc prin regulamente elaborate, potrivit prezentei legi, de federaţiile sportive naţionale.

Capitolul VI

STRUCTURILE SPORTULUI

Articolul 18. Structurile sportului

(1) Structurile sportului sînt organizaţii specializate, constituite de persoane fizice sau juridice în scopul organizării şi administrării activităţilor din domeniul culturii fizice şi sportului, care se împart în:

a) asociaţii sportive;

b) cluburi sportive;

c) şcoli sportive;

d) centre de pregătire olimpică;

e) federaţii sportive naţionale;

f) ligi profesioniste;

g) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv;

h) centre sportive de pregătire a loturilor naţionale;

i) Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova.

(2) Autoritatea centrală de specialitate ţine evidenţa structurilor sportului prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare.

[Art.18 completat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

Articolul 19. Asociaţiile şi cluburile sportive

(1) Asociaţiile sportive pot fi:

a) asociaţii formate din persoane fizice sau juridice, care au ca obiectiv promovarea uneia sau mai multor probe sportive, practicarea acestora de către membrii lor şi participarea lor la activităţi şi competiţii sportive;

b) asociaţii teritoriale care se constituie de sine stătător sau în cadrul instituţiilor publice ori private, avînd ca scop participarea membrilor acestora la competiţiile sportive locale.

(2) Cluburile sportive sînt structuri ale sportului cu personalitate juridică. Pentru participare la competiţiile sportive naţionale şi internaţionale, cluburile urmează să se afilieze la federaţia naţională corespunzătoare.

(3) Cluburile sportive îşi au propriul regim de administrare şi de gestionare a bugetului şi patrimoniului, aprobat de adunările generale ale membrilor acestora.

(4) Cluburile sportive deţin exclusivitatea:

a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statice sau în mişcare a sportivilor săi;

b) dreptului de folosinţă asupra siglei – emblemei proprii;

c) drepturilor de reclamă (publicitate) la competiţiile pe care le organizează.

(5) Cluburile sportive ale căror echipe participă la competiţiile sportive oficiale cu caracter profesionist adoptă forma cluburilor sportive profesioniste.

Articolul 20. Şcolile sportive. Centrele de pregătire olimpică

(1) Şcolile sportive sînt instituţii de învăţămînt extraşcolare specializate care, cu mijloacele educaţiei fizice şi sportului, contribuie la pregătirea rezervelor pentru loturile naţionale prin:

a) dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a personalităţii;

b) atragerea copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, care nu au interdicţii medicale, la practicarea sportului, iar celor mai talentaţi – pentru perfecţionare sportivă.

(2) Şcolile sportive se împart în:

a) şcoli sportive;

b) şcoli sportive specializate;

c) şcoli sportive de măiestrie superioară.

(3) Se admite, în condiţiile legii, asocierea şcolilor sportive în cluburi sportive.

(4) Fondatori ai şcolilor sportive pot fi autorităţile administraţiei publice, instituţiile specializate în sport, precum şi persoanele fizice, în baza licenţei eliberate de autoritatea centrală de specialitate.

(5) Pentru activitatea şcolii sportive, sînt necesare cadre calificate de specialişti, baze sportive, proprii sau arendate, şi mijloace financiare. Funcţionarea şcolilor sportive este reglementată printr-un regulament aprobat de Guvern.

(6) Centrele de pregătire olimpică sînt organizaţii specializate din subordinea Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv care asigură pregătirea rezervelor olimpice şi a loturilor naţionale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internaţional Olimpic.

[Art.20 modificat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

Articolul 21. Federaţiile sportive naţionale

(1) Federaţiile sportive naţionale sînt persoane juridice, constituite din asocierea asociaţiilor şi cluburilor sportive.

(2) Pentru o ramură de sport, se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie naţională.

(3) Federaţiile sportive naţionale sînt organisme autonome, care activează în baza prezentei legi şi a altor acte legislative, a unui regulament aprobat de Guvern, precum şi a propriilor statute.

(4) Organele de justiţie înregistrează ca federaţii naţionale structurile sportului care prezintă cererea avizată de autoritatea centrală de specialitate.

(5) Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale sau la alte foruri pe baza avizului dat de către autoritatea centrală de specialitate.

(5¹) Federaţiile sportive naţionale au următoarele atribuţii principale:

a) elaborează strategia de dezvoltare a ramurii de sport respective şi monitorizează implementarea acesteia;

b) organizează şi supraveghează competiţiile sportive la nivel naţional;

c) elaborează şi realizează programe de pregătire şi de participare a loturilor naţionale pe probe de sport la competiţiile internaţionale;

d) aprobă programe ale federaţiilor privind prevenirea şi combaterea utilizării substanţelor şi metodelor interzise, monitorizează implementarea politicilor naţionale antidoping, instituie comisii federale antidoping şi asigură activitatea acestora;

e) realizează activităţi de prevenire şi combatere a violenţei în sport, de respectare a spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea sportivă.

(5²) Federaţiile sportive naţionale sînt responsabile de reprezentarea Republicii Moldova la competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care sînt afiliate.

(5³) Federaţiile sportive naţionale se înscriu în Registrul sportiv pentru obţinerea certificatului de identitate sportivă. Certificatul dat oferă număr de înregistrare, dreptul de a reprezenta ramura de sport la competiţiile naţionale şi internaţionale, precum şi dreptul de a semna acorduri de colaborare cu autoritatea centrală de specialitate.

(6) Federaţiile naţionale organizează şi coordonează dezvoltarea probei sportive respective, avînd ca bază contractul, semnat cu autoritatea centrală de specialitate, cu stipulările financiare şi alte obligaţii ale părţilor.

(7) Federaţiile naţionale care au drept obiectiv de activitate probe sportive cuprinse în programul olimpic colaborează, în bază de contract, cu Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv în vederea pregătirii şi participării sportivilor la Jocurile Olimpice.

[Art.21 completat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

Articolul 22. Ligile profesioniste

(1) Ligile profesioniste sînt structuri ale sportului cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, formate, în condiţiile legii, în mod exclusiv din cluburi sportive profesioniste.

(2) Ligile profesioniste, sub aspect metodic, se află în subordinea federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare şi acţionează în baza statutelor şi regulamentelor proprii şi a reglementărilor federaţiilor sportive. Pentru realizarea obiectivelor lor statutare ligile beneficiază de autonomie organizatorică, economică şi administrativă. Pentru o ramură de sport, se poate constitui, în condiţiile legii, o singură ligă profesionistă.

(3) Autoritatea centrală de specialitate avizează constituirea ligilor profesioniste. Înscrierea acestora în Registrul sportiv se face pe baza avizului federaţiei sportive naţionale.

(4) Ligile profesioniste au următoarele atribuţii principale:

a) organizează competiţii oficiale profesioniste pe ramura de sport respectivă şi la nivelul stabilit de către federaţia naţională respectivă;

b) efectuează controlul asupra cluburilor sportive profesioniste membri ai ligii.

Articolul 23. Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv

(1) În Republica Moldova este recunoscută şi susţinută mişcarea olimpică.

(2) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv este o asociaţie de interes naţional, unică de acest gen pe teritoriul Republicii Moldova, care se constituie şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice şi a legislaţiei.

(3) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv este persoană juridică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.

(4) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Olimpice şi în cadrul celorlalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv este unicul deţinător, pe teritoriul Republicii Moldova, al drepturilor de folosire a însemnelor şi simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Carta Olimpică şi în alte documente normative referitoare la mişcarea olimpică.

(5) Persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova nu pot folosi însemnele şi simbolurile olimpice naţionale şi internaţionale, definite conform Cartei Olimpice, legislaţiei naţionale şi internaţionale, decît cu acordul Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv.

(6) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv colaborează, în vederea realizării obiectivului său statutar, cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu celelalte organizaţii de drept public sau privat.

(7) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv organizează şi coordonează activitatea Academiei Olimpice, unitate din subordinea acestuia, fără personalitate juridică, cu atribuţii în dezvoltarea şi promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

(8) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv susţine financiar activitatea centrelor de pregătire olimpică.

(9) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv poate beneficia de sprijin financiar de la bugetul de stat pentru realizarea programelor olimpice proprii.

(10) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv poate deţine în proprietate, concesiune sau în folosinţă imobile, baze sportive şi altă infrastructură sportivă de interes naţional.

[Art.23 modificat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

Capitolul VII

RELAŢIILE SPORTIVE INTERNAŢIONALE

Articolul 24. Colaborarea internaţională

(1) Organizaţiile sportive şi sportivii din Republica Moldova au dreptul să participe la competiţiile sportive internaţionale, organizate atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi în alte ţări, respectînd statutele federaţiilor sportive naţionale şi ale organismelor internaţionale respective.

(2) Prezentarea loturilor naţionale şi a sportivilor aparte la competiţiile internaţionale oficiale, precum şi reprezentarea Republicii Moldova în asociaţiile sportive internaţionale, este dreptul exclusiv al federaţiilor sportive naţionale şi al Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv şi se realizează în baza programului de activitate al autorităţii centrale de specialitate.

(3) Pe teritoriul Republicii Moldova, pot fi înfiinţate, în condiţiile legii, structuri ale federaţiilor şi organizaţiilor internaţionale, pe probe olimpice şi neolimpice, care contribuie, în bază de voluntariat, la dezvoltarea în ţară a culturii fizice şi sportului, inclusiv a celui de performanţă. Structurile date activează în baza statutelor proprii şi în baza acordului de colaborare cu autoritatea centrală de specialitate.

Articolul 25. Convenţiile, tratatele şi acordurile internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului

(1) Modalitatea de negociere, de încheiere a convenţiilor, tratatelor şi acordurilor internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului, de exercitare a controlului asupra respectării lor este determinată de legislaţia Republicii Moldova şi de practica relaţiilor internaţionale.

(2) Dacă prin convenţia, tratatul sau acordul internaţional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte norme decît cele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova privind cultura fizică şi sportul, se aplică dispoziţiile convenţiei, tratatului sau acordului internaţional, iar în legislaţie se operează modificările necesare.

Capitolul VIII

ÎNVĂŢĂMÎNTUL, CADRELE ŞI ŞTIINŢA ÎN DOMENIUL

CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 26. Organizarea învăţămîntului

(1) Pregătirea cadrelor didactice şi a altor specialişti în domeniul culturii fizice şi sportului se realizează de către instituţiile de învăţămînt superior şi postuniversitar de stat şi particulare, acreditate în modul stabilit de legislaţie.

(2) Pentru ocuparea funcţiilor didactice în domeniul culturii fizice şi sportului sînt admise persoane cu studii speciale, avînd diplomă sau certificat, care confirmă pregătirea adecvată în instituţiile specializate. Cu titlu de excepţie, sportivilor de performanţă li se permite ocuparea funcţiilor didactice în domeniul culturii fizice şi sportului în cazul în care ei studiază într-o instituţie de învăţămînt specializată.

(3) În calitate de antrenori de sport, pot activa absolvenţii învăţămîntului superior sau postuniversitar de profil, care obţin carnetul de antrenor în baza specializării pentru ramura de sport respectivă.

(4) Promovarea antrenorilor la categoria imediat superioară se produce în baza rezultatelor obţinute în activitatea practică şi ca urmare a susţinerii unui examen de avansare.

(5) Profesorii de educaţie fizică şi antrenorii care, în decurs de cel puţin 2 ani, nu au activat conform specialităţii pot fi recomandaţi pentru activitatea respectivă numai după susţinerea unui examen în faţa unei comisii de atestare, componenţa căreia este aprobată de către autoritatea centrală de specialitate.

(6) Instructorii sportivi care au în sarcină realizarea acţiunilor sportive de asanare se formează în liceele cu profil sportiv sau la cursurile specializate organizate de către autoritatea centrală de specialitate în colaborare cu federaţiile sportive naţionale.

(7) Medicii, asistenţii medicali şi alţi specialişti pot activa în domeniul culturii fizice şi sportului după absolvirea unor cursuri specializate.

Articolul 27. Perfecţionarea profesională şi reciclarea specialiştilor

(1) Perfecţionarea şi reciclarea specialiştilor în domeniul culturii fizice şi sportului sînt obligatorii şi se realizează la facultăţile de perfecţionare profesională ale instituţiilor de învăţămînt superior sau în alte instituţii de tip universitar, acreditate în modul stabilit de legislaţie.

(2) Cheltuielile pentru perfecţionarea şi reciclarea specialiştilor din domeniul culturii fizice şi sportului sînt suportate, după caz, de la bugetul de stat şi bugetele locale sau din contul mijloacelor organizaţiilor private.

Articolul 28. Organizarea cercetărilor ştiinţifice

(1) Determinarea direcţiilor prioritare şi conducerea cercetărilor ştiinţifice în domeniul culturii fizice şi sportului revin autorităţii centrale de specialitate în comun cu alte instituţii interesate.

(2) La efectuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul culturii fizice şi sportului, participă corpul profesoral-didactic şi colaboratorii ştiinţifici din sistemul învăţămîntului superior de cultură fizică şi sport. În aceste cercetări sînt antrenaţi şi specialişti din alte domenii ştiinţifice.

(3) Cercetările ştiinţifice fundamentale şi aplicative în domeniul culturii fizice şi sportului urmăresc:

a) asistarea metodico-ştiinţifică a sportivilor şi tehnicienilor;

b) sporirea contribuţiei ştiinţei sportului la ridicarea nivelului performanţelor sportive;

c) încurajarea cercetării ştiinţifice în sport şi a schimbului de informaţii de specialitate;

d) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, în primul rînd a copiilor şi persoanelor vîrstnice, prin educaţie, alimentaţie raţională şi prin mişcare.

Capitolul IX

BAZA TEHNICO-MATERIALĂ ŞI FINANŢAREA CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 29. Baza tehnico-materială

(1) Baza tehnico-materială a culturii fizice şi sportului o constituie edificiile sportive şi de asanare, alte încăperi cu această destinaţie, terenurile de sport şi stadioanele, echipamentul şi utilajul special, precum şi alte mijloace pentru practicarea culturii fizice şi sportului.

(2) Statul participă la crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a culturii fizice şi sportului. Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv, federaţiile sportive naţionale, cluburile sportive pot primi în proprietate bunuri imobile din patrimoniul public al statului în condiţiile unei legi speciale.

(2¹) Autorităţile administraţiei publice, agenţii economici şi persoanele private, care au dobîndit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive sînt obligate să păstreze destinaţia acestora şi să le menţină în stare funcţională.

(2²) Modificarea destinaţiei sau desfiinţarea bazelor şi/sau a instalaţiilor sportive proprietate publică sau privată, inclusiv ale administraţiei publice locale, se interzice şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

(2³) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a include în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului suprafeţe de teren pentru construcţia bazelor sportive destinate practicării educaţiei fizice şi sportului.

(3) Complexele sportive menţionate în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege, se organizează ca instituţii publice în subordinea autorităţii centrale de specialitate, finanţate din venituri colectate sau din subvenţii de la bugetul de stat. Patrimoniul deţinut de aceste instituţii la data intrării în vigoare a prezentei legi este administrat de către autoritatea centrală de specialitate.

(4) Schimbarea destinaţiei patrimoniului prevăzut la alin.(3) se poate face numai cu avizul autorităţii centrale de specialitate, în condiţiile unei legi speciale.

[Art.29 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]

[Art.29 modificat prin Legea nr.312 din 23.12.2016, în vigoare 13.01.2017]

[Art.29 completat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

[Art.29 modificat prin Legea nr.154-XVI din 21.07.2005, în vigoare 23.09.2005]

Articolul 30. Finanţarea culturii fizice şi sportului

(1) Finanţarea culturii fizice şi sportului, construcţia edificiilor sportive se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat şi bugetelor locale, din mijloacele instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor şi asociaţiilor lor, din mijloacele provenite de la desfăşurarea loteriilor sportive, desfăşurarea acţiunilor sportive publice, din filantropie şi donaţii de la organizaţii şi cetăţeni, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei. Instituţiile de învăţămînt au dreptul de a contribui, din contul veniturilor colectate, la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a culturii fizice şi sportului şi de a organiza şi desfăşura diferite activităţi sportive.

(2) Alocarea surselor financiare din veniturile colectate ale instituţiilor de învăţămînt pentru susţinerea culturii fizice şi sportului se efectuează la decizia senatelor sau a consiliilor pedagogice.

(3) Finanţarea sportului de performanţă din contul alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat se realizează diferenţiat, în conformitate cu criterii distincte de performanţă aprobate prin hotărîre de Guvern.

(4) Structurile locale pentru cultură fizică şi sport asigură finanţarea programelor de interes local din alocaţii prevăzute în bugetele locale, inclusiv din venituri colectate, precum şi din alte surse în conformitate cu legislaţia.

(4¹) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi structurile sportive pot beneficia de alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se acordă pe bază de contracte încheiate între structurile respective şi autorităţile publice centrale şi locale, după caz. Gestionarea sumelor menţionate şi controlul financiar se realizează în condiţiile legii.

(4²) Sursele de finanţare a Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv provin din:

a) alocaţii de la bugetul de stat pentru pregătirea şi pentru participarea loturilor naţionale la competiţiile internaţionale organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic;

b) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinţă a însemnelor şi simbolurilor olimpice naţionale şi internaţionale;

c) timbrul olimpic, reprezentînd 10% din valoarea biletelor de acces la manifestările sportive;

d) venituri provenite din încasările Loteriei Naţionale a Moldovei, determinate conform legii speciale;

e) contribuţii financiare din partea Comitetului Internaţional Olimpic şi a Programului Solidarităţii Olimpice;

f) donaţii şi sponsorizări;

g) alte venituri realizate în condiţiile legii;

h) sume neutilizate în anii financiari precedenţi.

(5) Fondurile federaţiilor sportive naţionale provin din:

a) alocaţii bugetare şi alte venituri destinate finanţării programelor proprii şi celor înscrise în contractele încheiate cu autoritatea centrală de specialitate;

b) venituri proprii obţinute din activităţi realizate în legătură directă cu obiectivul statutar al acestora;

c) venituri proprii obţinute din activităţi complementare cu caracter industrial, profesional sau de prestări servicii, organizate în condiţiile legii;

d) cotizaţii, penalităţi şi alte contribuţii prevăzute de statutele şi regulamentele acestora;

e) alte venituri realizate în condiţiile legii;

f) donaţii şi sponsorizări;

g) sumele neutilizate în anii financiari precedenţi.

(6) Fondurile asociaţiilor şi cluburilor sportive provin din:

a) alocaţii primite pentru finanţarea programelor înscrise în contractele cu federaţiile naţionale pe ramuri de sport în scopul participării la competiţiile naţionale şi internaţionale;

b) alocaţii primite pentru finanţarea programelor sportive de interes local, înscrise în contractele cu consiliile locale şi structurile acestora;

c) venituri proprii obţinute din activităţi realizate în legătură directă cu obiectivul statutar al asociaţiilor şi cluburilor;

d) venituri proprii obţinute din activităţi complementare cu caracter industrial, profesional sau de prestări servicii, organizate în condiţiile legii;

e) cotizaţii, penalităţi şi alte contribuţii, încasate de la sportivi, antrenori, tehnicieni şi alţi membri ai asociaţiilor şi cluburilor sportive, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

f) alte venituri realizate în condiţiile legii;

g) donaţii şi sponsorizări;

h) sumele neutilizate în anii financiari precedenţi.

(7) Finanţarea şcolilor sportive, a centrelor de pregătire olimpică, indiferent de subordonarea lor departamentală, se efectuează de la bugetul de stat şi bugetele locale. În condiţiile legii, acestea pot beneficia de donaţii şi sponsorizări pentru organizarea şi desfăşurarea acţiunilor sportive.

(8) Federaţiile sportive naţionale, cluburile şi şcolile sportive, asociaţiile sportive de utilitate publică pot beneficia de mijloace de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste mijloace se alocă pe bază de contracte de finanţare încheiate cu autoritatea locală de specialitate.

[Alin.(9) art.30 abrogat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

(10) Finanţarea acţiunilor de cultură fizică şi de asanare, întreţinerea şi dezvoltarea bazelor sportive pentru persoanele cu dizabilităţi se efectuează de la bugetul de stat şi bugetele locale, din contul mijloacelor agenţilor economici şi al sponsorilor.

(11) Sportivii, antrenorii şi tehnicienii sînt scutiţi integral de plata impozitelor asupra:

a) premiilor obţinute pentru clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, mondiale şi Jocurile Olimpice şi participarea la fazele superioare ale competiţiilor europene intercluburi, începînd cu pătrimile de finală;

b) burselor sportive şi indemnizaţiilor, acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale.

(12) Normele de finanţare a activităţilor sportive, cuantumurile premiilor sportivilor, antrenorilor şi tehnicienilor, ale diurnelor de deplasare şi cheltuielile de cazare sînt reglementate printr-un regulament aprobat de Guvern.

[Art.30 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]

[Art.30 modificat prin Legea nr.201 din 28.07.2016, în vigoare 09.09.2016]

[Art.30 modificat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

[Art.30 modificat prin Legea nr.268-XVI din 28.07.2006, în vigoare 08.09.2006]

[Art.30 modificat prin Legea nr.189-XVI din 30.06.2006, în vigoare 21.07.2006]

[Art.30 modificat prin Legea nr.154-XVI din 21.07.2005, în vigoare 23.09.2005]

Articolul 31. Fondul pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului din Republica Moldova

[Art.31 abrogat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]

[Art.31 modificat prin Legea nr.154-XVI din 21.07.2005, în vigoare 23.09.2005]

[Art.31 modificat prin Legea nr.482-XV din 04.12.2003, în vigoare 01.01.2004]

Capitolul X

GARANŢIILE SOCIALE ÎN DOMENIUL CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 32. Asistenţa medicală şi responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat sănătăţii în legătură cu practicarea sportului

(1) Practicarea exerciţiilor fizice organizate, participarea la antrenamente şi competiţii sportive se realizează exclusiv cu avizul medical.

(2) Asistenţa medicală a sportivilor se organizează şi se asigură prin:

a) Centrul Naţional de Medicină Sportivă;

b) cabinetele medicale de specialitate organizate pe lîngă complexele sportive, asociaţiile şi cluburile sportive;

c) unităţile curative la locul de trai.

(3) Responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat sănătăţii sportivului, antrenorului sau arbitrului în timpul practicării sportului în mod organizat se stabileşte în conformitate cu legislaţia şi condiţiile contractului încheiat de către sportiv, antrenor sau arbitru cu organizaţia sportivă.

(4) Persoanelor cărora li s-a cauzat o traumă în timpul practicării organizate a culturii fizice şi sportului, inclusiv în timpul competiţiilor sportive, li se asigură reabilitarea medicală, socială şi profesională completă în modul stabilit.

[Art.32 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]

Articolul 32¹. Bursele lunare acordate sportivilor de performanţă

(1) Susţinerea financiară a sportivilor de performanţă, membri ai loturilor naţionale, cetăţeni ai Republicii Moldova, reprezintă o modalitate de remunerare prin bursă lunară acordată de către autoritatea centrală de specialitate.

(2) Sportivii de performanţă care au obţinut medalii sau rezultate deosebite la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice, la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale, la campionatele europene (seniori, tineret) sau la Universiadele Mondiale, exclusiv la ramurile de sport olimpice, au dreptul la burse lunare.

(3) Bursele lunare se acordă sportivilor de performanţă pe o perioadă de timp determinată, în funcţie de rezultatele obţinute la competiţiile sportive, fiind stabilite de Guvern. Prin excepţie de la prevederile primului enunţ, sportivii de performanţă care nu au participat la competiţii sportive internaţionale pot beneficia de burse lunare în continuare pe o perioadă de un an, conform cuantumului stabilit în funcţie de rezultatul obţinut la ultima competiţie sportivă, pentru care li s-a acordat aceste burse, în următoarele cazuri:

a) anulare sau amânare a competiţiilor sportive din cauza împrejurărilor fortuite;

b) boală sau traumă survenită în timpul participării la antrenamente, cantonamente şi competiţii sportive, cu prezentarea actelor confirmative.

(4) Plata bursei lunare se efectuează în funcţie de nivelul performanţei sportive, în cuantum de:

a) 5 salarii medii lunare pe economie – pentru medalia de aur obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

b) 4 salarii medii lunare pe economie – pentru medalia de argint obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru medalia de aur obţinută la campionatele mondiale (seniori);

c) 3 salarii medii lunare pe economie – pentru medalia de bronz obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru medalia de argint obţinută la campionatele mondiale (seniori), ori pentru medalia de aur obţinută la campionatele europene (seniori);

d) 2,5 salarii medii lunare pe economie – pentru medalia de bronz obţinută la campionatele mondiale (seniori) sau pentru medalia de argint obţinută la campionatele europene (seniori), sau pentru medalia de aur obţinută la Universiadele Mondiale;

e) 2 salarii medii lunare pe economie – pentru locurile 4–8 obţinute la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru medalia de bronz obţinută la campionatele europene (seniori), ori pentru medalia de argint obţinută la Universiadele Mondiale, ori pentru locurile 4 şi 5 la campionatele mondiale (seniori);

f) 1,5 salarii medii lunare pe economie – pentru locurile 9–12 obţinute la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru locurile 6–8 obţinute la campionatele mondiale (seniori), ori pentru medalia de bronz obţinută la Universiadele Mondiale, ori pentru medalia de aur obţinută la campionatele mondiale (tineret), ori pentru medalia de aur obţinută la campionatele mondiale (studenţi), ori pentru locurile 13–16 obţinute la Jocurile Olimpice sau pentru locurile 4–6 obţinute la campionatele europene (seniori), sau pentru locurile 4–6 obţinute la Universiadele Mondiale, sau pentru locurile 2 şi 3 obţinute la campionatele mondiale (studenţi), sau pentru medalia de argint obţinută la campionatele mondiale (tineret), sau pentru medalia de aur obţinută la campionatele europene (tineret);

g) 1,2 salarii medii lunare pe economie – pentru locurile 9–12 obţinute la campionatele mondiale (seniori) sau pentru locurile 7 şi 8 obţinute la campionatele europene (seniori), sau pentru medalia de bronz obţinută la campionatele mondiale (tineret), sau pentru medalia de argint obţinută la campionatele europene (tineret);

h) un salariu mediu lunar pe economie – pentru locurile 13–16 obţinute la campionatele mondiale (seniori) sau pentru locurile 9–12 obţinute la campionatele europene (seniori), sau pentru locurile 4–7 obţinute la campionatele mondiale (tineret), sau pentru medalia de bronz obţinută la campionatele europene (tineret), sau pentru medalia de aur obţinută la campionatele mondiale (juniori), sau pentru locurile 8–10 obţinute la campionatele mondiale (tineret), sau pentru locurile 4–6 obţinute la campionatele europene (tineret), sau pentru locurile 2 şi 3 obţinute la campionatele mondiale (juniori), sau pentru medalia de aur obţinută la campionatele europene (juniori);

i) 0,5 din salariul mediu lunar pe economie – pentru participanţii la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice sau pentru locurile 2 şi 3 obţinute la campionatele europene (juniori).

(5) Cuantumul burselor lunare acordate sportivilor de performanţă va fi ajustat anual, conform modificărilor cu privire la salariul mediu lunar pe economie stabilit prin hotărâre de Guvern.

(6) Cererea privind prelungirea acordării bursei lunare se va depune în termen de maximum 60 de zile de la survenirea cauzelor enumerate la alin.(3). Autoritatea centrală de specialitate va notifica sportivul de performanţă şi federaţia naţională corespunzătoare cu privire la acceptarea ori respingerea cererii, cu indicarea motivelor, în cazul respingerii acesteia, în termen de 30 de zile de la data depunerii actelor.

(7) Modul de stabilire şi de plată a burselor lunare se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern.

[Art.32¹ introdus prin Legea nr.300 din 03.11.2022, în vigoare 26.12.2022]

Articolul 33. Protecţia socială a cetăţenilor care practică cultura fizică şi sportul

(1) Protecţia socială a cetăţenilor care practică cultura fizică şi sportul în mod organizat este asigurată în conformitate cu legislaţia.

(2) Înlesnirile pentru prestările de servicii ce ţin de cultură fizică şi sport, precum şi categoriile de cetăţeni care beneficiază de acestea, sînt stabilite de legislaţie.

Articolul 34. Protecţia socială a sportivilor de performanţă

(1) Sportivii cetăţeni şi rezidenţi ai Republicii Moldova care au obţinut pentru Republica Moldova una sau mai multe medalii de aur, de argint sau de bronz la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene de seniori, la probe olimpice sau paralimpice (inclusiv cei care au participat în calitate de membri ai echipelor sportive ale fostei URSS) au dreptul, la cerere şi cu confirmarea autorităţii centrale de specialitate, la o indemnizaţie lunară viageră dacă întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au împlinit vîrsta de 35 de ani;

b) au fost membri ai loturilor naţionale timp de cel puţin 8 ani.

(2) Indemnizaţia viageră prevăzută la alin.(1) reprezintă echivalentul a 2 salarii medii pe economie, se achită lunar în lei şi nu este impozabilă.

(3) La stabilirea cuantumului indemnizaţiei viagere se utilizează datele privind salariul mediu lunar pe economie comunicate de Biroul Naţional de Statistică pentru anul precedent celui în care se face plata drepturilor respective.

(4) Indemnizaţia viageră prevăzută la alin.(1) se acordă începînd cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul şi-a anunţat retragerea din activitate. La revenirea acestuia în activitate, plata indemnizaţiei se suspendă.

(5) Mijloacele necesare pentru achitarea indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă se alocă din bugetul de stat şi se achită de către Casa Naţională de Asigurări Sociale. Modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei viagere se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern.

(6) Plata indemnizaţiei viagere se efectuează, în funcţie de nivelul performanţei sportive, în mărime de:

a) 100% – pentru prima medalie de aur obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

b) 90% – pentru prima medalie de argint obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;

c) 80% – pentru prima medalie de bronz obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice ori pentru prima medalie de argint obţinută la campionatele mondiale, ori pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene;

d) 70% – pentru prima medalie de bronz obţinută la campionatele mondiale ori pentru prima medalie de argint obţinută la campionatele europene;

e) 60% – pentru prima medalie de bronz obţinută la campionatele europene;

f) 50% din valoarea indemnizaţiei corespunzătoare cuvenite potrivit lit.a)–c) – pentru următoarele medalii de aur obţinute la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene.

(7) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic sau paralimpic cu cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel de campion european, indemnizaţia viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea pentru performanţa inferioară la nivel de 50%.

(8) Sportivii care au fost sancţionaţi pentru încălcarea legislaţiei antidoping sînt privaţi de dreptul de a beneficia de indemnizaţia viageră prevăzută în prezentul articol.

[Art.34 modificat prin Legea nr.91 din 27.04.2023, în vigoare 11.05.2023]

[Art.34 în redacţia Legii nr.297 din 30.11.2018, în vigoare 01.01.2019]

[Art.34 modificat prin Legea nr.161 din 28.06.2013, în vigoare 27.09.2013]

[Art.34 în redacţia Legii nr.66-XVI din 22.03.2007, în vigoare 20.04.2007]

[Art.34 modificat prin Legea nr.154-XVI din 21.07.2005, în vigoare 23.09.2005]

Articolul 34¹. Protecţia socială a antrenorilor sportivilor de performanţă

(1) Antrenorii cetăţeni şi rezidenţi ai Republicii Moldova care au pregătit sportivi medaliaţi la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale ori la campionatele europene de seniori la probe olimpice sau paralimpice (inclusiv cei care au activat în calitate de antrenori ai echipelor sportive din fosta URSS) au dreptul la o indemnizaţie viageră dacă întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au împlinit vîrsta legală de pensionare;

b) au un stagiu de activitate de cel puţin 20 de ani în calitate de antrenor;

c) au pregătit sportivi în ultima perioadă de minimum 4 ani, în calitate de antrenor la probele individuale sau pe echipe, obţinînd cu aceştia medalii la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene.

(2) Antrenorii care întrunesc condiţiile prevăzute la alin.(1) pot depune pentru confirmare o cerere la autoritatea centrală de specialitate.

(4) Mijloacele necesare pentru achitarea indemnizaţiei viagere antrenorilor se alocă din bugetul de stat şi se achită de către Casa Naţională de Asigurări Sociale. Modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei viagere se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern.

(5) Plata indemnizaţiei viagere acordate antrenorilor se efectuează lunar în lei, în funcţie de nivelul performanţelor sportivilor antrenaţi de ei, în mărime de:

a) un salariu mediu pe economie (100%) – pentru prima medalie de aur la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

b) 90% – pentru prima medalie de argint obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice;

c) 80% – pentru prima medalie de bronz obţinută la Jocurile Olimpice sau la Jocurile Paralimpice, pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele mondiale;

d) 70% – pentru prima medalie de argint obţinută la campionatele mondiale;

e) 60% – pentru prima medalie de bronz obţinută la campionatele mondiale sau pentru prima medalie de aur obţinută la campionatele europene;

f) 50% – pentru prima medalie de argint obţinută la campionatele europene;

g) 40% – pentru prima medalie de bronz obţinută la campionatele europene.

(6) Pentru antrenorii ai căror sportivi cumulează titlul de campion olimpic sau paralimpic cu titlul de campion mondial sau titlul de campion mondial cu titlul de campion european, indemnizaţia viageră acordată pentru cea mai bună performanţă a sportivului se cumulează cu cea acordată pentru performanţa inferioară la nivelul de 50%.

(7) Nu sînt eligibili antrenorii ai căror sportivi au sancţiuni nestinse pentru încălcarea legislaţiei antidoping.

[Art.34¹ modificat prin Legea nr.91 din 27.04.2023, în vigoare 11.05.2023]

[Art.34¹ introdus prin Legea nr.297 din 30.11.2018, în vigoare 01.01.2019]

Articolul 35. Supravegherea şi controlul în domeniul culturii fizice şi sportului

(1) Autoritatea centrală de specialitate este în drept de a organiza şi realiza supravegherea şi controlul activităţii structurilor sportului în corespundere cu prevederile art.6 alin.(3) lit.g).

(2) Supravegherea şi controlul se exercită de către:

a) autoritatea centrală de specialitate asupra activităţii tuturor structurilor sportului;

b) autoritatea locală de specialitate asupra activităţii structurilor sportului de pe raza ei teritorială;

c) federaţiile sportive naţionale asupra activităţii asociaţiilor şi cluburilor sportive din ramura de sport respectivă.

(3) Revocarea dreptului de funcţionare a asociaţiilor şi cluburilor sportive, a federaţiilor sportive naţionale este de competenţa autorităţii centrale de specialitate şi se produce atunci cînd:

a) acţiunile structurii sportului au devenit ilicite, contrare bunurilor moravuri, ordinii publice şi periclitează securitatea statului;

b) structura sportului, fără a fi autorizată, urmăreşte alte scopuri decît cele prevăzute de statutul său;

c) hotărîrile adunărilor generale ale structurilor sportului sînt luate cu violarea dispoziţiilor statutare, a documentelor de constituire şi a legislaţiei.

(4) Revocarea dreptului de funcţionare a unei structuri a sportului se face, la cerere, în situaţia dizolvării sau lichidării ei şi are ca efect radierea acesteia din Registrul sportiv.

(5) Decizia de revocare a dreptului de funcţionare a unei structuri a sportului poate fi atacată de cel ce se consideră vătămat într-un drept al său recunoscut de lege în ordinea contenciosului administrativ.

[Art.35 modificat prin Legea nr.240-XV din 13.06.2003, în vigoare 08.07.2003]

Articolul 36. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

Persoanele fizice şi juridice care au încălcat prezenta lege poartă răspundere disciplinară, materială, administrativă sau penală, după caz.

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 37.

Guvernul, în termen de 3 luni:

va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative care contravin prezentei legi.