330/25.03.99 Lege cu privire la cultura fizică şi sport

05.08.1999 08.07.2003 01.01.2004 23.09.2005 21.07.2006 08.09.2006 20.04.2007 27.09.2013 09.09.2016 13.01.2017 24.08.2018 12.01.2019 18.01.2019 08.12.2020 26.12.2022 11.05.2023

2023 2022 2020 2019 2018 2017 2016 2013 2007 2006 2005 2004 2003 1999

L E G E

cu privire la cultura fizică şi sport

nr. 330-XIV din 25.03.1999

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.83-86/399 din 05.08.1999

* * *

C U P R I N S

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Cultura fizică şi sportul

Capitolul II

DREPTURILE CETĂŢENILOR ÎN DOMENIUL CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 2. Dreptul la practicarea culturii fizice şi sportului

Articolul 3. Dreptul la formarea asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor naţionale de cultură fizică şi sport

Articolul 4. Activitatea de întreprinzător ce ţine de cultură fizică şi sport

Articolul 5. Drepturile cetăţenilor străini şi ale apatrizilor în domeniul culturii fizice şi sportului

Capitolul III

ADMINISTRAREA CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 6. Competenţa autorităţii centrale de specialitate

Articolul 7. Competenţa autorităţilor locale de specialitate

Articolul 8. Asigurarea protecţiei sanitaro-epidemiologice şi a securităţii radiaţionale

Articolul 9. Asigurarea unui climat civilizat şi a securităţii în timpul practicării culturii fizice şi sportului. Lupta împotriva dopajului

Articolul 10. Propagarea culturii fizice şi sportului

Capitolul IV

CULTURA FIZICĂ CA SISTEM

Articolul 11. Definiţia culturii fizice ca sistem

Articolul 12. Educaţia fizică în instituţiile de învăţămînt

Articolul 13. Cultura fizică la locul de muncă, de trai şi de odihnă a populaţiei

Articolul 14. Pregătirea fizică şi sportivă a militarilor şi colaboratorilor organelor de drept

Articolul 15. Cultura fizică şi sportul pentru invalizi

Capitolul V

SPORTUL DE PERFORMANŢĂ

Articolul 16. Sportul de performanţă

Articolul 17. Sportul profesionist

Capitolul VI

STRUCTURILE SPORTULUI

Articolul 18. Structurile sportului

Articolul 19. Asociaţiile şi cluburile sportive

Articolul 20. Şcolile sportive. Centrele de pregătire olimpică

Articolul 21. Federaţiile sportive naţionale

Articolul 22. Ligile profesioniste

Articolul 23. Comitetul Naţional Olimpic

Capitolul VII

RELAŢIILE SPORTIVE INTERNAŢIONALE

Articolul 24. Colaborarea internaţională

Articolul 25. Convenţiile, tratatele şi acordurile internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului

Capitolul VIII

ÎNVĂŢĂMÎNTUL, CADRELE ŞI ŞTIINŢA ÎN DOMENIUL CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 26. Organizarea învăţămîntului

Articolul 27. Perfecţionarea profesională şi reciclarea specialiştilor

Articolul 28. Organizarea cercetărilor ştiinţifice

Capitolul IX

BAZA TEHNICO-MATERIALĂ ŞI FINANŢAREA CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 29. Baza tehnico-materială

Articolul 30. Finanţarea şi impozitarea culturii fizice şi sportului

Articolul 31. Fondul pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului din Republica Moldova

Capitolul X

GARANŢIILE SOCIALE ÎN DOMENIUL CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 32. Asistenţa medicală şi responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat sănătăţii în legătură cu practicarea sportului

Articolul 33. Protecţia socială a cetăţenilor care practică cultura fizică şi sportul

Articolul 34. Garanţiile sociale ale sportivilor de performanţă

Articolul 35. Supravegherea şi controlul în domeniul culturii fizice şi sportului

Articolul 36. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 37. Îndatoririle Guvernului

Anexă Lista complexelor sportive din subordinea autorităţii centrale de specialitate

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege stabileşte bazele juridice, sociale şi economice de organizare a culturii fizice şi sportului în Republica Moldova, reglementează participarea autorităţilor publice şi a agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, la fortificarea sănătăţii populaţiei prin practicarea culturii fizice şi sportului.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Cultura fizică şi sportul

(1) Cultura fizică este un domeniu al culturii societăţii, orientat spre menţinerea şi fortificarea sănătăţii, dezvoltarea calităţilor fizice, morale şi intelectuale ale omului.

(2) Sportul este o parte componentă a culturii fizice, o sferă specifică de activitate, orientată spre dezvoltarea posibilităţilor extreme ale omului în condiţii competiţionale şi în procesul sportiv-pedagogic.

(3) Cultura fizică şi sportul cuprind: educaţia fizică, sportul pentru toţi, sportul de performanţă, exerciţiile fizice practicate cu scop de întremare, profilactic şi terapeutic.

(4) Autorităţile administraţiei publice, instituţiile educative şi organizaţiile sportive, organizaţiile neguvernamentale de profil au obligaţia să încurajeze sportul pentru toţi şi sportul de performanţă, acordînd o atenţie specială creării condiţiilor de practicare a acestora.

(5) Autorităţile, instituţiile şi organizaţiile prevăzute la alin.(4) oferă condiţii deosebite tinerilor, inclusiv copiilor de vîrstă preşcolară, precum şi persoanelor în vîrstă, pentru practicarea exerciţiului fizic.

(6) Autorităţile administraţiei publice asigură condiţii pentru practicarea culturii fizice şi sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic şi mixt în scopul dezvoltării personalităţii lor şi integrării în societate, precum şi mijloace care ar permite sportivilor invalizi participarea la competiţii naţionale şi internaţionale.

Capitolul II

DREPTURILE CETĂŢENILOR ÎN DOMENIUL

CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 2. Dreptul la practicarea culturii fizice şi sportului

(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul să practice cultura fizică şi sportul (inclusiv sportul ca profesie), să se asocieze în organizaţii cu profil de asanare prin practicarea culturii fizice şi sportului, să participe la dirijarea culturii fizice şi sportului.

(2) În scopul asigurării drepturilor menţionate la alin.(1), statul finanţează şi dirijează cultura fizică şi sportul în conformitate cu programele elaborate, dezvoltă industria culturii fizice şi a sportului, garantează pregătirea şi perfecţionarea specialiştilor în domeniu, precum şi apărarea juridică a intereselor cetăţenilor în domeniul respectiv, stimulează tendinţa cetăţenilor de a duce un mod de viaţă sănătos.

(3) Statul stimulează acţiunile organizatorice şi de promovare a culturii fizice şi sportului, desfăşurate de autorităţile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale în învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, forţele armate, unităţile economice, precum şi în alte domenii.

Articolul 3. Dreptul la formarea asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor naţionale de cultură fizică şi sport

(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la formarea, în condiţiile legii, a asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor naţionale de cultură fizică şi sport, a fondurilor şi altor structuri, care funcţionează în conformitate cu legislaţia, cu statutele proprii şi cu cele ale organismelor internaţionale de profil.

(2) Asociaţiile, cluburile şi federaţiile naţionale de cultură fizică şi sport se formează şi sînt recunoscute funcţionale în baza avizelor autorităţilor administraţiei publice centrală şi locale pentru cultură fizică şi sport, denumite în continuare autoritate centrală de specialitate şi autorităţi locale de specialitate.

Articolul 4. Activitatea de întreprinzător ce ţine de cultură fizică şi sport

(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la activitatea de întreprinzător de prestare a serviciilor ce ţin de cultură fizică şi sport către persoanele fizice, asociaţiile, cluburile şi federaţiile naţionale şi de producere a mărfurilor cu destinaţie sportivă şi turistică, în baza licenţei eliberate de autoritatea centrală de specialitate.

(2) Emblemele şi simbolica nominală ale asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor naţionale de cultură fizică şi sport reprezintă proprietatea acestora şi pot fi folosite numai cu acordul lor.

(3) Folosirea reclamei (publicităţii) la manifestaţiile de cultură fizică şi sport, precum şi în transmisiunile televizate şi radiofonice de la aceste manifestaţii, este reglementată de legislaţie şi de condiţiile contractate de organizatorii acestor manifestaţii şi agenţii economici care plasează reclama (publicitatea). În toate cazurile menţionate, se interzice reclama (publicitatea) băuturilor alcoolice şi articolelor din tutun.

Articolul 5. Drepturile cetăţenilor străini şi ale apatrizilor în domeniul culturii fizice şi sportului

Cetăţenii străini şi apatrizii, cu domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, beneficiază de drepturi integrale la practicarea culturii fizice şi sportului, prevăzute de prezenta lege, cu excepţia dreptului de a evolua la competiţii internaţionale în componenţa selecţionatelor Republicii Moldova.

Capitolul III

ADMINISTRAREA CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 6. Competenţa autorităţii centrale de specialitate

(1) Guvernul realizează politica de stat în domeniul culturii fizice şi sportului, dirijează dezvoltarea acestora prin intermediul autorităţilor centrală şi locale de specialitate.

(2) Autoritatea centrală de specialitate organizează şi conduce activitatea din domeniul culturii fizice şi sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.12 şi 14, şi are personalitate juridică.

(3) Autoritatea centrală de specialitate are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează şi susţine strategia generală de organizare şi dezvoltare a activităţii sportive;

b) iniţiază, elaborează şi avizează sau propune spre avizare proiectele de acte normative privind activitatea sportivă;

c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din subvenţii de la buget;

d) colaborează cu Comitetul Naţional Olimpic la derularea programelor privind pregătirea şi participarea sportivilor Republicii Moldova la Jocurile Olimpice, precum şi pentru promovarea valenţelor educative ale olimpismului;

e) administrează patrimoniul sportiv aflat în domeniul public;

f) autorizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale şi la alte foruri europene sau mondiale;

g) exercită supravegherea şi controlul privind respectarea de către structurile sportului a dispoziţiilor legale şi a prevederilor cuprinse în statutele şi documentele de constituire ale acestora;

h) ţine Registrul sportiv;

i) avizează constituirea şi propune dizolvarea structurilor sportului;

j) elaborează criteriile de acordare a distincţiilor şi titlurilor sportive, altele decît cele stabilite prin lege;

k) autorizează desfăşurarea în Republica Moldova a campionatelor mondiale şi europene şi participarea reprezentativelor naţionale la aceste campionate;

l) reprezintă interesele statului în diferite organisme sportive internaţionale;

m) negociază şi încheie acorduri, înţelegeri, protocoale şi alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme similare din alte ţări.

Articolul 7. Competenţa autorităţilor locale de specialitate

(1) Competenţa autorităţilor locale de specialitate este stabilită de Legea privind administraţia publică locală şi de prezenta lege.

(2) Autorităţile locale de specialitate sînt servicii publice ale consiliilor locale, cu personalitate juridică.

(3) Autorităţile locale de specialitate au următoarele atribuţii principale:

a) organizează şi administrează cultura fizică şi sportul pe raza lor teritorială;

b) ţin evidenţa asociaţiilor sportive locale;

c) avizează cererile de înscriere în Registrul sportiv ale asociaţiilor şi cluburilor sportive;

d) colaborează cu alte servicii ale consiliilor locale pentru utilizarea eficientă a subvenţiilor acordate de la bugetele locale pentru pregătirea sportivilor de performanţă din teritoriu;

e) sprijină, material şi financiar, federaţiile sportive naţionale în organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive naţionale şi locale;

f) colaborează cu instituţiile şcolare şi universitare din teritoriu pentru acordarea de ajutor în organizarea şi dezvoltarea sportului şcolar şi universitar;

g) sprijină, material şi financiar, practicarea sportului pentru toţi.

Articolul 8. Asigurarea protecţiei sanitaro-epidemiologice şi a securităţii radiaţionale

Asigurarea protecţiei sanitaro-epidemiologice şi a securităţii radiaţionale în locurile de practicare a culturii fizice şi sportului, la bazele turistice şi pe rutele turistice se efectuează în conformitate cu legislaţia.

Articolul 9. Asigurarea unui climat civilizat şi a securităţii în timpul practicării culturii fizice şi sportului. Lupta împotriva dopajului

(1) Activitatea sportivă se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play şi sportivitate.

(2) Administraţia instituţiilor şi edificiilor sportive şi de cultură fizică şi asanare asigură utilarea tehnică corespunzătoare a locurilor de desfăşurare a ocupaţiilor, antrenamentelor şi competiţiilor sportive în conformitate cu regulile de securitate şi normele sanitaro-igienice.

(3) Structurile sportive de orice nivel, sportivii şi tehnicienii îşi desfăşoară activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor şi metodelor care sporesc în mod artificial performanţele sportive şi prejudiciază sănătatea şi etica sportivă.

(4) Pentru prevenirea utilizării şi eliminarea dopajului din activitatea sportivă, autoritatea centrală de specialitate şi Comitetul Naţional Olimpic elaborează şi susţin Programul Naţional Antidoping, pornind de la prevederile Convenţiei Antidoping a Consiliului Europei.

Articolul 10. Propagarea culturii fizice şi sportului

(1) Autorităţile centrală şi locale de specialitate, asociaţiile, cluburile şi federaţiile naţionale de cultură fizică şi sport, în comun cu agenţii economici interesaţi şi asociaţiile obşteşti, organizează, prin intermediul mass-media, propagarea pe scară largă a culturii fizice şi sportului în rîndurile populaţiei.

(2) În timpul manifestaţiilor de cultură fizică şi sport, al transmisiunilor televizate sau radiofonice ale programelor sportive şi de asanare, se interzice propagarea cruzimii şi violenţei, lezarea demnităţii umane, consumarea de preparate ce conţin substanţe interzise în sport.

Capitolul IV

CULTURA FIZICĂ CA SISTEM

Articolul 11. Definiţia culturii fizice ca sistem

Cultura fizică, ca sistem, reprezintă totalitatea formelor statale, obşteşti şi private de activitate, care se efectuează în scopul educaţiei fizice a populaţiei.

Articolul 12. Educaţia fizică în instituţiile de învăţămînt

(1) Menţinerea şi fortificarea sănătăţii copiilor, adolescenţilor şi tineretului studios, formarea necesităţilor de perfecţionare fizică şi de practicare a unui mod de viaţă sănătos constituie una din sarcinile de bază ale instituţiilor de învăţămînt.

(2) Instituţiile de învăţămînt îşi determină de sine stătător formele şi mijloacele de practicare a culturii fizice şi sportului, bazîndu-se pe programele instructiv-educative de stat şi normativele pregătirii fizice pentru elevi. Educaţia fizică este o disciplină obligatorie, cu un număr de ore diferenţiat astfel:

a) 5 ore pe săptămînă în învăţămîntul preşcolar şi primar;

b) 4 ore pe săptămînă în învăţămîntul secundar;

c) 3 ore pe săptămînă în învăţămîntul superior pe parcursul anilor de studii.

(3) Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt sînt obligaţi să susţină normative speciale de pregătire fizică, stabilite de către autoritatea centrală de specialitate de comun acord cu ministerele şi departamentele de resort.

(4) Instituţiile de învăţămînt organizează activitatea de educaţie fizică, asanare şi practicarea sportului în afara orelor de curs, cu implicarea asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor sportive naţionale, a altor instituţii extraşcolare.

(5) Pentru elevii dotaţi, în condiţiile legii, se organizează şcoli sportive şi licee cu program sportiv.

(6) Instituţiile de învăţămînt, publice sau particulare, au obligaţia să dispună de sau să aibă acces la obiective sportive pentru desfăşurarea lecţiilor de educaţie fizică şi practicarea sportului cu elevii şi studenţii.

(7) Sportul de performanţă pentru elevi şi studenţi se organizează, de regulă, în cadrul cluburilor sportive şcolare şi universitare.

Articolul 13. Cultura fizică la locul de muncă, de trai şi de odihnă a populaţiei

(1) Agenţii economici vor prevedea mijloace destinate culturii fizice şi sportului în cadrul acţiunilor de asanare a angajaţilor şi vor crea condiţii pentru realizarea dreptului cetăţenilor la practicarea culturii fizice şi sportului. Cheltuielile pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului vor constitui cel puţin 1% din venit şi vor fi incluse în preţul de cost al producţiei sau al prestărilor de servicii.

(2) Crearea bazei materiale pentru organizarea acţiunilor de cultură fizică şi sport, individuale şi colective, la locul de muncă, utilizarea raţională, finanţarea şi asigurarea cu specialişti a acesteia se prevăd în contractele colective şi programele de dezvoltare a culturii fizice.

(3) Mijloacele necesare pentru practicarea culturii fizice şi sportului la locul de trai, de odihnă şi de agrement se alocă din bugetul local, din contul agenţilor economici şi sponsorilor, conform legislaţiei. Pentru practicarea culturii fizice şi sportului, la locul de trai se creează cluburi, echipe sportive, turistice şi de asanare.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor crea condiţii pentru practicarea culturii fizice şi sportului la locul de trai şi de odihnă a populaţiei, vor acorda ajutor organizaţiilor sportive, indiferent de subordonarea lor departamentală, punîndu-le la dispoziţie edificiile sportive, încăperile necesare, terenurile pentru ocupaţii.

(5) Administraţia instituţiilor balneare, a pensiunilor, a caselor de odihnă, a bazelor turistice şi a taberelor de odihnă pentru copii este obligată să creeze condiţiile necesare pentru desfăşurarea acţiunilor individuale, în grup şi familiale de asanare prin cultură fizică.

(6) Practicarea organizată a culturii fizice şi sportului la locul de muncă, de trai şi de odihnă a populaţiei se efectuează sub control medical.

Articolul 14. Pregătirea fizică şi sportivă a militarilor şi colaboratorilor organelor de drept

(1) Conţinutul, formele şi metodele pregătirii fizice a militarilor şi colaboratorilor organelor de drept sînt determinate de către autorităţile publice de specialitate respective.

(2) Educaţia fizică este o disciplină obligatorie a procesului de instrucţie şi învăţămînt militar, care se desfăşoară pe toată durata perioadei de instrucţie sau învăţămînt respective, conform ordinelor şi regulamentelor emise de instituţiile de profil.

(3) Sportivilor aflaţi în serviciu militar şi celor din rîndul colaboratorilor organelor de drept li se permite să participe la acţiuni sportive care se desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova sau în afara ţării, cu respectarea statutelor organizaţiilor naţionale şi internaţionale.

Articolul 15. Cultura fizică şi sportul pentru invalizi

(1) Autorităţile administraţiei publice, asociaţiile, cluburile, federaţiile naţionale de cultură fizică şi sport şi organizaţiile invalizilor creează pentru persoanele cu handicap instituţii special amenajate de cultură fizică şi asanare, asigură condiţiile speciale pentru practicarea exerciţiului fizic în instituţiile publice de cultură fizică şi asanare, contribuie la participarea invalizilor la competiţiile sportive.

(2) Organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport în sistemul recuperării continue a invalizilor (inclusiv a copiilor cu handicap fizic sau psihic), pregătirea cadrelor, asigurarea metodică şi asistenţa medicală, precum şi controlul medical sînt puse în sarcina autorităţilor publice din domeniul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, protecţiei sociale, culturii fizice şi sportului, precum şi a sindicatelor.

(3) Autoritatea centrală de specialitate, în comun cu Comitetul Naţional Olimpic, asigură pregătirea şi participarea sportivilor invalizi la Jocurile Paraolimpice şi competiţiile internaţionale. În scopul finanţării culturii fizice şi sportului practicate de către persoanele cu handicap, sînt alocate subvenţii din bugetul de stat şi bugetele locale.

Capitolul V

SPORTUL DE PERFORMANŢĂ

Articolul 16. Sportul de performanţă

(1) Sportul de performanţă reprezintă o activitate specifică, desfăşurată în cadrul unui sistem organizat de selecţie şi pregătire a sportivilor şi orientată spre atingerea de performanţe şi stabilirea de recorduri.

(2) Pregătirea sportivilor de performanţă se efectuează de către asociaţii, cluburi, federaţii sportive naţionale şi organizaţii specializate (şcoli sportive, centre olimpice) pe bază de contract cu autorităţile centrală şi locale de specialitate.

(3) Pentru participarea la competiţiile sportive oficiale, locale sau naţionale, un sportiv de performanţă trebuie, în mod obligatoriu, să fie membru al unei asociaţii, club sau federaţii sportive naţionale.

(4) Sportivii de performanţă care nu sînt membri ai asociaţiilor sau cluburilor sportive îşi pot efectua pregătirea pe baza contractului încheiat între sportiv şi federaţia naţională.

(5) Evidenţa membrilor şi transferarea sportivilor dintr-o structură sportivă în alta sînt de competenţa asociaţiilor, cluburilor şi federaţiilor sportive naţionale şi se efectuează potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.

(6) Pregătirea sportivilor de performanţă, membri ai loturilor naţionale, pentru competiţiile internaţionale se finanţează în limitele fondurilor prevăzute în bugetul de stat şi altor surse care nu contravin legislaţiei.

(7) Includerea sportivilor în componenţa selecţionatelor Republicii Moldova se efectuează pe bază de concurs, în funcţie de nivelul realizărilor sportive.

(8) Sportivii de performanţă se împart în amatori şi profesionişti. Sportivii amatori sînt cei ce nu obţin venituri din practicarea sportului. Nu sînt considerate venituri bursele şi indemnizaţiile sportive, diurnele de deplasare, alocaţiile pentru hrană, medicamente şi susţinătoare de efort, precum şi premiile sportive.

Articolul 17. Sportul profesionist

(1) Sportul profesionist reprezintă o activitate sportiv-comercială, cu o eficienţă economică şi valoare informaţional-distractivă înaltă a acţiunilor sportive.

(2) Sportivii profesionişti sînt persoane care practică sportul ca profesie şi obţin venituri pe baza contractului de muncă încheiat cu asociaţia sau clubul sportiv la care sînt membri.

(3) Autorităţile administraţiei publice adoptă măsurile necesare pentru a susţine pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţămînt, integrarea socială şi profesională a sportivilor profesionişti.

(4) Instituţiile de învăţămînt asigură pentru sportivii profesionişti scutiri de frecvenţă, sesiuni de examene deschise şi înscrierea fără examenul de admitere, în condiţii care se stabilesc pe bază de protocol încheiat între autoritatea centrală de specialitate şi cea de învăţămînt.

(5) Criteriile de clasificare a nivelului de măiestrie şi pregătire a sportivilor profesionişti se stabilesc prin regulamente elaborate, potrivit prezentei legi, de federaţiile sportive naţionale.

Capitolul VI

STRUCTURILE SPORTULUI

Articolul 18. Structurile sportului

(1) Structurile sportului sînt organizaţii specializate, constituite de persoane fizice sau juridice în scopul organizării şi administrării activităţilor din domeniul culturii fizice şi sportului, care se împart în:

a) asociaţii sportive;

b) cluburi sportive;

c) şcoli sportive;

d) centre de pregătire olimpică;

e) federaţii sportive naţionale;

f) ligi profesioniste;

g) Comitetul Naţional Olimpic.

(2) Autoritatea centrală de specialitate ţine evidenţa structurilor sportului prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare.

Articolul 19. Asociaţiile şi cluburile sportive

(1) Asociaţiile sportive pot fi:

a) asociaţii formate din persoane fizice sau juridice, care au ca obiectiv promovarea uneia sau mai multor probe sportive, practicarea acestora de către membrii lor şi participarea lor la activităţi şi competiţii sportive;

b) asociaţii teritoriale care se constituie de sine stătător sau în cadrul instituţiilor publice ori private, avînd ca scop participarea membrilor acestora la competiţiile sportive locale.

(2) Cluburile sportive sînt structuri ale sportului cu personalitate juridică. Pentru participare la competiţiile sportive naţionale şi internaţionale, cluburile urmează să se afilieze la federaţia naţională corespunzătoare.

(3) Cluburile sportive îşi au propriul regim de administrare şi de gestionare a bugetului şi patrimoniului, aprobat de adunările generale ale membrilor acestora.

(4) Cluburile sportive deţin exclusivitatea:

a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statice sau în mişcare a sportivilor săi;

b) dreptului de folosinţă asupra siglei – emblemei proprii;

c) drepturilor de reclamă (publicitate) la competiţiile pe care le organizează.

(5) Cluburile sportive ale căror echipe participă la competiţiile sportive oficiale cu caracter profesionist adoptă forma cluburilor sportive profesioniste.

Articolul 20. Şcolile sportive. Centrele de pregătire olimpică

(1) Şcolile sportive sînt instituţii de învăţămînt extraşcolare specializate care, cu mijloacele educaţiei fizice şi sportului, contribuie la pregătirea rezervelor pentru loturile naţionale prin:

a) dezvoltarea multilaterală şi armonioasă a personalităţii;

b) atragerea copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, care nu au interdicţii medicale, la practicarea sportului, iar celor mai talentaţi – pentru perfecţionare sportivă.

(2) Şcolile sportive se împart în:

a) şcoli sportive;

b) şcoli sportive specializate;

c) şcoli sportive de măiestrie superioară.

(3) Se admite, în condiţiile legii, asocierea şcolilor sportive în cluburi sportive.

(4) Fondatori ai şcolilor sportive pot fi autorităţile administraţiei publice, instituţiile specializate în sport, precum şi persoanele fizice, în baza licenţei eliberate de autoritatea centrală de specialitate.

(5) Pentru activitatea şcolii sportive, sînt necesare cadre calificate de specialişti, baze sportive, proprii sau arendate, şi mijloace financiare. Funcţionarea şcolilor sportive este reglementată printr-un regulament aprobat de Guvern.

(6) Centrele de pregătire olimpică sînt organizaţii specializate, care asigură pregătirea rezervelor olimpice şi a loturilor naţionale pe ramuri de sport. Centrele au în componenţa lor baze sportive dotate cu echipament modern, antrenori şi tehnicieni de înaltă calificare, dispun de asistenţă ştiinţifică şi medicală.

Articolul 21. Federaţiile sportive naţionale

(1) Federaţiile sportive naţionale sînt persoane juridice, constituite din asocierea asociaţiilor şi cluburilor sportive.

(2) Pentru o ramură de sport, se poate constitui, în condiţiile legii, o singură federaţie naţională.

(3) Federaţiile sportive naţionale sînt organisme autonome, care activează în baza prezentei legi şi a altor acte legislative, a unui regulament aprobat de Guvern, precum şi a propriilor statute.

(4) Organele de justiţie înregistrează ca federaţii naţionale structurile sportului care prezintă cererea avizată de autoritatea centrală de specialitate.

(5) Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la federaţiile sportive internaţionale sau la alte foruri pe baza avizului dat de către autoritatea centrală de specialitate.

(6) Federaţiile naţionale organizează şi coordonează dezvoltarea probei sportive respective, avînd ca bază contractul, semnat cu autoritatea centrală de specialitate, cu stipulările financiare şi alte obligaţii ale părţilor.

(7) Federaţiile naţionale care au drept obiectiv de activitate probe sportive cuprinse în programul olimpic colaborează, în bază de contract, cu Comitetul Naţional Olimpic în vederea pregătirii şi participării sportivilor la Jocurile Olimpice.

Articolul 22. Ligile profesioniste

(1) Ligile profesioniste sînt structuri ale sportului cu personalitate juridică, fără scop lucrativ, formate, în condiţiile legii, în mod exclusiv din cluburi sportive profesioniste.

(2) Ligile profesioniste, sub aspect metodic, se află în subordinea federaţiilor sportive naţionale corespunzătoare şi acţionează în baza statutelor şi regulamentelor proprii şi a reglementărilor federaţiilor sportive. Pentru realizarea obiectivelor lor statutare ligile beneficiază de autonomie organizatorică, economică şi administrativă. Pentru o ramură de sport, se poate constitui, în condiţiile legii, o singură ligă profesionistă.

(3) Autoritatea centrală de specialitate avizează constituirea ligilor profesioniste. Înscrierea acestora în Registrul sportiv se face pe baza avizului federaţiei sportive naţionale.

(4) Ligile profesioniste au următoarele atribuţii principale:

a) organizează competiţii oficiale profesioniste pe ramura de sport respectivă şi la nivelul stabilit de către federaţia naţională respectivă;

b) efectuează controlul asupra cluburilor sportive profesioniste membri ai ligii.

Articolul 23. Comitetul Naţional Olimpic

(1) În Republica Moldova este recunoscută şi susţinută mişcarea olimpică.

(2) Comitetul Naţional Olimpic este o asociaţie de interes naţional, unică de acest gen pe teritoriul Republicii Moldova, care se constituie şi funcţionează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Cartei Olimpice şi a legislaţiei.

(3) Comitetul Naţional Olimpic este persoană juridică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.

(4) Comitetul Naţional Olimpic deţine competenţa exclusivă pentru reprezentarea Republicii Moldova la Jocurile Olimpice şi în cadrul celorlalte programe organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic sau a asociaţiilor olimpice continentale. Comitetul Naţional Olimpic este unicul deţinător, pe teritoriul Republicii Moldova, al drepturilor de folosire a însemnelor şi simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Carta Olimpică şi în alte documente normative referitoare la mişcarea olimpică.

(5) Persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova nu pot folosi însemnele Comitetului Internaţional Olimpic şi Comitetului Naţional Olimpic decît cu acordul acestuia din urmă şi în limitele Cartei Olimpice.

(6) Comitetul Naţional Olimpic colaborează, în vederea realizării obiectivului său statutar, cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cu celelalte organizaţii de drept public sau privat.

Capitolul VII

RELAŢIILE SPORTIVE INTERNAŢIONALE

Articolul 24. Colaborarea internaţională

(1) Organizaţiile sportive şi sportivii din Republica Moldova au dreptul să participe la competiţiile sportive internaţionale, organizate atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi în alte ţări, respectînd statutele federaţiilor sportive naţionale şi ale organismelor internaţionale respective.

(2) Prezentarea loturilor naţionale şi a sportivilor aparte la competiţiile internaţionale oficiale, precum şi reprezentarea Republicii Moldova în asociaţiile sportive internaţionale, este dreptul exclusiv al federaţiilor sportive naţionale şi al Comitetului Naţional Olimpic şi se realizează în baza programului de activitate al autorităţii centrale de specialitate.

(3) Pe teritoriul Republicii Moldova, pot fi înfiinţate, în condiţiile legii, structuri ale federaţiilor şi organizaţiilor internaţionale, pe probe olimpice şi neolimpice, care contribuie, în bază de voluntariat, la dezvoltarea în ţară a culturii fizice şi sportului, inclusiv a celui de performanţă. Structurile date activează în baza statutelor proprii şi în baza acordului de colaborare cu autoritatea centrală de specialitate.

Articolul 25. Convenţiile, tratatele şi acordurile internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului

(1) Modalitatea de negociere, de încheiere a convenţiilor, tratatelor şi acordurilor internaţionale în domeniul culturii fizice şi sportului, de exercitare a controlului asupra respectării lor este determinată de legislaţia Republicii Moldova şi de practica relaţiilor internaţionale.

(2) Dacă prin convenţia, tratatul sau acordul internaţional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte norme decît cele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova privind cultura fizică şi sportul, se aplică dispoziţiile convenţiei, tratatului sau acordului internaţional, iar în legislaţie se operează modificările necesare.

Capitolul VIII

ÎNVĂŢĂMÎNTUL, CADRELE ŞI ŞTIINŢA ÎN DOMENIUL

CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 26. Organizarea învăţămîntului

(1) Pregătirea cadrelor didactice şi a altor specialişti în domeniul culturii fizice şi sportului se realizează de către instituţiile de învăţămînt superior şi postuniversitar de stat şi particulare, acreditate în modul stabilit de legislaţie.

(2) Pentru ocuparea funcţiilor didactice în domeniul culturii fizice şi sportului sînt admise persoane cu studii speciale, avînd diplomă sau certificat, care confirmă pregătirea adecvată în instituţiile specializate. Cu titlu de excepţie, sportivilor de performanţă li se permite ocuparea funcţiilor didactice în domeniul culturii fizice şi sportului în cazul în care ei studiază într-o instituţie de învăţămînt specializată.

(3) În calitate de antrenori de sport, pot activa absolvenţii învăţămîntului superior sau postuniversitar de profil, care obţin carnetul de antrenor în baza specializării pentru ramura de sport respectivă.

(4) Promovarea antrenorilor la categoria imediat superioară se produce în baza rezultatelor obţinute în activitatea practică şi ca urmare a susţinerii unui examen de avansare.

(5) Profesorii de educaţie fizică şi antrenorii care, în decurs de cel puţin 2 ani, nu au activat conform specialităţii pot fi recomandaţi pentru activitatea respectivă numai după susţinerea unui examen în faţa unei comisii de atestare, componenţa căreia este aprobată de către autoritatea centrală de specialitate.

(6) Instructorii sportivi care au în sarcină realizarea acţiunilor sportive de asanare se formează în liceele cu profil sportiv sau la cursurile specializate organizate de către autoritatea centrală de specialitate în colaborare cu federaţiile sportive naţionale.

(7) Medicii, asistenţii medicali şi alţi specialişti pot activa în domeniul culturii fizice şi sportului după absolvirea unor cursuri specializate.

Articolul 27. Perfecţionarea profesională şi reciclarea specialiştilor

(1) Perfecţionarea şi reciclarea specialiştilor în domeniul culturii fizice şi sportului sînt obligatorii şi se realizează la facultăţile de perfecţionare profesională ale instituţiilor de învăţămînt superior sau în alte instituţii de tip universitar, acreditate în modul stabilit de legislaţie.

(2) Cheltuielile pentru perfecţionarea şi reciclarea specialiştilor din domeniul culturii fizice şi sportului sînt suportate, după caz, de la bugetul de stat şi bugetele locale sau din contul mijloacelor organizaţiilor private.

Articolul 28. Organizarea cercetărilor ştiinţifice

(1) Determinarea direcţiilor prioritare şi conducerea cercetărilor ştiinţifice în domeniul culturii fizice şi sportului revin autorităţii centrale de specialitate în comun cu alte instituţii interesate.

(2) La efectuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul culturii fizice şi sportului, participă corpul profesoral-didactic şi colaboratorii ştiinţifici din sistemul învăţămîntului superior de cultură fizică şi sport. În aceste cercetări sînt antrenaţi şi specialişti din alte domenii ştiinţifice.

(3) Cercetările ştiinţifice fundamentale şi aplicative în domeniul culturii fizice şi sportului urmăresc:

a) asistarea metodico-ştiinţifică a sportivilor şi tehnicienilor;

b) sporirea contribuţiei ştiinţei sportului la ridicarea nivelului performanţelor sportive;

c) încurajarea cercetării ştiinţifice în sport şi a schimbului de informaţii de specialitate;

d) îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, în primul rînd a copiilor şi persoanelor vîrstnice, prin educaţie, alimentaţie raţională şi prin mişcare.

Capitolul IX

BAZA TEHNICO-MATERIALĂ ŞI FINANŢAREA CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 29. Baza tehnico-materială

(1) Baza tehnico-materială a culturii fizice şi sportului o constituie edificiile sportive şi de asanare, alte încăperi cu această destinaţie, echipamentul şi utilajul special, precum şi alte mijloace pentru practicarea culturii fizice şi sportului.

(2) Statul participă la crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a culturii fizice şi sportului.

(3) Complexele sportive menţionate în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege, se organizează ca instituţii publice în subordinea autorităţii centrale de specialitate, finanţate din venituri extrabugetare şi subvenţii de la bugetul de stat. Patrimoniul deţinut de aceste instituţii la data intrării în vigoare a prezentei legi este administrat de către autoritatea centrală de specialitate.

(4) Schimbarea destinaţiei patrimoniului prevăzut la alin.(3) se poate face numai cu avizul autorităţii centrale de specialitate.

Articolul 30. Finanţarea şi impozitarea culturii fizice şi sportului

(1) Finanţarea culturii fizice şi sportului, construcţia edificiilor sportive se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat şi bugetelor locale, din mijloacele instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor şi asociaţiilor lor, din mijloacele provenite de la desfăşurarea loteriilor sportive, desfăşurarea acţiunilor sportive publice, din filantropie şi donaţii de la organizaţii şi cetăţeni, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei.

(2) Finanţarea de către stat a culturii fizice şi sportului de performanţă se efectuează diferenţiat, conform programelor sportive, din următoarele surse:

a) alocaţia anuală fixată în bugetul de stat în mărime de 0,5%;

b) 25% din taxele încasate pe spectacolele sportive unificate pe ţară;

c) 5% din veniturile la încasările Agenţiei "Loteria Moldovei";

d) 1% din taxele şi accizele la ţigări şi băuturi alcoolice;

e) donaţii şi sponsorizări;

f) sumele, neutilizate în anii financiari precedenţi, provenite din venituri extrabugetare.

(3) Structurile locale pentru cultura fizică şi sport îşi asigură finanţarea programelor de interes local din:

a) subvenţia anuală fixată de autoritatea administraţiei publice locale în mărime de 0,5% din buget;

b) 20% din taxele încasate pe spectacolele sportive unificate pe raza teritorială respectivă;

c) donaţii şi sponsorizări;

d) sumele, neutilizate în anii financiari precedenţi, provenite din venituri extrabugetare.

(4) Fondurile federaţiilor sportive naţionale provin din:

a) alocaţii bugetare şi alte venituri destinate finanţării programelor proprii şi celor înscrise în contractele încheiate cu autoritatea centrală de specialitate;

b) venituri proprii obţinute din activităţi realizate în legătură directă cu obiectivul statutar al acestora;

c) venituri proprii obţinute din activităţi complementare cu caracter industrial, profesional sau de prestări servicii, organizate în condiţiile legii;

d) cotizaţii, penalităţi şi alte contribuţii prevăzute de statutele şi regulamentele acestora;

e) alte venituri realizate în condiţiile legii;

f) donaţii şi sponsorizări;

g) sumele neutilizate în anii financiari precedenţi.

(5) Fondurile asociaţiilor şi cluburilor sportive provin din:

a) alocaţii primite pentru finanţarea programelor înscrise în contractele cu federaţiile naţionale pe ramuri de sport în scopul participării la competiţiile naţionale şi internaţionale;

b) alocaţii primite pentru finanţarea programelor sportive de interes local, înscrise în contractele cu consiliile locale şi structurile acestora;

c) venituri proprii obţinute din activităţi realizate în legătură directă cu obiectivul statutar al asociaţiilor şi cluburilor;

d) venituri proprii obţinute din activităţi complementare cu caracter industrial, profesional sau de prestări servicii, organizate în condiţiile legii;

e) cotizaţii, penalităţi şi alte contribuţii, încasate de la sportivi, antrenori, tehnicieni şi alţi membri ai asociaţiilor şi cluburilor sportive, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

f) alte venituri realizate în condiţiile legii;

g) donaţii şi sponsorizări;

h) sumele neutilizate în anii financiari precedenţi.

(6) Finanţarea şcolilor sportive, a centrelor de pregătire olimpică, indiferent de subordonarea lor departamentală, se efectuează de la bugetul de stat şi bugetele locale. În condiţiile legii, acestea pot beneficia de donaţii şi sponsorizări pentru organizarea şi desfăşurarea acţiunilor sportive.

(7) Federaţiile sportive naţionale, cluburile şi şcolile sportive, asociaţiile sportive de utilitate publică pot beneficia de mijloace de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste mijloace se alocă pe bază de contracte de finanţare încheiate cu autoritatea locală de specialitate.

(8) Sursele de finanţare ale Comitetului Naţional Olimpic se constituie din:

a) alocaţii de la bugetul de stat pentru participarea loturilor olimpice naţionale la competiţiile organizate sub egida Comitetului Internaţional Olimpic;

b) timbrul olimpic reprezentînd 10% din valoarea biletelor de acces la manifestaţiile sportive;

c) venituri provenite de la desfăşurarea loteriilor sportive, prevăzute de lege;

d) alte venituri realizate în condiţiile legii;

e) donaţii şi sponsorizări;

f) ajutorul financiar acordat de Comitetul Internaţional Olimpic;

g) sumele neutilizate în anii financiari precedenţi.

(9) Finanţarea acţiunilor de cultură fizică şi de asanare, întreţinerea şi dezvoltarea bazelor sportive pentru invalizi se efectuează de la bugetul de stat şi bugetele locale, din contul mijloacelor agenţilor economici şi al sponsorilor.

(10) Finanţarea cercetărilor fundamentale şi aplicative în domeniul culturii fizice şi sportului, incluse în comanda de stat, se efectuează de la bugetul de stat sau din contul mijloacelor organizaţiilor beneficiare, în bază de contract.

(11) Veniturile proprii în directă legătură cu obiectivul statutar al structurilor sportive cu scop nelucrativ şi care sînt folosite exclusiv pentru realizarea acestui obiectiv se consideră necomerciale şi nu sînt supuse impozitelor şi taxelor de orice fel de către stat şi administraţia locală, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată.

(12) Sportivii, antrenorii şi tehnicienii sînt scutiţi integral de plata impozitelor asupra:

a) premiilor obţinute pentru clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, mondiale şi Jocurile Olimpice şi participarea la fazele superioare ale competiţiilor europene intercluburi, începînd cu pătrimile de finală;

b) burselor sportive şi indemnizaţiilor, acordate loturilor naţionale în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale.

(13) Normele de finanţare a activităţilor sportive, cuantumurile premiilor sportivilor, antrenorilor şi tehnicienilor, ale diurnelor de deplasare şi cheltuielile de cazare sînt reglementate printr-un regulament aprobat de Guvern.

Articolul 31. Fondul pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului din Republica Moldova

Fondul pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului din Republica Moldova se formează, în condiţiile legii, din venituri extrabugetare, în scopul colectării şi utilizării mijloacelor băneşti pentru finanţarea suplimentară a dezvoltării culturii fizice şi sportului în ţară şi este administrat de autoritatea centrală de specialitate. În condiţiile legii, se pot institui fonduri judeţene, municipale şi locale pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului.

Capitolul X

GARANŢIILE SOCIALE ÎN DOMENIUL CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI

Articolul 32. Asistenţa medicală şi responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat sănătăţii în legătură cu practicarea sportului

(1) Practicarea exerciţiilor fizice organizate, participarea la antrenamente şi competiţii sportive se realizează exclusiv cu avizul medical.

(2) Asistenţa medicală a sportivilor se organizează şi se asigură prin:

a) Centrul Naţional de Medicină Sportivă;

b) cabinetele medicale de specialitate organizate pe lîngă complexele sportive, asociaţiile şi cluburile sportive;

c) unităţile curative la locul de trai.

(3) Responsabilitatea pentru prejudiciul cauzat sănătăţii sportivului, antrenorului sau arbitrului în timpul practicării sportului în mod organizat se stabileşte în conformitate cu legislaţia şi condiţiile contractului încheiat de către sportiv, antrenor sau arbitru cu organizaţia sportivă.

(4) Persoanelor cărora li s-a cauzat o traumă în timpul practicării organizate a culturii fizice şi sportului, inclusiv în timpul competiţiilor sportive, li se asigură reabilitarea medicală, socială şi profesională completă în modul stabilit şi, suplimentar, din contul mijloacelor Fondului pentru dezvoltarea culturii fizice şi sportului din Republica Moldova.

Articolul 33. Protecţia socială a cetăţenilor care practică cultura fizică şi sportul

(1) Protecţia socială a cetăţenilor care practică cultura fizică şi sportul în mod organizat este asigurată în conformitate cu legislaţia.

(2) Înlesnirile pentru prestările de servicii ce ţin de cultură fizică şi sport, precum şi categoriile de cetăţeni care beneficiază de acestea, sînt stabilite de legislaţie.

Articolul 34. Garanţiile sociale ale sportivilor de performanţă

(1) Sportivii, cetăţeni ai Republicii Moldova, care au obţinut medalii în probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice ori la campionatele mondiale şi europene de seniori – probe olimpice, au dreptul, lunar, la o rentă viageră. Valoarea rentei reprezintă echivalentul a 5 ori salariul mediu calculat pe ţară în luna anterioară celei în care se acordă.

(2) Renta viageră este plătită de către autoritatea centrală de specialitate din fondurile prevăzute la bugetul de stat.

(3) Renta viageră se acordă, începînd cu data de 1 ianuarie a anului următor retragerii din activitatea de sportiv activă, în mărime de:

a) 100% pentru o medalie olimpică de aur;

b) 90% pentru o medalie de argint la Jocurile Olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale;

c) 80% pentru o medalie de bronz la Jocurile Olimpice sau o medalie de argint la campionatele mondiale, sau o medalie de aur la campionatele europene;

d) 70% pentru o medalie de bronz la campionatele mondiale sau o medalie de argint la campionatele europene;

e) 60% pentru o medalie de bronz la campionatele europene.

(4) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic cu cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european, renta viageră acordată pentru cea mai bună performanţă se cumulează cu cea inferioară la nivelul de 50%.

(5) Renta viageră prevăzută de prezenta lege nu se acordă retroactiv datei de intrare în vigoare.

(6) În caz de deces al campionului olimpic, mondial sau european, soţul (soţia) supravieţuitor sau copiii minori ai acestuia au dreptul la 50% din cuantumul rentei viagere.

(7) Renta viageră nu este impozabilă şi poate fi cumulată cu orice alte venituri.

(8) Autorităţile centrală şi locale de specialitate pot stabili subvenţii suplimentare din propriile mijloace, inclusiv cele extrabugetare, pentru remunerarea sportivilor membri ai loturilor naţionale sau care participă la competiţii de nivel naţional.

Articolul 35. Supravegherea şi controlul în domeniul culturii fizice şi sportului

(1) Autoritatea centrală de specialitate este în drept de a organiza şi realiza supravegherea şi controlul activităţii structurilor sportului în corespundere cu prevederile art.6 alin.(3) lit.g).

(2) Supravegherea şi controlul se exercită de către:

a) autoritatea centrală de specialitate asupra activităţii tuturor structurilor sportului;

b) autoritatea locală de specialitate asupra activităţii structurilor sportului de pe raza ei teritorială;

c) federaţiile sportive naţionale asupra activităţii asociaţiilor şi cluburilor sportive din ramura de sport respectivă.

(3) Revocarea dreptului de funcţionare a asociaţiilor şi cluburilor sportive, a federaţiilor sportive naţionale este de competenţa autorităţii centrale de specialitate şi se produce atunci cînd:

a) acţiunile structurii sportului au devenit ilicite, contrare bunurilor moravuri, ordinii publice şi periclitează securitatea statului;

b) structura sportului, fără a fi autorizată, urmăreşte alte scopuri decît cele prevăzute de statutul său;

c) hotărîrile adunărilor generale ale structurilor sportului sînt luate cu violarea dispoziţiilor statutare, a documentelor de constituire şi a legislaţiei.

(4) Revocarea dreptului de funcţionare a unei structuri a sportului se face, la cerere, în situaţia dizolvării sau lichidării ei şi are ca efect radierea acesteia din Registrul sportiv.

(5) Decizia de revocare a dreptului de funcţionare a unei structuri a sportului poate fi atacată de cel ce se consideră vătămat într-un drept al său recunoscut de lege în ordinea contenciosului administrativ.

[Art.35 modificat prin Legea nr.240-XV din 13.06.2003, în vigoare 08.07.2003]

Articolul 36. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

Persoanele fizice şi juridice care au încălcat prezenta lege poartă răspundere disciplinară, materială, administrativă sau penală, după caz.

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 37.

Guvernul, în termen de 3 luni:

va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative care contravin prezentei legi.