H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii

de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de

competenţă ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor

 

nr. 1280  din  26.12.2018

 

Monitorul Oficial nr.38-47/68 din 08.02.2019

 

* * *

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

3. Anexa nr.1 la Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1014/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.416-422, art.1117) se modifică după cum urmează:

1) următoarele poziţii se exclud:

 

 

 

 

2) poziţia 47.11 va avea următorul cuprins:

 

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.13 din 27.01.2021, în vigoare 19.03.2021]

 

4. Se abrogă:

1) Hotărîrea Guvernului nr.370/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniile siguranţei produselor alimentare, sanitar-veterinar şi zootehnie, fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.419);

2) Hotărîrea Guvernului nr.372/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc efectuat de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.421).

5. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

 

 

 

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1280 din 26 decembrie 2018

 

METODOLOGIA

privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător

în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă

ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. În scopul creşterii obiectivităţii deciziilor privind efectuarea controalelor şi aplicarea unei proceduri corecte de efectuare a acestora, precum şi în scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător, implicit, al majorării beneficiului public prin maximizarea randamentului activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor se aplică prezenta Metodologie.

2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie ) realizează controlul de stat în următoarele domenii atribuite în competenţa sa, după cum urmează:

1) siguranţa şi calitatea alimentelor;

2) sanitar-veterinar şi zootehnie;

3) fitosanitar şi protecţia plantelor;

4) producerea şi circulaţia vinului şi a produselor alcoolice;

5) protecţia consumatorilor în domeniul alimentar;

 

[Subpct.6) pct.2 abrogat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

7) respectarea condiţiilor de licenţiere conform domeniului aferent.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

3. Controlul de stat în domeniile indicate la pct.2 subpct.1)-5) se realizează cu aplicarea prezentei Metodologii.

Controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul stabilit la pct.2 subpct.7) se realizează în cadrul controlului de stat desfăşurat pentru celelalte domenii indicate la pct.2.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

4. Controlul de stat în partea ce ţine de protecţia consumatorilor în domeniul alimentar se realizează de către Agenţie în temeiul Legii nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor, la toate etapele lanţului alimentar.

5. La baza controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniile menţionate la pct.2 stau criteriile de risc relevante acestora, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.

6. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.

Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare acţiunilor de control ce privesc persoana/obiectul în cauză.

7. Agenţia aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situaţii:

1) la planificarea anuală a controalelor;

2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

3) la identificarea soluţiei optime cu privire la petiţia depusă la Agenţie sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Agenţiei;

4) la elaborarea listelor de verificare şi stabilirea cerinţelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;

5) în cazul planificării strategice a activităţii sale de control;

6) în alte situaţii referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activităţii de întreprinzător.

8. Dacă acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situaţii dintre cele indicate la pct.7 referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, se utilizează aceleaşi punctaje, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului ca şi cele folosite la planificarea anuală a controalelor.

9. Pentru a asigura acoperirea, dar şi pentru a delimita clar domeniile de competenţă ale Agenţiei, prezenta Metodologie stabileşte, conform anexei nr.1, lista domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate supuse controlului de stat de către Agenţie în corespundere cu Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM).

 

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

 

Secţiunea 1

Stabilirea criteriilor de risc

10. Criteriul de risc însumează mai multe circumstanţe sau însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori circumstanţe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu Agenţia, ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii, eredităţii sau securităţii oamenilor ori pot prejudicia drepturile şi interesele legitime în urma activităţii persoanei/obiectului supuse controlului şi gradul acestor daune.

11. Elementele procesului de analiză a riscurilor (criteriile de risc, descrierea criteriilor de risc, atribuirea punctajului şi ponderii) se bazează pe prevederile art.3 alin.(3) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, precum şi pe:

1) datele ştiinţifice disponibile;

2) analiza informaţiilor privind riscurile, incidentele/accidentele stabilite de Agenţie sau de instituţii conexe;

3) practicile relevante ale altor state.

12. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităţilor de control desfăşurate de către Agenţie respectă următoarele principii:

1) sînt relevante scopului activităţii Agenţiei;

2) acoperă toate persoanele/obiectele pasibile controlului efectuat de către Agenţie. Criteriile selectate trebuie să fie relevante activităţii şi/sau însuşirilor persoanelor supuse controlului şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea;

3) sînt bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd vor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unităţi concrete, în baza unor informaţii valorice (statistice) ce pot fi obţinute, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu ţin nici de activitatea Agenţiei, nici de datele furnizate direct de persoana pasibilă controlului;

4) sînt ierarhizate conform ponderii şi intensităţii riscului pe care îl reflectă;

5) sînt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc: este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Agenţia.

13. Criteriile de risc utilizate în mod obligatoriu, indiferent de specificul fiecărui domeniu de control, sînt următoarele:

1) domeniul activităţii economice;

2) subiectul controlat (în acest caz se utilizează un criteriu de risc ce se referă la subiect şi reflectă mărimea sau specificul activităţii acestuia; de exemplu, în funcţie de domeniul de control poate fi aleasă perioada de activitate, volumul producţiei, volumul producţiei estimat pentru anul viitor, suprafaţa terenului agricol utilizat anual, numărul de culturi agricole cultivate sau un alt criteriu specific subiectului, inclusiv specificul subiectului determinat de domeniul de activitate);

3) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile organului de control.

Criteriilor de risc aplicate la planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător realizat de către Agenţie sînt corespunzătoare domeniilor de competenţă ale acesteia, conform pct.14-17.

14. Criteriile de risc utilizate la planificarea controalelor de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor sînt:

1) tipul de produs alimentar şi materia primă utilizată (R₁);

2) procesul de prelucrare/manipulare a produselor alimentare, care determină riscul de contaminare/poluare a produselor alimentare (R₂);

3) aplicarea principiilor de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control (HACCP) (R₃);

4) numărul şi categoriile de consumatori potenţial afectaţi de eventuala nerespectare a cerinţelor privind siguranţa alimentară (R₄);

5) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R₅).

15. Planificarea controalelor de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul sanitar-veterinar şi zootehnie se face în baza criteriilor de risc clasificate după cum urmează:

1) criterii de risc pentru subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor:

a) respectarea cerinţelor de biosecuritate (R₁);

b) starea sănătăţii animalelor de la unitate (exploataţie) (R₂);

c) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R₃);

2) criterii de risc pentru subdomeniul furajelor:

a) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului din domeniul furajelor (R₁);

b) aplicarea principiilor de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control (HACCP) (R₂);

c) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R₃);

3) criterii de risc pentru subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare:

a) subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare a unităţii (R₁);

b) tipul produsului de uz veterinar (R₂);

c) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R3);

16. Planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul fitosanitar şi protecţia plantelor se realizează în baza criteriilor de risc prevăzute pentru:

1) subdomeniul semincer;

2) subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor.

Criteriile de risc pentru subdomeniul semincer sînt:

1) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R₁);

2) suprafaţa terenului agricol utilizat anual, ha (R₂);

3) volumul producţiei estimat pentru anul viitor, tone (R₃);

4) numărul de culturi agricole cultivate (R₄);

5) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R5).

Criteriile de risc pentru subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor sînt:

1) pentru categoria plante şi produse vegetale:

a) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R₁);

b) suprafaţa terenului agricol utilizat anual, ha (R₂);

c) volumul producţiei estimat pentru anul viitor, kg (R₃);

d) numărul de culturi agricole cultivate (R₄);

e) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R₅);

2) pentru categoria managementul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor:

a) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R₁);

b) volumul produselor gestionate, tone (R₂);

c) sortimentul produselor gestionate (denumiri comerciale) (R₃);

d) volumul produselor depozitate, tone (R₄);

e) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R₅).

17. Planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul producerii şi circulaţiei vinului şi a produselor alcoolice se face în baza următoarelor criterii de risc:

1) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R₁);

2) volumul de producţie şi asortimentul fabricat, reieşind din domeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului (R₂);

3) perioada de activitate a persoanei supuse controlului (R₃);

4) dotarea tehnico-tehnologică şi existenţa sistemelor de management al calităţii (R₄);

5) perioada de la data ultimului control (R₅);

6) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R6).

 

Secţiunea a 2-a

Prevederi generale privind gradarea intensităţii riscului, evaluarea criteriilor

de risc şi ponderea criteriilor de risc

18. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 – gradul maxim de risc.

19. Dacă agentul economic corespunde mai multor poziţii de pe scara valorică din cadrul criteriului, atunci acesta va fi plasat pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.

20. În cazul în care nu poate fi stabilit cu certitudine gradul de risc în cadrul unui criteriu din cauza lipsei de date sau a constatării că datele ar putea fi eronate sau colectate din sursă incertă se acordă valoarea maximă a gradului de risc – 5 puncte, pînă la obţinerea datelor necesare pentru atribuirea gradului de risc corespunzător. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, organul de control revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

21. La analiza riscurilor, în cazul în care la aprecierea unui criteriu de risc se constată că persoana supusă controlului produce, prelucrează/manipulează produse sau desfăşoară mai multe tipuri de activităţi, care se încadrează în diferite grade de risc, persoanei supuse controlului i se atribuie cel mai mare grad de risc.

22. Criteriul de risc „istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control” se aplică şi se apreciază uniform, conform tabelului nr.1, pentru controlul tuturor domeniilor prevăzute la pct.2, după cum urmează:

Raţionamentul general : istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei/unităţii la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt. Istoricului conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei se evaluează în baza datelor obţinute/deţinute după ultimul control efectuat de Agenţie la persoana supusă controlului.

 

 

23. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control.

24. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.

25. Ponderea sumată a cel puţin două dintre criteriile de risc obligatorii stabilite la pct.13 nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.

26. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se ţine cont de:

1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Agenţiei;

2) influenţa criteriului ales asupra probabilităţii prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;

3) multitudinea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

27. Agenţia, periodic, revizuieşte ponderile atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare în funcţie de noile date disponibile şi de informaţiile actualizate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se recomandă scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea trebuie să se efectueze pe baza prevederilor pct.11.

28. Evaluarea criteriilor de risc pentru fiecare persoană supusă controlului se face în baza datelor şi informaţiilor:

1) deţinute de Registrul de stat al controalelor în urma interconexiunilor acestuia cu alte baze de date naţionale relevante;

2) obţinute de Agenţie ca urmare a ultimului control efectuat la această persoană;

3) solicitate de la persoana supusă controlului.

În toate cazurile, evaluarea criteriilor de risc se face în baza celor mai actuale date şi informaţii deţinute de Agenţie şi/sau de Registrul de stat al controalelor.

29. Solicitarea informaţiilor de la persoana supusă controlului, prevăzută la pct.28 subpct.3), în scopul evaluării criteriilor de risc stabilite de prezenta Metodologie, se face cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:

1) informaţiile solicitate nu se află în posesia Agenţiei şi nu pot fi obţinute de la alte autorităţi publice;

2) fără efectuarea unei vizite la faţa locului;

3) dacă aceste informaţii sînt indispensabile pentru planificarea controalelor în baza criteriilor de risc;

4) solicitarea vizează exclusiv informaţii necesare evaluării criteriilor de risc respective;

5) informaţiile solicitate sînt deţinute de persoana supusă controlului;

Agenţia poate solicita prezentarea informaţiilor într-un formular informaţional tipizat, aprobat de directorul Agenţiei. Neprezentarea informaţiilor solicitate conform prezentului punct generează lipsa de informaţii necesare, care, la rîndul său, determină aprecierea persoanei supuse controlului cu un nivel maxim de risc – de 5 puncte, pentru criteriul de risc respectiv.

Solicitarea informaţiilor se face prin completarea şi prezentarea unui formular, a cărui formă se aprobă de directorul Agenţiei şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

Secţiunea a 3-a

Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru

domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor

30. Controlul de stat în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor se fundamentează pe analiza riscurilor, permanente şi variabile, caracteristice activităţii şi persoanei supuse controlului. Riscurile permanente sînt cele asociate tipului de produs şi materiei prime utilizate, precum şi tipurilor de procese de prelucrare/manipulare a produselor alimentare, care determină riscul de contaminare a produselor alimentare şi care sînt utilizate de persoana supusă controlului. Riscurile variabile sînt asociate cu gradul de conformare la cadrul normativ a persoanei supuse controlului, precum şi a categoriilor de consumatori care pot fi potenţial afectaţi în urma nerespectării reglementărilor din domeniul alimentar de către persoana supusă controlului.

Analiza riscurilor indicate la alineatul întîi se realizează în baza analizei criteriilor de risc prevăzute la pct.14.

31. Controalele oficiale în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor se efectuează pe întreg lanţul alimentar. Acestea includ controale la operatorii din domeniul alimentar la toate etapele lanţului alimentar, inclusiv depozitarea şi transportul acestora, sau asupra oricărui proces, material sau substanţă utilizată.

Controlului în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor îi sînt supuse în mod obligatoriu unităţile prevăzute la pct.32-42 şi 45-52 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

32. Criteriile de risc prevăzute la pct.14 subpct.1)-4) se apreciază conform tabelelor 2-5, după cum urmează:

1) tipul de produs alimentar şi materia primă utilizată (R₁):

Raţionamentul general : tipul produselor alimentare fabricate sau prelucrate în unitate reprezintă un factor important în stabilirea profilului de risc al unităţii. Anumite alimente pot fi contaminate mai uşor cu microorganisme patogene şi pot favoriza dezvoltarea acestora. Trebuie reţinut faptul că pentru fiecare tip de producţie pot fi procesate alimente cu diferite profiluri de risc.

 

 

2) procesele de prelucrare/manipulare a produselor alimentare, care determină riscul de contaminare/poluare a produselor alimentare (R₂):

Raţionamentul general: tipul unităţilor care produc, procesează, prelucrează, importă, depozitează, sortează, comercializează, distribuie, ambalează, preambalează şi transportă produse alimentare reprezintă un factor important în stabilirea profilului de risc al unităţii, astfel operatorul trebuie să se asigure că produsele obţinute şi comercializate către consumatorul final nu prezintă risc pentru sănătatea publică.

 

 

3) aplicarea principiilor de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control HACCP (R₃):

Raţionamentul general: trebuie să fie evaluat planul HACCP din punctul de vedere al implementării. În acordarea punctajului se acordă importanţă conformităţii planului cu nivelul său de implementare în realitate în cadrul unităţii. Gravitatea neregulilor se evaluează în funcţie de posibilitatea ca acestea să constituie un risc pentru siguranţa produselor alimentare şi proceselor utilizate la prelucrarea, fabricarea produselor alimentare.

În timpul controlului, inspectorul evaluează eficacitatea procedurilor existente, bazate pe principiile HACCP. La primul control, fiecărui operator din domeniul alimentar i se atribuie gradul de risc 5 – grad sporit, pornind de la criteriul procedurilor permanente aplicate în conformitate cu principiile HACCP.

 

 

4) numărul şi categoriile de consumatori potenţial afectaţi de eventuala nerespectare a cerinţelor privind siguranţa alimentară (R4):

Raţionamentul general : riscul unităţii alimentare creşte odată cu numărul de consumatori, precum şi în funcţie de categoriile de consumatori, pe care această unitate îi deserveşte, şi care pot fi prejudiciaţi din cauza nerespectării cerinţelor legislaţiei privind siguranţa alimentară.

 

 

33. Ca urmare a analizei riscurilor în baza criteriilor de risc stabilite la pct.14, persoanele supuse controlului se clasifică în una dintre următoarele categorii risc: maxim, sporit, mediu, scăzut şi minim.

În funcţie de categoria de risc în care a fost încadrată persoana se stabileşte frecvenţa controalelor la care aceasta urmează să fie supusă în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor este determinată de categoria de risc în care este plasată persoana.

34. Clasificarea persoanelor supuse controlului se realizează în baza sumei punctelor acumulate pentru fiecare dintre criteriile de risc stabilite la pct.14.

Ca urmare a însumării punctelor prevăzute pentru criteriile de risc respective, punctajul maxim care poate fi obţinut este 25, iar punctajul minim – 5 puncte. Clasificarea persoanelor supuse controlului, în funcţie de punctajul acumulat, şi frecvenţa controalelor în funcţie de categoria de risc a persoanei se stabileşte conform tabelului 6, după cum urmează:

 

 

 

Secţiunea a 4-a

Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru

subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor

35. Agenţii economici care cresc, produc, întreţin, importă, exportă sau pun pe piaţă animale vii (inclusiv animale de companie şi animale de fermă, animale de ornament), precum şi subproduse sau material germinativ de origine animală sînt supuşi controlului de stat în subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor.

În mod obligatoriu se supun controlului sanitar-veterinar în subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor unităţile indicate la pct.1-18, 43, 44 şi 53 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

36. Planificarea controlului de stat în subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor se realizează în baza analizei şi evaluării riscurilor conform criteriilor stabilite la pct.15 subpct.1).

Criteriile de risc prevăzute la pct.15 subpct.1) lit.a)-c) se apreciază după cum urmează:

1) respectarea cerinţelor de biosecuritate (R₁):

Raţionamentul general: biosecuritatea include mai multe acţiuni care au ca scop protejarea crescătoriilor de animale de pătrunderea patogenelor noi şi localizarea (prevenirea răspîndirii) a celor deja existenţi în limitele unui grup de animale sau unei secţii din crescătorie. Nerespectarea cerinţelor de biosecuritate specifice unităţii (exploataţiei) sporeşte riscul acesteia, fapt ce determină şi motivează planificarea acesteia pentru controale.

 

 

2) starea sănătăţii animalelor din unitate (exploataţie) (R₂):

 

 

37. Ponderea sumară a criteriilor de risc pentru subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor:

 

 

 

Secţiunea a 5-a

Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc

pentru domeniul hranei pentru animale

38. Persoanele supuse controlului de stat în domeniul hranei pentru animale (furaje, nutreţuri) sînt operatorii care practică activitate de întreprinzător în cadrul căreia operează cu hrana pentru animale la toate etapele lanţului alimentar folosită pentru hrănirea animalelor de la care se obţin produse alimentare.

În mod obligatoriu se supun controlului în domeniul furajelor unităţile indicate la pct.20, 24 şi 31 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

39. Evaluarea riscului persoanelor supuse controlului se face în baza criteriilor de risc prevăzute la pct.15 subpct.2).

Criteriile de risc prevăzute la pct.15 subpct.2) lit.a) şi b) se apreciază după cum urmează:

1) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului din domeniul hranei pentru animale (R₁):

Raţionamentul general: domeniile şi/sau subdomeniile activităţii operatorilor din domeniul hranei pentru animale sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.

 

 

2) aplicarea principiilor de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control HACCP (R₂).

Raţionamentul general: trebuie să fie evaluat planul HACCP din punctul de vedere al implementării. La acordarea punctajului se acordă importanţă conformităţii planului cu nivelul său de implementare în realitate în cadrul unităţii. Gravitatea neregulilor se evaluează în funcţie de probabilitatea ca acestea să constituie un risc pentru siguranţa furajelor şi proceselor utilizate la prelucrarea, fabricarea furajelor.

În timpul controlului, inspectorul evaluează eficacitatea procedurilor existente, bazate pe principiile HACCP. La planificarea primului control, evaluarea fiecărei persoane supuse controlului în baza acestui criteriu de risc i se atribuie gradul de risc maxim – 5.

 

 

40. Ponderea sumară a criteriilor de risc pentru subdomeniul hranei pentru animale:

 

 

 

Secţiunea a 6-a

Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru subdomeniul

activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei medicale veterinare

 

41. Persoanele supuse controlului de stat în domeniul activităţii medicale veterinare sînt operatorii care produc, importă, exportă, depozitează, distribuie sau eliberează medicamente sau alte produse de uz veterinar, precum şi operatorii care desfăşoară activităţi de asistenţă medicală veterinară.

Controlului sanitar-veterinar în subdomeniul medical farmaceutic se supun în mod obligatoriu unităţile indicate la pct.19, 21-23, 25-30 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

42. Evaluarea riscului persoanelor supuse controlului se face în baza criteriilor de risc prevăzute la pct.15 subpct.3).

Criteriile de risc prevăzute la pct.15 subpct.3) lit.a) şi b) se apreciază după cum urmează:

1) subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei medicale veterinare (R₁):

Raţionamentul general: domeniile şi/sau subdomeniile activităţii operatorilor din domeniul activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei medicale veterinare sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.

 

 

2) tipul produsului de uz veterinar:

Raţionamentul general: riscul unui operator care activează în domeniul medical veterinar este determinat inclusiv de tipul produselor de uz veterinar cu care acesta operează sau pe care le produce. Riscul diferă de la categorie la categorie de produse de uz veterinar, determinate de caracteristicile produselor, de la riscurile pe care acestea le prezintă pentru sănătatea oamenilor, animalelor precum şi de inofensivitatea produselor alimentare obţinute de la acestea. Acest criteriu vine să diminueze riscul fabricării, distribuirii şi utilizării necontrolate a produselor de uz veterinar, în special a medicamentelor.

 

 

43. Ponderea sumară a criteriilor de risc pentru subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei veterinare:

 

 

Secţiunea a 7-a

Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc

pentru domeniul semincer

44. Persoanele/unităţile care produc, prelucrează şi/sau comercializează seminţe şi material săditor sînt supuse controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul semincer.

45. Criteriile de risc prevăzute la pct.16 alineatul doi subpct.1)-5) se evaluează după cum urmează:

1) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului:

Raţionamentul general: domeniile şi/sau subdomeniile activităţii operatorilor din domeniul semincer sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.

 

 

2) suprafaţa terenului agricol utilizat anual, ha:

 

 

3) volumul producţiei gestionate, estimat pentru anul următor, în tone:

 

 

4) numărul de culturi agricole cultivate:

 

 

46. Ponderea sumară a criteriilor de risc pentru domeniul semincer:

 

 

Secţiunea a 8-a

Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru subdomeniul protecţiei

plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor

47. Pentru subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, criteriile de risc stabilite la pct.16 alineatul trei se evaluează conform prevederilor prezentei secţiuni şi pct.22.

48. La planificarea controalelor de stat în subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R₁) se evaluează uniform după cum urmează:

 

 

49. Criteriile de risc specifice subdomeniului protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, prevăzute la pct.16 alineatul trei subpct.1) lit.b)-d) şi subpct.2) lit.b)-d) se apreciază după cum urmează:

1) pentru categoria plante şi produse vegetale:

a) suprafaţa terenului agricol utilizat anual, în ha:

 

 

b) volumul producţiei gestionate, estimat pentru anul viitor, în kg:

 

 

c) numărul de culturi agricole cultivate:

 

 

2) pentru categoria managementul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor:

a) volumul produselor gestionate, în tone:

 

 

b) sortimentul produselor gestionate (denumiri comerciale):

 

 

c) volumul produselor depozitate, în tone:

 

 

50. Ponderea criteriilor de risc pentru domeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor constituie următoarea:

 

 

 

Secţiunea a 9-a

Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru

domeniul producerii şi circulaţiei vinului şi a produselor alcoolice

51. Criteriile de risc pentru planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul producerii şi circulaţiei vinului şi a produselor alcoolice sînt determinate de necesitatea asigurării siguranţei şi calităţii produselor vitivinicole, alcoolului etilic, berii şi a produselor alcoolice, şi se apreciază după cum urmează:

1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice în care persoana controlată este supusă controlului:

Raţionamentul general : cu cît mai complexă şi diversă este activitatea economică desfăşurată, în funcţie de asortimentul de producere al persoanei supuse controlului, metodele şi procedeele tehnologice aplicate, cu atît mai mare este riscul fabricării producţiei neconforme şi probabilitatea nerespectării trasabilităţii la producerea producţiei alcoolice, promovării concurenţei neloiale, pot aduce prejudicii economice, care pot constitui sau se pot clasifica ca încălcări contravenţionale, sau care pot duce în eroare consumatorul, pot cauza daune vieţii şi sănătăţii oamenilor, mediului înconjurător.

 

 

2) dimensiunea unităţii de producţie în funcţie de volumul de producţie şi asortimentul fabricat, reieşind din domeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului:

Raţionamentul general: cu cît mai mare este întreprindere, cu atît mai mare este volumul de producere şi mai larg spectrul (asortimentul) producţiei fabricate, deci cu atît mai mare devine riscul de fabricare a producţiei neconforme. Acesta este un criteriu care caracterizează dimensiunea unităţii de producţie, iar relevanţa acestuia este destul de variabilă în timp, fapt pentru care se impune reevaluarea periodică a ponderii (importanţei) criteriului în cauză şi modalităţii de atribuire a gradului de risc:

a) pentru unităţile de producere a vinului:

 

 

b) pentru unităţile de producere a berii:

 

 

c) pentru unităţile de producere a alcoolului etilic:

 

 

d) pentru unităţile de producere a producţiei alcoolice:

 

 

e) pentru unităţile care deţin depozite specializate, care comercializează cu ridicata producţie alcoolică (inclusiv vinuri şi bere):

 

 

3) perioada de activitate a persoanei supuse controlului:

Raţionamentul general: cu cît mai mult timp o persoană supusă controlului activează pe piaţă într-un anumit domeniu, cu atît mai bine cunoaşte regulile, cu atît mai atentă este faţă de reputaţia sa şi, de cele mai multe ori, îşi implementează sisteme interne de control al calităţii.

 

 

4) dotarea tehnico-tehnologică şi existenţa sistemelor de management a calităţii:

Raţionamentul general: cu cît mai performant şi mai nou este utilajul, cu atît mai mic este riscul de a fabrica producţie neconformă, diminuînd riscul de a contamina producţia în timpul procesării, respectiv dacă întreprinderea are implementat sistemul de control a calităţii îşi poate identifica punctele critice de control şi le înlătura, supraveghează controlul lor, menţinînd conformitatea produselor finite.

 

 

5) perioada de la data ultimului control:

Raţionamentul general: cu cît mai lungă este perioada în care persoana supusă controlului nu este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acesteia cu prevederile normative, atribuind riscul minim persoanei supuse controlului, care a fost controlată recent şi riscul maxim – celei care nu a fost supusă unui control de stat recent.

 

 

52. Pentru fiecare criteriu se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate. Se determină ponderea pentru fiecare criteriu de risc, în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate, după cum urmează:

 

 

 

Capitolul III

APLICAREA CRITERIILOR DE RISC ÎN RAPORT CU PERSOANELE FIZICE

ŞI JURIDICE. ÎNTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE CONTROL CA

URMARE A EVALUĂRII NIVELULUI DE RISC

53. Media ponderată a gradelor de risc specifice domeniilor de activitate supuse controlului de stat se calculează separat pentru fiecare agent economic, în baza următoarei formule:

 

R_g= (w₁R₁ + w₂R₂ +...+ w_nR_n) x 200

 

sau

 

 

unde:

R_g – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

54. Prin derogare de la prevederile pct.23-27 şi 53, analiza criteriilor de risc pentru domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor se realizează conform prevederilor pct.33 şi 34.

55. Ca urmare a aplicării formulei indicate la pct.53, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, iar agentul economic care a acumulat 200 de unităţi este asociat cu cel mai mic grad de risc.

56. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, subiecţii controlului sînt listaţi, în vîrful clasamentului plasîndu-se persoanele supuse controlului care au acumulat punctaj maxim (1000 de unităţi). Persoanele din vîrful clasamentului sînt asociate unui grad de risc major şi urmează să fie supuse controlului în mod prioritar.

57. În baza clasamentului, Agenţia întocmeşte proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi termenul stabilit în Regulamentul privind ţinerea Registrului de stat al controalelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.464/2018.

58. Numărul persoanelor incluse în plan se raportează obligatoriu la suma controalelor posibile şi la durata totală a acestora pe parcursul întregului an, precum şi la resursele umane şi tehnologice disponibile ale Agenţiei.

59. Agenţia utilizează clasamentul pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare persoană supusă controlului. Frecvenţa determinată se utilizează şi pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe întreprinderi din domeniu cad sub incidenţa prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, precum şi cele stabilite în capitolul III din prezenta Metodologie.

60. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenţia elaborează un raport, în care determină ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total şi asigură modificarea punctajului acordat anterior în baza informaţiei acumulate ca urmare a controlului, a actualizării profilului fiecărei persoane supuse controlului.

61. Evaluarea riscului pentru persoana/obiectul supuse controlului se efectuează după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, sau controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămîne neschimbat.

62. Noul clasament calculat se aplică la planificarea controalelor pentru perioada ulterioară de planificare.

63. Pentru persoana care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Agenţie, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control. Agenţia, pînă la efectuarea primului control, poate:

1) solicita acestei persoane realizarea unei autoevaluări a entităţii economice supuse controlului şi poate utiliza datele autoevaluării;

2) aplica punctajul mediu pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi al persoanei supuse controlului.

64. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe pagina web oficială a Agenţiei.

65. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.

Numărul de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale, atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît şi ale Agenţiei în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care pot fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Agenţiei. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.53, şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

66. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.

În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Agenţia definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de directorul Agenţiei. Planul anual al controalelor se întocmeşte conform unuia din exemplele prevăzute la anexa nr.2 la prezenta Metodologie, la alegerea Agenţiei.

67. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, precum şi planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul de stat al controalelor nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual şi este complementară informaţiei oferite de Registru de stat al controalelor.

68. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competenţa Agenţiei, directorul acesteia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.

Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.

69. Directorul Agenţiei poartă responsabilitate pentru consolidarea planului anual al controalelor şi pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.

 

Capitolul IV

PREVEDERI GENERALE PRIVIND CONTROLUL INOPINAT

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

70. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. La analiza riscurilor, organul de control utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

71. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia pot fi utilizate următoarele criterii de risc generale:

1) pentru stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului:

a) istoricul conformităţii şi neconformităţii persoanei supuse controlului în cauză;

b) domeniul activităţii economice;

c) data ultimului control;

2) pentru stabilirea mărimii prejudiciului:

a) mărimea prejudiciului posibil (dimensiunea producţiei);

b) modul în care presupusa neconformitate cu cerinţele legale ar putea genera un prejudiciu (unele neconformităţi sînt mai predispuse să genereze daune decît altele);

c) domeniul de activitate economică;

d) mărimea prejudiciului care a fost deja cauzat.

72. Criteriile de risc indicate la pct.71 se apreciază conform prevederilor corespunzătoare ale capitolul II care le reglementează.

 

Capitolul V

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PLÎNGERILE DEPUSE LA

ORGANUL DE CONTROL SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA

LEGISLAŢIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

73. Plîngerile depuse la Agenţie privind vreunul din domeniile sale de competenţă indicate la pct.2, precum şi informaţiile, care au devenit cunoscute Agenţiei, referitoare la încălcarea legislaţiei în aceste domenii, se evaluează în baza analizei riscurilor.

74. Agenţia poate iniţia un control inopinat în temeiul plîngerii sau informaţiilor deţinute privind încălcarea legislaţiei din domeniile sale de competenţă doar dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

1) plîngerea sau informaţiile deţinute, susţinute prin probe aflate în posesia Agenţiei, indică despre existenţa situaţiilor de avarie;

2) în cazul controlului de stat în domeniul sanitar-veterinar, plîngerile sau informaţiile deţinute de Agenţie, susţinute prin probe aflate în posesia acesteia:

a) determină existenţa unei suspiciuni de focar de boală din lista bolilor transmisibile ale animalelor care sînt supuse declarării şi notificării oficiale, precum şi a celor supuse carantinei de necesitate, aprobată prin ordinul directorului Agenţiei în conformitate cu prevederile art.22 alin.(5) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;

b) indică asupra existenţei de produse primare contaminate cu patogeni sau substanţe dăunătoare;

c) permite constatarea unui număr mare de animale bolnave din motive necunoscute etc.;

3) sînt respectate prevederile art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii. Controlul iniţiat în temeiul plîngerii sau informaţiilor privind încălcarea legislaţiei este un control inopinat şi se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii.

Pentru plîngerile şi informaţiile cu privire la posibilele încălcări minore care pot duce la încălcări minore sau la un prejudiciu minor, Agenţia realizează acţiuni mai puţin intruzive sau dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în plîngerile depuse sau în informaţiile deţinute.

[Pct.74 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]

 

75. Evaluarea plîngerilor recepţionate de Agenţie, precum şi a informaţilor referitoare la încălcarea legislaţiei din domeniile sale de competenţă, care i-au devenit cunoscute acesteia din publicaţiile mass-media, de pe reţelele de socializare sau din alte surse, se face în baza următoarelor criterii de risc generale:

1) compatibilitatea cu domeniile de control din competenţa Agenţiei;

2) conţinutul aparent întemeiat plîngerii sau, după caz, al informaţiei deţinute;

3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;

4) credibilitatea autorului plîngerii, în cazul în care acesta a depus anterior plîngeri, veridicitatea reclamaţiilor cărora nu a fost demonstrată;

5) prezentarea/deţinerea de date/detalii exacte privind un accident, care permit sau nu determinarea desfăşurarea unei examinări eficiente a plîngerii.

76. Criteriile de risc indicate la pct.71 se evaluează, atribuindu-li-se un anumit punctaj, după cum urmează:

 

 

77. În cazul în care s-a acumulat un punctaj minim de 3 puncte, ca urmare a evaluării, prin prisma criteriilor de risc stabilite la pct.71, a plîngerilor sau informaţilor deţinute care întrunesc condiţiile prevăzute la pct.74, Agenţia poate dispune iniţierea unui control inopinat.

Regula stabilită la alineatul întîi din prezentul punct se utilizează pentru prioritizarea controalelor inopinate, în cazul în care mai multe persoane, concomitent, cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

78. Agenţia decide cu privire la clasificarea plîngerilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.71, cu dispunerea motivată a uneia sau cîtorva dintre următoarele activităţi:

1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;

2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfăşurarea unui control la faţa locului;

3) înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în plîngere în timpul următorului control planificat;

4) transmiterea informaţiilor autorităţii competente, în cazul în care plîngerea nu se încadrează în domeniile sale de competenţă.

 

Capitolul VI

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR DE

REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

79. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză.

Lista de verificare are ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului de către Agenţie, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

80. Elaborarea listelor de verificare se efectuează pornind de la criteriile de risc stabilite la pct.13 pentru fiecare domeniu din competenţa Agenţiei.

Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor, proprii domeniilor de control ale Agenţiei.

În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.

81. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a)creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei supuse controlului sau altor persoane, ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) creează pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei supuse controlului sau altor persoane ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

82. Listele de verificare se elaborează de către Agenţie şi se aprobă de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, conform Regulilor privind elaborarea, aprobarea şi utilizarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.379/2018.

 

Capitolul VII

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII

DE CONTROL A AGENŢIEI

83. Agenţia realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice a activităţii de control privind respectarea legislaţiei în domeniile de activitate atribuite în competenţa acesteia prin lege.

84. Determinarea domeniilor strategice de control în domeniile din competenţa Agenţiei se realizează prin utilizarea analizei riscurilor, în cooperare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, precum şi luînd în considerare documentele de politici în domeniile indicate la pct.2.

85. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi în unul sau mai multe domenii din competenţa Agenţiei. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

86. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, acordarea consultanţei persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, precum şi stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi acordarea consultanţei pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

87. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Agenţiei, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi a ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor stabilite de prezenta Metodologie.

 

Capitolul VIII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE

NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

88. Sistemul de analiză a controalelor în baza analizei riscurilor, utilizat de Agenţie, este întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de către Biroul Naţional de Statistică, precum şi pe alte informaţii credibile.

89. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului peroanelor supuse controlului în baza riscurilor pe care le prezintă acestea, dar şi pentru asigurarea unor informaţii complete privind situaţia la zi în domeniile indicate la pct.2, Agenţia menţine şi actualizează, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, date cu privire la:

1) lista tuturor persoanelor pasibile de control, cu datele individuale de identificare, clasificate în baza domeniilor de competenţă ale Agenţiei;

2) istoria activităţii de control;

3) profilul fiecărei persoane supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea acesteia;

4) alte date care sînt prevăzute de Regulamentul privind ţinerea Registrului de stat al controalelor, aprobat de Guvern.

Agenţia, în limitele competenţelor şi activităţilor funcţionale, ţine evidenţa şi a altor date solicitate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului sau de o altă autoritate conform prevederilor legislaţiei, necesare pentru întocmirea raportului anual privind activitatea Agenţiei în domeniile sale de control al respectării legislaţiei.

90. Agenţia poate să îşi dezvolte sisteme informative interne pentru ţinerea evidenţelor indicate la pct.89, care nu substituie, însă, Registrul de stat al controalelor. Sistemele informaţionale interne pot constitui doar sursă de informaţii pentru popularea Registrul de stat al controalelor cu informaţiile indicate.

91. Agenţia, anual, reexaminează şi, la necesitate, propune Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului sau altei autorităţi competente, actualizarea, prin promovarea amendamentelor necesare, a criteriilor de risc şi/sau a punctajului stabilit pentru acestea, în funcţie de relevanţa criteriilor de risc, a cadrului normativ în vigoare sau de alţi factori.

92. Agenţia prezintă anual Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului raportul privind activitatea în domeniile sale de control şi, după caz, reexaminează, actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc.

 

 

 

 

 

 

 

 

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]