H O T Ă R Î R E
pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii
de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de
competenţă ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor
nr. 1280 din 26.12.2018
Monitorul Oficial nr.38-47/68 din 08.02.2019
* * *
În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
3. Anexa nr.1 la Metodologia controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1014/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.416-422, art.1117) se modifică după cum urmează:
1) următoarele poziţii se exclud:
„01.11 | Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase | 5 | |||||||
01.13 | Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor | 5 | |||||||
01.2 | Cultivarea plantelor din culturi permanente | 5 | |||||||
01.21 | Cultivarea strugurilor | 5 | |||||||
01.24 | Cultivarea fructelor sămînţoase şi sîmburoase | 5 | |||||||
01.25 | Cultivarea arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi | 5 | |||||||
01.3 | Cultivarea plantelor pentru înmulţire | ||||||||
01.30 | Cultivarea plantelor pentru înmulţire | 5”; |
„10 | Industria alimentară | ||||||||
10.1 | Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne | ||||||||
10.11 | Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii | 4 | |||||||
10.12 | Prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre | 4 | |||||||
10.13 | Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre) | 4 | |||||||
10.3 | Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor | ||||||||
10.32 | Fabricarea sucurilor de fructe şi legume | 4 | |||||||
10.39 | Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, cu excepţia cartofilor | 4 | |||||||
10.4 | Fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor vegetale şi animale | ||||||||
10.41 | Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor | 4 | |||||||
10.42 | Fabricarea margarinei şi a altor produse comestibile similare | 4 | |||||||
10.5 | Fabricarea produselor lactate | ||||||||
10.51 | Fabricarea produselor lactate şi a brînzeturilor | 4 | |||||||
10.52 | Fabricarea îngheţatei | 4 | |||||||
10.6 | Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produselor din amidon | ||||||||
10.61 | Fabricarea produselor de morărit | ||||||||
10.62 | Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon | 4 | |||||||
10.7 | Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase | ||||||||
10.71 | Fabricarea pîinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie | 4 | |||||||
10.8 | Fabricarea altor produse alimentare | ||||||||
10.81 | Fabricarea zahărului | 4 | |||||||
10.82 | Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase | 4 | |||||||
11 | Fabricarea băuturilor | ||||||||
11.0 | Fabricarea băuturilor | ||||||||
11.01 | Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice | 3 | |||||||
11.02 | Fabricarea vinurilor din struguri | 3 | |||||||
11.03 | Fabricarea cidrului şi a altor vinuri din fructe | 3 | |||||||
11.04 | Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare | 3 | |||||||
11.05 | Fabricarea berii | 3 | |||||||
11.06 | Fabricarea malţului | 3 | |||||||
11.07 | Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate | 3”; |
„I | ACTIVITĂŢI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ | ||||||||
55 | Hoteluri şi alte facilităţi de cazare | ||||||||
55.1 | Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare | ||||||||
55.10 | Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare | 4 | |||||||
55.9 | Alte servicii de cazare | ||||||||
55.90 | Alte servicii de cazare | 4 | |||||||
56 | Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie | ||||||||
56.1 | Restaurante | ||||||||
56.10 | Restaurante | 3 | |||||||
56.3 | Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor | ||||||||
56.30 | Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor | 3”; |
2) poziţia 47.11 va avea următorul cuprins:
„47.11 | Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun (doar în partea ce vizează comerţul cu amănuntul al tutunului. În partea ce vizează produsele alimentare – exclusiv în limita competenţelor atribuite prin art.25 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor) |
3”. |
[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.13 din 27.01.2021, în vigoare 19.03.2021]
4. Se abrogă:
1) Hotărîrea Guvernului nr.370/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniile siguranţei produselor alimentare, sanitar-veterinar şi zootehnie, fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor în baza analizei criteriilor de risc (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.419);
2) Hotărîrea Guvernului nr.372/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc efectuat de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.142-146, art.421).
5. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.
PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP
|
Contrasemnează: | |
Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului | Nicolae Ciubuc |
Ministrul economiei şi infrastructurii | Chiril Gaburici
|
Nr.1280. Chişinău, 26 decembrie 2018. |
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr.1280 din 26 decembrie 2018
METODOLOGIA
privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător
în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă
ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. În scopul creşterii obiectivităţii deciziilor privind efectuarea controalelor şi aplicarea unei proceduri corecte de efectuare a acestora, precum şi în scopul eficientizării controlului şi supravegherii de stat a activităţii de întreprinzător, implicit, al majorării beneficiului public prin maximizarea randamentului activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor se aplică prezenta Metodologie.
2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie ) realizează controlul de stat în următoarele domenii atribuite în competenţa sa, după cum urmează:
1) siguranţa şi calitatea alimentelor;
2) sanitar-veterinar şi zootehnie;
3) fitosanitar şi protecţia plantelor;
4) producerea şi circulaţia vinului şi a produselor alcoolice;
5) protecţia consumatorilor în domeniul alimentar;
[Subpct.6) pct.2 abrogat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]
7) respectarea condiţiilor de licenţiere conform domeniului aferent.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]
3. Controlul de stat în domeniile indicate la pct.2 subpct.1)-5) se realizează cu aplicarea prezentei Metodologii.
Controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul stabilit la pct.2 subpct.7) se realizează în cadrul controlului de stat desfăşurat pentru celelalte domenii indicate la pct.2.
[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]
4. Controlul de stat în partea ce ţine de protecţia consumatorilor în domeniul alimentar se realizează de către Agenţie în temeiul Legii nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor, la toate etapele lanţului alimentar.
5. La baza controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniile menţionate la pct.2 stau criteriile de risc relevante acestora, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.
6. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.
Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare acţiunilor de control ce privesc persoana/obiectul în cauză.
7. Agenţia aplică analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în următoarele situaţii:
1) la planificarea anuală a controalelor;
2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;
3) la identificarea soluţiei optime cu privire la petiţia depusă la Agenţie sau la informaţiile privind încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Agenţiei;
4) la elaborarea listelor de verificare şi stabilirea cerinţelor de reglementare care ar trebui incluse în lista de verificare;
5) în cazul planificării strategice a activităţii sale de control;
6) în alte situaţii referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activităţii de întreprinzător.
8. Dacă acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe situaţii dintre cele indicate la pct.7 referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, se utilizează aceleaşi punctaje, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului ca şi cele folosite la planificarea anuală a controalelor.
9. Pentru a asigura acoperirea, dar şi pentru a delimita clar domeniile de competenţă ale Agenţiei, prezenta Metodologie stabileşte, conform anexei nr.1, lista domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate supuse controlului de stat de către Agenţie în corespundere cu Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM).
Capitolul II
PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
Secţiunea 1
Stabilirea criteriilor de risc
10. Criteriul de risc însumează mai multe circumstanţe sau însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori circumstanţe referitoare la raporturile anterioare ale persoanei supuse controlului cu Agenţia, ale căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii, eredităţii sau securităţii oamenilor ori pot prejudicia drepturile şi interesele legitime în urma activităţii persoanei/obiectului supuse controlului şi gradul acestor daune.
11. Elementele procesului de analiză a riscurilor (criteriile de risc, descrierea criteriilor de risc, atribuirea punctajului şi ponderii) se bazează pe prevederile art.3 alin.(3) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, precum şi pe:
1) datele ştiinţifice disponibile;
2) analiza informaţiilor privind riscurile, incidentele/accidentele stabilite de Agenţie sau de instituţii conexe;
3) practicile relevante ale altor state.
12. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităţilor de control desfăşurate de către Agenţie respectă următoarele principii:
1) sînt relevante scopului activităţii Agenţiei;
2) acoperă toate persoanele/obiectele pasibile controlului efectuat de către Agenţie. Criteriile selectate trebuie să fie relevante activităţii şi/sau însuşirilor persoanelor supuse controlului şi/sau bunurilor utilizate/produse de acestea;
3) sînt bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd vor fi alese criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unităţi concrete, în baza unor informaţii valorice (statistice) ce pot fi obţinute, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu ţin nici de activitatea Agenţiei, nici de datele furnizate direct de persoana pasibilă controlului;
4) sînt ierarhizate conform ponderii şi intensităţii riscului pe care îl reflectă;
5) sînt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc: este esenţial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Agenţia.
13. Criteriile de risc utilizate în mod obligatoriu, indiferent de specificul fiecărui domeniu de control, sînt următoarele:
1) domeniul activităţii economice;
2) subiectul controlat (în acest caz se utilizează un criteriu de risc ce se referă la subiect şi reflectă mărimea sau specificul activităţii acestuia; de exemplu, în funcţie de domeniul de control poate fi aleasă perioada de activitate, volumul producţiei, volumul producţiei estimat pentru anul viitor, suprafaţa terenului agricol utilizat anual, numărul de culturi agricole cultivate sau un alt criteriu specific subiectului, inclusiv specificul subiectului determinat de domeniul de activitate);
3) istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile organului de control.
Criteriilor de risc aplicate la planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător realizat de către Agenţie sînt corespunzătoare domeniilor de competenţă ale acesteia, conform pct.14-17.
14. Criteriile de risc utilizate la planificarea controalelor de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor sînt:
1) tipul de produs alimentar şi materia primă utilizată (R1);
2) procesul de prelucrare/manipulare a produselor alimentare, care determină riscul de contaminare/poluare a produselor alimentare (R2);
3) aplicarea principiilor de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control (HACCP) (R3);
4) numărul şi categoriile de consumatori potenţial afectaţi de eventuala nerespectare a cerinţelor privind siguranţa alimentară (R4);
5) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R5).
15. Planificarea controalelor de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul sanitar-veterinar şi zootehnie se face în baza criteriilor de risc clasificate după cum urmează:
1) criterii de risc pentru subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor:
a) respectarea cerinţelor de biosecuritate (R1);
b) starea sănătăţii animalelor de la unitate (exploataţie) (R2);
c) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R3);
2) criterii de risc pentru subdomeniul furajelor:
a) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului din domeniul furajelor (R1);
b) aplicarea principiilor de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control (HACCP) (R2);
c) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R3);
3) criterii de risc pentru subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare:
a) subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare a unităţii (R1);
b) tipul produsului de uz veterinar (R2);
c) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R3);
16. Planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul fitosanitar şi protecţia plantelor se realizează în baza criteriilor de risc prevăzute pentru:
1) subdomeniul semincer;
2) subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor.
Criteriile de risc pentru subdomeniul semincer sînt:
1) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R1);
2) suprafaţa terenului agricol utilizat anual, ha (R2);
3) volumul producţiei estimat pentru anul viitor, tone (R3);
4) numărul de culturi agricole cultivate (R4);
5) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R5).
Criteriile de risc pentru subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor sînt:
1) pentru categoria plante şi produse vegetale:
a) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R1);
b) suprafaţa terenului agricol utilizat anual, ha (R2);
c) volumul producţiei estimat pentru anul viitor, kg (R3);
d) numărul de culturi agricole cultivate (R4);
e) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R5);
2) pentru categoria managementul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor:
a) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R1);
b) volumul produselor gestionate, tone (R2);
c) sortimentul produselor gestionate (denumiri comerciale) (R3);
d) volumul produselor depozitate, tone (R4);
e) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R5).
17. Planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul producerii şi circulaţiei vinului şi a produselor alcoolice se face în baza următoarelor criterii de risc:
1) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R1);
2) volumul de producţie şi asortimentul fabricat, reieşind din domeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului (R2);
3) perioada de activitate a persoanei supuse controlului (R3);
4) dotarea tehnico-tehnologică şi existenţa sistemelor de management al calităţii (R4);
5) perioada de la data ultimului control (R5);
6) istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R6).
Secţiunea a 2-a
Prevederi generale privind gradarea intensităţii riscului, evaluarea criteriilor
de risc şi ponderea criteriilor de risc
18. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 – gradul maxim de risc.
19. Dacă agentul economic corespunde mai multor poziţii de pe scara valorică din cadrul criteriului, atunci acesta va fi plasat pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.
20. În cazul în care nu poate fi stabilit cu certitudine gradul de risc în cadrul unui criteriu din cauza lipsei de date sau a constatării că datele ar putea fi eronate sau colectate din sursă incertă se acordă valoarea maximă a gradului de risc – 5 puncte, pînă la obţinerea datelor necesare pentru atribuirea gradului de risc corespunzător. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, organul de control revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.
21. La analiza riscurilor, în cazul în care la aprecierea unui criteriu de risc se constată că persoana supusă controlului produce, prelucrează/manipulează produse sau desfăşoară mai multe tipuri de activităţi, care se încadrează în diferite grade de risc, persoanei supuse controlului i se atribuie cel mai mare grad de risc.
22. Criteriul de risc „istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control” se aplică şi se apreciază uniform, conform tabelului nr.1, pentru controlul tuturor domeniilor prevăzute la pct.2, după cum urmează:
Raţionamentul general : istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control: lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei/unităţii la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe cînd existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt. Istoricului conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei se evaluează în baza datelor obţinute/deţinute după ultimul control efectuat de Agenţie la persoana supusă controlului.
Tabelul 1
| |
Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control | Gradul de risc |
Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore care nu au sporit posibilitatea apariţiei prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu | 1 |
Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul sau nu au cauzat prejudiciu; încălcări minore multiple care indică neglijenţa persoanei/unităţii supuse controlului | 2 |
Au fost depistate încălcări grave; încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancţiuni contravenţionale; nu au fost executate prescripţiile dispuse de inspectori | 3 |
Au fost depistate încălcări grave; au fost aplicate sancţiuni persoanei supuse controlului şi/sau au fost dispuse măsuri restrictive; produsele alimentare introduse pe piaţă de către operator au cauzat intoxicaţii solitare; unităţile supuse controlului sanitar-veterinar care au fost constatate ca fiind focare de boli neinfecţioase în masă a animalelor; operatorii din domeniul hranei pentru animale care au constituit surse cu risc de contaminare a efectivelor de animale | 4 |
La persoana supusă controlului/unitate: - au fost depistate încălcări foarte grave; - au fost dispuse măsuri restrictive; - au fost identificaţi indici ai infracţiunii; au existat mai mult de 3 petiţii depuse la Agenţie pe parcursului anului în curs, în urma examinării cărora s-a atestat existenţa unor încălcări foarte grave. Unităţile supuse controlului sanitar-veterinar au fost constatate ca fiind focare de boli infecţioase a animalelor. Operatorii din domeniul hranei pentru animale au constituit sursă de contaminare a efectivelor de animale. Produsele puse la dispoziţie de operatorul din domeniul alimentar au cauzat intoxicaţii colective (mai mult de 3 persoane) | 5 |
23. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate, luînd în calcul importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă (şi pondere) diferită în funcţie de domeniul de control.
24. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.
25. Ponderea sumată a cel puţin două dintre criteriile de risc obligatorii stabilite la pct.13 nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.
26. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se ţine cont de:
1) scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate al Agenţiei;
2) influenţa criteriului ales asupra probabilităţii prejudiciului potenţial ce se doreşte a fi evitat şi a mărimii acestuia;
3) multitudinea izvoarelor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriile ce ţin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
27. Agenţia, periodic, revizuieşte ponderile atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare în funcţie de noile date disponibile şi de informaţiile actualizate. În cazul în care un criteriu îşi pierde în timp din relevanţă, se recomandă scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea trebuie să se efectueze pe baza prevederilor pct.11.
28. Evaluarea criteriilor de risc pentru fiecare persoană supusă controlului se face în baza datelor şi informaţiilor:
1) deţinute de Registrul de stat al controalelor în urma interconexiunilor acestuia cu alte baze de date naţionale relevante;
2) obţinute de Agenţie ca urmare a ultimului control efectuat la această persoană;
3) solicitate de la persoana supusă controlului.
În toate cazurile, evaluarea criteriilor de risc se face în baza celor mai actuale date şi informaţii deţinute de Agenţie şi/sau de Registrul de stat al controalelor.
29. Solicitarea informaţiilor de la persoana supusă controlului, prevăzută la pct.28 subpct.3), în scopul evaluării criteriilor de risc stabilite de prezenta Metodologie, se face cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
1) informaţiile solicitate nu se află în posesia Agenţiei şi nu pot fi obţinute de la alte autorităţi publice;
2) fără efectuarea unei vizite la faţa locului;
3) dacă aceste informaţii sînt indispensabile pentru planificarea controalelor în baza criteriilor de risc;
4) solicitarea vizează exclusiv informaţii necesare evaluării criteriilor de risc respective;
5) informaţiile solicitate sînt deţinute de persoana supusă controlului;
Agenţia poate solicita prezentarea informaţiilor într-un formular informaţional tipizat, aprobat de directorul Agenţiei. Neprezentarea informaţiilor solicitate conform prezentului punct generează lipsa de informaţii necesare, care, la rîndul său, determină aprecierea persoanei supuse controlului cu un nivel maxim de risc – de 5 puncte, pentru criteriul de risc respectiv.
Solicitarea informaţiilor se face prin completarea şi prezentarea unui formular, a cărui formă se aprobă de directorul Agenţiei şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Secţiunea a 3-a
Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru
domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor
30. Controlul de stat în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor se fundamentează pe analiza riscurilor, permanente şi variabile, caracteristice activităţii şi persoanei supuse controlului. Riscurile permanente sînt cele asociate tipului de produs şi materiei prime utilizate, precum şi tipurilor de procese de prelucrare/manipulare a produselor alimentare, care determină riscul de contaminare a produselor alimentare şi care sînt utilizate de persoana supusă controlului. Riscurile variabile sînt asociate cu gradul de conformare la cadrul normativ a persoanei supuse controlului, precum şi a categoriilor de consumatori care pot fi potenţial afectaţi în urma nerespectării reglementărilor din domeniul alimentar de către persoana supusă controlului.
Analiza riscurilor indicate la alineatul întîi se realizează în baza analizei criteriilor de risc prevăzute la pct.14.
31. Controalele oficiale în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor se efectuează pe întreg lanţul alimentar. Acestea includ controale la operatorii din domeniul alimentar la toate etapele lanţului alimentar, inclusiv depozitarea şi transportul acestora, sau asupra oricărui proces, material sau substanţă utilizată.
Controlului în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor îi sînt supuse în mod obligatoriu unităţile prevăzute la pct.32-42 şi 45-52 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
32. Criteriile de risc prevăzute la pct.14 subpct.1)-4) se apreciază conform tabelelor 2-5, după cum urmează:
1) tipul de produs alimentar şi materia primă utilizată (R1):
Raţionamentul general : tipul produselor alimentare fabricate sau prelucrate în unitate reprezintă un factor important în stabilirea profilului de risc al unităţii. Anumite alimente pot fi contaminate mai uşor cu microorganisme patogene şi pot favoriza dezvoltarea acestora. Trebuie reţinut faptul că pentru fiecare tip de producţie pot fi procesate alimente cu diferite profiluri de risc.
Tabelul 2
| |
Tipul de produs alimentar şi materia primă utilizată | Gradul de risc |
Produsele alimentare în care practic nu pot exista microorganisme patogene şi condiţionat patogene şi ale căror caracteristici nu susţin creşterea acestor microorganisme. Produse alimentare în care poluarea chimică este rareori identificată. De exemplu: - produse alimentare preambalate care nu necesită condiţii speciale de păstrare; - fructele şi legumele proaspete pentru consumul uman direct, care nu au fost supuse unei depozitări îndelungate; - legume proaspete care nu pot fi consumate în formă crudă sau neprocesată (cartofi, sfeclă roşie, boboase etc.); - legume frunzoase condimentate proaspete, care se adaugă în produsele alimentare, la prepararea bucatelor în cantităţi mici pentru îmbunătăţirea unor caracteristici organoleptice (gust, culoare, miros etc.) (pătrunjel, mărar, busuioc, leuştean); - băuturi nealcoolice; - produse vitivinicole, produse alcoolice, cu excepţia berii şi a băuturilor pe bază de bere; - materialele care vin în contact cu produsele alimentare (sticle, borcane, membrane, caserole, pungi etc.) | 1 |
Produse alimentare care, de obicei, nu conţin microorganisme patogene sau condiţionat patogene, avînd în vedere caracteristicile produselor respective şi/sau procesele utilizate pentru producerea alimentelor date, dar care pot contribui la formarea toxinelor sau dezvoltarea microorganismelor. Produse alimentare în care poluarea chimică este rareori identificată. De exemplu: - peşte uscat/produse piscicole, produse lactate uscate (lapte praf), produse uscate din ouă (praf de ouă); - ulei vegetal; - apă potabilă îmbuteliată/apă minerală; - produse din cereale (crupe, paste făinoase, făină etc.); - produse apicole; - ciuperci; - esenţe de oţet, oţet; - seminţe (floarea soarelui, dovleac, susan etc.); - berea şi produsele pe bază de bere | 2 |
Produse alimentare care pot conţine microorganisme patogene sau condiţionat patogene, dar care, de obicei, nu susţin dezvoltarea, supravieţuirea microorganismelor sau formarea toxinelor (ex: micotoxine), avînd în vedere caracteristicile produselor alimentare şi/sau procesele utilizate pentru pregătirea produselor alimentare respective. Produse alimentare în care este posibilă poluarea chimică. De exemplu: - produse din peşte congelate; - carne sterilizată conservată; - produse din peşte conservate sterilizate; - fructe şi legume congelate; - fructe şi legume procesate (fructe şi legume conservate sterilizate, fructe uscate, condimente, sucuri şi nectaruri sterilizate etc.); - fructe nucifere (alune, migdale, fistic, caju, arahide etc.); - sosuri, maioneză, ketchup, etc.; - produse din aluat etc.; - produse de panificaţie (pîine, covrigi, biscuiţi, pesmeţi); - cereale procesate (fulgi de cereale expandate, extrudate, batoane de cereale etc.); - gheaţă; - produse din zahăr şi cacao etc.; - ceai, cafea, produse din ceai sau cafea; - produse sărate; - produse murate; - fructe şi legume în al căror proces de depozitare au fost folosite substanţe chimice de protecţie; - suplimente alimentare; - aditivi alimentari; - siropuri; - produse alimentare fortificate | 3 |
Produse alimentare ce pot conţine microorganisme patogene sau condiţionat patogene sau care susţin supravieţuirea, dezvoltarea microorganismelor sau formarea toxinelor, avînd în vedere caracteristicile produselor alimentare şi/sau procesele utilizate pentru pregătirea produselor alimentare respective. Produse alimentare pregătite pentru consum ce nu necesită tratament termic, dar care necesită condiţii specifice de depozitare. De exemplu: - produse lactate pasteurizate şi ouă pentru consum; - seminţe germinate; - produse procesate din carne (salamuri fierte, semiafumate); - produse culinare gata pentru consum; - produse de panificaţie (tăiţei cu ou, cu cremă, torturi, patiserie); - produse de patiserie cu cremă; - produse compuse în care sînt folosite produse crude de origine animală (clătite cu carne, plăcinte cu carne, brînză etc.); - sucuri şi nectaruri nepasteurizate; - produse de cofetărie (dulciuri, fructe glazurate,ciocolată, chipsuri etc.) | 4 |
Produse alimentare care pot conţine microorganisme patogene sau condiţionat patogene sau care sînt supuse riscului privind dezvoltarea microorganismelor sau formarea toxinelor. De exemplu: - produse alimentare ce prezintă un risc deosebit de înalt în cazul în care nu sînt prelucrate sau pregătite în mod corespunzător (carne crudă, carne tocată, carne separată mecanic, lapte crud, colţunaşi etc.); - lapte crud nepasteurizat, unt, creme, brînzeturi din lapte neprelucrat şi alte produse din lapte; - carne, produse din carne proaspete şi afumate; - peşte proaspăt sau refrigerat; - produse din peşte proaspete sau refrigerate, preparate, afumate, marinate, icre, moluşte; - fructe afumate; - produse alimentare pentru copii | 5 |
2) procesele de prelucrare/manipulare a produselor alimentare, care determină riscul de contaminare/poluare a produselor alimentare (R2):
Raţionamentul general: tipul unităţilor care produc, procesează, prelucrează, importă, depozitează, sortează, comercializează, distribuie, ambalează, preambalează şi transportă produse alimentare reprezintă un factor important în stabilirea profilului de risc al unităţii, astfel operatorul trebuie să se asigure că produsele obţinute şi comercializate către consumatorul final nu prezintă risc pentru sănătatea publică.
Tabelul 3
| |
Descrierea categoriei de risc | Gradul de risc |
Unităţi care, luînd în considerare cantitatea de produs finit, tipul de produs şi manipulare, are un risc foarte scăzut de contaminare şi în care contaminarea este rareori identificată. Unităţi care dispun de o cantitatea de produs finit limitat/redus, produsele sînt comercializate în ambalajul producătorului şi nu necesită condiţii speciale de păstrare. De exemplu: - gherete (cu o suprafaţă totală de pînă la 12 m2, fără a dispune de spaţiu pentru păstrarea mărfurilor.), tonete; - producerea primară a produselor de origine vegetală (cu excepţia seminţelor germinate); - comercializarea angro şi cu amănuntul a produselor cu risc scăzut şi foarte scăzut; - activităţi de alimentare publică (de exemplu: bar) care presupun doar oferirea de băuturi, fructe şi alimente produse industrial (biscuiţi, chipsuri etc.) | 1 |
Unităţi cu ciclu simplu de prelucrare/manipulare a produselor (decorticare, decojire, tocare, măcinare, diluare, filtrare, uscare etc.), cu risc de contaminare scăzut. De exemplu: - unităţi de procesare a cerealelor seminţelor uleioase; - mori (moară); - producerea aditivilor alimentari, suplimentelor alimentare; - producerea uleiului vegetal; - unităţi de producere a apei îmbuteliate; - unităţi de producere a ciupercilor; - unităţi de producere a mierii; - unităţi de producere a suplimentelor alimentare; - depozite frigorifice şi depozite de păstrare a produselor de origine nonanimală, fără condiţii termice specifice (fructe, legume, cereale, seminţe oleaginoase etc.); - magazine alimentare specializate în comercializarea produselor de origine nonanimală; - unităţi de sortare, ambalare, spălare fructe şi legume; - unităţi de transport al produselor alimentare | 2 |
Unităţi de producere a produselor alimentare cu risc mediu prin supunerea materiei prime la tratament termic, fermentare. Unităţi de alimentaţie publică (restaurant, bistro etc.), cu proces tehnologic deplin de preparare şi servire a produselor alimentare cu risc sporit şi mediu. Unităţi de comercializare cu amănuntul sau de distribuire a produselor alimentare cu risc sporit şi mediu. Gestionarea produselor cu risc înalt şi sporit – depozitare şi manipulare (sortare, reambalare pentru comercializare cu amănuntul). Unităţi de fabricare a produselor vitivinicole, alcool etilic, berii şi altor produse alcoolice. Alte unităţi, precum: - unităţi de alimentaţie publică (restaurant, bistro etc.), cu proces tehnologic deplin de preparare şi servire a produselor alimentare cu risc sporit şi mediu; - unităţi de producere a zahărului; - unităţi de producere a produselor zaharoase (ciocolată, cacao, etc.) - pieţe alimentare; - unităţi de producere a sucurilor şi nectarului de fructe; - producerea produselor din aluat; - unităţi de procesare a cerealelor; - unităţi de producere de gheaţă alimentară; - unităţi de producere a mierii; - magazine alimentare tip mixt (unităţi de comercializare cu amănuntul); - depozite de produse de origine animală, cu condiţii termice specifice; - unităţi de colectare a laptelui; - unităţi de producere a legumelor şi fructelor uscate; - alimentaţie publică în transport (feroviar, aerian) | 3 |
Unităţi care se ocupă cu prepararea produselor alimentare cu risc sporit şi utilizează materie primă de origine animală care necesită condiţii speciale de depozitare. Unităţi care pregătesc produse alimentare cu risc sporit, gata pentru consum, care pot fi contaminate cu microorganisme patogene în cadrul procesului de producţie (inclusiv microorganisme producătoare de toxine); De exemplu: - unităţi de producere/procesate produse de origine animală: unităţi de procesare a peştelui, unităţi de tranşare, unităţi de procesare a cărnii; - unităţi de procesare a produselor lactate, din peşte şi ouă; - unităţi de comercializare cu amănuntul care produc (sau care produc şi furnizează către unităţi de comercializare cu amănuntul) produse cu risc sporit; - unităţi de alimentaţie publică de tip deschis care furnizează produse alimentare către alte unităţi de alimentaţie publică; - unităţi de producere a seminţelor germinative | 4 |
Unităţi producătoare de produse de origine animală, abatoare, secţii de tranşare, unităţi de procesare a cărnii şi semifabricatelor de carne; - unităţi de procesare a produselor lactate; - brutării care produc produse cu utilizarea materiei prime de origine animală (prăjituri cu cremă, clătite cu carne, clătite cu brînză etc.); - unităţi de producere a produselor alimentare fortificate; - unităţile care produc produse alimentare pentru grupurile vulnerabile de consumatori (copii, persoane cu sistemul imunitar compromis, persoane vîrstnice şi femei însărcinate); - unităţi de producere a alimentelor pentru nou-născuţi/copii; - întreprinderi de catering care servesc alimente pentru grupurile de consumatori vulnerabili (spitale, şcoli, grădiniţe etc.) | 5 |
3) aplicarea principiilor de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control HACCP (R3):
Raţionamentul general: trebuie să fie evaluat planul HACCP din punctul de vedere al implementării. În acordarea punctajului se acordă importanţă conformităţii planului cu nivelul său de implementare în realitate în cadrul unităţii. Gravitatea neregulilor se evaluează în funcţie de posibilitatea ca acestea să constituie un risc pentru siguranţa produselor alimentare şi proceselor utilizate la prelucrarea, fabricarea produselor alimentare.
În timpul controlului, inspectorul evaluează eficacitatea procedurilor existente, bazate pe principiile HACCP. La primul control, fiecărui operator din domeniul alimentar i se atribuie gradul de risc 5 – grad sporit, pornind de la criteriul procedurilor permanente aplicate în conformitate cu principiile HACCP.
Tabelul 4
| |
Aplicarea principiilor HACCP | Gradul de risc |
Risc foarte scăzut: operatorii din domeniul alimentar care au elaborat şi implementează proceduri bazate pe principiile HACCP, care corespund cumulativ următoarelor condiţii: - identifică toate potenţialele pericole ce pot fi prevenite, reduse sau eliminate la unitate; - identifică punctele critice de control pentru etapa sau etapele în care controlul este esenţial, pentru a preveni, reduce ori elimina un pericol; - stabilesc limitele critice în punctele critice de control ce separă acceptabilul de inacceptabil pentru prevenirea, reducerea sau eliminarea pericolelor identificate; - stabilesc şi implementează proceduri eficiente şi suficiente de monitorizare în punctele critice de control; - stabilesc toate acţiunile corective necesare, în cazul în care monitorizarea indică faptul că un punct critic de control nu se află sub control; - stabilesc toate procedurile ce trebuie să fie efectuate cu regularitate şi le implementează corespunzător, pentru a se verifica dacă măsurile enunţate la art.3 alin.(7) lit.a)-e) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare funcţionează eficient; - întocmesc integral şi corespunzător documentele pregătitoare, de execuţie, de organizare, de raportare şi înregistrare, pentru a se demonstra aplicarea eficientă a măsurilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a)-f) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare | 1 |
Operatorii din domeniul alimentar: - care efectuează analiza tuturor potenţialelor pericole, la fiecare etapă a proceselor de prelucrare, fabricare a produselor alimentare; - la care procedurile bazate pe principiile HACPP se implementează cu mici deficienţe care nu afectează critic securitatea produselor alimentare şi proceselor de prelucrare, fabricare a acestora; - la care erorile admise la ţinerea documentelor pregătitoare, de execuţie, de organizare, de raportare şi înregistrare permite aprecierea gradului de eficienţă a măsurilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a)-f) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare | 2 |
Operatorii din domeniul alimentar care au elaborat proceduri permanente bazate pe principiile HACCP şi le aplică, au fost constatate încălcări precum: - procedurile nu acoperă suficient toate produsele şi procesele; - procedurile de monitorizare în punctele critice de control sînt stabilite, dar nu se aplică; - nu se respectă regularitatea stabilită a procedurilor de verificare a faptului dacă măsurile enunţate la art.3 alin.(7) lit.a)-e) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare funcţionează eficient; - acţiunile corective se întreprind parţial, neacoperind toate deficienţele identificate în urma procedurilor de monitorizare a procedurilor permanente bazate pe principiile HACCP; - nu se respectă cerinţele legale de întocmire a documentelor pregătitoare, de execuţie, de organizare, de raportare şi înregistrare pentru a se demonstra aplicarea eficientă a măsurilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a)-f) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare | 3 |
Operatorii din domeniul alimentar care au elaborat procedurile permanente bazate pe principiile HACCP, dar: 1) procedurile elaborate: - nu sînt supuse unor acţiuni corective, în cazul în care monitorizarea procedurilor permanente bazate pe principiile HACCP indică faptul că un punct critic de control nu se află sub control; - nu au identificat toate potenţialele pericole, la toate etape proceselor, ce pot fi prevenite, reduse sau eliminate; - nu au fost identificate toate potenţialele puncte critice de control pentru etapa sau etapele în care controlul este esenţial, pentru a preveni, reduce ori elimina un pericol; - nu stabilesc şi, respectiv, nu implementează proceduri eficiente de monitorizare în punctele critice de control; 2) nu se ţine documentaţia pregătitoare, de execuţie, de organizare, de raportare şi înregistrare, pentru a se demonstra aplicarea eficientă a măsurilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a)-f) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare | 4 |
Operatori din domeniul alimentar care: 1) nu au elaborat procedurile permanente bazate pe principiile HACCP în conformitate cu cerinţele Legii nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare; 2) au elaborat procedurile permanente bazate pe principiile HACCP, dar ele nu sînt aplicate sau sfera lor de aplicare nu acoperă toate produsele şi procesele utilizate, produse sau manipulate de acesta | 5 |
4) numărul şi categoriile de consumatori potenţial afectaţi de eventuala nerespectare a cerinţelor privind siguranţa alimentară (R4):
Raţionamentul general : riscul unităţii alimentare creşte odată cu numărul de consumatori, precum şi în funcţie de categoriile de consumatori, pe care această unitate îi deserveşte, şi care pot fi prejudiciaţi din cauza nerespectării cerinţelor legislaţiei privind siguranţa alimentară.
Tabelul 5
| |
Numărul de potenţiali consumatori afectaţi de nerespectarea cerinţelor privind siguranţa alimentară | Gradul de risc |
Operatorii din domeniul alimentar ai căror mai mult de jumătate dintre consumatori locuiesc, se află sau muncesc în limitele unităţii, de exemplu ale fermei, magazinului local sau restaurantului. În această categorie sînt: operatori alimentari care livrează produse alimentare direct consumatorului final; operatori de tip familial (fără angajaţi oficiali sau cu un număr de lucrători mai mic de 5 salariaţi); automatele pentru vînzări | 1 |
- unităţile de comerţ ambulant şi/sau provizorii; - operatori alimentari la care mai mult de jumătate din produsele alimentare sînt livrate în limitele unui singur raion, oraş, sat, comună; - magazine „Produse alimentare” sau „Alimentara”; - magazine mixte; - magazine specializate; - supermarketuri; - hipermarketuri | 2 |
- operatorii din domeniul alimentar care distribuie produse alimentare în aeroporturi;
- operatorii din domeniul alimentar care distribuie produse alimentare în gările auto şi de tren; - centre comerciale | 3 |
- unităţi alimentare care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul pieţelor (hale, tarabe, magazine, pavilioane);
- operatori din domeniul alimentar de pe piaţă şi din instituţiile care deţin unităţi alimentare (instituţii medicale publice şi private, instituţii balneosanatoriale, instituţii de educaţie antepreşcolară, instituţiile de învăţămînt preşcolar, primar, secundar, special, extraşcolar, din alternativele educaţionale şi din taberele pentru copii, alte instituţii care deservesc categorii vulnerabile ale populaţiei), în care are loc producerea sau oferirea de produse alimentare şi care deservesc pînă la 20 de
persoane. | 4 |
Operatorii din domeniul alimentar care:
- realizează exporturi de produse alimentare; - mai mult din jumătate din produsele alimentare comercializate pe piaţă le livrează în mai mult de un raion al ţării; - instituţiile (instituţii medicale publice şi private, instituţii balneosanatoriale, instituţii de educaţie antepreşcolară, instituţii de învăţămînt preşcolar, primar, secundar, special, extraşcolar, din alternativele educaţionale şi din taberele pentru copii, alte instituţii care deservesc categorii vulnerabile ale populaţiei) care deţin unităţi alimentare în care are loc producerea sau oferirea de produse alimentare şi care deservesc mai mult de 20 de persoane care aparţin categoriilor vulnerabile ale populaţiei. În acest context, termenul „categorie vulnerabilă a populaţiei” include copii de pînă la 5 ani şi persoane mai mari de 65 de ani, precum şi persoane cu deficienţe imunitare (imunitatea scăzută) | 5 |
33. Ca urmare a analizei riscurilor în baza criteriilor de risc stabilite la pct.14, persoanele supuse controlului se clasifică în una dintre următoarele categorii risc: maxim, sporit, mediu, scăzut şi minim.
În funcţie de categoria de risc în care a fost încadrată persoana se stabileşte frecvenţa controalelor la care aceasta urmează să fie supusă în domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor este determinată de categoria de risc în care este plasată persoana.
34. Clasificarea persoanelor supuse controlului se realizează în baza sumei punctelor acumulate pentru fiecare dintre criteriile de risc stabilite la pct.14.
Ca urmare a însumării punctelor prevăzute pentru criteriile de risc respective, punctajul maxim care poate fi obţinut este 25, iar punctajul minim – 5 puncte. Clasificarea persoanelor supuse controlului, în funcţie de punctajul acumulat, şi frecvenţa controalelor în funcţie de categoria de risc a persoanei se stabileşte conform tabelului 6, după cum urmează:
Tabelul 6
| ||
Punctajul acumulat de persoana supusă controlului | Categoria de risc a persoanei supuse controlului | Frecvenţa controalelor |
21–25 | Risc maxim | de 4 ori pe an |
16–20 | Risc sporit | de 3 ori pe an |
11–15 | Risc mediu | de 2 ori pe an |
6–10 | Risc scăzut | 1 dată pe an |
5 | Risc minim | Doar în caz de control inopinat |
Secţiunea a 4-a
Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru
subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor
35. Agenţii economici care cresc, produc, întreţin, importă, exportă sau pun pe piaţă animale vii (inclusiv animale de companie şi animale de fermă, animale de ornament), precum şi subproduse sau material germinativ de origine animală sînt supuşi controlului de stat în subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor.
În mod obligatoriu se supun controlului sanitar-veterinar în subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor unităţile indicate la pct.1-18, 43, 44 şi 53 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
36. Planificarea controlului de stat în subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor se realizează în baza analizei şi evaluării riscurilor conform criteriilor stabilite la pct.15 subpct.1).
Criteriile de risc prevăzute la pct.15 subpct.1) lit.a)-c) se apreciază după cum urmează:
1) respectarea cerinţelor de biosecuritate (R1):
Raţionamentul general: biosecuritatea include mai multe acţiuni care au ca scop protejarea crescătoriilor de animale de pătrunderea patogenelor noi şi localizarea (prevenirea răspîndirii) a celor deja existenţi în limitele unui grup de animale sau unei secţii din crescătorie. Nerespectarea cerinţelor de biosecuritate specifice unităţii (exploataţiei) sporeşte riscul acesteia, fapt ce determină şi motivează planificarea acesteia pentru controale.
Tabelul 7
| |
Respectarea cerinţelor de biosecuritate | Gradul de risc |
Unităţile care nu necesită implementarea unor condiţii de biosecuritate speciale. Unităţile care respectă condiţiile de biosecuritate specifice în funcţie de speciile de animale crescute în exploataţie, cum ar fi: 1) măsuri de protecţie fizică, care pot include: a) închiderea, împrejmuirea, construirea acoperişurilor, instalarea gardurilor din plasă, după caz; b) curăţarea, dezinfectarea şi combaterea insectelor şi a rozătoarelor; c) în cazul animalelor acvatice, după caz: - măsuri privind aprovizionarea cu apă şi evacuarea apei; - bariere naturale sau artificiale pentru cursurile de apă învecinate care să împiedice animalele acvatice să intre sau să iasă din unitate, inclusiv măsuri împotriva inundaţiilor sau a infiltrării apei din cursurile de apă învecinate; 2) măsuri de gestionare care pot include: a) proceduri pentru intrarea şi ieşirea din unitate pentru animale, produse, vehicule şi persoane; b) proceduri pentru utilizarea echipamentului; c) condiţii de circulaţie pe baza riscurilor implicate; d) condiţii pentru introducerea animalelor sau produselor în unitate; e) carantină, izolare sau separare a animalelor nou-introduse sau bolnave; f) un sistem pentru eliminarea, în condiţii de siguranţă, a animalelor moarte şi a altor subproduse de origine animală; 3) măsuri privind managementul personalului, care includ: a) instruiri periodice constante ale personalului; b) asigurarea angajaţilor, de către angajator, cu echipamente de lucru dedicate (îmbrăcăminte şi încălţăminte dedicate), care să rămînă în unitate; c) asigurarea condiţiilor sanitar-igienice angajaţilor (filtru sanitar, asigurarea condiţiilor pentru efectuarea duşurilor, asigurare cu şampon şi săpun, asigurarea respectării procedurilor de spălare şi de dezinfectare a mîinilor la intrarea în hale); d) asigurarea evitării contactului dintre oamenii bolnavi şi animale; 4) măsuri administrative – înregistrări şi evidenţe sanitar-veterinare şi zootehnice obligatorii, printre care: a) registrul de mişcare a animalelor în fermă; b) registrul ambulator; c) registrul mijloacelor de transport al animalelor, furajelor şi al diverselor materiale; d) registrul de consultaţii şi tratamente; e) registrul imunologic; f) registre de evidenţe privind efectuarea dezinfecţiei, dezinsecţiei, deratizaţilor; g) registrul mortalităţii; h) registrul privind efectuarea necropsiilor; i) registrul privind necesarul consumului zilnic de hrană şi apă; j) registre de evidenţe referitoare la înregistrarea cantităţilor de cadavre şi subproduse în corelaţie cu cantităţile dirijate pentru distrugere într-o unitate de procesare a subproduselor de origine animală; k) registrul de însămînţare a animalelor de montă dirijată | 1 |
Unităţile (exploataţiile) care, cumulativ: - implementează măsurile de biosecuritate de protecţie fizică, de gestionare şi cele privind managementul personalului, - implementează parţial măsurile privind înregistrările şi evidenţele sanitar-veterinare şi zootehnice obligatorii | 2 |
Unităţile (exploataţiile) care, cumulativ: - implementează măsurile de biosecuritate de protecţie fizică şi de gestionare; - implementează parţial măsurile privind managementul personalului şi măsurile privind înregistrările şi evidenţele sanitar-veterinare şi zootehnice obligatorii | 3 |
Unităţile (exploataţiile) care, cumulativ: situaţia 1: - implementează măsurile de biosecuritate de protecţie fizică, - implementează parţial măsurile de gestionare, măsurile privind managementul personalului şi măsurile privind înregistrările şi evidenţele sanitar-veterinare şi zootehnice obligatorii; situaţia 2: - implementează parţial măsurile de biosecuritate de protecţie fizică; - implementează măsurile de gestionare, măsurile privind managementul personalului şi măsurile privind înregistrările şi evidenţele sanitar-veterinare şi zootehnice obligatorii; | 4 |
Unităţile (exploataţiile) care: situaţia 1: - implementează parţial măsurile de biosecuritate de protecţie fizică, măsurile de gestionare, măsurile privind managementul personalului şi măsurile privind înregistrările şi evidenţele sanitar-veterinare şi zootehnice obligatorii; sau situaţia 2: - nu implementează măsuri de biosecuritate de protecţie fizică; - implementează parţial măsuri de gestionare, măsuri privind managementul personalului şi măsuri privind înregistrările şi evidenţele sanitar-veterinare şi zootehnice obligatorii, sau situaţia 3: - nu implementează măsuri de biosecuritate | 5 |
2) starea sănătăţii animalelor din unitate (exploataţie) (R2):
Tabelul 8
| |
Starea sănătăţii animalelor din unitate (exploataţie) | Gradul de risc |
În unitate: - nu au fost identificate boli sau riscuri de boli; - au fost aplicate, cu respectarea periodicităţii stabilite, măsuri de vaccinare sau alte măsuri de prevenire a bolilor sau de diminuare a riscurilor de boli menite să limiteze răspîndirea acestor boli la locurile de destinaţie sau de tranzit; - au fost realizate masuri de vaccinare conform programului acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om şi de protecţie a mediului, revizuit anual, aprobat prin ordinul directorului Agenţiei, conform prevederilor art.29 alin.(2) Legea 221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară | 1 |
Exploataţiile în care s-a constatat încălcarea periodicităţii (întîrzierea) testelor şi vaccinurilor obligatorii în cadrul unei perioade determinate, iar întîrzierea a fost identificată în perioada de planificare curentă (de exemplu: examinarea pentru o maladie anume trebuie desfăşurată o dată pe an, iar în ultimul an calendaristic au fost identificate întîrzieri). Exploataţii permanente de creştere continuă | 2 |
- Exploataţii unde animalele sînt colectate pentru a fi ţinute o perioadă scurtă, înainte de deplasarea ulterioară a acestora (centru de colectare a animalelor pentru export, centru de carantină, bază de furnizare a animalelor); - exploataţii în care nu au fost realizate vaccinurile şi testele obligatorii pe parcursul unei perioade determinate, iar întîrzierea a depăşit perioada de planificare curentă | 3 |
Exploataţii în care s-au constat cazuri de nerespectare a cerinţelor de trasabilitate a animalelor | 4 |
La unitate a fost constatat cel puţin un caz de boală din lista bolilor transmisibile ale animalelor care sînt supuse declarării şi notificării oficiale, precum şi a celor supuse carantinei de necesitate, aprobată prin ordinul directorului Agenţiei, în conformitate cu prevederile art.22 alin.(5) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară | 5 |
37. Ponderea sumară a criteriilor de risc pentru subdomeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor:
Tabelul 9
| |
Criteriile de risc | Ponderea (W) |
Respectarea cerinţelor de biosecuritate (R1); | 0,3 |
Starea sănătăţii animalelor de la unitate (exploataţie) (R2) | 0,4 |
Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R3) | 0,3 |
TOTAL: | 1,0 |
Secţiunea a 5-a
Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc
pentru domeniul hranei pentru animale
38. Persoanele supuse controlului de stat în domeniul hranei pentru animale (furaje, nutreţuri) sînt operatorii care practică activitate de întreprinzător în cadrul căreia operează cu hrana pentru animale la toate etapele lanţului alimentar folosită pentru hrănirea animalelor de la care se obţin produse alimentare.
În mod obligatoriu se supun controlului în domeniul furajelor unităţile indicate la pct.20, 24 şi 31 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
39. Evaluarea riscului persoanelor supuse controlului se face în baza criteriilor de risc prevăzute la pct.15 subpct.2).
Criteriile de risc prevăzute la pct.15 subpct.2) lit.a) şi b) se apreciază după cum urmează:
1) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului din domeniul hranei pentru animale (R1):
Raţionamentul general: domeniile şi/sau subdomeniile activităţii operatorilor din domeniul hranei pentru animale sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.
Tabelul 10
| |
Domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului din domeniul hranei pentru animale | Gradul de risc |
Operatorii care desfăşoară următoarele activităţi: - transportarea furajelor; - depozitarea hranei pentru animalele de companie; - comercializarea materiilor prime furajere şi a producţiei primare de furaje | 1 |
Operatorii care desfăşoară următoarele activităţi: - comercializarea cu amănuntul a furajelor combinate; - depozitarea hranei pentru animalele de fermă; - prelucrarea industrială a produselor primare de furaje şi/sau materiilor prime furajere | 2 |
Operatorii care desfăşoară următoarele activităţi: - fabricarea furajelor combinate, cu excepţia furajelor combinate cu aditivi furajeri, premixuri; - comercializarea angro a furajelor combinate; | 3 |
Operatorii care desfăşoară următoarele activităţi: - fabricarea furajelor, inclusiv producerea mobilă a furajelor, cu excepţia activităţilor de fabricare cu risc minim, scăzut, mediu şi maxim; - fabricarea furajelor combinate cu aditivi furajeri/premixuri pentru nevoile proprii; - importul furajelor de origine nonanimală | 4 |
Operatorii care desfăşoară următoarele activităţi: - fabricarea pentru distribuţie a aditivilor furajeri; - distribuţia, inclusiv prin comercializare, a aditivilor furajeri; - fabricaţie pentru distribuţie a premixurilor; - distribuţia premixurilor; - fabricarea de furaje combinate cu aditivi furajeri pentru distribuţie; - exportul furajelor; - producerea, folosirea, comercializarea furajelor medicamentate; - producerea, comercializarea, folosirea, importul, exportul furajelor de origine animală; - activitate de întreprinzător în domeniul hranei pentru animale fără autorizare | 5 |
2) aplicarea principiilor de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control HACCP (R2).
Raţionamentul general: trebuie să fie evaluat planul HACCP din punctul de vedere al implementării. La acordarea punctajului se acordă importanţă conformităţii planului cu nivelul său de implementare în realitate în cadrul unităţii. Gravitatea neregulilor se evaluează în funcţie de probabilitatea ca acestea să constituie un risc pentru siguranţa furajelor şi proceselor utilizate la prelucrarea, fabricarea furajelor.
În timpul controlului, inspectorul evaluează eficacitatea procedurilor existente, bazate pe principiile HACCP. La planificarea primului control, evaluarea fiecărei persoane supuse controlului în baza acestui criteriu de risc i se atribuie gradul de risc maxim – 5.
Tabelul 11
| |
Aplicarea principiilor HACCP | Gradul de risc |
1) Persoanele supuse controlului pentru care aplicarea principiilor HACCP nu este solicitat, conform pct.5 din Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1405/2008, şi anume: - persoana supusă controlului care desfăşoară operaţiuni de amestecare a hranei pentru animale pentru nevoile exclusive ale exploataţiei proprii, fără utilizarea de aditivi sau preamestecuri de aditivi, cu excepţia aditivilor de însilozare; - persoanele care realizează transportul, depozitarea şi manipularea producţiei primare la locul de producţie; - persoanele care realizează transportarea producţiei primare de la locul de producţie către o unitate; 2) persoanele supuse controlului, pentru care aplicarea principiilor HACCP este obligatorie, care au elaborat şi implementează procedurile bazate pe principiile HACCP, care corespund cumulativ următoarelor condiţii: - identifică toate potenţialele riscuri de la unitate, care trebuie prevenite, eliminate sau reduse la un nivel acceptabil; - identifică punctele critice de control la nivelul cărora controlul este absolut necesar pentru a preveni, reduce ori pentru a elimina un risc la un nivel acceptabil; - stabilesc în punctele critice de control limitele critice ce separă acceptabilul de inacceptabil în scopul prevenirii, reducerii sau eliminării riscurilor identificate; - stabilesc şi implementează proceduri eficiente şi suficiente de monitorizare a punctelor critice de control; - stabilesc toate acţiunile de corecţie necesare în cazul în care monitorizarea indică faptul că un punct critic de control nu este controlat; - stabilesc toate procedurile ce trebuie să fie efectuate cu regularitate şi le implementează corespunzător, pentru a verifica dacă funcţionează eficient măsurile enunţate mai sus şi prevăzute de pct.8 subpct.2) lit.a)-e) din Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1405/2008; - întocmesc integral şi corespunzător, în funcţie de natura şi de mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor, documentele şi dosarele prevăzute de legislaţie, pentru a demonstra aplicarea eficientă a măsurilor enunţate mai sus şi prevăzute de pct.8 subpct.2) lit.a)-f) din Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1405/2008 | 1 |
Risc scăzut: Persoanele supuse controlului, pentru care aplicarea principiilor HACCP este obligatorie: - care efectuează analiza tuturor potenţialelor riscuri de la unitate, la fiecare etapă a proceselor de prelucrare, fabricare a furajelor; - la care procedurile bazate pe principiile HACPP se implementează cu mici deficienţe care nu afectează critic securitatea furajelor şi proceselor de prelucrare, fabricare a acestora; - la care erorile admise la ţinerea documentelor pregătitoare, de execuţie, de organizare, de raportare şi de înregistrare permit aprecierea gradului de eficienţă a măsurilor prevăzute de pct.8 subpct.2) lit.a)-f) din Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1405/2008 | 2 |
Risc mediu: Persoanele supuse controlului care au elaborat procedurile permanente bazate pe principiile HACCP şi le aplică, au fost constatate încălcări precum: - procedurile nu acoperă suficient toate produsele şi procesele; - procedurile de monitorizare în punctele critice de control sînt stabilite, dar nu se aplică; - nu se respectă regularitatea stabilită a procedurilor de verificare a eficienţei funcţionării măsurilor enunţate la pct.8 subpct.2) lit.a)-e) din Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1405/2008; - acţiunile corective se întreprind parţial, neacoperind toate deficienţele identificate în urma procedurilor de monitorizare a procedurilor permanente bazate pe principiile HACCP; - nu se respectă cerinţele legale de întocmire a documentelor şi dosarelor pentru a se demonstra aplicarea eficientă a măsurilor prevăzute la pct.8 subpct.2) lit.a)-f) din Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1405/2008 | 3 |
Risc sporit: Operatorii cu activitate în domeniul hranei pentru animale care au elaborat procedurile permanente bazate pe principiile HACCP, dar: 1) procedurile elaborate: - nu sînt supuse unor acţiuni corective, în cazul în care monitorizarea procedurilor permanente bazate pe principiile HACCP indică faptul că un punct critic de control nu se află sub control; - nu au identificat toate potenţialele pericole, la toate etape proceselor, ce pot fi prevenite, reduse sau eliminate; - nu au identificat toate potenţialele puncte critice de control pentru etapa sau etapele în care controlul este esenţial, pentru a preveni, reduce ori elimina un pericol; - nu stabilesc şi, respectiv, nu implementează proceduri eficiente de monitorizare în punctele critice de control; 2) nu se ţine documentaţia pregătitoare, de execuţie, de organizare, de raportare şi înregistrare, pentru a demonstra aplicarea eficientă a măsurilor prevăzute la pct.8 subpct.2) lit.a)-f) din Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1405/2008 | 4 |
Risc maxim: Operatori cu activitate în domeniul hranei pentru animale care: 1) nu au elaborat procedurile permanente bazate pe principiile HACCP în conformitate cu cerinţele pct.8 subpct.2) lit.a)-f) din Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1405/2008; 2) au elaborat procedurile permanente bazate pe principiile HACCP, dar ele nu sînt aplicate sau sfera lor de aplicare nu acoperă toate produsele şi procesele utilizate, produse sau manipulate de acesta | 5 |
40. Ponderea sumară a criteriilor de risc pentru subdomeniul hranei pentru animale:
Tabelul 12
| |
Criteriile de risc | Ponderea (W) |
Domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului din domeniul hranei pentru animale (R1) | 0,4 |
Aplicarea principiilor de analiză a riscurilor şi a punctelor critice de control (HACCP) (R2) | 0,3 |
Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R3) | 0,3 |
TOTAL: | 1,0 |
Secţiunea a 6-a
Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru subdomeniul
activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei medicale veterinare
41. Persoanele supuse controlului de stat în domeniul activităţii medicale veterinare sînt operatorii care produc, importă, exportă, depozitează, distribuie sau eliberează medicamente sau alte produse de uz veterinar, precum şi operatorii care desfăşoară activităţi de asistenţă medicală veterinară.
Controlului sanitar-veterinar în subdomeniul medical farmaceutic se supun în mod obligatoriu unităţile indicate la pct.19, 21-23, 25-30 din anexa nr.6 la Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
42. Evaluarea riscului persoanelor supuse controlului se face în baza criteriilor de risc prevăzute la pct.15 subpct.3).
Criteriile de risc prevăzute la pct.15 subpct.3) lit.a) şi b) se apreciază după cum urmează:
1) subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei medicale veterinare (R1):
Raţionamentul general: domeniile şi/sau subdomeniile activităţii operatorilor din domeniul activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei medicale veterinare sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.
Tabelul 13
| |
Subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei medicale veterinare | Gradul de risc |
Operatorii care desfăşoară: - comercializarea cu amănuntul a medicamentelor de uz veterinar în punctele farmaceutice veterinare sau în unităţile de comercializare cu amănuntul a premixurilor medicamentate | 1 |
Operatorii care desfăşoară: - depozitarea medicamentelor de uz veterinar sau a premixurilor medicamentate; - activitatea medicală veterinară în cadrul dispensarului sanitar-veterinar | 2 |
Operatorii care desfăşoară: - exportul medicamentelor de uz veterinar; - producerea exclusiv a pastilelor/pilulelor; - comercializarea cu amănuntul a medicamentelor de uz veterinar în farmacii veterinare; - activitatea medicală veterinară în cadrul cabinetului medical-veterinar | 3 |
Operatorii care desfăşoară: - producerea premixurilor medicamentate; - distribuirea angro a medicamentelor de uz veterinar, premixurilor medicamentate, reactivilor şi seturilor de diagnostic; - distribuirea angro şi cu amănuntul a soluţiilor sterile; - distribuirea angro a medicamentelor de uz veterinar imunologice (vaccinuri) şi altor medicamente de uz veterinar cu regim special de temperatură; - activitatea medicală veterinară în cadrul clinicii veterinare sau spitalului veterinar | 4 |
Operatorii care desfăşoară: - producerea medicamentelor de uz veterinar; - importul medicamentelor de uz veterinar de toate tipurile; - producerea soluţiilor sterile; - producerea medicamentelor de uz veterinar imunologice (vaccinuri) şi altor medicamente de uz veterinar cu regim special de temperatură | 5 |
2) tipul produsului de uz veterinar:
Raţionamentul general: riscul unui operator care activează în domeniul medical veterinar este determinat inclusiv de tipul produselor de uz veterinar cu care acesta operează sau pe care le produce. Riscul diferă de la categorie la categorie de produse de uz veterinar, determinate de caracteristicile produselor, de la riscurile pe care acestea le prezintă pentru sănătatea oamenilor, animalelor precum şi de inofensivitatea produselor alimentare obţinute de la acestea. Acest criteriu vine să diminueze riscul fabricării, distribuirii şi utilizării necontrolate a produselor de uz veterinar, în special a medicamentelor.
Tabelul 14
| |
Tipul produsului de uz veterinar | Gradul de risc |
Unităţile care produc, comercializează, importă sau utilizează: - hrană pentru animalele de companie; - produse cosmetice de uz veterinar pentru animale de companie; - premixuri medicamentate; - pemixuri şi aditivi furajeri; - medicamente de uz veterinar ce pot fi distribuite (eliberate) cu amănuntul fără prescripţie veterinară; - produse parafarmaceutice de uz veterinare; - instrumente veterinare, instrumente chirurgicale | 1 |
Unităţile care produc, comercializează, importă sau utilizează: - medicamente de uz veterinar care necesită să fie păstrate la temperatura camerei (15-25°C); - furaje şi premixuri cu conţinut medicamentos; - medicamente de uz veterinar pentru animalele de companie; - medicamente de uz veterinar homeopatice | 2 |
Unităţile care produc, comercializează, importă sau utilizează: - medicamente de uz veterinar eliberate exclusiv cu prescripţie veterinară (antibiotice, antihelminice, hormonale şi antiinflamatoare) pentru animale de interes economic; - medicamente de uz veterinar injectabile; - kituri, de diagnosticare, reagenţi şi consumabile | 3 |
Unităţile care produc, comercializează, importă sau utilizează: - medicamente de uz veterinar sterile care pot fi contaminate cu microorganisme patogene în procesul de producere; - medicamente de uz veterinar preparate în farmacie (formule magistrale, oficinale) | 4 |
Unităţile care produc, comercializează, importă sau utilizează: - medicamente de uz veterinar care necesită condiţii specifice de păstrare, inclusiv medicamente de uz veterinar imunologice (de exemplu: medicamente de uz veterinar care necesită să fie păstrate în zone cu regim de control al temperaturii); - medicamente de uz veterinar cu proprietăţi anabolice, psihotrope şi precursori | 5 |
43. Ponderea sumară a criteriilor de risc pentru subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei veterinare:
Tabelul 15
| |
Criteriile de risc | Ponderea (W) |
Subdomeniul activităţii farmaceutice veterinare şi asistenţei medicale veterinare (R1) | 0,3 |
Tipul medicamentului de uz veterinar (R2); | 0,4 |
Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R3); | 0,3 |
TOTAL: | 1,0 |
Secţiunea a 7-a
Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc
pentru domeniul semincer
44. Persoanele/unităţile care produc, prelucrează şi/sau comercializează seminţe şi material săditor sînt supuse controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul semincer.
45. Criteriile de risc prevăzute la pct.16 alineatul doi subpct.1)-5) se evaluează după cum urmează:
1) domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului:
Raţionamentul general: domeniile şi/sau subdomeniile activităţii operatorilor din domeniul semincer sînt cei mai importanţi factori care indică asupra probabilităţii şi mărimii prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, nevoia de muncă manuală, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctîndu-se conform intensităţii riscului.
Tabelul 16
| |
Domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului | Gradul de risc |
Exportul şi prelucrarea seminţelor, materialului de înmulţire şi săditor | 1 |
Comercializarea seminţelor, materialului de înmulţire şi săditor | 2 |
Ambalarea, reambalarea seminţelor, materialului de înmulţire şi săditor | 3 |
Utilizarea seminţelor, materialului de înmulţire şi săditor, prestarea serviciilor în domeniile menţionate | 4 |
Producerea, depozitarea, transportarea, importul seminţelor, materialului de înmulţire şi săditor | 5 |
2) suprafaţa terenului agricol utilizat anual, ha:
Tabelul 17
| |
Suprafaţa terenului agricol utilizat anual, ha | Gradul de risc |
5-25 | 1 |
25-500 | 2 |
500-1000 | 3 |
1000-2000 | 4 |
Peste 2000 | 5 |
3) volumul producţiei gestionate, estimat pentru anul următor, în tone:
Tabelul 18
| |
Volumul producţiei gestionate anual, tone | Gradul de risc |
0-100 | 1 |
100-1000 | 2 |
1000-5000 | 3 |
5000-10000 | 4 |
Peste 10 000 | 5 |
4) numărul de culturi agricole cultivate:
Tabelul 19
| |
Numărul de culturi agricole cultivate | Gradul de risc |
1-5 | 1 |
5-7 | 2 |
7-9 | 3 |
9-10 | 4 |
Peste 10 | 5 |
46. Ponderea sumară a criteriilor de risc pentru domeniul semincer:
Tabelul 20
| |
Criteriile de risc | Ponderea (W) |
Domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R1) | 0,3 |
Suprafaţa terenului agricol utilizat anual, ha (R2) | 0,2 |
Volumul estimativ al producţiei gestionate anual, tone (R3) | 0,1 |
Numărul de culturi agricole cultivate (R4) | 0,2 |
Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R5) | 0,2 |
TOTAL: | 1,0 |
Secţiunea a 8-a
Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru subdomeniul protecţiei
plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor
47. Pentru subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, criteriile de risc stabilite la pct.16 alineatul trei se evaluează conform prevederilor prezentei secţiuni şi pct.22.
48. La planificarea controalelor de stat în subdomeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R1) se evaluează uniform după cum urmează:
Tabelul 21
| |
Domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului | Gradul de risc |
Achiziţionarea, depozitarea sau prelucrarea plantelor şi a produselor vegetale; exportul sau expedierea plantelor şi produselor vegetale | 1 |
Cultivarea plantelor şi a produselor vegetale în aer liber, cu utilizarea produselor de uz fitosanitar şi/sau a fertilizanţilor; cultivarea plantelor şi a produselor vegetale în condiţii protejate/sere, cu utilizarea produselor de uz fitosanitar şi/sau a fertilizanţilor; comercializarea plantelor şi produselor vegetale, inclusiv a seminţelor, materialului de înmulţire; ambalarea, reambalarea, etichetarea plantelor şi a produselor vegetale, inclusiv a seminţelor, materialului de înmulţire | 2 |
Producerea şi tratarea materialelor de ambalaj din lemn; cultivarea cartofilor alimentari | 3 |
Comercializarea, fabricarea, depozitarea şi utilizarea produselor fitosanitare şi a îngrăşămintelor | 4 |
Cultivarea plantelor destinate plantării; producerea materialului săditor, de înmulţire, inclusiv a seminţelor şi cartofilor de sămînţă; cultivarea Vitis sp. şi a plantelor destinate plantării | 5 |
49. Criteriile de risc specifice subdomeniului protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, prevăzute la pct.16 alineatul trei subpct.1) lit.b)-d) şi subpct.2) lit.b)-d) se apreciază după cum urmează:
1) pentru categoria plante şi produse vegetale:
a) suprafaţa terenului agricol utilizat anual, în ha:
Tabelul 22
| |
Suprafaţa terenului agricol utilizat anual, în ha | Gradul de risc |
5-25 | 1 |
25-500 | 2 |
500-1000 | 3 |
1000-2000 | 4 |
peste 2000 | 5 |
b) volumul producţiei gestionate, estimat pentru anul viitor, în kg:
Tabelul 23
| |
Volumul producţiei gestionate, estimat pentru anul viitor, în kg | Gradul de risc |
0-100 | 1 |
100-1000 | 2 |
1000-5000 | 3 |
5000-10000 | 4 |
peste 10 000 | 5 |
c) numărul de culturi agricole cultivate:
Tabelul 24
| |
Numărul culturilor agricole cultivate | Gradul de risc |
1-5 | 1 |
5-7 | 2 |
7-9 | 3 |
9-10 | 4 |
peste 10 | 5 |
2) pentru categoria managementul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor:
a) volumul produselor gestionate, în tone:
Tabelul 25
| |
Volumul produselor gestionate, în tone | Gradul de risc |
Pînă la 1 | 1 |
3-5 | 2 |
5-10 | 3 |
10-20 | 4 |
Peste 20 | 5 |
b) sortimentul produselor gestionate (denumiri comerciale):
Tabelul 26
| |
Sortimentul produselor gestionate (denumiri comerciale) | Gradul de risc |
1-10 | 1 |
10-20 | 2 |
20-50 | 3 |
50-100 | 4 |
Peste 100 | 5 |
c) volumul produselor depozitate, în tone:
Tabelul 27
| ||
Volumul produselor depozitate, în tone | Gradul de risc | |
produse de uz fitosanitar | fertilizanţi | |
0,01-0,05 | 1-500 | 1 |
0,05-1 | 500-1000 | 2 |
1-5 | 1000-5000 | 3 |
5-15 | 5000-20000 | 4 |
Peste 15 | Peste 20 000 | 5 |
50. Ponderea criteriilor de risc pentru domeniul protecţiei plantelor şi managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor constituie următoarea:
Tabelul 28
| |
Criteriile de risc | Ponderea (W) |
1. Pentru categoria plantelor şi produselor vegetale: | |
domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R1) | 0,3 |
suprafaţa terenului agricol utilizat anual, în ha (R2) | 0,2 |
volumul producţiei gestionate, estimat pentru anul viitor, în kg (R3) | 0,1 |
numărul de culturi agricole cultivate (R4) | 0,2 |
istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R7); | 0,2 |
TOTAL | 1,0 |
2. Pentru categoria managementului produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor: | |
domeniul/subdomeniul de activitate economică a persoanei supuse controlului (R1) | 0,3 |
volumul produselor gestionate, în tone (R2) | 0,2 |
sortimentul produselor gestionate (denumiri comerciale) (R3) | 0,2 |
volumul produselor depozitate, în tone (R4) | 0,1 |
istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control (R7); | 0,2 |
TOTAL: | 1,0 |
Secţiunea a 9-a
Gradarea intensităţii riscurilor şi ponderea criteriilor de risc pentru
domeniul producerii şi circulaţiei vinului şi a produselor alcoolice
51. Criteriile de risc pentru planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în domeniul producerii şi circulaţiei vinului şi a produselor alcoolice sînt determinate de necesitatea asigurării siguranţei şi calităţii produselor vitivinicole, alcoolului etilic, berii şi a produselor alcoolice, şi se apreciază după cum urmează:
1) domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice în care persoana controlată este supusă controlului:
Raţionamentul general : cu cît mai complexă şi diversă este activitatea economică desfăşurată, în funcţie de asortimentul de producere al persoanei supuse controlului, metodele şi procedeele tehnologice aplicate, cu atît mai mare este riscul fabricării producţiei neconforme şi probabilitatea nerespectării trasabilităţii la producerea producţiei alcoolice, promovării concurenţei neloiale, pot aduce prejudicii economice, care pot constitui sau se pot clasifica ca încălcări contravenţionale, sau care pot duce în eroare consumatorul, pot cauza daune vieţii şi sănătăţii oamenilor, mediului înconjurător.
Tabelul 29
| ||
CAEM | Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice | Gradul de risc |
01.21 | Cultivarea strugurilor (de vin şi de masă) | 1 |
46.34 | Comerţul cu ridicata al băuturilor alcoolice (inclusiv a vinurilor şi a berii) | 2 |
11.05 | Fabricarea berii (berea blondă, brună, băuturi pe bază de bere) | 3 |
11.04 | Fabricarea produselor vitivinicole aromatizate (vinuri aromatizate, băuturi de vin aromatizate, cocteiluri de vin aromatizate) | 4 |
11.01 | Distilarea, rectificarea şi cupajarea băuturilor alcoolice (fabricarea alcoolului etilic, distilatelor de origine agricolă, băuturilor alcoolice) | |
11.02 | Fabricarea produselor vitivinicole (inclusiv a tuturor categoriilor de vin), inclusiv cu IGP sau cu DOP | 5 |
2) dimensiunea unităţii de producţie în funcţie de volumul de producţie şi asortimentul fabricat, reieşind din domeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului:
Raţionamentul general: cu cît mai mare este întreprindere, cu atît mai mare este volumul de producere şi mai larg spectrul (asortimentul) producţiei fabricate, deci cu atît mai mare devine riscul de fabricare a producţiei neconforme. Acesta este un criteriu care caracterizează dimensiunea unităţii de producţie, iar relevanţa acestuia este destul de variabilă în timp, fapt pentru care se impune reevaluarea periodică a ponderii (importanţei) criteriului în cauză şi modalităţii de atribuire a gradului de risc:
a) pentru unităţile de producere a vinului:
Tabelul 30
| |||
Dimensiunea unităţii de producţie în funcţie de volumul anual de producere a vinului | Gradul de risc după asortimentul fabricat | ||
1-5 denumiri | 6-10 denumiri | mai mult de 10 denumiri | |
Întreprinderi mici: pînă la 7 mii dal (pînă la 100 tone de struguri) | 1 | 2 | 3 |
Întreprinderi medii (mijlocii): de la 7 mii pînă la 14 mii dal (de la 100 pînă la 200 tone de struguri) | 2 | 3 | 4 |
Întreprinderi mari: mai mult de 14 mii dal (mai mult de 200 tone de struguri) | 3 | 4 | 5 |
b) pentru unităţile de producere a berii:
Tabelul 31
| |||
Dimensiunea unităţii de producţie în funcţie de volumul anual de producere a berii | Gradul de risc după asortimentul fabricat | ||
1-5 denumiri | 6-10 denumiri | mai mult de 10 denumiri | |
Întreprinderi mici pînă la 1000 dal | 1 | 2 | 3 |
Întreprinderi medii (mijlocii) de la 1000 pînă 3000 dal | 2 | 3 | 4 |
Întreprinderi mari mai mult de 3000 dal | 3 | 4 | 5 |
c) pentru unităţile de producere a alcoolului etilic:
Tabelul 32
| |||
Dimensiunea unităţii de producţie în funcţie de volumul anual de producere a alcoolului etilic | Gradul de risc după asortimentul fabricat | ||
1 categorie | 2 categorii | mai mult de 2 categorii | |
Întreprinderi mici pînă la 10000 dal a/a | 1 | 2 | 3 |
Întreprinderi medii (mijlocii) de la 10000 pînă 30000 dal a/a | 2 | 3 | 4 |
Întreprinderi mari mai mult de 30000 dal a/a | 3 | 4 | 5 |
d) pentru unităţile de producere a producţiei alcoolice:
Tabelul 33
| |||
Dimensiunea unităţii de producţie în funcţie de volumul anual de producere a producţiei alcoolice | Gradul de risc după asortimentul fabricat | ||
1-5 denumiri | 6-10 denumiri | mai mult de 10 denumiri | |
Întreprinderi mici pînă la 10000 dal | 1 | 2 | 3 |
Întreprinderi medii (mijlocii) de la 10000 pînă 30000 dal | 2 | 3 | 4 |
Întreprinderi mari mai mult de 30000 dal | 3 | 4 | 5 |
e) pentru unităţile care deţin depozite specializate, care comercializează cu ridicata producţie alcoolică (inclusiv vinuri şi bere):
Tabelul 34
| |||
Dimensiunea unităţii de comerţ în funcţie de rulajul anual a producţiei alcoolice | Gradul de risc după asortimentul comercializat | ||
1-10 denumiri | 11-20 denumiri | mai mult de 20 denumiri | |
Pînă la 50 mii sticle | 1 | 2 | 3 |
De la 50 mii pînă 100 mii sticle | 2 | 3 | 4 |
Mai mult de 100 mii sticle | 3 | 4 | 5 |
3) perioada de activitate a persoanei supuse controlului:
Raţionamentul general: cu cît mai mult timp o persoană supusă controlului activează pe piaţă într-un anumit domeniu, cu atît mai bine cunoaşte regulile, cu atît mai atentă este faţă de reputaţia sa şi, de cele mai multe ori, îşi implementează sisteme interne de control al calităţii.
Tabelul 35
| |
Perioada de activitate a persoanei supuse controlului | Gradul de risc |
Mai mult de 15 ani | 1 |
10-15 ani | 2 |
5-10 ani | 3 |
3-5 ani | 4 |
Pînă la 3 ani | 5 |
4) dotarea tehnico-tehnologică şi existenţa sistemelor de management a calităţii:
Raţionamentul general: cu cît mai performant şi mai nou este utilajul, cu atît mai mic este riscul de a fabrica producţie neconformă, diminuînd riscul de a contamina producţia în timpul procesării, respectiv dacă întreprinderea are implementat sistemul de control a calităţii îşi poate identifica punctele critice de control şi le înlătura, supraveghează controlul lor, menţinînd conformitatea produselor finite.
Tabelul 36
| ||
Dotat cu utilaj tehnologic principal în exploatare | Gradul de risc | |
Deţine HACCP sau alt sistem de management al calităţii relevant | Nu deţine HACCP sau alt sistem de management al calităţii relevant | |
Se încadrează în termenul de exploatare stabilit de documentaţia tehnică aferentă | 1 | 2 |
Termenul de exploatare prelungit conform procedurii stabilite de legislaţie | 2 | 3 |
A depăşit termenul de exploatare stabilit de documentaţia tehnică aferentă (şi nu a fost prelungit sau este prevăzută prelungirea acestuia) | 4 | 5 |
5) perioada de la data ultimului control:
Raţionamentul general: cu cît mai lungă este perioada în care persoana supusă controlului nu este inspectat, cu atît mai mare este incertitudinea legată de conformarea acesteia cu prevederile normative, atribuind riscul minim persoanei supuse controlului, care a fost controlată recent şi riscul maxim – celei care nu a fost supusă unui control de stat recent.
Tabelul 37
| |
Perioada de la data ultimului control | Gradul de risc |
Pînă la 1 an | 1 |
De la 1 pînă la 2 ani | 2 |
De la 2 pînă la 3 ani | 3 |
De la 3 la 4 ani | 4 |
Mai mult de 4 ani | 5 |
52. Pentru fiecare criteriu se stabileşte ponderea în raport cu toate criteriile selectate. Se determină ponderea pentru fiecare criteriu de risc, în subunităţi, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate, după cum urmează:
Tabelul 38
| |
Criteriile de risc | Ponderea (W) |
Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice în care persoana controlată este supusă controlului | 0,2 |
Dimensiunea unităţii de producţie în funcţie de volumul de producţie şi asortimentul fabricat, reieşind din domeniul activităţii economice a persoanei supuse controlului | 0,1 |
Perioada în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului | 0,1 |
Dotarea tehnico-tehnologică şi existenţa sistemelor de management a calităţii | 0,2 |
Data efectuării ultimului control | 0,1 |
Istoricul conformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, conform ultimului control | 0,3 |
TOTAL | 1,0 |
Capitolul III
APLICAREA CRITERIILOR DE RISC ÎN RAPORT CU PERSOANELE FIZICE
ŞI JURIDICE. ÎNTOCMIREA PLANULUI ANUAL DE CONTROL CA
URMARE A EVALUĂRII NIVELULUI DE RISC
53. Media ponderată a gradelor de risc specifice domeniilor de activitate supuse controlului de stat se calculează separat pentru fiecare agent economic, în baza următoarei formule:
Rg= (w1R1 + w2R2 +...+ wnRn) x 200
sau
unde:
Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;
1, 2, n – criteriile de risc;
w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;
R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.
54. Prin derogare de la prevederile pct.23-27 şi 53, analiza criteriilor de risc pentru domeniul siguranţei şi calităţii alimentelor se realizează conform prevederilor pct.33 şi 34.
55. Ca urmare a aplicării formulei indicate la pct.53, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, iar agentul economic care a acumulat 200 de unităţi este asociat cu cel mai mic grad de risc.
56. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, subiecţii controlului sînt listaţi, în vîrful clasamentului plasîndu-se persoanele supuse controlului care au acumulat punctaj maxim (1000 de unităţi). Persoanele din vîrful clasamentului sînt asociate unui grad de risc major şi urmează să fie supuse controlului în mod prioritar.
57. În baza clasamentului, Agenţia întocmeşte proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi termenul stabilit în Regulamentul privind ţinerea Registrului de stat al controalelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.464/2018.
58. Numărul persoanelor incluse în plan se raportează obligatoriu la suma controalelor posibile şi la durata totală a acestora pe parcursul întregului an, precum şi la resursele umane şi tehnologice disponibile ale Agenţiei.
59. Agenţia utilizează clasamentul pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare persoană supusă controlului. Frecvenţa determinată se utilizează şi pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe întreprinderi din domeniu cad sub incidenţa prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, precum şi cele stabilite în capitolul III din prezenta Metodologie.
60. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenţia elaborează un raport, în care determină ponderea persoanelor supuse controlului din numărul total şi asigură modificarea punctajului acordat anterior în baza informaţiei acumulate ca urmare a controlului, a actualizării profilului fiecărei persoane supuse controlului.
61. Evaluarea riscului pentru persoana/obiectul supuse controlului se efectuează după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, sau controlului la solicitarea directă din partea persoanei supuse controlului. Dacă datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, atunci clasamentul existent rămîne neschimbat.
62. Noul clasament calculat se aplică la planificarea controalelor pentru perioada ulterioară de planificare.
63. Pentru persoana care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător de către Agenţie, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control. Agenţia, pînă la efectuarea primului control, poate:
1) solicita acestei persoane realizarea unei autoevaluări a entităţii economice supuse controlului şi poate utiliza datele autoevaluării;
2) aplica punctajul mediu pentru acelaşi tip de activitate economică ca şi al persoanei supuse controlului.
64. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie publică şi se pune la dispoziţia publicului pe pagina web oficială a Agenţiei.
65. După aranjarea clasamentelor pe fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unităţi care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.
Numărul de persoane/unităţi preluate din clasament se raportează la capacităţile instituţionale, atît ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cît şi ale Agenţiei în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/unităţi care pot fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Agenţiei. Preluarea persoanelor/unităţilor din clasament se realizează la rînd, începînd cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct.53, şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.
66. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării sale.
În urma comparării şi contrapunerii listelor persoanelor/unităţilor din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Agenţia definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi regulile aprobate de directorul Agenţiei. Planul anual al controalelor se întocmeşte conform unuia din exemplele prevăzute la anexa nr.2 la prezenta Metodologie, la alegerea Agenţiei.
67. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, precum şi planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informaţiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul de stat al controalelor nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se face manual şi este complementară informaţiei oferite de Registru de stat al controalelor.
68. Dacă persoana supusă controlului se regăseşte de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competenţa Agenţiei, directorul acesteia are obligaţia de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea şi comasarea controalelor pe mai multe domenii într-o singură vizită de control.
Organizarea şi efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.
69. Directorul Agenţiei poartă responsabilitate pentru consolidarea planului anual al controalelor şi pentru organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încît să asigure, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, realizarea nu mai mult de un control planificat pe an al persoanei/unităţii supuse controlului.
Capitolul IV
PREVEDERI GENERALE PRIVIND CONTROLUL INOPINAT
ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
70. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi doar în cazul existenţei temeiurilor şi respectării condiţiilor prevăzute la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. La analiza riscurilor, organul de control utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.
71. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia pot fi utilizate următoarele criterii de risc generale:
1) pentru stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului:
a) istoricul conformităţii şi neconformităţii persoanei supuse controlului în cauză;
b) domeniul activităţii economice;
c) data ultimului control;
2) pentru stabilirea mărimii prejudiciului:
a) mărimea prejudiciului posibil (dimensiunea producţiei);
b) modul în care presupusa neconformitate cu cerinţele legale ar putea genera un prejudiciu (unele neconformităţi sînt mai predispuse să genereze daune decît altele);
c) domeniul de activitate economică;
d) mărimea prejudiciului care a fost deja cauzat.
72. Criteriile de risc indicate la pct.71 se apreciază conform prevederilor corespunzătoare ale capitolul II care le reglementează.
Capitolul V
IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME CU PRIVIRE LA PLÎNGERILE DEPUSE LA
ORGANUL DE CONTROL SAU LA INFORMAŢIILE PRIVIND ÎNCĂLCAREA
LEGISLAŢIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
73. Plîngerile depuse la Agenţie privind vreunul din domeniile sale de competenţă indicate la pct.2, precum şi informaţiile, care au devenit cunoscute Agenţiei, referitoare la încălcarea legislaţiei în aceste domenii, se evaluează în baza analizei riscurilor.
74. Agenţia poate iniţia un control inopinat în temeiul plîngerii sau informaţiilor deţinute privind încălcarea legislaţiei din domeniile sale de competenţă doar dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
1) plîngerea sau informaţiile deţinute, susţinute prin probe aflate în posesia Agenţiei, indică despre existenţa situaţiilor de avarie;
2) în cazul controlului de stat în domeniul sanitar-veterinar, plîngerile sau informaţiile deţinute de Agenţie, susţinute prin probe aflate în posesia acesteia:
a) determină existenţa unei suspiciuni de focar de boală din lista bolilor transmisibile ale animalelor care sînt supuse declarării şi notificării oficiale, precum şi a celor supuse carantinei de necesitate, aprobată prin ordinul directorului Agenţiei în conformitate cu prevederile art.22 alin.(5) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
b) indică asupra existenţei de produse primare contaminate cu patogeni sau substanţe dăunătoare;
c) permite constatarea unui număr mare de animale bolnave din motive necunoscute etc.;
3) sînt respectate prevederile art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii. Controlul iniţiat în temeiul plîngerii sau informaţiilor privind încălcarea legislaţiei este un control inopinat şi se efectuează doar cu respectarea prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii.
Pentru plîngerile şi informaţiile cu privire la posibilele încălcări minore care pot duce la încălcări minore sau la un prejudiciu minor, Agenţia realizează acţiuni mai puţin intruzive sau dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în plîngerile depuse sau în informaţiile deţinute.
[Pct.74 modificat prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]
75. Evaluarea plîngerilor recepţionate de Agenţie, precum şi a informaţilor referitoare la încălcarea legislaţiei din domeniile sale de competenţă, care i-au devenit cunoscute acesteia din publicaţiile mass-media, de pe reţelele de socializare sau din alte surse, se face în baza următoarelor criterii de risc generale:
1) compatibilitatea cu domeniile de control din competenţa Agenţiei;
2) conţinutul aparent întemeiat plîngerii sau, după caz, al informaţiei deţinute;
3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;
4) credibilitatea autorului plîngerii, în cazul în care acesta a depus anterior plîngeri, veridicitatea reclamaţiilor cărora nu a fost demonstrată;
5) prezentarea/deţinerea de date/detalii exacte privind un accident, care permit sau nu determinarea desfăşurarea unei examinări eficiente a plîngerii.
76. Criteriile de risc indicate la pct.71 se evaluează, atribuindu-li-se un anumit punctaj, după cum urmează:
Tabelul 39
| ||
Criteriul de risc | Aprecierea | Punctajul gradului de risc |
Compatibilitatea cu domeniul de control al Agenţiei | Compatibil | 1 |
Incompatibil | 0 | |
Conţinutul aparent întemeiat al plîngerii sau, după caz, al informaţiei deţinute | Aparent întemeiat | 1 |
Aparent neîntemeiat | 0 | |
Timpul ce a trecut de la producerea faptei/încălcării invocate în plîngere | Mai puţin de 2 luni | 1 |
Mai mult de 2 luni | 0 | |
Credibilitatea autorului plîngerii, în cazul în care acesta a depus anterior plîngeri, veridicitatea reclamaţiilor cărora nu a fost demonstrată | A mai depus plîngeri care s-au confirmat | 1 |
A mai depus plîngeri care nu s-au confirmat | 0 | |
Prezentarea/deţinerea de date/detalii exacte privind un accident/focar care permit sau nu desfăşurarea unei examinări eficiente a plîngerii | Există detalii exacte privind presupusa încălcare | 1 |
Nu există detalii exacte privind o încălcare anume; reclamaţiile reprezintă afirmaţii generale, abstracte | 0 |
77. În cazul în care s-a acumulat un punctaj minim de 3 puncte, ca urmare a evaluării, prin prisma criteriilor de risc stabilite la pct.71, a plîngerilor sau informaţilor deţinute care întrunesc condiţiile prevăzute la pct.74, Agenţia poate dispune iniţierea unui control inopinat.
Regula stabilită la alineatul întîi din prezentul punct se utilizează pentru prioritizarea controalelor inopinate, în cazul în care mai multe persoane, concomitent, cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
78. Agenţia decide cu privire la clasificarea plîngerilor şi informaţiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct.71, cu dispunerea motivată a uneia sau cîtorva dintre următoarele activităţi:
1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;
2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfăşurarea unui control la faţa locului;
3) înregistrarea plîngerii în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în plîngere în timpul următorului control planificat;
4) transmiterea informaţiilor autorităţii competente, în cazul în care plîngerea nu se încadrează în domeniile sale de competenţă.
Capitolul VI
ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR DE
REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE
79. Desfăşurarea controalelor are loc doar în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul şi obiectul de control în cauză.
Lista de verificare are ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului de către Agenţie, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.
80. Elaborarea listelor de verificare se efectuează pornind de la criteriile de risc stabilite la pct.13 pentru fiecare domeniu din competenţa Agenţiei.
Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor, proprii domeniilor de control ale Agenţiei.
În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu şi potenţiala mărime a acestuia.
81. Cerinţa legală se include în lista de verificare dacă:
1) nerespectarea acesteia:
a)creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei supuse controlului sau altor persoane, ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;
b) creează pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei supuse controlului sau altor persoane ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;
2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.
82. Listele de verificare se elaborează de către Agenţie şi se aprobă de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, conform Regulilor privind elaborarea, aprobarea şi utilizarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.379/2018.
Capitolul VII
PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII
DE CONTROL A AGENŢIEI
83. Agenţia realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice a activităţii de control privind respectarea legislaţiei în domeniile de activitate atribuite în competenţa acesteia prin lege.
84. Determinarea domeniilor strategice de control în domeniile din competenţa Agenţiei se realizează prin utilizarea analizei riscurilor, în cooperare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, precum şi luînd în considerare documentele de politici în domeniile indicate la pct.2.
85. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi în unul sau mai multe domenii din competenţa Agenţiei. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.
86. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, acordarea consultanţei persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, precum şi stabilirea unui echilibru între controalele efectuate şi acordarea consultanţei pentru atingerea obiectivelor de reglementare.
87. În cazul planificării strategice a activităţii de control a Agenţiei, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor şi a ponderii pentru fiecare criteriu de risc se realizează conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor stabilite de prezenta Metodologie.
Capitolul VIII
CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE
NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC
88. Sistemul de analiză a controalelor în baza analizei riscurilor, utilizat de Agenţie, este întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de către Biroul Naţional de Statistică, precum şi pe alte informaţii credibile.
89. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului peroanelor supuse controlului în baza riscurilor pe care le prezintă acestea, dar şi pentru asigurarea unor informaţii complete privind situaţia la zi în domeniile indicate la pct.2, Agenţia menţine şi actualizează, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, date cu privire la:
1) lista tuturor persoanelor pasibile de control, cu datele individuale de identificare, clasificate în baza domeniilor de competenţă ale Agenţiei;
2) istoria activităţii de control;
3) profilul fiecărei persoane supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate pentru clasificarea acesteia;
4) alte date care sînt prevăzute de Regulamentul privind ţinerea Registrului de stat al controalelor, aprobat de Guvern.
Agenţia, în limitele competenţelor şi activităţilor funcţionale, ţine evidenţa şi a altor date solicitate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului sau de o altă autoritate conform prevederilor legislaţiei, necesare pentru întocmirea raportului anual privind activitatea Agenţiei în domeniile sale de control al respectării legislaţiei.
90. Agenţia poate să îşi dezvolte sisteme informative interne pentru ţinerea evidenţelor indicate la pct.89, care nu substituie, însă, Registrul de stat al controalelor. Sistemele informaţionale interne pot constitui doar sursă de informaţii pentru popularea Registrul de stat al controalelor cu informaţiile indicate.
91. Agenţia, anual, reexaminează şi, la necesitate, propune Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului sau altei autorităţi competente, actualizarea, prin promovarea amendamentelor necesare, a criteriilor de risc şi/sau a punctajului stabilit pentru acestea, în funcţie de relevanţa criteriilor de risc, a cadrului normativ în vigoare sau de alţi factori.
92. Agenţia prezintă anual Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului raportul privind activitatea în domeniile sale de control şi, după caz, reexaminează, actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc.
Anexa nr.1 la Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor
Domeniile de activitate atribuite în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, conform CAEM, pentru realizarea controlului de stat
| ||||
Secţiunea | Diviziunea | Grupa | Clasa | Domeniile specifice de control |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
A | AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI PESCUIT | |||
01 | Agricultură, vînătoare şi servicii anexe | |||
01.1 | Cultivarea plantelor din culturi nepermanente | |||
01.11 | Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase | |||
01.12 | Cultivarea orezului | |||
01.13 | Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor | |||
01.14 | Cultivarea trestiei de zahăr | |||
01.15 | Cultivarea tutunului | |||
01.16 | Cultivarea plantelor pentru fibre textile | |||
01.19 | Cultivarea altor plante din culturi nepermanente | |||
01.2 | Cultivarea plantelor din culturi permanente | |||
01.21 | Cultivarea strugurilor | |||
01.22 | Cultivarea fructelor tropicale şi subtropicale | |||
01.23 | Cultivarea fructelor citrice | |||
01.24 | Cultivarea fructelor seminţoase şi sîmburoase | |||
01.25 | Cultivarea arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi | |||
01.26 | Cultivarea fructelor oleaginoase | |||
01.27 | Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor | |||
01.28 | Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic | |||
01.29 | Cultivarea altor plante din culturi permanente | |||
01.3 | Cultivarea plantelor pentru înmulţire | |||
01.30 | Cultivarea plantelor pentru înmulţire | |||
01.4 | Creşterea animalelor | |||
01.41 | Creşterea bovinelor de lapte | |||
01.42 | Creşterea altor bovine | |||
01.43 | Creşterea cailor şi a altor cabaline | |||
01.44 | Creşterea cămilelor şi a camelidelor | |||
01.45 | Creşterea ovinelor şi caprinelor | |||
01.46 | Creşterea porcinelor | |||
01.47 | Creşterea păsărilor | |||
01.49 | Creşterea altor specii de animale | |||
01.5 | Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor) | |||
01.50 | Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor) | |||
01.6 | Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare | |||
01.61 | Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală | |||
01.62 | Activităţi auxiliare pentru creşterea animalelor | |||
01.63 | Activităţi după recoltare | |||
01.64 | Pregătirea seminţelor în vederea însămînţării | |||
C | INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE | |||
10 | Industria alimentară | |||
10.1 | Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne | |||
10.11 | Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii | |||
10.12 | Prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre | |||
10.13 | Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre) | |||
10.2 | Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor | |||
10.20 | Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor | |||
10.3 | Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor | |||
10.31 | Prelucrarea şi conservarea cartofilor | |||
10.32 | Fabricarea sucurilor de fructe şi legume | |||
10.39 | Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, cu excepţia cartofilor | |||
10.4 | Fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor vegetale şi animale | |||
10.41 | Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor | |||
10.42 | Fabricarea margarinei şi a altor produse comestibile similare | |||
10.5 | Fabricarea produselor lactate | |||
10.51 | Fabricarea produselor lactate şi a brînzeturilor | |||
10.52 | Fabricarea îngheţatei | |||
10.6 | Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produselor din amidon | |||
10.61 | Fabricarea produselor de morărit | |||
10.62 | Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon | |||
10.7 | Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase | |||
10.71 | Fabricarea pîinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie | |||
10.72 | Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor; fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie | |||
10.73 | Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare | |||
10.8 | Fabricarea altor produse alimentare | |||
10.81 | Fabricarea zahărului | |||
10.82 | Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase | |||
10.83 | Prelucrarea ceaiului şi cafelei | |||
10.84 | Fabricarea condimentelor şi ingredientelor | |||
10.85 | Fabricarea de mîncăruri preparate | |||
10.86 | Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi alimentelor dietetice | |||
10.89 | Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. | |||
10.9 | Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor | |||
10.91 | Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă | |||
10.92 | Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie | |||
11 | Fabricarea băuturilor | |||
11.0 | Fabricarea băuturilor | |||
11.01 | Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice | |||
11.02 | Fabricarea vinurilor din struguri | |||
11.03 | Fabricarea cidrului şi a altor vinuri din fructe | |||
11.04 | Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare | |||
11.05 | Fabricarea berii | |||
11.06 | Fabricarea malţului | |||
11.07 | Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate | |||
20 | Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice | |||
20.1 | Fabricarea produselor chimice de bază, a îngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricarea materialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în forme primare | |||
20.15 | Fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase | |||
20.2 | Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice | |||
20.20 | Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice | |||
G | COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL; ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI A MOTOCICLETELOR | |||
46.1 | Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata | |||
46.11 | Intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semifabricate | |||
46.17 | Intermedieri în comerţul cu produse alimentare, inclusiv băuturi, şi tutun (cu excepţia specializării exclusive în intermedieri în comerţul cu tutun) | |||
46.2 | Comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii | |||
46.21 | Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat | |||
46.22 | Comerţ cu ridicata al florilor şi al plantelor | |||
46.23 | Comerţ cu ridicata al animalelor vii | |||
46.3 | Comerţ cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului | |||
46.31 | Comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor | |||
46.32 | Comerţ cu ridicata al cărnii şi produselor din carne | |||
46.33 | Comerţ cu ridicata al produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi grăsimilor comestibile | |||
46.34 | Comerţ cu ridicata al băuturilor | |||
46.36 | Comerţ cu ridicata al zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase | |||
46.37 | Comerţ cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi condimente | |||
46.38 | Comerţ cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluşte | |||
46.39 | Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun | |||
47 | Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor | |||
47.1 | Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate | |||
47.11 | Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun | |||
47.2 | Comerţ cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi al produselor din tutun, în magazine specializate | |||
47.21 | Comerţ cu amănuntul al fructelor şi legumelor proaspete, în magazine specializate | |||
47.22 | Comerţ cu amănuntul al cărnii şi al produselor din carne, în magazine specializate | |||
47.23 | Comerţ cu amănuntul al peştelui, crustaceelor şi moluştelor, în magazine specializate | |||
47.24 | Comerţ cu amănuntul al pîinii, produselor de patiserie şi produselor zaharoase, în magazine specializate | |||
47.25 | Comerţ cu amănuntul al băuturilor, în magazine specializate | |||
47.29 | Comerţ cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate | |||
47.7 | Comerţ cu amănuntul al altor bunuri, în magazine specializate | |||
47.76 | Comerţ cu amănuntul al florilor, plantelor şi seminţelor; comerţ cu amănuntul al animalelor de companie şi a hranei pentru acestea, în magazine specializate | |||
47.8 | Comerţ cu amănuntul efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe | |||
47.81 | Comerţ cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe | |||
I | ACTIVITĂŢI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ | |||
56 | Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie | |||
56.1 | Restaurante | |||
56.10 | Restaurante | |||
56.2 | Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente şi alte servicii de alimentaţie | |||
56.21 | Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente | |||
56.29 | Alte activităţi de alimentaţie | |||
56.3 | Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor | |||
56.30 | Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor | |||
N | ACTIVITĂŢI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ŞI ACTIVITĂŢI DE SERVICII SUPORT | |||
75 | Activităţi veterinare | |||
75.0 | Activităţi veterinare | |||
75.00 | Activităţi veterinare |
Anexa nr.2 la Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competenţă ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor
Exemplul nr.1 Forma şi structura planului anual de control
| ||||||
Nr. crt. | Persoana | Obiectul | Trimestrul | Domenii de control interne | ||
Domeniul A (de exemplu: construcţii) | Domeniul B (de exemplu: securitatea antiincendiară) | Domeniul C (de exemplu: protecţia consumatorului) | ||||
1. | S.R.L. „X” | „A” | I | X | X | - |
2. | S.A. „Y” | „Z” | I | - | X | X |
3. | S.R.L. „W” | „N” | I | X | - | - |
4. | S.R.L. „X” | „B” | II | - | - | X |
5. | … |
Exemplul nr.2
Forma şi structura planului anual de control
I. În domeniul construcţiilor
| |||||||
Nr. crt. | Persoana | Obiectul | Trimestrul | Domenii pe care se realizează controlul concomitent | |||
Domeniul A (de exemplu: siguranţa şi calitatea alimentelor) | Domeniul B (de exemplu: sanitar-veterinar şi zootehnie) | Domeniul C (de exemplu: fitosanitar şi protecţia plantelor | Domeniul D (de exemplu: producerea şi circulaţia vinului şi a produselor alcoolice) | ||||
1. | S.R.L. „X” | „A” | I | X | X | - | X |
2. | S.A. „Y” | „Z” | I | - | X | X | - |
3. | S.R.L. „W” | „N” | I | X | - | - | X |
4. | S.R.L. „X” | „B” | II | - | - | X | - |
5. | … |
II. În domeniul obiectelor industriale periculoase
| |||||||
Nr. crt. | Persoana | Obiectul | Trimestrul | Domenii pe care se realizează controlul concomitent | |||
Domeniul A (de exemplu: siguranţa şi calitatea alimentelor) | Domeniul B (de exemplu: sanitar-veterinar şi zootehnie) | Domeniul C (de exemplu: fitosanitar şi protecţia plantelor) | Domeniul D (de exemplu: producerea şi circulaţia vinului şi a produselor alcoolice) | ||||
1. | S.R.L. „X” | „A” | I | X | X | - | X |
2. | S.A. „Y” | „Z” | I | - | X | X | - |
3. | S.R.L. „A” | „A” | I | X | - | - | X |
4. | S.R.L. „B” | „B” | II | - | - | X | - |
5. | … |
III. În domeniul securităţii antiincendiare
| |||||||
Nr. crt. | Persoana | Obiectul | Trimestrul | Domenii pe care se realizează controlul concomitent | |||
Domeniul A (de exemplu: siguranţa şi calitatea alimentelor) | Domeniul B (de exemplu: sanitar-veterinar şi zootehnie) | Domeniul C (de exemplu: fitosanitar şi protecţia plantelor) | Domeniul D (de exemplu: producerea şi circulaţia vinului şi a produselor alcoolice) | ||||
1. | S.R.L. „X” | „A” | I | X | X | - | X |
2. | S.A. „Y” | „Z” | I | - | X | X | - |
3. | S.R.L. „C” | „A” | I | - | - | - | X |
4. | S.R.L. „D” | „B” | II | - | - | - | X |
5. | … | ||||||
Note: 1) La exemplul nr.2, Planul va conţine atîtea tabele, cîte domenii de control sînt incluse în competenta Agenţiei. Coloana 3 reprezintă lista obiectelor spre control per domeniu; 2) Eventual, tabelele sus-exemplificate vor conţine o coloana pentru reflectarea controalelor comune cu alte organe de control. |
[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.136 din 19.08.2021, în vigoare 24.08.2021]
