L E G E
privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare
nr. 296 din 21.12.2017
Monitorul Oficial nr.7-17/60 din 12.01.2018
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul şi domeniul de reglementare al prezentei legi
Articolul 2. Noţiuni de bază
Articolul 3. Responsabilităţile operatorilor din domeniul alimentar privind igiena produselor alimentare
Capitolul II
GHIDURILE NAŢIONALE DE BUNE PRACTICI
Articolul 4. Întocmirea şi utilizarea ghidurilor naţionale de bune practici
Articolul 5. Abrogat
Capitolul III
CERINŢE GENERALE DE IGIENĂ PENTRU PRODUCŢIA PRIMARĂ
Articolul 6. Operaţiunile producţiei primare
Articolul 7. Responsabilităţile operatorilor din domeniul alimentar faţă de cerinţele generale de igienă pentru producţia primară
Articolul 8. Evidenţa documentaţiei
Capitolul IV
CERINŢE GENERALE DE IGIENĂ CARE NU SE APLICĂ PRODUCŢIEI PRIMARE
Articolul 9. Cerinţe de igienă pentru întreprinderile din domeniul alimentar, cu excepţia unităţilor de comerţ ambulant
Articolul 10. Cerinţe de igienă pentru încăperile întreprinderilor din domeniul alimentar în care se produc, se tratează sau se prelucrează produse alimentare, cu excepţia spaţiilor pentru servirea mesei şi a unităţilor de comerţ ambulant
Articolul 11. Cerinţe de igienă pentru unităţile de comerţ ambulant
Articolul 12. Cerinţe de igienă pentru transport
Articolul 13. Cerinţe de igienă pentru echipamente
Articolul 14. Deşeuri alimentare
Articolul 15. Aprovizionarea cu apă şi canalizare
Articolul 16. Igiena personalului
Capitolul V
DISPOZIŢII PRIVIND PRODUSELE ALIMENTARE
Articolul 17. Cerinţe de igienă aplicabile produselor alimentare
Articolul 18. Cerinţe de igienă aplicabile împachetării şi ambalării produselor alimentare
Articolul 19. Cerinţe de igienă privind importul produselor alimentare
Articolul 20. Cerinţe de igienă privind tratamentul termic al produselor alimentare
Articolul 21. Formarea profesională
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 22. Autoritatea de control şi supraveghere privind respectarea cerinţelor de igienă a produselor alimentare
Articolul 23. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi
Articolul 24. Organizarea executării prezentei legi
Articolul 25. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară
Notă: În cuprinsul legii, cuvintele „operator din businessul alimentar”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „operator din domeniul alimentar” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege:
– transpune Regulamentul (CE) nr.852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30 aprilie 2004;
– transpune art.3 alin.(2) şi art.6 din Regulamentul (CE) nr.853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30 aprilie 2004;
– transpune Regulamentul (CE) nr.2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr.853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute de regulamentele (CE) nr.854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr.882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr.852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a regulamentelor (CE) nr.853/2004 şi (CE) nr.854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 338 din 22 ianuarie 2005;
– transpune parţial Regulamentul (UE) nr.579/2014 al Comisiei din 28 mai 2014 de acordare a unei derogări de la anumite dispoziţii ale anexei II la Regulamentul (CE) nr.852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte transportul maritim al uleiurilor şi al grăsimilor lichide, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 160 din 29 mai 2014, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2019/978 al Comisiei din 14 iunie 2019.
[Clauza de armonizare în redacţia Legii nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul şi domeniul de reglementare al prezentei legi
(1) Prezenta lege stabileşte cerinţele generale de igienă a produselor alimentare pentru operatorii din domeniul alimentar, ţinîndu-se cont de următoarele reglementări:
a) asigurarea siguranţei produselor alimentare pe tot lanţul alimentar;
b) implementarea generală a procedurilor bazate pe principiile analizei riscurilor şi stabilirii punctelor critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Points, în continuare – HACCP), împreună cu aplicarea bunelor practici de igienă;
c) elaborarea şi respectarea ghidurilor naţionale şi internaţionale de bune practici la toate etapele lanţului alimentar, în conformitate cu cerinţele de igienă a produselor alimentare şi cu aplicarea principiilor HACCP;
d) verificarea corespunderii produselor alimentare importate cu cerinţele de igienă a produselor alimentare naţionale, echivalente cu cele ale Uniunii Europene;
e) responsabilizarea operatorilor din domeniul alimentar privind siguranţa produselor alimentare.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică tuturor etapelor de producţie, de prelucrare şi de distribuţie a produselor alimentare, precum şi activităţilor de export.
(3) Prevederile prezentei legi nu se aplică:
a) producţiei primare destinate consumului casnic privat;
b) preparării casnice, manipulării şi/sau depozitării produselor alimentare destinate consumului casnic privat;
c) centrelor de colectare şi tăbăcăriilor, ce cad sub incidenţa definiţiei activităţilor din domeniul alimentar, numai pentru faptul că acestea manipulează materia primă pentru producerea de gelatină sau colagen;
d) livrărilor directe, de către producător, ale unor cantităţi mici de produse primare consumatorilor finali sau unităţilor de comerţ cu amănuntul care le comercializează direct consumatorilor finali.
[Art.1 modificat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]
Articolul 2. Noţiuni de bază
În scopul aplicării prezentei legi, se utilizează noţiunile din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, de asemenea se definesc, suplimentar, următoarele noţiuni principale:
igiena produselor alimentare – măsurile şi condiţiile necesare pentru combaterea pericolelor şi asigurarea calităţii unui produs alimentar pentru consum uman, în conformitate cu destinaţia prestabilită a acestuia;
întreprindere din domeniul alimentar – orice întreprindere, indiferent de forma de proprietate, ce desfăşoară operaţiuni de fabricare, prelucrare, depozitare, transport, comercializare sau de distribuţie a produselor alimentare;
produse primare – produsele rezultate din producţia primară, incluzînd produse de origine vegetală şi animală, produse din vînat şi pescuit;
unitate de comerţ ambulant – unitate de comerţ cu amănuntul, asamblată din elemente uşor demontabile, care poate fi mutată din loc în loc şi care, de regulă, nu dispune de spaţiu pentru păstrarea produselor, în care se comercializează un sortiment redus de mărfuri şi se oferă condiţii minime de comoditate pentru consumatori. Unităţile de comerţ ambulant sînt:
– staţionare provizorii (pavilion, gheretă);
– mobile (standuri mobile, tonete, tarabe, tejghele, cărucioare, aparate-automat pentru vînzări, autoremorci, rulote mobile, vehicule/automagazine special amenajate ori alte utilaje mobile pentru comerţ);
echivalent – capacitatea diferitor sisteme de a îndeplini aceleaşi obiective;
contaminare – prezenţa sau introducerea unui pericol;
apă curată – apa de mare curată şi apa proaspătă de o calitate similară;
împachetare – plasarea unui produs alimentar într-un ambalaj sau recipient aflat în contact direct cu produsul alimentar şi, respectiv, ambalajul sau recipientul însuşi;
ambalare – plasarea unuia sau mai multor produse alimentare împachetate într-un al doilea recipient şi, respectiv, chiar acesta din urmă;
recipient închis ermetic – recipientul care este proiectat şi destinat a fi sigur faţă de pătrunderea pericolelor;
prelucrare – orice acţiune care modifică în mod semnificativ produsul iniţial, inclusiv prin încălzire, afumare, sărare, coacere, uscare, marinare, extragere, extrudare sau printr-o combinaţie a acestor procedee;
produse neprelucrate – produsele alimentare care nu au fost prelucrate, incluzînd produsele care au fost divizate, separate, tranşate, decupate, dezosate, tocate, jupuite, fărîmiţate, tăiate, curăţate, decorticate, măcinate, răcite, îngheţate, congelate sau decongelate;
produse prelucrate – produsele alimentare ce rezultă din prelucrarea produselor neprelucrate. Aceste produse pot să conţină ingredientele necesare fabricării lor sau care le conferă caracteristici specifice;
produse alimentare tradiţionale – produse alimentare fabricate în mod tradiţional, ce sînt recunoscute istoric ca produse tradiţionale sau sînt fabricate prin referinţe tehnice la un procedeu tradiţional, codificate ori înregistrate, ori după metode de fabricaţie tradiţionale, sau sînt protejate ca produse alimentare tradiţionale printr-o reglementare internaţională, naţională, regională sau locală;
bune practici de igienă – măsuri şi condiţii fundamentale igienice aplicate la toate etapele lanţului alimentar pentru a furniza produse alimentare sigure consumului uman.
[Art.2 completat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]
[Art.2 modificat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]
Articolul 3. Responsabilităţile operatorilor din domeniul alimentar privind igiena produselor alimentare
(1) Operatorii din domeniul alimentar se asigură că toate etapele de producţie, de prelucrare şi de distribuţie a produselor alimentare aflate sub controlul lor corespund cerinţelor de igienă prevăzute de prezenta lege.
(2) Operatorii din domeniul alimentar care realizează producţie primară şi operaţiuni asociate acesteia se conformează cerinţelor de igienă prevăzute la capitolul III.
(3) Operatorii din domeniul alimentar întreprind următoarele măsuri specifice de igienă:
a) conformarea cu criteriile microbiologice pentru produsele alimentare;
b) procedurile necesare pentru realizarea obiectivelor prevăzute de prezenta lege;
c) conformarea cu cerinţele privind controlul temperaturii pentru produsele alimentare;
d) menţinerea lanţului criogenic;
e) prelevarea de probe şi efectuarea încercărilor de laborator.
(4) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (denumită în continuare Agenţie) elaborează şi pune în aplicare măsuri specifice de igienă şi metodele de prelevare a probelor şi de analiză asociate, aprobate de Guvern.
(5) Operatorii din domeniul alimentar utilizează metode speciale de prelevare a probelor şi de analiză sau metode ce oferă rezultate echivalente cu cele obţinute prin utilizarea metodei de referinţă doar în cazul în care acestea sînt validate sau recunoscute pe plan internaţional.
(6) Operatorii din domeniul alimentar utilizează ghidurile naţionale şi internaţionale de bune practici ca suport pentru asigurarea conformităţii cu obligaţiile ce le revin.
(7) Operatorii din domeniul alimentar implementează şi menţin proceduri permanente, bazate pe principiile HACCP, care constau în următoarele:
a) identificarea oricăror riscuri care trebuie prevenite, eliminate sau reduse la un nivel acceptabil;
b) identificarea punctelor critice de control pentru etapa sau etapele în care controlul este esenţial, pentru a se preveni riscul sau a-l reduce la un nivel acceptabil;
c) stabilirea unor limite critice la punctele critice de control capabile să separe domeniul acceptabil de cel inacceptabil din punctul de vedere al prevenirii, eliminării sau reducerii riscurilor identificate;
d) stabilirea şi implementarea unor proceduri eficiente de monitorizare în punctele critice de control;
e) stabilirea unor acţiuni corective în cazul în care monitorizarea indică faptul că un punct critic de control nu se află sub control;
f) stabilirea unor proceduri ce trebuie să fie efectuate cu regularitate pentru a se verifica dacă măsurile enunţate la lit.a)–e) funcţionează eficient;
g) întocmirea unor documente şi evidenţe în funcţie de natura şi dimensiunea întreprinderii din domeniul alimentar pentru a demonstra aplicarea eficientă a măsurilor prevăzute la lit.a)–f).
(71) La aplicarea principiilor HACCP menţionate la alin.(7) lit.a)–g), operatorii din domeniul alimentar vor ţine cont de recomandările Codex Alimentarius.
(72) Agenţia efectuează auditul HACCP la unităţile de producere/procesare a alimentelor destinate exportului prin prisma recomandărilor Codex Alimentarius.
(8) În cazul oricărei modificări a produsului, a procesului de producţie sau a unei etape în procesul de producţie, operatorii din domeniul alimentar reexaminează procedura HACCP şi operează modificările ce se impun. Prevederile alin.(7) se aplică numai operatorilor din domeniul alimentar care realizează orice etapă de producţie, de prelucrare şi de distribuţie a produselor alimentare după producţia primară şi operaţiunile asociate acesteia.
(9) Operatorii din domeniul alimentar asigură:
a) furnizarea către Agenţie, la solicitarea acesteia, a documentelor specificate la alin.(7) lit.g), ce atestă îndeplinirea procedurilor bazate pe principiile HACCP, ţinîndu-se cont de natura şi amploarea activităţii în domeniul alimentar;
b) actualizarea permanentă a documentelor ce descriu procedurile elaborate în conformitate cu prezentul articol;
c) păstrarea documentelor şi a înregistrărilor conform prevederilor Legii nr.880/1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova.
(10) Agenţia recomandă măsuri detaliate pentru a facilita implementarea prezentului articol, în special a procedurilor de utilizare stabilite prin ghiduri privind aplicarea principiilor HACCP, în scopul conformării cu prevederile alin.(7).
(11) Operatorii din domeniul alimentar cooperează cu Agenţia în vederea efectuării controalelor oficiale privind produsele alimentare conform prevederilor Legii nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(12) Operatorii din domeniul alimentar îşi exercită activitatea numai dacă sînt autorizaţi sau înregistraţi de către Agenţie conform prevederilor Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară şi ale Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.
(13) În vederea autorizării sau înregistrării de către Agenţie, operatorii din domeniul alimentar se asigură că întreprinderile lor sînt supuse cel puţin unei inspecţii efectuate la faţa locului conform Legii nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor.
(14) La importul şi exportul produselor alimentare, operatorii din domeniul alimentar respectă cerinţele prevăzute de prezentul articol, precum şi alte cerinţe în vigoare privind produsele alimentare.
(15) Se pot aplica proceduri simplificate, bazate pe principiile HACCP sau pe bunele practici de igienă, atunci când acestea sunt suficiente pentru controlul riscurilor, în cazul:
a) producătorilor de cantităţi mici de produse alimentare de origine animală şi/sau de origine nonanimală, inclusiv de produse care pot fi considerate artizanale sau tradiţionale;
b) livrărilor directe, de către producător, ale unor cantităţi mici de produse primare consumatorilor finali sau unităţilor de comerţ cu amănuntul care le comercializează direct consumatorilor finali;
c) pensiunilor turistice, agroturistice şi caselor rurale;
d) unităţilor de alimentaţie publică, astfel cum sunt definite la compartimentul F din anexa nr.5 la Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, precum şi spaţiilor şi încăperilor (secţiilor) unităţilor de comerţ antrenate în prepararea şi comercializarea produselor alimentare.
(16) Guvernul, ţinând cont de obiectivele prezentei legi şi de factorii de risc relevanţi, aprobă:
a) cerinţe simplificate bazate pe principiile HACCP şi pe bunele practici de igienă pentru operatorii din domeniul alimentar menţionaţi la alin.(15);
b) criteriile de încadrare a întreprinderilor din domeniul alimentar în categoria producătorilor de cantităţi mici, în sensul alin.(15) lit.a);
c) cantităţile mici de produse primare pentru a fi livrate direct consumatorilor finali sau unităţilor de comerţ cu amănuntul care le comercializează direct consumatorilor finali, în sensul alin.(15) lit.b).
(17) Cerinţele şi condiţiile prevăzute la alin.(16) nu trebuie să afecteze siguranţa alimentelor puse la dispoziţia consumatorilor, asigurându-se totodată utilizarea în continuare a metodelor tradiţionale/artizanale la toate etapele de producţie, prelucrare şi distribuţie a produselor alimentare.
(18) Măsurile menţionate la alin.(16) se aplică inclusiv construcţiei, structurii şi dotării unităţilor din domeniul alimentar.
(19) Prin derogare de la prevederile art.7 alin.(1) lit.c) din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor şi ale art.3 alin.(7) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare, implementarea sistemului HACCP nu este obligatorie în cazul:
a) unităţilor de comerţ ambulant menţionate la art.2 şi în cazul unităţilor de comerţ care nu prelucrează sau nu prepară alimentele, ci doar le comercializează, inclusiv alimentele preambalate;
b) unităţilor de alimentaţie publică care nu produc, nu prelucrează sau nu prepară alimente, ci doar servesc băuturi reci şi/sau calde sau care reîncălzesc alimentele preambalate.
[Art.3 modificat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]
Capitolul II
GHIDURILE NAŢIONALE DE BUNE PRACTICI
Articolul 4. Întocmirea şi utilizarea ghidurilor naţionale de bune practici
(1) Agenţia, asociaţiile de profil cu activităţi în domeniul alimentar şi alte părţi interesate elaborează sau participă la elaborarea ghidurilor de bune practici de igienă şi de aplicare a principiilor HACCP, în conformitate cu prevederile prezentului articol. Operatorii din domeniul alimentar utilizează aceste ghiduri în mod facultativ.
(2) Ghidurile de bună practică se realizează şi se distribuie de către asociaţiile de profil cu activităţi în domeniul alimentar sau operatorii din domeniul alimentar:
a) prin consultare şi coordonare cu Agenţia şi cu reprezentanţii părţilor ale căror interese pot fi serios afectate, cum ar fi asociaţiile de consumatori;
b) cu respectarea codurilor de practici ale Codex Alimentarius;
c) în conformitate cu cerinţele prevăzute în capitolul III, în cazul în care acestea se referă la producţia primară şi la operaţiunile asociate acesteia.
(3) Agenţia evaluează ghidurile naţionale de bune practici pentru a se asigura că:
a) acestea au fost elaborate în conformitate cu prevederile alin.(2);
b) conţinutul acestora poate fi pus în practică în sectoarele din domeniul alimentar la care se referă;
c) acestea sunt întocmite conform art.3 pentru produsele alimentare la care se referă.
(4) Agenţia aprobă, prin ordinul directorului general, ghidurile naţionale de bune practici în vederea asigurării corespunderii cerinţelor alin.(3), iar după aprobarea acestora, asociaţiile şi instituţiile de profil din domeniul alimentar le distribuie operatorilor din domeniul alimentar.
(5) Agenţia face accesibile ghidurile de bune practici prin publicarea acestora pe pagină sa web oficială.
(6) Agenţia, împreună cu părţile interesate menţionate la alin.(4), actualizează, periodic sau la necesitate, ghidurile naţionale de bune practici.
(7) Ghidurile naţionale de bune practici includ informaţii privind riscurile ce pot apărea în producţia primară şi operaţiunile asociate acesteia, precum şi măsuri pentru prevenirea şi eliminarea acestor riscuri, inclusiv măsurile aferente corective. Astfel de măsuri includ:
a) controlul contaminării cu micotoxine, cu metale grele sau cu material radioactiv;
b) utilizarea corespunzătoare a apei, a deşeurilor organice şi a fertilizatorilor;
c) utilizarea corectă a produselor pentru protecţia plantelor şi a biocidelor, precum şi trasabilitatea acestora;
d) utilizarea corectă a medicamentelor de uz veterinar şi a aditivilor furajeri, precum şi trasabilitatea acestora;
e) pregătirea, depozitarea şi utilizarea corectă a furajelor/hranei pentru animale, precum şi trasabilitatea acesteia;
f) ecarisarea animalelor moarte, înlăturarea deşeurilor şi a gunoiului;
g) măsurile de protecţie pentru prevenirea introducerii bolilor contagioase transmisibile la oameni prin consumul de produse alimentare, precum şi orice obligaţie de notificare a Agenţiei cu privire la acestea;
h) proceduri, practici şi metode pentru a se asigura că produsele alimentare sunt produse, manipulate, împachetate, depozitate şi transportate în condiţii de igienă, inclusiv igienizarea eficientă şi controlul asupra organismelor dăunătoare;
i) măsuri privind igiena animalelor pentru sacrificare şi reproducere;
j) măsuri legate de întocmirea şi păstrarea documentelor şi a evidenţelor.
[Art.4 în redacţia Legii nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]
Articolul 5. Distribuţia ghidurilor naţionale şi internaţionale de bune practici
[Art.5 abrogat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]
Capitolul III
CERINŢE GENERALE DE IGIENĂ PENTRU PRODUCŢIA PRIMARĂ
Articolul 6. Operaţiunile producţiei primare
Producţiei primare îi sînt asociate următoarele operaţiuni:
a) transportul, depozitarea şi manipularea produselor primare la locul de producţie, cu condiţia ca aceste operaţiuni să nu modifice substanţial natura acestor produse;
b) transportul de animale vii, în cazul în care este necesar să se îndeplinească obiectivele prezentei legi;
c) în cazul produselor de origine vegetală, a produselor de pescărie şi a produselor din vînatul sălbatic – operaţiuni de transport pentru livrarea produselor primare a căror natură nu a fost modificată substanţial, de la locul de producţie pînă la o unitate.
Articolul 7. Responsabilităţile operatorilor din domeniul alimentar faţă de cerinţele generale de igienă pentru producţia primară
(1) Operatorii din domeniul alimentar se asigură, prin implementarea şi respectarea cerinţelor de igienă a produselor alimentare, că produsele primare sînt protejate de contaminare, avînd în vedere orice prelucrare pe care aceste produse o vor suporta ulterior.
(2) Operatorii din domeniul alimentar se conformează prevederilor referitoare la controlul pericolelor pentru producţia primară şi operaţiunile asociate acesteia, incluzînd:
a) măsuri pentru controlarea contaminării ce provine din aer, sol, apă, din hrana pentru animale, din fertilizanţi, din produsele medicinale de uz veterinar, din produsele pentru protecţia plantelor, din biocide şi din depozitarea, manipularea, colectarea şi prelucrarea deşeurilor;
b) măsuri referitoare la sănătatea şi bunăstarea animalelor şi la sănătatea plantelor, care au implicaţii asupra sănătăţii omului, incluzînd programe pentru monitorizarea şi combaterea zoonozelor şi a agenţilor acestora.
(3) Operatorii din domeniul alimentar care cresc, colectează ori vînează animale sau care obţin produse primare de origine animală întreprind măsuri pentru:
a) menţinerea în stare bună a instalaţiilor utilizate pentru producţia primară şi operaţiunile asociate acesteia, inclusiv a instalaţiilor utilizate la depozitarea şi manipularea hranei pentru animale, curăţarea şi dezinfectarea acestora;
b) menţinerea în stare curată a echipamentului, containerelor, boxelor şi vehiculelor;
c) asigurarea curăţeniei animalelor ce urmează a fi sacrificate şi a animalelor pentru reproducere;
d) utilizarea apei potabile sau a apei curate pentru prevenirea contaminării;
e) asigurarea stării bune de sănătate a personalului care manipulează hrana pentru animale şi instruirea cu privire la pericolele pentru sănătate;
f) evitarea contaminării produselor alimentare, determinată de animale şi de organismele dăunătoare;
g) depozitarea şi manipularea deşeurilor şi a substanţelor periculoase astfel încît să se prevină contaminarea;
h) prevenirea introducerii şi a răspîndirii bolilor contagioase transmisibile la oameni prin produse alimentare, inclusiv luarea măsurilor de precauţie în cazul în care se introduc animale noi şi raportarea la Agenţie a suspiciunii despre existenţa unor astfel de focare de boli;
i) monitorizarea analizelor relevante efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe, ce au importanţă pentru sănătatea omului;
j) utilizarea corectă a aditivilor furajeri şi a produselor medicinale de uz veterinar, conform instrucţiunilor de utilizare.
(4) Operatorii din domeniul alimentar care produc sau colectează produse vegetale întreprind măsuri pentru:
a) menţinerea în stare curată a echipamentului, containerelor, boxelor, vehiculelor şi vaselor;
b) asigurarea condiţiilor igienice de producţie, transport şi depozitare şi pentru curăţenia produselor vegetale;
c) utilizarea apei potabile sau apei curate pentru a preveni contaminarea;
d) asigurarea stării bune de sănătate a personalului care manipulează hrana pentru animale şi instruirea cu privire la pericolele pentru sănătate;
e) evitarea situaţiilor în care animalele şi organismele dăunătoare pot cauza contaminarea produselor alimentare;
f) depozitarea şi manipularea deşeurilor şi a substanţelor periculoase astfel încît să se prevină contaminarea;
g) monitorizarea analizelor relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe, care sînt importante pentru sănătatea omului;
h) utilizarea corectă a produselor de uz fitosanitar şi a biocidelor, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare a produselor respective.
(5) Operatorii din domeniul alimentar întreprind măsuri de remediere în cazul în care au fost informaţi despre problemele identificate în timpul controalelor oficiale.
Articolul 8. Evidenţa documentaţiei
(1) Operatorii din domeniul alimentar au obligaţia:
a) de a păstra documentele de punere în aplicare a HACCP conform prevederilor Legii nr.880/1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova;
b) de a face disponibile, la solicitarea Agenţiei, documentele de punere în aplicare a HACCP.
(2) Operatorii din domeniul alimentar care cresc animale sau care obţin produse primare de origine animală ţin evidenţe cu privire la:
a) natura şi originea hranei pentru animale, inclusiv privind orice utilizare a produselor pentru protecţia plantelor;
b) produsele medicinale de uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelor, datele de administrare şi perioadele de aşteptare;
c) apariţia bolilor sau a agenţilor biologici care afectează inofensivitatea produselor alimentare de origine animală;
d) rezultatele tuturor analizelor relevante efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate în scop de diagnostic, ce au importanţă pentru sănătatea omului;
e) orice rapoarte aferente verificărilor efectuate asupra animalelor sau produselor de origine animală.
(3) Operatorii din domeniul alimentar care produc sau colectează produse vegetale ţin evidenţe cu privire la:
a) orice utilizare a produselor fitofarmaceutice şi a biocidelor;
b) orice apariţie a organismelor dăunătoare sau a bolilor care pot afecta siguranţa produselor de origine vegetală;
c) rezultatele tuturor analizelor relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe, care sînt importante pentru sănătatea omului.
(4) La întocmirea şi păstrarea evidenţelor, operatorii din domeniul alimentar sînt asistaţi de alte persoane, precum medici veterinari, agronomi şi tehnicieni agricoli.
(5) În vederea respectării prevederilor art.12 alin.(8) şi (9), căpitanul navei maritime care transportă în rezervoare uleiuri şi grăsimi în vrac păstrează documentele justificative întocmite cu precizie referitoare la cele trei încărcături anterioare transportate în rezervoarele în cauză, precum şi la eficacitatea procesului de curăţare aplicat între aceste încărcături.
(6) Dacă încărcătura anterioară a fost transbordată, căpitanul navei maritime primitoare păstrează, în afara documentelor justificative menţionate la alin.(5), documentele justificative întocmite cu precizie care atestă că transportul uleiurilor şi grăsimilor în vrac a respectat în timpul expediţiei anterioare condiţiile prevăzute la art.12 alin.(8) şi (9), precum şi eficienţa procesului de curăţare efectuat pe celălalt vas între încărcături.
(7) La cerere, căpitanul navei maritime pune la dispoziţia Agenţiei documentele justificative prevăzute la alin.(5) şi (6).
[Art.8 completat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]
Capitolul IV
CERINŢE GENERALE DE IGIENĂ CARE
NU SE APLICĂ PRODUCŢIEI PRIMARE
Articolul 9. Cerinţe de igienă pentru întreprinderile din domeniul alimentar, cu excepţia unităţilor de comerţ ambulant
(1) Întreprinderile din domeniul alimentar sînt menţinute curate şi în stare bună de funcţionare şi întreţinere.
(2) Proiectarea, designul, construcţia, localizarea şi mărimea întreprinderilor din domeniul alimentar trebuie:
a) să permită întreţinerea, igienizarea şi/sau dezinfecţia necesară pentru a evita sau reduce la minimum contaminarea pe calea aerului şi să asigure spaţiu de lucru care ar permite efectuarea igienică a tuturor operaţiunilor;
b) să prevină acumularea murdăriei, contactul cu materiale toxice, căderile de particule în produse alimentare şi formarea de condens sau de mucegaiuri nedorite pe suprafeţe;
c) să permită aplicarea bunelor practici de igienă pentru produsele alimentare, inclusiv protecţia împotriva contaminării şi controlul asupra organismelor dăunătoare;
d) să ofere condiţii de manipulare şi de depozitare a produselor alimentare la o temperatură controlată, cu capacitate suficientă pentru menţinerea produselor la temperaturi adecvate, şi să fie proiectate astfel încît aceste temperaturi să poată fi monitorizate şi înregistrate.
(3) Întreprinderile din domeniul alimentar trebuie asigurate cu toalete conectate la un sistem de canalizare. Toaletele nu trebuie să comunice direct cu spaţiile în care sînt manipulate produsele alimentare.
(4) Întreprinderile din domeniul alimentar trebuie asigurate cu lavoare, amplasate şi concepute pentru spălarea mîinilor. Lavoarele pentru spălarea mîinilor sînt prevăzute cu apă curentă caldă şi rece, cu materiale pentru spălarea şi uscarea igienică a mîinilor. Acţionarea acestora se face pe principiul „mîinilor libere”. Dispozitivele pentru spălarea produselor alimentare sînt separate de cele pentru spălarea mîinilor.
(5) Întreprinderile din domeniul alimentar trebuie asigurate cu mijloace de ventilaţie naturală sau mecanică. Este interzis ca fluxul mecanic de aer dintr-o zonă contaminată să treacă către o zonă curată. Sistemele de ventilaţie sînt construite astfel încît să permită ca filtrele şi alte componente ce necesită curăţare sau înlocuire să fie uşor accesibile.
(6) Grupurile sanitare trebuie să deţină ventilaţie naturală sau mecanică.
(7) Întreprinderile din domeniul alimentar trebuie să dispună de iluminare naturală şi/sau artificială.
(8) Instalaţiile de scurgere trebuie să fie concepute şi construite astfel încît să se evite pericolul de contaminare. În cazul în care canalele de scurgere sînt deschise total sau parţial, acestea trebuie să fie concepute pentru a exclude scurgerea de deşeuri dintr-o zonă contaminată spre sau într-o zonă curată, în special în zona în care sînt manipulate produse alimentare ce pot să prezinte un pericol ridicat pentru consumatorul final.
(9) Întreprinderile din domeniul alimentar trebuie să dispună de vestiare pentru personal.
(10) Se interzice depozitarea agenţilor de curăţare şi a substanţelor dezinfectante în zonele în care se manipulează produsele alimentare.
Articolul 10. Cerinţe de igienă pentru încăperile întreprinderilor din domeniul alimentar în care se produc, se tratează sau se prelucrează produse alimentare, cu excepţia spaţiilor pentru servirea mesei şi a unităţilor de comerţ ambulant
(1) În încăperile în care sînt preparate, tratate sau procesate produse alimentare, cu excepţia spaţiilor pentru servirea mesei şi a unităţilor de comerţ ambulant, dar incluzînd spaţiile mijloacelor de transport, configuraţia şi proiectul trebuie să permită aplicarea bunelor practici de igienă a produselor alimentare, inclusiv protecţia împotriva contaminării între şi în timpul operaţiunilor, în special:
a) suprafeţele pavimentului trebuie să fie menţinute în stare bună şi să fie uşor de curăţat şi de dezinfectat. Aceasta necesită utilizarea unui material impermeabil, nonabsorbant, lavabil şi netoxic. După caz, pavimentul va permite drenajul adecvat al suprafeţelor;
b) suprafeţele pereţilor trebuie să fie menţinute în stare bună şi să fie uşor de curăţat, iar atunci cînd este necesar, de dezinfectat. Aceasta necesită utilizarea unor materiale impermeabile, nonabsorbante, lavabile şi netoxice, precum şi o suprafaţă netedă pînă la o înălţime adecvată efectuării diferitor operaţiuni;
c) plafoanele sau, acolo unde nu există plafoane, suprafaţa interioară a acoperişului şi accesoriile suspendate trebuie să fie construite şi finisate astfel încît să se prevină acumularea de murdărie şi să se reducă condensul, creşterea de mucegaiuri şi împrăştierea de particule;
d) ferestrele şi alte deschizături trebuie să fie construite pentru a se preveni acumularea de murdărie. Cele ce pot fi deschise în afară trebuie să fie echipate cu plase împotriva insectelor, care să poată fi uşor demontate pentru curăţare. În cazul în care deschiderea ferestrelor ar putea avea ca rezultat contaminarea, ferestrele trebuie să rămînă închise şi fixate în timpul producţiei;
e) uşile trebuie să fie uşor de curăţat, iar în cazul în care este necesar, de dezinfectat. Pentru aceasta este necesară utilizarea unor suprafeţe netede şi nonabsorbante;
f) suprafeţele (inclusiv suprafeţele echipamentelor) din spaţiile în care sînt manipulate produse alimentare, şi în special suprafeţele ce intră în contact cu produsele alimentare, trebuie să fie menţinute în stare bună şi să fie uşor de curăţat, iar în caz de necesitate, de dezinfectat. Pentru aceasta se utilizează materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune şi netoxice.
(2) Încăperile trebuie să fie asigurate cu dispozitive pentru curăţarea, dezinfecţia şi depozitarea ustensilelor şi a echipamentelor de lucru construite din materiale rezistente la coroziune, să fie uşor de curăţat şi să fie aprovizionate cu apă fierbinte şi rece.
(3) În încăperi trebuie să fie prevăzute condiţii pentru spălarea produselor alimentare. Fiecare cuvă sau orice astfel de dispozitiv destinat spălării produselor alimentare trebuie să fie dotat cu o sursă de apă fierbinte şi/sau apă potabilă rece, în conformitate cu prevederile art.15, şi trebuie menţinut curat, iar în cazul în care este necesar, dezinfectat.
(4) Întreprinderile din domeniul alimentar care fabrică produse alimentare tradiţionale pot avea ziduri, plafoane şi uşi care nu sînt compuse din materiale netede, etanşe, neabsorbante sau rezistente la coroziune, ci ziduri, plafoane şi soluri naturale, de origine geologică. Măsurile de curăţare şi de dezinfectare a localurilor sînt adaptate la activitatea în cauză pentru a lua în considerare flora ambiantă care îi este specifică. Instrumentele şi echipamentele pentru pregătirea, împachetarea şi ambalarea produselor tradiţionale sînt menţinute în permanenţă într-o stare de igienă conformă cu cerinţele stabilite de prezenta lege.
Articolul 11. Cerinţe de igienă pentru unităţile de comerţ ambulant
(1) Unităţile de comerţ ambulant sînt astfel amplasate, concepute, construite, menţinute curate şi în stare bună încît să se evite pericolul contaminării, în special de către animale şi de către organismele dăunătoare.
(2) În special, în caz de necesitate, sînt prevăzute:
a) instalaţii corespunzătoare pentru menţinerea igienei personalului, inclusiv instalaţii automate pentru spălarea şi uscarea igienică a mîinilor, spaţii sanitare igienice;
b) suprafeţele în contact cu produse alimentare în bună stare de întreţinere şi uşor de curăţat, iar în cazul în care este necesar, de dezinfectat; pentru aceasta se utilizează materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune şi netoxice;
c) mijloace pentru curăţarea şi, după caz, dezinfecţia ustensilelor şi a echipamentului de lucru;
d) mijloace pentru curăţarea igienică a produselor alimentare, în cazul în care această operaţiune este parte a activităţilor din domeniul alimentar;
e) o sursă de apă fierbinte şi/sau de apă potabilă rece;
f) mijloace şi/sau spaţii pentru depozitarea igienică, colectarea şi eliminarea substanţelor periculoase şi/sau necomestibile şi a deşeurilor (lichide sau solide);
g) instalaţii şi/sau dispozitive de menţinere şi monitorizare a temperaturii pentru produse alimentare;
h) locuri şi condiţii de amplasare a produselor alimentare astfel încît să se evite pericolul contaminărilor.
Articolul 12. Cerinţe de igienă pentru transport
(1) Mijloacele de transport şi/sau containerele utilizate pentru transportul produselor alimentare trebuie să fie menţinute curate, conform cerinţelor generale de igienă şi să fie funcţionale pentru ca produsele alimentare să fie protejate împotriva contaminării, de asemenea să fie concepute şi construite astfel încît să permită igienizarea şi/sau dezinfecţia.
(2) Recipientele din vehicule şi/sau din containere nu vor fi utilizate pentru transportul altor încărcături decît produsele alimentare, în cazul în care această utilizare poate avea ca rezultat contaminarea. În cazul în care mijloacele de transport şi/sau containerele sînt utilizate şi pentru transportul altor încărcături decît produsele alimentare sau pentru transportul simultan al unor produse alimentare diferite, va fi asigurată o separare a produselor.
(3) Produsele alimentare sub formă lichidă, sub formă de granule ori de pudră sau în vrac trebuie să fie transportate în recipiente şi/sau containere/cisterne rezervate exclusiv transportului de produse alimentare. Astfel de containere trebuie marcate, în mod obligatoriu şi vizibil, cu litere ce nu pot fi şterse, în limba de stat a Republicii Moldova şi în una sau mai multe limbi de circulaţie internaţională, cu o menţiune privind utilizarea lor exclusivă în transportul produselor alimentare ori sînt marcate cu inscripţia „Numai pentru produse alimentare”.
(31) Prin derogare de la alin.(3), uleiurile şi grăsimile lichide care sunt destinate consumului uman sau care pot fi utilizate în acest scop pot fi transportate pe nave maritime care nu sunt rezervate transportului produselor alimentare, sub rezerva respectării condiţiilor prevăzute la alin.(7)–(9).
(4) În cazul în care mijloacele de transport şi/sau containerele au fost utilizate pentru transportul altor încărcături decît produsele alimentare sau pentru transportul unor produse alimentare diferite, acestea trebuie să fie supuse unei igienizări eficiente între încărcări pentru a se evita pericolul contaminării.
(5) În mijloacele de transport şi/sau în containere, produsele alimentare trebuie aranjate şi protejate astfel încît să excludă pericolul de contaminare.
(6) Mijloacele de transport şi/sau containerele utilizate pentru transportul produselor alimentare trebuie să menţină aceste produse la temperaturi corespunzătoare, care să poată fi monitorizate.
(7) Mărfurile transportate înainte de uleiuri şi grăsimi în aceleaşi instalaţii pe o navă maritimă (în continuare – încărcătură anterioară) cuprind o substanţă sau un amestec de substanţe enumerate în lista încărcăturilor anterioare. Lista încărcăturilor anterioare este aprobată prin ordinul directorului general al Agenţiei şi publicată pe pagina web oficială a instituţiei.
(71) Echipamentele, mijloacele de transport şi/sau containerele utilizate pentru recoltarea, transportul sau depozitarea uneia dintre substanţele care cauzează alergii sau intoleranţe menţionate în anexa nr.1 la Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare nu se utilizează pentru recoltarea, transportul sau depozitarea niciunui produs alimentar care nu conţine substanţa sau produsul respectiv, cu excepţia cazului în care echipamentele, mijloacele de transport şi/sau containerele au fost curăţate şi verificate cel puţin pentru a se constata absenţa oricăror resturi vizibile ale substanţei sau produsului în cauză.
(8) Transportul în vrac pe nave maritime al uleiurilor sau grăsimilor lichide care trebuie supuse prelucrării este efectuat în rezervoare care nu sunt rezervate în exclusivitate transportului produselor alimentare, sub rezerva următoarelor condiţii:
a) în cazurile în care uleiurile sau grăsimile sunt transportate într-un rezervor din oţel inoxidabil sau într-un rezervor căptuşit cu răşini epoxidice ori cu un material echivalent tehnic al acestora, încărcătura anterioară transportată imediat în rezervorul respectiv trebuie să fie un produs alimentar sau o încărcătură din lista încărcăturilor anterioare menţionată la alin.(7); sau
b) în cazurile în care uleiurile sau grăsimile sunt transportate într-un rezervor fabricat din alte materiale decât cele menţionate la lit.a), cele trei încărcături anterioare transportate în rezervor trebuie să fie produse alimentare sau o încărcătură din lista încărcăturilor anterioare menţionată la alin.(7).
(9) Transportul în vrac pe nave maritime al uleiurilor sau grăsimilor care nu trebuie supuse unei prelucrări ulterioare este efectuat în rezervoare care nu sunt rezervate în exclusivitate transportului produselor alimentare, sub rezerva următoarelor condiţii:
a) rezervorul este din oţel inoxidabil sau căptuşit cu răşini epoxidice ori cu un material echivalent tehnic al acestora; şi
b) cele trei încărcături anterioare transportate în rezervor trebuie să fie produse alimentare.
[Art.12 completat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]
[Art.12 completat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]
Articolul 13. Cerinţe de igienă pentru echipamente
(1) Toate materialele, instalaţiile şi echipamentele care vin în contact cu produsele alimentare urmează:
a) să fie igienizate eficient şi, după caz, dezinfectate. Igienizarea şi dezinfecţia trebuie să se facă cu o frecvenţă care să permită evitarea oricărui pericol de contaminare;
b) să fie construite şi confecţionate din materiale care ar permite să fie menţinute în condiţii de întreţinere şi funcţionare care să reducă la minimum orice pericol de contaminare;
c) să fie construite şi confecţionate din materiale care ar permite curăţarea şi dezinfecţia lor, cu excepţia containerelor nereturnabile şi a materialelor de împachetare;
d) să fie instalate astfel încît să se permită igienizarea echipamentului şi a zonei înconjurătoare.
(2) Echipamentul trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de control necesar pentru a se garanta îndeplinirea obiectivelor prezentei legi.
(3) În cazul în care este necesară utilizarea de aditivi chimici pentru a se preveni coroziunea echipamentului şi a containerelor, aceştia trebuie utilizaţi în conformitate cu bunele practici.
Articolul 14. Deşeuri alimentare
(1) Deşeurile alimentare, subprodusele alimentare necomestibile şi alte resturi trebuie să fie îndepărtate din încăperile în care sînt prezente produsele alimentare.
(2) Deşeurile alimentare, subprodusele alimentare necomestibile şi alte resturi trebuie să fie depozitate în containere care se pot închide. Aceste containere trebuie să fie construite şi ţinute în condiţii care să le facă uşor de igienizat şi, în caz de necesitate, de dezinfectat.
(3) Trebuie întreprinse măsuri pentru depozitarea, colectarea şi distrugerea deşeurilor alimentare, a subproduselor de origine animală şi produselor derivate ce nu sînt destinate consumului uman, precum şi a altor resturi, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Spaţiile de depozitare a deşeurilor trebuie să fie concepute şi utilizate astfel încît să se permită menţinerea curată a acestora, fără a fi posibilă pătrunderea animalelor şi a organismelor dăunătoare.
(4) Toate deşeurile sînt eliminate în mod igienic, asigurîndu-se protecţia mediului, astfel încît acestea să nu constituie o sursă directă sau indirectă de contaminare, în conformitate cu prevederile Legii nr.209/2016 privind deşeurile.
Articolul 15. Aprovizionarea cu apă şi canalizare
(1) În cadrul întreprinderilor din domeniul alimentar este prevăzută o sursă de apă potabilă care trebuie utilizată ori de cîte ori este necesar pentru a se exclude contaminarea produselor alimentare.
(2) Operatorii din domeniul alimentar vor utiliza apa potabilă pentru a elimina contaminarea suprafeţei produselor alimentare de origine animală, cu excepţia cazului în care se utilizează alte substanţe în conformitate cu instrucţiunea de utilizare a substanţei respective.
(3) Pentru spălarea externă şi pentru produsele de pescărie întregi se va utiliza apa curată. Atunci cînd se foloseşte apa curată, trebuie să se utilizeze instalaţii pentru furnizarea acesteia. Pentru moluştele bivalve vii, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine se va utiliza apa de mare curată sau apa curată.
(4) În cazul în care este utilizată apa nepotabilă pentru controlul incendiilor, pentru producerea de aburi, pentru refrigerare şi pentru alte scopuri similare, aceasta va circula printr-un sistem separat, bine identificat. Apa nepotabilă nu trebuie să aibă conexiuni cu sistemul de apă potabilă sau nu trebuie să se permită deversarea acesteia în sistemele de apă potabilă.
(5) Apa reciclată, utilizată la prelucrare sau ca ingredient, nu trebuie să prezinte niciun pericol de contaminare. Aceasta trebuie să corespundă aceluiaşi standard ca şi apa potabilă.
(6) Gheaţa ce vine în contact cu produsele alimentare trebuie să fie făcută din apă potabilă. Pentru răcirea produselor de pescărie întregi gheaţa trebuie să fie produsă din apă curată. Gheaţa trebuie produsă, manipulată şi depozitată în condiţii care să o protejeze de contaminare.
(7) Aburul utilizat în contact direct cu produsele alimentare nu trebuie să conţină nicio substanţă ce prezintă vreun pericol pentru sănătate sau ce are potenţialul să contamineze produsele alimentare.
(8) În cazul în care produselor alimentare le este aplicat un tratament termic în recipiente închise ermetic, se asigură ca apa utilizată pentru răcirea recipientelor după tratamentul termic să nu constituie o sursă de contaminare pentru produsele alimentare.
(9) Operatorii din domeniul alimentar sînt obligaţi să respecte normele de exploatare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Articolul 16. Igiena personalului
(1) Fiecare persoană care lucrează în zona de manipulare a produselor alimentare trebuie să deţină carnet medical, să fie supusă controlului medical la angajare, să menţină un grad ridicat de curăţenie personală şi să poarte o vestimentaţie adecvată şi curată şi, după caz, echipament de protecţie.
(2) Niciunei persoane care suferă de o boală sau este purtătoare a unei boli ce poate fi transmisă prin produse alimentare ori care suferă de o altă afecţiune, cum ar fi leziuni infectate, infecţii ale pielii, abcese sau diaree, nu trebuie să i se permită manipularea cu produse alimentare sau intrarea în zona de manipulare a produselor alimentare.
(3) Orice persoană care suferă de o afecţiune şi care manipulează cu produse alimentare trebuie să comunice imediat operatorului din domeniul alimentar boala sau simptomele pe care le are şi cauzele acestora.
Capitolul V
DISPOZIŢII PRIVIND PRODUSELE ALIMENTARE
Articolul 17. Cerinţe de igienă aplicabile produselor alimentare
(1) Operatorii din domeniul alimentar nu trebuie să accepte materii prime şi ingrediente ce ar putea să fie contaminate cu paraziţi, cu microorganisme patogene ori cu substanţe toxice, descompuse sau străine, astfel încît chiar şi după aplicarea de către aceştia, în mod igienic, a procedurilor normale de sortare, de preparare ori de prelucrare, produsul final ar fi impropriu pentru consum uman.
(2) Materiile prime şi toate ingredientele depozitate trebuie să fie întreţinute în condiţii concepute să prevină deteriorarea acestora şi să le protejeze împotriva contaminării.
(3) La toate etapele de producţie, de prelucrare şi de distribuţie, produsele alimentare trebuie să fie protejate împotriva oricărei contaminări ce ar putea face produsul alimentar impropriu pentru consumul uman, dăunător pentru sănătate sau contaminat.
(4) Trebuie să se aplice proceduri pentru controlul organismelor dăunătoare, pentru evitarea accesului animalelor domestice în locurile de pregătire, manipulare sau depozitare a produselor alimentare.
(5) Materiile prime, ingredientele, produsele intermediare şi produsele finite care favorizează creşterea rapidă şi progresivă a microorganismelor patogene şi formarea de toxine nu trebuie păstrate la temperaturi ce ar putea genera un pericol pentru sănătate. Lanţul criogenic nu trebuie să fie întrerupt. Se permite retragerea lor, pe perioade limitate, din spaţiile cu temperatură controlată pentru activităţile de preparare, transport, depozitare, expunere şi servire a mesei, fără ca aceasta să creeze riscuri pentru sănătate. Întreprinderile din domeniul alimentar în care se produc, se manipulează şi se împachetează produse alimentare prelucrate trebuie să dispună de spaţii pentru depozitarea separată a materiilor prime şi a materialului prelucrat şi de spaţii frigorifice de depozitare suficiente.
(6) În cazul în care produsele alimentare urmează să fie păstrate sau servite la temperaturi scăzute, acestea trebuie răcite după faza de prelucrare la cald sau faza de preparare finală, dacă nu este aplicat niciun proces de tratare termică, la o temperatură specifică produsului alimentar astfel încît să nu prezinte un pericol pentru sănătate.
(7) Decongelarea produselor alimentare se face astfel încît să se excludă pericolul dezvoltării de microorganisme patogene sau al formării de toxine în produsele alimentare. În timpul decongelării, produsele alimentare trebuie supuse la temperaturi care să nu aibă drept rezultat apariţia unui pericol pentru sănătate. În cazul în care lichidul ce se scurge în procesul de decongelare prezintă un pericol pentru sănătate, acesta trebuie evacuat. După decongelare, produsele alimentare trebuie manipulate astfel încît să se reducă la minimum pericolul de dezvoltare a microorganismelor patogene sau de formare a toxinelor.
(8) Substanţele ce prezintă pericol şi/sau cele necomestibile, inclusiv hrana pentru animale, trebuie să fie etichetate şi depozitate în containere separate şi sigure.
(9) Atunci cînd sînt plasate pe piaţă, produsele alimentare trebuie să fie conforme cu reglementările din domeniul alimentar şi să fie însoţite de documente ce le atestă calitatea, siguranţa şi inofensivitatea, conform Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.
[Art.17 modificat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]
Articolul 18. Cerinţe de igienă aplicabile împachetării şi ambalării produselor alimentare
(1) Materialul utilizat pentru împachetare şi ambalare nu trebuie să fie o sursă de contaminare.
(2) Materialele pentru împachetare trebuie să fie depozitate astfel încît să nu fie expuse pericolului de contaminare.
(3) Operaţiunile de împachetare şi ambalare trebuie efectuate astfel încît să se evite contaminarea produselor alimentare. În cazul recipientelor metalice şi al celor din sticlă trebuie să se asigure integritatea şi igiena acestora.
(4) Materialele pentru împachetare şi ambalare reutilizabile trebuie să fie uşor de igienizat, iar în caz de necesitate, de dezinfectat.
Articolul 19. Cerinţe de igienă privind importul produselor alimentare
(1) Operatorii din domeniul alimentar care importă produse alimentare de origine animală efectuează activităţi de import numai dacă:
a) ţara de expediere este inclusă în lista ţărilor din care sînt permise activităţi de import al acestui produs, întocmită conform art.24 alin.(6) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
b) întreprinderea de la care a fost expediat, în care a fost obţinut sau prelucrat produsul este inclusă pe lista întreprinderilor de la care se permite importul, întocmită conform art.24 alin.(6) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
c) în cazul cărnii proaspete, al cărnii tocate, al cărnii preparate, al produselor din carne şi al cărnii separate mecanic, produsul a fost fabricat din carne obţinută în abatoarele şi unităţile de tranşare incluse pe listele întocmite şi actualizate conform art.24 alin.(6) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
d) în cazul moluştelor bivalve, echinodermelor, tunicatelor şi gasteropodelor marine vii, zona de producţie este inclusă pe lista aprobată de către Agenţie;
e) produsul corespunde:
– cerinţelor generale de igienă a produselor alimentare stabilite de prezenta lege;
– cerinţelor sanitar-veterinare privind importul produselor, prevăzute de Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
(2) Operatorii din domeniul alimentar care importă produse alimentare de origine animală se asigură că:
a) produsele sînt disponibile pentru control la import conform prevederilor art.30 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
b) importul se efectuează conform prevederilor art.34 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
c) operaţiunile care au loc după import sînt efectuate în conformitate cu normele specifice de igienă a produselor alimentare.
(3) Operatorii din domeniul alimentar care importă produse alimentare obţinute din produse de origine vegetală şi produse de origine animală prelucrate se asigură că produsele de origine animală prelucrate corespund cerinţelor prevăzute la alin.(1) şi (2).
Articolul 20. Cerinţe de igienă privind tratamentul termic al produselor alimentare
(1) Cerinţele prezentului articol se aplică numai produselor alimentare plasate pe piaţă în recipiente închise ermetic.
(2) Orice proces de tratare termică, utilizat pentru prelucrarea unui produs neprelucrat sau pentru prelucrarea în continuare a unui produs prelucrat, trebuie:
a) să asigure o temperatură corespunzătoare pentru toate părţile produsului tratat, pentru o anumită perioadă de timp;
b) să prevină contaminarea produsului în timpul procesului respectiv.
(3) Pentru a se asigura că prin procesul utilizat se îndeplinesc obiectivele dorite, operatorii din domeniul alimentar trebuie să controleze cu regularitate parametrii principali (în mod special temperatura, presiunea, ermeticitatea şi parametrii microbiologici).
(4) Procesul utilizat trebuie să fie conform unui standard recunoscut pe plan internaţional (de exemplu, pasteurizare, temperatură ultraînaltă sau sterilizare).
Articolul 21. Formarea profesională
(1) Operatorii din domeniul alimentar trebuie să se asigure că persoanele care manipulează produse alimentare sînt instruite în probleme de igienă a produselor alimentare.
(2) Persoanele responsabile de elaborarea şi menţinerea procedurii sau de punerea în aplicare a ghidurilor aferente trebuie să aibă instruirea necesară privind aplicarea principiilor HACCP.
(3) Operatorii din domeniul alimentar trebuie să asigure respectarea tuturor cerinţelor referitoare la programele de instruire pentru persoanele care manipulează produse alimentare.
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 22. Autoritatea de control şi supraveghere privind respectarea cerinţelor de igienă a produselor alimentare
(1) Supravegherea şi controlul oficial al pieţei privind respectarea cerinţelor de igienă a produselor alimentare pe întregul lanţ alimentar sînt asigurate de Agenţie conform art.24 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.
(2) La înaintarea propunerilor de modificare şi completare a prezentei legi trebuie să se ţină cont de:
a) necesitatea revizuirii cerinţelor prevăzute la art.4 alin.(5);
b) experienţa obţinută prin implementarea sistemelor bazate pe principiile HACCP conform prevederilor art.3 alin.(7);
c) evoluţiile tehnologice şi consecinţele practice ale acestora, precum şi de aşteptările consumatorului cu privire la compoziţia produselor alimentare;
d) opiniile ştiinţifice, în special cele cu privire la evaluarea noilor pericole;
e) criteriile microbiologice şi de temperatură pentru produsele alimentare.
[Art.22 modificat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]
Articolul 23. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi
Operatorii din domeniul alimentar poartă răspundere juridică pentru încălcarea cerinţelor generale de igienă a produselor alimentare, conform legislaţiei în vigoare.
Articolul 24. Organizarea executării prezentei legi
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, va pune în concordanţă actele sale normative cu prezenta lege.
Articolul 25. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară
Prezenta lege transpune prevederile Regulamentului (CE) nr.852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30 aprilie 2004, cu excepţia art.6 alin.(3) lit.c), art.8 alin.(2)–(5), art.9 alin.(1) şi (5), art.13 alin.(2) şi (6) şi art.14–17, de asemenea transpune prevederile art.6 alin.(1), (3) şi (4) din Regulamentul (CE) nr.853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30 aprilie 2004, precum şi prevederile art.7 alin.(1) şi (2) din Regulamentul (CE) nr.2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr.853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute de regulamentele (CE) nr.854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr.882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr.852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a regulamentelor (CE) nr.853/2004 şi (CE) nr.854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 338 din 22 decembrie 2005.
[Art.25 modificat prin Legea nr.373 din 30.11.2023, în vigoare 22.02.2024]
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Andrian CANDU
|
| Nr.296. Chişinău, 21 decembrie 2017. | |
