H O T Ă R Î R E

privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 alin.(3)

din Codul contravenţional (achitarea amenzii în jumătate)

(Sesizarea nr.5g/2018)

 

nr. 7  din  26.04.2018

 

Monitorul Oficial nr.176-180/88 din 01.06.2018

 

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

Dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

Dlui Aurel BĂIEŞU,

Dlui Igor DOLEA,

Dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 16 ianuarie 2018

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

 

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 alin.(3) din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, ridicată din oficiu de către dl Ghenadie Eremciuc, judecător în cadrul Judecătoriei Bălţi, în dosarul nr.5r-570/2017, pendinte la Judecătoria Bălţi.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 16 ianuarie 2018, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

3. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că norma contestată contravine articolelor 6, 7, 8, 16, 20, 21, 26, 114, 115, 119, 120 din Constituţie.

4. Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 februarie 2018, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

5. În procesul examinării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

6. În şedinţa publică a Curţii, excepţia de neconstituţionalitate a fost susţinută de către judecătorul Ghenadie Eremciuc. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei.

 

A. Circumstanţele litigiului principal

7. Pe 26 octombrie 2017, la ora 14:30, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie al municipiului Bălţi a întocmit în privinţa dnei A.Melniciuc un proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 263 din Codul contravenţional [Desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător]. Acesteia i-a fost aplicată o amendă în mărime de 60 de unităţi convenţionale (echivalentul a 3000 lei). Totodată, în procesul-verbal cu privire la contravenţie, agentul constatator a menţionat că dna A.Melniciuc a fost prezentă la întocmirea acestuia şi că a refuzat să-l semneze.

8. În acest sens, pe 2 noiembrie 2017, Inspectoratul de Poliţie Bălţi a întocmit o scrisoare de expediere a procesului-verbal cu privire la comiterea contravenţiei către dna A.Melniciuc. Scrisoarea menţionată a fost preluată de oficiul poştal pe 3 noiembrie 2017. Din declaraţiile oferite de către dna A.Melniciuc în cadrul şedinţei de judecată din 13 decembrie 2017 rezultă că aceasta a recepţionat scrisoarea de expediere a procesului-verbal cu privire la contravenţie pe 6 noiembrie 2017, fapt confirmat prin avizul de sosire, semnat la aceeaşi dată.

9. Pe 16 noiembrie 2017, dna A.Melniciuc a depus la Inspectoratul de Poliţie Bălţi o contestaţie împotriva procesului-verbal din 26 octombrie 2017 cu privire la comiterea contravenţiei, solicitând repunerea în termenul de examinare a contestaţiei, declararea nulităţii procesului-verbal şi încetarea procesului contravenţional intentat în privinţa sa. În motivarea contestaţiei, dna A.Melniciuc a indicat că procesul-verbal cu privire la comiterea unei contravenţii a fost întocmit fără participarea interpretului şi că agentul constatator a refuzat să-i înmâneze o copie a procesului-verbal. Contestaţia a fost trimisă spre examinare Judecătoriei Bălţi, pe 20 noiembrie 2017.

10. Pe 13 decembrie 2017, dna A.Melniciuc a declarat, audiată fiind la şedinţa de judecată, că a recepţionat scrisoarea de expediere a procesului-verbal cu privire la comiterea unei contravenţii pe 6 noiembrie 2017 şi că a dorit să achite amenda redusă la jumătate în aceeaşi zi, conform articolului 34 alin.(3) din Codul contravenţional. Totuşi, ea a fost informată de către angajaţii băncii că termenul de 72 de ore de achitare a amenzii în jumătate a expirat şi că, în consecinţă, poate achita doar suma integrală a amenzii.

11. Prin încheierea din 20 decembrie 2017, instanţa de judecată a ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 alineatul (3) din Codul contravenţional şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

 

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[...]”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

13. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 34

Amenda

„(1) Amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de prezentul cod. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. O unitate convenţională este egală cu 50 de lei.

[...]

(2⁴) Amenda se achită de către contravenient în mod benevol în termen de 30 de zile de la data stabilirii acesteia.

(3) Contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plăteşte în cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. În acest caz, se consideră că sancţiunea amenzii este executată integral.

[...]”

Articolul 382

Citarea

„(1) Citarea este o acţiune procedurală prin care autoritatea competentă să soluţioneze cauza contravenţională asigură prezentarea persoanei în faţa sa pentru desfăşurarea normală a procesului contravenţional.

(2) Citarea se face prin invitaţie scrisă, care se înmânează de către autoritatea competentă sau se expediază prin poştă. Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică, prin telefax, poştă electronică ori prin orice alt sistem de mesagerie electronică în cazul în care autoritatea dispune de mijloacele tehnice necesare pentru a dovedi că citaţia a fost primită.

(3) Citarea se face în aşa fel ca persoana chemată să primească invitaţia cu cel puţin 5 zile înainte de data când ea trebuie să se prezinte în faţa autorităţii respective.

(4) Persoana este obligată să se prezinte la data, ora şi în locul indicate în citaţie. În cazul imposibilităţii de a se prezenta, persoana este obligată să informeze organul respectiv, indicând motivul.

(5) În cazul în care nu anunţă autoritatea despre imposibilitatea de a se prezenta la data, ora şi în locul indicate în citaţie ori în cazul în care nu se prezintă nemotivat, persoana poate fi supusă amenzii judiciare, în conformitate cu art.201 din Codul de procedură penală, sau aducerii silite.

(6) Acţiunea procedurală de citare a persoanei în timpul procesului contravenţional se efectuează în conformitate cu art.237-242 din Codul de procedură penală.

(7) Actele de procedură se comunică persoanei potrivit regulilor de citare.”

Articolul 443

Conţinutul procesului-verbal cu privire la contravenţie

„[...]

(6) Faptul absenţei persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional ori al refuzului acesteia de a semna procesul-verbal se consemnează în procesul-verbal şi se certifică prin semnătura cel puţin a unui martor, indicându-se şi datele de identitate ale acestuia.

[...]

(11) În cazul deciziei de sancţionare, partea rezolutivă a procesului-verbal va cuprinde şi date privind informarea persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional despre dreptul de a plăti jumătate din amendă dacă amenda este plătită în cel mult 72 de ore de la stabilirea ei. În cazul în care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional recunoaşte săvârşirea contravenţiei şi acceptă sancţiunea stabilită în procesul-verbal de către agentul constatator, procesul-verbal cu privire la contravenţie constituie actul de decizie asupra cauzei contravenţionale. Faptul recunoaşterii contravenţiei şi al acceptării sancţiunii stabilite de către agentul constatator se consemnează în procesul-verbal cu privire la contravenţie.

[...]

(13) Copia de pe procesul-verbal se înmânează persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional şi victimei la cerere. În cazul procesului-verbal încheiat în absenţa persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, copia de pe procesul-verbal se înmânează în modul prevăzut la art.382 alin.(6).

[...]”

Articolul 447¹

Examinarea cauzei contravenţionale

de către autoritatea competentă

„[...]

(2) După examinarea cauzei contravenţionale, autoritatea competentă (persoana abilitată să examineze cauza) emite decizia asupra cauzei. Decizia comisiei administrative asupra cauzei contravenţionale se adoptă sub formă de hotărâre.

(3) Decizia trebuie să conţină:

[...]

8) în cazul sancţionării, menţiunea privind informarea contravenientului despre dreptul de a plăti jumătate din cuantumul amenzii, dacă plata este efectuată în cel mult 72 de ore de la stabilirea amenzii;

[...]

(8) În termen de cel mult 3 zile de la data emiterii deciziei, copiile de pe aceasta se remit părţilor care nu au fost prezente la examinarea cauzei contravenţionale şi, la cerere, celor prezente, faptul expedierii consemnându-se în dosar.”

Articolul 448

Contestaţia împotriva deciziei agentului constatator

asupra cauzei contravenţionale

„(1) Contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, procurorul, dacă este parte în cauza contravenţională, în cazul în care nu sunt de acord cu decizia agentului constatator sau în cazul în care aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor procesuale stabilite de prezentul cod, sunt în drept să conteste decizia emisă asupra cauzei contravenţionale. Termenul de contestare a deciziei agentului constatator este de 15 zile de la data emiterii acesteia sau, pentru părţile care nu au fost prezente la şedinţa de examinare a cauzei contravenţionale, de la data înmânării copiei de pe decizia respectivă în condiţiile art.447¹ alin.(8).

(2) În cazul omiterii termenului prevăzut la alin.(1) din motive întemeiate, dar nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării sancţiunii sau a perceperii despăgubirii materiale, persoana faţă de care a fost emisă decizia poate fi repusă în termen, la cerere, de către instanţa de judecată competentă să examineze contestaţia.

[...]”

14. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poştale sunt următoarele:

„[...]

2. În sensul prezentelor Reguli se definesc următoarele noţiuni:

[...]

aviz de sosire – formular prin care destinatarul trimiterii poştale este invitat să se prezinte la oficiul poştal pentru a o ridica;

[...]

9. Trimiterile poştale se împart în următoarele categorii:

1) Scrisori. Scrisorile trebuie să fie puse în plicuri dreptunghiulare. Partea cu adresă a scrisorii este rezervată pentru adresă, francare, menţiuni de serviciu sau etichete. Se recomandă adăugarea menţiunii „Scrisoare” (Lettre) pe partea cu adresă a scrisorilor care din cauza volumului pot fi confundate cu trimiterile francate cu o taxă redusă. Scrisorile se împart în simple, recomandate şi cu valoare declarată.

[...]

75. Trimiterile poştale sosite în oficiile poştale se distribuie destinatarului la domiciliu (sediul persoanei juridice) sau se înmânează la ghişeul oficiului poştal în aceeaşi zi, dar nu mai târziu de a doua zi de la sosire.

[...]”

 

ÎN DREPT

15. Din conţinutul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta are în vedere momentul din care începe să curgă termenul de 72 de ore în al cărui interval contravenientul poate achita jumătate din amenda stabilită.

 

A. ADMISIBILITATEA

16. În Decizia sa din 9 februarie 2018, Curtea a constatat respectarea condiţiilor de admisibilitate a unei excepţii de neconstituţionalitate.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Aşadar, Curtea are competenţa de a verifica constituţionalitatea normei contestate.

18. Excepţia a fost ridicată din oficiu de către judecătorul Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.5r-570/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Bălţi. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost formulată de către un subiect abilitat cu această competenţă.

19. Curtea a observat că, deşi se solicită controlul constituţionalităţii articolului 34 alin.(3) din Codul contravenţional în integralitatea sa, în motivarea sesizării autorul face referire doar la textul „din momentul stabilirii ei”, de la teza I a normei contestate.

20. Curtea acceptă argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora textul „din momentul stabilirii ei” este aplicabil la soluţionarea cauzei.

21. Curtea reţine că prevederile contestate nu au făcut anterior obiectul controlului de constituţionalitate.

22. Curtea mai observă că autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 6, 7, 8, 16, 20, 21, 26, 114, 115, 119, 120 din Constituţie.

23. Pentru că este suverană cu privire la competenţa sa, Curtea nu este constrânsă, la examinarea constituţionalităţii unui text de lege, să analizeze dispoziţiile criticate prin prisma normelor constituţionale invocate de către autorul excepţiei, ci este liberă să le analizeze şi în raport cu prevederile constituţionale relevante pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea, mutatis mutandis, practica Curţii Europene a Drepturilor Omului din Aksu v. Turcia, [MC], 15 martie 2012, §43, şi Döner şi alţii v. Turcia, 7 martie 2017, §79).

24. Sub acest aspect, Curtea observă că reducerea la jumătate a cuantumului amenzii în cazul achitării acesteia în intervalul de timp specificat de textul de lege criticat poate avea consecinţe pentru dreptul de proprietate al contravenientului, garantat de articolul 46 din Constituţie. În general, amenzile cu caracter administrativ reprezintă ingerinţe în dreptul de proprietate (a se vedea S.C. Complex Herta Import Export S.R.L. Lipova v. România, 18 iunie 2013, §23). Amenzile reduse la jumătate constituie sume de bani mai mici pe care le plătesc contravenienţii dispuşi să o facă şi, prin urmare, ele afectează mai puţin dreptul de proprietate.

25. De asemenea, pentru soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate pot avea relevanţă şi dispoziţiile articolului 16 din Constituţie privind egalitatea în faţa legii a cetăţenilor, pentru că dreptul de a achita jumătate din amenda stabilită este reglementat în mod diferit în legea contravenţională, în comparaţie cu legea penală. Problema tratamentului diferenţiat poate fi pusă şi atunci când, în unele cazuri, persoanele reuşesc să-şi plătească amenzile pentru că serviciile poştale nu au întârziat cu livrarea copiei procesului-verbal cu privire la comiterea contravenţiei, în comparaţie cu alte cazuri când persoanele nu reuşesc să-şi plătească amenzile din cauza livrărilor întârziate.

26. Cu privire la celelalte norme constituţionale invocate de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea nu consideră că acestea sunt relevante pentru soluţionarea prezentei cauze. Aşadar, pentru a elucida aspectele abordate în excepţie, Curtea va opera cu prevederile articolului 46 coroborate cu cele ale articolului 16 din Constituţie.

27. Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi că nu există niciun alt motiv de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

 

B. FONDUL CAUZEI

PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLULUI 46 COROBORAT CU ARTICOLUL 16 DIN CONSTITUŢIE

1. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

28. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că, potrivit dispoziţiilor contestate, termenul de achitare a amenzii în jumătate începe să curgă din momentul stabilirii acesteia. În consecinţă, contravenientul este lipsit de dreptul de a achita amenda în termenul stabilit dacă decizia de sancţionare a acestuia este adoptată în lipsă şi îi este adusă la cunoştinţă prin intermediul oficiului poştal. Astfel, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile contestate nu-i permit contravenientului să-şi realizeze dreptul de a achita jumătate din amenda stabilită, deoarece termenul de cel mult 72 de ore de achitare a amenzii în jumătate expiră din motive care nu-i pot fi imputate.

2. Argumentele autorităţilor

29. În opinia sa scrisă, Parlamentul a susţinut că, prin dispoziţiile contestate, legea contravenţională acordă contravenientului o facilitate substanţială, care are drept scop realizarea scopului sancţiunii contravenţionale. Totodată, făcând referire la procedura de informare a contravenientului în cazul în care decizia agentului constatator a fost emisă în lipsa acestuia [art.448 alin.(1) teza I], Parlamentul menţionează că termenul de 72 de ore stabilit pentru plata amenzii în jumătate începe să curgă din momentul informării contravenientului.

30. De asemenea, în şedinţa publică a Curţii, reprezentantul Parlamentului a susţinut că nu poate fi reţinută existenţa unui tratament diferenţiat, contrar art.16 din Constituţie, prin faptul că dreptul de a achita jumătate din amenda stabilită are o reglementare diferită în legea contravenţională în comparaţie cu legea penală, deoarece scopul legii contravenţionale este diferit de cel al legii penale.

31. În opinia Preşedintelui Republicii Moldova se menţionează că contravenientul are dreptul de a achita jumătate din amenda stabilită în intervalul de timp de cel mult 72 de ore din momentul stabilirii amenzii şi că acest drept poate fi realizat doar de la informarea contravenientului, prin înmânarea procesului-verbal cu privire la contravenţie, despre sancţiunea aplicată. Astfel, Preşedintele Republicii Moldova susţine că termenul de cel mult 72 de ore de achitare a amenzii în jumătate va fi depăşit cu siguranţă în cazul examinării contravenţiilor în lipsa contravenientului, deoarece regulile de citare, stabilite de articolele 237-242 din Codul de procedură penală, aplicabile şi pentru trimiterea proceselor-verbale cu privire la contravenţie, nu prevăd termene restrânse (ore, zile) de înmânare.

32. În acest sens, Preşedintele Republicii Moldova consideră că textul „din momentul stabilirii ei” de la articolul 34 alin.(3) din Codul contravenţional discriminează persoanele care primesc cu întârziere copia procesului-verbal cu privire la comiterea unei contravenţii prin intermediul serviciilor poştale, fiindu-le afectat dreptul de a beneficia de plata la jumătate a cuantumului amenzii, în comparaţie cu persoanele care primesc în timp util copia procesului-verbal şi pot achita jumătate de amendă în termenul stabilit, contrar principiului egalităţii în drepturi, garantat de articolul 16 din Constituţie.

33. În opinia prezentată de către Guvern se menţionează că dispoziţiile contestate simplifică procesul contravenţional şi reduc, în mod implicit, cheltuielile procesuale. Totodată, sumele încasate din aceste amenzi ajung în termen restrâns în bugetul de stat. În şedinţa publică a Curţii, reprezentantul Guvernului a menţionat că termenul de 72 de ore stabilit pentru plata amenzii în jumătate începe să curgă din momentul informării contravenientului, făcând referire la procedura de informare a contravenientului în cazul în care decizia agentului constatator a fost emisă în lipsa acestuia [articolul 448 alin.(1) teza I din Codul contravenţional].

34. De asemenea, Guvernul susţine că a elaborat un proiect amplu de modificare a Codului contravenţional, care prevede şi modificarea dispoziţiilor contestate. Astfel, prin modificările propuse contravenientul va putea achita jumătate din amenda stabilită în cazul achitării amenzii în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţă a deciziei de aplicare a sancţiunii contravenţionale.

3. Aprecierea Curţii

35. Curtea menţionează că orice ingerinţă în dreptul de proprietate trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, stabilit de articolul 54 din Constituţie. De asemenea, potrivit articolului 16 din Legea fundamentală, toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială. Principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii presupune ca legile să instituie un tratament egal pentru situaţii identice din perspectiva scopului urmărit. Totodată, principiul egalităţii impune soluţii diferite pentru situaţii diferite.

36. Aşadar, pentru soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea trebuie să examineze, mai întâi, dacă dispoziţiile contestate sunt „prevăzute de lege”, dacă sunt necesare pentru realizarea scopurilor legitime prevăzute de articolul 54 alin.(2) din Constituţie şi dacă sunt proporţionale cu situaţia care le-a determinat.

(1) Despre posibilitatea exercitării efective a dreptului de a achita jumătate din amenda contravenţională stabilită

a) Cu privire la respectarea standardului calităţii legii

37. Curtea observă că dispoziţiile articolului 34 alin.(1) din Codul contravenţional stabilesc că amenda reprezintă o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Cod. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. O unitate convenţională este egală cu 50 de lei.

38. De asemenea, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile articolului 34 alin.(2⁴) din Cod, amenda trebuie achitată de către contravenient de bunăvoie, în termen de 30 de zile de la data stabilirii acesteia. Dispoziţiile alin.(3) din acelaşi articol prevăd că contravenientul poate achita doar jumătate din amenda stabilită în cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. În acest caz, se consideră că sancţiunea amenzii este executată în totalitate.

39. Curtea notează că textul „din momentul stabilirii ei” din articolul 34 alin.(3) din Codul contravenţional stabileşte o singură modalitate de calcul al momentului de când începe să curgă termenul de achitare a amenzii în jumătate. Aşadar, prin textul „din momentul stabilirii ei”, legislatorul are în vedere începutul curgerii termenului de 72 de ore pentru achitarea amenzii în jumătate, care echivalează cu întocmirea procesului-verbal cu privire la comiterea unei contravenţii, cu emiterea deciziei privind cauza contravenţională sau, după caz, cu pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti. Prin urmare, Curtea constată că textul legal criticat corespunde cu standardele calităţii legii. Din acest motiv, ea va trece, în continuare, la analiza scopului legitim urmărit prin această măsură legislativă.

b) Cu privire la scopul legitim urmărit

40. Curtea reţine că stabilirea faptelor care constituie contravenţii, a sancţiunilor aplicabile, a modalităţilor de executare a acestora, precum şi a eventualelor facilităţi pentru plata amenzii reprezintă o alegere de politică publică.

41. Curtea observă că scopurile urmărite prin instituirea posibilităţii de a plăti amenda în jumătate constau în (a) reducerea ingerinţei în exerciţiul dreptului la proprietate al persoanei amendate, având în vedere că plata în jumătate a amenzii nu echivalează cu plata integrală a acesteia (acest scop figurează în Nota informativă la norma legală contestată), şi în (b) stimularea persoanelor amendate, care îşi exprimă acordul faţă de constatarea faptei, de a plăti amenda aplicată în termenul stabilit, pentru a evita eventualele cheltuieli de punere în executare a acesteia, în cazul neplăţii ei.

42. Cele două scopuri urmărite de prevederile legale contestate pot fi subsumate scopului legitim general al asigurării ordinii publice, stabilit de articolul 54 alin.(2) din Constituţie.

c) Cu privire la existenţa unei legături raţionale între măsura legală contestată şi scopul legitim urmărit

43. Curtea constată că dreptul de a achita jumătate din amenda stabilită în termen de 72 de ore din momentul stabilirii acesteia reprezintă o facilitate semnificativă pentru dreptul de proprietate al contravenientului, în comparaţie cu plata amenzii integrale, în mod benevol, în termen de 30 de zile de la data stabilirii acesteia [articolul 34 alin.(2⁴) din Codul contravenţional]. În cazul aplicării amenzii ca sancţiune contravenţională, atât cerinţele referitoare la conţinutul procesului-verbal cu privire la contravenţie [articolul 443 alin.(11)], cât şi cele ale deciziei privind cauza contravenţională [articolul 447¹ alin.(3) pct.8)] impun informarea contravenientului despre dreptul său de a plăti jumătate din cuantumul amenzii, dacă plata este efectuată în cel mult 72 de ore de la stabilirea amenzii.

44. Curtea reţine că dispoziţiile contestate raportează momentul naşterii dreptului contravenientului de a achita jumătate din cuantumul amenzii la momentul stabilirii amenzii, însă, pentru exercitarea efectivă a acestui drept, un factor determinant îl reprezintă informarea contravenientului, care are loc, de regulă, prin înmânarea unei copii a procesului-verbal cu privire la comiterea contravenţiei sau a deciziei privind cauza contravenţională. Totuşi, până la informarea contravenientului despre adoptarea unei decizii de către agentul constatator şi despre apariţia dreptului de a achita jumătate din amenda stabilită, se poate vorbi doar despre un drept ale cărui efecte concrete contravenientul nu le cunoaşte şi, prin urmare, nu are cum să-l exercite.

45. Curtea constată că informarea persoanei despre întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenţie are loc în conformitate cu dispoziţiile articolului 443 alin.(13) din Codul contravenţional. Astfel, în cazul în care procesul-verbal cu privire la contravenţie este încheiat în prezenţa persoanei, prevederile tezei I stabilesc că copia de pe procesul-verbal se înmânează persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, precum şi victimei, la cerere. Totodată, potrivit tezei a II-a din acelaşi articol, în cazul încheierii procesului-verbal în absenţa persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, o copie a acestuia se înmânează în modul prevăzut la articolul 382 alin.(6) din Cod.

46. Curtea observă că în anumite cazuri procesul-verbal cu privire la comiterea unei contravenţii se întocmeşte în prezenţa persoanei, iar în altele procesul-verbal se întocmeşte în lipsa contravenienţilor.

47. Curtea notează că modalitatea şi termenul de înmânare a trimiterilor poştale sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poştale. Astfel, în conformitate cu prevederile punctului 75 din Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016, trimiterile poştale sosite în oficiile poştale i se trimit destinatarului la domiciliu (sau la sediul persoanei juridice) sau i se înmânează la ghişeul oficiului poştal în aceeaşi zi, dar nu mai târziu de a doua zi de la sosire.

48. Analizând dispoziţiile contestate şi cele referitoare la termenul de înmânare a trimiterilor poştale, Curtea reţine că, în cazul livrării copiei procesului-verbal prin intermediul oficiului poştal, termenul de 72 de ore stabilit pentru exercitarea dreptului contravenientului de a achita jumătate din amenda stabilită poate fi diminuat, din cauza expedierii prin poştă, sau chiar epuizat, în cazul unor întârzieri. În acest sens, Curtea menţionează că posibilitatea de a achita jumătate din amenda stabilită reprezintă un drept al contravenientului acordat prin lege, fiind conceput pentru realizarea scopului legitim general al asigurării ordinii publice. Termenul de 72 de ore stabilit de dispoziţiile contestate nu poate fi utilizat contrar scopului pentru care a fost instituit.

49. Pentru a fi realizat acest scop, expedierea copiei procesului-verbal cu privire la contravenţie trebuie efectuată astfel încât dreptul contravenientului de a achita jumătate din amenda stabilită în termen de 72 de ore să poată fi exercitat în mod efectiv şi în totalitatea sa.

50. Aşadar, având în vedere categoria persoanelor informate prin poştă despre existenţa unui proces-verbal privind comiterea unei contravenţii, Curtea observă că măsura legală contestată poate conduce la diminuarea sau chiar la epuizarea termenului de 72 de ore pentru realizarea dreptului de a achita jumătate din amenda stabilită. Prin urmare, această măsură legală nu operează pentru realizarea scopului legitim care stă la baza ei.

51. Această concluzie poate scuti Curtea să-şi continue analiza privind posibilitatea exercitării efective a dreptului de a achita jumătate din amenda contravenţională stabilită, ea fiind suficientă pentru o concluzie referitoare la neconstituţionalitatea măsurii legale contestate. Totuşi, Curtea îşi va consolida raţionamentele prin evaluarea caracterului justificat al tratamentului diferenţiat al persoanelor amendate doar în baza Codului contravenţional, precum şi al celor amendate în baza Codului contravenţional, în comparaţie cu cele amendate în baza Codului penal.

(2) Despre caracterul justificat al tratamentului diferenţiat al unor persoane amendate, permis de Codul contravenţional

52. Curtea observă că persoanele amendate în baza Codului contravenţional, care primesc în timp util, prin intermediul serviciilor poştale, copia procesului-verbal de comitere a unei contravenţii, pot achita jumătate din amendă, pentru că îşi pot realiza în mod efectiv acest drept în cele 72 de ore de la emiterea actului constatator. Spre deosebire de această categorie de persoane, persoanele care primesc copia procesului-verbal prin intermediul serviciilor poştale cu întârziere, astfel încât să nu-şi poată realiza în mod efectiv dreptul de a plăti amenda în jumătate, sunt tratate în mod diferit din motive neimputabile lor.

53. Din perspectiva articolului 16 din Constituţie, acest tratament diferenţiat nu este unul justificat în mod obiectiv şi rezonabil.

(3) Despre caracterul justificat al tratamentului diferenţiat al unor persoane amendate în baza Codului contravenţional, în comparaţie cu unele persoane amendate în baza Codului penal

54. Curtea notează că posibilitatea de a achita jumătate din amenda stabilită este reglementată şi de Codul penal, articolul 64 alin.(3¹) al acestuia stabilind că în cazul infracţiunilor uşoare sau mai puţin grave condamnatul poate achita jumătate din amenda stabilită în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancţiunea amenzii este executată integral.

55. Totodată, Curtea subliniază că legea contravenţională conţine prevederi care pot avea un caracter penal, în sensul autonom al Convenţiei Europene (Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.10 din 10 mai 2016, §47). Totuşi, legislatorul a stabilit „standarde duble” de protecţie în cazul exercitării dreptului de a achita jumătate din amenda stabilită în cazul contravenienţilor. Standardul de protecţie oferit de legea contravenţională denotă un grad mai redus în comparaţie cu cel oferit de legea penală. Însă Curtea Europeană a reţinut în jurisprudenţa sa că, deşi statele au posibilitatea să nu sancţioneze unele infracţiuni sau le pot pedepsi pe cale contravenţională şi nu pe cale penală, autorii conduitelor considerate contrare legii nu trebuie să se afle într-o situaţie defavorabilă din cauză că regimul juridic aplicabil în materie contravenţională este diferit de cel aplicabil în materie penală (hotărârea Anghel v. România, 4 octombrie 2007, §67).

56. Din perspectiva articolului 16 din Constituţie, Curtea observă, din nou, că acest tratament diferenţiat nu este unul justificat în mod obiectiv şi rezonabil.

(4) Despre existenţa unor garanţii care ar compensa deficienţele menţionate în exercitarea dreptului de a plăti amenda contravenţională în jumătate

57. Pentru a aprecia dacă dispoziţiile contestate îi garantează contravenientului posibilitatea de a-şi exercita în mod efectiv dreptul de a achita jumătate din amenda stabilită, Curtea va examina dacă legislaţia oferă suficiente garanţii care ar compensa deficienţele ce decurg din exercitarea efectivă a dreptului acordat prin lege, în procedura parcursă în faţa autorităţilor judiciare.

58. Astfel, Curtea constată că organul legislativ a reglementat la articolul 448 alin.(2) din Codul contravenţional repunerea în termen pentru situaţii când părţile se află în imposibilitatea de a-şi realiza drepturile în termenele stabilite de lege. Pentru a beneficia de repunerea în termen, partea trebuie să dovedească, în primul rând, existenţa unor împrejurări-obstacol mai presus de voinţa sa şi, în al doilea rând, apariţia acestor împrejurări în interiorul termenului legal.

59. În acest sens, Curtea observă că, deşi repunerea în termen poate fi cerută pentru motive întemeiate, Codul contravenţional nu prevede posibilitatea acestei practici atunci când termenul stabilit pentru achitarea amenzii în jumătate a expirat din motive care nu îi pot fi imputate contravenientului. De fapt, dispoziţiile articolului 448 alin.(2) din Codul contravenţional stabilesc că repunerea în termen poate fi aplicată doar în cazul omiterii termenului de contestare a deciziei agentului constatator, nu şi în alte situaţii.

60. Prin urmare, având în vedere cele menţionate supra, Curtea reţine că prevederile legale nu oferă un mecanism care ar permite remedierea suficientă a obstacolelor ce decurg din exercitarea efectivă de către contravenient a dreptului său de a achita jumătate din amenda stabilită, citit prin prisma dreptului său de proprietate.

61. Aşadar, Curtea reţine că în cazul în care decizia de sancţionare a contravenientului este adoptată în lipsa acestuia şi îi este adusă la cunoştinţă cu întârziere prin intermediul oficiului poştal dreptul contravenientului de a achita jumătate din amenda stabilită poartă un caracter iluzoriu. Faptul că măsura legală contestată permite o asemenea situaţie prin prevederea expresă, potrivit căreia termenul de 72 de ore începe să curgă din momentul emiterii actului de aplicare a amenzii, demonstrează o desconsiderare a scopului legitim urmărit. În consecinţă, este încălcat dreptul de proprietate al contravenienţilor în discuţie.

62. Totodată, Curtea notează că aceeaşi lege contravenţională permite un tratament diferenţiat nejustificat în mod obiectiv şi rezonabil în cazul contravenienţilor amendaţi, prin încălcarea articolului 16 din Constituţie. Şi reglementarea diferită faţă de legea penală a dreptului de a achita jumătate din amenda stabilită, aşa cum a precizat Curtea la §54 supra, contravine principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

63. Prin urmare, până la modificarea legii de către Parlament, termenul de 72 de ore de achitare a amenzii în jumătate va curge din momentul stabilirii acesteia ori, după caz, din momentul informării contravenientului. Această soluţie nu împiedică Parlamentul să reglementeze o altă modalitate de calculare a termenului de achitare a amenzii în jumătate, cu condiţia respectării considerentelor expuse în prezenta hotărâre.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi e) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite în parte excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către dl Ghenadie Eremciuc, judecător în cadrul Judecătoriei Bălţi, în dosarul nr.5r-570/2017, pendinte la Judecătoria Bălţi.

2. Se declară neconstituţional textul „din momentul stabilirii ei” de la teza I a articolului 34 alin.(3) din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008.

3. Până la modificarea legii de către Parlament, termenul de 72 de ore de achitare a amenzii în jumătate va curge din momentul în care contravenientului i se aduce la cunoştinţă actul cu privire la stabilirea amenzii.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.