H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

nr. 133  din  11.07.2013

 

Monitorul Oficial nr.152-158/1110 din 19.07.2013

 

* * *

Abrogat: 05.05.2019

Hotărîrea BNM nr.83 din 20.03.2019

 

În temeiul art.5 lit.d), 11, 44 lit.a) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.56-57, art.624), cu modificările şi completările ulterioare, şi art.33, 37 şi 40 din Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.78-81, art.199), cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Instrucţiunea privind situaţiile financiare consolidate FINREP, aplicabile băncilor (se anexează).

2. Prima raportare conform instrucţiunii menţionate la punctul 1, urmează a fi prezentată pentru situaţia din 31 decembrie 2013. Concomitent banca va prezenta şi rapoartele respective pentru situaţia din 31 decembrie 2012.

 

 

Anexă

la Hotărîrea Consiliului de administraţie

al Băncii Naţionale a Moldovei

nr.133 din 11 iulie 2013

 

INSTRUCŢIUNE

privind situaţiile financiare consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

1. Prezenta Instrucţiune se aplică băncilor licenţiate (în continuare – bănci) de către Banca Naţională a Moldovei.

2. Băncile sunt obligate să întocmească situaţiile financiare consolidate FINREP (în continuare rapoarte consolidate), în cazul în care deţin controlul entităţii în care s-a investit, posedă investiţii în entităţi asociate sau asocieri în participaţie aşa cum sunt definite în Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF).

3. Rapoartele consolidate vor reflecta operaţiunile şi situaţia financiară la sfîrşitul zilei operaţionale a perioadei gestionare (anului).

4. Noţiunile utilizate în prezenta Instrucţiune sunt definite doar în sensul acesteia şi au semnificaţia prevăzută de către SIRF-uri.

5. În rapoarte consolidate sumele se indică în moneda naţională – leul moldovenesc.

6. Mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine, stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data raportării.

7. Ca regulă generală, indicatorii se reflectă ca valori pozitive, cu excepţia cazurilor cînd se constată profitul/pierderea (care presupune în sine calcularea valorii prin aplicarea formulelor de calcul, în special a diferenţei termenilor); se constată soldul opus celui ordinar pentru valorile necesare de a fi raportate (sold creditor pentru conturile din clasa Active sau Cheltuieli; sold debitor pentru conturile din clasa Obligaţiuni, Capital şi rezerve, Venituri), cu excepţia cazurilor de raportare a sumelor aferente contra-conturilor.

8. Băncile trebuie să întocmească situaţii financiare consolidate utilizînd politici contabile uniforme pentru tranzacţii şi evenimente asemănătoare în circumstanţe similare.

9. Înainte de a fi prezentate la Banca Naţională a Moldovei, datele din rapoartele consolidate întocmite la data de raportare se confruntă cu datele din rapoartele precedente. În cazul în care au fost constatate necorespunderi sau divergenţe esenţiale, concomitent cu raportul prezentat la Banca Naţională a Moldovei se expediază o notă explicativă pe suport hîrtie.

10. Rapoartele consolidate se prezintă în conformitate cu Instrucţiunea privind modul de prezentare de către bănci a rapoartelor în formă electronică la Banca Naţională a Moldovei, aprobată prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.132 din 17.07.2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.157-159/447 din 19.08.2008), cu modificările şi completările ulterioare.

11. După examinarea rapoartelor financiare anuale consolidate de către adunarea generală a acţionarilor, dar nu mai tîrziu de 31 mai după anul de gestiune, băncile prezintă la Banca Naţională a Moldovei rapoartele consolidate conform prezentei instrucţiuni la situaţia din 31 decembrie a anului de gestiune.

12. Periodicitatea prezentării setului rapoartelor consolidate – anual.

 

 

Anexa nr.1

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 1 – BILANŢUL CONSOLIDAT

 

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Bilanţul consolidat reprezintă situaţia financiară la sfîrşitul perioadei de raportare şi are menirea de a reflecta starea financiară consolidată a grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare.

2. În bilanţul consolidat se vor reflecta informaţiile privind activele, datoriile şi capitalul grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare. Instrumentele financiare sunt prezentate pe categorii de active şi datorii financiare.

 

Secţiunea 2

Active

3. “Numerarul” include deţinerile de bancnote şi monede naţionale şi străine aflate în circulaţie şi folosite în mod obişnuit pentru a face plăţi.

4. “Depozitele la vedere şi echivalentele de numerar” includ creditele interbancare acordate pe o perioadă mai mică de 3 luni, inclusiv (mijloace băneşti datorate de bănci, mijloace băneşti datorate de Banca Naţională a Moldovei, mijloace plasate şi credite overnight, precum şi partea corespunzătoare de dobîndă sporită), valori mobiliare de stat şi valori mobiliare emise de Banca Naţională a Moldovei procurate cu o scadenţă mai mică de 3 luni, inclusiv şi negajate, precum şi rezervele obligatorii în lei moldoveneşti.

5. “Activele financiare deţinute pentru tranzacţionare” includ instrumentele derivate, valorile mobiliare cumpărate pentru tranzacţionare (acţiuni, valori mobiliare de stat şi valori mobiliare emise de Banca Naţională a Moldovei), portofolii de credite procurate de la alte entităţi în scopul revînzării.

6. “Activele financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” includ valori mobiliare (acţiuni sau hîrtii de valoare emise de stat) şi portofoliul de credite desemnate la recunoaşterea iniţială la valoarea justă prin profit sau pierdere.

7. “Activele financiare disponibile pentru vînzare” includ valori mobiliare pentru vînzare sau luate în posesie de către grupul de entităţi incluse în perimetrul de consolidare, în schimbul unor datorii (doar acţiuni sau cote de participare), şi respectiv valori mobiliare cumpărate pentru vînzare sau luate în posesie de către grup în schimbul unor datorii (doar valori mobiliare de stat şi valori mobiliare emise de Banca Naţională a Moldovei); portofolii de credite procurate de la alte entităţi cu scopul vînzării ulterioare.

8. “Împrumuturile şi creanţele” includ toate creditele acordate clienţilor şi plasările interbancare cu o scadenţă mai mare de 3 luni, cu excepţia celor interbancare, incluse la “Depozite la vedere şi echivalente de numerar”, rezervele obligatorii în valută străină precum şi avansurile care constituie un element de finanţare, apărut ca urmare a procurărilor în condiţii de decontare amînată, inclusiv creanţele evaluate la cost amortizat, care generează cheltuieli sau venituri aferente dobînzii.

9. “Investiţiile păstrate pînă la scadenţă” includ valori mobiliare de stat, valori mobiliare emise de Banca Naţională a Moldovei şi portofolii de credite, desemnate la recunoaşterea iniţială ca instrumente financiare păstrate pînă la scadenţă, titlurile de împrumut emise de societăţi comerciale sau de organe publice locale.

10. “Instrumentele derivate desemnate ca instrumente de acoperire” includ instrumentele derivate desemnate ca instrumente de acoperire. Contabilitatea de acoperire face legătura între contabilizarea instrumentului acoperit şi cea a instrumentului de acoperire, pentru a permite evidenţierea efectului net al schimbării în valoarea justă sau al modificării fluxurilor de trezorerie. Această poziţie prezintă valoarea instrumentelor derivate care au fost desemnate drept instrumente de acoperire, evidenţiind valoarea acestor instrumente în: a) instrumente de acoperire a valorii juste a instrumentului acoperit şi b) instrumente de acoperire a volatilităţii fluxurilor de trezorerie aferente instrumentului acoperit.

11. “Modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite în cadrul unei operaţiuni de acoperire a valorii juste a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobînzii” prezintă cîştigurile (în cazul în care instrumentul acoperit este un activ), respectiv pierderile (în cazul în care instrumentul acoperit este o datorie) aferente acoperirii riscului de rată a dobînzii.

12. “Imobilizările corporale” includ mijloacele fixe şi investiţiile în active imobiliare, cu deducerea sumei deprecierii acestora şi a sumei amortizării lor.

13. “Imobilizările necorporale” includ fondul comercial (goodwill – preţul de achiziţie al entităţii procurate – valoarea activelor nete ale entităţii procurate) şi active nemateriale, cu deducerea sumei deprecierii şi a sumei amortizării acestora.

14. “Investiţiile în entităţi contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă” include investiţiile în entităţi asociate, asocieri în participaţie şi alte părţi legate contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă.

15. “Creanţele privind impozitele” includ creanţele privind impozitul de profit curent şi cel amînat.

16. “Activele ce ţin de contractele de asigurare şi reasigurare” nu sînt aplicabile sistemului bancar din Republica Moldova, deoarece legislaţia în vigoare nu permite băncilor licenţiate să desfăşoare activităţi de asigurare, însă în cazul în care în cadrul grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare există una sau mai multe entităţi ce practică activitate de asigurare şi/sau reasigurare, la această poziţie urmează a fi recunoscute creanţele aferente activităţii de asigurare şi/sau reasigurare, rezerva de prime pe riscurile primite în reasigurare etc.

17. “Alte active” includ toate celelalte active care nu au intrat în categoriile menţionate mai sus. De asemenea aici se includ activele luate în posesie, care nu se contabilizează conform IFRS 5.

18. “Activele imobilizate şi grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute pentru vînzare” includ activele imobilizate destinate vînzării, inclusiv cele luate în posesie şi care se contabilizează conform IFRS 5.

 

Secţiunea 3

Datorii

19. “Datoriile financiare deţinute pentru tranzacţionare” includ instrumentele derivate care nu sunt desemnate ca instrumente de acoperire, poziţiile scurte (vînzarea de active financiare pe care entitatea le-a împrumutat).

20. “Datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” includ instrumentele desemnate iniţial la recunoaştere la valoarea justă prin profit sau pierdere.

21. “Datoriile financiare evaluate la cost amortizat” includ depozitele clienţilor, obligaţiunile emise de către grupul de entităţi incluse în perimetrul de consolidare, alte împrumuturi, datorii subordonate, împrumuturi overnight, valori mobiliare vîndute cu răscumpărare ulterioară (REPO).

22. “Instrumentele derivate – contabilitatea de acoperire” includ instrumentele derivate desemnate ca instrumente de acoperire.

23. “Modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite în cadrul unei operaţiuni de acoperire a valorii juste a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobînzii”.

24. “Provizioanele” includ provizioanele pentru restructurarea afacerii, datoriile aferente beneficiilor angajaţilor, provizioanele aferente cheltuielilor cu daunele care pot rezulta din procese intentate grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare, angajamentele de finanţare, alte provizioane.

25. “Datorii privind impozitele“ includ datoriile grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare atît privind impozitul pe venitul curent cît şi pe cel amînat. La întocmirea acestei poziţii se va ţine cont de prevederile IAS 1.54 (lit.n-o).

26. “Angajamentele în cadrul contractelor de asigurare şi de reasigurare” în prezent nu sunt aplicabile sistemului bancar din Republica Moldova, deoarece legislaţia în vigoare nu permite băncilor licenţiate să desfăşoare activităţi de asigurare, însă în cazul în care în cadrul grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare există una sau mai multe entităţi ce practică activitate de asigurare şi/sau reasigurare, la această poziţie urmează a fi recunoscute datoriile aferente activităţii de asigurare şi/sau reasigurare, rezervele formate aferente riscurilor specifice activităţii de asigurare şi/sau reasigurare etc.

27. “Alte datorii” includ toate celelalte datorii care nu au intrat în alte categorii.

28. “Capitalul social rambursabil la cerere” include părţile sociale ale organizaţiilor cooperatiste care nu îndeplinesc criteriile IFRIC 2 pentru a fi clasificate drept capitaluri proprii. Nu este aplicabil cadrului curent existent.

29. “Angajamentele incluse în grupurile destinate cedării, clasificate drept deţinute pentru vînzare” include datoriile grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare privind activele imobilizate destinate vînzării care se contabilizează conform IFRS 5.

 

Secţiunea 4

Capital

30. “Capitalul social” cuprinde capitalul vărsat şi nevărsat şi include acţiunile ordinare şi cele preferenţiale emise fără termen. Această poziţie este detaliată în “Capitalul vărsat” şi “Capitalul subscris nevărsat” pentru a asigura delimitarea celor două momente necesare în formarea capitalului social – subscriere, prin care acţionarii sau asociaţii se angajează contractual cu partea de aport adusă, şi vărsare, prin care aceştia pun la dispoziţia societăţii partea de capital subscrisă.

31. “Alte instrumente de capitaluri proprii” includ toate datoriile contractuale, inclusiv cele ce provin dintr-un instrument derivat, care vor avea sau pot avea ca rezultat livrarea viitoare a instrumentelor de capitaluri proprii ale emitentului, împreună cu componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse (instrumente nederivate) emise de entitate; exemplele de instrumente de capitaluri proprii includ acţiunile ordinare care nu pot fi lichidate înainte de scadenţă şi opţiunile call emise care permit deţinătorului să subscrie pentru sau să cumpere un număr fix de acţiuni ordinare care nu pot fi lichidate înainte de scadenţă în entitatea emitentă, în schimbul unei sume fixe în numerar sau a unui alt activ financiar.

32. “Rezervele” includ rezultatul reportat (rezerve legale, rezerve statutare etc.) împreună cu alte rezerve (rezerva de consolidare, rezerva de fuziune etc.), cîştiguri şi pierderi actuariale, recunoscute direct în capitalul propriu şi pierderile cumulate, profit (pierderi) aferent exerciţiului din perioada gestionară, de asemenea şi rezervele de acoperire a riscurilor conform normelor prudenţiale ale Băncii Naţionale a Moldovei.

33. “Acţiunile proprii” includ instrumentele de capitaluri proprii, în sensul IAS 32. 33, care au fost răscumpărate de către entitatea emitentă.

34. “Profitul sau pierderea ce se atribuie acţionarilor băncii (societăţii-mamă)” reprezintă capitalurile proprii într-o entitate, care urmează a fi atribuite societăţii-mamă în limita cotei de participare în capitalul acesteia.

35. “Interesele minoritare (interese care nu presupun control)” reprezintă capitalurile proprii într-o entitate, care nu pot fi atribuite, direct sau indirect, societăţii-mamă.

36. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

Anexa nr.2

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 2 – CONTUL DE PROFIT SAU PIERDERE CONSOLIDAT

 

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. FIN 2 – Contul de profit sau pierdere consolidat este situaţia financiară care conţine informaţii de bază privind veniturile şi cheltuielile legate de activitatea entităţilor care sunt incluse în cadrul grupului consolidat, prezentate ca aparţinînd unei entităţi economice unice.

 

Secţiunea 2

Articolele de profit sau pierdere

2. “Veniturile şi cheltuielile din operaţiuni continue” sunt raportările în contul de profit sau pierdere consolidat separat de activităţile întrerupte. Elementele de venituri sau cheltuieli din operaţiunile continue sunt prezentate după natură. Principalele poziţii sunt împărţite în componente, cu referire la categoriile de instrumente financiare din bilanţul consolidat.

3. “Cîştigurile sau pierderile aferente activelor şi datoriilor financiare” sunt prezentate în secţiunea principală a contului de profit sau pierdere consolidat, pe bază netă.

4. “Veniturile sau cheltuielile din activităţi întrerupte” sunt prezentate la valoare netă.

5. “Veniturile din dobînzi şi cheltuielile cu dobînzile aferente instrumentelor financiare deţinute pentru tranzacţionare şi instrumentelor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” vor fi raportate drept cîştiguri sau pierderi nete aferente acestor categorii de instrumente (care include dobînda acumulată).

6. “Veniturile din dobînzi” includ veniturile din dobînzi şi comisioanele de natura dobînzii aferente creditelor acordate clienţilor, depozitelor interbancare plasate la alte bănci comerciale, la Banca Naţională a Moldovei, creditelor overnight, veniturile din dobînzi obţinute din valorile mobiliare deţinute pînă la scadenţă sau cele desemnate ca fiind disponibile pentru vînzare.

7. “Veniturile din dobînzi, contabilitatea de acoperire” nu se aplică în prezent în Republica Moldova.

8. “Veniturile din dobînzi – alte active” includ sumele reprezentînd venituri din dobînzi ce nu au fost prezentate în alte posturi, cum ar fi veniturile din dobînzi aferente activelor imobilizate şi grupurilor destinate cedării, clasificate drept deţinute pentru vînzare, cîştigul aşteptat aferent activelor utilizate în cadrul planurilor de beneficii determinate post-angajare etc.

9. “Cheltuielile cu dobînzile – alte datorii” includ sumele reprezentînd cheltuieli cu dobînzile ce nu au fost prezentate în alte posturi, cum ar fi cheltuieli cu dobînzile aferente datoriilor incluse în grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute pentru vînzare, creşteri ale valorii contabile a unui provizion care reflectă trecerea timpului, cheltuielile cu dobînda aferente planurilor de beneficii determinate post-angajare etc.;

10. “Veniturile din taxe şi comisioane” includ veniturile de natura comisioanelor.

11. “Cheltuieli cu taxe şi comisioane” includ alte cheltuieli de natura comisioanelor.

12. “Cîştigurile sau pierderile privind activele şi datoriile financiare deţinute pentru tranzacţionare-net” includ rezultatul marcării la piaţă a activelor şi datoriilor financiare, clasificate ca făcînd parte din portofoliul de tranzacţionare. Diferenţele de valoare justă vor afecta contul de profit sau pierdere pe întreaga perioadă de deţinere a acestora.

13. “Cîştiguri sau pierderi privind activele şi datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere-net” includ marcarea la piaţă a activelor şi datoriilor financiare, clasificate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere-net.

14. “Diferenţele de curs de schimb (cîştig/pierdere)-net” includ cîştigul/pierderea netă din operaţiuni cu valută.

15. “Cîştigurile (pierderi) din derecunoaşterea activelor, altele decît cele deţinute pentru vînzare-net” includ cîştiguri/pierderea netă la alte active decît cele descrise în categoriile de mai sus.

16. “Alte venituri”/ “Alte cheltuieli” includ alte venituri/ cheltuieli neaferente dobînzilor.

17. “Cheltuielile administrative” includ cheltuielile privind remunerarea muncii, defalcări privind fondul de pensii, asigurarea socială, prime şi alte cheltuieli administrative.

18. “Amortizarea” include costul aferent amortizării detaliat pentru imobilizări corporale (mijloace fixe), investiţii imobiliare, alte imobilizări necorporale.

19. “Provizioanele (reluări de provizioane) includ cheltuielile de constituire a provizioanelor sau venitul rezultat din reversarea acestora, contabilizate conform IAS 37.

20. “Deprecierea activelor” includ cheltuielile de depreciere a activelor financiare pentru portofoliile definite în bilanţ, conform prevederilor IAS 39 şi deprecierea activelor nefinanciare conform prevederilor IAS 36.

21. “Deprecierea activelor financiare evaluate la cost (instrumente de capitaluri necotate şi instrumente derivate legate de acestea)” includ pierderi din deprecieri decurgînd din aplicarea regulilor din IAS 39.

22. “Profitul sau pierderea din active imobilizate şi grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute pentru vînzare, care nu pot fi considerate activităţi întrerupte” includ cîştiguri/pierderi de la operaţiuni cu active imobilizate şi grupuri destinate cedării conform IFRS 5.

23. “Cheltuielile sau veniturile cu impozitul aferent profitului sau pierderii din operaţiuni continue” reprezintă impozitul pe venit datorat de către grupul de entităţi incluse în perimetrul de consolidare.

24. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri, corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

Anexa nr.3

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 3 – INSTRUMENTE DERIVATE PENTRU TRANZACŢIONARE

 

1. La întocmirea situaţiei financiare consolidate FIN 3 se vor avea în vedere următoarele precizări.

2. Băncile care întocmesc situaţii financiare consolidate prezintă informaţia cu privire la valoarea contabilă şi valoarea noţionalului în cazul instrumentelor derivate deţinute pentru tranzacţionare, defalcate în funcţie de tipul de risc şi de tipul pieţei pe care se tranzacţionează, respectiv pieţe nereglementate şi pieţe organizate.

3. Instrumentele derivate de risc de credit sunt defalcate în funcţie de tipul de produs.

4. Detalierea instrumentelor derivate se va face în următoarele categorii de risc:

1) “Instrumentele derivate pe rata dobînzii”: Instrumentele derivate pe rata dobînzii sunt contractele legate de un instrument financiar purtător de dobîndă ale cărui fluxuri de trezorerie sunt determinate prin referire la ratele dobînzilor sau la un alt contract de rată a dobînzii (de exemplu, o opţiune existentă într-un contract futures de a cumpăra un certificat de trezorerie). Această categorie este limitată la acele contracte ale căror părţi sunt expuse la riscul de rată a dobînzii aferentă unei singure monede. Astfel, această categorie exclude contractele care implică schimbul uneia sau mai multor valute (de exemplu, swap-uri încrucişate şi opţiuni valutare), precum şi alte contracte a căror caracteristică predominantă de risc este riscul valutar, care urmează să fie raportate ca şi contracte pe curs de schimb. Contractele pe rata dobînzii includ acorduri forward pe rata dobînzii, swap-uri pe rata dobînzii într-o singură monedă, futures pe rata dobînzii, opţiuni pe rata dobînzii (incluzînd caps, floors, collars, corridors), swaptions pe rata dobînzii şi warrante pe rata dobînzii.

2) “Instrumentele derivate pe instrumente de capitaluri proprii”: Instrumentele derivate pe instrumente de capitaluri proprii sunt contracte a căror rentabilitate sau parte a rentabilităţii este legată de preţul unui anumit instrument de capitaluri proprii sau de un indice al preţurilor instrumentelor de capitaluri proprii.

3) “Instrumentele derivate pe curs de schimb”: Aceste instrumente derivate includ acele contracte care implică schimbul de monede pe piaţa la termen sau o expunere pe cotaţia aurului. Acestea includ operaţiunile ferme de schimb la termen, contracte swap de trezorerie, contracte swap financiar de valute, futures pe curs de schimb, opţiuni pe curs de schimb, swaps pe curs de schimb şi warrante pe curs de schimb. Instrumentele derivate pe cursul de schimb includ toate contractele care implică expunerea la cel puţin o valută, indiferent dacă este vorba de expunerea la ratele de dobîndă aferente acestora sau de expunerea la evoluţia cursurilor de schimb. Contractele pe aur includ toate contractele care implică expunerea pe cotaţiile acestuia.

4) “Instrumente derivate pe riscul de credit”: Instrumentele derivate pe riscul de credit reprezintă contracte în care valoarea la scadenţă este legată în primul rînd de bonitatea unui anumit credit de referinţă. Contractele prevăd un schimb de plăţi în care cel puţin una dintre acestea este determinată de performanţa creditului de referinţă. Valoarea la scadenţă depinde de o serie de evenimente, cum ar fi neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, reducerea ratingului sau o modificare stipulată a marjei de credit aferente activului de referinţă.

5) “Instrumente derivate pe mărfuri”: Aceste instrumente derivate reprezintă contracte a căror rentabilitate sau parte a rentabilităţii este legată de preţul unei mărfi sau de valoarea indicelui aferentă unei mărfi cum ar fi un metal preţios (altul decît aurul), petrolul sau produsele agricole.

6) “Instrumentele derivate legate de alţi indici”: Aceste instrumente derivate sunt orice alte contracte derivate care nu implică o expunere pe cursul de schimb, pe rata dobînzii, pe instrumente de capitaluri proprii, pe mărfuri sau pe riscul de credit (ex. derivative climatice sau pe asigurări).

5. Atunci cînd un instrument derivat este influenţat de mai mult decît un tip de risc, instrumentul este atribuit celui mai sensibil tip de risc; în cazul în care, din motive practice, băncile raportoare au îndoieli cu privire la clasificarea corectă a instrumentelor derivate cu expunere multiplă, acestea ar trebui să clasifice aceste instrumente în conformitate cu următoarea ordine de prioritate:

1) “Mărfuri”: Toate tranzacţiile cu instrumente derivate care implică o marfă sau expunerea la un indice de mărfuri, indiferent dacă acestea implică sau nu o expunere comună pe mărfuri şi pe orice altă categorie de risc (de exemplu, riscul de curs de schimb, de rată a dobînzii sau al instrumentelor de capitaluri proprii), trebuie raportate în această categorie.

2) “Instrumente de capitaluri proprii”: Cu excepţia contractelor cu o expunere comună pe mărfuri şi instrumente de capitaluri proprii care urmează să fie raportate ca instrumente derivate pe mărfuri, toate tranzacţiile cu instrumente derivate legate de performanţa instrumentelor de capitaluri proprii sau a indicilor de instrumente de capitaluri proprii trebuie raportate în această categorie. Aceasta înseamnă că instrumentele derivate pe instrumente de capitaluri proprii cu expunere la riscul de curs de schimb sau de rată a dobînzii trebuie incluse în această categorie.

3) “Curs de schimb”: Această categorie va cuprinde toate tranzacţiile cu instrumente derivate (cu excepţia celor deja raportate în categoriile “Mărfuri” sau “Instrumente de capitaluri proprii”), cu expunere la cel puţin o valută, fie prin rata dobînzii, fie prin cursul de schimb.

6. Valoarea contabilă trebuie să fie raportată separat pentru instrumentele derivate cu valoare justă pozitivă (“Active”), respectiv pentru cele cu valoare justă negativă (“Datorii”).

7. “Valoarea noţionalului” este valoarea nominală a tuturor contractelor încheiate, dar care nu au fost încă decontate la data raportării. În particular, pentru determinarea valorii noţionalului se iau în consideraţie următoarele reguli:

1) Pentru contractele cu valoarea nominală sau valoarea noţionalului variabilă baza de raportare va fi valoarea nominală sau valoarea noţionalului la data raportării;

2) Valoarea noţionalului care urmează să fie raportată pentru un contract derivat, cu o componentă de multiplicare este suma noţională sau valoarea nominală efectivă din contract, rezultată în urma aplicării factorului de multiplicare;

3) Swap-uri: valoarea noţională a unui swap este valoarea principalului pe care se bazează schimbul de dobînzi, schimbul valutar sau alte venituri sau cheltuieli;

4) Contractele bazate pe mărfuri sau pe instrumente de capitaluri proprii:

a) valoarea noţională care trebuie raportată pentru un contract pe mărfuri sau pe instrumente de capitaluri proprii este cantitatea (de exemplu, numărul de unităţi) mărfii sau a instrumentelor de capitaluri proprii contractate pentru cumpărare sau vînzare, înmulţită cu preţul contractual al unei unităţi;

b) valoarea noţionalului care trebuie raportată pentru contractele pe mărfuri, cu schimburi multiple ale principalului, este cantitatea contractuală, înmulţită cu numărul schimburilor de principal rămase, potrivit contractului;

c) instrumente derivate pe riscul de credit: valoarea contractului care urmează să fie raportată pentru instrumentele derivate pe riscul de credit este valoarea nominală a creditului de referinţă relevant.

8. Coloana “Valoarea noţionalului” pentru instrumentele derivate include, pentru fiecare element linie, suma valorilor noţionale ale tuturor contractelor în care entitatea raportoare este contra-parte, indiferent dacă, avînd în vedere valorile lor juste, instrumentele derivate sunt considerate active sau datorii în bilanţ; nu sunt admise compensări între sumele noţionale.

9. Coloana “din care, vîndute” se referă la acele elemente linie în care se raportează contractele de opţiuni (respectiv pentru “opţiunile OTC”, “opţiunile pe pieţe organizate”, “mărfuri” şi “altele”) şi la instrumentele derivate pe riscul de credit şi include valorile noţionale (preţul de exercitare) ale acestor contracte în care contrapartidele (deţinătorii opţiunii) entităţii raportoare (emitentul opţiunii) au dreptul să exercite opţiunea; pentru elementele linie referitoare la instrumentele derivate pe riscul de credit, valorile noţionale ale contractelor în care entitatea raportoare (vînzătorul de protecţie) a vîndut (dă) protecţie contrapartidelor sale (cumpărătorii de protecţie).

10. Datele privind instrumentele derivate deţinute pentru tranzacţionare care se califică drept “operaţiuni de acoperire economică” sunt de asemenea raportate separat pe fiecare tip de risc (rîndul “din care”). La această poziţie sunt incluse acele instrumente derivate contabilizate ca deţinute pentru tranzacţionare, dar folosite ca instrumente de acoperire economică (şi nu contabilă) a activelor şi datoriilor care nu sunt incluse în portofoliile “deţinute pentru tranzacţionare”; exceptate acele instrumente derivate deţinute în mod efectiv pentru tranzacţionare, deci cu scopul principal al obţinerii de cîştiguri proprii.

11. Valoarea contabilă şi valoarea noţională totală a instrumentelor derivate deţinute pentru tranzacţionare, care sunt tranzacţionate pe piaţa OTC, trebuie să fie raportate pe următoarele tipuri de contrapartide: bănci, instituţii ale mediului financiar nebancar şi altele (toate celelalte tipuri de contrapartide).

12. Defalcarea pe contrapartide a instrumentelor derivate pe riscul de credit se referă la sectorul căruia îi este atribuită contrapartida entităţii raportoare din contract (cumpărătorul sau vînzătorul de protecţie).

13. Instrumentele derivate incluse în instrumente hibride (combinate) care au fost separate de contractul gazdă trebuie să fie incluse în FIN 1 şi în FIN 3, în funcţie de natura instrumentului derivat; dacă instrumentul hibrid este evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere, contractul trebuie inclus în categoria “deţinute pentru tranzacţionare” sau “instrumente financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere”.

14. Instrumentele derivate care nu au fost clasificate ca instrumente de acoperire eficientă în conformitate cu IAS 39 trebuie incluse în categoria “deţinute pentru tranzacţionare”. Acest principiu se aplică chiar şi pentru instrumentele derivate care sunt “deţinute pentru scopuri de acoperire”, aşa cum este descris mai sus sau sunt legate de instrumente de capitaluri proprii necotate a căror valoare justă nu poate fi evaluată în mod credibil.

15. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

Anexa nr.4

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 5 – CLASIFICAREA ACTIVELOR FINANCIARE

 

1. La întocmirea situaţiei financiare consolidate FIN 5 se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) Instrumentele de datorie sunt instrumente deţinute de către grupul de entităţi incluse în perimetrul de consolidare, emise ca titluri, care nu sunt considerate credite în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei;

2) Împrumuturile şi creanţele includ şi operaţiunile de leasing financiar.

2. Tabelul FIN 5.A prezintă clasificarea depozitelor la vedere şi a echivalentelor de numerar pe instrumente de datorie (hîrtii de valoare) şi credite şi avansuri. Acest tabel include toate depozitele/plasările overnight şi depozitele/plasările cu termen de scadenţă pînă la 3 luni, inclusiv, precum şi hîrtii de valoare emise pe termen de pînă la 3 luni, inclusiv. În categoria de credite şi avansuri se includ creditele achiziţionate de la o altă entitate pe un termen de 3 luni, inclusiv, pentru a fi revîndute ulterior.

3. Tabelul FIN 5.B prezintă clasificarea activelor financiare deţinute pentru tranzacţionare, care includ valorile mobiliare cumpărate pentru tranzacţionare, portofolii de credite procurate de la alte entităţi în scopul revînzării.

4. Tabelul FIN 5.C prezintă clasificarea activelor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, care includ valori mobiliare (acţiuni sau hîrtii de valoare emise de stat) şi portofoliul de credite desemnate la recunoaşterea iniţială la valoarea justă prin profit sau pierdere.

5. Tabelul FIN 5.D cuprinde o împărţire pe tipuri de instrumente a activelor financiare disponibile pentru vînzare, pentru care băncile trebuie să indice valoarea justă a activelor depreciate şi respectiv a activelor nedepreciate, precum şi valoarea cumulată a pierderilor din depreciere recunoscute în profit sau pierdere, aşa cum se prezintă aceasta la data de raportare.

6. Tabelul FIN 5.E are ca scop o evaluare a calităţii generale a portofoliilor de împrumuturi şi creanţe, precum şi investiţii păstrate pînă la scadenţă, împărţite în funcţie de tipul de instrument şi de tipul de contrapartidă, prin clasificarea lor în active nedepreciate şi depreciate.

7. La repartizarea pe tipul de contrapartidă se va ţine cont de următoarele:

1) La Bănci centrale se reflectă depozitele plasate la Banca Naţională a Moldovei pe o perioadă mai mare de 3 luni, tranzacţiile REPO cu Banca Naţională a Moldovei;

2) La Administraţii generale se reflectă creditele acordate unităţilor administrativ-teritoriale, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, Guvernului;

3) La Bănci se reflectă creditele acordate altor bănci, tranzacţii REPO cu alte bănci;

4) La Instituţii ale mediului financiar nebancar se reflectă creditele acordate altor instituţii financiare, participanţi la piaţa financiară nebancară conform Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare nr.192-XIV din 12.11.1998, creditele acordate organizaţiilor internaţionale, precum Comunităţii Europene, Fondului Monetar Internaţional, Băncii Reglementărilor Internaţionale;

5) La Societăţi nefinanciare. Societăţi se reflectă creditele acordate clienţilor din sectorul corporativ (societăţi comerciale etc.);

6) La Societăţi nefinanciare. Retail se reflectă creditele acordate ÎMM şi non-ÎMM. Creditele pentru ÎMM sunt creditele acordate pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat persoanelor care, în conformitate cu Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii nr.206-XVI din 07.07.2006, sunt calificate ca întreprinderi micro-, mici şi mijlocii. Creditele pentru non-ÎMM sunt creditele acordate partidelor politice, bisericilor, organizaţiilor necomerciale şi non-guvernamentale şi altele cu scop necomercial.

7) La Gospodării ale populaţiei. Societăţi se reflectă creditele acordate persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate (întreprinderi individuale, patente, avocaţii);

8) La Gospodării ale populaţiei. Retail – se reflectă creditele acordate persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate.

8. În coloana “Activele nedepreciate” din FIN 5.E se va reflecta valoarea brută a activelor financiare nedepreciate. Activele nedepreciate sunt acele active, pentru care banca a determinat că nu există nicio dovadă obiectivă de depreciere pentru un activ financiar evaluat individual conform SIC 39.

9. Ajustările specifice pentru deprecieri identificate la nivel individual, ajustările specifice pentru deprecieri identificate la nivelul grupurilor de active financiare, precum şi ajustările colective pentru pierderi generate dar neidentificate trebuie prezentate separat.

10. Evaluarea colectivă a deprecierii se aplică activelor financiare care nu sunt semnificative la nivel individual, precum şi activelor financiare pentru care nu există un indiciu obiectiv de depreciere individuală. Această abordare nu interzice grupului să efectueze o evaluare individuală a deprecierii creditelor care nu sunt semnificative la nivel individual.

11. Valoarea “Ajustărilor colective pentru pierderi generate dar neidentificate” este valoarea pierderilor din depreciere determinată ca rezultat al procesului de evaluare colectivă a deprecierii creditelor semnificative nedepreciate la nivel individual şi a creditelor nesemnificative pentru care nu s-au constituit ajustări specifice pentru depreciere la nivel individual sau colectiv.

12. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.5

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 6 – CLASIFICAREA CREDITELOR ŞI AVANSURILOR

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 6 reprezintă o detaliere a creditelor şi avansurilor pe două tipuri: după produse şi în funcţie de tipurile de garanţii şi gaj.

2. La întocmirea situaţiei FIN 6 se va ţine cont de următoarele precizări:

1) Prezentarea creditelor şi avansurilor se face pe tipuri de produse, la valoarea contabilă netă (adică suma rezultată după deducerea ajustărilor pentru depreciere);

2) Semnificaţia tipurilor de credite şi avansuri este următoarea:

a) poziţia “La vedere (la cerere) şi cu preaviz (cont curent)” include soldurile ce urmează a fi primite la cerere, cu preaviz, precum alte solduri similare (de exemplu, credite care sunt depozite la vedere pentru împrumutat), indiferent de forma lor juridică. Acest post include, de asemenea, overdrafturile (sumele reprezentînd “descoperiri de cont”);

b) poziţia “Credite ipotecare (credite garantate cu ipotecă)” include creditele asigurate cu bunuri imobiliare (persoane fizice şi juridice);

c) poziţia “Alte credite garantate” include creditele asigurate prin alt gaj decît “credite garantate cu ipotecă”, “contracte de leasing financiar” şi “credite acordate în cadrul operaţiunilor reverse repo” (de exemplu, depuneri de titluri de valoare, numerar sau alte garanţii);

d) poziţia “Creanţe comerciale” include creditele acordate altor debitori în baza efectelor de comerţ sau altor documente care dau dreptul de a primi veniturile din tranzacţiile de vînzare de bunuri sau prestare de servicii. În această categorie se includ şi operaţiunile de factoring (atît cu recurs cît şi fără recurs);

e) poziţia “Leasing financiar” include valoarea contabilă a creanţelor din leasing financiar astfel cum sunt definite în IAS 17;

f) poziţia “Credite acordate în cadrul operaţiunilor reverse repo” include finanţările acordate în schimbul valorilor mobiliare cumpărate în cadrul acordurilor de răscumpărare sau împrumutate în cadrul acordurilor de împrumut de valori mobiliare;

g) poziţia “Credite de consum” include credite acordate în principal pentru cheltuieli personale care nu sunt garantate, precum şi credite acordate altor categorii (gospodăriilor, societăţilor nefinanciare, altor instituţii financiare) prin utilizarea cardurilor de debit cu facilităţi de overdraft (descoperit de cont) sau a cardurilor de credit;

h) poziţia “Alte credite la termen” include soldurile debitoare în cadrul tranzacţiilor negarantate, cu scadenţe sau termene contractuale fixe care nu sunt incluse în alte posturi. Această categorie include, de asemenea, plasările interbancare, indiferent dacă sunt transferabile sau nu, alte ajutoare financiare pe perioadă determinată, “credite subordonate” (credite care prevăd un drept de creanţă auxiliar asupra instituţiei emitente, care poate fi exercitat numai după satisfacerea tuturor cererilor de rang superior) şi “finanţările de proiecte” (credite care sunt recuperate numai din veniturile proiectelor finanţate);

i) poziţia “Altele” include creanţele care nu pot fi clasificate drept “credite” cum ar fi sumele brute de primit în ceea ce priveşte elementele în curs de clarificare (de exemplu, fonduri aflate în aşteptarea plasamentului, transferului sau decontării) şi elementele în tranzit (de exemplu cecuri şi alte forme de plată care au fost remise spre încasare);

j) poziţia “Credit pentru consum garantat” include credite de consum, aşa cum au fost definite mai sus, care sunt garantate.

3) Tabelul FIN 6.B cuprinde informaţii cu privire la partea din valoarea contabilă a creditelor şi avansurilor incluse în FIN 6.A, care este acoperită prin garanţii reale (imobiliare şi/sau alte active) sau prin garanţii financiare;

4) Gajul/garanţia maximă care pot fi luate în considerare în comparaţie cu valoarea netă contabilă a creditelor şi avansurilor din FIN 6.A urmează regula potrivit căreia suma valorilor garanţiei financiare şi/sau a gajului avută în vedere pentru determinarea valorilor înscrise în coloanele aferente FIN 6.B nu poate depăşi valoarea contabilă a creditului în cauză. Pentru acest scop, valorile contabile calculate separat în raportul FIN 6.A nu trebuie să fie cumulate în FIN 6.B;

5) La întocmirea situaţiei FIN 6.B se va ţine cont de următoarele precizări:

a) la poziţia “Credite ipotecare (credite garantate cu ipotecă)”, coloana “Rezidenţial” include garanţiile sub formă de proprietate rezidenţială (locativă), iar coloana “Comercial” include garanţiile sub formă de proprietate comercială;

b) la poziţia “Alte credite garantate”, “Numerar” se referă depozitele-garanţii şi gajuri pe titluri de datorie emise de către entitatea raportoare, iar “Altele” se referă la gajuri pe valori mobiliare sau alte active;

c) poziţia “Garanţii financiare” include contracte care impun emitentului să efectueze plăţi specificate pentru a compensa pierderile deţinătorului survenite din cauza faptului că un anumit debitor nu reuşeşte să facă plata la termen în conformitate cu termenele iniţiale sau modificate ale unui instrument de datorie;

6) Pentru creditele şi avansurile care sunt garantate cu mai mult de un tip de gaj sau garanţie, valoarea maximă a gajului/garanţiei care poate fi luată în considerare trebuie să fie repartizată între diferite coloane conform calităţii gajului, începînd cu acela care are cea mai înaltă calitate.

7) Informaţiile cu privire la contrapartide se referă la contrapartida creditului, nu la contrapartida gajului. Repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua ţinînd cont de termenii specificaţi în FIN 5 – Clasificarea activelor financiare.

3. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri, corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

 

 

Anexa nr.6

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 7 – INFORMAŢII REFERITOARE LA ACTIVELE DEPRECIATE ŞI RESTANTE

 

1. La întocmirea situaţiei financiare consolidate FIN 7 se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) Această situaţie prezintă o analiză a maturităţii activelor care sunt restante la data de raportare, dar nu sunt depreciate şi se referă la activele financiare incluse în categoriile: disponibile pentru vînzare, împrumuturi şi creanţe, precum şi păstrate pînă la scadenţă;

2) Activele sunt considerate restante atunci cînd contrapartida nu reuşeşte să efectueze o plată la termenul prevăzut în contract. Valorile unor astfel de active trebuie raportate şi împărţite în funcţie de numărul de zile de întîrziere la plată. Analiza activelor restante nu trebuie să includă niciun activ depreciat, avînd în vedere că valoarea contabilă a activelor depreciate trebuie să fie prezentată separat de activele restante;

3) Activele financiare restante, dar nedepreciate se reflectă în coloanele 1-4 la valoarea contabilă netă;

4) Atunci cînd termenii şi condiţiile activelor financiare care au fost clasificate drept restante se renegociază, termenii şi condiţiile noului acord contractual se aplică pentru a determina dacă activul financiar rămîne sau nu restant;

5) Coloana “Valoarea cumulativă a instrumentelor financiare derecunoscute reflectate direct în contul de profit sau pierdere” include sumele principalului şi dobînzii restante ale oricăror instrumente de datorie, credite şi avansuri depreciate pe care entitatea raportoare nu le mai recunoaşte, independent de portofoliul în care au fost incluse. Aceste sume trebuie să fie raportate pînă cînd toate drepturile entităţii au fost stinse (prin expirarea termenului de prescriere, ştergere de datorie sau din alte cauze) sau pînă la recuperare. Pentru instrumentele de capitaluri proprii, această coloană include valoarea din cost care a fost anulată în condiţiile în care există cel puţin o posibilitate de recuperare. Anulările includ atît reducerile în valoarea contabilă a activelor financiare depreciate recunoscute direct în profit sau pierdere, cît şi reducerile valorilor înregistrate în conturile de ajustări pentru depreciere în contrapartidă cu activele financiare depreciate;

6) repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua conform termenilor specificaţi în FIN 5 – Clasificarea activelor financiare.

2. Semnificaţia tipurilor de credite şi avansuri va fi cea descrisă în FIN 6 – Clasificarea creditelor şi avansurilor, cu excepţia creditelor de consum garantate, care urmează a fi reflectate în categoria “Alte credite garantate”.

3. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

Anexa nr.7

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 9 – INFORMAŢII PRIVIND RISCUL DE CREDIT

ŞI DEPRECIEREA ACTIVELOR

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 9.A reprezintă detalieri ale poziţiilor “Deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” şi “Deprecierea activelor nefinanciare”.

2. Acest raport cuprinde inclusiv informaţii privind acordurile de răscumpărare. Criteriile de raportare a informaţiilor privind operaţiunile Repo şi reverse Repo vor avea în vedere următoarele:

1) Acordurile de răscumpărare (“Repo”) cuprind tranzacţiile în care entitatea raportoare primeşte numerar în schimbul activelor financiare vîndute la un anumit preţ, însoţite de un angajament de răscumpărare a aceloraşi active (sau a unor active identice) la un preţ fixat, la o dată viitoare specificată. Sumele primite de către entitatea raportoare în schimbul activelor financiare transferate către o terţă parte (“cumpărătorului temporar”) urmează să fie clasificate ca “acorduri de răscumpărare”, în cazul în care există un angajament pentru a inversa operaţiunea şi nu doar o opţiune de a face acest lucru;

2) Următoarele variante de operaţiuni de tip Repo sunt toate clasificate ca “acorduri de răscumpărare”:

a) sume primite în schimbul titlurilor de valoare transferate temporar unui terţ sub formă de împrumuturi de titluri garantate cu numerar; şi

b) sume primite în schimbul titlurilor de valoare transferate temporar unui terţ sub forma unui acord de vînzare/răscumpărare;

3) Informaţiile privind acordurile de răscumpărare ce implică deţinerea de gaj (depus de către o altă parte), care ar putea fi redat în garanţie de către grupul de entităţi incluse în perimetrul de consolidare în cadrul unei operaţiuni “Repo”, precum şi gajul deţinut în cadrul unei operaţiuni “reverse Repo” care ar putea fi vîndut, sunt prezentate în tabelul FIN 9.C. În acest raport se include informaţia aferentă gajului numai în situaţia în care se permite vînzarea sau redarea în garanţie a gajului în absenţa situaţiilor de neîndeplinire a obligaţiilor de către proprietarul gajului, de ex. în cadrul operaţiunilor Repo.

3. Tabelul FIN 9.A conţine informaţii privind perioada curentă (majorări de provizion, diminuări de provizion şi deprecierea cumulată pentru categoriile de active financiare (grupate pe portofolii conform bilanţului)), precum şi pentru activele nefinanciare, poziţia “Altele” include activele luate în posesie ca urmare a nerambursării creditului.

4. Tabelul FIN 9.B prezintă mişcările înregistrate în cursul perioadei (cumulativ de la începutul anului), detaliat pentru provizioanele individuale, colective aferente activelor financiare. La întocmirea situaţiei FIN 9.B se vor lua în consideraţie următoarele precizări:

a) În coloana “Sold de deschidere” se va reflecta soldul iniţial al deprecierii la începutul primei zile calendaristice ale anului, care va coincide cu soldul final al deprecierii la sfîrşitul anului precedent;

b) În coloana “Sume utilizate” vor fi reflectate sumele deprecierii utilizate la casarea/derecunoaşterea activului financiar necolectabil (irecuperabil) din bilanţul băncii, urmare a necorespunderii acestora criteriilor de recunoaştere a activelor financiare;

c) În coloana “Majorări ale ajustărilor pentru depreciere pentru pierderi probabile estimate în cursul perioadei” se vor reflecta sumele deprecierii formate cumulativ de la începutul anului aşa cum este prevăzut în IAS 39.63-64;

d) În coloana “Diminuări ale ajustărilor pentru depreciere pentru pierderi probabile estimate în cursul perioadei” se va prezenta cumulativ de la începutul perioadei diminuările de depreciere aşa cum este prevăzut în IAS 39.65 şi urmare a rambursării/achitării activului financiar;

e) Coloana “Alte ajustări” reprezintă ajustările deprecierii constatate ca urmare a diferenţelor de curs, combinărilor de entităţi, achiziţiilor şi cedărilor de întreprinderi fiice etc.;

f) În coloana “Transfer între tipuri de deprecieri” urmează a fi prezentată reclasificarea sumei deprecierii ca urmare a reclasificării activului financiar după cum este prevăzut în punctul 6, lit.b) din prezentul raport;

g) Coloana “Sold de închidere” reprezintă soldul deprecierii la sfîrşitul ultimei zile calendaristice a anului;

h) În coloana “Recuperări contabilizate direct în profit sau pierderi” urmează a fi prezentate sumele recuperate de către bancă aferente activelor financiare necolectabile (irecuperabile) derecunoscute/casate anterior din bilanţ ca urmare a necorespunderii acestora criteriilor de recunoaştere a activelor financiare şi care sunt constatate direct în contul de profit sau pierderi;

i) În coloana “Ajustări contabilizate direct prin profit sau pierderi” urmează a fi reflectate ajustările care nu au fost incluse în coloanele 2-6 şi 8.

5. Tabelul FIN 9.D se referă la valoarea cumulată, la sfîrşitul perioadei de raportare, a activelor executate, care nu sunt clasificate ca fiind “Imobilizări corporale”.

6. În cazul în care în decursul perioadei un activ care era identificat la nivelul grupurilor de active, banca a luat decizia de al identifica la nivel individual sau viceversa, atunci:

a) la completarea raportului FIN 9.A, rulajele respective la conturile de depreciere urmează a fi excluse la completarea col.1 şi col.2, astfel încît în col.1 grupul de entităţi incluse în perimetrul de consolidare să prezinte sumele deprecierilor efectiv formate, iar în col.2 reversările deprecierilor anterior formate;

b) la completarea raportului FIN 9.B, aceste mişcări urmează să fie reflectate în coloana “Transfer între tipuri de deprecieri”. Spre exemplu: dacă un credit care era identificat la nivelul grupurilor de active, banca a luat decizia de al identifica la nivel individual, atunci va reflecta soldul deprecierii formate cu semnul “+” în rd.020, rd.040 (ţinîndu-se cont de contraparte) şi cu semnul “-” în rd.050, rd.070 (de asemenea ţinîndu-se cont de contraparte).

7. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.8

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 10 – DATORII FINANCIARE

 

1. La întocmirea situaţiei financiare consolidate FIN 10 se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) “Depozitele” cuprind:

a) depozitele de economii reglementate trebuie să fie clasificate sau ca depozite la termen sau ca depozite rambursabile după notificare şi distribuite în conformitate cu defalcarea în funcţie de contrapartidă;

b) depozitele de economii la vedere netransferabile care, deşi din punct de vedere legal sunt rambursabile la cerere, sunt supuse unor sancţiuni şi restricţii semnificative şi au caracteristici asemănătoare depozitelor la vedere, sunt clasificate ca depozite rambursabile după notificare.

2) “Depozitele rambursabile după notificare” includ depozite netransferabile, fără termen, care nu pot fi transformate în numerar decît după expirarea unei perioade notificate; înainte de expirarea perioadei notificate transformarea în numerar nu este posibilă sau este posibilă numai cu plata unor penalităţi. Acestea includ depozite care, deşi din punct de vedere legal pot să fie lichidate la cerere, sunt supuse unor penalizări şi restricţii în conformitate cu practicile naţionale, şi conturi de investiţii fără perioadă notificată sau scadenţă convenită, dar care prevăd condiţii de retragere restrictive.

3) “Datoriile constituite prin titluri” se referă la instrumente de datorie emise ca titluri de valoare de către entitatea raportoare, care nu sunt depozite. Acest post include “Certificate de depozite”; “Carnete şi librete de economii” (inclusiv atunci cînd sunt dematerializate); “Obligaţiuni” (convertibile şi neconvertibile); “Altele”.

4) “Alte datorii financiare” includ toate datoriile financiare din aria de aplicabilitate a IAS 39, altele decît instrumentele derivate, poziţii scurte, depozite şi datorii constituite prin titluri, respectiv, garanţii financiare, angajamente de creditare, dividende de plătit şi sume de plătit cu privire la elementele în curs de clarificare, elementele în tranzit şi decontările ulterioare ale tranzacţiilor cu titluri de valoare şi de schimb valutar.

5) Pentru “Datoriile subordonate” (FIN 10.B) se vor lua în considerare următoarele:

a) datoriile subordonate emise sub forma de titluri de valoare trebuie să fie clasificate ca “datorii constituite prin titluri”;

b) datoriile subordonate sub formă de împrumuturi trebuie să fie clasificate ca “datorii sub formă de împrumuturi”.

6) Repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua conform termenilor specificaţi în FIN 5 – Clasificarea activelor financiare. Depozitele deschise pentru organizaţiile internaţionale, precum Comunităţile Europene, Fondul Monetar Internaţional, Banca Reglementărilor Internaţionale se vor reflecta la poziţia “Instituţii ale mediului financiar nebancar”.

2. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

 

 

Anexa nr.9

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 13 – IMOBILIZĂRI CORPORALE ŞI NECORPORALE

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 13.A prezintă valoarea imobilizărilor corporale, investiţiilor imobiliare şi a altor imobilizări necorporale din FIN 1.1, împărţite în conformitate cu criteriile utilizate pentru evaluarea acestora (modelul reevaluării, modelul valorii sau modelul costului) în conformitate cu politica de contabilitate a băncii.

2. În FIN 13.B IMOBILIZĂRI CORPORALE ŞI NECORPORALE: ACTIVE CE FAC OBIECTUL LEASINGULUI OPERAŢIONAL se prezintă valorile elementelor dezvăluite în tabelul FIN 13.A, care sunt date de către grupul de entităţi incluse în perimetrul de consolidare în leasing operaţional terţelor părţi (în calitate de locator).

3. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

 

 

Anexa nr.10

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 14 – PROVIZIOANE

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 14 prezintă reconcilierea între valoarea contabilă a postului “Provizioane” din FIN 1.2 la începutul şi sfîrşitul perioadei, împărţită pe tipuri de modificări.

2. Coloana “Provizioane pentru beneficiile angajaţilor” este împărţită în următoarele două poziţii:

1) Coloana “Pensii şi alte obligaţii pentru beneficii acordate după pensionare” cuprinde datoria privind beneficiul angajaţilor, astfel cum este definit în IAS 19.54;

2) Coloana “Alte beneficii ale angajaţilor” cuprinde valoarea recunoscută ca datorie pentru următoarele categorii:

a) beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor, în conformitate cu IAS 19.10 atunci cînd există o incertitudine cu privire la suma care trebuie cazul în care nu există incertitudine, cheltuiala acumulată este inclusă în “Alte provizioane”);

de contribuţii determinate, în conformitate cu IAS 19.44. (a);

c) alte beneficii pe termen lung ale angajaţilor, în conformitate cu IAS 19.128;

d) beneficii pentru terminarea contractului de muncă, în conformitate cu IAS 19.133.

3. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

Anexa nr.11

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 15 – STRUCTURA GEOGRAFICĂ

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 15 reprezintă structurarea pe zone geografice a activelor şi datoriilor grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare în baza ţării de reşedinţă a părţii contractante.

2. Structura geografică prezentată în tabelul 15.A şi 15.B se diferenţiază în “local”, “statele membre ale Uniunii Economice şi Monetare (UEM)”, “alte ţări ale Uniunii Europene (UE)”, “SUA”, “ţările şi/sau zonele Off-shore” şi “restul lumii”. Prin local se presupune ţara autorităţii naţionale de supraveghere (Republica Moldova) care primeşte raportul. Pentru determinarea ţărilor membre ale UE, precum şi ale statelor UEM se va prelua informaţia respectivă, plasată pe paginile-web oficiale a Uniunii Europene şi a Băncii Centrale Europene, iar pentru ţările şi/sau zonele off-shore – Anexa nr.3 “Ţările şi/sau zonele off-shore” la Ghidul activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

3. În cazul în care titlurile de creanţă emise de către grupul de entităţi incluse în perimetrul de consolidare nu pot fi structurate conform reşedinţei geografice a deţinătorului fără suportarea unor costuri excesive, acestea trebuie clasificate, convenţional, în funcţie de ţara de reşedinţă a pieţei pe care acestea sunt tranzacţionate.

4. Pentru activele/datoriile nefinanciare care nu sunt nici contractuale nici statutare este necesar a aplica următoarele principii de clasificare:

1) pentru imobilizările corporale se utilizează locaţia fizică a activelor;

2) pentru datoriile necontractuale şi imobilizările necorporale necontractuale se utilizează reşedinţa entităţii care le-a recunoscut în bilanţul contabil.

5. În cazul în care după aplicare a criteriului anterior, banca are dubii cu privire la corectitudinea alocării unui activ sau a unei datorii, acestea pot fi atribuite la categoria celor “locale”.

6. În poziţiile “Alte active” şi “Alte datorii” se reflectă activele/datoriile care nu au fost reflectate în poziţiile de mai sus ale rapoartelor.

7. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

 

 

Anexa nr.12

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 17 – ANGAJAMENTE DE CREDITARE, GARANŢII FINANCIARE

ŞI ALTE ANGAJAMENTE

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 17 cuprinde informaţii privind angajamentele de creditare, garanţiile financiare, precum şi alte angajamente date sau primite, atît revocabile cît şi irevocabile.

2. La întocmirea situaţiei FIN 17 se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) “Angajamentele de creditare” reprezintă angajamentele ferme de a acorda credite conform unor termeni şi condiţii prestabilite; cu excepţia celor care sunt instrumente derivate (acestea pot fi decontate net în numerar sau prin livrarea sau emiterea altui instrument financiar);

2) “Garanţiile financiare” reprezintă contractele care corespund definiţiei din IAS 39.9 şi IFRS 4A pentru contractele de garanţii financiare;

3) “Alte angajamente” cuprind elementele care nu sunt incluse în categoriile precedente;

4) “Angajamentele de creditare date – din care: îndoielnice”, “Garanţiile financiare date – din care îndoielnice” şi “Alte angajamente date – din care îndoielnice” includ valoarea noţională a acestor angajamente de creditare, garanţii financiare şi a altor angajamente a căror contrapartidă nu şi-a îndeplinit obligaţiile din cauza unor evenimente, conform condiţiilor contractuale;

5) “Valoarea noţională” este valoarea care reprezintă cel mai bine expunerea maximă la riscul de credit a entităţii raportoare, fără a se lua în considerare vreun gaj deţinut sau alte ameliorări ale condiţiilor creditului (IFRS 7.36 (a)).

3. În principal, trebuie utilizate următoarele criterii:

1) Pentru garanţii financiare, valoarea noţională este valoarea maximă pe care entitatea ar putea fi nevoită să o plătească, dacă garanţia ar fi executată; şi

2) Pentru angajamentele de creditare, valoarea noţională este valoarea totală pe care entitatea s-a angajat să o acorde drept credit.

4. Repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua ţinînd cont de termenii specificaţi în FIN 5 – Clasificarea activelor financiare.

5. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

Anexa nr.13

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 19 – VENITURI ŞI CHELTUIELI CU TAXE ŞI COMISIOANE

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 19 prezintă o defalcare, după tip, a veniturilor şi cheltuielilor din taxe şi comisioane generate de activităţile bilanţiere şi extrabilanţiere.

2. La completarea acestui formular se vor lua în consideraţie următoarele precizări:

1) Acest formular include veniturile şi cheltuielile din taxe şi comisioane, altele decît: i) sumele incluse în calculul dobînzii efective aferente instrumentelor financiare şi ii) sumele rezultate din instrumentele financiare care sunt evaluate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere. Prin urmare, costurile de tranzacţie direct atribuibile achiziţiei sau emiterii instrumentelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere nu sunt incluse în această situaţie; acestea sunt incluse în valoarea iniţială de achiziţie sau de emisiune a acestor instrumente şi sunt amortizate în contul de profit sau pierdere pe durata lor de viaţă reziduală folosind rata efectivă a dobînzii;

2) Costurile de tranzacţie direct atribuibile achiziţiei sau emiterii instrumentelor financiare evaluate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere sunt incluse în FIN 2, ca parte a postului “Cîştiguri (pierderi) aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute pentru tranzacţionare, net” şi “Cîştiguri (pierderi) aferente activelor şi datoriilor financiare clasificate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere, net”, cu defalcarea corespunzătoare în FIN 20. Acestea nu sunt incluse în valoarea iniţială de achiziţie sau de emisiune a acestor instrumente, ci sunt recunoscute imediat în contul de profit sau pierdere;

3) Se vor avea în vedere următoarele definiţii şi precizări în ceea ce priveşte posturile detaliate în FIN 19:

a) “Titluri. Emise” – taxe şi comisioane primite pentru implicarea în iniţierea sau emiterea titlurilor care nu sunt iniţiate sau emise de entitatea raportoare;

b) “Titluri. Ordine de transfer” – taxe şi comisioane generate de recepţia, transmiterea şi executarea în numele clienţilor a ordinelor de cumpărare sau vînzare de titluri;

c) “Titluri. Altele” – taxe şi comisioane realizate de entitatea raportoare în urma furnizării altor servicii referitoare la titlurile care nu sunt iniţiate sau emise de către aceasta;

d) “Compensare şi decontare” – venituri (cheltuieli) din taxe şi comisioane generate de (suportate de) entitatea raportoare atunci cînd participă la facilităţile de compensare şi decontare cu contrapartidă;

e) “Taxe de administrare din activităţi de securitizare” include venituri din taxe şi comisioane generate de entitatea raportoare care furnizează servicii de administrare a creditului, pe partea de venituri, şi cheltuieli cu taxe şi comisioane în sarcina entităţii raportoare, solicitate de furnizorii de servicii de administrare a creditului, pe partea de cheltuieli;

f) “Altele” include restul veniturilor (cheltuielilor) din taxe şi comisioane generate de (suportate de) entitatea raportoare, cum ar fi cele derivate din “alte angajamente” din FIN 17 sau din furnizarea (primirea) altor consultaţii sau servicii. Veniturile (cheltuielile) aferente serviciilor de schimb valutar (de exemplu, schimbul bancnotelor şi monedelor străine), precum şi comisioanele aferente retragerilor/depunerilor de numerar vor fi evidenţiate separat în cadrul secţiunii “Altele”.

3. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

Anexa nr.14

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 20 – DEFALCAREA ANUMITOR ELEMENTE DIN CONTUL

DE PROFIT SAU PIERDERE

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 20 este utilizată pentru raportarea categoriilor de cîştiguri (sau venituri) şi pierderi (sau cheltuieli) aferente anumitor elemente din situaţia FIN 2.

2. La completarea situaţiei FIN 20 se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) În tabelul 20.A defalcarea prezentată pentru “dobînzi” prezintă veniturile din dobînzi aferente activelor financiare (adică instrumente derivate deţinute pentru tranzacţionare, titluri de datorie, credite şi avansuri) şi cheltuielile cu dobînzile aferente datoriilor financiare (adică instrumente derivate deţinute pentru tranzacţionare, depozite, titluri de datorie emise şi alte datorii financiare). Sunt luate în considerare toate instrumentele din diverse portofolii, cu excepţia celor incluse la posturile “Instrumente derivate-contabilitatea de acoperire”. Pentru activele şi datoriile financiare deţinute pentru tranzacţionare sau clasificate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere, informaţiile privind veniturile şi cheltuielile cu dobînzi sunt raportate doar dacă sunt contabilizate separat.

2) În tabelul 20.A, la postul “instrumente derivate deţinute pentru tranzacţionare” se înregistrează sumele aferente acelor instrumente derivate deţinute pentru tranzacţionare care se califică drept “operaţiuni de acoperire economică”, care sunt incluse ca venituri sau cheltuieli cu dobînzile pentru a corecta veniturile şi cheltuielile aferente instrumentelor financiare care sunt elemente acoperite din punct de vedere economic, dar nu şi din punct de vedere contabil;

3) În tabelul 20.B, defalcarea instrumentelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere prezintă toate cîştigurile şi pierderile recunoscute în contul de profit sau pierdere în momentul derecunoaşterii (cîştiguri şi pierderi realizate);

4) Cîştigurile şi pierderile aferente activelor şi datoriilor, altele decît instrumentele derivate, trebuie să fie incluse după cum urmează:

a) instrumente pe rata dobînzii: includ cîştigurile şi pierderile din tranzacţionarea creditelor şi avansurilor, depozitelor şi titlurilor de datorie (deţinute sau emise);

b) instrumente de capitaluri proprii: includ cîştigurile şi pierderile din tranzacţionarea acţiunilor, părţilor în organisme de plasament colectiv în valori mobiliare şi instrumente de capitaluri proprii;

c) tranzacţii de schimb valutar: includ cîştigurile şi pierderile din tranzacţii pe cursul de schimb şi pe aur;

d) instrumente pe riscul de credit: includ cîştigurile şi pierderile din tranzacţionarea titlurilor indexate pe riscul de credit;

e) mărfuri: includ cîştigurile şi pierderile din tranzacţionarea metalelor preţioase (altele decît aur) şi altor mărfuri;

f) altele: includ cîştigurile şi pierderile din tranzacţionarea instrumentelor financiare care nu pot fi clasificate în alte categorii;

5) În tabelul 20.D se vor prezenta cîştigurile şi pierderile aferente activelor şi datoriilor financiare clasificate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere;

6) În tabelul 20.F se vor înregistra cîştigurile şi pierderile aferente altor active decît cele deţinute pentru vînzare;

7) În tabelul 20.G, postul “Alte venituri şi cheltuieli operaţionale – leasing operaţional” include pentru coloana “venituri” cîştigurile obţinute şi pentru coloana “cheltuieli” costurile suportate de entitatea raportoare în calitate de locator în cadrul activităţilor sale de leasing operaţional. Costurile aferente entităţii raportoare în calitate de locatar vor fi prezentate separat în cadrul postului “alte venituri şi cheltuieli”.

3. Repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua conform termenilor specificaţi în FIN 5 – Clasificarea activelor financiare.

4. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.15

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 21 – SITUAŢIA REZULTATULUI GLOBAL

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 21 cuprinde informaţii despre elementele rezultatului global aferente perioadei curente (perioadei de raportare), potrivit prevederilor IAS 1.81 (b).

2. La întocmirea situaţiei FIN 21 se va ţine cont de următoarele precizări:

1) Rîndul “Alte elemente ale rezultatului global” va totaliza mişcările aferente componentelor altor elemente ale rezultatului global;

2) Rîndurile “Imobilizări corporale” şi “Imobilizări necorporale” vor prezenta cîştigurile (pierderile) din reevaluarea imobilizărilor contabilizate la valoarea reevaluată:

a) dacă valoarea contabilă a unei imobilizări este majorată ca rezultat al reevaluării, creşterea trebuie recunoscută în alte elemente ale rezultatului global şi acumulată în capitalurile proprii cu titlu de surplus de reevaluare numai în cazul în care majorarea nu compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ care anterior a fost recunoscut în profit sau pierdere;

b) dacă valoarea contabilă a unei imobilizări este diminuată ca rezultat al reevaluării, această diminuare trebuie recunoscută în alte elemente ale rezultatului global dacă în măsura în care surplusul din reevaluare pentru acele active prezintă un sold creditor;

3) Rîndul “Conversia valutară” prezintă toate diferenţele nete de curs valutar ca urmare a convertirii rezultatelor şi a poziţiei financiare în moneda de prezentare, atunci cînd aceasta diferă de moneda funcţională a entităţii. În cazul situaţiilor financiare consolidate, diferenţele de schimb valutar trebuie recunoscute iniţial în alte elemente ale rezultatului global (rîndul 061 – “Cîştiguri (pierderi) din conversie înregistrate în capitaluri proprii”) şi reclasificate din capitaluri proprii în profit sau pierdere (rîndul 062 – “Transferate în profit sau pierdere”) la cedarea unei operaţiuni din străinătate cu valoarea ce vizează acea operaţiune din străinătate;

4) Rîndul “Activele disponibile pentru vînzare” prezintă cîştigurile (pierderile) din evaluarea activelor disponibile pentru vînzare:

a) un cîştig sau o pierdere dintr-un activ financiar disponibil pentru vînzare trebuie recunoscut (ă) la alte elemente ale rezultatului global pînă la derecunoaşterea activului financiar. Excepţie fac pierderile din depreciere care trebuie recunoscute în profit sau pierdere;

b) la momentul derecunoaşterii activului financiar cîştigul sau pierderea cumulată recunoscută anterior la alte elemente ale rezultatului global trebuie reclasificată de la capitalurile proprii în profit sau pierdere ca o ajustare din reclasificare. Atunci cînd o scădere a valorii juste a unui activ financiar disponibil pentru vînzare a fost recunoscută la alte elemente ale rezultatului global şi există dovezi obiective că activul este depreciat, pierderea cumulată care a fost recunoscută la alte elemente ale rezultatului global trebuie reclasificată din capitalurile proprii în profit sau pierdere ca o ajustare din reclasificare chiar daca activul financiar nu a fost derecunoscut.

3. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

[Anexa nr.15 modificată prin Hot.BNM nr.338 din 07.12.2016, în vigoare 23.12.2016]

 

 

Anexa nr.16

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 22 – SITUAŢIA MODIFICĂRILOR ÎN CAPITALURILE PROPRII

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 22 prezintă reconcilierea între valoarea contabilă la începutul perioadei (soldul de deschidere) şi la sfîrşitul perioadei (soldul de închidere) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii (capital social, prime de capital, rezerve etc.).

2. Modificările de capitaluri proprii între începutul şi sfîrşitul perioadei de raportare reflectă creşterea sau reducerea activului net în cursul perioadei.

3. În scopul prezentării informaţiilor privind rezerva prudenţială (diferenţa dintre provizioanele de depreciere calculate conform IFRS şi cele calculate conform cerinţelor Băncii Naţionale a Moldovei) coloana “Rezerve” va fi împărţită în patru şi va reflecta informaţii aferente:

1) rezervelor (pierderilor acumulate) aferente investiţiilor în entităţi contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă;

2) profitului nedistribuit;

3) rezervei prudenţiale;

4) altor rezerve.

4. Sursa care va genera transferul din profitul nedistribuit în rezerva prudenţială va fi reprezentată de transferuri între componentele capitalurilor proprii.

5. Ajustările care rezultă din modificări de politici contabile vor fi prezentate separat de cele rezultate din corectarea erorilor pentru fiecare element de capitaluri proprii.

6. Ajustările şi retratările retroactive nu vor fi reflectate ca modificări ale capitalurilor proprii ci ca ajustări ale soldului de deschidere al rezultatului reportat.

7. Modificările de capitaluri proprii apărute în cursul perioadei vor fi reflectate în rîndurile corespunzătoare operaţiunilor care le-au generat, în coloanele specifice fiecărui element de capital afectat, cu semnul “+” sau “-”. De exemplu: acordarea de dividende va fi înregistrată în rîndul “Dividende”, cu semnul “-” în coloana “Profit nedistribuit” şi cu semnul “+” în coloana “Dividende interimare”.

8. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

[Anexa nr.16 modificată prin Hot.BNM nr.338 din 07.12.2016, în vigoare 23.12.2016]

 

 

Anexa nr.17

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 23 – INFORMAŢII PRIVIND INTERESELE MINORITARE

ŞI PIERDERILE SAU CÎŞTIGURILE NEREALIZATE

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 23 prezintă informaţii privind rezervele din reevaluare, alte diferenţe din reevaluare, precum şi cîştigurile (pierderile) nerealizate aferente activelor financiare clasificate în categoria disponibile pentru vînzare şi altor categorii de active.

2. La completarea acestui tabel se vor avea în vedere următoarele precizări:

1) poziţia care prezintă costul presupus al activelor tangibile (imobilizări corporale şi investiţii imobiliare) se referă la acele active tangibile (imobilizări corporale şi investiţii imobiliare, pentru care costul presupus la data trecerii la IFRS a fost valoarea reevaluată conform normelor contabile anterioare sau valoarea sa justă la acea dată.

2) cîştigurile (pierderile) aferente acestor active sunt recunoscute în poziţia rezerve din capitalurile proprii.

3. În tabelul 23.B, valorile brute reprezintă cîştigurile/pierderile înainte de impozitare, în timp ce valorile nete reprezintă cîştigurile/pierderile după impozitare.

4. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

 

 

Anexa nr.18

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 24 – PREZENTAREA INFORMAŢIILOR PRIVIND PĂRŢILE AFILIATE

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 24 va include valorile şi/sau tranzacţiile referitoare la elementele bilanţiere, extrabilanţiere şi din contul de profit sau pierdere, în care contrapartida este o parte afiliată astfel cum este definită în IAS 24. Tranzacţiile cu părţile afiliate din cadrul grupului şi soldurile dintre acestea sunt eliminate atunci cînd se întocmesc situaţiile FINREP ale grupului.

2. Adiţional se vor dezvălui şi tranzacţiile cu “Alte persoane afiliate” definite de Regulamentul Băncii Naţionale a Moldovei privind tranzacţiile băncilor cu persoanele sale afiliate.

3. În tabelul 24.A se vor reflecta soldurile rămase ale activelor, datoriilor şi angajamentelor extrabilanţiere ale grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare bazate pe fluxurile de numerar (valoarea brută).

4. În tabelul 24.B se vor reflecta veniturile şi cheltuielile reflectate în FIN 2 care sunt constatate ca urmare a tranzacţiilor cu persoanele afiliate grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare.

5. La completarea poziţiei “Cheltuieli cu chiria (în calitate de locatar)” se raportează doar sumele calculate care reprezintă venituri ale părţilor afiliate.

6. În tabelul 24.C, Remunerarea membrilor consiliului, executivului şi comisiei de cenzori se reflectă suma tuturor beneficiilor aferente persoanelor enumerate (inclusiv plăţile pe bază de acţiuni) aferente perioadei, acordate membrilor consiliului, executivului şi comisiei de cenzori ale entităţilor incluse în perimetrul de consolidare.

7. În tabelul FIN 24.B şi FIN 24.C în partea poziţiei remunerarea persoanelor afiliate inclusiv a membrilor consiliului, executivului şi comisiei de cenzori, urmează a fi prezentate categoriile beneficiilor enumerate la IAS 24.16, dintre care în cadrul beneficiilor pe termen scurt urmează a fi incluse elementele enumerate în IAS 19.8, inclusiv contribuţiile la asigurările sociale.

8. Definiţiile beneficiilor angajaţilor şi personalului-cheie din conducere sunt cele din IAS 24.9.

9. Personalul-cheie din conducere este reprezentat de acele persoane care au autoritatea şi responsabilitatea de a planifica, conduce şi controla activităţile entităţii, în mod direct sau indirect, incluzînd orice director (executiv sau nu) al entităţii. De asemenea se vor lua în considerare în stabilirea personalului-cheie prevederile Legii instituţiilor financiare precum şi Regulamentul cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii.

10. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

 

 

 

 

Anexa nr.19

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 25 – PERIMETRUL DE CONSOLIDARE

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 25 cuprinde informaţii detaliate despre entităţile (sucursale, entităţi controlate în comun şi entităţi asociate) incluse în perimetrul de consolidare la data de raportare a situaţiilor financiare consolidate FINREP.

2. La întocmirea acestei situaţii se vor avea în vedere următoarele:

1) informaţiile privind intrarea sau excluderea din grup se prezintă doar în prima raportare după includerea sau excluderea entităţii: “Data intrării/excluderii” şi “Intrat sau exclus”. Atunci cînd entitatea este exclusă, restul coloanelor din formular nu trebuie completate;

2) informaţiile despre entităţile în care s-a investit se completează în coloanele: “Denumirea entităţii”, “Codul titlurilor” (codul care identifică titlurile, de exemplu codul ISIN), “Capitalul social” (valoarea totală a capitalului emis de entitatea în care s-a investit la data de raportare), “Capitalurile proprii ale entităţii în care s-a investit”, “activele totale ale entităţii în care s-a investit” şi “Profitul sau pierderea entităţii în care s-a investit” (cu valorile acestor elemente din ultimele situaţii financiare ale entităţii în care s-a investit), “Jurisdicţia în care s-a înfiinţat” (ţara de rezidenţă a entităţii în care s-a investit) şi “Domeniul de activitate” (domeniul principal de activitate al entităţii în care s-a investit);

3) informaţiile despre investitorii în orice societate deţinătoare a entităţii în care s-a investit se completează în coloanele “Societatea deţinătoare”, “interesul cumulat în capitalurile proprii (%)” şi “drepturile de vot (%)” (procente deţinute de către societatea deţinătoare la data de raportare);

4) informaţiile despre poziţia în cadrul grupului a entităţii în care s-a investit se regăsesc în coloana “Structura grupului (legături)” (societate-mamă, sucursală, entitate controlată în comun, entitate asociată);

5) informaţiile referitoare la tratamentul contabil şi valoarea contabilă, conform perimetrului de consolidare IFRS (integrare globală sau metoda punerii în echivalenţă); “valoarea contabilă” (valorile prezentate în bilanţul entităţii raportoare), “Costul de achiziţie” (suma plătită de investitori), “Fondul comercial aferent entităţii în care s-a investit” (valoarea fondului comercial prezentat în bilanţul consolidat al entităţii raportoare pentru entitatea în care s-a investit, în cadrul posturilor “fond comercial” sau “investiţii în entităţi contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă) şi “Valoarea justă a investiţiilor pentru care există cotaţii de preţ publicate” (dacă acţiunile sunt cotate).

3. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.

 

 

 

Anexa nr.20

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 26 – EXPUNEREA LA RISCUL DE LICHIDITATE

[Anexa nr.20 abrogată prin Hot.BNM. nr.47 din 02.03.2016, în vigoare 01.07.2016]

 

 

Anexa nr.21

la Instrucţiunea privind situaţiile financiare

consolidate FINREP, aplicabile băncilor

 

FIN 27 – EXPUNEREA LA RISCUL RATEI DOBÎNZII

 

1. Situaţia financiară consolidată FIN 27 prezintă expunerea grupului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare la riscul ratei dobînzii. În raport sunt incluse activele şi obligaţiunile financiare ale grupului, sensibile la rata dobînzii, la valoarea lor de bilanţ, clasificate după data cea mai apropiată între data contractuală de schimbare a ratei dobînzii sau data scadenţei (pînă la 1 lună, inclusiv, 1-2 luni, inclusiv, etc.). Activele şi obligaţiunile financiare, sensibile la rata dobînzii (coloanele 1-8) sunt reflectate cu luarea în calcul a dobînzilor, veniturilor, deprecierii, amortizării şi altor plăţi aferente lor.

2. Activele şi obligaţiunile sunt sensibile la modificarea ratei dobînzii, dacă:

1) acestea se achită;

2) acestea reprezintă în sine o plată intermediară sau parţială;

3) ratele dobînzii aplicate asupra părţii nerambursate a creditului se modifică conform contractului în decursul perioadei date;

4) partea nerambursată a creditului poate fi reevaluată, în cazul în care o anumită rată de bază sau indice se modifică şi conducerea entităţilor incluse în perimetrul de consolidare aşteaptă, că rata de bază sau indicele se va modifica în decursul perioadei de timp date.

3. Activele şi obligaţiunile cu rata dobînzii fixă se reflectă în funcţie de termenele de rambursare. În cazul în care acestea se rambursează în rate, fiecare rată se reflectă aparte în coloana care indică perioada respectivă de rambursare. În cazul în care acestea se rambursează integral, tot soldul se reflectă numai în coloana care indică perioada de rambursare a acestora.

4. Activele şi obligaţiunile cu rata dobînzii flotantă se reflectă în coloana ce indică termenul în care, conform contractului, se revizuieşte rata dobînzii sau se reevaluează partea nerambursată.

5. Activele şi obligaţiunile financiare, care nu sunt sensibile la rata dobînzii, sunt reflectate separat în coloana 9 “Fără dobîndă”.

6. Activele cu dobîndă care au devenit restante se vor reflecta în intervalul de timp estimat conform politicilor interne ale grupului, în care dobînda va fi achitată sau schimbată (după caz).

7. Mai jos sunt prezentate referinţele la IFRS-uri şi corelarea cu alte rapoarte FIN.