L E G E
cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor
şi finanţării terorismului
nr. 308 din 22.12.2017
Monitorul Oficial nr.58-66/133 din 23.02.2018
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul legii
Articolul 2. Domeniul de aplicare a legii
Articolul 3. Noţiuni principale
Capitolul II
PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR ŞI FINANŢĂRII TERORISMULUI
Articolul 4. Entităţile raportoare
Articolul 5. Măsurile standard de precauţie privind clienţii
Articolul 51. Identificarea şi verificarea identităţii clienţilor prin intermediul mijloacelor electronice
Articolul 52. Beneficiarul efectiv
Articolul 6. Evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi abordarea bazată pe risc
Articolul 7. Măsurile de precauţie simplificată privind clienţii
Articolul 8. Măsurile de precauţie sporită privind clienţii
Articolul 81. Persoanele expuse politic
Articolul 82. Contramăsurile privind ţările (jurisdicţiile) cu risc sporit desemnate/monitorizate de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI)
Articolul 9. Păstrarea datelor
Articolul 10. Execuţia de către persoane terţe
Articolul 11. Raportarea activităţilor sau a tranzacţiilor care cad sub incidenţa prezentei legi
Articolul 12. Interzicerea divulgării
Articolul 13. Politici, controale interne şi proceduri
Articolul 14. Reguli de transparenţă
Capitolul III
COMPETENŢA AUTORITĂŢILOR ABILITATE CU EXECUTAREA LEGII
Articolul 15. Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare
Articolul 16. Limitarea acţiunii secretelor protejate prin lege
Articolul 17. Cooperarea naţională şi internaţională
Capitolul IV
SERVICIUL
Articolul 18. Organizarea şi statutul Serviciului
Articolul 19. Atribuţiile Serviciului
Articolul 20. Drepturile Serviciului
Articolul 21. Numirea şi eliberarea din funcţie a conducerii Serviciului
Articolul 22. Atribuţiile conducerii Serviciului
Articolul 23. Numirea în funcţie în cadrul aparatului Serviciului
Articolul 24. Perioada de probă
Articolul 25. Temeiurile încetării activităţii în cadrul aparatului Serviciului
Articolul 26. Reputaţia profesională ireproşabilă
Articolul 27. Garanţii şi dreptul la risc profesional în exercitarea atribuţiilor
Articolul 28. Inadmisibilitatea imixtiunii în activitatea angajatului
Articolul 29. Asigurarea cu pensii
Articolul 30. Protecţia socială
Articolul 31. Concediul
Articolul 32. Finanţarea activităţii Serviciului
Capitolul V
MĂSURI ASIGURĂTORII ŞI RĂSPUNDERE
Articolul 33. Măsuri asigurătorii
Articolul 34. Implementarea sancţiunilor financiare aferente activităţilor teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă
Articolul 35. Sancţiuni
Articolul 36. Protecţia datelor cu caracter personal
Articolul 37. Dispoziţii finale şi tranzitorii
Notă: În cuprinsul legii, cuvintele „asociate acesteia”, „asociate acestora” şi „asociate spălării banilor” se substituie cu cuvântul „predicat”, iar sintagma „Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „Serviciu” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023
Notă: În textul actelor normative adoptate de Parlament:
cuvintele „limba moldovenească”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare;
cuvintele „limba de stat”, „limba oficială” şi „limba maternă”, la orice formă gramaticală, în cazul în care se are în vedere limba de stat a Republicii Moldova, se substituie cu cuvintele „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.52 din 16.03.2023, în vigoare 24.03.2023
Notă: În textul legii, sintagma „instituţie financiară”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „bancă” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.160 din 26.07.2018, în vigoare 17.09.2018
În scopul transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141 din 5 iunie 2015, şi a prevederilor Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi de modificare a Directivelor 2009/138/CE şi 2013/36/UE (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 156 din 19 iunie 2018, precum şi în scopul implementării cerinţelor standardelor internaţionale privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, finanţării terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, adoptate de către Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI) în februarie 2012,
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
[Clauza de armonizare modificată prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Scopul legii
Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care să contribuie la asigurarea securităţii statului, având ca scop protejarea sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi ale statului.
Articolul 2. Domeniul de aplicare a legii
(1) Sub incidenţa prezentei legi cad acţiunile de spălare a banilor, infracţiunile predicat, acţiunile de finanţare a terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă, săvârşite, direct sau indirect, de către cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini, apatrizi, persoane juridice rezidente sau nerezidente pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, acţiunile săvârşite de către aceştia în afara teritoriului Republicii Moldova.
(2) În cazul în care tranzacţia/operaţiunea se efectuează în valută străină, pentru determinarea echivalentului acesteia în lei moldoveneşti, în scopul implementării prevederilor prezentei legi, se aplică cursul oficial al leului moldovenesc în raport cu valuta străină, stabilit de Banca Naţională a Moldovei, valabil pentru ziua efectuării tranzacţiei/operaţiunii.
(3) Unitatea de informaţii financiare a Republicii Moldova este Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, denumit în continuare Serviciu.
[Art.2 completat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 3. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
abordare bazată pe risc – utilizarea unui proces de luare a deciziilor, bazat pe dovezi, pentru a preveni şi a combate eficient riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, identificate la nivel operaţional, sectorial şi naţional;
activitate – comportament bazat pe un ansamblu de acţiuni, inclusiv tranzacţii, care au ca scop obţinerea unui rezultat;
activitate sau tranzacţie suspectă – activitate sau tranzacţie cu bunuri sau bunuri ilicite, inclusiv cu mijloace financiare şi fonduri, despre care entitatea raportoare cunoaşte sau indică temei de suspiciune că acţiunile de spălare a banilor, infracţiunile predicat, acţiunile de finanţare a terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă sînt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare ori sînt deja realizate;
activ virtual – reprezentare digitală a valorii care nu este emisă ori garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar care poate fi tranzacţionată în mod electronic, transferată sau utilizată în scopul efectuării de plăţi sau investiţii. Activele virtuale nu includ reprezentările digitale ale monedelor fiduciare (fiat), ale valorilor mobiliare şi ale altor active financiare stabilite de legislaţia naţională;
agent imobiliar – persoană juridică sau fizică care prestează servicii de intermediere în tranzacţii imobiliare, inclusiv de vânzare-cumpărare sau închiriere de bunuri imobile, şi care oferă consultanţă în acest domeniu în schimbul unui comision prestabilit din valoarea tranzacţiei;
bancă fictivă – bancă sau instituţie ce desfăşoară activităţi echivalente celor ale băncii, care nu are prezenţă fizică, nu exercită conducere şi gestiune reală şi care nu este afiliată unui grup financiar reglementat;
bunuri – mijloace financiare, active virtuale, fonduri, venituri, orice categorie de valori (active) corporale sau incorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile, precum şi acte sau alte instrumente juridice în orice formă, inclusiv în formă electronică ori digitală, care atestă un titlu ori un drept, inclusiv orice cotă (interes) cu privire la aceste valori (active);
bunuri ilicite – bunuri destinate, folosite sau rezultate, direct sau indirect, din săvârşirea unei infracţiuni, orice beneficiu obţinut din aceste bunuri, precum şi bunuri convertite sau transformate, parţial sau integral, din bunuri destinate, folosite sau rezultate din săvârşirea unei infracţiuni şi beneficiul obţinut din aceste bunuri;
bunuri sistate – bunuri care sînt obiect al măsurilor asigurătorii prevăzute la art.33;
bunuri suspecte – bunuri despre care entitatea raportoare cunoaşte sau indică temei de suspiciune că acestea ar putea fi bunuri ilicite;
client – persoană fizică sau juridică care este în procesul stabilirii unei relaţii de afaceri sau deja a stabilit o relaţie de afaceri cu entitatea raportoare, a beneficiat sau beneficiază de serviciile entităţii raportoare ori desfăşoară cu aceasta alte operaţiuni cu caracter permanent sau ocazional;
cont anonim – cont al cărui titular nu este identificat;
cont pe nume fictiv – cont deschis pe numele unei persoane care nu este identificată şi căreia i se atribuie un nume inventat;
finanţare a terorismului – acţiuni stabilite la art.279 din Codul penal şi în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
furnizor de servicii privind activele virtuale – persoană fizică sau juridică care prestează în calitate de profesionist, pentru/sau în numele altei persoane fizice sau juridice, una sau mai multe dintre următoarele activităţi sau operaţiuni:
a) schimb între activele virtuale şi monedele fiduciare;
b) schimb între una sau mai multe forme de active virtuale;
c) transfer de active virtuale;
d) păstrare şi/sau administrare a activelor virtuale sau a instrumentelor care conferă dreptul de control asupra activelor virtuale;
e) participare la şi prestare de servicii financiare privind oferta unui emitent şi/sau vânzarea unui activ virtual;
infracţiune predicat – orice infracţiune prevăzută de Codul penal susceptibilă să genereze bunuri care pot face obiectul infracţiunii de spălare a banilor prevăzute la art.243 din Codul penal nr.985/2002;
investigaţii financiare – activităţi ce constau în colectarea informaţiei, analiza şi verificarea tuturor relaţiilor financiare şi economice, precum şi în verificarea clienţilor care pot fi legaţi de acţiunile de spălare a banilor, de infracţiunile predicat şi de acţiunile de finanţare a terorismului, activităţi ce ţin de identificarea, stabilirea sursei şi urmărirea bunurilor utilizate, obţinute din aceste infracţiuni, a fondurilor teroriştilor şi a altor bunuri care sînt sau pot fi obiect al măsurilor asigurătorii şi/sau al confiscării, precum şi activităţi de investigare a dimensiunii reţelei criminale şi a gradului de criminalitate aferente. Investigaţiile financiare sînt distincte de investigaţiile speciale reglementate de Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii;
măsuri restrictive în privinţa bunurilor – măsuri care asigură împiedicarea deplasării, transferului, modificării, utilizării sau manipulării bunurilor în orice mod care ar putea avea ca rezultat modificarea volumului, valorii, localizării, proprietăţii, posesiei, caracterului ori destinaţiei acestora sau orice altă modificare ce ar permite utilizarea bunurilor;
organ de autoreglementare cu funcţii de supraveghere – entitate cu statut de personalitate juridică care reprezintă membrii unei profesii şi care are un rol în reglementarea acestora, în realizarea anumitor funcţii de supraveghere sau de monitorizare şi în asigurarea punerii în aplicare a normelor în privinţa acestora;
persoane cu funcţii de conducere de rang superior – responsabili sau angajaţi care deţin cunoştinţe suficiente privind expunerea instituţiei la riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, care ocupă funcţii suficient de înalte pentru a lua decizii cu efect asupra acestei expuneri şi care nu sînt neapărat membri ai consiliului de administraţie;
proliferarea armelor de distrugere în masă – acţiuni stabilite la art.1401 din Codul penal şi în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
relaţie de afaceri – relaţie profesională sau comercială legată de activităţile prestate de către entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1), despre care, la momentul stabilirii contactului, se consideră a fi de o anumită durată;
secret profesional – informaţii, date şi documente, deţinute în temeiul prezentei legi, cu privire la o anumită persoană – datele cu caracter personal, datele despre active financiare, relaţii de afaceri, structura de proprietate, reţeaua de desfacere şi despre intenţiile de dezvoltare a afacerii, a căror divulgare poate aduce prejudicii persoanei respective;
sistare a activităţii sau a tranzacţiei – interzicere temporară a schimbării regimului de proprietate, a transferului, lichidării, transformării, plasării sau mişcării bunurilor ori asumare temporară a custodiei sau a controlului asupra bunului;
spălare a banilor – acţiuni stabilite la art.243 din Codul penal şi în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
transfer al activelor virtuale – efectuare a unei tranzacţii în numele altei persoane fizice sau juridice care transferă un activ virtual de la o adresă sau cont virtual la alta/altul;
tranzacţie – acţiuni bazate pe înţelegerea prealabilă între două sau mai multe părţi, prin care se transferă, se lichidează, se transformă, se plasează bunuri sau se realizează circulaţia lor ori care reprezintă contravaloarea furnizării unor servicii;
tranzacţie complexă şi neordinară – tranzacţie realizată printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care nu corespund activităţii ordinare şi/sau nu sînt proprii genului de activitate a clientului;
tranzacţie ocazională – tranzacţie realizată printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni, de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, în lipsa unei relaţii de afaceri cu entitatea raportoare;
tranzacţii/operaţiuni care au legătură între ele – tranzacţii/operaţiuni a căror valoare este fragmentată/fracţionată în tranşe mai mici (prin raportare la limitele impuse de prezenta lege), care au în comun cel puţin unul dintre următoarele elemente: contractul, părţile tranzacţiilor, beneficiarii efectivi, natura sau categoria în care se încadrează tranzacţiile şi sumele implicate.
[Art.3 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Capitolul II
PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR ŞI FINANŢĂRII TERORISMULUI
Articolul 4. Entităţile raportoare
(1) Sub incidenţa prezentei legi cad următoarele persoane fizice şi juridice, denumite în continuare entităţi raportoare:
a) băncile;
b) unităţile de schimb valutar (altele decât băncile);
c) societăţile de investiţii;
d) societăţile de registru, Depozitarul central unic al valorilor mobiliare;
e) asigurătorii sau reasigurătorii şi intermediarii în asigurări şi/sau în reasigurări care desfăşoară activitate în limitele claselor de asigurări de viaţă, inclusiv cele cu participarea la investiţii;
f) administratorii fondurilor de pensii facultative, societăţile de administrare a investiţiilor;
g) organizaţiile de creditare nebancară, asociaţiile de economii şi împrumut;
h) agenţii imobiliari, inclusiv atunci când acţionează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care valoarea chiriei lunare este mai mare de 200000 de lei;
i) societăţile de plată, societăţile emitente de monedă electronică şi furnizorii de servicii poştale, cu excepţia prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi şi a prestatorilor de servicii de iniţiere a plăţii, care activează în conformitate cu Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică;
j) avocaţii, notarii, administratorii autorizaţi, executorii judecătoreşti şi alţi liber profesionişti, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, a valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi, pentru constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă, în numele sau pentru clienţii lor, în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile, crearea, funcţionarea sau administrarea de fiducii, societăţi, fundaţii sau structuri similare;
k) organizatorii jocurilor de noroc;
l) auditorii, persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali care prestează, ca activitate economică sau profesională principală, servicii de contabilitate şi consultanţă fiscală;
m) alte persoane fizice şi juridice care comercializează bunuri (inclusiv persoanele fizice şi juridice care practică activităţi cu metale preţioase şi pietre preţioase) în sumă de cel puţin 200000 de lei sau echivalentul acesteia numai în cazul în care plăţile sunt efectuate în numerar, indiferent dacă tranzacţia este efectuată printr-o operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au legătură între ele;
n) persoanele fizice/juridice care desfăşoară activitate fiduciară, altele decât cele prevăzute la lit.f) şi j);
o) persoanele care depozitează, comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfăşurată de galerii de artă şi case de licitaţii, precum şi de rezidenţii din zone economice libere, dacă valoarea tranzacţiei sau a tranzacţiilor/operaţiunilor ce au legătură între ele este de 200000 de lei sau mai mult;
p) furnizorii de servicii de finanţare participativă.
(11) Se interzice pe teritoriul Republicii Moldova activitatea de prestare a serviciilor privind activele virtuale, inclusiv în cazurile în care această activitate este auxiliară/suplimentară activităţii de bază. Desfăşurarea activităţii contrar interdicţiei se pedepseşte în conformitate cu art.263 alin.(9) din Codul contravenţional nr.218/2008 sau art.241 alin.(1) lit.b) din Codul penal nr.985/2002.
(2) Serviciul Vamal, cel târziu până la data de 5 a lunii următoare de gestiune, comunică Serviciului toate informaţiile privind valorile valutare declarate de către persoanele fizice şi juridice în conformitate cu prevederile art.33 şi 34 din Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară, cu excepţia valorilor valutare declarate de Banca Naţională a Moldovei şi bănci.
(3) Serviciul Vamal comunică imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, Serviciului informaţiile referitoare la cazurile identificate suspecte de import şi/sau export în/din ţară al valorilor valutare.
(4) Autorităţile publice, altele decît organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1), sesizează imediat, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare, Serviciul despre cazurile cu privire la posibilele încălcări ale prevederilor prezentei legi, identificate în exercitarea funcţiilor.
(5) Persoanele fizice sau juridice, altele decât cele indicate la alin.(1), pot informa Serviciul despre cazurile devenite cunoscute cu privire la spălarea banilor şi finanţarea terorismului, utilizând canale ordinare de comunicare – serviciul poştal, e-mail, telefon.
(6) Agenţia Servicii Publice comunică imediat Serviciului informaţiile referitoare la activităţile sau tranzacţiile suspecte identificate în procesul de prestare a serviciilor publice. Datele respective se comunică în cel mult 24 de ore de la identificarea circumstanţelor care generează suspiciuni.
[Art.4 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.4 completat prin Legea nr.301 din 03.11.2022, în vigoare 25.12.2022]
[Art.4 completat prin Legea nr.215 din 27.11.2020, în vigoare 25.01.2021]
[Art.4 completat prin Legea nr.257 din 16.12.2020, în vigoare 01.01.2021]
[Art.4 modificat prin Legea nr.23 din 27.02.2020, în vigoare 20.04.2020]
[Art.4 modificat prin Legea nr.160 din 26.07.2018, în vigoare 17.09.2018]
Articolul 5. Măsurile standard de precauţie privind clienţii
(1) Entităţile raportoare aplică măsuri standard de precauţie privind clienţii:
a) la iniţierea relaţiilor de afaceri;
b) la efectuarea tuturor tipurilor de tranzacţii ocazionale:
– în valoare de peste 20000 de lei – dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune, prin intermediul prestatorilor de servicii de plată, inclusiv cu utilizarea mijloacelor electronice;
– în valoare de peste 200000 de lei – dacă tranzacţia se efectuează prin una sau mai multe operaţiuni care au legătură între ele, ţinând cont de cerinţele la nivel naţional;
c) în cazul organizatorilor jocurilor de noroc, în momentul colectării câştigurilor, în momentul punerii unei mize ori în ambele cazuri atunci când efectuează tranzacţii în valoare de cel puţin 40000 de lei, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele;
d) atunci când există o suspiciune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, independent de derogări, scutiri sau limite stabilite;
e) atunci când există suspiciuni privind veridicitatea, suficienţa şi precizia datelor de identificare obţinute anterior;
f) în cazul persoanelor care comercializează bunuri, atunci cînd efectuează tranzacţii ocazionale în numerar în valoare de cel puţin 200000 de lei, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.
(2) Măsurile standard de precauţie privind clienţii cuprind:
a) identificarea şi verificarea identităţii clienţilor în baza actelor de identitate, precum şi a documentelor, a datelor sau a informaţiilor obţinute dintr-o sursă sigură şi independentă, inclusiv, dacă sunt disponibile, a mijloacelor de identificare electronică, a serviciilor de încredere relevante sau a oricărui alt proces de identificare sigur, la distanţă sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de organele cu funcţii de supraveghere;
b) identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri rezonabile, adecvate şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii acestuia, utilizând documente, date şi informaţii relevante obţinute dintr-o sursă sigură, astfel încât entitatea raportoare să aibă certitudinea că ştie cine este beneficiarul efectiv şi înţelege structura proprietăţii şi structura de control a clientului;
c) evaluarea şi înţelegerea scopului şi a naturii dorite ale relaţiei de afaceri şi, dacă este necesar, obţinerea de informaţii suplimentare despre acestea;
d) monitorizarea continuă a relaţiei de afaceri, inclusiv examinarea tranzacţiilor încheiate pe toată durata relaţiei respective, pentru a se asigura că tranzacţiile realizate sînt conforme cu informaţiile deţinute de entităţile raportoare referitoare la client, la profilul activităţii şi la profilul riscului, inclusiv la sursa bunurilor, şi că documentele, datele sau informaţiile deţinute sînt actualizate.
(21) La evaluarea scopului şi naturii relaţiei de afaceri, entităţile raportoare sunt obligate să ia în considerare cel puţin unul dintre următorii factori:
a) scopul iniţierii relaţiei de afaceri sau al efectuării unei tranzacţii ocazionale;
b) tipul serviciilor solicitate;
c) destinaţia plăţii;
d) volumul activelor depuse sau mărimea tranzacţiilor efectuate de client;
e) frecvenţa tranzacţiilor şi potenţiala durata a relaţiei de afaceri.
(3) În cazul în care nu este posibilă aplicarea măsurilor standard de precauţie privind clienţii, entităţile raportoare sînt obligate să nu efectueze nicio activitate sau tranzacţie, inclusiv printr-un cont de plăţi, să nu stabilească nicio relaţie de afaceri ori să înceteze o relaţie de afaceri existentă şi să transmită formularele speciale privind raportarea activităţilor sau tranzacţiilor suspecte Serviciului în conformitate cu prevederile art.11. În acest caz, entităţile raportoare sînt în drept să nu explice clientului motivul refuzului.
(31) Entităţile raportoare, atunci când există o suspiciune privind spălarea banilor sau finanţarea terorismului, nu vor finaliza măsurile standard de precauţie privind clienţii dacă consideră în mod rezonabil că acest fapt va determina încălcarea obligaţiei de nedivulgare şi vor transmite Serviciului formularul special privind raportarea activităţii sau tranzacţiei suspecte în raport cu potenţialul client în conformitate cu prevederile art.11.
(4) Entităţilor raportoare li se interzice să deschidă şi să ţină conturi anonime, casete de siguranţă anonime, conturi pe nume fictive, carnete de economii anonime, să emită şi să accepte plăţi efectuate prin utilizarea de carduri preplătite anonime, să stabilească ori să continue o relaţie de afaceri cu o bancă fictivă sau cu o bancă despre care se ştie că permite unei bănci fictive să utilizeze conturile sale sau care pune la dispoziţie pentru clienţii săi conturi anonime.
(41) Entităţilor raportoare li se interzice să deschidă şi să ţină conturi clienţilor nerezidenţi în scopul efectuării tranzacţiilor în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale din alte state.
(42) Entităţilor raportoare li se interzice să deschidă şi să ţină conturi pentru/la prestatorii de servicii privind activele virtuale din alte state.
(43) Entităţile raportoare nu efectuează tranzacţii ocazionale în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale din alte state.
(44) Entităţile raportoare, la efectuarea tranzacţiilor de către clienţii rezidenţi în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizaţi în alte state, nu admit tranzacţii cu un volum ce depăşeşte cumulativ echivalentul a 50000 de lei pe parcursul unei luni.
(5) Clienţii sînt obligaţi să prezinte, la cererea entităţii raportoare, toată informaţia, documentele şi copiile de pe acestea necesare implementării măsurilor standard de precauţie, iar în cazul survenirii circumstanţelor noi legate de beneficiarii efectivi, să actualizeze, din propria iniţiativă, datele deja prezentate. Corectitudinea şi veridicitatea documentelor prezentate, inclusiv a documentelor prezentate prin mijloace electronice, sunt certificate de către clienţi în mod obligatoriu.
(6) Măsurile standard de precauţie privind clienţii sunt aplicate de către entităţile raportoare atât clienţilor noi, cât şi clienţilor existenţi, prin adoptarea de măsuri adecvate şi bazate pe risc. Circumstanţele relevante care pot determina necesitatea aplicării măsurilor standard de precauţie clienţilor existenţi includ cel puţin: neaplicarea anterioară a măsurilor standard de precauţie privind clienţii, perioada aplicării acestora, gradul de adecvare a datelor obţinute, noi cerinţe normative privind măsurile standard de precauţie şi/sau modificarea circumstanţelor relevante privind clientul.
(7) În cadrul aplicării măsurilor standard de precauţie privind clienţii prevăzute la alin.(2), entităţile raportoare urmează să stabilească şi să verifice legalitatea împuternicirilor şi identitatea reprezentanţilor clientului.
(8) Prin derogare de la prevederile alin.(1) lit.b), operaţiunea de schimb valutar în numerar cu o valoare care depăşeşte 10000 de lei se efectuează cu prezentarea actelor de identitate, iar datele din acestea urmează a fi înregistrate de către unitatea de schimb valutar.
(9) Pe baza unei evaluări corespunzătoare a riscurilor, care demonstrează existenţa unui risc scăzut de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, entităţile raportoare prestatoare de servicii de plată şi emitente de monedă electronică specificate în Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, cu excepţia cazurilor de răscumpărare în numerar sau retragere a numerarului ce depăşeşte suma de 1000 de lei şi a cazurilor de operaţiuni de plată la distanţă, pot aplica măsuri standard de precauţie simplificate privind clienţii referitoare la moneda electronică în cazurile de respectare a următoarelor condiţii:
a) valoarea maximă depozitată electronic nu depăşeşte suma de 3000 de lei;
b) valoarea transferurilor lunare nu depăşeşte suma de 3000 de lei;
[Lit.c)-d) alin.(9) art.5 abrogate prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
e) emitentul efectuează o monitorizare suficientă a tranzacţiilor sau a relaţiei de afaceri pentru a permite depistarea tranzacţiilor suspecte.
[Alin.(91) art.5 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(10) Procedura şi cerinţele aferente aplicării măsurilor standard de precauţie, inclusiv de identificare a clientului şi a beneficiarului efectiv, sînt elaborate de către entităţile raportoare în baza recomandărilor şi instrucţiunilor organelor cu funcţii de supraveghere.
(11) În cazul asigurărilor de viaţă şi al asigurărilor cu participarea la investiţii prevăzute de legislaţia cu privire la asigurări, entităţile raportoare, suplimentar la măsurile prevăzute la alin.(2), aplică următoarele măsuri standard de precauţie privind clienţii:
a) consemnează numele persoanei în cazul beneficiarilor care sînt persoane identificate după nume;
b) în cazul beneficiarilor desemnaţi după caracteristici sau categorie ori prin alte mijloace, obţin unele informaţii suficiente privind beneficiarii respectivi, astfel încît entitatea raportoare să fie sigură că, la momentul plăţii, va putea stabili identitatea beneficiarului.
(12) În cazurile menţionate la alin.(11), verificarea identităţii beneficiarilor are loc la momentul plăţii. În caz de atribuire, totală sau parţială, către un terţ a unei asigurări de viaţă şi asigurări cu participarea la investiţii prevăzute de legislaţia cu privire la asigurări, entităţile raportoare care cunosc despre atribuirea respectivă identifică beneficiarul efectiv la momentul atribuirii către persoana fizică sau juridică care primeşte, pentru beneficiul propriu, valoarea poliţei cedate.
(13) În cazul beneficiarilor bunurilor aflate sub orice formă de administrare fiduciară, care sînt desemnaţi în funcţie de caracteristici particulare sau de categorie, entitatea raportoare obţine informaţii suficiente cu privire la beneficiar, astfel încît să se asigure că va putea stabili identitatea beneficiarului la momentul plăţii sau al exercitării de către beneficiar a drepturilor sale dobândite.
(14) Entităţile raportoare furnizează clienţilor informaţiile solicitate, în temeiul art.12 alin.(1) din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, înainte de a stabili o relaţie de afaceri sau de a efectua o tranzacţie ocazională. Informaţiile includ, în special, o informare generală cu privire la obligaţiile legale care le revin entităţilor raportoare în temeiul prezentei legi atunci cînd prelucrează date cu caracter personal în scopul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului.
[Alin.(15) art.5 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.5 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.5 completat prin Legea nr.184 din 07.07.2022, în vigoare 15.07.2022]
Articolul 51. Identificarea şi verificarea identităţii clienţilor prin intermediul mijloacelor electronice
(1) Identificarea şi verificarea identităţii clienţilor prin intermediul mijloacelor electronice în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) lit.a) se admit în cazul persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi în cazul persoanelor juridice rezidente ai căror reprezentanţi, fondatori, administratori şi beneficiari efectivi sunt cetăţeni ai Republicii Moldova.
(2) Identificarea şi verificarea identităţii clienţilor prin intermediul mijloacelor electronice se realizează în baza unei evaluări corespunzătoare a riscurilor şi prin utilizarea uneia sau a mai multor dintre următoarele metode, în funcţie de risc:
a) prin mijloace de identificare electronică cu un nivel de securitate suficient şi conform cu standardele stabilite în Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere;
b) prin mijloace electronice care asigură cumulativ transmiterea în direct a înregistrării video şi audio sau a fotografiei cu elementele de verificare a prezenţei fizice, înregistrarea originalului actului de identitate în timpul transmiterii în direct şi captarea imaginii faciale a clientului;
c) prin alte mijloace electronice oferite de către un prestator de servicii de încredere calificat, acreditat în condiţiile Legii nr.124/2022 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere.
(3) Cerinţele privind identificarea şi verificarea identităţii clienţilor prin intermediul mijloacelor electronice se stabilesc de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare şi includ cerinţe privind politicile şi procedurile necesare, sistemul de control intern, riscurile şi măsurile de protecţie, cerinţele tehnice minime.
[Art.51 introdus prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 52. Beneficiarul efectiv
(1) Beneficiarul efectiv este orice persoană fizică ce deţine sau controlează în ultimă instanţă clientul şi/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o activitate sau o tranzacţie.
(2) Noţiunea de beneficiar efectiv include cel puţin:
1) în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ (comercial):
a) persoana fizică/persoanele fizice care deţine/deţin sau controlează în ultimă instanţă o persoană juridică, alta decât o societate cotată pe o piaţă reglementată care face obiectul cerinţelor de divulgare a informaţiilor în conformitate cu standardele internaţionale echivalente care asigură transparenţa corespunzătoare a informaţiilor privind exercitarea dreptului de proprietate, prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate asupra unei cote-părţi din numărul de acţiuni ori din drepturile de vot sau prin participaţia în capitalul social al persoanei juridice respective, sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace.
Deţinerea de către o persoană fizică a 25% plus o acţiune sau participarea acesteia în capitalul social al unei persoane juridice cu peste 25% este un criteriu al exercitării directe a dreptului de proprietate.
Deţinerea a 25% plus o acţiune de către o altă persoană juridică care se află sub controlul unei persoane fizice sau de către mai multe persoane juridice care se află sub controlul aceleiaşi persoane fizice sau participarea acesteia/acestora în capitalul social al unei persoane juridice cu peste 25% este un criteriu al exercitării indirecte a dreptului de proprietate;
b) persoana fizică care ocupă funcţia de administrator al clientului, în cazul în care, după epuizarea tuturor mijloacelor posibile şi cu condiţia că nu există motive de suspiciune, nu se identifică nicio persoană în calitate de beneficiar efectiv. Entităţile raportoare ţin evidenţa măsurilor luate în vederea identificării beneficiarilor efectivi pentru fiecare client în parte şi o prezintă, la cerere, Serviciului şi/sau organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare;
2) în cazul fiduciilor sau construcţiilor juridice similare, toate persoanele fizice, după cum urmează:
a) constituitorul/constituitorii, precum şi persoanele desemnate să îi/le reprezinte interesele în condiţiile legii;
b) fiduciarul/fiduciarii;
c) protectorul/protectorii (dacă există);
d) beneficiarul/beneficiarii fiduciilor sau construcţiilor juridice similare sau, în cazul în care identitatea acestuia/acestora încă nu este identificată, categoria de persoane în al căror interes principal se constituie sau funcţionează fiducia ori construcţia juridică similară;
e) oricare altă persoană fizică care exercită controlul în ultimă instanţă asupra fiduciei sau a construcţiei juridice similare prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate sau prin alte mijloace;
3) în cazul organizaţiilor necomerciale, persoana fizică/persoanele fizice care exercită controlul în ultimă instanţă asupra organizaţiei necomerciale;
4) în cazul persoanelor juridice, altele decât cele prevăzute la pct.1)–3), şi al entităţilor care administrează şi distribuie fonduri:
a) persoana fizică beneficiară a cel puţin 25% din bunurile, respectiv, părţile sociale sau acţiunile unei persoane juridice sau ale unei entităţi fără personalitate juridică, în cazul în care viitorii beneficiari au fost deja identificaţi;
b) grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcţionează o persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică, în cazul în care persoanele fizice care beneficiază de persoana juridică sau de entitatea juridică nu au fost identificate;
c) persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puţin 25% din bunurile unei persoane juridice sau entităţi fără personalitate juridică, inclusiv prin exercitarea puterii de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau supraveghere a entităţii respective.
(3) În cazul în care, în cadrul aplicării măsurilor de precauţie privind clienţii, entităţile raportoare constată neconcordanţă între informaţiile disponibile în Registrul de stat al unităţilor de drept privind beneficiarul efectiv şi informaţiile prezentate de către client privind beneficiarul efectiv, acestea informează, în termen de 5 zile lucrătoare, Serviciul Fiscal de Stat şi Agenţia Servicii Publice. În acest caz, entităţile raportoare sunt obligate să nu efectueze nicio activitate sau tranzacţie, inclusiv printr-un cont de plăţi, să nu stabilească nicio relaţie de afaceri ori să înceteze o relaţie de afaceri existentă şi să solicite imediat clientului actualizarea datelor privind beneficiarul efectiv la organul înregistrării de stat.
(4) În baza informaţiilor transmise de entităţile raportoare, Agenţia Servicii Publice efectuează, în termen de 5 zile lucrătoare, o înscriere provizorie în Registrul de stat al unităţilor de drept privind existenţa unei neconcordanţe. După soluţionarea neconcordanţei, Agenţia Servicii Publice radiază, în termen de 5 zile lucrătoare, înscrierea provizorie.
(5) Până la soluţionarea neconcordanţei, Agenţia Servicii Publice nu efectuează nicio înregistrare în Registrul de stat al unităţilor de drept referitoare la operarea modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice, reorganizarea sau radierea acesteia.
[Art.52 introdus prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 6. Evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi abordarea bazată pe risc
(1) Entităţile raportoare sînt obligate să întreprindă acţiuni privind identificarea şi evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în domeniul propriu de activitate, ţinând cont de evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivel naţional. Rezultatele evaluării în domeniul propriu de activitate a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului sunt consemnate într-un raport de evaluare, aprobat de către persoana cu funcţie de conducere de rang superior desemnată responsabilă de asigurarea conformităţii politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului din cadrul entităţii raportoare, şi se actualizează anual de entitatea raportoare, iar la cerere se prezintă Serviciului sau organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare.
(2) Entităţile raportoare, în urma rezultatelor evaluării riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, utilizează abordarea bazată pe risc pentru ca acţiunile de prevenire şi diminuare a spălării banilor şi finanţării terorismului să fie proporţionale cu riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului identificate în domeniul propriu de activitate.
(3) Entităţile raportoare asigură implementarea abordării bazate pe risc prin proceduri de identificare, evaluare, monitorizare, gestionare şi diminuare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, aprobate de către persoana de conducere responsabilă de asigurarea conformităţii politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului din cadrul entităţii raportoare.
(4) Entităţile raportoare aplică măsurile de precauţie stabilind amploarea lor în funcţie de client, riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului identificat, ţară (jurisdicţie), relaţia de afaceri, bun, serviciu sau tranzacţie, reţeaua de distribuţie.
(5) Entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie simplificată privind clienţii la identificarea riscurilor reduse de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. La identificarea riscurilor sporite de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, acestea aplică măsuri de precauţie sporită privind clienţii.
(6) În procesul de evaluare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, entităţile raportoare utilizează diferite variabile aferente domeniului de activitate, inclusiv destinaţia unui cont sau scopul relaţiei de afaceri, volumul activelor depuse sau mărimea tranzacţiilor efectuate de client, frecvenţa şi durata relaţiei de afaceri.
(7) Entităţile raportoare trebuie să poată demonstra Serviciului şi organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare că amploarea măsurilor de precauţie privind clienţii prevăzute la art.5, 7 şi 8 este adecvată, ţinând cont de riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului identificate.
(8) Serviciul, în comun cu organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, organele de drept şi alte instituţii competente, organizează, efectuează şi actualizează, cel puţin o dată la 3 ani, evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivel naţional pentru:
a) optimizarea cadrului normativ, instituţional şi de politici în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
b) distribuirea eficientă a resurselor materiale, financiare, umane de către Serviciul, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, organele de drept şi alte instituţii competente;
c) informarea autorităţilor publice, asociaţiilor de profil şi entităţilor raportoare despre riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului identificate la nivel naţional.
(9) Evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivel naţional se consemnează într-un raport de evaluare, care se aprobă prin ordinul directorului sau al directorului adjunct al Serviciului. Raportul se publică pe pagina web oficială a Serviciului, cu excepţia informaţiilor atribuite la secret de stat şi cele care constituie secret comercial, bancar, fiscal, profesional sau date cu caracter personal.
(10) Entităţile raportoare sînt obligate să identifice şi să evalueze riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în domeniul propriu până la:
a) lansarea şi dezvoltarea de produse şi servicii noi;
b) utilizarea tehnologiilor noi sau aflate în dezvoltare, atît pentru produsele şi serviciile noi, cît şi pentru cele existente.
[Alin.(11) art.6 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(12) Pentru identificarea şi asigurarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului prevăzute la alin.(1), Serviciul, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, organele de drept şi alte instituţii competente trebuie să dispună şi să actualizeze datele statistice sub forma unei versiuni consolidate complete în domeniul aflat în competenţă, care includ cel puţin:
a) date de măsurare a dimensiunii şi a importanţei diferitor sectoare care intră în domeniul de aplicare al prezentei legi, inclusiv numărul de entităţi şi persoane, precum şi date privind importanţa economică a fiecărui sector;
b) date de măsurare a etapelor de raportare, de investigare, de urmărire penală, precum şi a celor judiciare ale regimului naţional de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, inclusiv numărul de rapoarte privind tranzacţiile suspecte, acţiunile întreprinse ca urmare a rapoartelor respective şi, anual, date privind numărul de cazuri investigate, numărul de persoane urmărite penal, numărul de persoane condamnate pentru infracţiuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, tipul de infracţiuni predicat, precum şi valoarea în lei a bunurilor sistate, sechestrate sau confiscate;
c) date privind numărul de solicitări transfrontaliere de informaţii care au fost efectuate, primite, respinse ori parţial sau complet soluţionate.
[Art.6 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 7. Măsurile de precauţie simplificată privind clienţii
(1) Entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie simplificată privind clienţii atunci când, prin natura lor, pot prezenta un risc redus de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.
(2) Măsurile de precauţie simplificată privind clienţii cuprind măsurile de precauţie privind clienţii prevăzute la art.5 alin.(2) în cadrul unei proceduri simplificate aferente riscului redus de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, care include:
a) verificarea identităţii clientului şi a beneficiarului efectiv după stabilirea relaţiei de afaceri, care se realizează cât mai curând posibil, dar nu mai târziu decât o lună de la stabilirea contactului iniţial, atunci când aceasta este necesar pentru a nu întrerupe practicile comerciale normale, iar riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului sunt eficient gestionate;
b) reducerea frecvenţei actualizării datelor de identificare;
c) reducerea gradului de monitorizare continuă a tranzacţiei sau a relaţiei de afaceri;
d) limitarea obţinerii de informaţii privind scopul şi natura relaţiei de afaceri.
(3) Entitatea raportoare, în baza evaluării proprii, stabileşte factorii care generează riscuri reduse de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauţie simplificată privind clienţii, inclusiv dacă:
a) clientul este o autoritate publică sau întreprindere de stat;
b) clientul este o societate ale cărei valori mobiliare sînt tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem multilateral de tranzacţionare care impune cerinţe pentru a asigura transparenţa adecvată a beneficiarului efectiv;
c) clientul este rezident al jurisdicţiilor prevăzute la lit.d) şi e) care îndeplinesc cerinţele standardelor internaţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului;
d) ţara de destinaţie (jurisdicţia) dispune de un sistem eficient de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului conform standardelor internaţionale şi este supusă regulat evaluării în acest sens de către organizaţiile internaţionale de profil;
e) ţara de destinaţie (jurisdicţia) are un nivel redus de corupţie şi de criminalitate conform evaluărilor oficiale;
f) produsele şi serviciile financiare sînt limitate şi bine definite pentru un cerc de clienţi, cu scopul de a spori incluziunea financiară;
g) poliţele de asigurare de viaţă includ prima anuală ce nu depăşeşte valoarea de 20000 de lei sau prima unică ce nu depăşeşte valoarea de 50000 de lei;
h) la achiziţionarea poliţelor de asigurare pentru sistemele de pensii nu există o clauză de răscumpărare şi poliţa nu poate fi utilizată drept garanţie;
i) la achiziţionarea sistemelor de pensii, anuităţilor sau programelor similare care asigură salariaţilor beneficii de pensii, contribuţiile se realizează prin deduceri de salarii, iar normele sistemului nu permit ca drepturile beneficiarilor să fie transferate.
(4) Măsurile de precauţie simplificată privind clienţii nu pot fi aplicabile în cazul existenţei suspiciunii cu privire la spălarea banilor sau finanţarea terorismului.
(5) Entitatea raportoare, în baza evaluării riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivel naţional, precum şi în baza criteriilor şi factorilor stabiliţi de către organul cu funcţii de supraveghere, acumulează informaţii suficiente pentru a identifica dacă clientul, tranzacţiile sau relaţiile de afaceri întrunesc condiţiile prevăzute la alin.(3).
[Art.7 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 8. Măsurile de precauţie sporită privind clienţii
(1) Entităţile raportoare examinează scopul economic şi sensul tuturor tranzacţiilor complexe şi neordinare, precum şi tipurile de tranzacţii neordinare, aparent fără scop legal sau economic. Dacă riscul de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului este sporit, entitatea raportoare aplică măsuri de precauţie sporită privind clienţii proporţional riscului identificat, cu mărirea gradului de monitorizare a relaţiei de afaceri pentru a determina dacă activitatea sau tranzacţia este neordinară sau suspectă.
(2) Entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie sporită privind clienţii, suplimentar celor prevăzute la art.5, în situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, cel puţin în modul stabilit în prezentul articol, precum şi în alte situaţii, inclusiv prin:
a) obţinerea informaţiei suplimentare despre client şi beneficiarul efectiv (genul de activitate, volumul activelor, cifra de afacere, altă informaţie disponibilă în surse publice, internet), precum şi actualizarea frecventă a datelor de identificare ale clientului şi beneficiarului efectiv;
b) obţinerea informaţiei suplimentare despre natura şi scopul relaţiei de afaceri;
c) obţinerea informaţiei despre sursa bunurilor clientului, ale beneficiarului efectiv şi a averii deţinute de către client;
d) obţinerea informaţiei despre scopul activităţii sau tranzacţiei în curs de pregătire, de realizare sau deja realizate;
e) obţinerea aprobării de către persoana cu funcţii de conducere de rang superior a iniţierii sau continuării relaţiei de afaceri;
f) realizarea monitorizării sporite a relaţiei de afaceri prin creşterea numărului şi a frecvenţei verificărilor efectuate şi prin selectarea activităţilor şi tranzacţiilor care necesită o examinare adiţională;
g) solicitarea ca prima plată a operaţiunilor să se efectueze printr-un cont deschis în numele clientului la o bancă care aplică măsuri similare de precauţie privind clienţii.
(3) În baza evaluării proprii, entitatea raportoare stabileşte factorii care generează riscuri sporite şi care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauţie sporită privind clienţii. Factorii care generează riscuri sporite sînt:
a) relaţiile de afaceri care se desfăşoară în circumstanţe neobişnuite, cum ar fi distanţa geografică semnificativă dintre entitatea raportoare şi client;
b) clienţii care îşi au reşedinţa în ţările (jurisdicţiile) prevăzute la art.82;
c) clienţii care nu se prezintă personal la identificare, cu excepţia clienţilor identificaţi prin aplicarea mijloacelor electronice;
d) persoanele juridice cu rol de structuri de administrare a bunurilor personale;
e) societăţile care au acţionari mandataţi sau ale căror acţiuni sînt în custodie;
f) activităţile care implică frecvent numerar în proporţii considerabile;
g) situaţiile în care structura proprietăţii şi structura de control ale persoanei juridice sînt neobişnuite sau excesiv de complexe, având în vedere natura activităţii desfăşurate;
h) serviciile bancare acordate unei persoane fizice în baza unui portofoliu personalizat negociat cu clientul;
i) produsele sau tranzacţiile care ar putea favoriza anonimatul;
j) relaţiile de afaceri sau tranzacţiile la distanţă, fără anumite măsuri de protecţie, cum ar fi semnătura electronică;
k) plăţile primite de la terţi necunoscuţi sau neasociaţi;
l) produsele noi şi practicile comerciale noi, inclusiv mecanismele noi de distribuţie şi de utilizare a unor tehnologii noi sau în curs de dezvoltare atît pentru produsele noi, cît şi pentru produsele preexistente;
m) ţările de destinaţie (jurisdicţiile) care, conform unor surse credibile (evaluări reciproce, rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate), nu dispun de sisteme efective de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului;
n) ţările de destinaţie (jurisdicţiile) care, conform unor surse credibile, au un nivel ridicat al corupţiei sau al altor activităţi infracţionale;
o) ţările de destinaţie (jurisdicţiile) care sînt supuse unor sancţiuni, embargouri sau măsuri similare, instituite de către organizaţiile internaţionale de profil, conform angajamentelor asumate de către Republica Moldova;
p) ţările de destinaţie (jurisdicţiile) care acordă finanţare sau sprijin pentru activităţi teroriste sau pe teritoriul cărora activează organizaţii teroriste desemnate;
q) clienţii şi tranzacţiile efectuate în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizaţi în alte state;
r) alţi factori identificaţi în cadrul evaluării.
(4) În relaţiile transfrontaliere de corespondenţă, entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.a) şi i), suplimentar măsurilor de precauţie prevăzute la art.5, întreprind măsuri ce cuprind:
a) acumularea informaţiilor suficiente despre instituţia corespondentă pentru a înţelege pe deplin natura activităţii acesteia şi pentru a stabili, din informaţiile disponibile public, reputaţia instituţiei şi calitatea supravegherii;
b) evaluarea controalelor efectuate de instituţia corespondentă în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
c) obţinerea aprobării de către persoana cu funcţii de conducere de rang superior înainte de stabilirea unor relaţii cu instituţiile corespondente;
d) stabilirea, prin documente în formă scrisă, a responsabilităţii fiecărei instituţii;
e) constatarea faptului că instituţia corespondentă a verificat identitatea clienţilor care au acces direct la conturile instituţiei corespondente, a aplicat încontinuu măsuri de precauţie privind aceşti clienţi şi este în măsură să furnizeze, la cerere, date relevante privind măsurile de precauţie;
f) aplicarea măsurilor suficiente de protecţie în relaţiile cu instituţiile corespondente care dispun de politici, controale interne şi proceduri insuficiente în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
(5) În tranzacţiile sau în relaţiile de afaceri cu persoanele expuse politic, cu membrii familiilor persoanelor expuse politic şi cu persoanele asociate persoanelor expuse politic, entităţile raportoare, suplimentar la măsurile de precauţie prevăzute la art.5, întreprind măsuri ce cuprind:
a) elaborarea şi implementarea sistemelor adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv a procedurilor bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client, potenţial client sau beneficiarul efectiv al unui client este persoană expusă politic;
b) obţinerea aprobării persoanei cu funcţii de conducere de rang superior la stabilirea sau continuarea relaţiilor de afaceri cu astfel de clienţi;
c) adoptarea măsurilor adecvate privind stabilirea sursei bunurilor implicate în relaţia de afaceri sau în tranzacţia cu astfel de clienţi şi a sursei averii;
d) efectuarea monitorizării sporite şi continue a relaţiei de afaceri.
(51) În tranzacţiile sau în relaţia de afaceri cu clienţii rezidenţi care efectuează tranzacţii în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizaţi în alte state, entităţile raportoare, suplimentar la măsurile de precauţie prevăzute la art.5, aplică măsurile de precauţie sporită prevăzute de prezentul articol, inclusiv următoarele măsuri:
a) deschiderea conturilor speciale clienţilor care efectuează tranzacţii în/din adresa prestatorilor de servicii privind activele virtuale autorizaţi în alte state;
b) implementarea soluţiilor IT specializate în scopul monitorizării sporite a tranzacţiilor efectuate de către clienţii rezidenţi cu prestatorii de servicii privind activele virtuale, inclusiv pentru stabilirea sursei bunurilor implicate şi asigurarea trasabilităţii tranzacţiilor.
[Alin.(6) art.8 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(7) Entităţile raportoare întreprind măsuri pentru a stabili dacă beneficiarii unei poliţe de asigurare de viaţă sau ai unei poliţe de asigurare cu participarea la investiţii şi/sau, după caz, beneficiarul efectiv al beneficiarului sunt persoane expuse politic, persoane cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi sau membri de familie ai persoanelor expuse politic. Măsurile respective se adoptă cel tîrziu la momentul plăţii sau la momentul atribuirii, totale sau parţiale, a poliţei. În cazul în care au fost identificate riscuri sporite, entităţile raportoare, suplimentar la măsurile de precauţie pentru clienţi prevăzute la art.5, întreprind următoarele:
a) informează persoana cu funcţii de conducere de rang superior înainte de plata veniturilor corespunzătoare poliţei de asigurare;
b) efectuează o examinare sporită a întregii relaţii de afaceri cu asiguratul;
c) raportează Serviciului tranzacţia de plată a veniturilor corespunzătoare poliţei de asigurare.
(8) Entitatea raportoare, în baza evaluării riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivel naţional, precum şi a criteriilor şi factorilor stabiliţi de către organul cu funcţii de supraveghere, acumulează informaţii suficiente pentru a identifica dacă clientul, tranzacţiile sau relaţiile de afaceri întrunesc condiţiile prevăzute la alin.(3)–(5).
[Art.8 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 81. Persoanele expuse politic
(1) Persoană expusă politic este persoana fizică care exercită sau a exercitat funcţii publice importante, după cum urmează:
a) şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat;
b) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative similare;
c) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;
d) membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu fac obiectul altor căi de atac decât în circumstanţe excepţionale;
e) membri ai curţilor de conturi sau ai consiliilor băncilor centrale;
f) ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate;
g) membri ai organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale întreprinderilor publice;
h) directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membri cu funcţii echivalente în cadrul unei organizaţii internaţionale.
(2) Lista funcţiilor publice importante la nivel naţional care determină calitatea de persoană expusă politic în conformitate cu prevederile prezentei legi se elaborează de către Serviciu şi se publică pe pagina sa web oficială.
(3) Membri de familie ai persoanei expuse politic sunt:
a) soţul/soţia unei persoane expuse politic sau o persoană aflată în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi cu persoana expusă politic;
b) copiii şi soţii/soţiile lor sau cu care copiii se află in relaţii asemănătoare acelora dintre soţi;
c) părinţii şi fraţii/surorile unei persoane expuse politic.
(4) Persoane cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi, atât din punct de vedere profesional, cât şi social, ai persoanelor expuse politic includ:
a) persoanele fizice cunoscute ca fiind beneficiarii efectivi, împreună cu o persoană expusă politic, ai unei persoane juridice sau ai unei construcţii juridice ori ca având orice altă relaţie strânsă de afaceri cu o astfel de persoană;
b) persoanele fizice care sunt singurii beneficiari efectivi ai unei entităţi juridice sau ai unei construcţii juridice cunoscute ca fiind înfiinţate în beneficiul de facto al unei persoane expuse politic.
(5) Organizaţiile internaţionale acreditate pe teritoriul Republicii Moldova întocmesc lista funcţiilor publice importante, în sensul alin.(1) lit.h), pe care o transmit Serviciului. Serviciul actualizează această listă pe baza datelor şi informaţiilor comunicate de organizaţiile internaţionale acreditate pe teritoriul Republicii Moldova, transmise nu mai târziu de 5 zile de la data intervenirii de modificări.
(6) Pentru o perioadă de 12 luni de la încetarea exercitării funcţiei publice importante la nivel naţional sau internaţional, entităţile raportoare iau în considerare riscul sporit pe care persoana expusă politic îl prezintă. După expirarea acestei perioade, în baza unei evaluări a riscului, entităţile raportoare pot decide dacă persoana respectivă mai prezintă sau nu mai prezintă un risc specific persoanelor expuse politic.
[Art.81 introdus prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 82. Contramăsurile privind ţările (jurisdicţiile) cu risc sporit desemnate/monitorizate de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI)
(1) În relaţiile de afaceri sau în cazul tranzacţiilor cu clienţii şi instituţiile financiare din ţările (jurisdicţiile) cu risc sporit desemnate/monitorizate de GAFI, entităţile raportoare, suplimentar la măsurile de precauţie sporită prevăzute la art.8, aplică, în conformitate cu acţiunile solicitate de GAFI şi în dependenţă de risc, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) limitarea relaţiilor de afaceri şi/sau a tranzacţiilor ori, după caz, încetarea acestora;
b) evaluarea, modificarea sau, după caz, încetarea relaţiilor transfrontaliere de corespondenţă;
c) efectuarea auditului extern pentru sucursalele sau reprezentanţele entităţilor raportoare situate în ţările (jurisdicţiile) în cauză;
d) închiderea sucursalei, a reprezentanţei entităţii raportoare situate în ţările (jurisdicţiile) în cauză.
(2) Serviciul şi organele cu funcţii de supraveghere pot impune, conform competenţei, entităţilor raportoare să aplice în relaţiile de afaceri sau în cazul tranzacţiilor cu clienţii şi instituţiile financiare din ţările (jurisdicţiile) cu risc sporit desemnate/monitorizate de GAFI una sau mai multe măsuri de atenuare a riscurilor asociate ţărilor (jurisdicţiilor) în cauză:
a) aplicarea unor elemente suplimentare de măsuri de precauţie sporită;
b) aplicarea unei sau a mai multor măsuri dintre cele prevăzute la alin.(1).
(3) Serviciul şi organele cu funcţii de supraveghere aplică, după caz, conform competenţei, una sau mai multe dintre următoarele măsuri în ceea ce priveşte ţările (jurisdicţiile) cu risc sporit desemnate/monitorizate de GAFI:
a) stabilirea unor obligaţii şi mecanisme suplimentare de raportare pentru entităţile raportoare;
b) impunerea unor cerinţe sporite de supraveghere şi/sau de efectuare a auditului extern pentru sucursalele şi reprezentanţele entităţilor raportoare situate în ţările (jurisdicţiile) în cauză, precum şi pentru grupurile financiare în ceea ce priveşte oricare dintre sucursalele, reprezentanţele entităţilor raportoare situate în ţările (jurisdicţiile) în cauză;
c) refuzul stabilirii de către entităţile raportoare a unor sucursale sau reprezentanţe în ţările (jurisdicţiile) în cauză ori impunerea unor cerinţe suplimentare pentru stabilire;
d) refuzul stabilirii unor sucursale sau reprezentanţe ale instituţiilor financiare din ţările (jurisdicţiile) în cauză ori impunerea unor cerinţe suplimentare pentru stabilire;
e) alte măsuri necesare pentru atenuarea riscurilor asociate ţărilor (jurisdicţiilor) în cauză.
(4) Măsurile prevăzute la alin.(1)–(3) pot fi aplicate şi în privinţa altor ţări (jurisdicţii) cu risc sporit decât cele desemnate/monitorizate de GAFI, la solicitarea/decizia Serviciului sau a organelor cu funcţii de supraveghere.
[Art.82 introdus prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 9. Păstrarea datelor
(1) În dependenţă de metoda de identificare aplicată, entităţile raportoare păstrează, pe o perioada de 5 ani de la încetarea relaţiei de afaceri sau de la data efectuării unei tranzacţii ocazionale, toate datele aferente tranzacţiilor naţionale şi internaţionale în măsura în care să poată răspunde operativ solicitărilor Serviciului, organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare şi organelor de drept. Datele păstrate trebuie să fie suficiente ca să permită reconstituirea fiecărei tranzacţii în maniera în care să servească în caz de necesitate ca probă în cadrul procedurii penale, contravenţionale şi altor proceduri legale.
(2) Entităţile raportoare păstrează toate documentele şi informaţiile necesare pentru respectarea măsurilor de precauţie privind clienţii şi beneficiarii efectivi, inclusiv, dacă sunt disponibile, informaţiile obţinute prin mijloace de identificare electronică, servicii de încredere relevante sau prin orice alt proces de identificare sigur, la distanţă sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de autorităţile naţionale abilitate prin lege, şi copiile documentelor de identificare, arhiva conturilor şi documentelor primare, corespondenţa de afaceri, rezultatele analizelor şi cercetărilor efectuate, pe o perioadă de 5 ani de la încetarea relaţiei de afaceri sau de la data unei tranzacţii ocazionale.
(21) Serviciul sau organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare pot solicita, pentru anumite tipuri de documente şi informaţii dintre cele prevăzute la alin.(1) şi (2), prelungirea termenului de păstrare al acestora pentru o perioadă care nu poate depăşi 5 ani suplimentari.
(3) Entităţile raportoare trebuie să dispună de sisteme eficiente şi proceduri care să răspundă rapid şi în mod complet la toate solicitările şi cererile Serviciului şi ale organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare privind tranzacţiile şi relaţiile de afaceri cu clienţii.
(4) La cererea Serviciului şi organelor cu funcţii de supraveghere, entităţile raportoare sînt obligate să prezinte toate informaţiile relevante privind relaţiile de afaceri cu clienţii, precum şi natura acestor relaţii.
[Alin.(5)-(7) art.9 abrogate prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.9 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 10. Execuţia de către persoane terţe
(1) Persoanele terţe reprezintă entităţile raportoare sau filialele şi reprezentanţele acestora prevăzute la art.4 alin.(1), rezidente sau cele similare situate într-o altă ţară (jurisdicţie), care sînt supravegheate adecvat şi îndeplinesc cerinţe similare celor prevăzute de prezenta lege.
(2) Entităţile raportoare pot să recurgă la informaţia care aparţine persoanelor terţe, pentru a realiza măsurile prevăzute la art.5 alin.(2) lit.a)–c), în următoarele condiţii:
a) entităţile raportoare dispun de posibilitatea de a obţine imediat informaţiile necesare aferente măsurilor prevăzute la art.5 alin.(2) lit.a)–c), deţinute de către persoanele terţe;
b) entităţile raportoare adoptă şi implementează proceduri eficiente pentru a se asigura că obţin imediat de la persoana terţă toate informaţiile necesare aferente măsurilor de precauţie prevăzute la art.5 alin.(2), precum şi copiile datelor de identificare şi alte documente aferente acestor măsuri de precauţie;
c) persoanele terţe sunt reglementate şi supravegheate adecvat şi îndeplinesc cerinţe similare celor prevăzute de prezenta lege, inclusiv măsuri de precauţie privind clienţii şi de păstrare a datelor;
d) persoanele terţe nu sînt rezidente în jurisdicţiile cu risc sporit.
(3) Responsabilitatea finală privind realizarea măsurilor prevăzute la art.5 alin.(2) lit.a)–c) revine entităţii raportoare care apelează la persoane terţe.
[Alin.(4) art.10 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(5) Prevederile alin.(1) nu se aplică în relaţiile de externalizare sau de reprezentare în care, pe baza unei dispoziţii contractuale, furnizorul serviciilor de externalizare sau agentul trebuie considerat parte a entităţii raportoare.
[Alin.(6) art.10 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(7) La cererea entităţilor raportoare, persoanele terţe sînt obligate să ofere, în termen rezonabil, copiile documentelor deţinute ca urmare a aplicării măsurilor de precauţie privind clienţii prevăzute la art.5 alin.(2), inclusiv datele obţinute prin mijloacele de identificare electronică sau alt proces de identificare utilizat la distanţă sau electronic.
[Art.10 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 11. Raportarea activităţilor sau a tranzacţiilor care cad sub incidenţa prezentei legi
(1) Entităţile raportoare sînt obligate să informeze imediat Serviciul despre bunurile suspecte, activităţile sau tranzacţiile suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni predicat şi de finanţare a terorismului, care sînt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare sau sînt deja realizate. Datele privind activităţile, tranzacţiile suspecte şi bunurile suspecte se indică în formulare speciale, care se remit Serviciului în cel mult 24 de ore de la identificarea actului sau circumstanţelor care generează suspiciuni.
(2) Entităţile raportoare au obligaţia de a raporta Serviciului activităţile sau tranzacţiile clienţilor realizate în numerar în valoare de cel puţin 200000 de lei, efectuate printr-o operaţiune ori prin mai multe operaţiuni care au legătură între ele, în decursul unei luni, începând cu prima zi şi terminând cu ultima zi a lunii. Datele privind activităţile sau tranzacţiile efectuate în numerar se indică într-un formular special, care se remite Serviciului până la data de 5 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate activităţile sau tranzacţiile.
(3) Entităţile raportoare au obligaţia de a raporta Serviciului tranzacţiile clienţilor realizate printr-o operaţiune a cărei valoare este de cel puţin 200000 de lei şi care nu se încadrează în prevederile alin.(2). Datele privind tranzacţiile clienţilor se indică într-un formular special, care se remite Serviciului până la data de 10 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate tranzacţiile.
(31) Entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.a) şi i) au obligaţia de a raporta Serviciului remiterile de bani cu o valoare care reprezintă echivalentul a cel puţin 40000 de lei. Datele privind tranzacţiile clienţilor se indică într-un formular special, care se remite Serviciului în termen de 5 zile din momentul efectuării tranzacţiei.
(32) În situaţia în care tranzacţiile prevăzute la alin.(3) sunt derulate prin intermediul unei entităţi raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.a) şi i), obligaţia de raportare revine acesteia. Prin excepţie, obligaţia de raportare se menţine pentru notari în calitate de entitate raportoare prevăzută la art.4 alin.(1) lit.j).
(4) Obligaţiile de raportare prevăzute la alin.(2) şi (3) nu se aplică în cazurile activităţilor şi tranzacţiilor realizate între bănci, între bănci şi Banca Naţională a Moldovei, între bănci şi Trezoreria de Stat, între Banca Naţională a Moldovei şi Trezoreria de Stat, între bănci şi sistemele de remiteri de bani, între bănci şi sisteme internaţionale de plată, între emitenţi de monedă electronică/prestatori de servicii de plată nebancari şi bănci, între emitenţi de monedă electronică/prestatori de servicii de plată nebancari şi Banca Naţională a Moldovei.
[Alin.(5) art.11 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(6) În scopul realizării prevederilor alin.(1)–(32), Serviciul instituie şi întreţine canalul securizat pentru transmiterea şi primirea formularului special. Formularul special privind raportarea activităţilor sau tranzacţiilor prevăzute la alin.(1)–(32) se transmite prin un canal securizat în adresa Serviciului conform procedurii stabilite.
[Alin.(7) art.11 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(8) Forma, structura, conţinutul, precum şi modul de raportare, primire şi confirmare a formularelor speciale sînt prevăzute de instrucţiunea şi procedura cu privire la raportarea activităţilor sau tranzacţiilor, specificate la alin.(1)–(32), care se elaborează şi se aprobă de către Serviciul.
(9) Suspiciunea privind activităţile şi tranzacţiile se stabileşte în baza criteriilor obiective şi subiective, în conformitate cu recomandările naţionale şi internaţionale în domeniu, inclusiv în baza criteriilor privind tranzacţiile cu jurisdicţiile cu risc sporit sau necooperante, privind lipsa sensului economic al tranzacţiilor, lipsa încrederii în persoanele care participă la activitate sau tranzacţie, îndoiala în ceea ce priveşte corectitudinea, legalitatea faptelor acestora, modul neobişnuit în care se efectuează activitatea sau tranzacţia, precum şi în baza riscurilor identificate în urma evaluării efectuate în domeniul propriu de activitate.
(10) Serviciul şi organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare furnizează anual entităţilor raportoare date cu privire la rezultatele examinării informaţiilor recepţionate în temeiul prezentei legi.
(11) Prevederile alin.(1)–(32) nu se aplică entităţilor raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.j) şi l) numai în măsura în care informaţiile sunt primite de la unul dintre clienţii lor sau sunt obţinute în legătură cu acesta în cursul evaluării situaţiei juridice a clientului respectiv sau al îndeplinirii sarcinii de apărare ori de reprezentare a clientului în procese de judecată sau în legătură cu acestea, inclusiv de consiliere privind iniţierea sau evitarea proceselor de judecată, indiferent dacă aceste informaţii sunt primite sau obţinute înaintea proceselor de judecată, în timpul acestora sau după acestea.
(12) Persoanele juridice care au deţinut calitatea de entităţi raportoare informează Serviciul despre activităţile sau tranzacţiile clienţilor potrivit cerinţelor alin.(1)–(3) până la stingerea tuturor obligaţiilor aferente genului de activitate licenţiat/autorizat.
[Art.11 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.11 modificat prin Legea nr.160 din 26.07.2018, în vigoare 17.09.2018]
Articolul 12. Interzicerea divulgării
(1) Până la expirarea termenelor prevăzute la art.9 alin.(1) şi (2), entităţile raportoare, angajaţii, persoanele cu funcţii de răspundere şi reprezentanţii acestora sînt obligaţi să nu divulge clienţilor ori terţilor datele despre transmiterea informaţiilor, în temeiul prezentei legi, Serviciului şi organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare sau datele despre analizele şi investigaţiile financiare efectuate privind acţiunile de spălare a banilor, infracţiunile predicat sau acţiunile de finanţare a terorismului care au loc sau care pot avea loc.
(2) Entitatea raportoare, conform instrucţiunilor aprobate de către organele cu funcţii de supraveghere, asigură protecţia angajaţilor şi altor persoane fizice care nu sînt angajate în cadrul entităţii raportoare, dar care participă la gestiunea şi activitatea acesteia, de orice ameninţare sau acţiune ostilă în legătură cu furnizarea informaţiei în temeiul prezentei legi.
(3) Angajaţii Serviciului sînt obligaţi să nu divulge persoanelor terţe datele persoanelor din cadrul entităţilor raportoare învestite cu atribuţii de executare a prezentei legi. Este interzisă divulgarea către terţele persoane a informaţiei care constituie secret comercial, bancar, fiscal, profesional sau a datelor cu caracter personal, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.
(4) Divulgarea informaţiilor cu bună-credinţă, în scopul aplicării prezentei legi de către entităţile raportoare sau de angajaţii, persoanele cu funcţii de răspundere şi reprezentanţii acestora, nu constituie încălcare a restricţiilor de divulgare a informaţiilor, impuse prin contract sau printr-un act legislativ, sau printr-un act administrativ, şi nu atrage răspundere chiar şi în cazul neconfirmării suspiciunii activităţii sau tranzacţiei.
(5) Interdicţia prevăzută la alin.(1) nu se aplică:
a) în cazul aceluiaşi client şi aceleiaşi tranzacţii care implică două sau mai multe entităţi raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.a)–g), i), j) şi l), situate în Republica Moldova, sau în cazul entităţilor raportoare nominalizate şi instituţiile similare situate într-o altă ţară (jurisdicţie) care impune cerinţe similare celor prevăzute de prezenta lege, cu condiţia să aparţină aceleiaşi categorii profesionale şi să se supună unor obligaţii similare referitoare la secretul profesional şi protecţia datelor cu caracter personal;
b) între entităţile raportoare indicate la art.4 alin.(1) lit.j) şi l), situate în Republica Moldova, sau în cazul entităţilor raportoare nominalizate şi instituţiile similare situate în alte ţări (jurisdicţii) care impun cerinţe similare celor prevăzute de prezenta lege, care îşi desfăşoară activităţile profesionale, fie că sînt angajaţi sau nu, în cadrul aceleiaşi persoane juridice sau al unei structuri mai largi la care aparţine entitatea şi care are proprietari, conducere sau control de conformitate în comun;
c) dacă entităţile raportoare indicate la art.4 alin.(1) lit.j) şi l) încearcă să descurajeze un client în a participa la activităţi ilegale.
(6) Interdicţia prevăzută la alin.(1) nu include dezvăluirea informaţiei către Serviciul şi organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, inclusiv către organele de autoreglementare cu funcţii de supraveghere, şi nici divulgarea în scopul aplicării legii.
(7) Furnizarea informaţiei către organul de control al prelucrărilor de date cu caracter personal, solicitată conform competenţei, nu se consideră a fi divulgare/dezvăluire.
[Art.12 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 13. Politici, controale interne şi proceduri
(1) Entităţile raportoare stabilesc politici, proceduri şi efectuează controale interne pentru a atenua şi a gestiona cu eficacitate riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului identificate la nivel naţional, precum şi, nemijlocit, în cadrul entităţilor raportoare.
(2) Politicile, controalele interne şi procedurile respective sînt proporţionale cu riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, precum şi cu natura şi dimensiunea entităţilor raportoare.
(3) Entităţile raportoare aprobă programe proprii pentru şi finanţării terorismului, inclusiv conform recomandărilor şi actelor normative aprobate de organele cu funcţii de supraveghere, care conţin cel puţin următoarele:
a) politici, metode, practici, proceduri scrise, măsuri de control intern şi reguli stricte pentru prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului, care includ măsuri de precauţie privind clienţii, de identificare a tranzacţiilor complexe şi neordinare, a tranzacţiilor clienţilor rezidenţi cu prestatorii de servicii privind activele virtuale autorizaţi în alte state, de raportare, proceduri de evaluare şi gestionare a riscurilor, proceduri de gestionare a riscurilor privind condiţiile în care un client poate utiliza relaţia de afaceri înainte de aplicarea măsurilor de verificare a identităţii şi alte măsuri relevante în domeniu;
b) numele persoanelor, inclusiv ale celor cu funcţii de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformităţii politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale privind şi finanţării terorismului;
c) măsuri de promovare a normelor etice şi profesionale în sectorul supravegheat şi de prevenire a folosirii entităţii raportoare, în mod intenţionat sau nu, de către grupuri criminale organizate sau de către asociaţii acestora;
d) un program continuu de instruire a angajaţilor, selectarea riguroasă a cadrelor în baza criteriului de profesionalism înalt la angajarea acestora;
[Lit.e) alin.(3) art.13 abrogată prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(31) Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, în dependenţă de complexitatea şi natura activităţii entităţii raportoare supravegheate, în scopul verificării conformităţii acesteia cu politicile, controalele interne şi procedurile respective, stabilesc cerinţele privind efectuarea auditului extern.
(4) Entităţile raportoare, cu excepţia celor prevăzute la art.4 alin.(1) lit.j) şi l), desemnează persoanele învestite cu atribuţii de executare a prezentei legi, inclusiv cele cu funcţii de conducere de rang superior, ale căror nume se comunică, în decurs de 5 zile lucrătoare din data desemnării, Serviciului şi organelor cu funcţii de supraveghere prevăzute la art.15 alin.(1), împreună cu natura şi limitele responsabilităţilor. Persoanele indicate, precum şi alţi angajaţi responsabili au acces la rezultatele măsurilor de precauţie privind clienţii, inclusiv la datele de identificare şi cele despre activităţile şi tranzacţiile efectuate, precum şi la altă informaţie relevantă necesară executării prezentei legi.
(41) Entităţile raportoare instituie mecanisme interne de protejare a persoanelor desemnate responsabile de asigurarea conformităţii şi a angajaţilor care raportează încălcări ale legislaţiei privind şi finanţării terorismului.
(42) Entităţile raportoare instituie mecanisme interne de raportare de către angajaţii proprii a situaţiilor sau a suspiciunilor în legătură cu acte sau fapte de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului ori de nerespectare a legislaţiei incidente în vigoare sau a procedurilor interne.
(5) Entităţile raportoare comunică şi implementează prevederile programelor proprii pentru şi finanţării terorismului în cadrul filialelor, agenţilor de plată şi reprezentanţelor, inclusiv al celor situate în alte ţări.
(6) În scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, entităţile raportoare efectuează schimb de date cu filialele, agenţii de plată şi reprezentanţele deţinute, în condiţiile respectării cerinţelor prezentei legi.
(7) În cazul în care entităţile raportoare au filiale, agenţi de plată sau reprezentanţe deţinute în alte ţări (jurisdicţii), în care cerinţele minime privind şi a finanţării terorismului sînt mai puţin stricte decît cele prevăzute de prezenta lege, acestea pun în aplicare cerinţele prezentei legi, inclusiv pe cele privind protecţia datelor, în măsura în care dreptul ţării (jurisdicţiei) permite acest lucru.
(8) În cazul în care normele de drept ale altei ţări (jurisdicţii) nu permit punerea în aplicare a politicilor şi a procedurilor prevăzute la alin.(1)–(3), entităţile raportoare asigură ca filialele, agenţii de plată şi reprezentanţele deţinute în ţara (jurisdicţia) respectivă să aplice măsuri suplimentare pentru a diminua riscurile de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului şi informează organele cu funcţii de supraveghere despre acest fapt. Dacă măsurile suplimentare nu sînt suficiente, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare aplică măsuri suplimentare de supraveghere faţă de entităţile raportoare care deţin filiale, agenţi de plată sau reprezentanţe, inclusiv măsuri prin care impun nestabilirea sau terminarea relaţiilor de afaceri, refuzul efectuării tranzacţiilor şi, dacă este necesar, sistarea activităţii în ţara (jurisdicţia) respectivă.
(9) Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare elaborează standarde tehnice de reglementare prin care precizează tipul de măsuri suplimentare menţionate la alin.(8), precum şi măsurile minime care trebuie realizate de entităţile raportoare în cazul în care normele de drept ale altei ţări (jurisdicţii) nu permit punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin.(8).
(10) Persoanele entităţilor raportoare, inclusiv cele cu funcţii de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformităţii politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale privind şi finanţării terorismului trebuie să dispună de calităţi şi abilităţi conform cerinţelor stabilite de către organele cu funcţii de supraveghere pentru aplicarea prevederilor prezentei legi. Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare efectuează verificările necesare privind corespunderea acestora cerinţelor stabilite.
(11) Entitatea raportoare nu încheie contracte de muncă cu persoanele, inclusiv cele cu funcţii de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformităţii politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale privind şi finanţării terorismului în cazul atestării unei reputaţii compromise. Entitatea raportoare întreprinde măsurile de rigoare în vederea remedierii situaţiei constatate dacă rezultatele verificărilor efectuate de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare au stabilit circumstanţe evidente care provoacă suspiciuni privind reputaţia persoanelor responsabile menţionate.
(12) Dacă nu a fost desemnată persoana responsabilă de asigurarea conformităţii politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale privind şi finanţării terorismului, responsabilităţile în domeniu sînt preluate nemijlocit de către conducător, iar în lipsa acestuia – de către persoana care îl înlocuieşte.
(13) Entităţile raportoare asigură condiţii adecvate tuturor angajaţilor pentru a informa, operativ şi anonim, persoanele, inclusiv cele cu funcţii de conducere de rang superior, responsabile de asigurarea conformităţii politicilor şi procedurilor cu cerinţele legale privind şi finanţării terorismului despre încălcarea prevederilor prezentei legi.
(14) Cerinţele aferente controlului intern, elaborării şi implementării politicilor, programelor proprii pentru şi finanţării terorismului se stabilesc şi se aprobă de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare.
[Art.13 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 14. Reguli de transparenţă
(1) Organul înregistrării de stat, conform procedurilor stabilite, verifică, înregistrează, ţine evidenţa şi actualizează datele cu privire la beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice, ai întreprinzătorilor individuali şi ai organizaţiilor necomerciale la înregistrarea lor, la înregistrarea modificărilor în actele de constituire ale persoanelor juridice, la înregistrarea de stat a persoanelor supuse reorganizării şi la radierea acestora din Registrul de stat.
(2) Persoanele juridice, întreprinzătorii individuali şi organizaţiile necomerciale sînt obligaţi să obţină şi să deţină informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor efectiv, inclusiv detalii privind interesele generatoare de beneficii pentru acesta, să prezinte organului de înregistrare de stat informaţia solicitată cu privire la beneficiarul efectiv şi să informeze imediat despre schimbarea datelor acestora.
(3) Este interzisă înregistrarea de stat a persoanelor juridice, a întreprinzătorilor individuali şi a organizaţiilor necomerciale în lipsa datelor despre beneficiarul efectiv şi/sau dacă informaţia prezentată este neveridică sau incompletă.
(31) Beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice, ai întreprinzătorilor individuali şi ai organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova, inclusiv care deţin acţiuni, drepturi de vot, cote sociale sau exercită controlul prin alte mijloace, au obligaţia să furnizeze respectivelor persoane juridice, întreprinzători individuali şi organizaţii necomerciale toate informaţiile necesare pentru a se conforma obligaţiilor stabilite la alin.(2).
[Alin.(4) art.14 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(5) Datele acumulate de către organul înregistrării de stat, inclusiv cele cu privire la beneficiarii efectivi, sînt furnizate, la cerere, Serviciului, organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare şi entităţilor raportoare prevăzute la art.4 doar în scopul executării prezentei legi.
(6) Organul înregistrării de stat asigură accesul prompt şi nelimitat la datele deţinute, conform procedurilor stabilite, pentru Serviciul, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare şi entităţile raportoare prevăzute la art.4, fără a alerta entitatea raportoare accesată.
(7) Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare menţin, monitorizează şi actualizează periodic datele cu privire la beneficiarii efectivi ai entităţilor supravegheate.
(8) Entităţile raportoare nu se bazează exclusiv pe datele organului înregistrării de stat pentru a îndeplini cerinţele referitoare la precauţia privind clienţii, dar utilizează abordarea bazată pe risc.
(9) Autoritatea competentă, la înregistrarea organizaţiei necomerciale, verifică dacă fondatorul, administratorul sau beneficiarul efectiv nu este inclus în lista persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă, menţionată la art.34 alin.(11).
(10) Organizaţia necomercială se înregistrează de către autoritatea competentă doar dacă nu există suspiciuni privind afilierea fondatorului, administratorului sau beneficiarului efectiv al acesteia la persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă.
(11) În cazul stabilirii unor suspiciuni pertinente privind afilierea fondatorului, administratorului sau beneficiarului efectiv al organizaţiei necomerciale la entităţi şi organizaţii teroriste, autoritatea competentă sesizează imediat Serviciul şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.
(12) În cazul societăţilor de investiţii, persoana care administrează societatea de investiţii este obligată să obţină şi să deţină informaţii adecvate, veridice şi actualizate, care includ identitatea clienţilor, a beneficiarului efectiv al acestora, date cu privire la investiţiile efectuate, precum şi identitatea fondatorilor şi beneficiarilor societăţii de investiţie.
(13) Persoana care administrează societatea de investiţii dezvăluie statutul pe care îl are şi furnizează în timp util entităţilor raportoare informaţiile necesare în cadrul aplicării măsurilor de precauţie privind clienţii.
[Alin.(14)-(19) art.14 abrogate prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(20) Serviciul Fiscal de Stat creează, gestionează şi actualizează Registrul conturilor de plăţi şi bancare, al casetelor de siguranţă ale persoanelor fizice şi juridice şi informaţia cu privire la beneficiarul efectiv al acestora.
(21) Serviciul Fiscal de Stat creează, gestionează şi actualizează Registrul fiduciilor, care conţine inclusiv informaţiile privind beneficiarul efectiv al fiduciilor conform art.52 alin.(2) pct.3).
[Art.14 completat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Capitolul III
COMPETENŢA AUTORITĂŢILOR ABILITATE CU EXECUTAREA LEGII
Articolul 15. Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare
(1) Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare sunt:
a) Banca Naţională a Moldovei – pentru entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.a), b), e), g) şi i);
b) Comisia Naţională a Pieţei Financiare – pentru entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.c), d), f) şi p);
c) Camera Notarială – pentru notarii prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.j);
d) Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova – pentru avocaţii prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.j);
e) Uniunea administratorilor autorizaţi – pentru administratorii autorizaţi prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.j);
f) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti – pentru executorii judecătoreşti prevăzuţi la art.4 alin.(1) lit.j);
g) Consiliul de supraveghere publică a auditului – pentru entităţile de audit prevăzute la art.4 alin.(1) lit.l);
h) Serviciul – pentru toate entităţile raportoare, cu excepţia celor care nu sunt supuse supravegherii autorităţilor prevăzute la lit.a)–g) din prezentul articol, în limita monitorizării şi verificării respectării prevederilor prezentei legi.
(2) În scopul executării prevederilor prezentei legi, ale altor acte normative, precum şi a cerinţelor standardelor internaţionale în domeniu, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, în limitele competenţelor:
a) emit ordine, hotărâri, instrucţiuni şi alte acte normative în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, în cazurile prevăzute de lege;
b) aprobă şi publică ghiduri şi recomandări necesare entităţilor raportoare supravegheate pentru implementarea prevederilor prezentei legi;
c) monitorizează şi verifică aplicarea prevederilor prezentei legi, ale actelor normative subordonate acesteia, ale programelor proprii ale entităţilor raportoare şi ale instrucţiunilor referitoare la aplicarea măsurilor de precauţie privind clienţii, identificarea clientului şi a beneficiarului efectiv, raportarea, păstrarea datelor privind activităţile şi tranzacţiile realizate, precum şi referitoare la executarea măsurilor şi procedurilor aferente controlului intern;
d) solicită documentele şi informaţiile necesare în scopul stabilit la lit.c).
(21) Organele cu funcţie de supraveghere informează agentul constatator, precum şi organul de urmărire penală şi procuratura la identificarea cazurilor de desfăşurare a activităţii de prestare a serviciilor privind activele virtuale contrar prevederilor art.4 alin.(11).
(3) Organele cu funcţii de supraveghere, în urma rezultatelor evaluării profilului de risc aferent entităţilor raportoare supravegheate, utilizează abordarea bazată pe risc pentru ca amploarea măsurilor întreprinse în privinţa acestora să fie proporţională riscurilor identificate. Profilul de risc se revizuieşte atît în mod periodic, cît şi atunci cînd există evenimente sau schimbări majore în conducerea şi activităţile entităţilor raportoare.
(4) La utilizarea abordării bazate pe risc, organele cu funcţii de supraveghere, cel puţin:
a) identifică şi înţeleg clar riscurile sectoriale şi naţionale de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
b) au acces la toate informaţiile relevante privind riscurile sectoriale, naţionale şi internaţionale legate de clienţii, produsele şi serviciile entităţilor raportoare;
c) stabilesc frecvenţa şi intensitatea supravegherii, directe sau indirecte, în funcţie de profilul de risc al entităţilor raportoare şi riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.
(5) În cazul în care entităţile raportoare nu respectă obligaţiile prevăzute de prezenta lege, Serviciul şi organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare pot aplica măsuri şi sancţiuni stabilite de legislaţie. Aplicarea sancţiunilor menţionate nu exclude posibilitatea realizării, conform legislaţiei în vigoare, a altor măsuri în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
(6) Pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare sînt obligate:
a) să constate dacă entităţile raportoare utilizează politici, metode, practici, proceduri scrise, măsuri de control intern şi reguli stricte cu privire la identificarea clienţilor şi beneficiarilor efectivi;
b) să determine dacă entităţile raportoare se conformează programelor proprii, orientate spre prevenirea şi, după caz, identificarea activităţii de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
c) să informeze entităţile raportoare despre tranzacţiile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, inclusiv despre noile metode şi tendinţe în acest domeniu;
d) să identifice existenţa posibilităţilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului ale entităţilor raportoare, să întreprindă, după caz, măsuri suplimentare pentru prevenirea folosirii ilegale a acestora şi să informeze entităţile raportoare despre eventualele riscuri;
e) să sesizeze celelalte organe cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare asupra încălcărilor identificate în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului, în vederea întreprinderii măsurilor de retragere a actelor permisive, eliberate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător.
(7) Serviciul coordonează modul de aplicare a prevederilor de la alin.(1)–(6). Serviciul sesizează organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare imediat ce au fost identificate riscuri aferente activităţii entităţilor supravegheate.
(8) Organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, în limitele competenţelor stabilite de legislaţie, întreprind măsuri suficiente pentru a preveni instituirea controlului ori obţinerea pachetului de acţiuni de control şi/sau a cotelor-părţi de control al entităţii raportoare de către infractori şi grupuri criminale organizate, complicii lor şi/sau acţionari care activează concertat.
(9) În sensul alin.(8), la constituirea, reorganizarea entităţii raportoare sau la majorarea capitalului social, organele cu funcţii de supraveghere, cu suportul Serviciului, identifică şi verifică persoanele fizice şi entităţile care intenţionează să devină asociaţi (acţionari), sursa bunurilor şi mijloacelor financiare utilizate pentru aportul la capitalul social.
(10) Organele cu funcţii de supraveghere prevăzute la alin.(1) lit.a)–g) informează imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, Serviciul în cazul în care, pe parcursul controalelor pe care le efectuează la entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) sau în oricare alt mod, descoperă fapte care ar putea avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanţarea terorismului, conform unor proceduri şi criterii elaborate de Serviciul în comun cu organele cu funcţii de supraveghere.
[Art.15 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.15 modificat prin Legea nr.160 din 26.07.2018, în vigoare 17.09.2018]
Articolul 16. Limitarea acţiunii secretelor protejate prin lege
(1) Informaţia obţinută de la entităţile raportoare, în condiţiile prezentei legi, de către Serviciul este utilizată doar în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor, infracţiunii predicat şi finanţării terorismului.
(2) Transmiterea materialelor, documentelor, inclusiv electronice, notelor şi rapoartelor analitice aflate în gestiunea Serviciului către organul de urmărire penală, procuratură, instanţa judecătorească, organul cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare sau către alte autorităţi competente naţionale ori din alte ţări (jurisdicţii), în modul şi în condiţiile stabilite de prezenta lege, nu poate fi calificată drept divulgare a secretului comercial, bancar, fiscal, profesional sau a datelor cu caracter personal.
(3) Informaţiile obţinute în temeiul prezentei legi şi transmise (diseminate) de către Serviciu în adresa organelor de drept sau altor autorităţi competente nu pot fi divulgate ulterior fără acordul prealabil, scris, al Serviciului. De asemenea, acestea nu pot fi admise ca probe în cadrul procedurilor judiciare, civile, administrative sau penale şi nu pot fi puse la baza sentinţei, cu excepţia documentării faptelor ce constituie încălcări în conformitate cu prevederile Legii nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor. Organele cu funcţii de supraveghere pot utiliza, în conformitate cu prevederile prezentei legi, informaţia transmisă de către Serviciu în procesul de autorizare/licenţiere/emitere a unei permisiuni de achiziţionare a cotei într-o instituţie licenţiată/autorizată şi la aprobarea persoanelor cu funcţii de conducere de rang superior.
(4) Prevederile legale cu privire la secretul comercial, bancar, fiscal, profesional sau datele cu caracter personal nu pot servi drept obstacol pentru accesarea în orice formă, recepţionarea, în scopul executării prezentei legi, de către Serviciul şi organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare a informaţiei (documente, materiale etc.) despre activităţile şi tranzacţiile persoanelor fizice şi juridice.
(5) Accesul direct al persoanelor terţe la resursele informaţionale deţinute de Serviciul este interzis. Numai angajaţii Serviciului au acces la informaţia din bazele de date deţinute de către Serviciul.
(6) Schimbul de informaţii dintre Serviciul şi entităţile raportoare, aferent executării prezentei legi, este protejat astfel încît să garanteze protecţia deplină a cererilor de informaţii.
(7) Serviciul, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, entităţile raportoare, angajaţii acestora poartă răspundere, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru divulgarea, contrar cerinţelor prezentei legi, a secretului comercial, bancar, fiscal, profesional sau a datelor cu caracter personal, pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea nelegitimă a datelor obţinute în exerciţiul funcţiei.
(8) Entităţile raportoare, angajaţii, persoanele cu funcţii de răspundere şi reprezentanţii acestora sînt exoneraţi de răspundere disciplinară, civilă, contravenţională şi penală ca urmare a aplicării măsurilor de precauţie privind clienţii, a încheierii relaţiilor de afaceri, a aplicării măsurilor asigurătorii, a transmiterii cu bună-credinţă a informaţiei către Serviciul şi organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, precum şi ca urmare a efectuării altor acţiuni în scopul executării prevederilor prezentei legi, cu excepţia cazurilor când aceste acţiuni au fost săvârşite cu rea-credinţă, din neglijenţă şi/sau prin abuz de serviciu.
(9) Prevederile alin.(8) se aplică operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal cu condiţia că entităţile menţionate în acest alineat pot proba scopul, temeiul legal şi legătura de cauzalitate dintre informaţiile prelucrate şi exercitarea acestor sarcini.
[Art.16 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 17. Cooperarea naţională şi internaţională
(1) Serviciul poate face schimb de informaţii, din proprie iniţiativă sau la cerere, în baza reciprocităţii, prin canale protejate de comunicare, cu instituţii similare sau cu alte autorităţi competente din alte ţări (jurisdicţii), care au obligaţia păstrării secretului în condiţii similare, dacă asemenea solicitări sunt făcute în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului, inclusiv în ceea ce priveşte recuperarea produselor acestor infracţiuni.
(2) Informaţiile primite de Serviciu de la o instituţie similară prevăzută la alin.(1) pot fi transmise doar organelor de drept şi autorităţilor competente, numai cu autorizaţia prealabilă a unităţii de informaţii financiare care a furnizat informaţiile, şi pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost solicitate.
(3) Serviciul desemnează cel puţin o persoană de contact, responsabilă pentru primirea solicitărilor de informaţii din partea unităţilor de informaţii financiare din alte ţări (jurisdicţii).
(4) Serviciul, la cererea organelor de drept sau a autorităţilor competente la nivel naţional, motivată de suspiciuni de spălare a banilor, infracţiuni predicat sau de finanţare a terorismului, va disemina informaţiile deţinute către acestea. Cererea de informaţii cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente: faptele relevante, contextul, motivele cererii şi modul în care se vor utiliza informaţiile furnizate.
(5) Decizia privind transmiterea informaţiilor prevăzute la alin.(4) aparţine Serviciului, iar în cazul netransmiterii, acesta motivează organelor de drept şi autorităţilor competente solicitante refuzul schimbului de informaţii.
(6) La examinarea şi prelucrarea informaţiei şi documentelor recepţionate de către Serviciul în cadrul cooperării internaţionale se aplică regimul juridic de examinare şi prelucrare prevăzut pentru informaţiile obţinute în temeiul prezentei legi.
(7) Pentru toate informaţiile primite de la Serviciu în cadrul cooperării naţionale şi internaţionale, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare şi organele de drept prezintă Serviciului, în termene rezonabile, informaţii detaliate cu privire la rezultatul examinării acestora. Lipsa informaţiei detaliate cu privire la rezultatul examinării informaţiilor furnizate anterior poate constitui temei pentru suspendarea schimbului de informaţii în cadrul cooperării naţionale şi internaţionale.
(8) În cazul în care există motive de fapt pentru a presupune că furnizarea informaţiei ar avea un impact negativ asupra investigaţiilor penale sau analizelor în curs de desfăşurare ori, în circumstanţe excepţionale, în cazul în care divulgarea informaţiilor ar fi în mod clar disproporţională faţă de interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice ori ar fi irelevantă în ceea ce priveşte scopurile pentru care a fost solicitată, Serviciul nu dă curs cererilor de informaţii prevăzute la alin.(1).
[Alin.(9)-(11) art.17 abrogate prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(12) Entităţile raportoare, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, organele de drept şi alte autorităţi publice oferă asistenţă şi suport informaţional necesar Serviciului în procesul cooperării cu organizaţiile internaţionale de profil.
[Art.17 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Capitolul IV
SERVICIUL
Articolul 18. Organizarea şi statutul Serviciului
(1) Serviciul este o autoritate publică independentă în raport cu celelalte persoane juridice şi fizice, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, şi funcţionează ca organ central de specialitate autonom şi independent.
(2) Serviciul are drept scop prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi contribuie la asigurarea securităţii statului în conformitate cu prezenta lege.
(3) Serviciul îşi exercită atribuţiile funcţionale liber, fără imixtiuni externe, politice sau guvernamentale ce pot compromite independenţa şi autonomia acestuia, de asemenea este suficient dotat cu resurse umane, financiare şi tehnice în măsura în care să asigure o activitate eficientă la nivel naţional şi internaţional.
(4) Serviciul este persoană juridică de drept public, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, de cont trezorerial şi de alte atribute necesare în vederea executării obligaţiilor ce îi revin în temeiul legii.
(5) Sediul Serviciului se află în municipiul Chişinău.
(6) Structura şi efectivul-limită ale Serviciului se aprobă de Guvern, la propunerea directorului Serviciului.
(7) Serviciul este compus din conducere, aparat şi personal contractual.
[Art.18 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 19. Atribuţiile Serviciului
(1) În scopul executării prevederilor prezentei legi, Serviciul are următoarele atribuţii:
a) primeşte, înregistrează, analizează, prelucrează şi transmite organelor competente informaţiile privind activităţile şi tranzacţiile suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni predicat şi de finanţare a terorismului, prezentate de entităţile raportoare, precum şi altă informaţie relevantă obţinută în temeiul prevederilor prezentei legi;
b) informează organele de drept competente imediat ce stabileşte suspiciuni cu privire la spălarea banilor, finanţarea terorismului sau la alte infracţiuni, precum şi Serviciul de Informaţii şi Securitate în partea ce ţine de finanţarea terorismului;
c) notifică entităţile raportoare, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare şi alte autorităţi competente cu privire la riscurile aferente spălării banilor şi finanţării terorismului, noile tendinţe şi tipologii în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului, încălcările stabilite în domeniile de competenţă şi lacunele în actele normative în partea ce ţine de prevenirea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
d) efectuează investigaţii financiare în condiţiile prezentei legi;
e) înaintează, în conformitate cu prevederile legislaţiei, propuneri privind perfecţionarea cadrului normativ în vigoare şi ajustarea acestuia la reglementările şi standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
f) emite, în scopul executării prezentei legi, ordine, regulamente, recomandări, instrucţiuni şi ghiduri;
[Lit.f1) alin.(1) art.19 abrogată prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
g) supraveghează respectarea de către entităţile raportoare a prevederilor prezentei legi, inclusiv raportarea activităţilor şi tranzacţiilor suspecte;
h) iniţiază, desfăşoară, asigură şi participă la instruirea entităţilor raportoare şi a organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare privind implementarea prevederilor prezentei legi;
i) coordonează activitatea autorităţilor competente în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
j) cooperează şi efectuează schimb de informaţii cu autorităţile şi instituţiile naţionale, din alte ţări (jurisdicţii), precum şi cu organizaţiile internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
k) reprezintă Republica Moldova la diferite foruri şi organizaţii internaţionale de specialitate, precum şi acumulează, pregăteşte şi prezintă organizaţiilor internaţionale progresele naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
l) participă la pregătirea şi desfăşurarea conferinţelor practico-ştiinţifice, seminarelor şi schimbului de experienţă în domeniu, la nivel naţional şi internaţional;
m) creează şi menţine un sistem informaţional în domeniul său de activitate, inclusiv pagina web oficială, şi asigură funcţionarea acestuia, precum şi protecţia, securitatea şi accesul limitat la datele deţinute;
n) colectează şi analizează materialul statistic referitor la eficienţa sistemului de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, inclusiv numărul rapoartelor, activităţilor şi tranzacţiilor suspecte, datele despre aplicarea măsurilor asigurătorii, valoarea bunurilor sechestrate şi/sau confiscate provenite din infracţiuni de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
o) elaborează documente de politici naţionale în domeniu, inclusiv Strategia naţională de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, şi coordonează implementarea acestora;
p) iniţiază, coordonează, supraveghează şi participă în procesul de evaluare naţională a riscurilor aferente spălării banilor şi finanţării terorismului;
q) înaintează către organele competente demersuri cu privire la înlăturarea cauzelor şi condiţiilor ce nu permit realizarea eficientă a politicilor şi programelor naţionale în domeniu;
r) emite decizii de sistare a executării de către entităţile raportoare a activităţilor sau tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni predicat, de finanţare a terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă sau decizii de sistare a bunurilor suspecte;
s) verifică şi constată corectitudinea aplicării de către entităţile raportoare a prevederilor prezentei legi, programelor proprii ale entităţilor raportoare şi instrucţiunilor emise;
t) constată şi examinează faptele ce constituie încălcări conform Legii nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor;
u) aplică sancţiuni conform Legii nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor;
v) oferă, la solicitarea organului de urmărire penală, informaţiile deţinute cu privire la activităţile şi tranzacţiile suspecte, în condiţiile prezentei legi;
w) exercită alte atribuţii potrivit prezentei legi.
(2) Angajaţii Serviciului nu pot desfăşura alte activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, sportive şi de creaţie.
(3) Serviciul elaborează şi prezintă Guvernului, pînă la 30 aprilie, raportul anual de activitate, care se publică ulterior pe pagina web oficială a Serviciului.
(4) Autorităţile publice naţionale, organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare oferă Serviciului acces gratuit şi online la resursele informaţionale, inclusiv la cele care conţin date cu caracter personal, necesare atingerii scopului executării prezentei legi.
(5) Serviciul examinează informaţiile despre activităţile şi tranzacţiile suspecte de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, parvenite şi din alte surse decât cele prevăzute la art.4, inclusiv în baza autosesizării.
[Art.19 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.19 completat prin Legea nr.215 din 27.11.2020, în vigoare 25.01.2021]
Articolul 20. Drepturile Serviciului
(1) Serviciul, în temeiul, limitele şi în scopul prevăzute de prezenta lege, are dreptul:
1) să solicite entităţilor raportoare, precum şi, după caz, altor autorităţi şi instituţii publice competente:
a) aplicarea măsurilor de precauţie în funcţie de riscul asociat anumitor clienţi, produse, servicii, jurisdicţii şi relaţii de afaceri;
b) aplicarea măsurilor asigurătorii;
2) să solicite şi să primească în termenul indicat în solicitare:
a) informaţii şi documente necesare, de care dispun entităţile raportoare, clienţii acestora, autorităţile şi instituţiile publice competente şi autorităţile administraţiei publice, în vederea determinării caracterului suspect al activităţilor sau al tranzacţiilor;
b) informaţii deţinute de către entităţile raportoare cu privire la monitorizarea activităţilor şi a tranzacţiilor complexe şi neordinare, aplicarea măsurilor de precauţie privind clienţii, beneficiarii efectivi şi relaţiile de afaceri;
c) informaţii de la persoanele fizice şi juridice, rezidente şi nerezidente, referitoare la activităţile şi tranzacţiile realizate sau în curs de pregătire;
[Lit.d) alin.(1) art.20 abrogată prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
e) documente aferente măsurilor de precauţie privind clienţii, programelor şi controlului intern;
f) informaţia relevantă de la autorităţile şi instituţiile competente cu privire la rezultatul examinării sesizărilor remise în conformitate cu prevederile prezentei legi;
3) să solicite organelor competente efectuarea controalelor în scopul stabilirii sensului economic al operaţiunilor, a naturii relaţiilor de afaceri, a sursei bunurilor, a beneficiarului efectiv, precum şi respectarea regimului fiscal în limita competenţei deţinute;
[Pct.4) alin.(1) art.20 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
5) să menţină accesul la resursele informaţionale necesare şi să gestioneze pagina sa web oficială, în care plasează informaţia relevantă cu privire la activitatea pe care o desfăşoară;
6) să solicite informaţia necesară de la instituţiile competente, inclusiv serviciile sau instituţiile similare din alte ţări (jurisdicţii), şi să prezinte răspunsuri la cererile parvenite;
7) să semneze acorduri, memorandumuri privind cooperarea şi schimbul de informaţii cu autorităţile naţionale, serviciile competente din alte ţări (jurisdicţii) şi organizaţiile internaţionale de profil.
(2) Drepturile prevăzute la alin.(1) se exercită de către Serviciu, inclusiv la solicitările parvenite de la serviciile cu competenţe similare din alte ţări (jurisdicţii).
[Art.20 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 21. Numirea şi eliberarea din funcţie a conducerii Serviciului
(1) Serviciul este condus de un director şi doi directori adjuncţi.
(2) Funcţia de director al Serviciului şi cea de director adjunct al Serviciului sânt funcţii de demnitate publică, reglementate de legislaţia specială.
(3) Directorul Serviciului se numeşte în funcţie de către Guvern pentru un mandat de 5 ani.
(4) Persoana care candidează la funcţia de director al Serviciului trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerinţe:
a) deţine cetăţenia Republicii Moldova şi are domiciliu pe teritoriul acesteia;
b) are diplomă de studii superioare de licenţă şi diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului, al economiei sau managementului ori deţine diplomă echivalentă cu diploma de studii de master în domeniile respective;
c) are cel puţin 7 ani de experienţă de lucru în domeniul studiilor superioare deţinute;
d) are o reputaţie ireproşabilă;
e) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei;
f) nu este şi nu a fost, în ultimii 2 ani, membru al vreunui partid politic, nu este şi nu a fost angajat în cadrul organelor permanente ale vreunui partid politic;
g) nu are antecedente penale;
h) cunoaşte limba română;
i) cunoaşte principiile funcţionării sistemului financiar, financiar-bancar, financiar-nebancar şi ale activităţii liber-profesioniştilor;
j) cunoaşte standardele internaţionale şi europene în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
(5) Directorul adjunct al Serviciului se numeşte în funcţie de către Guvern, la propunerea directorului Serviciului, pentru un mandat de 5 ani şi trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerinţe:
a) deţine cetăţenia Republicii Moldova şi are domiciliu pe teritoriul acesteia;
b) are diplomă de studii superioare de licenţă şi diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului, al economiei sau managementului ori deţine diplomă echivalentă cu diploma de studii de master în domeniile respective;
c) are cel puţin 5 ani de experienţă de lucru în domeniul studiilor superioare deţinute;
d) are o reputaţie ireproşabilă;
e) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei;
f) nu este şi nu a fost, în ultimii 2 ani, membru al vreunui partid politic, nu este şi nu a fost angajat în cadrul organelor permanente ale vreunui partid politic;
g) nu are antecedente penale;
h) cunoaşte limba română;
i) cunoaşte principiile funcţionării sistemului financiar, financiar-bancar, financiar-nebancar şi ale activităţii liber-profesioniştilor;
j) cunoaşte standardele internaţionale şi europene în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
(6) Directorul şi directorii adjuncţi ai Serviciului sînt inamovibili pe perioada exercitării mandatului.
(7) Mandatul directorului Serviciului şi cel al directorului adjunct al Serviciului încetează în caz de:
a) demisie;
b) deces;
c) expirare;
d) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
e) atingere a vârstei de pensionare;
f) revocare.
(8) Temeiurile prevăzute la alin.(7) lit.a)–e) se constată în şedinţă de Guvern prin adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de cauza ce determină încetarea mandatului.
(9) Revocarea din funcţie a directorului Serviciului sau a directorului adjunct al Serviciului are loc în cazul în care:
a) nu a depus declaraţia de avere şi interese personale ori a refuzat să o depună;
b) a obţinut calitatea de membru al unui partid politic;
c) sentinţa de condamnare în privinţa acestuia a rămas definitivă şi irevocabilă;
d) din motive de sănătate, este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive;
e) a fost declarat dispărut fără veste, în condiţiile legii;
[Lit.f) alin.(9) art.21 abrogată prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(10) Revocarea din funcţie a directorului se efectuează de Guvern.
(11) Revocarea din funcţie a directorului adjunct se efectuează de Guvern, la propunerea directorului.
(12) Funcţia de director al Serviciului şi cea de director adjunct al Serviciului sînt incompatibile cu orice altă activitate remunerată, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, sportive şi de creaţie.
[Art.21 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.21 completat prin Legea nr.257 din 16.12.2020, în vigoare 01.01.2021]
Articolul 22. Atribuţiile conducerii Serviciului
(1) Directorul:
a) conduce, organizează şi controlează activitatea Serviciului şi este responsabil de exercitarea atribuţiilor Serviciului;
b) adoptă decizii ce ţin de primirea, înregistrarea, analiza, prelucrarea şi transmiterea către organele competente a informaţiilor privind activităţile şi tranzacţiile suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni predicat şi de finanţare a terorismului, prezentate de entităţile raportoare, precum şi a altei informaţii relevante obţinute în temeiul prevederilor prezentei legi;
[Lit.c) alin.(1) art.22 abrogată prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
d) reprezintă Serviciul în relaţiile cu alte autorităţi şi organizaţii naţionale, cu instituţiile similare din alte ţări (jurisdicţii) şi cu organizaţiile internaţionale de profil;
e) iniţiază şi semnează, în condiţiile legii, acorduri de cooperare cu autorităţile şi organizaţiile naţionale, instituţiile similare din alte ţări (jurisdicţii) şi cu organizaţiile internaţionale de profil;
f) stabileşte şi repartizează atribuţiile directorilor adjuncţi;
g) numeşte în funcţie angajaţii Serviciului, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de muncă;
h) aprobă schema de încadrare a aparatului Serviciului în conformitate cu structura şi efectivul-limită aprobate de Guvern;
i) soluţionează, conform legislaţiei, chestiunile ce ţin de stabilirea sporurilor la salariu şi de acordarea primelor;
j) aprobă Regulamentul de activitate al Serviciului;
k) aprobă metodologii, instrucţiuni, ghiduri şi recomandări pentru activitatea Serviciului, precum şi pentru entităţile raportoare şi organele cu funcţii de supraveghere a acestora;
l) asigură regimul de confidenţialitate şi protecţie a secretului de stat, comercial, bancar, profesional, precum şi a datelor cu caracter personal;
m) aprobă planul anual de activitate al Serviciului;
n) prezintă Guvernului raportul anual de activitate;
o) iniţiază, desfăşoară şi adoptă decizii pe cauze disciplinare privind încălcarea obligaţiilor profesionale, a disciplinei de serviciu şi a conduitei profesionale a personalului Serviciului.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(1), directorul Serviciului emite ordine, decizii şi dispoziţii.
(3) Directorii adjuncţi se subordonează nemijlocit directorului Serviciului şi organizează activitatea în cadrul Serviciului în limitele împuternicirilor ce le sînt atribuite. În lipsa directorului Serviciului, atribuţiile acestuia se exercită de către directorul adjunct, desemnat prin ordinul directorului.
[Art.22 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 23. Numirea în funcţie în cadrul aparatului Serviciului
(1) Aparatul Serviciului este compus din funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici şi personal contractat, angajaţi în bază de concurs în conformitate cu legislaţia.
(2) Funcţia publică cu statut special se exercită în modul stabilit de Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel.
(3) Concursul pentru numirea în funcţie în cadrul aparatului Serviciului se organizează potrivit unui regulament aprobat prin ordinul directorului Serviciului.
Articolul 24. Perioada de probă
(1) La angajarea unei persoane în cadrul aparatului Serviciului, acesteia i se poate stabili o perioadă de probă de 6 luni. Perioada de probă nu va include perioada aflării angajatului în concediu medical sau alte perioade în care acesta a absentat de la serviciu din motive întemeiate, confirmate documentar.
(2) Clauza privind perioada de probă trebuie să fie prevăzută în ordinul de angajare. În lipsa acestei clauze se consideră că angajatului nu i s-a stabilit o perioadă de probă.
(3) Pe durata activităţii angajatului nu poate fi stabilită decît o singură perioadă de probă.
(4) Perioada de probă are drept scop integrarea angajatului în activitatea Serviciului, formarea sa profesională sub aspect practic, cunoaşterea specificului şi a exigenţelor Serviciului, precum şi verificarea cunoştinţelor, abilităţilor şi aptitudinilor sale profesionale în procesul de exercitare a funcţiei.
(5) Nu se aplică perioada de probă persoanei numite într-o funcţie de conducere.
(6) Cu cel puţin 18 zile lucrătoare înainte de expirarea perioadei de probă se iniţiază procedura de evaluare a activităţii angajatului, care constă în evaluarea nivelului de cunoaştere a specificului şi a exigenţelor din activitatea Serviciului, a experienţei practice obţinute, a comportamentului manifestat în îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor stipulate în fişa de post pentru a se determina dacă acesta a susţinut sau nu perioada de probă.
(7) Procedura de evaluare a activităţii angajatului privind susţinerea perioadei de probă se stabileşte prin ordinul directorului Serviciului.
Articolul 25. Temeiurile încetării activităţii în cadrul aparatului Serviciului
(1) Activitatea în cadrul aparatului Serviciului încetează în caz de:
a) demisie;
b) expirare a contractului individual de muncă;
c) transfer într-o altă autoritate publică;
d) numire a angajatului într-o funcţie electivă;
d1) reducere a efectivului de personal sau lichidare a funcţiei;
[Lit.e) alin.(1) art.25 abrogată prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
f) angajatul nu a obţinut cel puţin calificativul „satisfăcător” în urma perioadei de probă;
g) necorespundere cu funcţia deţinută, constatată de conducerea Serviciului, dacă lipseşte o funcţie inferioară vacantă sau dacă este respinsă funcţia propusă;
h) încălcare gravă sau încălcare sistematică a disciplinei de serviciu;
i) tăinuire a unor fapte care împiedică angajarea în serviciu;
j) rămânere definitivă şi irevocabilă a unei sentinţe de condamnare;
k) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
l) deces.
(2) Nu se admite eliberarea angajatului în timpul aflării lui în concediu de odihnă sau concediu medical.
[Art.25 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 26. Reputaţia profesională ireproşabilă
În condiţiile prezentei legi se consideră că nu are o reputaţie profesională ireproşabilă şi nu poate candida la orice funcţie în cadrul Serviciului persoana:
a) care are antecedente penale, inclusiv stinse, sau care a fost absolvită de răspundere ori pedeapsă penală, inclusiv printr-un act de amnistie sau de graţiere;
b) care a fost privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, ca pedeapsă principală sau complementară, prin hotărîre judecătorească definitivă;
c) în privinţa căreia s-a constatat, printr-un act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţii şi al restricţiilor.
Articolul 27. Garanţii şi dreptul la risc profesional în exercitarea atribuţiilor
(1) Directorul, directorii adjuncţi şi angajaţii Serviciului nu poartă răspundere pentru acţiunile efectuate, în scopul executării prezentei legi, într-o situaţie de risc profesional justificat chiar dacă au fost cauzate prejudicii, inclusiv patrimoniale, drepturilor şi intereselor ocrotite de lege. Riscul se consideră justificat dacă acţiunile decurg în mod obiectiv din informaţia, faptele şi circumstanţele cunoscute, iar scopul legii nu putea fi atins prin acţiuni ce nu ar fi implicat riscul, luându-se toate măsurile posibile pentru a preîntâmpina consecinţele negative.
(2) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, directorul, directorii adjuncţi şi angajaţii Serviciului nu pot fi reţinuţi, arestaţi ori traşi la răspundere contravenţională sau penală decât la cererea Procurorului General.
Articolul 28. Inadmisibilitatea imixtiunii în activitatea angajatului
(1) În exercitarea atribuţiilor, angajatul Serviciului se subordonează numai conducătorului său nemijlocit. Nimeni altcineva nu are dreptul de a exercita imixtiuni în activitatea acestuia.
(2) Cerinţele angajatului Serviciului adresate persoanelor fizice şi juridice şi acţiunile întreprinse de el se consideră legitime atîta timp cît organul de drept sau persoana cu funcţie de răspundere, împuternicite să exercite controlul asupra activităţii lui şi asupra respectării legalităţii în timpul acestei activităţi, nu demonstrează contrariul.
[Art.28 completat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 29. Asigurarea cu pensii
Pensionarea angajaţilor Serviciului se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 30. Protecţia socială
(1) Protecţia socială a angajaţilor Serviciului se efectuează în conformitate cu Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi Legea nr.289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale.
(2) În cazul decesului angajatului în exerciţiul funcţiei, familia lui şi persoanele întreţinute de acesta primesc un ajutor unic echivalent cu mijloacele băneşti de întreţinere pe 10 ani ale defunctului în ultima lui funcţie în cadrul Serviciului. Minorilor care au fost întreţinuţi de cel decedat li se acordă un ajutor lunar suplimentar echivalent cu suma medie a salariului lunar al acestuia în ultima lui funcţie, până la atingerea vârstei de 18 ani.
(3) Prejudiciul cauzat bunurilor angajatului Serviciului sau bunurilor rudelor acestuia pînă la gradul I în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale de serviciu se repară integral, cu drept de regres împotriva persoanelor culpabile. Cuantumul mijloacelor financiare respective se stabileşte şi se acordă în temeiul hotărârii irevocabile a instanţei de judecată.
(4) Angajaţii Serviciului au dreptul la asistenţă medicală şi la tratament medical (ambulatoriu şi staţionar) din contul statului în modul stabilit de Guvern.
(5) Angajaţii Serviciului sînt asiguraţi obligatoriu de la bugetul de stat şi din alte surse prevăzute în acest scop.
Articolul 31. Concediul
(1) Angajaţilor Serviciului li se acordă concediu conform legislaţiei.
(2) Angajaţilor li se acordă:
a) concediu anual de 35 de zile calendaristice;
b) concediu suplimentar:
– de 5 zile calendaristice – pentru vechime în muncă de la 5 ani la 10 ani;
– de 10 zile calendaristice – pentru vechime în muncă de la 10 la 15 ani;
– de 15 zile calendaristice – pentru vechime în muncă de peste 15 ani;
[Lit.c) alin.(2) art.31 abrogată prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(3) Angajaţilor Serviciului li se acordă şi alte concedii în condiţiile legii.
[Art.31 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 32. Finanţarea activităţii Serviciului
(1) Serviciul este finanţat de la bugetul de stat.
(2) Serviciul estimează cheltuielile aferente activităţii sale şi îşi planifică bugetul anual.
(3) Serviciul are buget propriu, care se elaborează, se aprobă, se execută şi se raportează în conformitate cu legislaţia privind finanţele publice şi responsabilităţile bugetar-fiscale.
(4) Finanţarea şi asigurarea tehnico-materială a Serviciului trebuie să acopere costul estimativ al tuturor activităţilor sale, astfel încît acesta să exercite efectiv, eficient şi plenar activităţile sale, inclusiv cele care ţin de reprezentare şi participare în cadrul organizaţiilor internaţionale de profil.
(5) Mărimea şi modul de salarizare a angajaţilor care activează în cadrul Serviciului sînt stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
[Alin.(6) art.32 abrogat prin Legea nr.271 din 23.11.2018, în vigoare 01.12.2018]
(7) Activitatea Serviciului se supune controlului Curţii de Conturi.
[Art.32 modificat prin Legea nr.271 din 23.11.2018, în vigoare 01.12.2018]
[Art.32 modificat prin Legea nr.172 din 27.07.2018, în vigoare 24.08.2018]
Capitolul V
MĂSURI ASIGURĂTORII ŞI RĂSPUNDERE
Articolul 33. Măsuri asigurătorii
(1) În conformitate cu competenţele funcţionale, entităţile raportoare, Agenţia Servicii Publice, Serviciul, organele de drept şi judiciare aplică măsuri eficiente pentru identificarea, urmărirea, sistarea, sechestrarea şi confiscarea bunurilor provenite din spălarea banilor, din infracţiunile predicat, din finanţarea terorismului şi a proliferării armelor de distrugere în masă.
(2) Entităţile raportoare şi Agenţia Servicii Publice, din oficiu sau la solicitare, se abţin de la executarea activităţilor şi tranzacţiilor cu bunuri, inclusiv mijloace financiare, pentru un termen de 5 zile lucrătoare, dacă stabilesc suspiciuni care pot indica despre acţiuni de spălare a banilor, infracţiuni predicat, acţiuni de finanţare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în curs de pregătire, de tentativă, de realizare ori deja realizate, şi informează imediat Serviciul, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul abţinerii.
(3) Măsurile aplicate conform prevederilor alin.(2) încetează din oficiu la expirarea termenului pentru care au fost aplicate. Masurile aplicate conform alin.(2) pot înceta înainte de expirarea termenului doar în baza permisiunii scrise a Serviciului.
(4) În cazul stabilirii suspiciunilor de spălare a banilor sau de comitere a infracţiunilor predicat, de finanţare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în baza informaţiilor parvenite în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv a solicitărilor autorităţilor competente din alte jurisdicţii, în scopul aplicării măsurilor asigurătorii, Serviciul emite decizii de sistare a executării activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, precum şi decizii de sistare a bunurilor suspecte, pe un termen de pînă la 30 de zile lucrătoare.
(5) La recepţionarea deciziei Serviciului, entitatea raportoare, autoritatea şi/sau instituţia de drept public sunt obligate:
a) să înregistreze decizia, indicând data şi ora exactă;
b) să sisteze imediat executarea activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, să sisteze bunurile suspecte pe termenul indicat în decizie, cu excepţia operaţiunilor de suplimentare a contului;
c) să informeze imediat Serviciul privind valoarea bunurilor sistate sau disponibilul de mijloace băneşti în conturile bancare;
d) în momentul parvenirii solicitărilor din partea clientului sau a reprezentantului acestuia privind efectuarea unor activităţi, tranzacţii sau operaţiuni cu bunuri sistate, să elibereze o copie a deciziei Serviciului.
(6) Decizia de sistare a executării activităţii sau tranzacţiei suspecte ori decizia de sistare a bunurilor suspecte devine executorie din momentul recepţionării acesteia de către entitatea raportoare.
(7) Serviciul poate anula decizia de sistare a executării activităţii sau tranzacţiei suspecte ori decizia de sistare a bunurilor suspecte pînă la expirarea termenului indicat dacă au încetat cauzele şi condiţiile care au justificat emiterea acestor decizii.
[Alin.(8)-(9) art.33 abrogate prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(10) Până la expirarea termenului prevăzut la alin.(4), Serviciul întreprinde toate măsurile necesare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în scopul transmiterii materialelor către organele de drept sau autorităţile competente pentru adoptarea deciziilor ulterioare.
(11) Deciziile Serviciului emise în baza prevederilor alin.(4) pot fi contestate în modul stabilit de legislaţie.
[Alin.(12)-(16) art.33 abrogate prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
(17) Prin derogare de la prevederile alin.(2), entitatea raportoare şi Agenţia Servicii Publice efectuează activitatea sau tranzacţia suspectă dacă abţinerea de la executarea acesteia este imposibilă sau poate crea impedimente la urmărirea beneficiarilor unei activităţi sau tranzacţii suspecte de spălare a banilor, de infracţiuni predicat, de finanţare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, cu informarea imediată, dar nu mai târziu de 24 de ore, a Serviciului atât despre activitatea sau tranzacţia efectuată, cât şi despre motivele neabţinerii. Prevederile prezentului alineat nu aduc atingere obligaţiilor ce rezultă din executarea sancţiunilor financiare aferente activităţilor teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă.
[Art.33 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 34. Implementarea sancţiunilor financiare aferente activităţilor teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă
(1) Entităţile raportoare şi Agenţia Servicii Publice aplică imediat măsuri restrictive în privinţa bunurilor, inclusiv a celor obţinute din sau generate de bunuri care aparţin sau sînt deţinute ori controlate, direct sau indirect, de persoanele, grupurile şi entităţile incluse în lista menţionată la alin.(11), precum şi de persoanele juridice care aparţin sau sînt controlate, direct sau indirect, de aceste persoane, grupuri şi entităţi.
(2) Entităţile raportoare se abţin de la executarea de activităţi şi tranzacţii care sunt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare ori sunt deja realizate în favoarea sau beneficiul, direct sau indirect, deţinute sau controlate integral sau în comun cu persoanele, grupurile şi entităţile incluse în lista menţionată la alin.(11), precum şi al persoanelor juridice care aparţin sau sunt controlate, direct sau indirect, de aceste persoane, grupuri şi entităţi.
(3) Măsurile restrictive prevăzute la alin.(1) şi (2) se aplică imediat şi se menţin pe un termen nedeterminat. Acestea se ridică doar la data indicată în decizia privind ridicarea măsurii restrictive, comunicată de Serviciu în conformitate cu alin.(10).
(4) Entităţile raportoare şi Agenţia Servicii Publice transmit neîntârziat informaţia privind aplicarea măsurii restrictive către Serviciu, în termen de cel mult 24 de ore din momentul aplicării măsurii restrictive, care, la rîndul său, informează neîntârziat, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene pentru transmiterea informaţiei organelor şi autorităţilor competente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene.
(5) Entităţile raportoare şi Agenţia Servicii Publice acceptă plăţi suplimentare, efectuate de o parte terţă, sau majorarea valorii bunurilor asupra cărora au fost aplicate măsurile restrictive prevăzute la alin.(1) şi (2) şi extind aplicabilitatea măsurilor restrictive asupra bunurilor suplimentare. Informaţia privind extinderea măsurilor restrictive asupra bunurilor suplimentare se transmite neîntârziat, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciului, care acţionează în conformitate cu alin.(4).
(6) În cazul unor îndoieli sau suspiciuni care nu permit stabilirea unei convingeri ferme privind identitatea persoanei, grupului sau entităţii incluse în lista menţionată la alin.(11), entităţile raportoare informează neîntârziat despre aceasta, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciul. În termen de cel mult 24 de ore, Serviciul, după consultarea Serviciului de Informaţii şi Securitate, informează entitatea raportoare despre necesitatea de aplicare sau neaplicare a măsurilor restrictive.
(7) Entităţile raportoare şi Agenţia Servicii Publice nu stabilesc relaţii de afaceri cu persoanele, grupurile sau entităţile implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă, incluse în lista menţionată la alin.(11). Despre refuzul de a stabili relaţii de afaceri cu acestea, entităţile raportoare informează neîntârziat Serviciul, în termen de cel mult 24 de ore, prezentând toate datele deţinute cu privire la acest caz.
(8) La solicitarea persoanei, grupului, entităţii sau a oricărei alte părţi interesate, Serviciul, în coordonare cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, în conformitate cu prevederile rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite relevante, poate autoriza efectuarea plăţilor, din contul bunurilor asupra cărora au fost aplicate măsurile restrictive, pentru:
a) asigurarea minimului de trai existent conform indicilor oficiali calculaţi pentru Republica Moldova;
b) tratamentul medical urgent;
c) achitarea taxelor şi impozitelor la buget şi a primelor de asigurare obligatorie;
d) alte cheltuieli extraordinare sau legate de menţinerea bunurilor asupra cărora au fost aplicate măsurile restrictive.
(9) Decizia Serviciului privind autorizarea sau refuzul autorizării plăţilor menţionate la alin.(8) poate fi contestată în procedura de contencios administrativ, iar încheierea judecătorului poate fi atacată cu recurs, în modul stabilit de legislaţie.
(10) Decizia privind ridicarea măsurii restrictive se adoptă de către Serviciul de Informaţii şi Securitate în temeiul modificărilor intervenite privind excluderea unei ori a unor persoane, grupuri sau entităţi din listele menţionate la alin.(11) lit.a)–c) sau al modificării listei menţionate la alin.(11) lit.d) în cazul dispariţiei criteriilor care au constituit temei pentru includerea persoanei, grupului sau entităţii în lista suplimentară. Decizia se adoptă imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore din momentul modificării, şi se comunică Serviciului pentru informarea ulterioară de către acesta a entităţii raportoare care a aplicat măsura restrictivă.
(11) Lista persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă care fac obiectul măsurilor restrictive include:
a) lista Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi teroriste;
b) lista Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi de proliferare a armelor de distrugere în masă;
c) lista Uniunii Europene cu privire la persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi teroriste;
d) lista suplimentară a Serviciului de Informaţii şi Securitate cu privire la persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi teroriste;
e) lista Uniunii Europene şi a Consiliului Europei cu privire la persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi teroriste.
(12) Listele Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Uniunii Europene cu privire la persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă se aplică direct şi au efect imediat pe teritoriul Republicii Moldova.
(13) Lista suplimentară a Serviciului de Informaţii şi Securitate cu privire la persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi teroriste se aplică şi are efect imediat după publicarea acesteia pe pagina web oficială a Serviciului.
(14) Criteriile care stau la baza identificării, includerii şi excluderii unor categorii din lista suplimentară se aprobă de către Serviciul de Informaţii şi Securitate. Lista suplimentară include:
a) persoanele fizice care săvârşesc sau încearcă să săvârşească un act terorist, participă la un astfel de act sau facilitează săvârşirea acestuia;
b) grupurile sau entităţile care săvârşesc sau încearcă să săvârşească un act terorist, participă la un astfel de act sau facilitează săvârşirea acestuia;
c) persoanele juridice, grupurile sau alte entităţi care aparţin sau sânt controlate de una sau mai multe persoane, grupuri sau entităţi menţionate la lit.a) şi b);
d) persoanele fizice sau juridice, grupurile sau alte entităţi care acţionează în numele sau la ordinul uneia sau mai multor persoane, grupuri sau entităţi menţionate la lit.a) şi b).
(15) Serviciul de Informaţii şi Securitate aduce la cunoştinţa persoanelor, grupurilor şi entităţilor vizate despre faptul includerii acestora în listă, motivele includerii şi căile legale de contestare a deciziei.
(16) Serviciul de Informaţii şi Securitate elaborează, actualizează şi publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova lista consolidată a persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă, care include toate categoriile listelor menţionate la alin.(11) lit.a)–d).
(17) Informaţia privind modificarea listelor menţionate la alin.(11) lit.a)–d), care vizează includerea sau excluderea uneia sau mai multor persoane, grupuri sau entităţi, se transmite imediat de către Serviciul de Informaţii şi Securitate entităţilor raportoare, organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare şi Serviciului.
(18) Pentru a asigura aplicabilitatea şi efectul juridic al listelor persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă, în conformitate cu alin.(12) şi (13), entităţile raportoare monitorizează permanent paginile web oficiale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Uniunii Europene şi Serviciului de Informaţii şi Securitate.
(19) Organizaţiile şi persoanele incluse în mod eronat în lista organizaţiilor şi persoanelor cu privire la care există informaţii despre implicarea lor în proliferarea armelor de distrugere în masă sau care fac obiectul excluderii din aceasta în conformitate cu alin.(11), dar care nu sunt excluse din lista specificată, se adresează Serviciului de Informaţii şi Securitate cu o cerere motivată scrisă cu privire la excluderea lor din lista specificată. Serviciul de Informaţii şi Securitate, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii unei astfel de cereri, ia una dintre următoarele decizii motivate:
a) excluderea organizaţiei sau a persoanei din lista specificată;
b) refuzul de a satisface cererea.
Serviciul de Informaţii şi Securitate informează solicitantul cu privire la decizia luată. Decizia Serviciului de Informaţii şi Securitate poate fi contestată conform legislaţiei în vigoare.
[Art.34 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 35. Sancţiuni
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, pecuniară, penală sau alte tipuri de răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) În cazul nerespectării prevederilor prezentei legi şi ale actelor subordonate acestei legi, faţă de entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) sânt aplicate următoarele tipuri de sancţiuni:
a) declaraţia publică în mass-media, în care se identifică persoana fizică sau juridică şi natura încălcării;
b) prescripţia prin care se impune persoanei fizice sau juridice încetarea comportamentului respectiv şi abţinerea de la repetarea acestuia;
c) retragerea sau suspendarea autorizaţiei, licenţei de activitate, în cazul în care activitatea entităţii raportoare constituie obiectul autorizării sau licenţierii;
d) interdicţia temporară de a exercita funcţii de conducere în entităţile raportoare de către oricare persoană cu funcţii de conducere de rang superior într-o entitate raportoare sau de către oricare altă persoană fizică, declarate responsabile de încălcare;
e) sancţiuni pecuniare sub formă de amendă:
– în mărime dublă din valoarea beneficiului rezultat din încălcarea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege, în cazul în care beneficiul respectiv poate fi stabilit, sau în mărimea echivalentului în lei al sumei de până la 1000000 de euro, calculat conform cursului oficial al leului moldovenesc la data comiterii încălcării;
– în mărime de până la echivalentul în lei al sumei de 5000000 de euro, calculat la cursul oficial al leului moldovenesc la data comiterii încălcării, sau 10% din cifra de afaceri pentru anul precedent – pentru entităţile raportoare de la art.4 alin.(1) lit.a), c), h) şi i).
(3) Procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor sunt reglementate prin Legea nr.75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a sancţiunilor.
[Alin.(4)-(12) art.35 abrogate prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.35 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 36. Protecţia datelor cu caracter personal
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentei legi se efectuează în condiţiile Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
(2) Acţiunile prevăzute de prezenta lege, care implică prelucrarea datelor cu caracter personal, se încadrează în activitatea specificată în Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
(3) Subiectul datelor cu caracter personal este repus în drepturile restrînse numai după încetarea situaţiei care justifică prelucrarea acestora în temeiul prezentei legi, dar nu mai mult de 5 ani de la data prelucrării datelor cu caracter personal pentru fiecare caz în parte.
(4) Serviciul poate transmite transfrontalier date cu caracter personal, în condiţiile prevăzute la art.32 din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, în adresa ţărilor (jurisdicţiilor) care asigură un nivel adecvat de protecţie a datelor cu caracter personal. La transmiterea datelor cu caracter personal, Serviciul informează asupra caracterului confidenţial al informaţiilor transmise, necesităţii prelucrării datelor cu caracter personal pe un termen necesar atingerii scopului pentru care a fost transmisă, precum şi asupra necesităţii informării neîntârziate în cazul producerii unor incidente de securitate.
(5) Controlul asupra conformităţii prelucrării datelor cu caracter personal cu cerinţele prezentei legi se efectuează de către organul de control al prelucrărilor de date cu caracter personal.
[Alin.(6) art.36 abrogat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
[Art.36 modificat prin Legea nr.66 din 30.03.2023, în vigoare 01.07.2023]
Articolul 37. Dispoziţii finale şi tranzitorii
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării, cu excepţia art.35 alin.(2) lit.e), care va intra în vigoare la data adoptării legii cu privire la procedura de constatare a încălcărilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a amenzii, şi a art.14 alin.(20), care va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2019.
(2) Sancţiunile prevăzute la art.35 alin.(2) lit.e) se aplică doar încălcărilor săvârşite de la data intrării în vigoare a legii cu privire la procedura de constatare a încălcărilor în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului şi modul de aplicare a amenzii.
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.190/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.141–145, art.597) se abrogă.
(4) Toate drepturile şi obligaţiile Centrului Naţional Anticorupţie şi ale Serviciului din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, care rezultă din tratatele şi acordurile, inclusiv internaţionale, încheiate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, se transmit Serviciului nou-creat.
(5) În termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.
(6) Guvernul, în termen de 30 de zile:
a) va numi directorul şi directorii adjuncţi ai Serviciului nou-creat, în condiţiile prezentei legi;
b) va aproba structura şi efectivul-limită ale Serviciului nou-creat, la propunerea directorului Serviciului;
c) va identifica şi va asigura Serviciul nou-creat cu sediu şi resurse corespunzătoare îndeplinirii atribuţiilor acestuia.
(7) Centrul Naţional Anticorupţie va transmite, în termen de 20 de zile de la data publicării prezentei legi, din gestiunea sa în gestiunea Serviciului nou-creat, mijloacele financiare şi bunurile utilizate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului de către Serviciul din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.
(8) Prin derogare de la art.23 şi 24, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul care a activat în cadrul Serviciului din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie va fi angajat, prin transfer, în cadrul Serviciului, în funcţiile nou-create în conformitate cu legislaţia muncii.
(9) Şeful Serviciului şi şeful adjunct al acestuia, aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi vor exercita atribuţiile pînă la numirea în funcţie a directorului şi directorilor adjuncţi ai Serviciului nou-creat, în conformitate cu prezenta lege.
(10) Serviciul nou-creat, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, va adopta actele, regulamentele, ghidurile necesare pentru executarea prezentei legi.
(11) Entităţile prevăzute la art.15, în termen de 4 luni de la data publicării prezentei legi, vor aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
(12) Entităţile prevăzute la art.4 alin.(1), în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, vor adopta documentele de politici interne în concordanţă cu prezenta lege.
(13) Pînă la instituirea canalului electronic securizat, entităţile raportoare vor remite Serviciului nou-creat formularul special privind raportarea activităţilor sau a tranzacţiilor prevăzute la art.11 alin.(1)–(3) în formă scrisă, pe suport de hârtie.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Andrian CANDU
|
| Nr.308. Chişinău, 22 decembrie 2017. | |
