sâmbătă, 11 noiembrie 2023
279/15.12.2017 Lege privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare

L E G E

privind informarea consumatorului cu privire

la produsele alimentare

 

nr. 279  din  15.12.2017

 

Monitorul Oficial nr.7-17/54 din 12.01.2018

 

* * *

C U P R I N S

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi domeniul de aplicare

Articolul 2. Noţiuni

 

Capitolul II

OBIECTIVELE GENERALE ŞI CATEGORIILE INFORMAŢIILOR

REFERITOARE LA PRODUSELE ALIMENTARE

Articolul 3. Obiective generale

Articolul 4. Categoriile informaţiilor obligatorii referitoare la produsele alimentare

 

Capitolul III

CERINŢE GENERALE PRIVIND INFORMAŢIILE REFERITOARE LA PRODUSELE

ALIMENTARE ŞI RESPONSABILITĂŢILE OPERATORILOR

DIN DOMENIUL ALIMENTAR

Articolul 5. Cerinţă de bază

Articolul 6. Practici corecte de informare

Articolul 7. Responsabilităţi

 

Capitolul IV

INFORMAŢII OBLIGATORII REFERITOARE

LA PRODUSELE ALIMENTARE

 

Secţiunea 1

Conţinut şi prezentare

Articolul 8. Lista menţiunilor obligatorii

Articolul 9. Menţiuni obligatorii suplimentare pentru anumite tipuri sau categorii de produse alimentare

Articolul 10. Punerea la dispoziţie şi amplasarea informaţiilor obligatorii referitoare la produsele alimentare

Articolul 11. Modul de prezentare a menţiunilor obligatorii

Articolul 12. Vînzarea la distanţă

Articolul 13. Cerinţe lingvistice

Articolul 14. Omisiunea anumitor menţiuni obligatorii

 

Secţiunea a 2-a

Dispoziţii detaliate privind menţiunile obligatorii

Articolul 15. Denumirea produsului alimentar

Articolul 16. Lista ingredientelor

Articolul 17. Omisiunea listei ingredientelor

Articolul 18. Omisiunea compuşilor unui produs alimentar din lista ingredientelor

Articolul 19. Etichetarea anumitor substanţe sau produse ce provoacă alergii sau intoleranţe

Articolul 20. Indicarea cantităţii ingredientelor

Articolul 21. Cantitatea netă

Articolul 22. Data durabilităţii minimale şi data-limită de consum

Articolul 23. Condiţii de păstrare sau condiţii de utilizare

Articolul 24. Ţara de origine sau locul de provenienţă

Articolul 25. Instrucţiuni de utilizare

Articolul 26. Concentraţia alcoolică

Articolul 27. Identificarea lotului

 

Secţiunea a 3-a

Declaraţia nutriţională

Articolul 28. Excepţii privind aplicarea prevederilor secţiunii a 3-a

Articolul 29. Conţinut

Articolul 30. Calcularea

Articolul 31. Exprimarea per 100 g sau per 100 ml

Articolul 32. Exprimarea per porţie sau per unitate de consum

Articolul 33. Prezentare

Articolul 34. Forme de exprimare şi prezentare suplimentare

 

Capitolul V

INFORMAŢII VOLUNTARE REFERITOARE

LA PRODUSELE ALIMENTARE

Articolul 35. Cerinţe aplicabile

Articolul 36. Prezentare

Articolul 37. Dispoziţii privind produsele alimentare nepreambalate

 

Capitolul VI

DISPOZIŢII DE APLICARE, FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 38. Autorităţile de supraveghere privind respectarea cerinţelor de etichetare a produselor alimentare

Articolul 39. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi

Articolul 40. Măsuri tranzitorii

Articolul 41. Intrarea în vigoare şi data aplicării prezentei legi

Articolul 42. Abrogat

 

Anexa nr.1 Substanţe care cauzează alergii sau intoleranţe

Anexa nr.2 Produse alimentare pe a căror etichetă trebuie să figureze una sau mai multe menţiuni suplimentare

Anexa nr.3 Definirea înălţimii literei mici x

Anexa nr.4 Produse alimentare care sînt exceptate de la cerinţa de a furniza declaraţii nutriţionale obligatorii

Anexa nr.5 Denumirea produsului alimentar şi menţiuni specifice însoţitoare

Anexa nr.6 Indicarea şi denumirea ingredientelor

Anexa nr.7 Indicarea cantitativă a ingredientelor

Anexa nr.8 Declararea cantităţii nete

Anexa nr.9 Informaţiile privind valabilitatea produsului alimentar

Anexa nr.10 Tipuri de carne pentru care indicarea ţării de origine sau a locului de provenienţă este obligatorie

Anexa nr.11 Concentraţia alcoolică

Anexa nr.12 Consumul de referinţă

Anexa nr.13 Factori de conversie

Anexa nr.14 Exprimarea şi prezentarea declaraţiei nutriţionale

Anexa nr.15 Menţiuni privind absenţa sau prezenţa în cantitate redusă a glutenului în produsele alimentare

 

 

 

Notă: În cuprinsul legii, cuvintele „operator din businessul alimentar”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „operator din domeniul alimentar” la forma gramaticală corespunzătoare, conform Legii nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020

 

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune:

– Regulamentul (UE) nr.1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.1924/2006 şi (CE) nr.1925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr.608/2004 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 22 noiembrie 2011, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2015;

– Directiva 2011/91/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 334 din 16 decembrie 2011;

– Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.828/2014 al Comisiei din 30 iulie 2014 privind cerinţele de furnizare a informaţiilor către consumatori cu privire la absenţa sau prezenţa în cantităţi reduse a glutenului în alimente, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 228 din 31 iulie 2014;

– Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/775 al Comisiei din 28 mai 2018 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr.1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, în ceea ce priveşte normele de indicare a ţării de origine sau a locului de provenienţă a ingredientului primar al produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 131 din 29 mai 2018.

[Clauza de armonizare modificată prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

[Clauza de armonizare introdusă prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege stabileşte informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare pentru asigurarea unui înalt nivel de protecţie a consumatorilor, luînd în considerare diferenţele de percepţie şi nevoia de informaţii ale acestora, asigurînd în acelaşi timp buna funcţionare a pieţei Republicii Moldova.

(2) Prezenta lege defineşte cerinţele şi responsabilităţile generale ce reglementează informaţiile referitoare la produsele alimentare, în special etichetarea produselor alimentare. Aceasta prevede mijloacele pentru garantarea dreptului consumatorilor la informare şi procedurile pentru furnizarea informaţiilor referitoare la produsele alimentare, ţinînd seama de necesitatea de a prevedea suficientă flexibilitate pentru a putea răspunde evoluţiilor viitoare şi noilor cerinţe privind informaţiile.

(3) Prezenta lege se aplică operatorilor din domeniul alimentar la toate etapele lanţului alimentar, în cazul în care activităţile acestora se referă la informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de asemenea tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv celor livrate de unităţile de alimentaţie publică, precum şi produselor alimentare destinate a fi furnizate acestora. Prezenta lege se aplică serviciilor de alimentaţie publică oferite de societăţile de transport.

(4) Normele privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, normele privind etichetarea suplimentelor alimentare, precum şi normele de etichetare a produselor alimentare cu destinaţie nutriţională specială se aprobă de către Guvern.

 

Articolul 2. Noţiuni

În scopul aplicării prezentei legi se utilizează noţiunile din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor şi, adiţional, se definesc următoarele noţiuni principale:

aditiv alimentar – orice substanţă care nu se consumă ca aliment în sine şi nu se utilizează ca ingredient alimentar caracteristic, avînd sau nu valoare nutritivă, a cărei adăugare deliberată în produsele alimentare, în scop tehnologic, în procesul de fabricare, prelucrare, preparare, tratare, ambalare, transport sau depozitare, are ca rezultat sau se consideră în mod rezonabil că ar putea avea ca rezultat transformarea sa ori transformarea produselor sale secundare, în mod direct sau indirect, într-o componentă a produselor alimentare în cauză;

adjuvant tehnologic – orice substanţă care:

a) nu se consumă ca aliment în sine;

b) este utilizată în mod deliberat la prelucrarea materiilor prime, a produselor alimentare sau a ingredientelor acestora pentru a îndeplini un anumit obiectiv tehnologic în timpul tratării sau prelucrării;

c) poate avea ca rezultat prezenţa neintenţionată, dar inevitabilă din punct de vedere tehnic, a unor reziduuri ale substanţei respective sau ale derivaţilor acesteia în produsul finit, cu condiţia ca aceste reziduuri să nu prezinte niciun risc sanitar şi să nu aibă efecte tehnologice asupra produsului finit;

acizi graşi saturaţi – acizii graşi fără legătură dublă;

acizi graşi trans – acizii graşi cu cel puţin o legătură dublă neconjugată (şi anume întreruptă de cel puţin o grupare metilen) carbon-carbon, în configuraţie trans;

acizi graşi mononesaturaţi – acizii graşi cu o legătură dublă în poziţie cis;

acizi graşi polinesaturaţi – acizii graşi cu două sau mai multe legături duble cis sau cismetilenice întrerupte;

ambalaj – material specific ca execuţie şi natură, destinat ambalării alimentelor în vederea asigurării protecţiei şi utilizat pentru transportul, manipularea şi desfacerea produselor alimentare;

arome – produse:

a) care nu sînt destinate consumului sub această formă, fiind adăugate produselor alimentare pentru a le da sau a le modifica mirosul şi/sau gustul;

b) compuse sau formate din substanţe aromatizante, preparate aromatizante, arome obţinute prin tratament termic, precursori de arome, alte arome sau amestecuri ale acestora, aşa cum sînt definite în secţiunea a 4-a din anexa nr.6;

cîmp vizual – toate suprafeţele unui ambalaj care pot fi citite dintr-un singur unghi de vedere;

cîmp vizual principal – cîmpul vizual al unui ambalaj care este cel mai probabil să fie văzut la prima vedere de către consumator în momentul cumpărării şi care îi permite consumatorului să identifice imediat un produs după caracterul sau natura acestuia şi, dacă este cazul, după marca acestuia. În cazul în care ambalajul are mai multe cîmpuri vizuale principale identice, cîmpul vizual principal este cel ales de către operatorul din domeniul alimentar;

carne – părţile comestibile din ungulate domestice, păsări de curte, lagomorfe, vînat sălbatic, vînat de crescătorie, vînat mic sălbatic, vînat mare sălbatic, inclusiv sîngele;

carne separată mecanic – produs obţinut prin îndepărtarea cărnii de pe oasele acoperite de carne după dezosare sau de pe carcasele de păsări, prin mijloace mecanice care determină distrugerea sau modificarea structurii fibroase a muşchilor;

curăţare – îndepărtarea cojii, pieliţei de pe fructe, legume sau de pe ouă;

dată-limită de consum – data stabilită de producător pentru produsele alimentare care, din punct de vedere microbiologic, sînt uşor perisabile şi susceptibile de a prezenta un pericol imediat pentru sănătatea consumatorului. Data-limită de consum, care indică ziua, luna şi anul, este precedată de menţiunea „Expiră la data de...”;

data durabilităţii minimale – data pînă la care produsul alimentar îşi păstrează proprietăţile specifice atunci cînd este păstrat în mod corespunzător;

data fabricării – data stabilită de către producător după finalizarea procesului tehnologic de fabricare a produsului alimentar. Data fabricării se indică conform prevederilor anexei nr.9;

declaraţia nutriţională sau etichetarea nutriţională – informaţiile care menţionează:

a) valoarea energetică; sau

b) valoarea energetică şi cantitatea unuia sau a mai multor nutrienţi:

– grăsimi (acizi graşi saturaţi, acizi graşi mononesaturaţi, acizi graşi polinesaturaţi);

– glucide (zaharuri, polioli, amidon);

– sare;

– fibre;

– proteine;

– oricare dintre vitaminele sau mineralele menţionate în secţiunea 1 pct.1 din anexa nr.12 şi prezente în cantităţi semnificative, după cum este prevăzut în secţiunea 1 pct.2 din aceeaşi anexă;

denumire curentă – denumirea care este acceptată drept denumire a produsului alimentar de către consumatori, fără ca aceasta să necesite explicaţii suplimentare;

denumire descriptivă – denumirea care oferă o descriere a produsului alimentar şi, dacă este cazul, a utilizării acestuia într-un mod suficient de clar încît să permită consumatorului să stabilească natura efectivă a acestuia şi să-l deosebească de alte produse cu care ar putea fi confundat;

denumire legală – denumirea unui produs alimentar vîndut consumatorului final sau unităţilor de alimentaţie publică, prevăzută într-un act normativ;

enzimă alimentară – produs obţinut din organisme vegetale, animale sau microorganisme ori din produse derivate din acestea, inclusiv din produsele obţinute printr-un proces de fermentare, folosind microorganisme;

etichetare – menţiunile, indicaţiile, mărcile sau denumirile comerciale, imaginile sau semnele care se referă la un produs alimentar şi care figurează pe orice ambalaj, document, anunţ, etichetă, inel sau manşetă care însoţeşte ori se referă la produsul respectiv;

etichetă – marcaj, marcă, semn, imagine sau altă descriere scrisă, imprimată, ştanţată, marcată, gravată sau tipărită pe ambalajul produsului alimentar ori ataşată ambalajului sau recipientului unui astfel de produs;

fibre – polimeri glucidici compuşi din trei sau mai multe unităţi monomerice, care nu sînt nici digeraţi, nici absorbiţi în intestinul subţire uman şi care aparţin uneia dintre următoarele categorii:

a) polimeri glucidici comestibili prezenţi în mod natural în produsele alimentare consumate ca atare;

b) polimeri glucidici comestibili obţinuţi din materii prime alimentare prin mijloace fizice, enzimatice sau chimice şi care au un efect fiziologic benefic, demonstrat prin dovezi ştiinţifice general acceptate;

c) polimeri glucidici comestibili sintetici care au un efect fiziologic benefic, demonstrat prin dovezi ştiinţifice general acceptate;

informaţii obligatorii referitoare la produsele alimentare – menţiunile pe care le impune prezenta lege pentru a fi furnizate consumatorului final;

informaţii referitoare la produsele alimentare – informaţiile referitoare la un produs alimentar, puse la dispoziţia consumatorului final prin intermediul unei etichete, prin tehnologii moderne de informare sau prin comunicare verbală;

ingredient – orice substanţă sau produs, inclusiv aromele, aditivii alimentari şi enzimele alimentare, precum şi orice constituent al unui ingredient compus, utilizat/utilizată în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar şi prezent/prezentă încă în produsul finit, eventual sub o formă modificată; reziduurile nu sînt considerate ingrediente;

ingredient compus – ingredient care este, la rîndul lui, produs din mai multe ingrediente;

ingredient primar – ingredientul sau ingredientele dintr-un produs alimentar, care reprezintă mai mult de 50% din respectivul aliment sau pe care consumatorul le asociază de obicei cu denumirea produsului şi pentru care, în majoritatea cazurilor, este necesară o menţiune cantitativă;

glucide – orice carbohidrat care este metabolizat în organism şi care include polioli;

gluten – o fracţiune proteică din grâu, secară, orz, ovăz sau din varietăţile încrucişate şi derivatele acestora, la care unele persoane prezintă intoleranţă şi care este insolubilă în apă şi în soluţia de clorură de sodiu cu concentraţia de 0,5 M;

grăsimi – lipidele totale, inclusiv fosfolipidele;

grâu – orice specie de Triticum;

lizibilitate – aspectul fizic al informaţiilor prin care informaţiile sînt accesibile vizual publicului larg, care este determinat de diferite elemente, printre care dimensiunea fontului, distanţa dintre litere, distanţa dintre rînduri, de grosimea liniilor, culoare, tipul caracterelor, raportul dintre lăţimea şi înălţimea caracterului, suprafaţa materialului, precum şi de contrastul semnificativ dintre text şi fundal;

loc de provenienţă – orice loc indicat ca fiind locul din care provine un produs alimentar, dar care nu este ţara de origine; denumirea comercială sau adresa operatorului din domeniul alimentar pe etichetă nu reprezintă o indicare a ţării de origine sau a locului de provenienţă a produsului alimentar în sensul prezentei legi;

lot – grup de unităţi de vînzare ale unui produs alimentar produs, fabricat sau ambalat în condiţii practic identice;

mijloc de comunicare la distanţă – orice mijloc care, fără prezenţa fizică simultană a furnizorului şi a consumatorului, poate fi utilizat pentru încheierea unui contract între aceste părţi;

nutrient – proteine, glucide, grăsimi, fibre, sodiu, vitaminele şi mineralele enumerate în secţiunea 1 pct.1 din anexa nr.12, precum şi substanţele care aparţin sau fac parte din oricare dintre respectivele categorii;

nanomaterial fabricat – orice material produs în mod intenţionat care conţine una sau mai multe dimensiuni de ordinul a 100 nm sau mai puţin sau care este alcătuit din părţi funcţionale distincte, în interior sau la suprafaţă, dintre care multe au una sau mai multe dimensiuni de ordinul a 100 nm sau mai puţin, inclusiv structurile, aglomeratele sau agregatele, care pot să aibă o dimensiune mai mare de 100 nm, dar posedă proprietăţi caracteristice scării nanometrice. Proprietăţile care sînt caracteristice scării nanometrice includ:

a) proprietăţile legate de suprafaţa specifică mare a materialelor luate în considerare;

b) proprietăţile fizico-chimice specifice care diferă de cele ale aceluiaşi material sub altă formă decît cea nanometrică;

polioli – alcooli care conţin mai mult de două grupări hidroxil;

prelucrare – orice acţiune care modifică în mod semnificativ produsul iniţial, inclusiv prin încălzire, afumare, sărare, coacere, uscare, marinare, extragere, extrudare sau o combinaţie a acestor procedee;

preparate din carne – carnea refrigerată, inclusiv carnea care a fost secţionată în fragmente, căreia i se adaugă produse alimentare, condimente sau aditivi sau care a fost supusă unei prelucrări insuficiente pentru a modifica în esenţă structura fibroasă a muşchilor şi a determina astfel dispariţia caracteristicilor cărnii proaspete;

produs alimentar preambalat – orice produs prezentat consumatorului final şi unităţilor de alimentaţie publică, constituit dintr-un produs alimentar şi din ambalajul în care a fost introdus înainte de a fi oferit spre vînzare, pe care acest ambalaj îl acoperă în întregime sau parţial, dar în aşa mod încît conţinutul să nu poată fi modificat fără ca ambalajul să fie deschis sau să suporte o modificare; conceptul de „produs alimentar preambalat” nu acoperă produsele alimentare ambalate în spaţiul de comercializare la cererea consumatorului, respectiv preambalate în vederea vânzării directe;

produs alimentar nepreambalat – produs alimentar în vrac sau turnat care nu este supus operaţiunii de preambalare şi care, pentru a fi comercializat, este măsurat şi cîntărit în prezenţa consumatorului. Se va considera produs alimentar nepreambalat şi produsul care este prevăzut cu un înveliş individual de protecţie, fără de care produsul nu poate fi comercializat;

produse din carne – produse prelucrate care rezultă din prelucrarea cărnii sau din prelucrarea produselor astfel prelucrate, astfel încît suprafaţa de tranşare permite constatarea dispariţiei caracteristicilor de carne proaspătă;

produse neprelucrate – produsele alimentare care nu au fost prelucrate; aici se includ produsele care au fost divizate, separate, tranşate, decupate, dezosate, tocate, jupuite, măcinate, tăiate, curăţate, decorticate, măcinate, răcite, îngheţate, spălate, congelate sau decongelate;

produse pescăreşti – toate animalele marine sau de apă dulce (cu excepţia moluştelor bivalve, echinodermelor vii, tunicatelor vii şi gasteropodelor marine vii şi a tuturor mamiferelor marine, reptile şi broaşte), sălbatice sau de crescătorie, inclusiv toate formele şi părţile comestibile ale acestor animale;

produse prelucrate – produsele alimentare care rezultă prin prelucrarea produselor neprelucrate. Aceste produse pot să conţină ingredientele necesare fabricării lor sau care le conferă caracteristici specifice;

proteine – conţinutul de proteine calculat utilizînd formula: proteine = azot total Kjeldahl × 6,25;

sare – conţinutul de sare echivalent, calculat utilizînd formula: sare = sodiu × 2,5;

substanţă suport – substanţe folosite pentru a dizolva, dilua, dispersa sau a modifica fizic un aditiv alimentar, o aromă alimentară, o enzimă alimentară sau un nutrient şi/sau o altă substanţă adăugată unui aliment în scopuri nutriţionale sau fiziologice, fără a-i altera funcţiile (şi fără a exercita un efect tehnologic propriu), în scopul de a facilita manipularea, aplicarea sau folosirea acestuia;

termen de valabilitate – perioada de timp stabilită de către operatorul din domeniul alimentar care produce un produs alimentar, pe durata căreia produsul trebuie să-şi păstreze caracteristicile specifice, cu condiţia respectării regulilor de transport, manipulare, depozitare, păstrare, utilizare şi consum. Termenul de valabilitate al produsului alimentar este exprimat prin data-limită de consum sau printr-un interval de timp conform prevederilor pct.5 din anexa nr.9;

unitate de alimentaţie publică – orice unitate (inclusiv un vehicul sau un stand fix ori mobil), precum restaurantul, cantina, şcoala, spitalul şi societatea de catering, în care, în cadrul unei activităţi profesionale, sînt preparate produse alimentare destinate consumului direct de către consumatorul final;

valoarea medie – valoarea care reprezintă cel mai bine cantitatea de nutrienţi conţinută de un anumit produs alimentar şi reflectă ajustări care iau în considerare variaţiile sezoniere, obiceiurile de consum şi alţi factori care ar putea determina variaţia valorii efective;

zaharuri – toate monozaharidele şi dizaharidele prezente într-un produs alimentar, cu excepţia poliolilor.

[Art.2 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

[Art.2 modificat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

Capitolul II

OBIECTIVELE GENERALE ŞI CATEGORIILE INFORMAŢIILOR

REFERITOARE LA PRODUSELE ALIMENTARE

Articolul 3. Obiective generale

(1) Furnizarea informaţiilor referitoare la produsele alimentare urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi intereselor consumatorilor, oferind consumatorilor finali o bază pentru a face o alegere în cunoştinţă de cauză şi pentru a utiliza în mod sigur produsele alimentare, ţinînd seama în special de consideraţii de ordin sanitar, economic, ecologic, social şi etic.

(2) Prezenta lege stabileşte cerinţe pentru produsele alimentare care sînt produse şi comercializate legal ca să circule liber, ţinînd seama de necesitatea de a apăra interesele legitime ale producătorilor şi de a promova fabricarea de produse de calitate.

 

Articolul 4. Categoriile informaţiilor obligatorii referitoare la produsele alimentare

(1) Informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare, impuse de prezenta lege, se referă la informaţiile care se încadrează în special în următoarele categorii:

1) informaţii privind identitatea şi compoziţia, proprietăţile sau alte caracteristici ale produsului alimentar;

2) informaţii privind protecţia sănătăţii consumatorilor şi utilizarea sigură a unui produs alimentar. În mod special, acestea se referă la informaţii privind:

a) însuşirile legate de compoziţie, care pot dăuna sănătăţii anumitor grupuri de consumatori;

b) informaţiile privind valabilitatea produsului alimentar, condiţiile de păstrare şi de siguranţă a utilizării;

c) efectele asupra sănătăţii, inclusiv riscurile şi consecinţele legate de consumul dăunător şi periculos al unui produs alimentar;

3) informaţii privind caracteristicile nutriţionale, care să permită consumatorilor, inclusiv celor care urmează un regim alimentar special, să aleagă în cunoştinţă de cauză.

(2) Atunci cînd se ia în considerare nevoia de informaţii obligatorii referitoare la produsele alimentare şi care să permită consumatorilor să facă o alegere în cunoştinţă de cauză, se ţine seama de faptul că majoritatea acestora consideră deosebit de necesare anumite informaţii pe care le preţuiesc în mod special sau de orice avantaje general acceptate pentru consumator.

[Art.4 modificat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

Capitolul III

CERINŢE GENERALE PRIVIND INFORMAŢIILE REFERITOARE LA PRODUSELE

ALIMENTARE ŞI RESPONSABILITĂŢILE OPERATORILOR

DIN DOMENIUL ALIMENTAR

Articolul 5. Cerinţă de bază

Orice produs alimentar destinat consumatorului final sau unităţilor de alimentaţie publică este însoţit de informaţii referitoare la produsul respectiv în conformitate cu prezenta lege.

 

Articolul 6. Practici corecte de informare

(1) Informaţiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare, în special:

a) în ceea ce priveşte caracteristicile produsului alimentar şi în special în ceea ce priveşte natura, identitatea, proprietăţile, compoziţia, cantitatea, informaţiile privind valabilitatea produsului alimentar, ţara de origine sau locul de provenienţă, metoda de fabricaţie sau producţie;

b) atribuind produsului alimentar efecte sau proprietăţi pe care nu le are;

c) sugerînd că produsul alimentar posedă caracteristici speciale, atunci cînd, în realitate, toate produsele alimentare similare posedă asemenea caracteristici, evidenţiind în mod special prezenţa sau absenţa anumitor ingrediente sau/şi nutrienţi;

d) sugerînd, prin intermediul prezentării, în descrieri sau imagini, prezenţa unui anumit produs alimentar sau a unui anumit ingredient, în timp ce, în realitate, o componentă prezentă în mod natural sau un ingredient utilizat în mod normal în respectivul produs alimentar a fost înlocuit cu o altă componentă sau cu un alt ingredient.

(2) Informaţiile referitoare la produsele alimentare sînt precise, clare şi uşor de înţeles de către consumator.

(3) Sub rezerva derogărilor prevăzute la art.25 lit.d) din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, informaţiile referitoare la produsele alimentare nu atribuie niciunui produs alimentar proprietăţi de prevenire, de tratament sau de vindecare a unei boli umane şi nu evocă astfel de proprietăţi.

(4) Prevederile alineatelor (1), (2) şi (3) se aplică de asemenea:

a) publicităţii;

b) prezentării produselor alimentare, în special formei, aspectului sau ambalajului acestora, materialului folosit pentru ambalare, modului în care sînt prezentate, precum şi locului în care sînt expuse.

[Art.6 modificat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

Articolul 7. Responsabilităţi

(1) Responsabil pentru informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare este operatorul din domeniul alimentar sub a cărui denumire sau denumire comercială se comercializează produsul alimentar, iar dacă operatorul respectiv nu îşi are sediul în Republica Moldova, responsabil pentru informarea consumatorilor este importatorul pe piaţa Republicii Moldova.

(2) Operatorul din domeniul alimentar căruia îi revine răspunderea pentru informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare asigură existenţa şi acurateţea informaţiilor referitoare la produsele alimentare în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(3) Operatorii din domeniul alimentar care nu intervin în informaţiile referitoare la produsele alimentare despre care ştiu sau presupun, pe baza informaţiilor pe care le deţin, că nu sînt conforme cu prevederile prezentei legi nu au dreptul să furnizeze produsele alimentare în cauză.

(4) Operatorii din domeniul alimentar, în cadrul întreprinderilor pe care le gestionează, nu modifică informaţiile care însoţesc un produs alimentar dacă o astfel de modificare ar induce în eroare consumatorul final sau ar reduce în orice alt mod nivelul de protecţie a consumatorului şi posibilităţile acestuia de a alege în cunoştinţă de cauză. Operatorii din domeniul alimentar sînt răspunzători de orice modificări pe care le efectuează în cazul informaţiilor referitoare la produsele alimentare care însoţesc un produs alimentar.

(5) Fără a aduce atingere alin.(2)–(4), operatorii din domeniul alimentar, în cadrul întreprinderilor pe care le gestionează, asigură şi verifică respectarea cerinţelor prezentei legi privind informaţiile referitoare la produsele alimentare.

(6) În cadrul întreprinderii pe care o gestionează, operatorul din domeniul alimentar asigură transmiterea informaţiilor privind produsele alimentare nepreambalate, destinate consumatorului final sau unei unităţi de alimentaţie publică, către operatorul din domeniul alimentar care recepţionează produsele alimentare respective pentru a permite furnizarea informaţiilor obligatorii referitoare la produsele alimentare către consumatorul final.

(7) Operatorul din domeniul alimentar asigură, în cadrul întreprinderii pe care o gestionează, menţionarea informaţiilor obligatorii prevăzute la art.8 şi 9 pe preambalaj sau pe o etichetă ataşată acestuia, sau în documentele comerciale referitoare la produsele alimentare, în cazul în care se poate garanta că documentele respective însoţesc produsul alimentar la care se referă sau au fost trimise înaintea livrării sau concomitent cu aceasta, în următoarele cazuri:

a) în cazul în care produsul alimentar preambalat este destinat consumatorului final, dar este comercializat la o etapă anterioară vânzării către acesta şi în cazul în care această etapă nu implică vânzarea către o unitate de alimentaţie publică;

b) în cazul în care produsul alimentar preambalat este destinat unităţilor de alimentaţie publică pentru a fi preparat, prelucrat, împărţit sau decupat.

(8) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin.(7), operatorii din domeniul alimentar asigură includerea menţiunilor prevăzute la art.8 alin.(1) lit.a), f), g) şi h) şi pe ambalajul extern în care produsele alimentare preambalate sînt prezentate spre comercializare.

(9) Operatorii din domeniul alimentar care le furnizează altor operatori din domeniul alimentar produse alimentare ce nu sînt destinate consumatorului final sau unităţilor de alimentaţie publică se asigură că respectivii operatori primesc suficiente informaţii care să le permită să îşi îndeplinească obligaţiile în temeiul alin.(2).

 

Capitolul IV

INFORMAŢII OBLIGATORII REFERITOARE

LA PRODUSELE ALIMENTARE

 

Secţiunea 1

Conţinut şi prezentare

Articolul 8. Lista menţiunilor obligatorii

(1) În conformitate cu art.9–34, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezentul capitol, este obligatorie menţionarea următoarelor informaţii:

a) denumirea produsului alimentar;

b) lista ingredientelor;

c) orice ingredient sau adjuvant tehnologic menţionat în anexa nr.1 ori provenit dintr-o substanţă sau dintr-un produs menţionat în anexa nr.1, care provoacă alergii sau intoleranţă, utilizat la fabricarea sau prepararea unui produs alimentar şi încă prezent în produsul finit, chiar şi într-o formă modificată;

d) cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;

e) cantitatea netă de produs alimentar;

f) informaţii privind valabilitatea produsului alimentar:

– data-limită de consum ori data durabilităţii minimale; sau

– data fabricării şi termenul de valabilitate;

g) condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare;

h) numele sau denumirea comercială şi adresa operatorului din domeniul alimentar menţionat la art.7 alin.(1);

i) ţara de origine sau locul de provenienţă, în cazurile menţionate la art.24;

j) instrucţiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a produsului alimentar;

k) pentru băuturile ce conţin mai mult de 1,2% de alcool în volum, concentraţia alcoolică dobîndită;

l) o declaraţie nutriţională cu următoarele informaţii obligatorii:

– valoarea energetică;

– cantitatea de grăsimi;

– acizii graşi saturaţi;

– glucide;

– zaharuri;

– proteine;

– sare;

m) o menţiune privind identificarea lotului.

(2) Menţiunile prevăzute la alin.(1) sînt exprimate prin cuvinte şi cifre. Fără a aduce atingere art.34, acestea pot fi menţionate suplimentar prin pictograme sau simboluri.

(3) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor specifice ale Legii metrologiei nr.19/2016 şi cerinţelor obligatorii privind etichetarea:

a) produselor agroalimentare ecologice stabilite în Legea nr.115/2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică;

b) producţiei alcoolice stabilite prin Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice;

c) vinurilor şi produselor pe bază de must şi vin, stabilite prin Legea viei şi vinului nr.57/2006.

[Alin.(4)-(5) art.8 abrogate prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

[Art.8 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

[Art.8 modificat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

[Art.8 modificat prin Legea nr.31 din 27.02.2020, în vigoare 20.03.2020]

 

Articolul 9. Menţiuni obligatorii suplimentare pentru anumite tipuri sau categorii de produse alimentare

Suplimentar faţă de menţiunile prevăzute la art.8 alin.(1), în anexa nr.2 sînt prevăzute menţiuni obligatorii suplimentare pentru anumite tipuri sau categorii de produse alimentare.

 

Articolul 10. Punerea la dispoziţie şi amplasarea informaţiilor obligatorii referitoare la produsele alimentare

(1) În cazul tuturor produselor alimentare, informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare sînt disponibile şi uşor accesibile în conformitate cu prezenta lege.

(2) În cazul produselor alimentare preambalate, informaţiile obligatorii apar direct pe ambalaj sau pe eticheta ataşată la acesta.

(3) În cazul produselor alimentare nepreambalate se aplică dispoziţiile art.37.

(4) Se interzice comercializarea produselor alimentare care sunt ambalate în incinta unităţilor de comerţ fără a avea prezentate menţiunile obligatorii pe eticheta autoadezivă prevăzute la art.8 alin.(1) lit.a)–c), e)–h), cu excepţia produselor alimentare cântărite sau măsurate în prezenţa consumatorilor.

[Art.10 completat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 11. Modul de prezentare a menţiunilor obligatorii

(1) Informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare sînt amplasate într-un loc evident, astfel încît să fie uşor vizibile, lizibile şi indelebile. Acestea nu trebuie să fie în niciun caz disimulate, ascunse, trunchiate sau separate prin orice alte reprezentări scrise ori imagini sau prin orice alt element intercalat.

(2) Menţiunile obligatorii prevăzute la art.8 alin.(1) se imprimă pe ambalaj sau pe etichetă, astfel încît să se asigure o lizibilitate bună, cu caractere folosind dimensiuni ale fontului pentru care înălţimea literei mici x, aşa cum este definită în anexa nr.3, este mai mare sau egală cu 1,2 mm.

(3) În cazul ambalajelor sau al recipientelor la care cea mai mare faţă prezintă o suprafaţă mai mică de 80 cm2, va fi folosită o dimensiune a fontului pentru care înălţimea literei mici x, menţionată la alin.(2), este mai mare sau egală cu 0,9 mm.

(4) Menţiunile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.a), e) şi k) figurează în acelaşi cîmp vizual.

(5) Dispoziţiile alin.(4) din prezentul articol nu se aplică în cazurile menţionate la art.14 alin.(1) şi (2).

[Alin.(6) art.11 abrogat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

[Art.11 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 12. Vînzarea la distanţă

(1) Fără a aduce atingere cerinţelor privind informaţiile prevăzute la art.8, în cazul produselor alimentare preambalate oferite spre vînzare prin mijloace de comunicare la distanţă:

a) informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare, cu excepţia menţiunilor prevăzute la art.8 alin.(1) lit.f), sînt puse la dispoziţie înainte de cumpărare şi apar pe suportul de vînzare la distanţă sau sînt furnizate prin alte mijloace corespunzătoare identificate în mod clar de către operatorul din domeniul alimentar. În cazul în care sînt utilizate alte mijloace corespunzătoare, informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare sînt puse la dispoziţie fără ca prin aceasta operatorul din domeniul alimentar să impună costuri suplimentare consumatorilor;

b) toate menţiunile obligatorii sînt puse la dispoziţie în momentul livrării.

(2) În cazul produselor alimentare nepreambalate, oferite spre vînzare prin mijloace de comunicare la distanţă, menţiunile obligatorii în temeiul art.37 sînt puse la dispoziţie în conformitate cu alin.(1) din prezentul articol.

(3) Prevederile alin.(1) lit.a) nu se aplică produselor alimentare oferite spre vînzare prin intermediul automatelor sau al incintelor comerciale automatizate.

[Art.12 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 13. Cerinţe lingvistice

(1) Operatorul din domeniul alimentar asigură că informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare sunt prezentate în limba română şi înscrise direct pe ambalajul sau pe eticheta produsului alimentar.

(2) Dispoziţia alin.(1) nu împiedică redactarea informaţiilor obligatorii în mai multe limbi.

[Art.13 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 14. Omisiunea anumitor menţiuni obligatorii

(1) În cazul buteliilor de sticlă destinate reutilizării, care au un marcaj indelebil şi care, prin urmare, nu poartă nici etichetă, nici inel, nici manşetă, sînt obligatorii doar menţiunile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.a), c), e), f) şi l).

(2) În cazul ambalajelor sau al recipientelor la care cea mai mare faţă prezintă o suprafaţă mai mică de 10 cm2, numai menţiunile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.a), c), e) şi f) sînt obligatorii pe ambalaj sau pe etichetă. Menţiunile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b) sînt furnizate prin alte mijloace sau sînt puse la dispoziţie la cererea consumatorului.

(3) Declaraţia menţionată la art.8 alin.(1) lit.l) nu este obligatorie pentru produsele alimentare menţionate în anexa nr.4.

(4) Menţiunile de la art.8 alin.(1) lit.b) şi l) nu sînt obligatorii pentru băuturile care conţin mai mult de 1,2% alcool în volum.

(5) Indicarea lotului nu este obligatorie pentru următoarele produse:

a) produsele agricole care, în momentul părăsirii spaţiului de depozitare, sînt vîndute sau livrate către alte unităţi pentru depozitare temporară, pregătire ori ambalare, sau transportate către unităţile de producere ale operatorilor din domeniul alimentar, sau sînt colectate în vederea prelucrării ori procesării lor imediate;

b) produsele nepreambalate care sînt ambalate la locul de vînzare, la cererea consumatorului, sau sînt preambalate în vederea vînzării lor imediate;

c) produsele ale căror ambalaje sau recipiente au suprafaţa celei mai mari feţe mai mică de 10 cm2;

d) porţiile individuale de îngheţată, în acest caz indicarea lotului făcându-se pe ambalajul colectiv;

e) produsele pe a căror etichetă este indicată data fabricării sau data durabilităţii minimale sau data-limită de consum în formă necodificată.

[Art.14 completat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

Secţiunea a 2-a

Dispoziţii detaliate privind menţiunile obligatorii

Articolul 15. Denumirea produsului alimentar

(1) Denumirea produsului alimentar este denumirea sa legală. În absenţa unei asemenea denumiri, denumirea produsului alimentar este denumirea sa curentă sau, în cazul în care nu există o denumire curentă ori aceasta nu este folosită, se indică denumirea descriptivă a produsului alimentar.

(2) Se permite utilizarea denumirii sub care produsul alimentar este fabricat şi comercializat legal în statul de producţie. Atunci cînd aplicarea celorlalte dispoziţii ale prezentei legi, în special a celor prevăzute la art.8, nu le permite consumatorilor să cunoască natura reală a produsului alimentar şi să îl deosebească de produsele alimentare cu care ar putea fi confundat, denumirea produsului alimentar este însoţită de alte informaţii descriptive care trebuie să figureze în apropierea acesteia.

(3) Nu se utilizează denumirea produsului alimentar din ţara producătoare atunci cînd produsul alimentar desemnat de ţara producătoare este diferit din punctul de vedere al compoziţiei sau al procedeului de fabricare de produsul alimentar cunoscut sub aceeaşi denumire în Republica Moldova, avînd în vedere că dispoziţiile alin.(2) nu sînt suficiente pentru a garanta o informare corectă a consumatorilor.

(4) Nicio denumire protejată nu poate substitui denumirea produsului alimentar.

(5) În anexa nr.5 sînt prevăzute dispoziţii specifice privind denumirea produsului alimentar şi menţiunile care îl însoţesc.

 

Articolul 16. Lista ingredientelor

(1) Lista ingredientelor este precedată de un titlu sau de o menţiune corespunzătoare care conţine cuvîntul „ingrediente”. Lista respectivă cuprinde toate ingredientele din produsul alimentar în ordinea descrescătoare a ponderii lor în momentul utilizării lor la fabricarea produsului alimentar.

(2) Ingredientele sînt desemnate prin denumirea lor specifică, în conformitate cu normele prevăzute în anexa nr.6.

(3) Toate ingredientele prezente sub forma de nanomateriale fabricate trebuie specificate în mod clar în lista ingredientelor. Denumirile acestor ingrediente sînt urmate de cuvîntul „nano” între paranteze.

(4) Specificaţiile tehnice pentru aplicarea alin.(1) şi (2) din prezentul articol sînt prevăzute în anexa nr.6.

 

Articolul 17. Omisiunea listei ingredientelor

Pentru următoarele produse alimentare nu este obligatorie furnizarea unei liste de ingrediente:

1) fructele şi legumele proaspete, inclusiv cartofii, care nu au fost curăţate, tăiate, nici nu au făcut obiectul unui alt tratament similar;

2) apele carbogazoase, în a căror descriere se indică caracterul carbogazos;

3) oţeturile de fermentaţie provenite exclusiv dintr-un singur produs de bază, cu condiţia să nu fi fost adăugat niciun alt ingredient;

4) brânzeturile, untul, laptele şi smântâna fermentate, la care nu au fost adăugate alte ingrediente decît produsele lactate, enzimele alimentare şi culturile de microorganisme necesare fabricării acestora sau sarea necesară pentru fabricarea brânzeturilor, altele decît cele proaspete sau topite;

5) produsele alimentare care conţin un singur ingredient, cu următoarele condiţii:

a) denumirea produsului alimentar să fie identică cu numele ingredientului; sau

b) denumirea produsului alimentar să permită identificarea clară a naturii ingredientului.

 

Articolul 18. Omisiunea compuşilor unui produs alimentar din lista ingredientelor

Fără a aduce atingere dispoziţiilor art.19, nu este obligatorie menţionarea în lista de ingrediente a următorilor compuşi ai unui produs alimentar:

1) compuşii unui ingredient care, în cursul procesului de fabricaţie, au fost temporar extraşi pentru a fi reîncorporaţi apoi într-o cantitate ce nu depăşeşte conţinutul iniţial;

2) aditivii alimentari şi enzimele alimentare:

a) a căror prezenţă într-un produs alimentar este datorată exclusiv faptului că erau conţinute în unul sau în mai multe ingrediente ale produsului respectiv, cu condiţia să nu mai îndeplinească nicio funcţie tehnologică în produsul finit;

b) care sînt utilizate ca adjuvanţi tehnologici;

3) substanţele suport şi substanţele care nu sînt aditivi alimentari, dar sînt utilizate în acelaşi mod şi cu acelaşi scop ca şi substanţele suport şi care sînt utilizate în cantităţile strict necesare;

4) substanţele care nu sînt aditivi alimentari, dar care sînt folosite în acelaşi mod şi în acelaşi scop ca şi adjuvanţii tehnologici şi care rămân prezente în produsul finit;

5) apa:

a) atunci cînd se utilizează în procesul de fabricaţie numai pentru a permite reconstituirea unui ingredient utilizat într-o formă concentrată sau deshidratată;

b) în cazul lichidului de acoperire care, în mod normal, nu se consumă.

 

Articolul 19. Etichetarea anumitor substanţe sau produse ce provoacă alergii sau intoleranţe

(1) Menţiunile la care se face referire la art.8 alin.(1) lit.c) îndeplinesc următoarele cerinţe:

a) sînt incluse în lista ingredientelor, în conformitate cu normele prevăzute la art.16 alin.(1), făcându-se referire în mod clar la denumirea substanţei sau produsului enumerat/enumerate în anexa nr.1; şi

b) denumirea substanţei sau a produsului, aşa cum este prevăzută în anexa nr.1, este pusă în evidenţă printr-un set de caracteristici grafice care o diferenţiază clar de restul listei de ingrediente, de exemplu prin font, stilul caracterelor sau culoarea de fond.

(2) În lipsa unei liste a ingredientelor, reprezentarea menţiunilor la care se face referire la art.8 alin.(1) lit.c) include cuvîntul „conţine”, urmat de denumirea substanţei sau a produsului enumerat/enumerate în anexa nr.1.

(21) În cazul în care substanţele sau ingredientele care provoacă alergie ori intoleranţă sunt potenţial, dar neintenţionat, prezente în produsele alimentare ca urmare a contaminării încrucişate în procesul de producţie, pe etichetă se indică următoarea menţiune: „poate conţine urme de ...”, făcându-se referire în mod clar la denumirea substanţei sau a ingredientului astfel cum este prevăzută în anexa nr.1.

(3) În cazul în care mai multe ingrediente sau mai mulţi adjuvanţi tehnologici ai unui produs alimentar provin dintr-o singură substanţă sau dintr-un singur produs enumerat în anexa nr.1, indicaţiile de pe etichetă clarifică acest fapt pentru fiecare ingredient sau adjuvant tehnologic respectiv.

(4) Includerea menţiunilor la care se face referire la art.8 alin.(1) lit.c) nu este obligatorie în cazurile în care denumirea produsului alimentar face referire în mod clar la substanţa sau produsul în cauză.

(5) La indicarea ingredientelor care provoacă alergie sau intoleranţă, pentru toate produsele alimentare nepreambalate comercializate/furnizate consumatorului final, inclusiv pentru cele destinate livrării în formă nepreambalată unităţilor de alimentaţie publică şi unităţilor care comercializează produse alimentare cu amănuntul, este obligatorie etichetarea denumirii substanţei astfel cum este prevăzută în anexa nr.1.

(6) Indicarea ingredientelor care provoacă alergie sau intoleranţă se efectuează astfel încât informaţiile să fie disponibile şi accesibile direct la locul de desfacere/comercializare a produselor alimentare nepreambalate sau, în cazul comercializării la distanţă, înaintea achiziţionării produselor alimentare. Informaţiile respective trebuie să fie prezentate în limba română, fără a exista interdicţia de a prezenta aceste informaţii şi în alte limbi.

(7) Informaţiile privind ingredientele care provoacă alergie sau intoleranţă trebuie să fie înscrise într-un loc vizibil, fără să creeze confuzii, să fie uşor accesibile, lizibile, indelebile şi nu trebuie să fie ascunse de alte materiale scrise sau fotografice, prezentate în format tipărit sau electronic, prin meniu, anunţ sau afiş.

(8) Utilizarea simbolurilor care indică prezenţa substanţelor sau a produselor care provoacă alergie ori intoleranţă este permisă, cu condiţia ca acestea să fie însoţite de denumirea substanţei sau a produsului astfel cum este prevăzută în anexa nr.1.

[Art.19 completat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 20. Indicarea cantităţii ingredientelor

(1) Indicarea cantităţii unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente utilizate la fabricarea sau prepararea unui produs alimentar este obligatorie atunci cînd ingredientul sau categoria de ingrediente:

a) figurează în denumirea produsului alimentar ori se asociază de obicei de către consumator cu denumirea respectivă;

b) sînt scoase în evidenţă în etichetare prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice;

c) sînt esenţiale pentru a caracteriza un produs alimentar şi pentru a-l diferenţia de produsele cu care ar putea fi confundat din cauza denumirii sau aspectului său.

(2) Specificaţiile tehnice pentru aplicarea alin.(1), inclusiv cazurile specifice în care nu este obligatorie indicarea cantităţilor pentru anumite ingrediente, sînt prevăzute în anexa nr.7.

 

Articolul 21. Cantitatea netă

(1) Cantitatea netă a unui produs alimentar este exprimată în litri, centilitri, mililitri, kilograme sau grame, după caz:

a) în unităţi de volum pentru produsele lichide;

b) în unităţi de masă pentru alte produse.

 

[Alin.(2) art.21 abrogat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

(3) Specificaţiile tehnice pentru aplicarea alin.(1), inclusiv cazurile specifice în care nu este obligatorie indicarea cantităţii nete, sînt prevăzute în anexa nr.8.

[Art.21 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 22. Data durabilităţii minimale şi data-limită de consum

(1) În cazul produselor alimentare uşor perisabile din punct de vedere microbiologic şi care, din cauza acestui fapt, pot prezenta, după o scurtă perioadă, un pericol imediat pentru sănătatea umană, data durabilităţii minimale se înlocuieşte cu data-limită de consum. După data-limită de consum se consideră că un produs alimentar nu prezintă siguranţă.

(2) Data durabilităţii minimale şi data-limită de consum sînt indicate în conformitate cu anexa nr.9.

 

Articolul 23. Condiţii de păstrare sau condiţii de utilizare

(1) În cazurile în care produsele alimentare necesită condiţii speciale de păstrare şi/sau utilizare, aceste condiţii sînt indicate.

(2) Pentru a permite păstrarea sau utilizarea corespunzătoare a produselor alimentare după deschiderea ambalajului, se precizează condiţiile de păstrare şi/sau data-limită de consum sau termenul de valabilitate, atunci când este cazul.

[Art.23 modificat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

Articolul 24. Ţara de origine sau locul de provenienţă

(1) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere cerinţelor de etichetare stabilite în Legea nr.66/2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate sau cerinţelor faţă de indicaţiile protejate în temeiul acordurilor internaţionale şi faţă de mărcile înregistrate dacă acestea constituie o indicaţie geografică.

(2) Menţiunile privind ţara de origine sau locul de provenienţă sînt obligatorii:

a) în cazul în care lipsa acestor informaţii ar putea induce consumatorul în eroare în ceea ce priveşte adevărata ţară de origine sau adevăratul loc de provenienţă a produsului alimentar, în special dacă informaţiile care însoţesc produsul alimentar sau eticheta în ansamblul ei ar sugera că produsul are o altă ţară de origine sau un alt loc de provenienţă;

b) pentru tipurile de carne care se încadrează la codurile din Nomenclatura combinată a mărfurilor („NC”), enumerate în anexa nr.10, ţinînd cont de următoarele date referitoare la viaţa animalului:

– locul naşterii;

– locul unde a fost crescut;

– locul unde a fost sacrificat.

(3) În cazul în care ţara de origine sau locul de provenienţă a ingredientului primar nu este aceeaşi/acelaşi cu ţara de origine ori cu locul de provenienţă a produsului alimentar, se indică:

a) ţara de origine sau locul de provenienţă a ingredientului primar; ori

b) regiunea sau altă zonă geografică dintr-un stat, care este bine cunoscută de către consumator;

c) zona de pescuit, care este bine cunoscută de către consumator; ori

d) o declaraţie cu următorul text: „ ... (denumirea ingredientului primar) provine/nu provine din ... (ţara de origine sau locul de provenienţă a produsului alimentar)” sau o formulare similară care poate avea acelaşi înţeles pentru consumator.

(4) Informaţiile menţionate la alin.(3) trebuie să fie prezentate cu caractere de o dimensiune nu mai mică decât dimensiunea minimă a caracterelor prevăzută la art.11 alin.(2).

(5) Fără a aduce atingere prevederilor alin.(4), în cazul în care ţara de origine sau locul de provenienţă a produsului alimentar este prezentat prin cuvinte, informaţiile menţionate la alin.(3) trebuie să figureze în acelaşi câmp vizual cu referinţa ţării de origine sau a locului de provenienţă a produsului alimentar, utilizând caractere cu o înălţime de cel puţin 75% din înălţimea utilizată pentru referinţa ţării de origine sau a locului de provenienţă a produsului alimentar.

(6) Fără a aduce atingere prevederilor alin.(4), în cazul în care ţara de origine sau locul de provenienţă a produsului alimentar nu este prezentat prin cuvinte, informaţiile menţionate la alin.(3) trebuie să figureze în acelaşi câmp vizual cu referinţa ţării de origine sau a locului de provenienţă a produsului alimentar.

[Art.24 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 25. Instrucţiuni de utilizare

(1) Instrucţiunile de utilizare a unui produs alimentar sînt indicate astfel încît să permită o utilizare corespunzătoare a respectivului produs alimentar.

[Alin.(2) art.25 abrogat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

[Art.25 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 26. Concentraţia alcoolică

(1) Normele privind indicarea concentraţiei alcoolice în volum în ceea ce priveşte produsele clasificate în Nomenclatura combinată a mărfurilor („NC”) sub codurile 2204, 2205, 2206 şi 2208 sînt cele prevăzute de Legea viei şi vinului nr.57/2006 şi Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice.

(2) Concentraţia alcoolică dobîndită a băuturilor ce conţin mai mult de 1,2% alcool în volum, altele decît cele menţionate la alin.(1), se indică în conformitate cu anexa nr.11.

 

Articolul 27. Identificarea lotului

(1) Indicarea lotului este precedată de litera L, cu excepţia cazurilor în care aceasta se distinge cu claritate faţă de alte indicaţii pe etichetă.

(2) În cazul produselor preambalate, indicaţia lotului apare pe ambalaj sau pe o etichetă ataşată acestuia.

(3) În cazul produselor nepreambalate, indicaţia lotului se aplică pe ambalaj, recipient sau pe documentele comerciale care însoţesc produsul alimentar.

(4) Indicaţia lotului se înscrie în aşa fel încît să fie vizibilă, să poată fi citită şi să nu permită ştergerea.

(5) Responsabilitatea de stabilire şi înscrierea lotului îi revin producătorului sau ambalatorului.

 

Secţiunea a 3-a

Declaraţia nutriţională

Articolul 28. Excepţii privind aplicarea prevederilor secţiunii a 3-a

Prevederile prezentei secţiuni nu se aplică suplimentelor alimentare şi apelor minerale naturale.

 

Articolul 29. Conţinut

(1) Declaraţia nutriţională obligatorie cuprinde următoarele informaţii:

a) valoarea energetică;

b) cantitatea de grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine şi sare;

c) după caz, o declaraţie în care se indică faptul că prezenţa conţinutului de sare se datorează exclusiv prezenţei în mod natural a sodiului şi care poate figura în imediata apropiere a declaraţiei nutriţionale.

(2) Conţinutul declaraţiei nutriţionale obligatorii menţionate la alin.(1) poate fi completat în mod facultativ cu indicarea cantităţilor unuia sau mai multor elemente dintre următoarele:

a) acizi graşi mononesaturaţi;

b) acizi graşi polinesaturaţi;

c) polioli;

d) amidon;

e) fibre;

f) oricare dintre vitaminele sau mineralele menţionate în secţiunea 1 pct.1 din anexa nr.12 şi prezente în cantităţi semnificative, aşa cum sînt definite în secţiunea 1 pct.2 din anexa menţionată;

g) acizi graşi trans.

(3) În cazul în care etichetarea produselor alimentare preambalate prevede declaraţia nutriţională obligatorie menţionată la alin.(1), pe etichetă pot fi repetate următoarele informaţii referitoare la produsele alimentare:

a) valoarea energetică; sau

b) valoarea energetică şi cantităţile de grăsimi, de acizi graşi saturaţi, de zaharuri şi de sare.

(4) În cazul în care etichetarea produselor menţionate la art.14 alin.(4) prevede o declaraţie nutriţională, conţinutul declaraţiei poate fi limitat numai la valoarea energetică.

(5) În cazul în care etichetarea produselor menţionate la art.37 prevede o declaraţie nutriţională, prin derogare de la art.35 alin.(1) şi art.38, conţinutul declaraţiei poate fi limitat numai la:

a) valoarea energetică; sau

b) valoarea energetică şi cantităţile de grăsimi, de acizi graşi saturaţi, de zaharuri şi de sare.

[Art.29 modificat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

Articolul 30. Calcularea

(1) Valoarea energetică se calculează utilizînd factorii de conversie enumeraţi în anexa nr.13.

(2) Valoarea energetică şi cantităţile de nutrienţi menţionate la art.29 se referă la produsele alimentare expuse pentru comercializare.

(3) După caz, se pot furniza informaţii cu privire la produsul alimentar după preparare, cu condiţia să fie oferite instrucţiuni de preparare suficient de detaliate, iar informaţiile să se refere la produsul alimentar gata pentru consum.

(4) Valorile declarate sînt valori medii care se bazează, după caz, pe următorii factori:

a) analiza produsului alimentar efectuată de producător;

b) un calcul efectuat pe baza valorilor medii cunoscute sau reale ale ingredientelor utilizate; sau

c) un calcul efectuat pe baza unor date general stabilite şi acceptate.

 

[Alin.(5) art.30 abrogat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

(6) Pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului articol, Guvernul adoptă acte de punere în aplicare referitoare la calcularea valorii energetice.

[Art.30 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

[Art.30 completat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

Articolul 31. Exprimarea per 100 g sau per 100 ml

(1) Valoarea energetică şi cantitatea de nutrienţi menţionate la art.29 sînt exprimate în unităţile de măsură prevăzute în anexa nr.14.

(2) Valoarea energetică şi cantitatea de nutrienţi menţionate la art.29 se exprimă per 100 g sau per 100 ml.

(3) Eventuala declaraţie privind vitaminele şi mineralele, în plus faţă de forma de exprimare menţionată la alin.(2), este exprimată ca procent din consumul de referinţă stabilit în secţiunea 1 pct.1 din anexa nr.12 pentru 100 g sau 100 ml.

(4) Valoarea energetică şi cantităţile de nutrienţi menţionate la art.29 alin.(1), (3), (4) şi (5) pot fi exprimate, după caz, ca procent din consumul de referinţă stabilit în secţiunea a 2-a din anexa nr.12 pentru 100 g sau 100 ml.

(5) În cazul în care se furnizează informaţii în temeiul alin.(4), în imediata apropriere a acestora se introduce următoarea menţiune: „Consumul de referinţă al unui adult obişnuit (8 400 kJ/2 000 kcal)”.

 

Articolul 32. Exprimarea per porţie sau per unitate de consum

(1) Valoarea energetică şi cantităţile de nutrienţi menţionate la art.29 pot fi exprimate per porţie şi/sau per unitate de consum uşor identificabile de către consumator, cu condiţia marcării pe etichetă a cantităţii corespunzătoare porţiei sau a unităţii de consum utilizate şi cu condiţia să fie precizat numărul de porţii sau de unităţi conţinute în ambalaj, în următoarele cazuri:

a) în plus faţă de forma de exprimare la 100 g sau la 100 ml, menţionată la art.31 alin.(2);

b) în plus faţă de forma de exprimare per 100 g sau per 100 ml, menţionată la art.31 alin.(3) privind cantităţile de vitamine şi minerale;

c) în plus sau în locul formei de exprimare la 100 g sau la 100 ml, menţionată la art.30 alin.(4).

(2) Prin derogare de la art.31 alin.(2), în cazurile menţionate la art.29 alin.(3) lit.b), cantitatea de nutrienţi şi/sau procentul din consumul de referinţă stabilite în secţiunea 1 din anexa nr.12 pot fi exprimate numai per porţie sau numai per unitate de consum. Atunci cînd cantitatea de nutrienţi este exprimată numai per porţie sau numai per unitate de consum, în conformitate cu alin.(1) din prezentul articol, valoarea energetică se exprimă per 100 g sau per 100 ml şi în funcţie de porţie sau unitatea de consum.

(3) Prin derogare de la art.31 alin.(2), în cazurile menţionate la art.29 alin.(5), valoarea energetică şi cantitatea de nutrienţi şi/sau procentul din consumul de referinţă stabilite în secţiunea a 2-a din anexa nr.12 pot fi exprimate numai per porţie sau numai per unitate de consum.

(4) Porţia sau unitatea utilizată este indicată în imediata apropiere a declaraţiei nutriţionale.

[Alin.(5) art.32 abrogat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

[Art.32 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 33. Prezentare

(1) Menţiunile la care se face referire la art.29 alin.(1) şi (2) sînt incluse în acelaşi cîmp vizual. Acestea sînt prezentate grupat, într-un format clar şi, după caz, în ordinea de prezentare prevăzută în anexa nr.14.

(2) Menţiunile la care se face referire la art.29 alin.(1) şi (2) sînt prezentate, în funcţie de spaţiul disponibil, sub formă de tabel, cu numerele aliniate. În cazul în care spaţiul nu permite, declaraţia este prezentată în format liniar.

(3) Menţiunile la care se face referire la art.29 alin.(3) sînt prezentate:

a) în cîmpul vizual principal;

b) folosind dimensiunile fontului stabilite la art.11 alin.(2).

Menţiunile la care se face referire la art.29 alin.(3) pot fi prezentate într-un format diferit de cel precizat la alin.(2) din prezentul articol.

(4) Menţiunile la care se face referire la art.29 alin.(4) şi (5) pot fi prezentate într-un format diferit de cel precizat la alin.(2) din prezentul articol.

(5) În cazurile în care valoarea energetică sau cantitatea de nutrient (nutrienţi) dintr-un produs este neglijabilă, informaţiile referitoare la elementele respective pot fi înlocuite cu o menţiune precum „Conţine cantităţi neglijabile de….” şi sînt amplasate în imediata apropiere a declaraţiei nutriţionale, dacă aceasta există.

[Alin.(6) art.33 abrogat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

[Art.33 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 34. Forme de exprimare şi prezentare suplimentare

În plus faţă de formele de exprimare menţionate la art.31 alin.(2) şi (4) şi la art.32 şi faţă de prezentarea menţionată la art.33 alin.(2), valoarea energetică şi cantitatea de nutrienţi menţionate la art.29 pot fi exprimate în alte moduri şi/sau prezentate utilizînd reprezentări grafice ori simboluri altele decît cuvintele sau cifrele, cu condiţia să fie respectate următoarele cerinţe:

a) să fie bazate pe cercetări fiabile şi pertinente din punct de vedere ştiinţific şi să nu inducă în eroare consumatorul, aşa cum se specifică la art.6;

b) crearea lor să fie rezultatul unor consultări cu o gamă largă de grupuri de părţi interesate;

c) să vizeze facilitarea înţelegerii de către consumator a contribuţiei sau a importanţei produsului alimentar pentru valoarea energetică şi conţinutul de nutrienţi corespunzătoare unui regim alimentar;

d) să fie sprijinite de elemente pertinente din punct de vedere ştiinţific care să dovedească înţelegerea de către consumator a unor astfel de forme de exprimare sau prezentare;

e) în cazul altor forme de exprimare, acestea să se bazeze fie pe consumul de referinţă prevăzut la anexa nr.12, fie, în absenţa acestuia, pe recomandările ştiinţifice general acceptate privind valoarea energetică şi aporturile de nutrienţi;

f) să fie obiective şi nediscriminatorii;

g) aplicarea lor să nu creeze obstacole în calea liberei circulaţii a mărfurilor.

 

Capitolul V

INFORMAŢII VOLUNTARE REFERITOARE

LA PRODUSELE ALIMENTARE

Articolul 35. Cerinţe aplicabile

(1) Atunci cînd informaţiile referitoare la produsele alimentare menţionate la art.8 şi 9 nu sînt caracteristice pentru unele categorii de produse, acestea trebuie să respecte cerinţele menţionate în capitolul IV secţiunile a 2-a şi a 3-a.

(2) Informaţiile referitoare la produsele alimentare furnizate în mod voluntar respectă următoarele cerinţe:

a) nu induc în eroare consumatorul, aşa cum se specifică la art.6;

b) nu sînt ambigue şi nu derutează consumatorii;

c) după caz, se bazează pe date ştiinţifice relevante.

(3) Informaţiile privind absenţa sau prezenţa în cantitate redusă a glutenului în produsele alimentare trebuie să corespundă cerinţelor specificate în anexa nr.15.

(4) În cazul produselor alimentare ambalate/preambalate, compuse dintr-un asortiment de produse de aceeaşi categorie/natură sau dintr-o categorie/natură diferită, se indică denumirea acestor produse pe ambalajul respectiv sau pe o etichetă ataşată.

(5) Carnea de pasăre/de porc şi produsele sau preparatele din carne de pasăre/de porc, care au un conţinut mai mare de 50% de carne provenită de la animalele care nu au fost furajate cu hrană genetic modificată, precum şi ouăle de consum, trebuie să fie însoţite de menţiunea „Hrănit fără organisme modificate genetic.” sau „Hrănit fără OMG.”

[Art.35 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 36. Prezentare

Informaţiile oferite în mod voluntar nu trebuie să fie incluse în detrimentul spaţiului disponibil pentru informaţiile obligatorii.

 

Articolul 37. Dispoziţii privind produsele alimentare nepreambalate

(1) Pentru produsele alimentare prezentate în formă nepreambalată spre vânzare către consumatorul final ori către unităţile de alimentaţie publică, pentru produsele alimentare ambalate în locul în care sunt vândute, la cererea cumpărătorului, şi pentru cele preambalate în vederea vânzării directe a acestora este obligatorie includerea menţiunilor specificate la art.8 alin.(1) lit.a)–c), f).

(2) Pentru produsele culinare nepreambalate comercializate în unităţile de alimentaţie publică şi în unităţile de comerţ este obligatorie prezenţa menţiunilor specificate la art.8 alin.(1) lit.a)–c), a datei şi a orei fabricării, precum şi a termenului de valabilitate exprimat în ore.

(3) Menţiunile prevăzute la alin.(1) şi (2) sunt înscrise pe un afiş, anunţ, broşură, catalog sau în altă formă şi se plasează într-un loc vizibil şi accesibil consumatorilor.

(4) În scopul asigurării aplicării uniforme a prevederilor alin.(2), Guvernul emite acte pentru punerea în aplicare a normelor cu privire la indicarea ingredientelor şi a substanţelor care provoacă alergie sau intoleranţă prezente în produsele culinare.

[Art.37 în redacţia Legii nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

[Art.37 modificat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

Capitolul VI

DISPOZIŢII DE APLICARE, FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 38. Autorităţile de supraveghere privind respectarea cerinţelor de etichetare a produselor alimentare

(1) Supravegherea şi controlul oficial al pieţei privind respectarea cerinţelor de etichetare a produselor alimentare pe întregul lanţ alimentar sînt asigurate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în condiţiile legislaţiei în vigoare.

(2) Supravegherea şi controlul oficial al pieţei privind respectarea cerinţelor de etichetare a produselor alcoolice, a produselor vitivinicole şi a berii pe întregul lanţ sînt asigurate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

(3) Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică asigură supravegherea şi controlul respectării regulilor privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate pentru formulele de început şi formulele de continuare, pentru preparatele pe bază de cereale şi alimentele pentru copii, pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, pentru înlocuitorii unei diete totale destinate controlului greutăţii şi pentru apele minerale care sunt comercializate în farmacii.

[Art.38 modificat prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

Articolul 39. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă, civilă şi penală în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

Articolul 40. Măsuri tranzitorii

Produsele alimentare introduse pe piaţă sau etichetate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, care nu respectă cerinţele prevăzute de prezenta lege, pot fi comercializate pînă la epuizarea stocurilor acestor produse alimentare.

 

Articolul 41. Intrarea în vigoare şi data aplicării prezentei legi

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 12 luni de la data publicării sale în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia art.8 alin.(1) lit.l), care se pune în aplicare după 12 luni de la data intrării în vigoare.

(11) Prevederile art.8 alin.(1) lit.l), liniuţele întâi şi a treia se pun în aplicare la data de 12 iulie 2021.

(2) Produsele alimentare care respectă cerinţa prevăzută la art.8 alin.(1) lit.f) pot fi introduse pe piaţă şi comercializate de la data publicării prezentei legi.

(3) Guvernul, în termen de 12 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va prezenta Parlamentului propuneri vizând aducerea în concordanţă a legislaţiei în vigoare cu prezenta lege;

b) va pune în concordanţă propriile acte normative cu prezenta lege;

c) va adopta actele normative necesare aplicării prezentei legi.

[Art.41 completat prin Legea nr.31 din 27.02.2020, în vigoare 20.03.2020]

 

Articolul 42. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară

[Art.42 abrogat prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUIAndrian CANDU

 

Nr.279. Chişinău, 15 decembrie 2017.

 

 

Anexa nr.1

 

SUBSTANŢE CARE CAUZEAZĂ ALERGII SAU INTOLERANŢE

 

1. Cereale care conţin gluten, şi anume: grâu (cum ar fi grîul spelt şi grîul Khorasan), secară, orz, ovăz sau hibrizi ai acestora şi produse derivate, exceptînd:

a) siropurile de glucoză obţinute din grîu, inclusiv dextroza şi produsele obţinute din acestea, în măsura în care procesul la care sînt supuse nu poate creşte nivelul de alergenicitate estimat de autoritatea competentă pentru produsul de bază din care au fost obţinute;

b) maltodextrinele obţinute din grîu şi produsele obţinute din acestea, în măsura în care procesul la care sînt supuse nu poate creşte nivelul de alergenicitate estimat de autoritatea competentă pentru produsul de bază din care au fost obţinute;

c) siropurile de glucoză obţinute din orz;

d) cerealele utilizate pentru fabricarea distilatelor sau a alcoolului etilic de origine agricolă.

2. Crustacee şi produse derivate.

3. Ouă şi produse derivate.

4. Peşte şi produse derivate, exceptînd:

a) gelatina de peşte folosită ca substanţă suport pentru preparatele de vitamine sau de carotenoide;

b) gelatina de peşte sau ihtiocolul folosit(ă) la limpezirea berii sau a vinului.

5. Arahide şi produse derivate.

6. Soia şi produse derivate, exceptînd:

a) uleiul şi grăsimea de soia rafinate complet şi produsele obţinute din acestea, în măsura în care procesul la care sînt supuse nu poate creşte nivelul de alergenicitate estimat de autoritatea competentă pentru produsul de bază din care au fost obţinute;

b) amestecurile naturale de tocoferoli (E306), tocoferolul D-alfa natural, acetatul de tocoferol D-alfa natural, succinatul de tocoferol D-alfa natural, obţinuţi din soia;

c) fitosterolii şi esterii de fitosterol derivaţi din uleiuri vegetale, obţinuţi din soia;

d) esterul de stanol vegetal fabricat din steroli de ulei vegetal obţinuţi din soia.

7. Lapte şi produse derivate (inclusiv lactoză), exceptînd:

a) zerul utilizat pentru fabricarea distilaţilor sau a alcoolului etilic de origine agricolă;

b) lactitolul.

8. Fructe cu coajă lemnoasă, adică: migdale (Amygdalus communis L.), alune de pădure (Corylus avellana), nuci (Juglans regia), nuci Caju (Anacardium occidentale), nuci Pecan (Carya illinoinensis (Wangenh.) K. Koch), nuci de Brazilia (Bertholletia excelsa), fistic (Pistacia vera), nuci de macadamia şi nuci de Queensland (Macadamia ternifolia), precum şi produse derivate, exceptînd fructele cu coajă utilizate pentru fabricarea distilatelor sau a alcoolului etilic de origine agricolă.

9. Ţelină şi produse derivate.

10. Muştar şi produse derivate.

11. Seminţe de susan şi produse derivate.

12. Dioxidul de sulf şi sulfiţii în concentraţii mai mari de 10 mg/kg sau 10 mg/litru în SO2 total trebuie calculaţi pentru produsele gata pentru consum sau reconstituite în conformitate cu instrucţiunile producătorilor.

13. Lupin şi produse derivate.

14. Moluşte şi produse derivate.

 

 

Anexa nr.2

 

PRODUSE ALIMENTARE PE A CĂROR ETICHETĂ TREBUIE SĂ

FIGUREZE UNA SAU MAI MULTE MENŢIUNI SUPLIMENTARE

 

1. Produse alimentare ambalate în anumite gaze

Produse alimentare a căror durabilitate a fost extinsă prin utilizarea gazelor de ambalare autorizate„Ambalate în atmosferă protectoare.”
 

2. Produse alimentare care conţin îndulcitori

1. Produse alimentare care conţin unul sau mai mulţi îndulcitoriMenţiunea „cu îndulcitor(i)” însoţeşte numele produsului alimentar
2. Produse alimentare care conţin atît adaos de zahăr, cît şi unul sau mai mulţi îndulcitoriMenţiunea „cu zahăr (zaharuri) şi îndulcitor(i)” trebuie să fie adăugată la denumirea produsului alimentar
3. Produse alimentare care conţin aspartam şi/sau aspartam-acesulfamMenţiunea „conţine aspartam (o sursă de fenilalanină)” trebuie să apară pe etichetă în cazurile în care aspartamul/sarea aspartam-acesulfam este inclus/inclusă în lista de ingrediente doar prin referirea la numărul E. Menţiunea „conţine o sursă de fenilalanină” trebuie să apară pe etichetă în cazurile în care aspartamul/sarea aspartam-acesulfam este inclus/inclusă în lista de ingrediente cu denumirea sa
4. Produse alimentare care conţin mai mult de 10% de polioli adăugaţi„Consumul excesiv poate cauza efecte laxative.”
 

3. Produse alimentare care conţin acid glicirizinic ori sarea sa de amoniu

 

1. Produsele zaharoase sau băuturile care conţin acid glicirizinic ori sarea sa de amoniu, din cauza adaosului unei/unor substanţe precum planta de lemn dulce Glycyrrhiza glabra, într-o concentraţie de 100 mg/kg sau 10 mg/l sau mai multMenţiunea „conţine lemn dulce” se adaugă imediat după lista ingredientelor, cu excepţia cazului în care termenul „lemn dulce” se află deja pe lista ingredientelor sau în denumirea produsului alimentar. În lipsa unei liste a ingredientelor, menţiunea figurează alături de denumirea produsului alimentar
2. Produsele zaharoase care conţin acid glicirizinic ori sarea sa de amoniu în urma adaosului unei/unor substanţe precum planta de lemn dulce Glycyrrhiza glabra, într-o concentraţie de 4 g/kg sau mai multMenţiunea „conţine lemn dulce – persoanele care suferă de hipertensiune ar trebui să evite consumul excesiv” se adaugă imediat după lista ingredientelor. În lipsa unei liste a ingredientelor, menţiunea figurează alături de denumirea produsului alimentar
3. Băuturi care conţin acid glicirizinic ori sarea sa de amoniu în urma adaosului unei/unor substanţe precum planta de lemn dulce Glycyrrhiza glabra într-o concentraţie de 50 mg/l sau mai mult ori de 300 mg/l sau mai mult, în cazul băuturilor cu o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum1Menţiunea „conţine lemn dulce – persoanele care suferă de hipertensiune ar trebui să evite consumul excesiv” se adaugă imediat după lista ingredientelor şi figurează alături de denumirea produsului alimentar
 

4. Băuturi cu conţinut ridicat de cafeină şi produse alimentare cu adaos de cafeină

 

1. Băuturile, cu excepţia celor pe bază de cafea, ceai sau extract de cafea ori ceai, atunci cînd denumirea produsului alimentar include termenul „cafea” sau „ceai”, care:
a) sînt destinate consumului fără modificări şi conţin cafeină, oricare ar fi sursa acesteia, într-o proporţie mai mare de 150 mg/l; sau
b) sînt sub formă de concentrat sau în formă deshidratată şi, după reconstituire, conţin cafeină, oricare ar fi sursa acesteia, într-o proporţie mai mare de 150 mg/l
Menţiunea „Conţinut ridicat de cafeină. Nu se recomandă pentru copii sau femeile însărcinate ori care alăptează.” se află în acelaşi cîmp vizual ca şi denumirea băuturii, urmată de menţionarea, între paranteze şi în conformitate cu art.11 alin.(1), a conţinutului de cafeină exprimat în mg per 100 ml
2. Alte produse alimentare, cu excepţia băuturilor în cazul cărora se adaugă cafeină în scop fiziologicMenţiunea „Conţine cafeină. Nu se recomandă pentru copii sau femeile însărcinate” se află în acelaşi cîmp vizual ca şi denumirea produsului alimentar, urmată de menţionarea, între paranteze şi în conformitate cu art.11 alin.(1) din prezenta lege, a conţinutului de cafeină exprimat în mg per 100 g/ml. În cazul suplimentelor alimentare, conţinutul de cafeină se exprimă per porţie, aşa cum se recomandă pentru consumul zilnic pe etichetă
 

5. Produse alimentare cu adaos de fitosteroli, esteri de fitosterol, fitostanoli sau esteri de fitostanol

 

Produse alimentare sau ingrediente alimentare cu adaos de fitosteroli, esteri de fitosterol, fitostanoli sau esteri de fitostanol1. Menţiunea „cu adaos de steroli vegetali” sau „cu adaos de stanoli vegetali” se află în acelaşi cîmp vizual cu denumirea produsului alimentar

2. În lista ingredientelor este menţionată cantitatea de fitosteroli, esteri de fitosterol, fitostanoli sau esteri de fitostanol adăugaţi (exprimată în procente sau grame de steroli/stanoli vegetali liberi la 100 g sau la 100 ml de produs alimentar)

3. Se menţionează că produsul alimentar este destinat persoanelor care necesită un tratament vizînd nivelul colesterolului

4. Se semnalează că pacienţii care urmează un tratament de reducere a nivelului colesterolului ar trebui să consume produsul doar sub supraveghere medicală

5. Se semnalează, în mod vizibil, că este posibil ca produsul alimentar să nu fie adecvat din punct de vedere nutriţional pentru femeile însărcinate, cele care alăptează şi pentru copiii sub cinci ani

6. Se recomandă să se folosească produsul alimentar în cadrul unui regim echilibrat şi variat, care să conţină un consum regulat de fructe şi legume, pentru a ajuta la menţinerea nivelului carotenoidelor

7. În acelaşi cîmp vizual cu menţiunea prevăzută la pct.3 apare o menţiune prin care se recomandă să se evite un consum mai mare de 3 g/zi de steroli/stanoli vegetali adăugaţi

8. Este inclusă o definiţie a porţiei de produs alimentar sau de ingredient alimentar (preferabil în g sau ml) cu o menţiune privind cantitatea de sterol/stanol vegetal conţinută de fiecare porţie

 

6. Carne congelată, preparate din carne congelate, produse pescăreşti netransformate congelate şi produse de cofetărie

 

Carne congelată, preparate din carne congelate şi produse pescăreşti netransformate congelateData congelării sau data primei congelări în cazul în care produsul a fost congelat de mai multe ori, în conformitate cu pct.3 din anexa nr.9
Produsele de cofetărie gata pentru consum, cărora li s-a aplicat tratamentul termic de congelare după finalizarea procesului tehnologic de producţieData congelării în conformitate cu pct.3 din anexa nr.9
 

1 Nivelurile se aplică produselor prezentate drept gata pentru consum sau celor reconstituite potrivit instrucţiunilor producătorilor.

[Anexa nr.2 modificată prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

 

Anexa nr.3

 

DEFINIREA ÎNĂLŢIMII LITEREI MICI x

 

ÎNĂLŢIMEA LITEREI MICI x

 

 

Legenda:

1 – linia ascendenţilor

2 – linia majusculelor

3 – linie mediană

4 – linie de bază

5 – linia descendenţilor

6 – înălţimea literei mici x

7 – dimensiunile fontului

 

 

Anexa nr.4

 

PRODUSE ALIMENTARE CARE SÎNT EXCEPTATE DE LA CERINŢA

DE A FURNIZA DECLARAŢII NUTRIŢIONALE OBLIGATORII

 

1. Produse neprelucrate care conţin un singur ingredient sau o singură categorie de ingrediente.

2. Produse prelucrate a căror prelucrare constă numai în maturare şi care conţin un singur ingredient sau o singură categorie de ingrediente.

3. Apă destinată consumului uman, inclusiv în cazul în care singurele ingrediente adăugate sînt dioxidul de carbon şi/sau aromele.

4. Plante aromatice, condimente sau amestecuri ale acestora.

5. Sare şi înlocuitori de sare.

6. Îndulcitori pentru masă.

7. Extracte de cafea şi de cicoare, boabe de cafea întregi sau măcinate şi boabe de cafea decafeinizate întregi sau măcinate.

8. Infuzii de plante şi de fructe, ceai, ceai decafeinizat, ceai instant sau solubil, sau extract de ceai, ceai instant sau solubil decafeinizat, sau extract de ceai decafeinizat, la care nu s-au adăugat alte ingrediente în afara aromelor, care nu modifică valoarea nutriţională a ceaiului.

9. Oţeturi fermentate şi înlocuitori de oţet, inclusiv cele/cei la care s-au adăugat numai arome.

10. Arome.

11. Aditivi alimentari.

12. Adjuvanţi tehnologici.

13. Enzime alimentare.

14. Gelatină.

15. Compuşi de gelificare.

16. Drojdie.

17. Gumă de mestecat.

18. Produse alimentare ambalate sau în recipiente la care cea mai mare faţă prezintă o suprafaţă mai mică de 25 cm2.

19. Produse alimentare, inclusiv cele artizanale, furnizate direct de către producător în cantităţi mici către consumatorul final sau centrele de comerţ cu amănuntul locale care le furnizează direct consumatorului final.

 

 

Anexa nr.5

 

DENUMIREA PRODUSULUI ALIMENTAR ŞI

MENŢIUNI SPECIFICE ÎNSOŢITOARE

 

Secţiunea 1

Menţiuni obligatorii care însoţesc denumirea produsului alimentar

1. Denumirea produsului alimentar cuprinde sau este însoţită de menţiuni referitoare la starea fizică în care se găseşte produsul alimentar sau la tratamentul specific care i-a fost aplicat (de exemplu: transportat în pulbere, recongelat, liofilizat, congelat rapid, concentrat, afumat), în toate cazurile în care omiterea acestui tip de informaţii ar putea induce cumpărătorul în eroare.

2. În cazul unor produse alimentare care au fost congelate înainte de vînzare şi care sînt vîndute decongelate, denumirea produsului alimentar este însoţită de menţiunea „decongelat”.

Prezenta cerinţă nu se aplică:

a) ingredientelor prezente în produsul final;

b) produselor alimentare în cazul cărora congelarea este o etapă necesară din punct de vedere tehnologic a procesului de producţie;

c) produselor alimentare în cazul cărora decongelarea nu are efecte negative asupra siguranţei sau calităţii produsului alimentar.

Prezentul punct se aplică fără a aduce atingere punctului 1.

3. Produsele alimentare tratate cu radiaţii ionizante vor fi însoţite de una dintre următoarele indicaţii: „iradiat” sau „tratat cu radiaţii ionizante”.

4. În cazul produselor alimentare în care o componentă sau un ingredient, despre care consumatorii se aşteaptă să fie utilizat în mod normal sau să fie prezent în mod natural, a fost substituit cu o componentă diferită sau cu un ingredient diferit, eticheta cuprinde, pe lîngă lista ingredientelor, o indicaţie clară cu privire la componenta sau ingredientul care a fost utilizat pentru substituţia parţială sau integrală:

a) în apropierea denumirii produsului; şi

b) cu dimensiunea fontului, raportată la înălţimea literei de cel puţin 75% din cea a denumirii produsului, dar care să nu fie mai mică decât înălţimea minimă a fontului prevăzută la art.11 alin.(2).

5. În cazul produselor din carne, al preparatelor din carne şi al produselor pescăreşti care conţin adaos de proteine, inclusiv în formă hidrolizată, de origine animală diferită, denumirea produsului alimentar trebuie să conţină o menţiune referitoare la prezenţa acestor proteine şi originea lor.

6. În cazul produselor din carne şi al preparatelor din carne care au un aspect de tranşă, ciozvîrtă, felie, porţie sau carcasă de carne, denumirea produsului alimentar trebuie să includă o menţiune privind prezenţa adaosului de apă în cazul în care apa adăugată reprezintă mai mult de 5% din greutatea produsului finit. Aceleaşi reguli se aplică în cazul produselor pescăreşti şi al preparatelor pe bază de produse pescăreşti care au un aspect de tranşă, ciozvîrtă, felie, porţie, file sau de produs pescăresc întreg.

7. Produsele din carne, preparatele din carne şi produsele pescăreşti care ar putea crea impresia că sînt făcute dintr-o singură bucată de carne sau peşte, dar care în realitate sînt compuse din mai multe bucăţi diferite combinate prin adăugarea altor ingrediente, inclusiv aditivi alimentari şi enzime alimentare, sau prin alte mijloace, trebuie să poarte următoarea menţiune: „carne formată” şi „carne de peşte formată”.

 

Secţiunea a 2-a

Cerinţe specifice privind denumirea „carne tocată”

1. Criterii de compoziţie controlate pe baza unei medii zilnice:

 

Conţinutul de grăsimiRaport colagen/proteine din carne1
carne tocată slabă≤ 7 %≤ 12 %
carne tocată exclusiv de vită≤ 20 %≤ 15 %
carne tocată conţinând şi carne de porc≤ 30 %≤ 18 %
carne tocată provenind de la alte specii≤ 25 %≤ 15 %

 

(1) Raportul colagen/proteine din carne este exprimat ca procentul de colagen din proteinele din carne. Conţinutul de colagen se obţine prin înmulţirea conţinutului de hidroxiprolină cu 8.

 

2. În plus, eticheta include următoarele menţiuni:

a) „conţinut de grăsimi (exprimat ca procent) mai mic de …”;

b) „raport colagen/proteine din carne mai mic de …”.

 

Secţiunea a 3-a

Cerinţe specifice privind denumirea membranelor pentru cîrnaţi şi salamuri

În cazul în care o membrană pentru cîrnaţi şi salamuri nu este comestibilă, acest lucru trebuie specificat ca atare.

[Anexa nr.5 modificată prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

 

 

Anexa nr.6

 

INDICAREA ŞI DENUMIREA INGREDIENTELOR

 

Secţiunea 1

Dispoziţii specifice privind indicarea ingredientelor în ordinea cantităţilor

 

Categoria de ingredient Dispoziţie privind specificarea în funcţie de cantitate
1. Adaos de apă şi produse volatileSe înscriu în listă în ordinea cantităţii lor în cadrul produsului finit. Cantitatea de apă adăugată ca ingredient într-un produs alimentar este calculată scăzînd din cantitatea totală a produsului finit cantitatea totală a celorlalte ingrediente utilizate. Această cantitate poate să nu fie luată în considerare dacă, în greutate, ea nu depăşeşte 5% din produsul finit. Prezenta derogare nu se aplică în cazul cărnii, al preparatelor din carne, al produselor pescăreşti netransformate şi al moluştelor bivalve netransformate
2. Ingrediente utilizate în formă concentrată sau deshidratată şi reconstituite în momentul fabricăriiPot fi înscrise în listă în ordinea cantităţii înregistrate înainte de a fi transformate în concentrat sau deshidratate
3. Ingrediente utilizate în produse alimentare concentrate sau deshidratate care sînt destinate reconstituirii prin adaos de apăPot fi înscrise în listă în ordinea proporţiei din produsul reconstituit, cu condiţia ca lista ingredientelor să prezinte o menţiune precum „ingredientele produsului reconstituit” sau „ingrediente ale produsului gata preparat”
4. Fructe, legume sau ciuperci, dintre care niciuna nu predomină cantitativ în mod semnificativ şi care sînt folosite în proporţii care pot varia, utilizate într-un amestec ca ingrediente ale unui produs alimentarPot fi grupate în lista ingredientelor sub denumirea „fructe”, „legume” sau „ciuperci”, urmată de menţiunea „în proporţii variabile”, urmată imediat de o listă a fructelor, legumelor sau ciupercilor prezente. În astfel de cazuri, amestecul este cuprins în lista ingredientelor în conformitate cu art.16 alin.(1), în funcţie de cantitatea totală a fructelor, legumelor sau ciupercilor prezente
5. Amestecurile de condimente sau plante aromatice, atunci cînd niciunul sau niciuna nu predomină în proporţie, în funcţie de cantitatePot fi afişate într-o ordine diferită, cu condiţia ca lista ingredientelor să fie însoţită de o menţiune cum ar fi „în proporţie variabilă”
6. Ingrediente care reprezintă mai puţin de 2% din produsul finitPot fi înscrise în listă într-o ordine diferită, după celelalte ingrediente
7. Ingrediente care sînt asemănătoare sau se pot înlocui unul cu altul, care ar putea fi utilizate în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar fără a-i modifica compoziţia, natura sau valoarea percepută, cu condiţia ca acestea să reprezinte mai puţin de 2% din produsul finitPot fi desemnate în lista ingredientelor prin menţiunea „conţine … şi/sau …” în cazul în care cel puţin unul dintre cel mult două ingrediente este prezent în produsul finit. Această prevedere nu se aplică aditivilor alimentari sau ingredientelor din lista prevăzută în secţiunea a 3-a din prezenta anexă, nici substanţelor sau produselor care provoacă alergii sau intoleranţă de pe lista prevăzută în anexa nr.1
8. Uleiuri rafinate de origine vegetalăPot fi grupate în lista ingredientelor sub denumirea „uleiuri vegetale”, urmată imediat de o listă de menţiuni privind originea vegetală specifică, ce poate fi urmată de expresia „în proporţii variate”. În cazul în care sînt grupate, uleiurile vegetale sînt incluse în lista ingredientelor în conformitate cu art.16 alin.(1), în funcţie de cantitatea totală a uleiurilor vegetale prezente.

Expresia „total hidrogenat” sau „parţial hidrogenat”, după caz, trebuie să însoţească indicarea unui ulei hidrogenat

9. Grăsimi rafinate de origine vegetalăPot fi grupate în lista ingredientelor sub denumirea „grăsimi vegetale”, urmată imediat de o listă de menţiuni privind originea vegetală specifică, ce poate fi urmată de expresia „în proporţii variate”. În cazul în care sînt grupate, grăsimile vegetale sînt incluse în lista ingredientelor în conformitate cu art.16 alin.(1), în funcţie de cantitatea totală a grăsimilor vegetale prezente.

Expresia „total hidrogenat” sau „parţial hidrogenat”, după caz, trebuie să însoţească indicarea unei grăsimi vegetale hidrogenate

 

Secţiunea a 2-a

Desemnarea anumitor ingrediente prin denumirea unei

categorii în loc de o denumire specifică

 

Fără a aduce atingere art.19, ingredientele care aparţin uneia dintre categoriile de produse alimentare enumerate mai jos şi sînt compuşi ai unui alt produs alimentar pot fi desemnate recurgându-se la denumirea categoriei mai degrabă decît la denumirea specifică.

 

Definiţia categoriei de produs alimentar Denumire
1. Uleiuri rafinate de origine animală„Ulei”, completată prin calificativul „animal” sau prin indicarea originii specifice animale.

Expresia „total hidrogenat” sau „parţial hidrogenat”, după caz, trebuie să însoţească indicarea unui ulei hidrogenat

2. Grăsimi rafinate de origine animală„Grăsime”, completată prin calificativul „animală” sau prin indicarea originii specifice animale.

Expresia „total hidrogenat” sau „parţial hidrogenat”, după caz, trebuie să însoţească indicarea unei grăsimi hidrogenate

3. Amestecuri de făină provenind din două sau mai multe specii de cereale„Făină”, urmată de enumerarea soiurilor de cereale din care provine, în ordinea descrescătoare a greutăţii
4. Amidon sau fecule, precum şi amidon sau fecule modificate pe cale fizică sau enzimatică„Amidon”
5. Orice specie de peşte, atunci cînd peştele constituie un ingredient al altui produs alimentar şi sub rezerva ca denumirea şi prezentarea acestui produs să nu se refere la o specie anume de peşte„Peşte”
6. Orice tip de brînză, atunci cînd brînza sau amestecul de brînzeturi constituie un ingredient al altui produs alimentar şi sub rezerva că denumirea şi prezentarea acestui produs nu se referă la un tip anume de brînză„Brînzeturi”
7. Orice condiment care nu depăşeşte 2% din cantitatea produsului„Condiment (condimente)” sau „amestec de condimente”
8. Orice plante aromatice sau părţi de plante aromatice care nu depăşesc 2% din greutatea produsului„Plantă aromatică (plante aromatice)” sau „amestec de plante aromatice”
9. Orice tipuri de preparate pe bază de gumă utilizate la fabricarea de gumă bază pentru guma de mestecat„Gumă bază”
10. Pesmet de orice origine„Pesmet”
11. Orice categorie de zaharoze„Zahăr”
12. Dextroză anhidră sau monohidrată„Dextroză”
13. Sirop de glucoză şi sirop de glucoză deshidratat„Sirop de glucoză”
14. Toate proteinele din lapte (cazeine, cazeinate şi proteine din zer şi din lactoseruri) şi amestecurile lor„Proteine din lapte”
15. Unt de cacao presat, de centrifugă sau rafinat„Unt de cacao”
16. Toate tipurile de vin„Vin”
17. Muşchii scheletici1 ai mamiferelor şi ai speciilor de păsări recunoscute ca fiind adecvate consumului uman împreună cu ţesutul inclus în mod natural sau aderent, în cazul în care conţinutul total de grăsime şi ţesut conjunctiv nu depăşeşte valorile indicate mai jos şi în cazul în care carnea reprezintă un ingredient al altui produs alimentar. Conţinuturile maxime de grăsime şi ţesut conjunctiv pentru ingredientele desemnate de termenul „carne de …”

 

„Carne de …” şi denumirea speciilor de animale de la care provine
SpeciiConţinutul de grăsimiRaport colagen/ proteine din carne2
Mamiferele (altele decît iepurii şi porcinele) şi amestecurile de specii în care predomină mamiferele25%25%
Porcine30%25%
Păsări şi iepuri15%10%

 

Dacă aceste limite maxime sînt depăşite, dar toate celelalte criterii pentru definirea termenului „carne” sînt respectate, conţinutul de „carne de …” trebuie să fie ajustat în sens descrescător în consecinţă, iar lista ingredientelor trebuie să menţioneze, pe lîngă termenul „carne de …”, prezenţa grăsimilor şi/sau a ţesutului conjunctiv.

Produsele acoperite de definiţia „carne separată mecanic” se exclud din această definiţie

18. Toate tipurile de produse cuprinse în definiţia „carne separată mecanic”„Carne separată mecanic” şi denumirea speciilor de animale de la care provine

 

__________________________

1 Diafragma şi muşchii maseteri fac parte din muşchii scheletici, în timp ce inima, limba, muşchii capului (alţii decît muşchii maseteri), muşchii carpieni, tarsieni şi cei ai cozii sînt excluşi.

2 Raportul colagen/proteine din carne este exprimat ca procentul de colagen din proteinele din carne. Conţinutul de colagen se obţine prin înmulţirea conţinutului de hidroxiprolină cu 8.

 

Secţiunea a 3-a

Desemnarea anumitor ingrediente prin denumirea categoriei

acestora, urmată de numele specific sau de numărul E

Fără a aduce atingere art.19, aditivii alimentari sau enzimele alimentare, alţii/altele decît cei/cele specificaţi/specificate la art.18 pct.1), aparţinînd uneia dintre categoriile enumerate în prezenta secţiune, trebuie să fie desemnaţi /desemnate prin denumirea categoriei acestora, urmată de numele specific sau, dacă este cazul, de numărul E. În cazul în care un ingredient aparţine mai multor categorii, este indicată categoria care corespunde funcţiei sale principale în cazul produsului alimentar respectiv.

Acidifiant

Corector de aciditate

Agent antiaglomerant

Antispumant

Antioxidant

Agent de încărcare

Colorant

Emulsifiant

Săruri de topire (doar pentru brînzeturile topite şi produsele pe bază de brînzeturi topite)

Agent de întărire

Potenţiator de aromă

Agent de tratare a făinii

Agenţi de spumare

Agent gelatinizant

Agent de glazurare

Agent de umezire

Amidon modificat (numele specific sau numărul E nu sînt obligatorii)

Conservant

Agent de propulsare

Agent de afânare

Agenţi de sechestrare

Stabilizator

Îndulcitor

Agent de îngroşare

 

Secţiunea a 4-a

Desemnarea aromelor în lista ingredientelor

1. Aromele sînt desemnate:

– fie prin termenul „arome” sau printr-o denumire mai specifică ori o descriere a aromei, după cum urmează:

„substanţă aromatizantă” – substanţa chimică definită cu proprietăţi aromatizante;

„substanţă aromatizantă naturală” – substanţa aromatizantă obţinută prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzătoare din materii de origine vegetală, animală sau microbiologică, fie în stare brută, fie după procesarea acestora pentru consumul uman, prin unul sau mai multe procese de preparare a alimentelor tradiţionale. Substanţele aromatizante naturale corespund substanţelor care sînt prezente în mod natural şi au fost identificate în natură;

„preparat aromatizant” – produs, altul decît substanţele aromatizante, obţinut din produse alimentare sau materii de origine vegetală, animală ori microbiologică, obţinute prin procese fizice, enzimatice sau microbiologice corespunzătoare, după procesarea acestora pentru consumul uman prin unul sau mai multe procese de preparare a alimentelor tradiţionale;

„aromă obţinută prin tratament termic” – produs obţinut după tratamentul termic al unui amestec de ingrediente care nu au în mod obligatoriu proprietăţi aromatizante, dintre care cel puţin unul conţine azot (gruparea amino) şi altul este un zahăr reducător; ingredientele pentru producţia aromelor obţinute prin tratament termic pot fi alimente sau materii prime;

„precursor de aromă” – produs care nu are în mod obligatoriu proprietăţi aromatizante, fiind adăugat intenţionat în produsul alimentar cu unicul scop de a da aromă prin descompunere sau în reacţie cu alte componente în timpul procesării produsului alimentar; acesta poate fi obţinut din alimente sau materii prime;

„altă aromă” – aromă adăugată la un produs alimentar pentru a da miros sau gust şi care nu se regăseşte în definiţiile date la pct.1;

– fie prin termenul „aromă/arome de fum” sau „aromă/arome de fum produsă/produse din aliment/e” (de exemplu, „aromă de fum produsă din fag”), dacă „aromă de fum” este un produs obţinut prin fracţionarea şi purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fracţii primare de gudron şi/sau arome de fum derivate şi dă produselor alimentare o aromă de produs afumat.

2. Termenul „natural”, în contextul descrierii aromelor, poate fi utilizat doar în cazul în care componenta aromatizantă conţine numai preparate aromatizante şi/sau substanţe aromatizante naturale.

3. Chinina şi/sau cafeina, folosite ca arome pentru producerea sau prepararea unui produs alimentar, se menţionează în funcţie de denumire pe lista ingredientelor, imediat după cuvîntul „aromă (arome)”.

 

Secţiunea a 5-a

Desemnarea ingredientelor compuse

1. Un ingredient compus poate să figureze în lista ingredientelor sub denumirea sa, dacă aceasta este consacrată prin folosire, în funcţie de ponderea sa cantitativă, fiind urmat imediat de enumerarea propriilor ingrediente.

2. Fără a aduce atingere art.19, enumerarea ingredientelor nu este obligatorie pentru ingredientele compuse:

a) în cazul în care compoziţia ingredientului compus reprezintă mai puţin de 2% din produsul finit; cu toate acestea, respectiva dispoziţie nu se aplică aditivilor alimentari, sub rezerva dispoziţiilor art.18 subpct. 1)–4);

b) în cazul ingredientelor compuse, formate din amestecuri de condimente şi/sau plante aromatice, care reprezintă mai puţin de 2% din produsul finit, cu excepţia aditivilor alimentari, sub rezerva dispoziţiilor art.18 subpct. 1)–4); sau

c) în cazul în care ingredientul compus este un produs alimentar pentru care nu este prevăzută indicarea listei ingredientelor.

 

 

Anexa nr.7

 

INDICAREA CANTITATIVĂ A INGREDIENTELOR

 

1. Nu este necesară indicarea cantitativă:

a) pentru un ingredient sau o categorie de ingrediente:

– a căror cantitate netă după scurgere este indicată în conformitate cu pct.5 din anexa nr.8;

– a căror cantitate este obligatoriu să figureze deja pe etichetă;

– care sînt utilizate în doză mică în scopul aromatizării;

– care, deşi figurează în denumirea produsului alimentar, nu pot să influenţeze alegerea consumatorului deoarece variaţia de cantitate nu este esenţială pentru a caracteriza produsul alimentar sau de natură să îl diferenţieze de alte produse similare;

b) atunci cînd dispoziţiile specifice stipulează în mod precis cantitatea de ingredient sau categoria de ingrediente fără a prevedea indicarea lor pe etichetă;

c) în cazurile la care se face referire în anexa nr.6 secţiunea 1 pct.4 şi 5.

2. Art.20 alin.(1) lit.a) şi b) nu se aplică în cazul:

a) oricărui ingredient sau oricărei categorii de ingrediente cuprins(e) în indicaţia „cu îndulcitor(i)” sau „cu zahăr (zaharuri) şi îndulcitor(i)” în cazul în care respectiva indicaţie însoţeşte denumirea produsului alimentar în conformitate cu anexa nr.2;

b) oricărei vitamine şi oricărui mineral adăugat(e) în cazul în care această substanţă face obiectul unei declaraţii nutriţionale.

3. Indicarea cantităţii unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente:

a) este exprimată în procente care trebuie să corespundă cantităţii de ingredient sau de ingrediente în momentul utilizării acestuia/acestora; şi

b) apare în cadrul sau imediat lîngă denumirea produsului alimentar sau pe lista ingredientelor, lîngă ingredientul sau categoria de ingrediente în cauză.

4. Prin derogare de la pct.3:

a) în cazul în care produsele alimentare au suferit o pierdere de umiditate ca urmare a unui tratament termic sau de alt tip, cantitatea se exprimă în procente care trebuie să corespundă cantităţii de ingredient(e) utilizat(e) raportată la produsul finit, cu excepţia cazului în care această cantitate sau cantitatea totală a tuturor ingredientelor indicate pe etichetă depăşeşte 100%, caz în care cantitatea este indicată pe baza cantităţii ingredientului/ingredientelor utilizat(e) la prepararea a 100 g de produs finit;

b) cantitatea ingredientelor volatile este indicată în funcţie de cantitatea din produsul finit;

c) cantitatea de ingrediente utilizate într-o formă concentrată sau deshidratată şi reconstituite pe parcursul procesului de fabricaţie poate fi indicată în funcţie de cantitatea de dinainte de concentrare sau deshidratare;

d) în cazul produselor alimentare concentrate sau deshidratate care urmează a fi reconstituite prin adăugarea de apă, cantitatea de ingrediente poate fi indicată în funcţie de cantitatea din produsul reconstituit.

 

 

Anexa nr.8

 

DECLARAREA CANTITĂŢII NETE

 

1. Declararea cantităţii nete nu este obligatorie în cazul produselor alimentare:

a) care sînt supuse unor pierderi considerabile din volumul sau din masa lor şi care sînt vîndute la bucată sau cîntărite în prezenţa cumpărătorului;

b) a căror cantitate netă este mai mică de 5 g sau de 5 ml; această dispoziţie nu se aplică, cu toate acestea, în cazul condimentelor şi plantelor aromatice;

c) vîndute în mod normal la bucată, cu condiţia ca numărul de bucăţi să poată să fie văzut clar şi calculat cu uşurinţă din exterior sau, în caz contrar, ca acesta să fie indicat pe etichetă;

d) nepreambalate.

2. Atunci cînd indicarea unui anumit tip de cantitate (cum ar fi cantitatea nominală, cantitatea minimă, cantitatea medie) este prevăzută de legislaţie, această cantitate este cantitatea netă în sensul prezentei legi.

3. Atunci cînd un produs preambalat este constituit din două sau mai multe produse preambalate individuale care conţin aceeaşi cantitate din acelaşi produs, indicarea cantităţii nete este realizată menţionînd cantitatea netă conţinută în fiecare ambalaj individual şi numărul total al ambalajelor. Totuşi, aceste menţiuni nu sînt obligatorii atunci cînd numărul total al ambalajelor individuale poate să fie văzut clar şi calculat cu uşurinţă din exterior şi atunci cînd cel puţin o indicaţie a cantităţii nete din fiecare ambalaj individual poate să fie văzută clar din exterior.

4. Atunci cînd un produs preambalat este constituit din două sau mai multe ambalaje individuale, care nu sînt considerate unităţi de vînzare, indicarea cantităţii nete este realizată menţionînd cantitatea netă totală şi numărul total de ambalaje individuale.

5. Atunci cînd un aliment solid este prezentat într-un mediu lichid de acoperire, cantitatea netă a componentei solide după scurgere este, de asemenea, indicată pe etichetă. În cazul în care produsul alimentar a fost glazurat, cantitatea netă declarată a produsului alimentar trebuie să excludă glazura.

În sensul prezentului punct, prin „mediu lichid” se înţeleg produsele menţionate în continuare, eventual în amestecuri între ele şi, de asemenea, atunci cînd acestea se prezintă congelate sau congelate rapid, cu condiţia ca lichidul să nu fie decît un element auxiliar în raport cu elementele esenţiale ale acestui preparat şi să nu influenţeze, în consecinţă, în mod decisiv cumpărarea: apă, soluţii apoase de săruri, saramuri, soluţii apoase de acizi alimentari, oţet, soluţii apoase de zaharuri, soluţii apoase de alte substanţe sau materii îndulcitoare, sucuri de fructe sau de legume în cazul fructelor sau legumelor.

 

 

Anexa nr.9

 

INFORMAŢIILE PRIVIND VALABILITATEA

PRODUSULUI ALIMENTAR

 

1. Data durabilităţii minimale este indicată după cum urmează:

a) este precedată de menţiunile:

„A se consuma de preferinţă înainte de …”, atunci când se indică ziua şi luna;

„A se consuma de preferinţă înainte de sfârşitul...”, atunci când se indică luna şi anul sau anul;

b) menţiunile prevăzute la lit.a) sunt însoţite:

– de data propriu-zisă; sau

– de o referire la locul în care data este indicată pe etichetă.

Dacă este necesar, menţiunile respective se completează cu indicaţii privind condiţiile de păstrare, a căror respectare asigură durabilitatea indicată;

c) data durabilităţii minimale se indică în formă necodificată în cazul produselor alimentare:

– a căror durabilitate este mai mică de 3 luni, indicarea zilei şi a lunii este suficientă;

– a căror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar nu depăşeşte 18 luni, indicarea lunii şi a anului este suficientă;

– a căror durabilitate este mai mare de 18 luni, indicarea anului este suficientă.

d) sub rezerva actelor normative care stabilesc alte cerinţe cu privire la data durabilităţii minimale, menţionarea acesteia nu este impusă în cazul:

– fructelor şi legumelor proaspete, inclusiv cartofilor, care nu au fost curăţate, tăiate sau nu au făcut obiectul altui tratament similar; această derogare nu se aplică seminţelor încolţite şi altor produse similare, cum ar fi germenii de leguminoase;

– vinurilor, vinurilor licoroase, vinurilor spumoase, vinurilor aromatizate şi produselor similare obţinute din alte fructe decît strugurii, precum şi al băuturilor care corespund codurilor NC 2206 00 obţinute din struguri sau din must de struguri;

– băuturilor care conţin 10% sau mai mult alcool în volum;

– produselor de panificaţie şi de patiserie care, prin natura lor, sînt consumate în mod normal într-un răstimp de douăzeci şi patru de ore după fabricare;

– oţeturilor;

– sării de bucătărie;

– zahărului în stare solidă;

– produselor zaharoase care constau aproape exclusiv din zaharuri aromatizate şi/sau colorate;

– gumelor de mestecat şi produselor similare de mestecat.

2. Data-limită de consum este indicată după cum urmează:

a) este precedată de menţiunea „Expiră la …”;

b) menţiunea prevăzută la lit.a) este însoţită:

– de data propriu-zisă; sau

– de o referire la locul în care data este indicată pe etichetă.

Aceste menţiuni sînt urmate de o descriere a condiţiilor de păstrare care trebuie respectate;

c) data-limită de consum constă în indicarea zilei, a lunii şi a anului în această ordine şi în formă necodificată;

d) data-limită de consum este indicată pe fiecare porţie preambalată individuală.

3. Data congelării sau a primei congelări, aşa cum este menţionată la pct.6 din anexa nr.2, se indică după cum urmează:

a) este precedată de menţiunea „Congelat la…”;

b) menţiunea prevăzută la lit.a) este însoţită:

– de data propriu-zisă; sau

– de o referire la locul în care este indicată data pe etichetă;

c) data congelării constă în indicarea zilei, lunii şi a anului în această ordine şi în formă necodificată.

4. Data fabricării este indicată după cum urmează:

a) este precedată de menţiunea „Fabricat la data de …”;

b) menţiunea prevăzută la lit.a) este însoţită de:

– data propriu-zisă; sau

– o referire la locul în care data este indicată pe etichetă;

c) data fabricării constă în indicarea zilei, lunii şi a anului în această ordine şi în formă necodificată;

d) data fabricării este indicată pe fiecare porţie preambalată individual.

5. Termenul de valabilitate este indicat după cum urmează:

a) este precedată de menţiunea „Termenul de valabilitate: …”;

b) menţiunea prevăzută la lit.a) este însoţită de intervalul de timp exprimat în ore, zile, luni sau ani;

c) termenul de valabilitate este indicat pe fiecare porţie preambalată individual, precedat de data fabricării. Aceste menţiuni sunt urmate de o descriere a condiţiilor de păstrare care trebuie respectate.

6. Informaţia privind valabilitatea produsului alimentar se indică direct pe ambalajul produsului sau pe eticheta ataşată la acesta la finele procesului tehnologic de producţie, astfel încât aceasta să fie lizibilă, indelebilă şi imposibil de modificat.

7. Se interzice modificarea datei-limite de consum, a datei durabilităţii minimale sau a termenului de valabilitate înscrise, marcate sau imprimate pe eticheta originală.

[Anexa nr.9 completată prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]

[Anexa nr.9 modificată prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

 

Anexa nr.10

 

TIPURI DE CARNE PENTRU CARE INDICAREA ŢĂRII DE ORIGINE

SAU A LOCULUI DE PROVENIENŢĂ ESTE OBLIGATORIE

 

Coduri NC
(Nomenclatura
combinată
2014)
Descriere
0201Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată
0202Carne de animale din specia bovine, congelată
0203Carne de animale din specia porcină, proaspătă, refrigerată sau congelată
0204Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată
0205Carne de cal, de măgar sau de catîr, proaspătă, refrigerată sau congelată
0206Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, de cai, de măgari sau de catîri, proaspete, refrigerate sau congelate
0207Carne şi organe comestibile de păsări de la poziţia 0105, proaspete, refrigerate sau congelate
0303Peşti congelaţi, cu excepţia fileurilor de peşte şi a cărnii de peşte de la poziţia 0304
020810Carne de iepure domestic sau de iepure de câmp

[Anexa nr.10 completată prin Legea nr.134 din 16.07.2020, în vigoare 07.09.2020]

 

 

Anexa nr.11

 

CONCENTRAŢIA ALCOOLICĂ

 

Concentraţia alcoolică dobîndită a băuturilor care conţin mai mult de 1,2% de alcool în volum este indicată printr-o cifră care nu are mai mult de o zecimală. Aceasta este urmată de simbolul „% vol.” şi poate fi precedată de termenul „alcool” sau de abrevierea „alc.”.

Concentraţia alcoolică dobîndită este stabilită la 20°C.

Toleranţele pozitive şi negative permise în ceea ce priveşte indicarea concentraţiei alcoolice şi exprimate în valori absolute sînt enumerate în tabelul următor. Acestea se aplică fără a aduce atingere toleranţelor care rezultă din metoda de analiză utilizată pentru determinarea concentraţiei alcoolice.

 

Descrierea băuturiiToleranţă pozitivă sau negativă
1. Bere inclusă la codul NC 2203 00, cu o concentraţie alcoolică ce nu depăşeşte 5,5% în volum; băuturi necarbogazoase, incluse la codul NC 2206 00, obţinute din struguri0,5 % vol.
2. Bere cu o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum; băuturi spumoase, incluse la codul NC 2206 00, obţinute din struguri, diverse tipuri de cidru, cidru din pere şi alte băuturi fermentate similare, obţinute din alte fructe decît strugurii, eventual petiante sau spumante; hidromel1 % vol.
3. Băuturi ce conţin fructe sau părţi de plante macerate1,5 % vol.
4. Orice alte băuturi care conţin mai mult de 1,2% alcool în volum0,3 % vol.

 

 

Anexa nr.12

 

CONSUMUL DE REFERINŢĂ

 

Secţiunea 1

Consumul zilnic de referinţă de vitamine şi minerale (adulţi)

 

1. Vitamine şi minerale care pot fi declarate şi valorile nutriţionale de referinţă ale acestora (VNR)

 

Vitamina A (μg)800
Vitamina D (μg)5
Vitamina E (mg)12
Vitamina K (μg)75
Vitamina C (mg)80
Tiamină (mg)1,1
Riboflavină (mg)1,4
Niacină (mg)16
Vitamina B6 (mg)1,4
Acid folic (μg)200
Vitamina B12 (μg)2,5
Biotină (μg)50
Acid pantotenic (mg)6
Potasiu (mg)2 000
Clorură (mg)800
Calciu (mg)800
Fosfor (mg)700
Magneziu (mg)375
Fier (mg)14
Zinc (mg)10
Cupru (mg)1
Mangan (mg)2
Fluorură (mg)3,5
Seleniu (μg)55
Crom (μg)40
Molibden (μg)50
Iod (μg)150

 

2. Cantităţi semnificative de vitamine şi minerale

Pentru a stabili ce înseamnă cantitate semnificativă, ar trebui să fie luate în considerare, în general, următoarele valori:

a) 15% din valorile de referinţă ale nutrientului specificat la pct.1, per 100 g sau 100 ml, în cazul altor produse decît băuturile;

b) 7,5% din valorile de referinţă ale nutrientului specificat la pct.1, per 100 ml, în cazul băuturilor; sau

c) 15% din valorile de referinţă ale nutrientului specificat la pct.1, per porţie, în cazul în care ambalajul conţine o singură porţie.

 

Secţiunea a 2-a

Consumul de referinţă pentru valoarea energetică şi nutrienţi

selectaţi, alţii decît vitaminele şi mineralele (adulţi)

 

Valoarea energetică sau nutrientConsumul de referinţă
Valoarea energetică8400 kJ/ 2000 kcal
Grăsime totală70 g
Acizi graşi saturaţi20 g
Glucide260 g
Zaharuri90 g
Proteine50 g
Sare6 g

 

 

Anexa nr.13

 

FACTORI DE CONVERSIE

Factori de conversie pentru calculul valorii energetice

Valoarea energetică care urmează să fie declarată se calculează utilizînd următorii factori de conversie:

 

glucide (cu excepţia poliolilor)17 kJ/g – 4 kcal/g
polioli10 kJ/g – 2,4 kcal/g
proteine17 kJ/g – 4 kcal/g
grăsimi37 kJ/g – 9 kcal/g
salatrim25 kJ/g – 6 kcal/g
alcool etilic (etanol)29 kJ/g – 7 kcal/g
acizi organici13 kJ/g – 3 kcal/g
fibre8 kJ/g – 2 kcal/g
eritritol0 kJ/g – 0 kcal/g

 

 

Anexa nr.14

 

EXPRIMAREA ŞI PREZENTAREA DECLARAŢIEI NUTRIŢIONALE

 

Unităţile de măsură utilizate în declaraţia nutriţională pentru valoarea energetică [kilojouli (kJ) şi kilocalorii (kcal)] sau pentru masă (grame (g), miligrame (mg) sau micrograme (μg)] şi ordinea prezentării informaţiilor, după caz, sînt următoarele:

 

Valoare energeticăkJ/kcal
grăsimig
din care:
– acizi graşi saturaţig
– acizi graşi mononesaturaţig
– acizi graşi polinesaturaţig
glucideg
din care:
– zaharurig
– poliolig
– amidong
fibreg
proteineg
sareg
vitamine şi mineraleunităţile de măsură prevăzute în anexa nr.12 secţiunea 1 pct.1

 

 

Anexa nr.15

 

MENŢIUNI PRIVIND ABSENŢA SAU PREZENŢA

ÎN CANTITATE REDUSĂ A GLUTENULUI

ÎN PRODUSELE ALIMENTARE

 

1. În cazul în care menţiunile sunt utilizate pentru a informa consumatorul despre absenţa sau prezenţa în cantitate redusă a glutenului în produsele alimentare, informaţiile respective sunt furnizate doar prin următoarele menţiuni:

a) „FĂRĂ GLUTEN” – poate fi utilizată doar în cazul în care produsul alimentar, astfel cum este vândut consumatorului final, are un conţinut de gluten de maximum 20 mg/kg;

b) „CU CONŢINUT FOARTE SCĂZUT DE GLUTEN” – poate fi utilizată doar în cazul în care produsul alimentar, care constă din sau conţine unul ori mai multe ingrediente fabricate din grâu, secară, orz, ovăz sau din varietăţile încrucişate ale acestora şi prelucrate în mod special pentru a reduce conţinutul de gluten, are un conţinut de gluten de maximum 100 mg/kg, astfel cum este vândut consumatorului final.

2. Ovăzul conţinut în produsele alimentare prezentate ca fiind fără gluten sau cu conţinut foarte scăzut de gluten trebuie să fie produs, preparat şi/sau prelucrat în mod special, astfel încât să se evite contaminarea cu grâu, secară, orz sau varietăţile încrucişate ale acestora, iar conţinutul de gluten al ovăzului nu trebuie să depăşească 20 mg/kg.

3. Informaţiile referitoare la produsele alimentare menţionate la pct.1 pot fi însoţite de menţiunile:

1) „Recomandate pentru persoanele cu intoleranţă la gluten.” sau „Recomandate pentru persoanele care suferă de boala celiacă.”;

2) „Produse în mod special pentru persoanele cu intoleranţă la gluten.” sau „Produse în mod special pentru persoanele care suferă de boala celiacă.”, dacă produsul alimentar este produs, preparat şi/sau prelucrat în mod special pentru:

a) a reduce conţinutul de gluten al unui sau mai multor ingrediente care conţin gluten; ori

b) a înlocui ingredientele care conţin gluten cu alte ingrediente care sunt în mod natural fără gluten.

4. Se interzice furnizarea informaţiilor prevăzute la pct.1 în cazul preparatelor pentru sugari şi al formulelor de continuare.

[Anexa nr.15 introdusă prin Legea nr.97 din 27.04.2023, în vigoare 11.11.2023]