L E G E
cu privire la energetică*
nr. 174 din 21.09.2017
Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.480-482/849 din 15.12.2023
Monitorul Oficial nr.364-370/620 din 20.10.2017
* * *
C U P R I N S
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul legii
Articolul 2. Scopul legii şi sfera de aplicare
Articolul 3. Noţiuni principale
Capitolul II
COMPETENŢE ADMINISTRATIVE. SUPRAVEGHEREA ENERGETICĂ
DE STAT. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ DE STAT ÎN
DOMENIUL SECURITĂŢII INDUSTRIALE
Articolul 4. Competenţa Guvernului
Articolul 5. Atribuţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii
Articolul 6. Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale
Articolul 7. Supravegherea energetică de stat şi supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale
Capitolul II1
MECANISMUL DE GUVERNANŢĂ ENERGETICĂ
ŞI A ACŢIUNILOR CLIMATICE
Articolul 71. Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice
Articolul 72. Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, planul naţional integrat privind energia şi clima
Articolul 73. Raportarea şi evaluarea progreselor
Articolul 74. Informarea şi consultarea publică
Capitolul III
AUTORITATEA DE REGLEMENTARE
Articolul 8. Autoritatea de reglementare
Articolul 9. Administrarea Agenţiei. Organizarea activităţii Agenţiei
Articolul 10. Numirea directorilor şi încetarea mandatului de director al Consiliului de administraţie
Articolul 11. Bugetul şi activitatea financiară a Agenţiei
Articolul 12. Atribuţiile Agenţiei
Articolul 13. Alte atribuţii şi drepturi ale Agenţiei în legătură cu reglementarea şi monitorizarea activităţilor în sectoarele energeticii
Articolul 14. Atribuţiile şi drepturile Agenţiei în legătură cu supravegherea energetică de stat
Articolul 141. Atribuţiile Agenţiei la realizarea investigaţiilor
Articolul 15. Controalele Agenţiei
Articolul 16. Transparenţa activităţii Agenţiei. Hotărârile şi deciziile Agenţiei
Articolul 17. Expertiza juridică şi înregistrarea de stat a actelor normative de reglementare ale Agenţiei
Articolul 18. Examinarea neînţelegerilor şi a litigiilor dintre participanţii la pieţele energeticii
Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul energeticii
Articolul 20. Procedura de aplicare a sancţiunilor
Capitolul IV
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR
ÎN SECTOARELE ENERGETICII
Articolul 21. Principii de activitate
Articolul 22. Proprietatea în domeniul energeticii
Articolul 23. Raporturile juridice dintre întreprinderile energetice, dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem
Capitolul V
EVIDENŢA ENERGIEI. RAPOARTELE
STATISTICE ŞI TRANSPARENŢA
Articolul 24. Evidenţa energiei
Articolul 25. Rapoartele statistice
Articolul 26. Transparenţa
Capitolul VI
ASIGURAREA SECURITĂŢII LA FUNCŢIONAREA
OBIECTELOR ENERGETICE ŞI PROTECŢIA LOR
Articolul 27. Zonele de protecţie
Articolul 28. Protecţia obiectelor energetice
Articolul 29. Formarea profesională
Capitolul VII
DEZVOLTAREA ŞI EXPLOATAREA OBIECTELOR DE INFRASTRUCTURĂ
ENERGETICĂ DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ
Abrogat
Articolul 30. Abrogat
Articolul 31. Abrogat
Capitolul VII1
PROIECTELE CE ŞI PROIECTELE IR
Articolul 311. Statutul prioritar al proiectelor CE şi al proiectelor IR. Principii generale
Articolul 312. Organizarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR
Articolul 313. Consultările publice în legătură cu implementarea proiectelor CE şi a proiectelor IR
Articolul 314. Analiza cost-beneficiu în sectoarele energeticii. Principii specifice privind investiţiile în cadrul proiectelor CE cu impact transfrontalier
Articolul 315. Depunerea şi examinarea cererii de investiţie
Articolul 316. Stimulente pentru proiectele CE
Articolul 317. Implementarea şi monitorizarea proiectelor CE şi a proiectelor IR
Capitolul VIII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 32. Dispoziţii finale şi tranzitorii
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Prezenta lege transpune parţial:
– Regulamentul (UE) nr.2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.663/2009 şi (CE) nr.715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018, în versiunea adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr. D/2021/14/MC-EnC;
– Regulamentul (UE) nr.347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr.1364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr.713/2009, (CE) nr.714/2009 şi (CE) nr.715/2009, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 115 din 25 aprilie 2013, în versiunea adaptată şi aprobată prin Deciziile Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr. D/2015/09/MC-EnC şi nr.2021/11/MC-EnC, considerând prevederile din Regulamentul (UE) 2022/869 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.715/2009, (UE) 2019/942 şi (UE) 2019/943 şi a Directivelor 2009/73/CE şi (UE) 2019/944 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.347/2013.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul legii
Prezenta lege stabileşte cadrul juridic pentru organizarea, reglementarea şi asigurarea funcţionării eficiente şi sigure a sectoarelor energeticii.
Articolul 2. Scopul legii şi sfera de aplicare
(1) Prezenta lege are drept scop:
a) crearea cadrului juridic pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor în sectoarele energeticii în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, competitivitate, calitate şi transparenţă;
b) instituirea condiţiilor de bază necesare pentru asigurarea independenţei autorităţii de reglementare;
c) reglementarea raporturilor juridice dintre întreprinderile energetice, dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem, precum şi dintre întreprinderile energetice şi organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autoritatea de reglementare, alte autorităţi publice, precum şi autorităţile administraţiei publice locale;
d) crearea condiţiilor necesare pentru limitarea activităţii de monopol, pentru liberalizarea pieţelor energeticii, precum şi pentru promovarea concurenţei pe pieţele energeticii;
e) instituirea principiilor de bază pentru asigurarea consumatorilor cu energie de calitate în condiţii echitabile, transparente şi nediscriminatorii;
f) crearea cadrului juridic pentru asigurarea securităţii energetice a ţării;
g) instituirea mecanismului de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice;
h) crearea cadrului normativ pentru facilitarea dezvoltării proiectelor de infrastructură energetică cu impact transfrontalier.
(2) Sub incidenţa prezentei legi intră:
a) organizarea şi funcţionarea autorităţii de reglementare, precum şi condiţiile de desfăşurare a activităţii acesteia;
a1) elaborarea documentelor de politici în domeniul energeticii;
b) supravegherea energetică de stat;
c) organizarea şi desfăşurarea activităţilor în sectoarele energeticii;
d) evidenţa energiei;
e) securitatea şi protecţia obiectelor energetice;
e1) dezvoltarea proiectelor de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice, precum şi a proiectelor de interes reciproc;
f) protecţia consumatorilor.
(3) În scopul implementării spaţiilor de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, titularul unei hotărâri de aprobare beneficiază de derogări de la aplicarea prevederilor prezentei legi, cu respectarea procedurilor prevăzute de legislaţia cu privire la spaţiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, precum şi cu asigurarea protecţiei şi a siguranţei populaţiei.
[Art.2 completat prin Legea nr.225 din 31.07.2024, în vigoare 05.10.2024]
Articolul 3. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
consumator – consumator final de energie electrică, de gaze naturale, consumator de energie termică, consumator de alte tipuri de energie;
dezvoltator al proiectului– dezvoltator al proiectului de infrastructură energetică, care poate fi:
a) operator al sistemului de transport, operator al sistemului de distribuţie sau alt operator ori investitor, care elaborează un proiect de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice sau un proiect de interes reciproc între Republica Moldova şi un stat membru al Uniunii Europene;
b) persoană care, în temeiul unui contract de reprezentare, a fost împuternicită să reprezinte fie un grup format din operatorii sistemelor de transport, din operatorii sistemelor de distribuţie sau din alţi operatori ori investitori, fie un grup mixt, format din persoanele respective, şi care are capacitatea de a-şi asuma obligaţii juridice şi obligaţii financiare în numele membrilor grupului care au semnat contractul de reprezentare;
distribuitor de energie termică – unitate termoenergetică ce desfăşoară activitatea de distribuţie a energiei termice în condiţiile prezentei legi şi ale Legii nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării;
echipament de măsurare – aparat sau sistem destinat măsurării cantităţii de energie produsă, exportată, importată, transportată, distribuită, stocată, furnizată şi/sau comercializată, care este legalizat şi verificat metrologic;
energetică – ramură a economiei naţionale care include următoarele sectoare: electroenergetic, termoenergetic, de gaze naturale, de produse petroliere şi de combustibil solid şi lichid;
energie – orice tip de produs energetic, combustibilii, energia electrică, energia termică, energia din surse regenerabile sau orice alt tip de energie;
infrastructură energetică– echipamente sau instalaţii fizice, care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute în anexă, amplasate în Republica Moldova sau care fac legătura dintre Republica Moldova şi alte state părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau dintre Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene;
întreprindere energetică – persoană fizică sau persoană juridică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova în calitate de întreprindere, care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile reglementate prin Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării, Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi prin Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere (în continuare – legi sectoriale);
laborator electrotehnic – laborator autorizat de organul supravegherii energetice de stat, care are dreptul de a efectua măsurări şi încercări profilactice şi de reglare-recepţie în reţelele şi instalaţiile electrice;
obiecte energetice – instalaţii de producere, centrale electrice, centrale termice, reţele, instalaţii, utilaje, mecanisme, echipamente şi aparate, care, împreună cu clădirile şi spaţiile în care sunt instalate, se utilizează pentru explorarea, extragerea, rafinarea, producerea, transportul, distribuţia, stocarea şi/sau comercializarea energiei;
obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 – atingerea unor valori, calculate în baza ţintelor şi a obiectivelor stabilite la nivelul fiecărui stat parte a Comunităţii Energetice, după cum urmează:
– reducerea minimă, la nivel intern, faţă de anul 1990, a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, care trebuie realizată până la finele anului 2030;
– atingerea ponderii minime a energiei obţinute din surse regenerabile consumate în Comunitatea Energetică – în 2030;
– realizarea obiectivului principal minim privind îmbunătăţirea eficienţei energetice – în 2030;
– realizarea altor obiective ulterioare;
operator de sistem – operator al sistemului de transport, operator al sistemului de distribuţie din sectorul electroenergetic, operator al sistemului de transport, operator al sistemului de distribuţie din sectorul gazelor naturale, care deţin licenţă pentru desfăşurarea activităţilor respective în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale;
politici şi măsuri – totalitatea instrumentelor care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în planul naţional integrat privind energia şi clima şi/sau la realizarea angajamentelor asumate în temeiul art.4 alin.(2) lit.a) şi b) din Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.404/1995, instrumente care le pot include pe cele care nu au ca obiectiv principal limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau modificarea sistemului energetic;
proiect de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice (proiect CE) – proiect necesar pentru realizarea traseelor şi a obiectivelor în domeniile prioritare privind infrastructura energetică, prevăzute în anexă, şi care este inclus în lista proiectelor Comunităţii Energetice, aprobată de Consiliul ministerial al Comunităţii Energetice;
proiect de interes reciproc (proiect IR) – proiect promovat de Uniunea Europeană în cooperare cu state terţe în temeiul scrisorilor de susţinere din partea guvernelor statelor direct afectate sau în temeiul altor acorduri, care vizează instalaţii ce se încadrează într-una dintre categoriile de infrastructură energetică prevăzute la pct.1 lit.a), la pct.3 lit.a) sau la pct.5 lit.a) ori c) din anexă, care contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii Europene privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică pentru 2050 şi care este inclus în lista proiectelor Uniunii Europene;
punere în funcţiune – dare în exploatare a unei instalaţii energetice după realizarea acesteia conform proiectului.
Capitolul II
COMPETENŢE ADMINISTRATIVE. SUPRAVEGHEREA ENERGETICĂ DE STAT.
SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ DE STAT ÎN DOMENIUL
SECURITĂŢII INDUSTRIALE
Articolul 4. Competenţa Guvernului
(1) Pentru asigurarea funcţionării şi dezvoltării sectoarelor energeticii, Guvernul:
a) stabileşte politica de stat în domeniul energeticii şi direcţiile prioritare de dezvoltare ale acestuia;
b) aprobă strategia energetică şi documentele de politici prevăzute la art.72, prin derogare de la art.24 alin.(5) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative;
c) aprobă programele de stat de dezvoltare în domeniul energeticii, conform competenţelor;
d) creează premisele şi condiţiile necesare pentru dezvoltarea şi funcţionarea eficientă şi durabilă a sectoarelor energeticii;
e) asigură securitatea energetică a statului;
f) aprobă planurile de acţiuni pentru situaţii excepţionale în conformitate cu legile sectoriale;
g) stabileşte cantitatea minimă obligatorie a rezervelor de combustibil, necesară centralelor electrice şi termice care utilizează combustibil fosil;
h) promovează interesele sectoarelor energeticii pe plan internaţional;
i) promovează cooperarea regională şi internaţională în sectoarele energeticii.
(2) Pentru asigurarea dezvoltării durabile a sectoarelor energeticii, precum şi pentru consolidarea securităţii energetice naţionale, Guvernul este în drept să creeze fonduri speciale sau fonduri investiţionale.
(3) Guvernul exercită şi alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.
Articolul 5. Atribuţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii
(1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii (în continuare – organ central de specialitate în domeniul energeticii) are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi promovează politica de stat în domeniul energeticii;
a1) elaborează şi promovează proiectul regulamentului privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice;
a2) elaborează şi promovează proiectul strategiei energetice şi al planului naţional integrat privind energia şi clima;
b) elaborează balanţa energetică de perspectivă a statului şi o publică pe pagina sa web oficială;
c) elaborează programele de stat de dezvoltare în domeniul energeticii;
d) elaborează şi promovează actele legislative şi normative în domeniul energeticii, inclusiv în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene;
e) monitorizează implementarea strategiei energetice şi a planului naţional integrat privind energia şi clima, a programelor de stat de dezvoltare şi de investiţii în domeniul energeticii, elaborează raportul naţional integrat privind energia şi clima prevăzut la art.73;
e1) monitorizează implementarea actelor normative în domeniul energeticii;
f) asigură securitatea energetică a statului prin monitorizarea şi coordonarea procesului de dezvoltare şi de bună funcţionare a obiectelor energetice;
g) promovează, în limitele competenţei, cooperarea regională şi internaţională în domeniul energeticii, inclusiv privind procurările strategice de energie, atragerea investiţiilor, extinderea interconexiunilor şi integrarea pieţelor din sectoarele energeticii ale Republicii Moldova în pieţele regionale şi internaţionale;
h) administrează proprietatea de stat în domeniul energeticii.
i) – abrogată.
(11) La elaborarea regulamentului prevăzut la alin.(1) lit.a1), organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu, cu alte autorităţi competente.
(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii exercită şi alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.
Articolul 6. Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale
(1) Autorităţile administraţiei publice locale contribuie la asigurarea fiabilă şi eficientă a consumatorilor din localitate cu energie.
(2) De competenţa autorităţilor administraţiei publice locale sunt următoarele:
a) construirea obiectelor energetice cu destinaţie locală, inclusiv a sistemului de iluminat public;
b) soluţionarea problemelor privind atribuirea terenurilor pentru construcţia şi exploatarea obiectelor energetice;
c) transmiterea în folosinţă operatorilor de sistem, distribuitorilor de energie termică a terenurilor necesare pentru construcţia şi amplasarea, inclusiv pentru reconstrucţie şi reamplasare, a reţelelor electrice de transport şi/sau de distribuţie, a reţelelor de transport şi/sau de distribuţie a gazelor naturale, a reţelelor termice, precum şi pentru exploatarea, întreţinerea, reabilitarea sau modernizarea acestora;
d) alocarea de resurse financiare, în limitele bugetelor locale, pentru dezvoltarea sistemului de aprovizionare cu energie a consumatorilor din localitate, precum şi a sistemului de iluminat public;
e) coordonarea lucrărilor de lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale la obiectele energetice;
f) acordarea, în limitele bugetelor locale, consumatorilor din localitate a compensaţiilor pentru achitarea plăţilor pentru energie;
g) asigurarea exploatării, întreţinerii, reabilitării, modernizării, construcţiei şi, după caz, a reconstrucţiei obiectelor energetice care se află în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale exercită şi alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.
Articolul 7. Supravegherea energetică de stat şi supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale
(1) Supravegherea energetică de stat se asigură de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.
(2) Supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale se efectuează de Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică în modul şi în condiţiile stabilite de Legea nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.
Capitolul II1
MECANISMUL DE GUVERNANŢĂ ENERGETICĂ
ŞI A ACŢIUNILOR CLIMATICE
Articolul 71. Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice
(1) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice reprezintă cadrul normativ şi instituţional de bază în domeniul energeticii şi al climei, necesar pentru o guvernanţă fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă şi previzibilă, care să asigure atingerea ţintelor şi a obiectivelor privind energia şi clima, stabilite în documentele de politici prevăzute la art.72, precum şi monitorizarea măsurilor întreprinse şi a progreselor înregistrate în acest sens, în conformitate cu prezenta lege şi cu regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.
(2) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice se instituie pentru:
a) a pune în aplicare politicile şi măsurile stabilite pentru a se asigura, în special pentru prima perioadă din 2025–2030 şi în concordanţă cu obiectivele Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030, realizarea ţintelor şi a obiectivelor naţionale privind energia şi clima, precum şi a angajamentelor pe termen lung privind emisiile de gaze cu efect de seră, elaborate în conformitate cu Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr.78/2017, şi stabilite în conformitate cu Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.117/2009 (în continuare – Tratatul Comunităţii Energetice);
b) a stimula cooperarea la nivel internaţional, regional şi naţional în vederea asigurării realizării ţintelor şi a obiectivelor naţionale privind energia şi clima;
c) a asigura realizarea unei raportări actualizate, transparente, exacte, coerente, comparabile şi complete;
d) a contribui la crearea unui cadru normativ cert şi predictibil şi a unui mediu investiţional sigur, precum şi pentru a susţine utilizarea tuturor oportunităţilor de dezvoltare economică, de atragere a investiţiilor, de creare a locurilor de muncă şi de coeziune socială;
e) a asigura că publicul larg beneficiază de posibilităţi efective de a participa la elaborarea documentelor de politici prevăzute la art.72.
(3) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice se bazează pe strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, pe planul naţional integrat privind energia şi clima, pe raportul naţional integrat privind energia şi clima, pe alte rapoarte elaborate conform legislaţiei cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice.
(4) Mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice se aplică în raport cu cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice în domeniu: securitatea energetică, piaţa de energie internă, eficienţa energetică, decarbonizarea şi cercetarea, inovarea şi competitivitatea.
(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii, organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi structurile subordonate acestora fac parte din mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice.
(6) Organul central de specialitate în domeniul energeticii, organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi structurile subordonate acestora colaborează prin schimb de informaţii şi date, atât la etapa elaborării documentelor de politici prevăzute la art.72, cât şi la cea a monitorizării şi raportării implementării documentelor respective la nivel naţional, precum şi în legătură cu respectarea obligaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova. Schimbul respectiv de informaţii şi date se efectuează gratuit, cu respectarea prevederilor capitolului VII din Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială.
(7) Cerinţele obligatorii privind termenele, structura şi formatul, cuprinsul, baza analitică, politicile şi măsurile, ipotezele, parametrii şi metodologiile utilizate la elaborarea şi modificarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, a planului naţional integrat privind energia şi clima se stabilesc în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.
Articolul 72. Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung, planul naţional integrat privind energia şi clima
(1) Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung contribuie la realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.404/1995, şi Acordul de la Paris, ratificat prin Legea nr.78/2017, precum şi a angajamentelor asumate de către Republica Moldova în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice.
(2) Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu, în termenele stabilite la nivelul Comunităţii Energetice şi cu respectarea prevederilor regulamentului privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.
(3) Planul naţional integrat privind energia şi clima (în continuare – PNIEC) determină obiectivele naţionale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni indicate la art.71 alin.(4), precum şi politicile şi măsurile corespunzătoare necesare realizării obiectivelor respective.
(4) PNIEC-ul constituie documentul principal de planificare strategică în domeniu, aprobat de către Guvern, la care sunt ajustate alte planuri sectoriale. PNIEC-ul este conform cu strategia de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung şi se elaborează în termenele stabilite la nivelul Comunităţii Energetice, cu respectarea cerinţelor stabilite de prezenta lege şi de regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern.
(5) Pentru a asigura realizarea obiectivelor şi a contribuţiilor stabilite în PNIEC, organul central de specialitate în domeniul energeticii, la etapa elaborării PNIEC-ului, colaborează cu instituţiile competente din statele părţi ale Comunităţii Energetice, precum şi din statele membre ale Uniunii Europene.
(6) La etapa elaborării PNIEC-ului, proiectul acestuia se consultă cu Secretariatul Comunităţii Energetice, în termenele stabilite în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de către Guvern. Pentru a facilita integrarea pieţei şi elaborarea de politici şi măsuri avantajoase, în perioada dintre termenul-limită pentru prezentarea proiectului PNIEC-ului şi termenul-limită pentru prezentarea versiunii finale a PNIEC-ului către Secretariatul Comunităţii Energetice, organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Comitetului pentru Energie şi Climă al Comunităţii Energetice părţile relevante din proiectul PNIEC-ului.
(7) Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează în vederea elaborării documentelor de politici prevăzute la alin.(1) şi (3), precum şi a evaluărilor de impact asupra mediului, conform competenţelor.
Articolul 73. Raportarea şi evaluarea progreselor
(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează, în coordonare cu alte autorităţi publice, şi prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice, o dată la doi ani, un raport cu privire la implementarea PNIEC-ului, denumit Raport naţional integrat privind energia şi clima (în continuare – RNIEC).
(2) RNIEC-ul conţine informaţii cu privire la implementarea PNIEC-ului pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni indicate la art.71 alin.(4) şi include următoarele elemente:
a) informaţii cu privire la progresele înregistrate în realizarea ţintelor şi a obiectivelor, a contribuţiilor, stabilite în PNIEC, precum şi cu privire la finanţarea şi punerea în aplicare a politicilor şi a măsurilor necesare îndeplinirii acestora;
b) raportarea integrată privind energia regenerabilă;
c) raportarea integrată privind eficienţa energetică;
d) raportarea integrată privind securitatea energetică;
e) raportarea integrată privind pieţele interne de energie;
f) raportarea integrată privind sărăcia energetică;
g) raportarea integrată privind cercetarea, inovarea şi competitivitatea.
(3) RNIEC-ul conţine informaţii cu privire la acţiunile întreprinse la nivel naţional de adaptare la schimbările climatice, suportul financiar şi tehnologic, precum şi cu privire la politicile şi măsurile, prognozele referitoare la emisiile antropice din surse şi reţineri prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, incluse în rapoartele elaborate în temeiul legislaţiei cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice.
(4) Alte cerinţe cu privire la elaborarea RNIEC-ului se stabilesc în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de Guvern.
(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, în special prin schimb reciproc şi continuu de informaţii şi date, cu organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu în vederea elaborării RNIEC-ului.
Articolul 74. Informarea şi consultarea publică
(1) Organul central de specialitate în domeniul energeticii asigură informarea publicului larg, precum şi a instituţiilor interesate privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice şi stabileşte acestora un termen de cel puţin 15 zile lucrătoare pentru a se informa, pentru a participa la consultările publice şi pentru a-şi exprima opiniile cu privire la documentele de politici elaborate şi supuse consultărilor publice.
(2) Informaţiile corespunzătoare se pun la dispoziţia publicului larg cu titlu gratuit, prin intermediul mass-mediei naţionale, şi se publică pe pagina web oficială a organului central de specialitate în domeniul energeticii, cu respectarea prevederilor actelor normative în domeniul asigurării accesului la informaţiile de interes public.
(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii asigură participarea efectivă a publicului larg la elaborarea şi consultarea proiectului PNIEC-ului şi îl supune consultărilor publice, în conformitate cu actele normative în domeniul transparenţei în procesul decizional şi al elaborării documentelor de politici, precum şi cu respectarea principiilor specifice stabilite în regulamentul privind mecanismul de guvernanţă energetică şi a acţiunilor climatice, aprobat de Guvern.
(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii desfăşoară consultări publice pe mai multe niveluri pe tema energiei şi climei, în cadrul cărora autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile societăţii civile, comunitatea de afaceri, investitorii, alte părţi interesate şi publicul larg să poată participa activ şi discuta diferite scenarii preconizate pentru politicile şi măsurile privind energia şi clima, inclusiv pentru cele pe termen lung, şi să evalueze progresele înregistrate.
Capitolul III
AUTORITATEA DE REGLEMENTARE
Articolul 8. Autoritatea de reglementare
(1) Autoritatea învestită cu competenţe de reglementare şi de monitorizare a activităţilor din sectoarele energeticii este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – Agenţie).
(2) Agenţia este autoritate de reglementare cu statut de persoană juridică, este independentă în raport cu alte autorităţi şi organe publice ori în raport cu alte entităţi publice sau private, are cont bancar şi/sau cont de plăţi propriu şi ştampilă cu denumirea sa.
(3) Nicio decizie sau măsură luată de Guvern, de organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, de autorităţile de reglementare, de alte autorităţi publice sau de autorităţile administraţiei publice locale nu poate restrânge independenţa funcţională şi financiară a Agenţiei şi nu poate împiedica îndeplinirea de către Agenţie a atribuţiilor stabilite prin prezenta lege şi prin legile sectoriale.
(4) Agenţia este instituită, administrată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezenta lege, legile sectoriale şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Agenţia se lichidează doar prin lege, adoptată în acest scop, şi cu condiţia preluării atribuţiilor acesteia de alte autorităţi independente.
(5) Agenţia îşi exercită atribuţiile în mod independent, cu respectarea principiilor de obiectivitate, imparţialitate, transparenţă şi nediscriminare.
(6) Directorii Consiliului de administraţie al Agenţiei şi personalul Agenţiei, la îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, acţionează în mod independent de orice interes de pe pieţele reglementate, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea Guvernului, a organelor centrale de specialitate, a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, din partea autorităţilor de reglementare, a Parlamentului, a altor autorităţi publice sau din partea autorităţilor administraţiei publice locale.
(7) Nicio prevedere menită să asigure independenţa Agenţiei nu poate fi interpretată în sensul excluderii Agenţiei de sub controlul parlamentar exercitat în modul şi în limitele stabilite de prezenta lege, precum şi de sub controlul judiciar.
(8) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (în continuare – Regulamentul Agenţiei) se aprobă de Parlament.
Articolul 9. Administrarea Agenţiei. Organizarea activităţii Agenţiei
(1) Agenţia este condusă de un Consiliu de administraţie format din 5 directori care exercită funcţii de demnitate publică. Directorii Consiliului de administraţie al Agenţiei (în continuare – Consiliu de administraţie) sunt numiţi în funcţie în conformitate cu prezenta lege.
(2) Directorii Consiliului de administraţie beneficiază de toate drepturile, privilegiile şi garanţiile conferite prin prezenta lege, Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi au următoarele obligaţii:
a) să ia decizii şi să acţioneze în limitele legii, să fie imparţiali şi să acţioneze în mod independent, în interes public, fără a solicita sau accepta instrucţiuni de la persoane terţe, inclusiv de natură politică;
b) să nu divulge informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, obţinute în cadrul sau în legătură cu exercitarea mandatului;
c) să nu desfăşoare alte activităţi remunerate, cu excepţia celor din domeniul didactic şi ştiinţific. Se interzice unui director al Consiliului de administraţie să desfăşoare activităţi didactice sau ştiinţifice dacă acestea sunt finanţate, direct sau indirect, de întreprinderile energetice reglementate de Agenţie în conformitate cu prezenta lege şi legile sectoriale;
d) să depună declaraţia de avere şi interese personale în conformitate cu Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale;
e) să respecte legislaţia muncii, Regulamentul Agenţiei, Codul de etică şi conduită profesională al Agenţiei, precum şi alte regulamente interne ale Agenţiei.
(3) La întreprinderile energetice a căror activitate este reglementată de Agenţie în conformitate cu prezenta lege şi legile sectoriale, directorii Consiliului de administraţie nu sunt în drept:
a) să desfăşoare activităţi remunerate ori să obţină alte avantaje;
b) să deţină acţiuni ale acestei întreprinderi;
c) să obţină câştiguri materiale, inclusiv financiare;
d) să faciliteze angajarea proprie sau angajarea altor persoane.
(4) Consiliul de administraţie organizează activitatea Agenţiei în conformitate cu prezenta lege, Regulamentul Agenţiei şi regulamentele interne aprobate de Consiliul de administraţie.
(5) Consiliul de administraţie exercită următoarele atribuţii:
a) aprobă planul anual de activitate al Agenţiei;
b) aprobă regulamentul privind angajarea personalului Agenţiei, Codul de etică şi conduită profesională al Agenţiei, precum şi alte regulamente interne;
c) aprobă structura organizatorică, statele de personal, funcţiile, competenţele, modul de remunerare a personalului Agenţiei, precum şi condiţiile de muncă ale acestuia;
d) organizează activitatea Agenţiei şi stabileşte modul de coordonare a activităţii subdiviziunilor structurale ale acesteia;
e) aprobă ordinea de zi a şedinţelor Consiliului de administraţie;
f) aprobă procedurile interne de elaborare a actelor normative de reglementare în domeniul energeticii;
g) aprobă actele normative de reglementare în domeniul energeticii, preţurile reglementate, tarifele reglementate, planurile de dezvoltare, planurile de investiţii şi adoptă alte hotărâri în conformitate cu prezenta lege şi legile sectoriale;
h) adoptă hotărâri cu privire la eliberarea, prelungirea, reperfectarea, suspendarea, reluarea valabilităţii sau retragerea licenţelor, a autorizaţiilor;
i) examinează rezultatele privind monitorizarea activităţii întreprinderilor energetice;
j) stabileşte direcţiile de colaborare ale Agenţiei pe plan naţional şi internaţional;
k) aprobă rapoartele de activitate ale Agenţiei;
l) exercită alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.
(6) Regulamentul Agenţiei, Codul de etică şi conduită profesională al Agenţiei, precum şi alte regulamente interne se publică pe pagina web oficială a Agenţiei.
(7) Consiliul de administraţie este în drept să decidă cu privire la crearea unui consiliu de experţi. Modul de constituire şi atribuţiile consiliului de experţi se stabilesc printr-un regulament aprobat de Consiliul de administraţie.
(8) Directorii Consiliului de administraţie îşi exercită atribuţiile şi beneficiază de drepturi egale în conformitate cu prezenta lege, legile sectoriale şi Regulamentul Agenţiei. Directorii Consiliului de administraţie reprezintă Agenţia în raporturile cu terţii şi examinează reclamaţiile şi sesizările parvenite în adresa Agenţiei în modul stabilit de Consiliul de administraţie.
(9) Directorul general îndeplineşte suplimentar următoarele atribuţii:
a) convoacă şedinţele Consiliului de administraţie din oficiu sau la solicitarea a cel puţin doi directori ai Consiliului de administraţie;
b) organizează şi prezidează şedinţele Consiliului de administraţie şi propune ordinea de zi a acestora;
c) angajează personalul Agenţiei, cu acordul unui membru al Consiliului de administraţie, în conformitate cu regulamentul aprobat de Consiliul de administraţie, în baza unor cerinţe şi criterii de calificare, aplicate în mod clar, rezonabil, transparent şi nediscriminatoriu, şi semnează contractele individuale de muncă;
d) modifică, suspendă şi desface contractele individuale de muncă, aplică sancţiuni disciplinare personalului Agenţiei şi îndeplineşte alte funcţii ale angajatorului stabilite în legislaţia muncii;
e) semnează documentele financiare şi bancare ale Agenţiei, contractează terţii pentru prestarea serviciilor Agenţiei şi poartă răspundere pentru activitatea economico-financiară a Agenţiei;
f) asigură pregătirea şi perfecţionarea cadrelor, organizează dotarea tehnico-materială a Agenţiei;
g) reprezintă Agenţia în raporturile cu Guvernul, Parlamentul şi alte autorităţi publice;
h) exercită alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.
(10) Directorul general este în drept să delege, parţial sau integral, unuia dintre directorii Consiliului de administraţie atribuţiile sale pe perioada absenţei.
Articolul 10. Numirea directorilor şi încetarea mandatului de director al Consiliului de administraţie
(1) Directorii Consiliului de administraţie sunt numiţi în funcţie de către Parlament, pe bază de concurs.
(2) Concursul de selectare a directorilor se organizează de către comisia parlamentară de profil şi se desfăşoară în mod public. Iniţierea procedurii de desfăşurare a concursului are loc prin publicarea, pe pagina web oficială a Parlamentului, precum şi în cel puţin trei surse ale mass-mediei naţionale, a unui anunţ privind organizarea concursului. Anunţul respectiv se va publica cu cel puţin o lună înainte de termenul-limită stabilit pentru primirea cererilor de participare la concurs şi va conţine în mod obligatoriu cerinţele faţă de candidaţi, criteriile de selectare, lista documentelor confirmative pe care candidaţii trebuie să le prezinte, termenul-limită de prezentare a cererilor, alte cerinţe relevante, inclusiv cu privire la procedura de desfăşurare a concursului. În cazul în care pentru fiecare loc vacant anunţat pentru concurs nu există cel puţin doi candidaţi, se organizează un concurs repetat. În cadrul probei interviului, membrii comisiei adresează un set de întrebări identice fiecărui candidat la ocuparea funcţiei de director, cu posibilitatea adresării şi a unor întrebări de clarificare. Comisia asigură ca niciun candidat să nu cunoască întrebările înainte de proba interviului. Înregistrarea video a probei interviului se publică pe pagina web oficială a Parlamentului după finalizarea acesteia. În cazul în care pentru fiecare loc vacant anunţat pentru concurs nu există cel puţin doi candidaţi, se organizează concurs repetat.
(3) Evaluarea candidaţilor înscrişi se efectuează de comisia parlamentară de profil. Pentru participare la şedinţele comisiei, în calitate de membri observatori fără drept de vot, pot fi invitaţi reprezentanţi ai Guvernului, mediului academic de profil, Secretariatului Comunităţii Energetice, Delegaţiei Uniunii Europene şi experţi în domeniul energeticii care îşi desfăşoară activitatea pe plan naţional şi internaţional.
(4) După evaluare, comisia parlamentară de profil propune Parlamentului candidaţii desemnaţi.
(5) Candidatul la funcţia de director al Consiliului de administraţie trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerinţe:
a) să deţină cetăţenia Republicii Moldova;
b) să deţină studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic. La desemnarea candidaţilor se ia în considerare deţinerea titlurilor ştiinţifice şi experienţa de muncă şi/sau de cercetare de cel puţin 10 ani în domeniile menţionate, dintre care cel puţin 3 ani de experienţă în funcţii de conducere în cadrul instituţiilor publice, al organizaţiilor societăţii civile, al organizaţiilor internaţionale sau al întreprinderilor din sectoarele reglementate de Agenţie;
c) nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;
d) să se bucure de o reputaţie ireproşabilă;
e) să cunoască limba română şi limba engleză;
f) să nu fie membru al vreunui partid politic la momentul depunerii cererii de participare la concurs.
(6) Se consideră că nu are o reputaţie ireproşabilă în sensul alin.(5) şi nu poate candida la funcţia de director al Consiliului de administraţie persoana:
a) care are antecedente penale;
b) care este privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
c) în privinţa căreia s-a constatat, printr-un act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor sau al restricţiilor;
d) în privinţa căreia există o hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată prin care s-a dispus confiscarea averii;
e) în privinţa căreia există interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate.
(7) După numirea în funcţie, în termen de 30 de zile, directorul Consiliului de administraţie este obligat să semneze o declaraţie pe propria răspundere, indicând întrunirea cerinţelor stabilite la alin.(5) din prezentul articol, la art.9 alin.(2) şi (3), precum şi lipsa oricăror interese ce ar putea fi considerate susceptibile de a-i prejudicia independenţa în luarea deciziilor. Declaraţiile pe propria răspundere se publică pe pagina web oficială a Agenţiei.
(8) Mandatul unui director al Consiliului de administraţie este de 6 ani. Niciunul dintre directorii Consiliului de administraţie nu este în drept să deţină funcţia de director mai mult de 12 ani.
(9) În cazul în care mandatele directorilor Consiliului de administraţie încetează în acelaşi timp, prin derogare de la alin.(8), la prima desemnare, directorii Consiliului de administraţie sunt numiţi de Parlament după cum urmează: un director – pe un termen de 6 ani, doi directori – pe un termen de 4 ani, ceilalţi doi – pe un termen de 2 ani.
(10) Dacă termenul regulamentar de exercitare a mandatului de director al Consiliului de administraţie a expirat, iar succesorul său nu a fost numit de Parlament, directorul Consiliului de administraţie continuă să-şi exercite mandatul până la numirea de către Parlament a succesorului său.
(11) Parlamentul, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, învesteşte în funcţia de director general unul dintre directorii Consiliului de administraţie aflaţi în exerciţiu sau selectaţi prin concursul respectiv, ţinând cont de experienţa acestora în sectoarele reglementate de Agenţie şi în funcţia de conducere. Învestirea directorului în exerciţiu în funcţia de director general nu prelungeşte durata mandatului acestuia, iar după învestire directorul Consiliului de administraţie exercită atribuţiile de director general până la încetarea mandatului de director.
(12) Mandatul de director al Consiliului de administraţie încetează în cazul demisiei, revocării, expirării mandatului sau al decesului. Directorul se revocă de Parlament în caz de:
a) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
b) imposibilitate a exercitării funcţiei, din motive de sănătate, pe o durată mai mare de 6 luni consecutive;
c) alegere sau numire în altă funcţie;
d) condamnare pentru comiterea infracţiunilor cu intenţie şi/sau condamnare la privaţiune de libertate, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei de judecată;
e) rămânere definitivă a actului de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate, prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către directorul respectiv a unui act administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi/sau prin care s-a stabilit faptul că se află în stare de incompatibilitate, în conformitate cu Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi/sau în conformitate cu art.9 alin.(2) şi (3) din prezenta lege.
f) – abrogată.
g) – abrogată.
(13) Comisia parlamentară de profil audiază directorul Consiliului de administraţie a cărui revocare se propune şi, în cazul constatării unuia dintre temeiurile indicate la alin.(12) lit.a)–e), propune Parlamentului revocarea din funcţie a directorului respectiv.
(131) – abrogat.
(132) În cazul în care se propune revocarea din funcţie a directorului Consiliului de administraţie care exercită şi atribuţiile de director general, comisia parlamentară de profil propune concomitent candidatura directorului Consiliului de administraţie care urmează să asigure interimatul funcţiei de director general până la învestirea, în conformitate cu alin.(11), a unuia dintre directorii Consiliului de administraţie în funcţia de director general, după ocuparea tuturor locurilor vacante de directori ai Consiliului de administraţie.
(14) În cazul funcţiei vacante de director al Consiliului de administraţie, Parlamentul numeşte, în conformitate cu prevederile alin.(1)–(6) şi (11), în termen de cel mult 3 luni, un nou director al Consiliului de administraţie, cu împuternicirea unui mandat deplin.
(15) În decurs de un an după încetarea mandatului de director al Consiliului de administraţie, persoana respectivă nu este în drept să ocupe funcţii la întreprinderea energetică a cărei activitate este reglementată de Agenţie.
[Art.10 modificat prin Legea nr.429 din 28.12.2023, în vigoare 29.12.2023]
Articolul 11. Bugetul şi activitatea financiară a Agenţiei
(1) Agenţia îşi formează bugetul pentru anul următor în baza plăţilor regulatorii, aplicate anual de Agenţie titularilor de licenţe, şi în baza altor surse prevăzute de lege.
(2) Agenţia stabileşte mărimea plăţilor regulatorii pentru anul următor la un nivel suficient, încât să acopere cheltuielile necesare pentru asigurarea activităţii sale în conformitate cu legea, în baza estimărilor cantităţilor de energie electrică, de energie termică, ale volumelor de gaze naturale, necesare pentru aprovizionarea consumatorilor, ale volumului serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi în baza estimărilor volumelor de produse petroliere principale şi de gaze lichefiate importate pentru anul următor, prezentate de către titularii de licenţe până la data de 1 noiembrie a anului curent. Agenţia publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova hotărârea Consiliului de administraţie privind cuantumul plăţilor regulatorii stabilite pentru anul următor.
(3) Mărimea plăţilor regulatorii se determină după cum urmează:
a) pentru energia electrică – din venitul de vânzări al titularului de licenţă pentru producerea energiei electrice, al titularului de licenţă pentru operarea pieţei energiei electrice, al titularului de licenţă pentru transportul energiei electrice, al titularului de licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, al titularului de licenţă pentru distribuţia energiei electrice, precum şi al titularului de licenţă pentru furnizarea energiei electrice;
b) pentru gazele naturale – din venitul de vânzări al titularului de licenţă pentru producerea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru transportul gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru distribuţia gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru stocarea gazelor naturale, al titularului de licenţă pentru tradingul de gaze naturale, al titularului de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale, precum şi al titularului de licenţă pentru vânzarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la staţiile de alimentare;
c) pentru energia termică – din venitul de vânzări al titularului de licenţă pentru producerea energiei termice, al titularului de licenţă pentru distribuţia energiei termice, precum şi al titularului de licenţă pentru furnizarea energiei termice;
d) pentru produsele petroliere – pornind de la volumul produselor petroliere principale şi al gazelor lichefiate importate;
e) pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare – în conformitate cu legea de profil.
(4) Plăţile regulatorii se transferă de către titularii de licenţă la contul curent al Agenţiei, trimestrial, în termenul stabilit de Agenţie. Agenţia are dreptul unic de a utiliza mijloacele de pe contul său. Mijloacele neutilizate în exerciţiul financiar curent se transferă în bugetul anului următor. Dacă pe parcursul exerciţiului financiar curent se formează un deficit de fonduri, Agenţia este în drept să-l recupereze din bugetul anului următor, corectând corespunzător plăţile regulatorii. Agenţia este în drept să contracteze împrumuturi bancare, la dobânzi rezonabile, pentru a acoperi cheltuielile curente ce nu pot fi acoperite din plăţile regulatorii colectate. Agenţia rambursează împrumuturile din mijloacele obţinute de la plăţile regulatorii colectate ulterior.
(5) Bugetul Agenţiei se aprobă anual, până la 25 noiembrie, de către Consiliul de administraţie în limita necesităţii asigurării unei activităţi conforme, precum şi a independenţei sale financiare. Mărimea plăţilor regulatorii nu va depăşi 0,3 la sută din veniturile indicate la alin.(3).
(6) Agenţia informează Parlamentul despre aprobarea bugetului în termen de 10 zile lucrătoare de la aprobare. Bugetul Agenţiei se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Agenţiei.
(7) Agenţia ţine contabilitatea în conformitate cu standardele naţionale de contabilitate. Anual, până la 1 martie, Agenţia întocmeşte un raport financiar pentru anul precedent, care conţine informaţii cu privire la executarea bugetului aprobat, plăţile regulatorii transferate pe contul său curent, cheltuielile pe care le-a efectuat de pe acest cont, împrumuturile bancare contractate şi alte mijloace pe care le-a utilizat, precum şi alte informaţii relevante. Raportul financiar se supune verificării de către o companie de audit independentă, recunoscută pe plan internaţional şi selectată, pe bază de concurs, de către Consiliul de administraţie. În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea raportului de audit, Agenţia prezintă raportul financiar, însoţit de raportul de audit, Parlamentului pentru informare. Raportul financiar şi raportul de audit se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Agenţiei.
(8) Situaţiile financiare (legalitatea, regularitatea şi eficienţa formării şi utilizării bugetului Agenţiei) se auditează de Curtea de Conturi. Raportul de audit al Curţii de Conturi se prezintă pentru informare Parlamentului.
Articolul 12. Atribuţiile Agenţiei
(1) În legătură cu reglementarea activităţilor în sectoarele energeticii, Agenţia:
a) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage licenţele, autorizaţiile pentru desfăşurarea activităţilor în sectoarele energeticii, eliberează copii şi duplicate ale acestora în conformitate cu Legea nr.451/2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi legile sectoriale;
b) monitorizează şi controlează, în modul şi în limitele prevăzute de prezenta lege şi de legile sectoriale, respectarea de către titularii de licenţe, de autorizaţii a condiţiilor stabilite pentru desfăşurarea activităţilor licenţiate, autorizate, a prevederilor prezentei legi, ale legilor sectoriale, inclusiv ale celor menite să asigure protecţia drepturilor consumatorilor şi calitatea serviciilor prestate;
c) promovează dezvoltarea pieţelor energeticii în condiţii de competitivitate, securitate şi sustenabilitate a mediului;
d) promovează şi facilitează, în conformitate cu legile sectoriale, accesul participanţilor noi, inclusiv al producătorilor de energie din surse regenerabile, la reţelele electrice şi de gaze naturale, la pieţele energiei electrice şi gazelor naturale, în special prin eliminarea barierelor care le-ar putea împiedica accesul;
e) promovează dezvoltarea concurenţei pe pieţele energeticii, cu respectarea cerinţelor stabilite în legile sectoriale;
f) creează premisele necesare pentru deschiderea efectivă a pieţei energiei electrice şi a pieţei gazelor naturale pentru toţi consumatorii şi furnizorii de pe piaţa regională, precum şi pentru exploatarea fiabilă şi sigură a reţelelor electrice şi a reţelelor de gaze naturale, ţinând cont şi de obiectivele pe termen lung;
g) elimină restricţiile care împiedică realizarea schimburilor comerciale de energie electrică, de gaze naturale pe piaţa regională, inclusiv prin promovarea dezvoltării capacităţilor de interconexiune pentru a satisface cererea şi pentru a contribui la integrarea pieţei Republicii Moldova în piaţa regională, ceea ce ar putea duce la facilitarea efectuării fluxurilor în cadrul Comunităţii Energetice;
g1) contribuie la securitatea energetică a statului, conform competenţei stabilite prin prezenta lege şi legile sectoriale;
h) monitorizează activitatea participanţilor la pieţele energeticii, inclusiv prin prisma respectării de către aceştia a actelor legislative şi a actelor normative de reglementare în domeniul energeticii;
i) monitorizează şi asigură respectarea de către întreprinderile energetice a transparenţei în activitatea desfăşurată, inclusiv a transparenţei preţurilor pe pieţele angro;
j) promovează o politică tarifară echitabilă şi argumentată economic, prin elaborarea şi aprobarea metodologiilor de calculare, de aprobare şi de aplicare a tarifelor şi preţurilor reglementate, în baza unor criterii transparente, obiective şi nediscriminatorii, în conformitate cu legile sectoriale;
k) aprobă tarife şi preţuri reglementate în conformitate cu metodologiile aprobate şi monitorizează corectitudinea aplicării de către întreprinderile energetice a metodologiilor respective, precum şi a tarifelor şi preţurilor reglementate, aprobate în baza acestora;
l) pune în aplicare principiul eficienţei maxime la cheltuieli minime şi supraveghează respectarea acestuia de către întreprinderile energetice ale căror preţuri şi tarife sunt reglementate de Agenţie, asigurând lipsa subvenţiilor încrucişate;
m) promovează şi asigură protecţia consumatorilor, colaborează cu organizaţiile necomerciale care apără interesele consumatorilor;
n) exercită controlul asupra modului de respectare a drepturilor consumatorilor de către întreprinderile energetice, examinează reclamaţiile consumatorilor şi adoptă hotărâri, emite decizii în cazurile stabilite în legile sectoriale;
o) exercită alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.
(2) În scopul exercitării atribuţiilor sale, Agenţia elaborează şi aprobă regulamente, metodologii şi alte acte normative de reglementare prevăzute de prezenta lege şi de legile sectoriale.
(3) Fără a se aduce atingere principiilor de independenţă stabilite prin prezenta lege, Agenţia colaborează cu organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu Consiliul Concurenţei, cu autorităţile de reglementare, cu alte autorităţi publice, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu societatea civilă şi consultă, după caz, participanţii la pieţele energeticii.
(4) La îndeplinirea atribuţiilor sale, Agenţia contribuie la realizarea de către Republica Moldova a angajamentelor asumate în baza acordurilor internaţionale, inclusiv în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.
(5) În legătură cu îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezenta lege şi prin legile sectoriale, Agenţia cooperează, pe plan regional şi internaţional, cu autorităţile de reglementare ale altor ţări, inclusiv cu autorităţile de reglementare din ţările părţi ale Comunităţii Energetice, precum şi cu organizaţiile şi organismele internaţionale şi instituţiile acestora, inclusiv cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi cu Secretariatul Comunităţii Energetice. Pentru a favoriza cooperarea în domeniul reglementării, Agenţia este în drept să încheie acorduri de colaborare cu orice autoritate de reglementare din alte ţări.
(6) Anual, până la 31 decembrie, Agenţia elaborează, aprobă şi publică pe pagina sa web oficială programul de activitate pentru anul următor, cu stabilirea indicatorilor de performanţă.
(7) Anual, până la 30 iunie, Agenţia elaborează, prezintă în plenul Parlamentului şi publică pe pagina sa web oficială raportul privind activitatea desfăşurată în anul precedent, care cuprinde informaţii cu privire la realizarea programului de activitate al Agenţiei aprobat pentru anul precedent, gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanţă, măsurile întreprinse şi rezultatele obţinute în sectoarele reglementate în urma îndeplinirii atribuţiilor sale stabilite prin prezenta lege şi prin legile sectoriale, rezultatele monitorizării activităţii participanţilor la pieţele energeticii, precum şi informaţii cu privire la formarea şi executarea bugetului Agenţiei. Câte o copie a raportului se remite Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului Republicii Moldova pentru informare.
Articolul 13. Alte atribuţii şi drepturi ale Agenţiei în legătură cu reglementarea şi monitorizarea activităţilor în sectoarele energeticii
(1) Agenţia exercită alte atribuţii şi drepturi după cum urmează:
a) efectuează controale în modul şi în limitele stabilite la art.15 din prezenta lege, în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi în legile sectoriale;
a1) iniţiază investigaţii în conformitate cu prezenta lege şi cu legile sectoriale, de asemenea întreprinde măsurile necesare în limitele competenţelor sale stabilite prin lege;
b) solicită şi are acces la contabilitatea participanţilor la pieţele energeticii, la informaţia şi la documentele aferente activităţilor practicate conform licenţei/autorizaţiei, la informaţia şi documentele contabile, la informaţia şi la documentele care conţin informaţii ce constituie secret de stat, secret comercial sau alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv de la organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de la organele fiscale, vamale şi de la alte autorităţi publice, în legătură cu activitatea participanţilor la pieţele energeticii;
c) solicită şi obţine, în condiţiile legii, de la participanţii la pieţele energeticii copii, extrase din documentele menţionate la lit.b), precum şi informaţii suplimentare necesare;
d) solicită şi are acces la obiectele energetice, inclusiv în legătură cu verificarea cheltuielilor suportate şi a investiţiilor efectuate de întreprinderile reglementate, precum şi în legătură cu verificarea circumstanţelor expuse în reclamaţiile adresate Agenţiei;
e) adoptă hotărâri şi emite decizii în limitele competenţei;
f) iniţiază şi desfăşoară consultări publice şi de cooperare în scopul colectării informaţiilor şi a propunerilor necesare pentru evaluarea soluţiilor şi pentru adoptarea de hotărâri şi decizii justificate, precum şi în scopul armonizării practicilor de reglementare conform planurilor naţionale de armonizare;
f1) documentează, creează şi menţine sisteme informaţionale în domeniile de activitate ale acesteia şi asigură funcţionarea acestora; asigură protecţia, securitatea şi accesul la datele deţinute, cu respectarea prevederilor actelor normative în domeniul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat;
f2) asigură efectuarea schimbului de date între sistemele informaţionale proprii şi cele deţinute de autorităţile/instituţiile publice cu atribuţii în domeniile de competenţă ale Agenţiei sau în domenii conexe activităţii participanţilor la pieţele reglementate, prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), instituită de Guvern, în conformitate cu actele normative în domeniul schimbului de date şi interoperabilităţii;
g) înaintează prescripţii în cazul constatării încălcării de către participanţii la pieţele energeticii a prevederilor prezentei legi, ale legilor sectoriale şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie, adoptă hotărâri şi emite decizii privind lichidarea încălcărilor depistate;
h) constată şi examinează contravenţii în sectoarele energeticii, în modul şi în cazurile prevăzute de prezenta lege şi de Codul contravenţional;
i) aplică sancţiuni financiare în mărimea şi în cazurile stabilite la art.95 din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi la art.113 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, cu respectarea procedurii stabilite la art.20 din prezenta lege;
j) participă la forurile şi la evenimentele naţionale şi internaţionale în domeniu.
(2) Solicitarea informaţiei şi a documentelor prevăzute la alin.(1) lit.b) şi c) se prezintă în formă scrisă sau prin intermediul documentului electronic semnat cu semnătură electronică calificată de către unul dintre directorii Consiliului de administraţie, cu indicarea scopului respectiv.
(3) Agenţia efectuează supravegherea energetică de stat şi îndeplineşte în acest scop atribuţiile stabilite la art.14.
(4) Agenţia exercită şi alte atribuţii şi drepturi stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.
Articolul 14. Atribuţiile şi drepturile Agenţiei în legătură cu supravegherea energetică de stat
(1) În calitate de organ al supravegherii energetice de stat, Agenţia exercită următoarele atribuţii şi drepturi:
a) elaborează şi aprobă documentele normativ-tehnice care reglementează modul de amenajare şi de exploatare a centralelor electrice, a reţelelor electrice şi a instalaţiilor electrice ale consumatorilor finali;
b) elaborează şi aprobă documentele normativ-tehnice de exploatare şi de securitate tehnică în sectorul termoenergetic;
c) se adresează în instanţa de judecată pentru a solicita sistarea procesului de producere a echipamentului electrotehnic de către agenţii economici în cazul în care condiţiile tehnice nu corespund documentelor normativ-tehnice prevăzute la lit.a);
d) emite prescripţii pe numele proprietarilor sau al persoanelor care exploatează centralele electrice şi termice, reţelele electrice şi termice, instalaţiile electrice şi termice, în cazul constatării abaterilor de la documentele normativ-tehnice prevăzute la lit.a) şi b);
e) cere proprietarilor şi persoanelor care exploatează centralele electrice şi termice, reţelele electrice şi termice, instalaţiile electrice şi termice, deconectarea imediată a acestora dacă, din cauza stării tehnice, centralele electrice şi termice, reţelele electrice şi termice sau instalaţiile electrice şi termice pot provoca avarii, incendii, electrocutări, explozii şi/sau dacă pot pune în pericol viaţa ori sănătatea oamenilor;
f) cere operatorilor de sistem din sectorul electroenergetic şi distribuitorilor de energie termică să întrerupă prestarea serviciului de transport şi/sau de distribuţie a energiei electrice, a serviciului de distribuţie a energiei termice consumatorilor care nu respectă documentele normativ-tehnice prevăzute la lit.a) şi b) şi care nu întreprind acţiunile indicate în prescripţiile emise în acest sens, ceea ce poate provoca avarii, incendii, electrocutări şi/sau explozii;
g) are acces la centralele electrice şi termice, la reţelele electrice şi termice, la instalaţiile electrice şi termice, indiferent de tipul de proprietate, pentru exercitarea atribuţiilor stabilite în prezentul articol;
h) emite prescripţii pe numele persoanelor fizice sau juridice în cazul constatării abaterilor de la documentele normativ-tehnice prevăzute la lit.a) şi b);
i) la sesizarea organelor competente, participă la examinarea circumstanţelor şi a cauzelor avariilor, incendiilor, electrocutărilor sau exploziilor provocate de centralele electrice şi termice, de reţelele electrice şi termice sau de instalaţiile electrice şi termice, cu dreptul de a solicita şi a obţine informaţii aferente cazului examinat;
j) solicită şi primeşte de la agenţii economici, pentru examinare operativă, acte şi informaţii referitoare la respectarea documentelor normativ-tehnice prevăzute la lit.a) şi b);
k) dispune sistarea producerii sau montării utilajului, a reţelelor electrice şi termice, a instalaţiilor electrice şi termice a căror exploatare poate provoca avarii, incendii, electrocutări şi/sau explozii;
l) eliberează, suspendă sau retrage autorizaţiile de electrician autorizat şi monitorizează activitatea electricienilor autorizaţi;
m) eliberează, suspendă sau retrage autorizaţiile cu privire la laboratoarele electrotehnice şi monitorizează activitatea acestora;
m1) eliberează acte de corespundere în cazurile stabilite de Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi în conformitate cu regulamentul de admitere în exploatare a instalaţiilor electrice, elaborat şi aprobat de către Agenţie;
n) verifică competenţele personalului electrotehnic al agenţilor economici, al întreprinderilor electroenergetice, al întreprinderilor termoenergetice şi al agenţilor economici care prestează servicii de deservire a obiectelor energetice, cu atribuirea grupei de securitate electrică şi eliberarea talonului de autorizare în acest sens, în conformitate cu documentul normativ-tehnic corespunzător, aprobat de Agenţie potrivit Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică;
o) efectuează controale tehnice ale reţelelor electrice şi termice, ale instalaţiilor electrice şi termice în scopul prevenirii avariilor, incendiilor, electrocutărilor şi/sau a exploziilor;
p) constată contravenţii, în limitele competenţei sale, şi depune în instanţa de judecată procesele-verbale de constatare a contravenţiilor;
q) antrenează specialişti de la instituţiile ştiinţifice şi cele de proiectare, de la alte organizaţii, în caz de necesitate, la efectuarea de expertize şi prezentarea de concluzii pentru soluţionarea anumitor probleme conform competenţelor;
r) documentează, ţine şi gestionează, în conformitate cu prevederile Legii nr.71/2007 cu privire la registre, registrele controalelor tehnice, al autorizaţiilor, al actelor de corespundere, al actelor de verificare a competenţelor personalului electrotehnic, precum şi cel al cererilor aferente activităţii de supraveghere energetică.
(2) În caz de pericol de avarii, incendii, electrocutări şi/sau explozii, Agenţia este în drept să dispună sistarea imediată a activităţilor prevăzute la alin.(1) lit.c) şi k).
(3) Decizia de sistare, adoptată de Agenţie în temeiul alin.(2), produce efecte obligatorii până la o eventuală hotărâre judecătorească contrarie, emisă ca urmare a exercitării unei căi de atac.
(4) Agenţia efectuează controale pentru verificarea respectării documentelor normativ-tehnice prevăzute la alin.(1) lit.a) şi b).
(5) Agenţia exercită şi alte atribuţii şi drepturi ce ţin de supravegherea energetică de stat, stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.
(6) Agenţia publică, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina sa web oficială, hotărârile Consiliului de Administraţie al Agenţiei privind aprobarea documentelor normativ-tehnice în domeniul electroenergetic şi în domeniul termoenergetic.
Articolul 141. Atribuţiile Agenţiei la realizarea investigaţiilor
(1) Agenţia iniţiază investigaţii din oficiu sau la recepţionarea unei reclamaţii în cazul în care constată existenţa unor circumstanţe care indică faptul că o persoană încalcă sau nu respectă cerinţele stabilite în prezenta lege sau în legile sectoriale. Investigaţiile se realizează în conformitate cu prezenta lege, cu legile sectoriale şi cu Codul administrativ.
(2) Hotărârea cu privire la iniţierea unei investigaţii se adoptă de Consiliul de administraţie în conformitate cu prezenta lege şi cu legile sectoriale şi se contestă în instanţa de judecată odată cu fondul cauzei. La adoptarea hotărârii cu privire la iniţierea unei investigaţii, Consiliul de administraţie desemnează în calitate de persoană responsabilă de realizarea investigaţiei un angajat al Agenţiei care deţine funcţia de şef de subdiviziune.
(3) La realizarea investigaţiei, Agenţia este în drept:
a) să solicite unei persoane să prezinte informaţii sau documente necesare relevante pentru investigaţie, inclusiv documente pe suport de hârtie, documente în format electronic;
b) să solicite persoanelor care pot oferi informaţii relevante în legătură cu investigaţia desfăşurată să răspundă la întrebări legate de investigaţie şi, la necesitate, să acorde asistenţă în legătură cu investigaţia respectivă;
c) să solicite unui expert să întocmească un raport de expertiză în legătură cu o problemă ce ţine de investigaţie;
d) în baza delegaţiei de control emise de către directorul general, să efectueze controale neplanificate la faţa locului, la sediul persoanei supuse controlului. Controalele respective se desfăşoară cu respectarea cerinţelor stabilite în prezenta lege, în legile sectoriale şi în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. În caz de conflict între prezenta lege, legile sectoriale şi Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, prezenta lege şi legile sectoriale prevalează;
e) să exercite alte drepturi şi atribuţii stabilite în prezenta lege, în legile sectoriale şi în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, în măsura în care aceasta din urmă nu contravine prezentei legi şi legilor sectoriale sau dacă prezenta lege ori legile sectoriale nu stabilesc altfel;
f) să colecteze alte probe admise conform Codului administrativ.
(4) La realizarea investigaţiilor pe pieţele de energie, Agenţia este în drept să solicite sprijinul Consiliului Concurenţei în legătură cu probleme de competenţă comună sau în cazul în care aceleaşi circumstanţe pot declanşa încălcarea sau nerespectarea actelor normative care reglementează domeniul concurenţei. În acest caz, Agenţia poate conveni cu Consiliul Concurenţei referitor la organizarea controalelor comune.
(5) Orice acţiune întreprinsă de Agenţie în temeiul prezentului articol trebuie să corespundă principiului proporţionalităţii.
Articolul 15. Controalele Agenţiei
(1) Agenţia efectuează controale şi stabileşte durata de timp necesară pentru efectuarea controalelor, în funcţie de complexitate, care nu trebuie să depăşească 90 de zile calendaristice. Termenul de întocmire a raportului privind rezultatele controlului şi de prezentare a acestuia persoanelor supuse controlului nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare de la data încheierii controlului. Rapoartele privind rezultatele controlului, întocmite de angajaţii autorizaţi ai Agenţiei, se înaintează spre examinare Consiliului de administraţie care, prin hotărâre, se expune pe marginea acestora şi dispune luarea de măsuri pentru înlăturarea abaterilor constatate şi/sau aplicarea de eventuale sancţiuni.
(2) Sub rezerva prevederilor alin.(13)–(15) din prezentul articol, Agenţia efectuează controale planificate sau controale inopinate, din oficiu sau la cerere. Prevederile art.3 alin.(1) lit.a), g) şi j) şi ale art.4 alin.(3), (71), (10) şi (11) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nu se extind asupra controalelor efectuate de Agenţie.
(3) Anual, în termen de până la 31 decembrie, Consiliul de administraţie aprobă planul controalelor planificate pentru anul următor, care se publică pe pagina web oficială a Agenţiei. Directorul general dispune, prin delegaţie de control, iniţierea controalelor Agenţiei indiferent de faptul că acestea sunt planificate sau inopinate.
(4) Ieşirile la faţa locului ale angajaţilor Agenţiei în legătură cu verificarea cheltuielilor suportate şi a investiţiilor efectuate de întreprinderile reglementate sau a circumstanţelor expuse în reclamaţiile adresate Agenţiei nu constituie acţiune de control.
(5) Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, angajaţii autorizaţi ai Agenţiei au dreptul:
a) să aibă acces, în incintele clădirilor (sediile principale şi/sau secundare), la reţele, la instalaţii, precum şi în orice alt loc în perimetrul căruia sunt situate instalaţii, echipamente, aparate aferente activităţilor din sectoarele energeticii, precum şi la instalaţiile consumatorilor, în prezenţa persoanei supuse controlului sau a reprezentantului acesteia;
b) să examineze şi să aibă acces la registrele şi documentele aflate în raport cu obiectul şi scopul controlului, inclusiv la informaţiile din conturile contabile, indiferent de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate;
c) să ridice sau să obţină copii sau extrase, sub orice formă, din registrele şi documentele menţionate la lit.b). Ridicarea registrelor şi a documentelor se admite numai dacă asemenea măsură este necesară pentru prevenirea ascunderii, înlăturării, modificării sau distrugerii acestora sau dacă nu este posibil de a face copii de pe acestea în incinta respectivă. Registrele şi documentele ridicate pot fi reţinute cel mult 60 de zile calendaristice şi vor fi returnate persoanei supuse controlului până la întocmirea raportului privind rezultatele controlului;
d) să solicite oricărui reprezentant sau angajat al întreprinderii energetice explicaţii asupra faptelor sau documentelor aflate în raport cu obiectul şi scopul controlului;
e) alte drepturi stabilite în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(6) Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, angajaţii autorizaţi ai Agenţiei au obligaţia:
a) să informeze persoana supusă controlului despre drepturile şi obligaţiile acesteia;
b) să efectueze controlul în conformitate cu împuternicirile atribuite, ţinând cont de obiectul şi scopul controlului;
c) alte obligaţii stabilite în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(7) Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, întreprinderile energetice supuse controlului au dreptul:
a) să ia cunoştinţă de delegaţia de control în baza căreia a fost dispusă efectuarea controlului;
b) să prezinte explicaţii înregistrate sub orice formă referitoare la obiectul şi scopul controlului;
c) să obţină copii de pe toate registrele sau documentele ridicate pe parcursul controlului, precum şi lista registrelor şi a documentelor ridicate, semnată de angajaţii Agenţiei care sunt autorizaţi să efectueze controlul;
d) alte drepturi stabilite în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(8) Pe parcursul desfăşurării acţiunii de control, întreprinderile energetice supuse controlului au obligaţia:
a) să permită accesul angajaţilor autorizaţi ai Agenţiei, în condiţiile legii, în incintele clădirilor sau în orice alt loc în perimetrul căruia sunt amplasate reţelele, instalaţiile, echipamentele, aparatele aferente activităţilor specifice din sectoarele energeticii, precum şi la instalaţiile consumatorilor, în prezenţa persoanei supuse controlului sau a reprezentantului acesteia;
b) să pună la dispoziţia angajaţilor autorizaţi ai Agenţiei, la sediul, la locul în care se desfăşoară controlul, toate documentele, evidenţele şi actele specifice solicitate, în original sau în copie, şi să permită preluarea acestora în copie. La solicitarea angajaţilor autorizaţi ai Agenţiei, copiile vor fi certificate cu menţiunea „conform cu originalul” şi vor fi semnate;
c) să pună la dispoziţia angajaţilor autorizaţi ai Agenţiei un spaţiu adecvat în vederea bunei desfăşurări a acţiunii de control;
d) alte obligaţii stabilite în Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(9) Angajaţii Agenţiei autorizaţi să efectueze un control pot solicita sprijinul subdiviziunilor abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne, care sunt obligate să acorde asistenţa necesară angajaţilor Agenţiei în exerciţiul funcţiunii, în conformitate cu Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului.
(10) Prin derogare de la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, Agenţia înregistrează controalele sale într-un registru propriu, pe care urmează să-l ţină cu respectarea principiilor stabilite la art.8 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(11) Informaţia cu privire la controalele efectuate de Agenţie pe parcursul unui an se reflectă în raportul privind activitatea desfăşurată în anul precedent, întocmit în conformitate cu art.12 alin.(7).
(12) Prevederile art.9, 10–13, art.21 alin.(5), art.30, 31, art.311 alin.(4) şi ale art.312 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nu se aplică în raport cu Agenţia, iar actele emise de aceasta în legătură cu efectuarea controalelor se supun controlului judiciar în conformitate cu prevederile Codului administrativ.
(13) Prin derogare de la prevederile alin.(3), controlul neplanificat la faţa locului se efectuează în baza delegaţiei de control emise de către directorul general, în care se specifică scopul, motivele şi amploarea controlului, perioada de timp în care se efectuează controlul şi durata acestuia, sancţiunile prevăzute în cazul încălcărilor constatate. Directorul general emite o delegaţie de control pentru efectuarea controlului la faţa locului numai în cazul în care există motive rezonabile să suspecteze că:
a) o persoană căreia i-a fost impusă obligaţia de a prezenta informaţii nu a reuşit (integral sau parţial) să execute obligaţia respectivă;
b) la locul specificat în delegaţia de control există informaţii sau documente relevante pentru investigaţie;
c) documentul sau informaţiile la care se referă aceasta ar fi eliminate, modificate, ascunse sau distruse ori nu ar putea fi accesate în alt mod.
(14) La sosirea la sediul persoanei supuse controlului, reprezentanţii Agenţiei trebuie să prezinte delegaţia de control, să informeze persoana supusă controlului cu privire la drepturile şi obligaţiile sale şi, de asemenea, să acorde o perioadă de timp rezonabilă pentru ca proprietarul, chiriaşul sau reprezentantul acestuia să fie prezenţi. Orice persoană care obstrucţionează în mod intenţionat exercitarea, în baza unei delegaţii de control, a drepturilor Agenţiei poartă răspundere în conformitate cu Codul contravenţional şi/sau poate fi sancţionată în conformitate cu prevederile legilor sectoriale.
(15) Persoana supusă controlului este în drept să conteste în instanţa de judecată raportul privind rezultatele controlului, în conformitate cu Codul administrativ. Delegaţia de control şi decizia de prelungire a duratei controlului se contestă în instanţa de judecată odată cu raportul privind rezultatele controlului. Controlul judecătoresc efectuat de către instanţa de judecată vizează aspecte de fapt şi de drept. Iniţierea acţiunii în instanţa de judecată nu are efect suspensiv automat, cu excepţia cazului în care instanţa de judecată decide altfel.
Articolul 16. Transparenţa activităţii Agenţiei. Hotărârile şi deciziile Agenţiei
(1) Şedinţele Consiliului de administraţie în cadrul cărora se examinează proiectele actelor normative de reglementare, cererile privind costurile de bază, privind preţurile reglementate, tarifele reglementate ori hotărâri care pot avea impact asupra pieţelor energeticii şi asupra obligaţiilor de serviciu public sunt publice. La şedinţele în cadrul cărora se discută informaţii oficiale cu accesibilitate limitată participă numai persoanele vizate.
(2) Anunţul cu privire la desfăşurarea şedinţei publice şi agenda aferentă se publică, cu cel puţin 5 zile înainte de ziua stabilită pentru organizarea şedinţei, pe pagina web oficială a Agenţiei şi/sau se difuzează prin intermediul mass-mediei naţionale, şi/sau se expediază prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, după caz. Invitaţia de participare la şedinţele în cadrul cărora se discută informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv informaţiile care constituie secret comercial, se expediază numai persoanelor vizate, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de ziua preconizată pentru şedinţă.
(3) În cazul în care Consiliului de administraţie i se propun spre examinare proiectele actelor normative de reglementare, cererile privind costurile de bază, privind preţurile reglementate, tarifele reglementate ori alte hotărâri care pot avea impact asupra pieţelor energeticii şi asupra obligaţiilor de serviciu public, Agenţia este obligată să publice pe pagina sa web oficială proiectul hotărârii şi/sau proiectul actului ce se supune aprobării prin hotărâre şi informaţiile relevante în termenele şi în condiţiile stabilite în Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional. Persoanele care au solicitat înscrierea adresei lor de poştă electronică pe lista de corespondenţă a Agenţiei se informează referitor la începerea consultărilor.
(4) În conformitate cu Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional, Agenţia publică pe pagina sa web oficială proiectele actelor normative de reglementare, nota informativă, analiza impactului de reglementare al proiectelor de acte respective, sinteza recomandărilor recepţionate în cadrul avizării şi consultării publice, precum şi alte materiale relevante.
(5) Cererile titularilor de licenţe privind costurile de bază, privind preţurile reglementate, tarifele reglementate, precum şi materialele ce justifică nivelul acestora se publică pe pagina web oficială a Agenţiei în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererilor respective. Agenţia oferă publicului 15 zile lucrătoare de la publicarea cererilor menţionate şi a materialelor aferente pentru prezentarea recomandărilor cu privire la acestea. În termenele stabilite în Legea nr.239/2008 cu privire la transparenţa în procesul decizional, Agenţia publică pe pagina sa web oficială rezultatele examinării cererilor titularilor de licenţă şi propunerile sale privind nivelul costurilor de bază, al preţurilor reglementate sau al tarifelor reglementate.
(6) Cu excepţiile stabilite în legile sectoriale, Consiliul de administraţie este obligat să examineze cererile privind costurile de bază, privind preţurile reglementate, tarifele reglementate în termen de cel mult 180 de zile calendaristice de la data înregistrării solicitării corespunzătoare din partea unei întreprinderi energetice şi după prezentarea tuturor documentelor şi a informaţiei necesare, solicitate de Agenţie, în conformitate cu Regulamentul privind procedurile de prezentare şi de examinare a cererilor titularilor de licenţe privind preţurile şi tarifele reglementate, aprobat de Agenţie în conformitate cu legile sectoriale.
(61) În cazul situaţiilor excepţionale în sectoarele energeticii, constatate în modul stabilit de lege, sau pe subiecte ce ţin de securitatea aprovizionării cu energie, proiectele de hotărâri, proiectele de decizii pot fi supuse elaborării şi adoptării/emiterii în regim de urgenţă, fără respectarea prevederilor prezentului articol. Argumentarea necesităţii de a adopta hotărârea/de a emite decizia în regim de urgenţă se aduce la cunoştinţa publicului în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la adoptare/emitere, prin publicare pe pagina web oficială a Agenţiei, prin afişare la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzare în mass-media centrală sau locală, după caz.
(7) Consiliul de administraţie adoptă, în numele Agenţiei, hotărâri. Hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin 3 directori ai Consiliului de administraţie. Fiecare director al Consiliului de administraţie deţine un singur vot.
(8) Directorii Consiliului de administraţie deliberează în camera de deliberare sau pot consimţi să delibereze fără a se retrage din sala de şedinţă. Directorii Consiliului de administraţie nu au dreptul de a se abţine de la vot, cu excepţia cazului în care aceştia sunt în conflict de interese. Directorii care au votat împotrivă îşi consemnează opinia separată ce se anexează la procesul-verbal al şedinţei respective. Pentru fiecare şedinţă a Consiliului de administraţie se întocmeşte proces-verbal, semnat de directorul general sau de directorul care îl substituie la prezidarea şedinţei şi de secretarul şedinţei.
(9) Pentru soluţionarea neînţelegerilor dintre părţi, un director al Consiliului de administraţie emite, în numele Agenţiei, decizii.
(10) În hotărârile Agenţiei privind aprobarea costurilor de bază, a preţurilor şi a tarifelor reglementate, a altor componente ale tarifelor, a planurilor de dezvoltare, a planurilor de investiţii, a investiţiilor realizate de titularii de licenţe, precum şi în hotărârile Agenţiei privind aprobarea consumurilor tehnologice şi a pierderilor normative în reţele trebuie să fie indicat temeiul legal al aprobării acestora. Prin derogare de la art.118 alin.(3) din Codul administrativ nr.116/2018, în cazul neadmiterii în scopuri tarifare a unor cheltuieli, investiţii, consumuri tehnologice şi pierderi în reţele, altor componente nejustificate, motivarea Agenţiei este prezentată titularului de licenţă în scrisoarea de însoţire a hotărârii respective. Hotărârile şi deciziile Agenţiei pot fi contestate în instanţa de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ. Hotărârile şi deciziile Agenţiei sunt executorii din momentul adoptării sau de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi produc efecte juridice obligatorii până la eventuala anulare a acestora de o hotărâre judecătorească executorie. Hotărârile Agenţiei prin care se aprobă actele de reglementare, costurile de bază, tarifele reglementate şi preţurile reglementate pot fi suspendate, în conformitate cu prevederile Codului administrativ, doar în raport cu participantul la proces în favoarea căruia a fost dispusă măsura de suspendare.
(11) Hotărârile Agenţiei cu privire la aprobarea actelor normative de reglementare, a costurilor de bază, a preţurilor reglementate, tarifelor reglementate, precum şi alte hotărâri care pot avea impact asupra pieţelor energeticii şi asupra îndeplinirii obligaţiilor de serviciu public se publică pe pagina web oficială a Agenţiei şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Agenţia publică pe pagina sa web oficială informaţii cu privire la licenţele şi autorizaţiile eliberate pentru activităţile reglementate.
(12) În conformitate cu Legea nr.982/2000 privind accesul la informaţie, Agenţia prezintă, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, informaţiile solicitate, cu excepţia informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv a informaţiilor care constituie secret comercial. Informaţia din registrele de licenţiere se prezintă de asemenea la cerere.
Articolul 17. Expertiza juridică şi înregistrarea de stat a actelor normative de reglementare ale Agenţiei
(1) Până la înaintarea spre examinare de către Consiliul de administraţie, în şedinţă publică, a proiectului unui act normativ de reglementare al Agenţiei, acesta se supune expertizei juridice. Expertiza juridică se efectuează de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul justiţiei.
(2) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul justiţiei examinează proiectul actului normativ de reglementare al Agenţiei în termen de 10 zile de la data primirii acestuia. În cazul în care proiectul este voluminos sau complex ori dacă se cere studierea unor materiale suplimentare, termenele pentru efectuarea expertizelor pot fi prelungite până la 30 de zile lucrătoare, cu informarea Agenţiei. Termenele respective nu pot fi prelungite dacă necesitatea elaborării actului normativ derivă dintr-un document de politici având un termen de executare restrâns.
[Alin.(3)-(4) art.17 abrogate prin Legea nr.49 din 21.03.2024, în vigoare 05.07.2024]
(5) După efectuarea expertizei juridice, Agenţia definitivează actul normativ şi îl expediază pentru publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
[Art.17 modificat prin Legea nr.49 din 21.03.2024, în vigoare 05.07.2024]
Articolul 18. Examinarea neînţelegerilor şi a litigiilor dintre participanţii la pieţele energeticii
(1) Neînţelegerile dintre întreprinderile energetice în legătură cu prezenta lege şi legile sectoriale se examinează de Agenţie. La reclamaţia oricăreia dintre întreprinderile energetice, Agenţia emite o decizie în termen de cel mult 2 luni de la data primirii reclamaţiei respective. Agenţia este în drept să prelungească motivat termenul respectiv cu cel mult 2 luni, comunicând acest fapt persoanei care a depus reclamaţia. Ulterior, Agenţia este în drept să extindă suplimentar termenul de examinare a reclamaţiei cu acordul persoanei care a depus reclamaţia.
(2) Agenţia examinează în procedură extrajudiciară neînţelegerile dintre consumatori, utilizatorii de sistem şi întreprinderile energetice ce survin în legătură cu aplicarea prezentei legi şi a legilor sectoriale şi emite decizii în caz de necesitate. Agenţia examinează reclamaţiile depuse de consumatori, de utilizatorii de sistem în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea reclamaţiei, iar pe cele care nu necesită o examinare suplimentară – în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării. Termenul de examinare a reclamaţiei poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare, fapt despre care sunt informaţi consumatorul, utilizatorul de sistem respectiv.
(3) În scopul verificării circumstanţelor expuse în reclamaţiile adresate Agenţiei în conformitate cu alin.(1) şi (2), angajaţii Agenţiei pot efectua ieşiri la faţa locului.
(31) La emiterea deciziilor în conformitate cu prezentul articol, Agenţia se conduce de prevederile prezentei legi, ale legilor sectoriale şi ale Codului administrativ.
(4) În termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii, Agenţia remite decizia asupra neînţelegerii spre executare părţilor implicate, cu expunerea motivelor pe care se întemeiază această decizie.
(5) În cazul în care consumatorul final, utilizatorul de sistem nu sunt de acord cu răspunsul Agenţiei la petiţia depusă, aceştia sunt în drept să conteste răspunsul în instanţa de judecată în conformitate cu prevederile Codului administrativ.
(6) Participanţii la pieţele energeticii se pot adresa în instanţa de judecată pentru soluţionarea litigiilor în legătură cu aplicarea prezentei legi şi a legilor sectoriale. În cazul în care un participant la pieţele energeticii adresează Agenţiei o reclamaţie în conformitate cu prevederile alin.(1)–(2), acesta este în drept să se adreseze în instanţa de judecată după examinarea reclamaţiei de către Agenţie şi după primirea răspunsului din partea Agenţiei sau la expirarea perioadei în care urma să primească răspunsul Agenţiei dacă nu a primit vreun răspuns din partea acesteia.
Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul energeticii
(1) Întreprinderile energetice poartă răspundere pentru neîndeplinirea sau pentru îndeplinirea necorespunzătoare a funcţiilor şi a obligaţiilor stabilite în prezenta lege, în legile sectoriale, precum şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.
(2) Dacă Agenţia constată încălcarea de către întreprinderile energetice a prevederilor prezentei legi, ale legilor sectoriale, precum şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie, aceasta este în drept să iniţieze procedura contravenţională în condiţiile şi în termenele stabilite în Codul contravenţional nr.218/2008.
(3) Agenţia este în drept să aplice titularilor de licenţe, titularilor de autorizaţii şi altor persoane juridice sancţiuni în cazurile stabilite în legile sectoriale, cu respectarea procedurii stabilite la art.20 din prezenta lege. Mijloacele băneşti obţinute din aplicarea sancţiunilor financiare se fac venit în bugetul de stat.
Articolul 20. Procedura de aplicare a sancţiunilor
(1) În modul şi cazurile stabilite în legile sectoriale, Consiliul de administraţie aplică sancţiuni pentru nerespectarea sau încălcarea legislaţiei în domeniul energeticii, în baza hotărârilor adoptate în cadrul şedinţelor organizate în conformitate cu art.16 şi cu prezentul articol. Prevederile Codului administrativ referitoare la emiterea actelor administrative individuale se aplică în măsura în care nu contravin prezentului articol.
(11) Întreprinderii energetice i se garantează dreptul la participare efectivă la procedura de aplicare a sancţiunii desfăşurată în conformitate cu prezentul articol, dreptul la accesul deplin la toate probele colectate de Agenţie, precum şi dreptul la contradictorialitatea şi egalitatea părţilor în drepturile procedurale.
(2) La şedinţa Consiliului de administraţie în cadrul căreia se examinează aplicarea sancţiunii se invită, în mod obligatoriu, administratorul întreprinderii energetice în privinţa căreia se aplică sancţiunea. Invitaţia la şedinţă se expediază administratorului întreprinderii energetice cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data preconizată pentru şedinţă, în formă scrisă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3) Odată cu invitaţia la şedinţă, Agenţia expediază întreprinderii energetice copiile de pe toate materialele care se află în dosarul de aplicare a sancţiunii. Întreprinderea energetică este în drept să prezinte Agenţiei, în scris, opinia argumentată privind aplicarea sancţiunii, cu anexarea documentelor justificative.
(4) În cazul în care administratorul întreprinderii energetice sau reprezentantul legal al acesteia nu se prezintă la şedinţă, Consiliul de administraţie amână şedinţa şi stabileşte examinarea dosarului de aplicare a sancţiunii pentru o altă dată, comunicând acest fapt întreprinderii energetice, în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, cu condiţia că administratorul întreprinderii energetice sau reprezentantul legal al acesteia a comunicat, în scris sau oral, despre imposibilitatea participării la şedinţă.
(5) La solicitarea scrisă şi motivată a administratorului întreprinderii energetice sau a reprezentantului legal al acesteia, Consiliul de administraţie este obligat să amâne o dată, din cauza neprezentării, şedinţa de examinare a dosarului de aplicare a sancţiunii. Data şedinţei în caz de amânare se stabileşte ţinându-se cont de datele comunicate de administratorul întreprinderii energetice sau de reprezentantul legal al acesteia. În cazul în care administratorul întreprinderii energetice sau reprezentantul legal al acesteia nu se prezintă nemotivat şi nu comunică despre imposibilitatea participării la şedinţă, Consiliul de administraţie examinează dosarul de aplicare a sancţiunii, consemnând acest fapt în procesul-verbal al şedinţei.
(6) Pentru fiecare şedinţă a Consiliului de administraţie în cadrul căreia se examinează dosarul de aplicare a sancţiunii se întocmeşte un proces-verbal al şedinţei, semnat de directorul general sau de directorul care îl substituie la prezidarea şedinţei şi de secretarul şedinţei. Conform solicitării administratorului întreprinderii energetice sau a reprezentantului legal al acesteia, şedinţa Consiliului de administraţie se înregistrează pe suport audio. La solicitarea administratorului întreprinderii energetice sau a reprezentantului legal al acesteia, Agenţia este obligată să elibereze extrasul din procesul-verbal şi copia înregistrării audio a şedinţei.
(7) Administratorul întreprinderii energetice sau reprezentantul legal al acesteia este în drept să participe la şedinţa Consiliului de administraţie însoţit de un avocat şi să depună înscrisuri sau alte probe pentru susţinerea poziţiei sale. În cazul în care, în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie, angajaţii Agenţiei prezintă administratorului întreprinderii energetice sau reprezentantului legal al acesteia înscrisuri, probe care nu i-au fost aduse la cunoştinţă anterior, la solicitarea acestuia, Consiliul de administraţie este obligat să amâne şedinţa de examinare a dosarului de aplicare a sancţiunii pentru o altă dată.
(8) După audierea administratorului întreprinderii energetice sau a reprezentantului legal al acesteia, a personalului Agenţiei implicat în pregătirea dosarului de aplicare a sancţiunii, a altor persoane invitate la şedinţă, precum şi după examinarea tuturor probelor prezentate în cadrul şedinţei, directorii Consiliului de administraţie încep deliberarea. Hotărârea Consiliului de administraţie se comunică în şedinţă şi se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
(9) Hotărârea motivată a Consiliului de administraţie cu privire la aplicarea sancţiunii, în formă scrisă, se înmânează sau se expediază întreprinderii energetice, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data pronunţării hotărârii. Hotărârea Consiliului de administraţie cu privire la constatarea nerespectării sau încălcării legislaţiei în domeniul energeticii şi la aplicarea sancţiunii se contestă în termenele şi condiţiile stabilite în Codul administrativ.
(10) Întreprinderea energetică este în drept să achite jumătate din suma sancţiunii financiare respective dacă o achită în cel mult 72 de ore de la data în care a primit hotărârea Consiliului de administraţie cu privire la aplicarea sancţiunii financiare. În acest caz, se consideră că hotărârea cu privire la aplicarea sancţiunii financiare este executată integral.
(11) În cazul în care hotărârea cu privire la aplicarea sancţiunii financiare a fost anulată, integral sau parţial, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, suma corespunzătoare a sancţiunii financiare se restituie plătitorului acesteia din bugetul de stat în termen de 30 de zile calendaristice.
(12) Termenul de prescripţie pentru aplicarea unei sancţiuni, în conformitate cu prezentul articol, este de un an de la data constatării acesteia, fără a depăşi însă 3 ani de la săvârşirea încălcării. În cazul încălcărilor repetate sau cu caracter continuu, termenul de prescripţie începe să curgă de la data încetării încălcării.
(13) Agenţia va indica în raportul privind activitatea desfăşurată în anul precedent, întocmit în conformitate cu art.12 alin.(7) din prezenta lege, numărul cazurilor de aplicare a sancţiunilor, inclusiv a sancţiunilor stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, şi va prezenta informaţii relevante despre acestea, inclusiv sub aspectul respectării principiului eficienţei, proporţionalităţii şi al efectului de descurajare al sancţiunilor.
Capitolul IV
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR
ÎN SECTOARELE ENERGETICII
Articolul 21. Principii de activitate
(1) Toate întreprinderile energetice îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu principiul eficienţei economice, cu respectarea parametrilor şi indicatorilor de calitate, stabiliţi în prezenta lege şi în legile sectoriale. Preţurile şi tarifele, inclusiv cele reglementate, aplicate de întreprinderile energetice se stabilesc în conformitate cu legile sectoriale.
(2) Organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autorităţile de reglementare, alte autorităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile necomerciale nu au dreptul:
a) să intervină în activitatea întreprinderilor energetice;
b) să distragă personalul întreprinderilor energetice de la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
c) să se implice în relaţiile contractuale dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem, cu excepţiile stabilite în prezenta lege şi în legile sectoriale.
(3) Organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autorităţile de reglementare, alte autorităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să notifice Guvernul cu privire la înstrăinarea obiectelor energetice aflate în proprietatea lor cu cel puţin 6 luni înainte de încheierea actelor juridice de înstrăinare.
(4) Măsurile întreprinse de Agenţie, de organele centrale de specialitate, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, de autorităţile de reglementare, de alte autorităţi publice, de autorităţile administraţiei publice locale în conformitate cu prezenta lege, cu legile sectoriale şi cu alte legi, inclusiv privind licenţierea, autorizarea, monitorizarea şi supravegherea activităţii întreprinderilor energetice, nu se consideră a fi un amestec în activitatea întreprinderilor energetice în sensul alin.(2).
(5) Obiectele energetice pot fi construite şi admise în exploatare în conformitate cu Legea nr.163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie. Exploatarea obiectelor energetice se efectuează doar după obţinerea de către întreprinderile energetice a licenţelor, a autorizaţiilor, a altor acte permisive, eliberate în termenele şi în condiţiile stabilite prin lege.
(6) Întreprinderile energetice, indiferent de tipul de proprietate, inclusiv distribuitorii de energie termică, sunt obligate să prezinte Agenţiei planuri, informaţii şi rapoarte în termenele şi în condiţiile stabilite în legile sectoriale.
(7) Întreprinderile energetice sunt obligate să efectueze în termen lucrările curente de exploatare şi de reparaţie a obiectelor energetice, cu respectarea actelor normative şi a documentelor normativ-tehnice cu privire la calitate, securitate, inclusiv securitatea industrială, precum şi cu privire la protecţia mediului, astfel încât consumatorii să fie aprovizionaţi cu energie în mod fiabil şi continuu.
(71) Întreprinderile energetice, identificate în calitate de furnizori de servicii în conformitate cu Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, sunt responsabile de îndeplinirea obligaţiilor privind asigurarea securităţii cibernetice prevăzute de legea respectivă.
(72) Supravegherea şi controlul de stat al respectării obligaţiilor menţionate la alin.(71) din prezentul articol sunt exercitate de către autoritatea competentă la nivel naţional în domeniul securităţii cibernetice în conformitate cu Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică.
(8) Întreprinderile energetice au drept de acces la terenurile terţilor, cu condiţia obţinerii acordului proprietarilor terenurilor respective, pentru efectuarea lucrărilor de construcţie, exploatare, întreţinere, reabilitare, modernizare, inclusiv de retehnologizare, a obiectelor energetice. Efectuarea lucrărilor menţionate trebuie să fie coordonată cu proprietarii terenurilor, cu excepţia lucrărilor necesare pentru prevenirea producerii avariilor, incendiilor, electrocutărilor şi/sau a exploziilor ori pentru înlăturarea consecinţelor acestora. După finalizarea lucrărilor menţionate, întreprinderile energetice sunt obligate să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială în termenele convenite cu proprietarii terenurilor respective. Întreprinderile energetice sunt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile stabilite în prezentul articol şi să achite proprietarului de teren sau de alte bunuri proprietate privată despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse la efectuarea lucrărilor menţionate, inclusiv în cazul înlăturării consecinţelor avariilor, incendiilor, electrocutărilor şi/sau ale exploziilor.
(9) Producătorii care exploatează centralele electrice, centralele termice, care funcţionează pe bază de combustibili fosili, cu excepţia celor care desfăşoară activitate sezonieră şi/sau care produc energie electrică, energie termică exclusiv pentru necesităţi proprii, sunt obligaţi să menţină rezerve de combustibili la nivel suficient pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie, în condiţiile stabilite de Guvern.
(10) Consumatorii care dispun de centrală electrică sunt în drept să livreze în reţelele electrice surplusul de energie electrică în condiţiile stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
[Art.21 modificat prin Legea nr.58 din 21.03.2024, în vigoare 01.01.2025]
Articolul 22. Proprietatea în domeniul energeticii
(1) În domeniul energeticii, proprietatea este publică sau privată.
(2) Obiectele energetice proprietate publică pot fi supuse privatizării în cazurile şi în condiţiile stabilite în Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.
(3) Nu sunt pasibile privatizării obiectele energetice proprietate a statului prevăzute în anexa la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.
(4) Obiectele energetice proprietate privată pot fi expropriate numai în modul şi în cazurile stabilite în Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999, cu condiţia despăgubirii proprietarului obiectului energetic respectiv.
(5) Reţelele electrice, reţelele de gaze naturale, reţelele termice, precum şi obiectele pentru păstrarea şi comercializarea produselor petroliere, indiferent de tipul de proprietate, sunt supuse înregistrării de stat în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară.
Articolul 23. Raporturile juridice dintre întreprinderile energetice, dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem
(1) Raporturile juridice dintre întreprinderile energetice, dintre întreprinderile energetice şi consumatori, utilizatorii de sistem se stabilesc în conformitate cu contractele încheiate, cu prezenta lege, legile sectoriale, Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.
(2) Furnizarea energiei se efectuează cu respectarea prevederilor prezentei legi, legilor sectoriale, Legii nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor, precum şi ale Codului civil nr.1107/2002.
(3) Furnizarea energiei se efectuează în bază de contract, încheiat între furnizor şi consumator, în care se stipulează, în mod obligatoriu, informaţiile cu privire la denumirea şi adresa furnizorului, obiectul contractului, cantitatea şi parametrii de calitate a energiei, condiţiile de fiabilitate şi regimul de furnizare a energiei, preţurile şi tarifele aplicate, modalităţile de plată, cuantumul compensaţiilor sau modalitatea de calcul al acestora în cazul încălcării de către furnizor a obligaţiilor sale, durata contractului, cazurile şi modalitatea de prelungire, de modificare, de suspendare şi de reziliere a contractului, inclusiv prevederea expresă a dreptului consumatorilor finali de a rezilia contractul în mod unilateral şi gratuit, modalităţile de soluţionare a neînţelegerilor şi a litigiilor aferente neexecutării sau executării defectuoase a clauzelor contractuale, precum şi penalităţile aplicate de furnizor în cazul nerespectării de către consumator a termenelor de plată pentru energia furnizată, dacă părţile consimt cu privire la aplicarea penalităţilor, alte clauze stabilite în legile sectoriale.
(4) Consumatorul are dreptul:
a) să racordeze instalaţiile sale la reţelele electrice, termice, de gaze naturale în condiţiile stabilite în legile sectoriale;
b) să solicite majorarea puterii electrice, a debitului de gaze naturale, a puterii termice în modul şi în termenele stabilite în legile sectoriale;
c) să-şi schimbe furnizorul de energie electrică, de gaze naturale în condiţiile stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi, respectiv, în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.
(5) Consumatorul în cazul căruia întreruperea, limitarea sau sistarea livrării energiei electrice poate periclita viaţa oamenilor sau poate provoca pierderi materiale trebuie să fie aprovizionat cu energie electrică din două surse distincte. În scopul majorării gradului de fiabilitate, acesta este în drept să instaleze din cont propriu a treia sursă de energie electrică, de rezervă.
(6) În cazul în care consumatorul nu achită integral, în termenele stipulate în contract, plata pentru energia furnizată, furnizorul este în drept să întreprindă măsurile necesare pentru sistarea furnizării la locul de consum, cu respectarea condiţiilor stabilite în legile sectoriale.
(7) Furnizorul este obligat să asigure reluarea furnizării energiei, care a fost sistată în conformitate cu alin.(6), după achitarea de către consumator a datoriei pentru energia furnizată, în condiţiile stabilite în legile sectoriale.
(8) Pentru pagubele cauzate consumatorului, furnizorul poartă răspundere în conformitate cu legislaţia civilă, legile sectoriale şi contractele de furnizare încheiate între părţi.
(9) Pentru plata întârziată a consumului de energie, consumatorii plătesc penalitate dacă aceasta este prevăzută în contract şi numai în mărimea stabilită de părţi, în conformitate cu legile sectoriale. Eventualele neînţelegeri survenite între părţi în acest sens nu pot servi drept temei pentru refuzul furnizorului de a încheia contract cu consumatorul dacă acesta a respectat toate condiţiile necesare pentru încheierea contractului, stabilite de prezenta lege şi de legile sectoriale.
(10) Se interzice conectarea instalaţiilor ce aparţin consumatorilor la reţelele electrice, la reţelele de gaze naturale, la reţelele termice fără acordul prealabil al operatorului de sistem, respectiv, al distribuitorului de energie termică. Deconectarea instalaţiilor ce aparţin consumatorului de la reţelele electrice, de la reţelele de gaze naturale, de la reţelele termice se efectuează în condiţiile şi cu respectarea procedurilor stabilite în legile sectoriale.
(11) Consumatorul nu este în drept să împiedice accesul personalului operatorului de sistem, al distribuitorului de energie termică pentru controlul şi pentru citirea indicaţiilor echipamentului de măsurare, precum şi pentru controlul, deservirea şi reparaţia reţelelor electrice, a reţelelor de gaze naturale, a reţelelor termice care aparţin operatorului de sistem, respectiv, distribuitorului de energie termică şi sunt amplasate pe proprietatea consumatorului.
(12) Drepturile consumatorilor în raport cu întreprinderile energetice sunt garantate şi protejate de prezenta lege, de legile sectoriale, precum şi de Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.
Capitolul V
EVIDENŢA ENERGIEI. RAPOARTELE STATISTICE ŞI TRANSPARENŢA
Articolul 24. Evidenţa energiei
(1) Cantitatea energiei produse, exportate, importate, transportate, distribuite, stocate, furnizate şi/sau comercializate se măsoară prin intermediul echipamentelor de măsurare.
(2) Echipamentele de măsurare care servesc la măsurarea, determinarea şi decontarea consumurilor de energie se verifică metrologic, conform Legii metrologiei nr.19/2016, iar operatorii de sistem, distribuitorii de energie termică sunt responsabili de instalarea şi sigilarea lor în prezenţa consumatorului sau a reprezentantului acestuia, cu întocmirea procesului-verbal în acest sens şi cu respectarea condiţiilor stabilite în legile sectoriale. Se permite utilizarea doar a echipamentelor de măsurare verificate metrologic, ale căror tipuri sunt incluse în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare, publicat pe pagina web oficială a Institutului Naţional de Metrologie.
(3) Caracteristicile tehnice ale echipamentelor de măsurare instalate la consumator se stabilesc de către operatorii de sistem, distribuitorii de energie termică, în funcţie de parametrii şi de condiţiile specifice, de tipurile energiei, în conformitate cu prevederile actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie.
(4) Cheltuielile legate de procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii casnici sunt suportate de către operatorii sistemului de distribuţie din sectorul electroenergetic, din sectorul gazelor naturale, de către distribuitorii de energie termică. Cheltuielile respective justificate se includ în tariful reglementat pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale si, respectiv, în tariful pentru serviciul de distribuţie a energiei termice.
(5) Consumatorii casnici sunt în drept să solicite operatorilor de sistem concursul la instalarea echipamentelor de măsurare inteligente care permit înregistrarea orară a cantităţilor de energie electrică şi a volumelor de gaze naturale. În acest caz, costurile aferente procurării, instalării, întreţinerii, reparării şi înlocuirii echipamentelor de măsurare inteligente se suportă integral de consumatorii casnici respectivi.
(6) Cheltuielile privind procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii noncasnici se suportă de consumatorii noncasnici.
(7) În cazul în care deteriorarea echipamentului de măsurare şi a sigiliilor aplicate acestuia se produce din vina consumatorului, acesta va suporta costul de demontare, reparare, verificare metrologică, instalare sau înlocuire a echipamentului de măsurare deteriorat.
Articolul 25. Rapoartele statistice
(1) Întreprinderile energetice prezintă organelor statisticii oficiale, în condiţiile Legii nr.412/2004 cu privire la statistica oficială, rapoarte de un anumit tip despre importul, exportul, producerea şi consumul de energie.
(2) Responsabilitatea pentru corectitudinea întocmirii rapoartelor prezentate este pusă pe seama persoanelor cu funcţie de conducere ale întreprinderilor energetice.
Articolul 26. Transparenţa
(1) Întreprinderile energetice sunt obligate să publice pe paginile lor electronice informaţiile privind activitatea desfăşurată în modul şi în condiţiile stabilite în actele legislative şi normative, inclusiv în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.
(2) Persoanele cu funcţii de conducere ale întreprinderilor energetice poartă răspundere pentru denaturarea şi tăinuirea informaţiei prevăzute la alin.(1).
Capitolul VI
ASIGURAREA SECURITĂŢII LA FUNCŢIONAREA
OBIECTELOR ENERGETICE ŞI PROTECŢIA LOR
Articolul 27. Zonele de protecţie
(1) Obiectele energetice au grad sporit de pericol. Pentru asigurarea exploatării lor în siguranţă se stabilesc zone de protecţie. Modul de delimitare a zonelor respective, dimensiunile şi regimul lor se stabilesc în legile sectoriale şi în regulamentele care reglementează zonele de protecţie ale reţelelor, aprobate în condiţiile stabilite în legile sectoriale.
(2) Orice lucrare în zona de protecţie se efectuează cu acordul întreprinderii energetice şi cu respectarea cerinţelor stabilite în legile sectoriale.
Articolul 28. Protecţia obiectelor energetice
(1) Protecţia obiectelor energetice care sunt incluse în Nomenclatorul naţional al infrastructurii critice se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice, aprobat de Guvern.
(2) – abrogat.
(3) Persoanele fizice şi juridice care întreprind acţiuni ce afectează funcţionarea obiectelor energetice poartă răspundere în conformitate cu prevederile Codului civil nr.1107/2002, ale Codului contravenţional nr.218/2008 şi ale Codului penal nr.985/2002.
Articolul 29. Formarea profesională
(1) Pentru asigurarea exploatării în condiţii de securitate a obiectelor energetice, personalul administrativ, personalul operativ şi personalul tehnic al întreprinderilor energetice, precum şi al agenţilor economici care prestează servicii de deservire a obiectelor energetice, trebuie să aibă studii de specialitate sau instruire specială. Întreprinderile energetice contribuie la formarea profesională şi perfecţionarea specialiştilor în cadrul instituţiilor de învăţământ de profil.
(2) Instruirea şi atestarea personalului în domeniul securităţii industriale se efectuează conform prevederilor Legii nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.
(3) Personalul operativ şi personalul tehnic al întreprinderilor energetice, precum şi al agenţilor economici care prestează servicii de deservire a obiectelor energetice, se supun periodic atestării şi examinării medicale.
Capitolul VII
DEZVOLTAREA ŞI EXPLOATAREA OBIECTELOR DE INFRASTRUCTURĂ
ENERGETICĂ DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ
[Capitolul VII (art.30-31) abrogat prin Legea nr.281 din 05.10.2023, în vigoare 14.12.2023]
Articolul 30. Obiectele de infrastructură energetică de importanţă strategică
[Art.30 abrogat prin Legea nr.281 din 05.10.2023, în vigoare 14.12.2023]
Articolul 31. Obligaţii de serviciu public
[Art.31 abrogat prin Legea nr.281 din 05.10.2023, în vigoare 14.12.2023]
Capitolul VII1
PROIECTELE CE ŞI PROIECTELE IR
Articolul 311. Statutul prioritar al proiectelor CE şi al proiectelor IR. Principii generale
(1) Dezvoltatorul unui proiect, potenţial proiect CE sau potenţial proiect IR, care doreşte ca proiectul respectiv să fie recunoscut prin decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice ca fiind proiect de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice sau să fie recunoscut ca proiect de interes reciproc, trebuie să prezinte grupului corespunzător din cadrul Comunităţii Energetice sau din cadrul Uniunii Europene o cerere, care să cuprindă:
a) evaluarea proiectului respectiv din punctul de vedere al contribuţiei proiectului în cauză la implementarea obiectivelor Comunităţii Energetice privind energia şi clima pentru 2030 şi a obiectivului privind neutralitatea climatică pentru 2050 al Comunităţii Energetice, în cazul unui potenţial proiect CE, sau a priorităţilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;
b) referinţa la categoria relevantă a potenţialului proiect CE sau proiect IR, stabilită în anexă;
c) analiza respectării criteriilor relevante prevăzute în anexă, precum şi/sau a altor criterii şi condiţii, stabilite la nivelul Comunităţii Energetice, în cazul unui potenţial proiect CE, şi/sau a criteriilor şi condiţiilor stabilite la nivelul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;
d) în cazul unui potenţial proiect CE sau proiect IR care este suficient de avansat, o analiză cost-beneficiu specifică proiectului respectiv, efectuată în conformitate cu metodologiile relevante stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, în cazul unui potenţial proiect CE, sau în conformitate cu metodologiile relevante stabilite în cadrul Uniunii Europene, în cazul unui potenţial proiect IR;
e) alte informaţii şi documente relevante pentru evaluarea unui potenţial proiect CE sau proiect IR de către grupul corespunzător din cadrul Comunităţii Energetice sau din cadrul Uniunii Europene.
(2) Obiectele vizate de proiectele de interes comun în cadrul Comunităţii Energetice şi de proiectele de interes reciproc au statut de proiecte prioritare şi se consideră obiecte de importanţă strategică pentru Republica Moldova, care servesc interesului economic naţional.
(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii este desemnat în calitate de autoritate responsabilă pentru facilitarea şi coordonarea eliberării actelor permisive necesare pentru proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a obiectelor de infrastructură energetică vizate de proiectele CE şi de proiectele IR (în continuare – proces de autorizare a proiectelor CE sau IR).
(4) În calitate de autoritate responsabilă pentru facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectelor CE şi a proiectelor IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii coordonează eliberarea actelor permisive necesare de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către alte autorităţi publice (în continuare – autorităţi implicate) şi monitorizează respectarea de către autorităţile implicate a termenelor stabilite în calendarul procesului de autorizare a proiectelor CE sau a proiectelor IR, astfel încât dezvoltatorul unui proiect CE sau al unui proiect IR să obţină actele permisive necesare în cel mai scurt timp posibil, cu respectarea termenelor prevăzute la art.312 alin.(1).
(5) Organul central de specialitate în domeniul energeticii iniţiază crearea unui grup de lucru, la nivelul Guvernului, în care participă, reieşind din competenţele legale, persoanele responsabile din cadrul tuturor autorităţilor implicate. În cadrul grupului respectiv, organul central de specialitate în domeniul energeticii stabileşte, prin cooperare cu dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR şi după consultarea autorităţilor implicate, un calendar al procesului de autorizare pentru fiecare proiect CE sau IR, în care să fie indicate termenele de emitere a deciziilor pentru fiecare dintre autorităţile implicate.
(6) Organul central de specialitate în domeniul energeticii monitorizează respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectului CE sau IR. În cazul în care autoritatea implicată estimează că decizia privind eliberarea unui act permisiv nu va fi emisă în termenul stabilit, aceasta informează, fără întârziere, organul central de specialitate în domeniul energeticii, cu prezentarea cauzelor nerespectării termenului. În acest caz, organul central de specialitate în domeniul energeticii, după consultarea dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR, propune grupului de lucru modificarea calendarului procesului de autorizare a proiectului respectiv, fără a depăşi termenul maxim stabilit la art.312 alin.(1), şi informează despre aceasta grupul corespunzător din cadrul Comunităţii Energetice, responsabil de lista proiectelor CE, sau din cadrul Uniunii Europene, responsabil de lista proiectelor IR.
(7) Organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă, la solicitare, asistenţă dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR şi îi prezintă informaţii cu privire la actele normative şi cerinţele aplicabile în legătură cu eliberarea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului respectiv.
(8) Atribuţiile de facilitare şi coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau IR ori a unei categorii de proiecte CE sau de proiecte IR pot fi delegate de către organul central de specialitate în domeniul energeticii altei autorităţi ori instituţii publice, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) organul central de specialitate în domeniul energeticii notifică Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la delegarea funcţiilor de facilitare şi coordonare a procesului de autorizare a unui proiect CE sau IR şi publică pe pagina sa web oficială notificarea respectivă;
b) pentru fiecare proiect CE sau proiect IR este desemnată doar o autoritate ori instituţie publică ca punct de contact unic pentru dezvoltatorul proiectului respectiv, care facilitează şi coordonează prezentarea tuturor documentelor şi a informaţiilor relevante.
(9) Proiectele CE se includ în planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, stabilite la art.34 din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică. Proiectelor CE li se acordă prioritate la implementarea planurilor de dezvoltare respective.
(10) În cazul în care implementarea proiectului CE sau a proiectului IR implică luarea deciziilor atât în Republica Moldova, cât şi în una sau mai multe state părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau în unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează, după necesitate, cu instituţiile competente din statele respective şi întreprinde măsurile necesare în vederea cooperării şi a coordonării eficiente şi eficace a eforturilor în legătură cu procesul de autorizare a unui proiect CE sau IR, în special în legătură cu eliberarea actelor permisive de mediu necesare.
(11) În cazul desemnării unui coordonator al proiectului CE, de către Grupul permanent de nivel înalt al Comunităţii Energetice, sau a unui coordonator al proiectului IR, de către Comisia Europeana, organul central de specialitate în domeniul energeticii colaborează cu el şi coordonează cu acesta activităţile legate de implementarea proiectului respectiv.
(12) Pentru a asigura transparenţa activităţii şi informarea publicului larg cu privire la prevederile actelor normative aplicabile în procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii elaborează şi publică pe pagina sa web oficială un ghid care să conţină informaţii cu privire la:
a) actele normative pe care se bazează deciziile şi avizele corespunzătoare, pe categorii de proiecte CE sau de proiecte IR relevante, inclusiv actele normative din domeniul mediului;
b) actele permisive necesare pentru proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a obiectelor de infrastructură energetică vizate de proiectele CE sau de proiectele IR;
c) numele şi datele de contact ale persoanelor responsabile din cadrul organului central de specialitate în domeniul energeticii, precum şi ale celor din cadrul altor autorităţi şi ale părţilor interesate;
d) fluxul de lucru, cu evidenţierea fiecărei etape a procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR, inclusiv un calendar orientativ al etapelor şi descrierea procesului decizional;
e) domeniul de aplicare, structura şi nivelul de detaliere a documentelor care urmează să fie prezentate concomitent cu cererea de luare a deciziilor, inclusiv o listă de verificare;
f) etapele procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR şi mijloacele prin care publicul larg poate participa la proces.
Articolul 312. Organizarea procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR
(1) Procesul de autorizare a proiectelor CE sau IR se desfăşoară în două etape: etapa prealabilă şi etapa de autorizare propriu-zisă. Durată întregului proces de autorizare a proiectelor CE sau IR nu poate depăşi termenul de 3 ani şi 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult 9 luni a termenului stabilit pentru desfăşurarea celor două etape.
(2) Etapa prealabilă reprezintă perioada dintre iniţierea procesului de autorizare a unui proiect CE sau IR şi înregistrarea de către autoritatea administraţiei publice locale a cererii privind eliberarea autorizaţiei de construire depuse de dezvoltatorul proiectului respectiv. Etapa prealabilă include şi depunerea dosarului pentru eliberarea actelor permisive de mediu necesare. Etapa prealabilă trebuie să dureze cel mult doi ani. Termenul de doi ani se calculează începând cu data la care organul central de specialitate în domeniul energeticii a comunicat dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR că notificarea sa privind iniţierea procesului de autorizare este acceptată.
(3) Pentru a iniţia procesul de autorizare a unui proiect CE sau IR, dezvoltatorul proiectului respectiv expediază organului central de specialitate în domeniul energeticii, prin intermediul documentului electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, sau prin document pe suport de hârtie, semnat de către unul dintre directorii consiliului de administraţie al dezvoltatorului, o notificare cu privire la iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, la care anexează o descriere detaliată a proiectului respectiv, inclusiv indicându-se documentele de care dispune pentru eliberarea actelor permisive necesare pentru implementarea proiectului CE sau a proiectului IR, precum şi un raport privind consultările publice efectuate, prevăzut la art.313 alin.(9).
(4) Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază notificarea şi documentele anexate la aceasta, indicate la alin.(3), tuturor autorităţilor implicate, care îi notifică, în termen de două luni, dacă dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR deţine toate documentele necesare pentru a obţine actele permisive corespunzătoare.
(5) În termen de 3 luni de la recepţionarea notificării indicate la alin.(4) din prezentul articol, organul central de specialitate în domeniul energeticii notifică dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR fie că acesta dispune de toate documentele necesare pentru eliberarea actelor permisive corespunzătoare şi că notificarea sa privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau IR este acceptată, iar procesul de autorizare se consideră iniţiat, fie că proiectul CE sau proiectul IR nu corespunde criteriilor stabilite în ghidul menţionat la art.311 alin.(12), cu indicarea motivelor refuzului şi a informaţiilor pertinente privind măsurile suplimentare ce trebuie întreprinse de acesta pentru înlăturarea cauzelor care au stat la baza refuzului.
(6) Etapa prealabilă poate fi divizată în trei stadii, în funcţie de acţiunile care urmează a fi întreprinse:
a) după confirmarea notificării privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, organul central de specialitate în domeniul energeticii, în colaborare cu autorităţile implicate şi, după caz, în baza propunerii dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR, identifică domeniul de aplicare, precum şi informaţiile şi documentele care trebuie prezentate de către dezvoltator pentru eliberarea actelor permisive necesare. Lista de verificare indicată la art.311 alin.(12) lit.e) stă la baza acestei identificări;
b) în baza informaţiei identificate conform lit.a) din prezentul alineat, organul central de specialitate în domeniul energeticii întocmeşte, în cooperare cu dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR, un calendar detaliat al procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR respectiv. În cazul proiectelor CE şi al proiectelor IR transfrontaliere, instituţiile responsabile de facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR din statele implicate colaborează pentru a ajusta calendarele întocmite la nivel naţional şi pregătesc un calendar comun;
c) după depunerea de către dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR a documentelor necesare pentru eliberarea actelor permisive corespunzătoare, la solicitarea autorităţilor implicate, organul central de specialitate în domeniul energeticii este în drept să solicite de la dezvoltatorul proiectului respectiv informaţii care nu au fost prezentate de acesta, deşi au fost identificate ca fiind necesare conform lit.a) din prezentul alineat, sau informaţii suplimentare, dacă este necesară clarificarea anumitor circumstanţe.
(7) Calendarul procesului de autorizare a proiectului CE sau IR se coordonează cu autorităţile implicate în cadrul grupului de lucru instituit în conformitate cu art.311 alin.(5). Calendarul procesului de autorizare a proiectului CE sau IR trebuie să includă cel puţin informaţii cu privire la:
a) actele permisive necesare pentru proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul respectiv;
b) autorităţile publice, părţile interesate şi publicul larg care ar putea fi afectat;
c) etapele procesului de autorizare a proiectelor CE sau IR şi durata acestora;
d) etapele principale care trebuie parcurse în vederea eliberării actelor permisive necesare şi termenele aferente;
e) resursele planificate de autorităţile implicate şi eventualele resurse suplimentare necesare.
(8) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR cooperează cu organul central de specialitate în domeniul energeticii pentru a prezenta informaţii complete şi exhaustive cu privire la proiectul respectiv, precum şi pentru a asigura respectarea calendarului procesului de autorizare a proiectului respectiv.
(9) Autoritatea/autorităţile implicate din cadrul administraţiei publice locale notifică, fără întârziere, organul central de specialitate în domeniul energeticii cu privire la depunerea de către dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR a cererii privind eliberarea autorizaţiei de construire şi, după caz, cu privire la faptul că dosarul depus este incomplet, iar dezvoltatorului respectiv i-a fost solicitată prezentarea informaţiilor suplimentare pentru clarificarea anumitor circumstanţe în conformitate cu Legea nr.163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.
(10) La data înregistrării de către autoritatea administraţiei publice locale a cererii privind eliberarea autorizaţiei de construire, etapa de autorizare propriu-zisă se consideră iniţiată şi durează cel mult un an şi şase luni. În cazul în care proiectul CE sau proiectul IR urmează a fi implementat pe teritoriul mai multor unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, dezvoltatorul respectiv poate depune cererea pentru obţinerea autorizaţiei de construire concomitent la mai multe autorităţi ale administraţiei publice locale, iar etapa de autorizare propriu-zisă se consideră iniţiată la data primei înregistrări a cererii privind eliberarea autorizaţiei de construire.
Articolul 313. Consultările publice în legătură cu implementarea proiectelor CE şi a proiectelor IR
(1) În termen de 3 luni de la iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR în conformitate cu art.312 alin.(5), dezvoltatorul proiectului respectiv elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii un concept privind participarea publicului larg. Conceptul respectiv se elaborează în conformitate cu cerinţele stabilite în ghidul menţionat la art.311 alin.(12) şi trebuie să includă cel puţin informaţiile referitoare la:
a) părţile interesate;
b) măsurile preconizate, inclusiv locaţiile şi datele generice propuse pentru şedinţele consultărilor publice;
c) calendarul şedinţelor planificate în cadrul consultărilor publice;
d) resursele umane alocate pentru consultările publice.
(2) Organul central de specialitate în domeniul energeticii examinează conceptul indicat la alin.(1) şi, în termen de 3 luni de la prezentarea acestuia, notifică dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR cu privire la validarea conceptului privind participarea publicului larg sau cu privire la necesitatea modificării conceptului respectiv, indicând modificările recomandate. La luarea deciziei, organul central de specialitate în domeniul energeticii ţine cont de orice formă de participare şi de consultare a publicului larg care a avut loc înainte de iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, cu condiţia că participarea şi consultarea publicului larg au fost efectuate cu respectarea cerinţelor cu privire la transparenţă, stabilite la alin.(4).
(3) În cazul în care, după validarea conceptului privind participarea publicului larg, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR intenţionează să-l modifice semnificativ, acesta este obligat să informeze organul central de specialitate în domeniul energeticii şi să modifice conceptul respectiv conform recomandărilor organului central de specialitate în domeniul energeticii.
(4) Pentru a încuraja participarea publicului larg şi a asigura informarea şi consultarea continuă a publicului larg în legătură cu implementarea proiectelor CE sau a proiectelor IR trebuie respectate următoarele principii:
a) părţile interesate afectate de implementarea unui proiect CE sau proiect IR, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale, centrale şi regionale relevante, proprietarii de terenuri şi persoanele care locuiesc în vecinătatea zonei în care urmează să fie construit obiectul infrastructurii energetice vizat de proiectul respectiv, publicul larg, asociaţiile sau organizaţiile, constituite conform legii, sunt informate şi consultate, în mod deschis şi transparent, la etapa incipientă, astfel încât alternativele propuse în cadrul consultărilor publice să poată fi luate în considerare. În caz de necesitate, organul central de specialitate în domeniul energeticii acordă suport dezvoltatorului proiectului CE sau al proiectului IR în acest sens;
b) în cazul în care se organizează mai multe consultări publice pentru un proiect CE sau proiect IR, în măsura posibilităţilor, se recurge la gruparea acestora. Fiecare consultare publică acoperă toate subiectele relevante pentru o anumită etapă a procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, iar fiecare subiect este abordat o dată pe parcursul consultărilor publice. O consultare publică poate avea loc în mai multe locaţii geografice. Subiectele abordate în cadrul unei consultări publice se indică în mod clar în notificarea privind consultările publice;
c) comentariile şi obiecţiile părţilor interesate se admit doar în intervalul de timp stabilit pentru prezentarea acestora.
(5) Înainte de a expedia organului central de specialitate în domeniul energeticii notificarea completă privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, dezvoltatorul proiectului respectiv este obligat să organizeze cel puţin o consultare publică. În cadrul consultării publice, părţile interesate menţionate la alin.(4) lit.a) sunt informate cu privire la proiectul CE sau proiectul IR la etapa incipientă, astfel încât să fie identificate cel mai potrivit amplasament, traseu sau tehnologii, să fie identificat, după caz, întreg impactul posibil, în conformitate cu actele normative în vigoare, ţinându-se cont de consideraţiile relevante privind adaptarea la schimbările climatice, şi să fie identificate subiectele relevante pentru implementarea proiectului CE sau a proiectului IR. Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR publică pe pagina web menţionată la alin.(10) un raport în care descrie modul în care au fost luate în considerare opiniile exprimate în cadrul consultărilor publice, indicând modificările aduse proiectului privind amplasamentul, traseul şi concepţiei proiectului CE sau IR ori indicând motivele pentru care opiniile respective nu au fost luate în considerare.
(6) În cadrul consultărilor publice organizate în conformitate cu alin.(5), dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR trebuie să întreprindă cel puţin următoarele acţiuni:
a) să elaboreze şi să publice o broşură informativă de cel mult 15 pagini care să prezinte, în mod clar şi concis, un sumar al scopului şi al calendarului preliminar de implementare a proiectului CE sau a proiectului IR, informaţii relevante privind dezvoltarea planificată a reţelei de transport sau de distribuţie, după caz, rutele alternative luate în considerare, impactul posibil, inclusiv de natură transfrontalieră, şi eventualele măsuri de atenuare a acestora. Broşura informativă se publică până la desfăşurarea consultării publicului larg şi trebuie să indice suplimentar adresa platformei Secretariatului Comunităţii Energetice şi pagina web oficială a organului central de specialitate în domeniul energeticii pe care este publicat ghidul menţionat la art.311 alin.(12);
b) să informeze cu privire la proiectul CE sau la proiectul IR toate părţile interesate prin intermediul paginii web create în conformitate cu alin.(10) din prezentul articol şi prin intermediul mass-mediei naţionale;
c) să invite, prin forma unui document electronic, a unui document pe suport de hârtie ori prin intermediul mass-mediei naţionale, toate părţile interesate afectate de implementarea proiectului CE sau a proiectului IR pentru participare la şedinţe în vederea abordării unor subiecte specifice.
(7) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR transfrontaliere, care implică Republica Moldova şi/sau una sau mai multe state părţi ale Comunităţii Energetice, şi/sau unul sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, perioada consultărilor publice organizate în conformitate cu alin.(5) nu trebuie să depăşească două luni din momentul în care a fost iniţiată prima consultare publică în unul din statele implicate.
(8) În cazul proiectelor CE sau al proiectelor IR cu impact transfrontalier semnificativ asupra mediului altui sau altor state părţi ale Comunităţii Energetice ori asupra mediului altui sau altor state membre ale Uniunii Europene, care aplică prevederile Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier (adoptată la Espoo, Finlanda, la 25 februarie 1991), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1546/1993, informaţiile relevante se prezintă autorităţii responsabile pentru facilitarea şi coordonarea procesului de autorizare din statele respective. Autoritatea sesizată indică în notificarea privind procesul de consultare dacă aceasta sau altă autoritate implicată intenţionează să participe la consultările publice organizate în conformitate cu prezentul articol.
(9) Înainte de a expedia organului central de specialitate în domeniul energeticii notificarea privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, dezvoltatorul proiectului respectiv elaborează un raport care să reflecte rezultatele consultărilor publice de până la iniţierea procesului de autorizare. Raportul respectiv se anexează la notificarea privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE sau a proiectului IR, care se prezintă de dezvoltatorul proiectului respectiv în conformitate cu art.312 alin.(3). Organul central de specialitate în domeniul energeticii expediază raportul în cauză organului central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale şi mediu şi autorităţilor administraţiei publice locale care urmează să examineze cererile privind eliberarea autorizaţiilor de construire, astfel încât să fie identificate eventualele probleme ce trebuie soluţionate în legătură cu proiectul CE sau proiectul IR.
(10) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat să creeze şi să actualizeze o pagină web care să conţină cel puţin următoarele informaţii relevante despre proiectul respectiv:
a) broşura informativă în formă electronică, elaborată în conformitate cu alin.(6) lit.a);
b) un rezumat în formă electronică de cel mult 50 de pagini, fără detalii tehnice, care să reflecte stadiul implementării proiectului respectiv. Rezumatul respectiv se actualizează periodic, cu indicarea modificărilor aduse versiunilor anterioare;
c) calendarul de implementare a proiectului respectiv şi perioada planificată pentru desfăşurarea consultărilor publice, cu indicarea datelor şi a locurilor unde se preconizează organizarea consultărilor, precum şi a subiectelor relevante care se propun a fi discutate;
d) modalitatea în care poate fi obţinut setul complet de documente relevante pentru consultările publice şi datele de contact ale persoanelor responsabile;
e) modalitatea în care pot fi transmise comentariile şi obiecţiile în cadrul consultărilor publice şi datele de contact ale persoanelor responsabile;
f) un link către paginile web oficiale ale organului central de specialitate în domeniul energeticii şi Secretariatului Comunităţii Energetice.
(11) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR publică informaţiile relevante despre proiect şi prin intermediul altor mijloace de informare la care are acces publicul larg. În cadrul consultărilor publice nu se comunică publicului larg informaţiile care constituie secret comercial, precum şi alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată.
Articolul 314. Analiza cost-beneficiu în sectoarele energeticii. Principii specifice privind investiţiile în cadrul proiectelor CE cu impact transfrontalier
(1) Agenţia publică pe pagina web oficială setul de indicatori şi valorile de referinţă corespunzătoare ale costurilor unitare de investiţie pentru proiecte comparabile din sectoarele relevante ale energeticii, care pot fi utilizate de dezvoltatorii proiectelor CE pentru efectuarea analizei cost-beneficiu. Setul de indicatori şi valorile de referinţă respective se elaborează de Agenţie în cooperare cu autorităţile de reglementare din statele care sunt parte a Comunităţii Energetice, în cadrul platformei Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice, în condiţiile şi termenele stabilite în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice.
(2) Costurile de investiţie realizate în mod eficient în legătură cu implementarea unui proiect CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct.1 lit.a)–d) şi la pct.3 din anexa la prezenta lege, care se referă fie doar la Republica Moldova, fie la Republica Moldova şi la una sau mai multe state părţi ale Comunităţii Energetice şi care ţin de competenţa autorităţilor de reglementare din statele în cauză, sunt suportate de către operatorii sistemelor de transport sau de către dezvoltatorul/dezvoltatorii proiectului respectiv din statul/statele părţi ale Comunităţii Energetice în care proiectul CE respectiv are un impact net pozitiv asupra pieţei şi sunt recuperate, ulterior, prin intermediul tarifelor pentru serviciul de transport din statul/statele respective.
(3) Principiul indicat la alin.(2) se aplică în măsura în care costurile respective nu sunt recuperate prin intermediul plăţilor pentru gestionarea congestiilor sau prin intermediul altor plăţi efectuate în legătură cu investiţia în cauză.
(4) Costurile de investiţie menţionate la alin.(2) nu includ costurile aferente întreţinerii şi exploatării obiectelor de infrastructură energetică noi construite în cadrul implementării proiectelor CE.
(5) În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct.1 lit.a)–d) şi la pct.3 din anexă, prevederile alin.(2) din prezentul articol se aplică în cazul în care cel puţin un dezvoltator al proiectului CE solicită Agenţiei acest lucru pentru toate costurile de investiţie sau pentru o parte a acestora. În cazul în care un proiect CE urmează a fi implementat de mai mulţi dezvoltatori, Agenţia solicită, fără întârziere, tuturor dezvoltatorilor proiectului respectiv să depună o cerere de investiţie comună în conformitate cu art.315. În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct.1 lit.e) şi la pct.2 din anexă, prevederile alin.(2) din prezentul articol pot fi aplicate în cazul în care cel puţin un dezvoltator al proiectului respectiv solicită Agenţiei acest lucru.
(6) În cazul unui proiect CE în raport cu care se aplică prevederile alin.(2), dezvoltatorul proiectului respectiv informează Agenţia, cel puţin o dată pe an şi până la punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul CE, cu privire la progresele înregistrate în acest sens, precum şi cu privire la costurile identificate şi riscurile asociate implementării proiectului în cauză.
(7) După ce un proiect CE din categoria menţionată la alin.(2) este evaluat ca fiind suficient de avansat şi se estimează că este pregătit pentru a intra în faza de construcţie în următoarele 36 de luni, dezvoltatorul proiectului respectiv prezintă Agenţiei şi autorităţilor de reglementare din statele părţi ale Comunităţii Energetice, din statele membre ale Uniunii Europene, implicate în implementarea proiectului CE (în continuare – autorităţi de reglementare implicate), o cerere de investiţie în conformitate cu art.315.
Articolul 315. Depunerea şi examinarea cererii de investiţie
(1) Cererea de investiţie trebuie să conţină inclusiv solicitarea privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie şi să fie însoţită de:
a) analiza cost-beneficiu actualizată specifică proiectului CE, efectuată în conformitate cu metodologiile relevante stabilite în cadrul Comunităţii Energetice şi cu luarea în considerare a beneficiilor care depăşesc frontierele statelor pe teritoriul cărora urmează a fi amplasată infrastructura energetică respectivă;
b) un plan de afaceri, care să evalueze viabilitatea financiară a proiectului CE, inclusiv soluţia financiară aleasă. În cazul proiectelor CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică din categoriile prevăzute la pct.3 din anexă, planul de afaceri trebuie să fie însoţit de rezultatele testelor de piaţă;
c) propunerea argumentată privind mecanismul de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, dacă dezvoltatorii proiectului CE au ajuns la un acord în legătură cu aceasta.
(2) Cererea de investiţie se elaborează după consultarea de către dezvoltatorii proiectului CE a operatorilor sistemelor de transport din statele în care proiectul CE are un impact net pozitiv, cu respectarea recomandărilor stabilite în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice. Dacă proiectul CE urmează să fie implementat de mai mulţi dezvoltatori, aceştia depun o cerere de investiţie comună.
(3) Agenţia este obligată să păstreze confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial sau a altor informaţii cu accesibilitate limitată, obţinute în cadrul şi în legătură cu examinarea cererii de investiţie.
(4) În termen de 6 luni de la data înregistrării cererii de investiţie la ultima autoritate de reglementare implicată, Agenţia, după consultarea dezvoltatorilor proiectului CE şi prin coordonare cu autorităţile de reglementare implicate, decide cu privire la:
a) alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie realizate în mod eficient, pe care va trebui să le suporte fiecare operator de sistem în cadrul proiectului respectiv, precum şi cu privire la modul de includere a costurilor respective în tarifele operatorilor de sistem relevanţi; sau
b) respingerea cererii de investiţie, integral sau parţial, dacă, în urma analizei comune efectuate de Agenţie şi autorităţile de reglementare relevante, concluzionează că proiectul CE sau o parte a acestuia nu aduce un beneficiu net semnificativ în niciunul dintre statele autorităţilor de reglementare relevante.
(5) Agenţia include în tarifele reglementate pentru serviciul de transport costurile de investiţie realizate în mod eficient, având în vedere cele mai bune practici cu privire la tratamentul cererilor de investiţie pentru proiectele CE, adoptate în cadrul Comunităţii Energetice şi în conformitate cu alocarea costurilor de investiţie care urmează să fie suportate de fiecare operator de sistem în legătură cu proiectul CE în cauză. Pentru proiectele CE care vizează dezvoltarea unui obiect de infrastructură energetică pe teritoriul Republicii Moldova, Agenţia evaluează, după caz, dacă includerea costurilor de investiţie în tarifele reglementate pentru serviciul de transport ar putea genera probleme de accesibilitate pentru utilizatorii de sistem.
(6) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie, Agenţia, după consultarea operatorilor sistemelor de transport, trebuie să ajungă la un acord cu autorităţile de reglementare implicate care să fie bazat inclusiv pe informaţiile prevăzute la alin.(1) lit.a)–b), dar fără a se limita la acestea. Evaluarea efectuată în legătură cu aceasta trebuie să ia în considerare toate scenariile relevante ce ţin de planificarea reţelelor de transport şi trebuie să permită efectuarea unei analize solide a contribuţiei proiectului CE la implementarea politicilor energetice ale Comunităţii Energetice în ceea ce priveşte decarbonizarea, integrarea pieţelor de energie, concurenţa, durabilitatea şi securitatea aprovizionării cu energie.
(7) La alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie se ţine cont de nivelul real sau de cel estimat al veniturilor obţinute din:
a) gestionarea congestiilor sau din alte plăţi conexe;
b) aplicarea mecanismului de compensare dintre operatorii sistemului de transport, stabilit în conformitate cu Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică.
(8) La luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie, Agenţia ţine cont de costurile şi beneficiile economice, sociale şi de mediu ale proiectelor respective în statele implicate, precum şi de necesitatea de a asigura un cadru de finanţare stabil pentru dezvoltarea proiectelor CE, reducând, în acelaşi timp, la minimum necesităţile de sprijin financiar. În cazul în care un proiect CE atenuează externalităţi negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul CE respectiv este implementat într-un stat parte a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene care se află la originea externalităţii negative, această atenuare nu se consideră beneficiu transfrontalier şi nu poate fi considerat temei pentru alocarea costurilor către operatorii sistemelor de transport din statele afectate de aceste externalităţi negative.
(9) Hotărârile Agenţiei privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Agenţiei.
(10) Agenţia, în cooperare cu autorităţile de reglementare implicate, notifică Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei din cadrul Uniunii Europene despre decizia de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie şi prezintă informaţii relevante cu privire la decizia respectivă, inclusiv:
a) evaluarea efectelor identificate în raport cu fiecare stat implicat în proiect, în special în ceea ce priveşte tarifele pentru prestarea serviciilor de transport;
b) evaluarea planului de afaceri prevăzut la alin.(1) lit.b);
c) externalităţile pozitive pe care le-ar putea genera proiectul CE la nivel naţional sau regional, precum securitatea aprovizionării, flexibilitatea sistemului, solidaritatea sau inovarea;
d) rezultatul consultării cu dezvoltatorii proiectului CE în cauză.
(11) La stabilirea tarifelor în conformitate cu legile sectoriale, Agenţia ţine cont de costurile reale ale investiţiei suportate de operatorul sistemului de transport sau de dezvoltatorul proiectului CE, în măsura în care costurile respective corespund principiului eficienţei economice, ţinându-se cont de mecanismul de alocare transfrontalieră a costurilor de investiţie.
(12) În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(4), Agenţia nu ajunge la un acord cu autorităţile de reglementare implicate în legătură cu examinarea cererii de investiţie şi, respectiv, nu aprobă o decizie în acest sens, Agenţia informează despre acest lucru Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Comisia Europeană.
(13) În circumstanţele stabilite la alin.(10) sau la solicitarea comună a Agenţiei şi a autorităţilor de reglementare implicate, cererea de investiţie se examinează de Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice în conformitate cu procedura stabilită în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.
(14) Decizia privind alocarea transfrontalieră a costurilor de investiţie nu afectează dreptul operatorilor sistemelor de transport de a solicita Agenţiei aprobarea tarifelor pentru serviciul de transport în conformitate cu prevederile Legii nr.107/2016 cu privire la energia electrică şi ale Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.
(15) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice, stabilite în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.
(16) Prezentul articol se aplică mutatis mutandis şi proiectelor IR.
Articolul 316. Stimulente pentru proiectele CE
(1) În cazul în care dezvoltatorul unui proiect CE este expus unor riscuri mai mari la dezvoltarea, construcţia, operarea sau întreţinerea obiectului de infrastructură energetică care ţine de competenţa Agenţiei, fapt stabilit prin comparaţia cu riscurile asociate în mod normal proiectelor de infrastructură asemănătoare, Agenţia poate decide, prin hotărâre, cu privire la oferirea, în conformitate cu legile sectoriale, a unor stimulente pentru proiectul în cauză.
(2) Procedura şi criteriile de identificare şi evaluare a riscurilor asociate investiţiilor în infrastructura energetică se stabilesc în metodologia elaborată şi aprobată de către Agenţie. La elaborarea metodologiei respective, Agenţia ţine cont de recomandările emise în acest sens de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei din cadrul Uniunii Europene.
(3) Stimulentele prevăzute la alin.(1) nu se oferă în cazul proiectelor CE care beneficiază de derogări specifice, stabilite în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.
(4) La aprobarea hotărârii privind oferirea stimulentelor pentru un proiect CE, Agenţia ţine cont de rezultatele analizei cost-beneficiu efectuate în conformitate cu metodologiile relevante, stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, şi, în special, de externalităţile pozitive generate de către proiectul CE la nivel regional sau la nivelul Comunităţii Energetice. Concomitent, Agenţia examinează riscurile specifice la care este expus dezvoltatorul proiectului CE, măsurile de ameliorare aplicate şi justificarea profilului de risc, având în vedere impactul net pozitiv al proiectului CE în comparaţie cu o alternativă caracterizată prin riscuri reduse. Riscurile eligibile evaluate de către Agenţie includ, în special, riscurile aferente tehnologiilor noi de transport, riscurile legate de recuperarea parţială a costurilor şi riscurile de dezvoltare.
(5) Oferirea stimulentelor prevăzute de prezentul articol se bazează pe specificul riscurilor la care este supus dezvoltatorul proiectului CE, ţinându-se cont de practicile existente şi de recomandările emise în acest sens în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice şi în cadrul Uniuni Europene. Stimulentele pot include:
a) măsuri specifice privind investiţiile anticipate;
b) măsuri privind recunoaşterea costurilor suportate în mod eficient până la punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul CE;
c) oferirea unei rentabilităţi suplimentare pentru capitalul investit în cadrul implementării proiectului CE;
d) alte măsuri de stimulare, considerate de Agenţie ca fiind necesare şi adecvate.
Articolul 317. Implementarea şi monitorizarea proiectelor CE şi a proiectelor IR
(1) Dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează un plan de implementare pentru proiectul respectiv, care să conţină şi un calendar de implementare a acestuia, privind:
a) studiile de fezabilitate şi de proiectare, elaborate ţinându-se cont inclusiv de consideraţiile relevante privind adaptarea la schimbările climatice şi de necesitatea respectării legislaţiei de mediu şi a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ;
b) construcţia şi punerea în funcţiune a obiectelor infrastructurii energetice;
c) calendarul procesului de autorizare a proiectului CE sau IR prevăzut la art.312 alin.(7).
(2) Operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie cooperează în vederea facilitării implementării proiectelor CE sau proiectelor IR în zona lor de activitate.
(3) Organul central de specialitate în domeniul energeticii monitorizează, la nivel naţional, progresele înregistrate în implementarea proiectelor CE şi prezintă, anual, grupului corespunzător al Comunităţii Energetice un raport cu privire la progresele sau întârzierile în implementarea proiectelor CE, inclusiv întârzierile aferente procesului de autorizare, precum şi, după caz, cauzele unor astfel de întârzieri.
(4) Până la data de 31 decembrie a fiecărui an care urmează anului includerii unui proiect CE sau proiect IR în lista proiectelor Comunităţii Energetice, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energeticii şi Agenţiei câte un raport cu privire la fiecare proiect care se încadrează în categoriile de infrastructuri energetice prevăzute în anexă. Raportul trebuie să conţină informaţii cu privire la:
a) progresele înregistrate în proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul respectiv, în special cu privire la procesul de eliberare a actelor permisive şi procedura de consultări publice, cu privire la respectarea legislaţiei de mediu, inclusiv a principiului de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ, precum şi cu privire la măsurile luate aferent adaptării la schimbările climatice;
b) după caz, întârzierile în comparaţie cu calendarul procesului de autorizare a proiectului respectiv, cauzele acestora şi alte dificultăţi întâmpinate;
c) după caz, propuneri de modificare a calendarului procesului de autorizare a proiectului CE sau IR, care să vizeze ajustarea termenelor.
(5) Până la data de 28 februarie a fiecărui an care urmează anului în care dezvoltatorul proiectului trebuie să prezinte raportul menţionat la alin.(4), organul central de specialitate în domeniul energeticii prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice şi grupului corespunzător raportul menţionat la alin.(4), completat cu informaţii cu privire la progresele şi, după caz, la întârzierile în implementarea proiectelor de pe lista Comunităţii Energetice, în ceea ce priveşte procesul de autorizare, precum şi la cauzele unor astfel de întârzieri. Contribuţia autorităţilor competente la elaborarea raportului se evidenţiază în mod distinct, iar raportul este redactat fără a modifica textul introdus de dezvoltatorii proiectului.
(6) În cazul în care obiectul de infrastructură energetică vizat de proiectul CE sau de proiectul IR nu este pus în funcţiune în termenul stabilit conform calendarului de implementare a proiectului respectiv din alte motive decât cele imperative, independente de voinţa dezvoltatorului proiectului respectiv, se aplică următoarele măsuri:
a) Agenţia acţionează în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică sau în conformitate cu art.42 alin.(7) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale pentru a asigura realizarea investiţiei respective;
b) în cazul în care Agenţia nu poate aplica măsurile prevăzute la lit.a) din prezentul alineat, dezvoltatorul proiectului CE sau al proiectului IR este obligat, în termen de 24 de luni de la data punerii în funcţiune stabilită în calendarul de implementare a proiectului respectiv, să aleagă o parte terţă pentru a finanţa sau construi integral sau parţial obiectul de infrastructură energetică vizat de proiectul CE sau de proiectul IR;
c) în cazul în care dezvoltatorul proiectului CE nu a ales o parte terţă conform lit.b) din prezentul alineat, Agenţia, în termen de două luni de la expirarea termenului stabilit pentru realizarea obligaţiei respective, poate desemna o parte terţă care să finanţeze sau să construiască obiectul de infrastructură energetică vizat de proiectul CE, iar dezvoltatorul proiectului CE este obligat să o accepte;
d) în cazul în care Agenţia acţionează conform prevederilor stabilite la lit.c) din prezentul alineat, operatorul de sistem în a cărui zonă de activitate se află investiţia este obligat să prezinte operatorilor responsabili de implementare sau investitorilor ori părţii terţe toate informaţiile necesare pentru realizarea investiţiei respective, să racordeze obiectul nou de infrastructură energetică la reţeaua de transport sau de distribuţie, după caz, şi să depună toate eforturile pentru a facilita implementarea investiţiei, precum şi exploatarea şi întreţinerea sigură, fiabilă şi eficientă a obiectului de infrastructură energetică vizat de proiectul CE sau de proiectul IR.
(7) În cazul proiectelor care au fost excluse din lista proiectelor Comunităţii Energetice se pierd toate drepturile şi obligaţiile, stabilite pentru proiectele CE conform prevederilor prezentului capitol.
(8) Prin derogare de la alin.(7) din prezentul articol, în cazul unui proiect care a fost exclus din lista proiectelor Comunităţii Energetice, dar în raport cu care organul central de specialitate în domeniul energeticii a confirmat acceptarea notificării privind iniţierea procesului de autorizare a proiectului CE, conform art.312 alin.(5), se menţin drepturile şi obligaţiile, stabilite pentru proiectele CE conform prezentului capitol, cu excepţia situaţiei în care proiectul respectiv a fost exclus din cauza că includerea acestuia în lista proiectelor de interes comun ale Comunităţii Energetice s-a realizat în baza unor informaţii incorecte, care au reprezentat factorul determinant pentru includerea respectivă, sau în care proiectul respectiv nu corespunde acquis-ului Comunităţii Energetice.
Capitolul VIII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 32. Dispoziţii finale şi tranzitorii
(1) Directorii Consiliului de administraţie care au fost numiţi până la intrarea în vigoare a prezentei legi exercită atribuţiile până la finalizarea mandatului.
(2) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul şi Agenţia vor întreprinde acţiunile necesare pentru preluarea de către Agenţie a activităţii de supraveghere energetică de stat. Pentru a asigura continuitate la desfăşurarea activităţii de supraveghere energetică de stat, Agenţia este în drept să angajeze prin transfer angajaţii Inspectoratului Energetic de Stat.
(3) Guvernul, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:
– va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege;
– va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
– va aproba, în temeiul prezentei legi, actele normative care asigură funcţionarea obiectelor energetice.
(4) Agenţia, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi:
– va aduce actele sale normative de reglementare în concordanţă cu prezenta lege;
– va elabora, va aproba şi va pune în aplicare actele normative de reglementare noi, prevăzute de prezenta lege.
(5) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.1525/1998 cu privire la energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.50–51, art.366), cu modificările şi completările ulterioare.
(6) PNIEC-ul indicat la art.72, vizând perioada 2025–2030, va fi elaborat şi prezentat Secretariatului Comunităţii Energetice până la 30 iunie 2024, cu consultarea prealabilă a proiectului.
(7) Primul RNIEC indicat la art.73 va fi elaborat şi prezentat Secretariatului Comunităţii Energetice până la 15 martie 2025.
| PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI | Andrian CANDU
|
| Nr.174. Chişinău, 21 septembrie 2017. |
Categorii de infrastructuri energetice dezvoltate
în cadrul proiectelor CE şi proiectelor IR.
Criterii pentru evaluarea proiectelor
Categoriile de infrastructuri energetice care urmează să fie dezvoltate în cadrul proiectelor CE şi proiectelor IR sunt:
1. În sectorul electroenergetic:
a) liniile electrice aeriene de transport de tensiune înaltă şi foarte înaltă, situate pe teritoriul Republicii Moldova sau care traversează frontiera de stat, dacă au fost concepute pentru o tensiune de cel puţin 220 kV, şi liniile electrice de transport în cablu, subterane şi submarine, dacă au fost concepute pentru o tensiune de minimum 150 kV. Potenţialul proiect CE care vizează dezvoltarea categoriilor de infrastructuri energetice menţionate în prezenta literă trebuie să ducă la majorarea capacităţii reţelei electrice de transport şi/sau a capacităţii disponibile pentru fluxurile comerciale de energie electrică la frontiera de stat a Republicii Moldova cu una sau mai multe state părţi ale Comunităţii Energetice, având drept efect majorarea capacităţii de transport transfrontaliere la frontiera de stat cu aceste state părţi ale Comunităţii Energetice cu cel puţin 500 MW, în comparaţie cu situaţia în care infrastructura energetică respectivă nu ar fi pusă în funcţiune;
b) orice echipament sau instalaţie care se încadrează în categoria de infrastructuri energetice menţionată la lit.a) şi care permite transportul de energie electrică din surse regenerabile offshore de la siturile de producţie offshore (infrastructură energetică pentru energia electrică din surse regenerabile offshore). Potenţialul proiect CE care ţine de stocarea energiei electrice trebuie să vizeze o capacitate instalată de cel puţin 225 MW şi să ofere o capacitate de stocare care permite o producţie anuală netă de energie electrică de 250 GWh/an;
c) instalaţiile de stocare a energiei, individuale sau în formă agregată, utilizate pentru stocarea permanentă ori temporară a energiei în infrastructuri energetice situate la suprafaţă sau subterane ori în situri geologice, cu condiţia să fie conectate direct la linii electrice de înaltă tensiune de transport sau de distribuţie, concepute pentru o tensiune de cel puţin 110 kV;
d) orice echipament esenţial sau instalaţie esenţială pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă, securitate şi eficienţă a sistemelor menţionate la lit.a)–c), inclusiv a sistemelor de protecţie, monitorizare şi control la toate nivelurile de tensiune şi la staţiile electrice;
e) în ceea ce priveşte reţelele electrice inteligente: orice echipamente sau instalaţii, sisteme şi componente digitale care integrează tehnologii informaţionale şi ale comunicaţiilor, prin platforme digitale operaţionale, sisteme de control şi tehnologii bazate pe senzori, utilizate atât pentru transport, cât şi pentru distribuţia energiei electrice la tensiune medie şi înaltă, care au ca scop asigurarea unei reţele de transport şi de distribuţie a energiei electrice mai eficiente şi mai inteligente, creşterea capacităţii de integrare a unor noi forme de producere, stocare şi consum de energie şi facilitarea unor noi modele de afaceri şi structuri de piaţă. Potenţialul proiect CE care vizează reţelele electrice inteligente trebuie să fie conceput pentru echipamente şi instalaţii de înaltă tensiune şi de tensiune medie şi să implice fie doar operatorii sistemelor de transport, fie operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie, fie operatorii sistemelor de distribuţie din Republica Moldova şi cel puţin un alt stat parte a Comunităţii Energetice. Potenţialul proiect CE poate implica numai operatorii sistemelor de distribuţie, cu condiţia că aceştia provin din Republica Moldova şi din cel puţin un alt stat parte a Comunităţii Energetice şi că interoperabilitatea dintre operatorii respectivi este asigurată. Potenţialul proiect CE trebuie să îndeplinească cel puţin două dintre următoarele criterii:
– implică cel puţin 50 de mii de utilizatori de sistem, producători, consumatori sau prosumatori de energie electrică;
– captează o zonă de consum de cel puţin 300 GWh/an;
– cel puţin 20% din consumul de energie electrică aferent proiectului CE respectiv provin din resurse regenerabile variabile.
Nu este necesar ca potenţialul proiect CE să implice o frontieră fizică comună.
2. În ceea ce priveşte reţelele inteligente de gaze, oricare dintre următoarele echipamente sau instalaţii, menite să permită şi să faciliteze integrarea în reţeaua de gaze a unei game largi de gaze obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a gazelor obţinute din surse regenerabile, inclusiv biometanul sau hidrogenul: sistemele şi componentele digitale, care integrează tehnologii informaţionale şi ale comunicaţiilor, sistemele de control şi tehnologiile bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calităţii şi gestionarea, în mod interactiv şi inteligent, a producerii, a transportului, a distribuţiei, a stocării şi a consumului de gaze în cadrul unei reţele de gaze, inclusiv echipamentele care să permită fluxuri în revers de la nivelul distribuţiei şi până la nivelul transportului, inclusiv modernizările fizice aferente, dacă sunt indispensabile funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în vederea integrării gazelor obţinute cu emisii scăzute de carbon şi, în special, a celor obţinute din surse regenerabile.
3. În ceea ce priveşte hidrogenul:
a) conductele de transport pentru transportul de hidrogen, în special, la presiune înaltă, inclusiv infrastructura de gaze naturale reconfigurată, oferind acces mai multor utilizatori de sistem în mod transparent şi nediscriminatoriu. Potenţialul proiect CE care vizează transportul hidrogenului trebuie să permită transportul hidrogenului peste frontiera de stat a Republicii Moldova cu alte state părţi ale Comunităţii Energetice sau să mărească capacitatea de transport transfrontalier al hidrogenului la frontiera de stat cu alte state părţi ale Comunităţii Energetice cu cel puţin 10%, în comparaţie cu situaţia anterioară punerii în funcţiune a infrastructurii vizate de potenţialul proiect CE, trebuie să demonstreze, în mod suficient, că este o parte esenţială a unei reţele planificate de transport transfrontalier al hidrogenului şi să ofere dovezi suficiente privind planurile existente şi privind cooperarea cu statele vecine şi cu operatorii de sistem;
b) instalaţiile de stocare conectate la conductele de transport pentru transportul de hidrogen de înaltă presiune menţionate la lit.a);
c) instalaţiile de recepţie, stocare şi regazificare sau de decompresie pentru hidrogenul lichefiat ori pentru hidrogenul încorporat în alte substanţe chimice, având scopul de a injecta hidrogenul, dacă este cazul, în reţea. Potenţialul proiect CE care vizează instalaţiile de recepţie a hidrogenului sau de stocare a hidrogenului trebuie să asigure aprovizionarea, directă sau indirectă, cel puţin a Republicii Moldova şi a unui altui stat parte a Comunităţii Energetice;
d) orice echipament esenţial sau instalaţie esenţială pentru funcţionarea securizată, eficientă şi în condiţii de siguranţă a sistemului pe bază de hidrogen sau pentru asigurarea capacităţii bidirecţionale, inclusiv staţii de comprimare;
e) orice echipament sau instalaţie care permite utilizarea hidrogenului sau a combustibililor derivaţi din hidrogen în sectorul transporturilor.
Toate categoriile indicate la lit.a)–d) pot fi reconstruite şi/sau reconfigurate din reţele de gaze naturale în reţele de hidrogen sau în o combinaţie a acestora.
4. În ceea ce priveşte instalaţiile de electroliză:
1) electrolizoarele:
a) care au o capacitate de cel puţin 50 MW, furnizate de un singur electrolizor sau de un set de electrolizoare care formează un singur proiect coordonat şi care, în cazul unui potenţial proiect CE, aduc beneficii directe sau indirecte cel puţin Republicii Moldova şi unui alt stat parte a Comunităţii Energetice;
b) a căror producţie respectă cerinţa de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă de 70% în raport cu combustibilul fosil de referinţă de 94 g echivalent CO2/MJ. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă trebuie să includă emisiile indirecte. Reducerile cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă sunt verificate în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
c) care au o funcţie legată de reţea, în special în vederea flexibilităţii generale a sistemului şi a eficienţei generale a sistemului reţelelor de energie electrică şi de hidrogen;
2) echipamentele aferente, inclusiv instalaţia de racordare la reţeaua de gaze.
5. În ceea ce priveşte dioxidul de carbon:
a) conductele specializate, diferite de reţeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon de la mai multe surse, în scopul stocării geologice definitive a dioxidului de carbon;
b) instalaţiile fixe pentru lichefierea, stocarea tampon şi convertizoare ale dioxidului de carbon, în vederea transportării ulterioare a acestuia prin conducte şi în moduri de transport dedicate, precum sunt navele, şlepurile, camioanele şi trenurile;
c) fără a aduce atingere interdicţiilor de stocare geologică a dioxidului de carbon, stabilite prin actele normative în vigoare, instalaţiile de suprafaţă şi de injectare, asociate cu infrastructura dintr-o formaţiune geologică care este utilizată pentru stocarea geologică permanentă a dioxidului de carbon, în cazul în care acestea nu implică utilizarea dioxidului de carbon pentru recuperarea intensificată a hidrocarburilor şi sunt necesare pentru a permite transportul şi stocarea transfrontalieră a dioxidului de carbon;
d) orice echipamente sau instalaţii esenţiale pentru funcţionarea corespunzătoare, sigură şi eficientă a sistemului de electroliză respectiv, inclusiv a sistemelor de protecţie, monitorizare şi control.
____________________
Republicată în temeiul art.VII al.(1), lit.b) al Legii nr.281 din 05.10.2023 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.426-429, art.732
Modificată prin legile Republicii Moldova:
1) Legea nr.74 din 26.04.2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.235-244, art.368
2) Legea nr.172 din 27.07.2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.321-332, art.529
3) Legea nr.238 din 08.11.2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.441-447, art.709
4) Legea nr.257 din 16.12.2020, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.353-357, art.288
5) Legea nr.121 din 30.09.2021, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.239-248, art.282
6) Legea nr.151 din 09.06.2022, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.208-216, art.377
7) Legea nr.155 din 15.07.2022, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.246-250, art.474
8) Legea nr.249 din 29.07.2022, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.251-256, art.511
9) Legea nr.52 din 16.03.2023, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.97-99, art.150
10) Legea nr.281 din 05.10.2023, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.426-429, art.732
